LipideleLipidele

•• - - reprereprezzintintăă unun numnumăărr foartefoarte variatvariat dede compucompuşşii dupdupă ă structurstructură ă reunireuniţţii î întrntr--oo clasclasă ă gragraţţieie caracteruluicaracterului comuncomun dede solubilitatesolubilitate: (: (suntsunt greugreu solubilesolubile î înn apapă şă şii solubilesolubile î înn solvensolvenţţii organiciorganici.).)

Funcţiile lipidelor:Funcţiile lipidelor:•• energetică-la oxidarea 1 g de lipide se degaja 9,3 kcal energie;energetică-la oxidarea 1 g de lipide se degaja 9,3 kcal energie;•• structurală – întră în componenţa membranelor celulare (fosfolipidele, colesterolul);structurală – întră în componenţa membranelor celulare (fosfolipidele, colesterolul);•• de transport – fosfolipidele participă la transportul cationilor prin stratul lipidic al membranelor;de transport – fosfolipidele participă la transportul cationilor prin stratul lipidic al membranelor;•• de electroizolare – sfingomielinele din învelişurile mielinice ale nervilor;de electroizolare – sfingomielinele din învelişurile mielinice ale nervilor;•• de emulsionare – fosfolipidele, acizii biliari sînt emulgatori pentru acilgliceroli în intestin;de emulsionare – fosfolipidele, acizii biliari sînt emulgatori pentru acilgliceroli în intestin;•• mecanică – triglicerolii din ţesutul adipos;mecanică – triglicerolii din ţesutul adipos;•• termoizolatoare - tiglicerolii din ţesutul adipos;termoizolatoare - tiglicerolii din ţesutul adipos;•• hormonală – hormonii steroizi şi prostaglandinele sînt derivaţi lipidici;hormonală – hormonii steroizi şi prostaglandinele sînt derivaţi lipidici;•• vitaminică – vitamina D este derivat de la colesterol.vitaminică – vitamina D este derivat de la colesterol.

Clasificarea lipidelorClasificarea lipidelorI.I. după principiul structural şi comportamrentul la hidrolizădupă principiul structural şi comportamrentul la hidroliză•• 1 - lipide 1 - lipide saponifiabilesaponifiabile - care prin hidroliză sunt discompuse în substanţele componente: - care prin hidroliză sunt discompuse în substanţele componente: •• sunt sunt acilgliceroliiacilglicerolii (gliceridele) (gliceridele)  ;;•• cerurilecerurile (ceridele) (ceridele)  ;;•• fosfogliceridelefosfogliceridele (fosfatidele) (fosfatidele)  ;;•• sfingolipidele, glicolipidele, lipoproteinelesfingolipidele, glicolipidele, lipoproteinele•• 2- lipide 2- lipide nesaponifiabilenesaponifiabile: include : include hidrocarburi superioarehidrocarburi superioare, derivaţi oxigenaţi ai acestora, care nu sunt scindate , derivaţi oxigenaţi ai acestora, care nu sunt scindate hidrolitic în compuşi simpli: hidrolitic în compuşi simpli: hidrocarburi, alcooli, aldehidele, acizi, care cuprind schelete alifatice sau ciclice, cu hidrocarburi, alcooli, aldehidele, acizi, care cuprind schelete alifatice sau ciclice, cu structură poliizoprenică; terpene, carotinoizi, steroiziistructură poliizoprenică; terpene, carotinoizi, steroizii . .

IIII După importanţa fiziologică ele se împart înDupă importanţa fiziologică ele se împart în:: 1. 1. lipide de rezervălipide de rezervă 2. lipide 2. lipide structuralestructurale.. Lipidele de rezervă sînt depozitate în cantităţi mari în ţesutul adipos, apoi se utilizează pentru necesităţile energetice Lipidele de rezervă sînt depozitate în cantităţi mari în ţesutul adipos, apoi se utilizează pentru necesităţile energetice

ale organismului. Cale organismului. Conţinutul lor variază în limite foarte mari. onţinutul lor variază în limite foarte mari. La lipidele de rezervă se referă acilglicerolii. La lipidele de rezervă se referă acilglicerolii. Restul lipidelor aparţin celor structurale ( Restul lipidelor aparţin celor structurale (protoplasmatice). protoplasmatice). Ele participă la formarea membranelor biologice, Ele participă la formarea membranelor biologice,

învelişurilor protectoare a plantelor, insectelor şi pielii vertebratelor. Aceste lipide aînvelişurilor protectoare a plantelor, insectelor şi pielii vertebratelor. Aceste lipide au un conţinut stabil ce nu se u un conţinut stabil ce nu se modifică nici în caz de obezitate.modifică nici în caz de obezitate.

