Introducere în medicina de urgenţă prespitalicească

STRESUL PSIHIC IN ACTIVITATEA SMURD

Un membru al echipajelor S.M.U.R.D. poate vedea atâta suferinţă într-un an cât alţii nu văd într-o viaţă întreagă. Stresul psihic şi fizic la care este supus un membru S.M.U.R.D. depăşeşte de cateva ori indecele de risc necesar dezvoltării de afecţiuni psiho-somatice. Pe termen lung, munca în acest domeniu ne influenţează personalitatea, comportamentul, modul de gândire, sănătatea.

Stresul

Dacă din punct de vedere fiziologic formula stresului este S-R (S – stimul, R - răspuns), prin prisma teoriilor psihologice formula se modifică în S-O-R (O – organism) şi subliniază rolul “educaţiei personale” în modalitatea şi intensitatea răspunsului la stimulul stresant din mediu, relevând atât aspectul intern (fiziologic şi psihologic) cât şi cel extern (situaţional).

Se ştie că un factor stresant îşi pierde foarte mult din potenţialul nociv în măsura în care devine mai uşor şi mai precis identificabil. Dificultăţi mai mari ridică discriminarea factorilor combinaţi, asociaţi. Astfel, vă punem la dispoziţie un model simplu şi eficient în încercarea de diminuare a efectelor generate de stres.

In modelul ABC avem: A - evenimentul în care suntem implicaţi şi care de cele mai multe ori nu ţine de voinţa

noastră şi nu avem cum să schimbăm situaţia B – interpretarea pe care o dăm acestor evenimente, modul cum vedem ceea ce se

întâmplă, ceea ce credem despre ceea ce se întâmplă C – consecinţele (emoţionale, cognitive, comportamentale) care pot fi negative sau pozitive

şi care decurg din B.

Ex: Faptul că o persoană a avut un accident este un eveniment care nu ţine de voinţa noastră şi nici nu putem schimba acest lucru (A – eveniment de viaţă). Dacă vom gândi că acest lucru este o mare nenorocire (B – interpetare), vom experimenta o serie de trăiri negative ca: tristeţe, sentimente de compasiune etc (C – consecinte). Acestea generează o stare de stres, nu numai asupra noastră. Bineînţeles că un accident nu este un eveniment plăcut, dar considerând că poţi acorda un ajutor calificat celui care are nevoie (B – interpretare) consecinţele emoţionale se schimbă radical: satisfacţie profesională, stimă de sine crescută, recunoştinţa celorlalţi(C). Ca să nu mai punem că şi consecinţele pentru pacient se schimbă (care ar fi acestea în fiecare din interpretări?).

Cum recunoastem stresul? Oricare din efectele prezentate mai jos reclamă o stare de stres:

12

A B C

Evenimente de viaţă Interpretare Consecinţe:emoţionalecognitivecomportamentale

Introducere în medicina de urgenţă prespitalicească

ARIA COGNITIVĂ (GÂNDURI ŞI IDEI)

CARACTERISTICI EFECTE

Concentrare şi atenţie Dificultate mintală de a rămâne concentrat pentru o activitate grea. Pierderea frecventă a atenţiei.

Memorie Scăderea puterii de memorare atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Reacţii imediate Problemele care reclamă o reacţie imediată şi spontană se rezolvă într-un mod neprevăzut.

Greşeli Orice problemă care reclamă gândire logică are tendinţa să fie soluţionată cu un număr mare de greşeli.

Analizarea situaţiilor prezente şi viitoare

Mintea este incapabilă de o analiză adecvată şi să evalueze cu precizie o situaţie prezentă şi cu atât mai mult o situaţie viitoare.

Logica şi organizarea proceselor gândirii

Modul de gândire nu urmează direcţii logice şi coerente în cadrul unui sistem ordonat, ci este dezorganizat.

ARIA EMOTIVĂ (SENTIMENTE ŞI EMOŢII)

CARACTERISTICI EFECTE

Tensiune Dificultate de a se menţine relaxat din punct de vedere fizic şi emotiv.

Ipohondrie Pe lângă problemele fizice reale se începe a se bănui alte boli.

Trăsături ale personalităţii Creşterea nerăbdării, intoleranţei şi a autoritarismului şi lipsa de consideraţie faţă de ceilalţi.

Etică Principiile morale sau etice care conduc viaţa cuiva devin mai lejere şi scade puterea de autocontrol.

Depresie şi descurajare Creşterea descurajării şi scăderea dorinţei de viaţă

Autostimă Simţăminte de incapacitate şi inferioritate

ARIA COMPORTAMENTALĂ (ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE)

CARACTERISTICI EFECTE

Interese Pierderea entuziasmului pentru activităţile preferate, la fel ca pentru hobby-uri sau pentru distracţii recreative favorite.

Absenţă Absenţe de la serviciu.

Stimuli Creşterea consumului de alcool, tutun, cafea şi alte droguri

Energie Nivelul de energie disponibil este fluctuant de la o zi la alta, cu tendinţă de scădere

Somn Factorii care protejează somnul se degradează. În general, nivelul insomniei creşte, ajungând la niveluri extreme.

Relaţii Creşterea tendinţei de suspectare. Tendinţa de a-i învinovăţi pe alţii şi a pune responsabilitatea greşelilor asupra altora.

Schimbări de comportament Apar ticuri şi reacţii stranii, care nu sunt caracteristice celui în cauză.

13

Introducere în medicina de urgenţă prespitalicească

Surse de stress (A) Situaţia de urgenţă: condiţii de risc şi incertitudine Contactul cu pacienţii aflaţi în suferinţă: agonici, strigă dupa ajutor, panicaţi, anxioşi,

recalcitranţi, agresivi Locaţia/mediul: temperatură, condiţii meteo (ploaie, vânt, frig, caniculă, întuneric), acces

dificil (şanţuri, râpe, noroi, dărâmături,acoperişuri, încarceraţi), alte pericole Imaginile: exanguinări, eviscerări, decapitări, alte mutilări Persoanele care asistă: aparţinători, martori,spectatori, alte persoane implicate Riscuri de expunere directă la: accidentare, contaminare, agresiune (verbală/fizică) Manevrele întreprinse şi reacţiile pacienţilor la efectuarea acestora Colegii din echipaj: dificultăţi de cumunicare, colaborare Frustrarea: de a nu reuşi de fiecare dată, de a nu-ţi fi recunoscute meritele Moartea: contactul cu personae decedate, atitudinea faţă de moarte

Incercaţi să vă imaginaţi în fiecare din situaţii şi parcurgeţi modelul ABC.

Cȃteva sfaturi utile

Educaţia pre-incidentCereţi informaţii despre stresul şi reacţiile cu care v-aţi putea confrunta. Vă ajută să înţelegeti stresul normal la situaţiile anormale întâlnite.

Evaluarea riscurilor - siguranţa la locul intervenţiei. Stresul este mult diminuat când se lucrează în condiţii de securitate.

Analiza ulterioară – discuţiile ulterioare legate de o situaţie stresantă are două funcţii: De descărcare/eliberare de tensiunea nervoasă acumulată De analiză şi înţelegere a situaţiei în care ai fost implicat împreună cu echipajul (află şi ce

cred ceilalţi, cum vad ei lucrurile – nu deţii monopol asupra adevărului)

14

Introducere în medicina de urgenţă prespitalicească

15