~ ..-- .......••..••. -., .••._-.... .... .....•..............•... ~.•......•....._ .•...•. -...--imparat de Egipteni, dupa ce fra-tele sau, Ptolomeu VI, cazuse inmanila lui Antioh. El a avut "6oaste mare ~i foarte puternica,"dar n'a avut succes, caci multi dinoamenii lui au fost tradatori.Prof.: "Cei ce vor manca bucate

dela masa lui ii VOl' aduce pieirea;ostile 1ui se ,VOl' imprastia ca unrau, ~i mortii VOl' cadea in marenumar" (v. 26).Impl.: 'I'radarile Egiptenilor au

f'acut ca Antioh Epiphane sa con-tinue a avea invingeri peste In-vingeri ..Prof.: "Cei doi imparati nu vor

cauta decat sa-si faca:riiu unul. altuia, VOl' sta la aceeas masa sivor vorbi cu viclenie. Dar nu VOl'isbuti, caci sfarsitul nu va venidecat la vremea hotarita" (v. 27).Impl.: Antioh Epiphane si Phi-

lometor s'au aliat contra lui Phis-con. Planurile lor, insa, n'au reu-sit, did au mintit unul contra al-tuia si s'au purtat cu viclenie.Prof'.: "Cand se va intoarce in

tara lui cu mari bogatii, in inimalui va fi vrajmas legamantulsfant, va lucra impotriva lui, ~iapoi se va intoarce in tara lui"(v. 28).Impl.: In 168 a. Chr., Antioh

Epiphane s'a inters din Egipt eumulta pradii-"mari bogatii." Atrecut prin Iudea, pradand si pra-padind totul pe unde trecea demanie, caci se zvonise ca el eramort. Auzind ca in Ierusalim eramare cearta intre doua partide,fiecare partida voind sa aleaga eape arhiereu, Antioh veni in cetate,ucise multi Iudei, intra in Templusi duse cu el la Antiohia multevase sfinte si alte tesaure. (1Mac.1 :20-28; 2 Mac. 5 :11-16).Prof.: "La 0 vreme hotarita, va

porni din nou impotriva impara-tului de miaza-zi : dar de data a-8

I~' ca mai inainte" (v. 29).Impl.: Antioh Epiphane a incer-

cat 0 alta expeditie contra Egip-tului. De data aceasta n'a avutsucces cum avusese inainte,

V. Prodan.

..• Cineva a spus ca una din pute-rile cele mai rari pe care le areomul este puterea de a spune unadevar. A spune adevarul pare unlucru simplu, si totusi nu-i nici pejumatate asa de usor ca a spuneneadevarul. A pricepe un adevarin lungimea si latimea lui precis a,relatiunile si insemnatatea si a-Ispune intr'~n graiu ca sa-l repre-zinte cu credinciosie precisa, suntlucrarile unei minti cu dar deose-bit, bine cumpatata, Noi trebuiesa ne luptam sa fim cinstiti "inain-tea tuturor oamenilor," Rom. 12:17, ~i sa nu spunem nimie alteevadecat numai adevarul aproapeluinostru, Efes. 4 :25.

Scoele Duminecslii10-Martie 7: "Voi Santet! Marto,ri."

Citirea lectiei: Faptele 8:26-39.Cuvantul de aur: loan 20:2l.

ll-Martie 14: Demnitatea Caracter'uluiCrestin, (Lectie de Cumpatare)Citirea lectiei: Efeseni 5: 6-11.

Cuvantul de aur: Filipeni 3:14.

12-Martie 21: lmplirlitia lui Dumnezeuintre Oameni.Citirea lectiei: Luea 4:16-20; Marcu4:26-29; Luca 17:20, 21; Rom. 14:17.

Cuvantul de aur: Matei 6: 10.

13-Martie 28: Siguran1;aVietii Vecinice

(Lectie de Pasti),Citirea lectiei: Coloseni 3:1-4, 12-17; loan 5:11, 12.Cuvantul de aur : loan 17:3.

"Luminaterul"

eel NfJU SI P(Jh1(Jnt Ncu"Apoi am vazut un eer nou si un

pamant nou ... " Apoc. 21:1.

Cuvintele textului de mai sus,ne due in prezenta unuinou In-ceput, ne tree, cu totul, din tra-gedia si devastarea pacatului lasplendoarea ~i complecta biruintaa Harului Rascumparator, la "uneel' nou si la un pamant nou ... "Cand vorbim, dupa Cuvantul lui

Dumnezeu, .despre cerul care vatrece, vorbim despre ceva ee sevede, pentruca cele ce se vad sunttrecatoare ; iar cele ce nu se vadsunt vecinice. Vorbim desprs inal-timea vazuta, atinsa de experien-tele pacatului, care are lips a derenovare, Sf. Pavel ne spune des-pre un eel' in care el a. fost rapit(2 Cor. 12 :2-4), .de unde i s'a in-terzis sa vorbeasca despre cele cea auzti acolo. Locul acela, "al trei-lea eel'," niciodata n'a fost atinsde roadele pacatului, si prin ur-mare n'are lips a de renovare. Cicerul pe care-I vedem, pe eare-lnumim atmosfera, locurile dininaltimi, locurile ceresti," atins dedomnul puterii vazduhului (Efes.2 :2), de domniile si stapanirileintunerecului acestui veac, si deduhurile rautatii cari sunt in 10-curile ceresti (Efes. 6 :12), arelipsa de reinoire,

Fnumuseta eare-o vedemCerul deasupra noastra marcat

in planul lui Dumnezeu de schim-bare, pana in prezent, e de 0 ad-mirabila f'rumuseta : Cat de gra-tioasa si satisf'acatoar« e neintre-rupta aparenta a soarelui, razelelui revarsa lumina, caldura, viea-ta si san,atate. Luna, pe firma-mentul lui, in regirnul ei de noap-te, aduce satisf'actie milioanelor de, \

Februarie 1948

vietati. Splendoarea stelelor, carivestesc lucrarea lui Dumnezeu.Fiecare anotimp apare la vremealui dupa legile impuse. Zilele sinoptile, lumina si intunerecul, cal-dura si frigul, linistea si furtuna,norii cari aduc ploi, to ate i~i faccursul la vremea lor, iar noi, candcu bucurie. cand cu intristare, Ieprivim manifestarea miraculoasa,Dad acest vestmant vechiu, cum11 numeste biblia, atins de expe-rientele pacatului, e plin de ma-retie, cat mai mare va fi frumu-seta cerului nou, cand va veni inexistents!

Cerul eel nouCu nici un chip, splendoarca ~i

frumuseta cerului nou TIU pot fidescrise de gandul omului paman-tean. Ajutati fiind insa de pute-rea Duhului Sfant, dupa Cuvantullui Dumnezeu, in umilinta noastra,stim ca cerul eel nou nu va mai fiacoperit de nicio intunecime. Noriiintunecosi, ai vremurilor, nu-l· VOl'mai acoperi, furtunile si fulgerilenu-i VOl' mai spinteca vazduhul.Nu va mai ploua ploi torentiale sigrindina ca sa zdrobeasca si sainnece pe cei ce locuiesc su'b el.Nu va mai da, cu nici un chip, locde ascunzatoare Diavolului si in-gerilor lui, duhurilor rautatii; cariacum sunt in .locurile ceresti (E-fes. 6 :12), nici nu va mai fi untablou ingrozitor, supus revoltei,spre a aduce spaima ~i nelinistelocuitorilor pamantului.

Lueruri neinchipuiteCu cat a admiratie privim noi

albastrul cerului de acum 1Frumu-. seta zorilor, lumina zilei, fihW~\

9