Clasificarea fizico-chimicăClasificarea fizico-chimică•• Conform acestei clasificări lipidele se împart în neutre (nepolare) şi polare. Lipidele nepolare sînt lipsite de Conform acestei clasificări lipidele se împart în neutre (nepolare) şi polare. Lipidele nepolare sînt lipsite de

sarcină electrică, iar cele polare poartă sarcină şi posedă proprietăţii polare evidente. sarcină electrică, iar cele polare poartă sarcină şi posedă proprietăţii polare evidente. TriglicerideleTrigliceridele ş şi cerurile i cerurile ssîînt lipide nepolarent lipide nepolare, , iar celelalte grupe de lipide siar celelalte grupe de lipide sîînt polarent polare. .

Structura lipidelor Structura lipidelor AciziiAcizii gragraşşii ceicei maimai desdes î întntîîlnilniţţii î înn ţ ţesuturiesuturi::•• - acizi graşi superiori cu un număr par de atomi de carbon (12-18). Deosebit de răspîndiţi sînt acidul palmitic şi - acizi graşi superiori cu un număr par de atomi de carbon (12-18). Deosebit de răspîndiţi sînt acidul palmitic şi stearic, care conţin respectv 16 şi 18 atomi de carbon.stearic, care conţin respectv 16 şi 18 atomi de carbon.•• CH3-(CH2)14-COOHCH3-(CH2)14-COOH acid palmitic acid palmitic•• CH3-(CH2)16-COOHCH3-(CH2)16-COOH acid stearic acid stearic•• Acizii gaşi saturaţi sînt răspîndiţi mai mult în lipidele de rezervă. Acizii graşi nesaturaţi cei mai răspîndiţi sînt:Acizii gaşi saturaţi sînt răspîndiţi mai mult în lipidele de rezervă. Acizii graşi nesaturaţi cei mai răspîndiţi sînt:••acidul oleic C18:1, ∆9acidul oleic C18:1, ∆9•• acidul linoleic C18:2, ∆9,12acidul linoleic C18:2, ∆9,12•• acidul linolenic C18:3, ∆9,12,15acidul linolenic C18:3, ∆9,12,15•• acidul arahidonic C20:4, ∆5,8,11,14acidul arahidonic C20:4, ∆5,8,11,14

Aceşti acizi graşi nesaturaţi întră în componenţa uleiurilor vegetale şi în cantităţi mici în componenţa grăsimilor animale. Aceşti acizi graşi nesaturaţi întră în componenţa uleiurilor vegetale şi în cantităţi mici în componenţa grăsimilor animale. Sînt necesari organismului uman pentru sinteza normală a fosfolipidelor.Sînt necesari organismului uman pentru sinteza normală a fosfolipidelor.

1

GlicerideleGliceridele (grasimile neutre, acilglicerolii) (grasimile neutre, acilglicerolii)•• sunt esterii glicerolului cu acizii grasi; sunt esterii glicerolului cu acizii grasi; •• reprezinta grasimele de rezervareprezinta grasimele de rezerva care la oxidare care la oxidare eliberează o cantitateeliberează o cantitate valoroasa de energie metabolica. valoroasa de energie metabolica. •• suntsunt mai usoare decit apa si nu se dizolva in ea. mai usoare decit apa si nu se dizolva in ea. •• La oxidarea unui gram se elimina 9 kcal, pe cind la oxidarea glucidelor 4 kcal; reprezinta Din greutatea omului de La oxidarea unui gram se elimina 9 kcal, pe cind la oxidarea glucidelor 4 kcal; reprezinta Din greutatea omului de 70 kg TAG ce apartine =11. 70 kg TAG ce apartine =11. DacaDacaenergia ar fi conservata numai in glicogen greutatea ar fi mai mare cu 55 kg..energia ar fi conservata numai in glicogen greutatea ar fi mai mare cu 55 kg..CerurileCerurile- esteri AG cu alcooli alifatici sau ciclici; - esteri AG cu alcooli alifatici sau ciclici; - - au caracter hidrofob, au caracter hidrofob, -- sunt secretate de epiderma animalelor si plantelor, formeaza un strat protector, impiedicind pierderea de apa. sunt secretate de epiderma animalelor si plantelor, formeaza un strat protector, impiedicind pierderea de apa. Ex: Ex: Ceara de albina -ester al acidul palmitic si alcoolului miricilic (C30).Ceara de albina -ester al acidul palmitic si alcoolului miricilic (C30).•• Spermaceta - ester al acidului palmitic si alcoolului cetilic (C16).Spermaceta - ester al acidului palmitic si alcoolului cetilic (C16).•• Ceridele sunt constituienti ale unguentelorCeridele sunt constituienti ale unguentelor Fosfatidele Fosfatidele •• - lipide structurale, ce nu se depun - lipide structurale, ce nu se depun îîn rezervn rezervăă. La baza lor structural. La baza lor structuralăă st stăă acidul fosfatidic - acidul fosfatidic - îîn stare libern stare liberăă îîn n organismele vii se gorganismele vii se găăsesc sesc îîn cantitn cantităţăţi mici, sunt intermediari i mici, sunt intermediari îîn metabolismul fosfatidelor.n metabolismul fosfatidelor.

