6.comunitati

INDIVID ŞI SOCIETATE

CONFERENȚIAR DR. MARIA-ANA GEORGECSU

Didatec UPM Tg.Mureș

CUPRINS

Forme de asociere. Comunități umane

Noțiunea de ”grup social” și caracteristicile sale definitorii

Clasificarea grupurilor Rezumat


OBIECTIVE Definirea formelor de asociere umane; Clasificarea grupurilor, Precizarea caracteristicilor grupurilor.


1. FORME DE ASOCIERE. COMUNITĂȚI UMANE

Comunitățile umane se bazează pe asociere.

Cele mai importante forme ale asociere sunt: - mulţimea, - colectivităţile statistice,- colectivităţile sociale.


O mulţime de oameni, un agregat, este o colecţie de indivizi care se află în acelaşi loc şi în acelaşi timp, dar nu au conexiuni unii cu alţii.

De exemplu: publicul de la cinema, pasagerii din staţia de autobuz.

Colectivităţile statistice sau categoriile sociale sunt persoane clasificate împreună pe baza unei particularităţi comune ce le aparţine (vârstă, rezidenţă, instrucţie, venit, profesie).

Această caracteristică nu este neapărat conştientizată.


Colectivitatea socială este un ansamblu de persoane reunite pentru a trăi şi/sau acţiona în vederea realizării unui scop comun, indiferent dacă acest scop a fost stabilit în mod voluntar de persoanele respective sau le-a fost impus (familie, grup de muncă, etc.)


Criteriul conştiinţei apartenenţei şi scopurile comune sunt fundamentale pentru recunoaşterea unei colectivităţi sociale.

Colectivităţii sociale i se suprapune noţiunea de „grup social”.

Grupul este ireductibil la simpla însumare sau juxtapunere a indivizilor.


2. NOŢIUNEA DE „GRUP SOCIAL” ŞI CARACTERISTICILE SALE DEFINITORII

Ca celulă socială reală, grupul este mediatorul între individ şi societate.

Noţiunea de „grup social” este centrală în psiho-sociologie.

Exemple de grupuri sociale: familia, comunităţile etnice, profesionale, societăţile ştiinţifice, clasele sociale, naţiunea.

Definim grupul uman ca ansamblu de indivizi istoric constituit, între care există diferite tipuri de interacţiuni şi relaţii în vederea exercitării unei acţiuni comune.

Grupul vine în întâmpinarea nevoii de socializare şi reprezintă cadrul în care omul nu mai este entitate izolată.

Grupul reprezintă forma fundamentală a coexistenţei umane.

Caracteristicile definitorii pentru grup sunt:

condiţionarea socială, existenţa în timp, nu asocierea întâmplătoare;

existenţa unor relaţii în interiorul său, a unor interacţiuni, grupul nefiind o pluralitate de indivizi izolaţi;

prezenţa unor scopuri comune, a unor idealuri;

contactul sau concurenţa cu alte grupuri; existenţa stratificării, a diferenţierii după

funcţii.

Geneza grupurilor sociale

Cauze majore: Desfăşurarea unor activităţi specific-umane

(culturală, economică, juridică, educativă) solicită conlucrarea şi asocierea.

Urmărirea unor scopuri, satisfacerea unor nevoi,

Reproducerea biologică, Sociabilitatea ca însuşire esenţială a fiinţelor

umane Compararea cu ceilalţi indivizi umani.Didatec UPM Tg.Mureș

3. CLASIFICAREA GRUPURILOR SOCIALE

Tipologia grupurilor sociale după multiple criterii

• Criteriul cantitativ, după dimensiune - avem

grupuri mari (naţiunea, clasele, straturile sociale) şi grupuri mici (grupa de studenţi).

• Criteriul calitativ, după gradul interacţiunilor, există grupuri primare (familia) şi secundare (asociaţii profesionale).


Din combinarea celor două criterii rezultă câteva trăsături:

- Grupurile mari cuprind multe persoane ce se cunosc superficial, stabilesc relaţii mediate şi oficiale.

- Grupurile mici au număr mai restrâns de membri care stabilesc relaţii directe, existând o bună intercunoaştere şi intervalorizare.

În funcţie de gradul de deschidere regăsim grupuri închise (societăţi de iniţiaţi precum pitagoreicii sau francmasonii) şi grupuri deschise. Didatec UPM Tg.Mureș

• După forma de solidaritate, grupurile pot fi clasificate în grupuri teritoriale sau geografice (comunităţi urbane sau rurale); comunităţi de interese sau contractuale (grupuri de muncă, politice, de educaţie...); grupuri etnice; asociaţii voluntare etc.

• După modul de constituire sunt grupuri naturale, constituite spontan (grupul de prieteni) sau artificiale (grupa studenţilor care studiază limba engleză).


• După apartenenţa individului la grup, există grupul de apartenenţă, la care individul participă efectiv şi grupul de referinţă — grupul căruia individul îi aparţine doar prin aspiraţii, grup de la care individul împrumută normele şi valorile.

•După aspectele oficiale în relaţiile dintre membrii grupului, vorbim de grupuri formale, guvernate de aspecte şi relaţii oficiale; grupuri informale, care apar spontan, pe baza unor afinităţi, a similitudinii de comportament. Didatec UPM Tg.Mureș

REZUMAT

Prin intensificarea și permanentizarea interacțiunilor oamenii au devenit dependenți unii de alții, au dobândit sentimentul apartenenței comune.

Formele de comunitate umană sunt diverse, de la mulțimea nedefinită la colectivități grupate după criterii comune și la grupuri sociale, entități coerente.

Grupurile se clasifică după multe criterii.


MODEL TEST

Ceea ce deosebeşte o mulţime de oameni de un grup este:

a. lipsa conexiunilor şi a interacţiunilor dintre indivizi,

b. numărul mai mare de membri,c. scopul revendicativ, în general,d. spiritul gregar („spiritul de turmă”).

6.comunitati

Documents