FFososffolipideolipidelele… s… suunt constitunt constituite ite dde e un glun gliicceerol,rol,… de d… de doioi aci acizizi gra graşişi,,…… un un ffososffatat……şi şi un alcoolun alcoolDDiversitiversitateaatea de de ffososffolipide rolipide rezezultultăă l la a asociasocierea capuluierea capului polar dif polar difeerriit... t... ……şi cuşi cu aci acizizi gra graşişi dif difeerriţiiţi

Sfingolipidele Sfingolipidele •• - constituienti structurali ai membranelor, sunt derivati ai unui aminoalcool superior - sfingozina -- constituienti structurali ai membranelor, sunt derivati ai unui aminoalcool superior - sfingozina -(dehidrosfingozina), (dehidrosfingozina), legatlegatăă prin grupa aminic prin grupa aminicăă cu acidul gras –form cu acidul gras –formează ează ceramida:ceramida:

ExistExistăă dou douăă categorii de sfingolipide: categorii de sfingolipide:•• 1)1) Sfingomielinele - cuprind o ceramida legatSfingomielinele - cuprind o ceramida legatăă de un rest de fosforil-colina. de un rest de fosforil-colina.•• 2)2) Glicosfingolipidele care cuprind ceramida legata glucozidic de monozaharide (C6) sau oligozaharide.Glicosfingolipidele care cuprind ceramida legata glucozidic de monozaharide (C6) sau oligozaharide.•• a) a) Cerebrozidele Cerebrozidele Ceramida e legata cu beta galactoza; ca acid gras e utilizat acidul lignoceric (C24). Ceramida e legata cu beta galactoza; ca acid gras e utilizat acidul lignoceric (C24). Cerebrozidele mixte pot contine 2,3,4 res. de zahar.Cerebrozidele mixte pot contine 2,3,4 res. de zahar.•• b)Glucocerebrozidele - glucidul de baza e glucoza. b)Glucocerebrozidele - glucidul de baza e glucoza.

•• Gangliozidele - glicolipide, ce contin unul sau mai multe resturi de acid sialic (NANA), ca la pH=7,0 Gangliozidele - glicolipide, ce contin unul sau mai multe resturi de acid sialic (NANA), ca la pH=7,0 duce sarcina negativa. Ele la rindul sau se clasifica si se citesc dupa numarul resturilor de acid sialic (GM, GD, GT).duce sarcina negativa. Ele la rindul sau se clasifica si se citesc dupa numarul resturilor de acid sialic (GM, GD, GT).

SfingomielineleSfingomielinele•• 1) - componente ale substantei nervoase albe a nervilor periferici; cuprinde o ceramida, legata de un rest de 1) - componente ale substantei nervoase albe a nervilor periferici; cuprinde o ceramida, legata de un rest de fosforil-colina.fosforil-colina.

Glicosfingolipidele Glicosfingolipidele •• care cuprind ceramida legatcare cuprind ceramida legatăă gl gliicozidic de monozaharide (C6) sau oligozaharide.cozidic de monozaharide (C6) sau oligozaharide. a)a) CerebrozideleCerebrozideleb)b) GlucocerebrozideleGlucocerebrozidele•• - - ssau constituenti ai membranelor celulelor (nu nervoase), glucidul de baza e glucoza. Au caracter anau constituenti ai membranelor celulelor (nu nervoase), glucidul de baza e glucoza. Au caracter anffipatic ipatic şşi nu i nu au sarcine electrice. au sarcine electrice. •• c)In creier galactocerebrozidele mai cuprind şi resturi sulfat legate esteric de galactoza sulfatidele - ionul -c)In creier galactocerebrozidele mai cuprind şi resturi sulfat legate esteric de galactoza sulfatidele - ionul -OSOOSO33 e legat cu atomul 3 din galactoza. e legat cu atomul 3 din galactoza.

GangliozideleGangliozidele

2

•• - glicolipide, ce contin unul sau mai multe resturi de acid sialic (NANA), ca la pH=7,0 duce sarcina - glicolipide, ce contin unul sau mai multe resturi de acid sialic (NANA), ca la pH=7,0 duce sarcina negativa. Ele la rindul sau se clasifica si se citesc dupa numarul resturilor de acid sialic (GM, GD, GT).negativa. Ele la rindul sau se clasifica si se citesc dupa numarul resturilor de acid sialic (GM, GD, GT).•• Natura oligozaharidului este desemnata printr-un indice numeric, 5-n (n-numarul de unitati hexozil). Se Natura oligozaharidului este desemnata printr-un indice numeric, 5-n (n-numarul de unitati hexozil). Se gasesc pe suprafata exterioara a membranelor, a fragmentelor receptorii specifice mai ales in locusul de fixare a gasesc pe suprafata exterioara a membranelor, a fragmentelor receptorii specifice mai ales in locusul de fixare a moleculelor de neuromediator in procesul de transmitere chimica a semnalului de la o celula nervoasa la alta. moleculelor de neuromediator in procesul de transmitere chimica a semnalului de la o celula nervoasa la alta. Structura Structura lor: lor:

Lipidele nesaponifiabileLipidele nesaponifiabile Au o structura poliizoprenica cu un grad mai mic sau mai mare Au o structura poliizoprenica cu un grad mai mic sau mai mare de nesaturare; cuprind functii oxigenate; in aceasta de nesaturare; cuprind functii oxigenate; in aceasta

grupa intragrupa intra terpenele,caratenoizii (alfa, beta, gama) sisteroizii (III).terpenele,caratenoizii (alfa, beta, gama) sisteroizii (III). I.Terpene se gasesc in cantitati mici, intermediari in I.Terpene se gasesc in cantitati mici, intermediari in biosinteza colesterolului (scualenul);biosinteza colesterolului (scualenul); II II vit. K,E, ubichinona. vit. K,E, ubichinona. III Steroizi sunt III Steroizi sunt compusi ai ciclopentanperhidrofenantrenei ce contin grupa OH la C3 si o catenacompusi ai ciclopentanperhidrofenantrenei ce contin grupa OH la C3 si o catena alifatica din 8-10 alifatica din 8-10

atomi deatomi de C la C17.C la C17. ColesteroluColesterolul este cel mai important sterol din regnul animal, e componentl este cel mai important sterol din regnul animal, e component esential al tuturoresential al tuturor structurilor membranare. Se structurilor membranare. Se

gasegaseşşte fie liber, fiete fie liber, fie esterificat cu AG, este precursorul tuturor celorlalti compusi steroidiciesterificat cu AG, este precursorul tuturor celorlalti compusi steroidici formind steride, mai des formind steride, mai des 2/3 cu AG nesaturati. 2/3 cu AG nesaturati. La oxidarea colesterolului se formeaza -dehidrocolesterol (provit.D3). In aceasta grupa intra La oxidarea colesterolului se formeaza -dehidrocolesterol (provit.D3). In aceasta grupa intra si acizii biliari - componenti ai bilei.si acizii biliari - componenti ai bilei.

Funcţiile de bază ale membranelor biologice sunt:Funcţiile de bază ale membranelor biologice sunt:•• de separarede separare•• de integrare sau asocierede integrare sau asociere•• de transportde transport•• osmoticăosmotică•• electricăelectrică•• de transformare a energieide transformare a energiei•• de recepţiede recepţie•• reglatoarereglatoare•• metabolicămetabolică•• antigenicăantigenică•• funcţie de adezivitatefuncţie de adezivitate

Proprietăţile generale ale membranelor biologice:Proprietăţile generale ale membranelor biologice:•• Fluiditatea Fluiditatea •• Mobilitatea componentelor membranare. Mobilitatea componentelor membranare. •• Asimetria Asimetria •• Permiabilitatea selectivă. Permiabilitatea selectivă. fluiditatea – pătura lipidică este lichidăfluiditatea – pătura lipidică este lichidă

•• Reglatorul principal la procarioe este lungia catenei şi gradul de nesaturare a restului acilReglatorul principal la procarioe este lungia catenei şi gradul de nesaturare a restului acil•• La eucariote este colsterolul careLa eucariote este colsterolul care•• a) previne cristalizarea şi alipirea lipidelor, mărind fluiditatea a) previne cristalizarea şi alipirea lipidelor, mărind fluiditatea •• b) blochează mobilitatea puternicăa catenelor acil, micşorînd fluiditateab) blochează mobilitatea puternicăa catenelor acil, micşorînd fluiditatea•• Datorită acestui efect contrar colesteolul menţine fluiditatea membranelor la unnivel mediu. Datorită acestui efect contrar colesteolul menţine fluiditatea membranelor la unnivel mediu.

Mobilitatea componentelor membranare.Mobilitatea componentelor membranare.•• Lipidele posedă 2 tipuri de deplasare: Lipidele posedă 2 tipuri de deplasare: •• a) difuzie laterală în limitele unui singur strat lipidic,a) difuzie laterală în limitele unui singur strat lipidic,•• b) rostogolire sau “flip-flop” adîcă schimbarea moleculelor din straturile extern şi intern cu locurile. b) rostogolire sau “flip-flop” adîcă schimbarea moleculelor din straturile extern şi intern cu locurile. •• Proteinele membranare tot posedă difuzie laterală. Proteinele membranare tot posedă difuzie laterală.

3