6-7 sã desemnãm rapid candidatul la primãrie!“drul curþii de apel craiova. csm a aprobat...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 5. 5. 5. 5. 579 79 79 79 79 1 1 1 1 18 - 28 - 28 - 28 - 28 - 24 ianuarie 204 ianuarie 204 ianuarie 204 ianuarie 204 ianuarie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

Amãnunteîn pagina 5

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele PNL Crele PNL Crele PNL Crele PNL Crele PNL Craioaioaioaioaiovvvvva,a,a,a,a,deputdeputdeputdeputdeputatul Ionuţ S

atul Ionuţ Satul Ionuţ Satul Ionuţ Satul Ionuţ Strtrtrtrtroe,oe,oe,oe,oe,a identifa identifa identifa identifa identificat caricat caricat caricat caricat caractactactactacteriseriseriseriseristicileticileticileticileticileviitviitviitviitviitorororororului primar liberului primar liberului primar liberului primar liberului primar liberal:al:al:al:al:să fsă fsă fsă fsă fie un lider r

ie un lider rie un lider rie un lider rie un lider recunoscut,

ecunoscut,ecunoscut,ecunoscut,ecunoscut,un tip mor

un tip morun tip morun tip morun tip moral, cu noal, cu noal, cu noal, cu noal, cu notttttorieorieorieorieorietttttatatatatateeeeeşi prşi prşi prşi prşi pregătiregătiregătiregătiregătire, cu imagine bună

e, cu imagine bunăe, cu imagine bunăe, cu imagine bunăe, cu imagine bunăşi capacitşi capacitşi capacitşi capacitşi capacitatatatatatea de a sea de a sea de a sea de a sea de a strângetrângetrângetrângetrângenu doar par

nu doar parnu doar parnu doar parnu doar partidul în jur

tidul în jurtidul în jurtidul în jurtidul în jurul său,ul său,ul său,ul său,ul său,ci şi tci şi tci şi tci şi tci şi tooooot ce înseamnă dr

t ce înseamnă drt ce înseamnă drt ce înseamnă drt ce înseamnă dreapeapeapeapeaptttttaaaaaîn Crîn Crîn Crîn Crîn Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

6-7Amãnunteîn paginile „Trebuie

sã desemnãmrapid candidatulla Primãrie!“

„Trebuiesã desemnãmrapid candidatulla Primãrie!“
















„Nu este posibil cala privatizarea Oltchimsã participe firme care

se ocupã de tãiereafierului vechi”

































Pesediºtiidoljeni intrãºi în sediu nou

















8-9Amãnunteîn paginile

După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,După ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intrDupă ce au intratatatatatla guvla guvla guvla guvla guvererererernarnarnarnarnare,e,e,e,e,

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

18 - 24 ianuarie 2017 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

Judeþul Olt este repre-zentat în GuvernulGrindeanu pe lângã mi-

nistrul de justiþie, Florin Ior-dache, ºi cel al IMM-urilor,Florin Jianu, ºi de patru se-cretari de stat: Mariana SofiaMoþ, la justiþie, Emil FlorinAlbotã-ºef la ISC, DanielDumitru Botãnoiu la agricul-turã ºi Cãtãlin Rotea la dez-voltare regionalã. Unii dintreei au experienþã guvernamen-talã, alþii fiind pentru primadatã într-o astfel de funcþie.Cu toþii sperã sã facã faþã sar-cinilor pe care le vor primi ºisã contribuie la implementa-rea reformelor care sã contri-buie la dezvoltarea statului îngeneral ºi a fiecãrui român înspecial.

MagistratulMariana Moþs-a transferatla minister

Prima numire într-o astfelde funcþie a fost a judecãtoa-rei Mariana Sofia Moþ, ºefaSecþiei a II-a Civile din ca-drul Curþii de Apel Craiova.CSM a aprobat sãptãmânatrecutã solicitarea ministrului

justiþiei, Florin Iordache, detransferare a magistratului ol-tean în funcþia de secretar destat. Detaºarea s-a fãcut pentrutrei ani. Ministrul caracalean i-a cooptat în echipa sa, ca secre-tari de stat, pe Oana Hãinealã ºiConstantin Sima.

Oana Hãinealã a fost membrual Consiliului Superior al Magis-traturii timp de ºase luni, termi-nându-ºi mandatul la începutulacestui an. Noul secretar de stata candidat pentru funcþia de pro-curor general al României. Nu aocupat acest post pentru cã nu afost propusã de ministrul justi-þiei, funcþia în cauzã fiind ocu-patã de Constantin Lazãr.

Constantin Sima a fost pânãacum procuror în cadrul Parche-tului de pe lângã Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie ºi preºedinteal Asociaþiei Procurorilor dinRomânia. Sima are o vechimede peste trei decenii în magis-traturã.

Albotã s-a transferatde la Educaþie la ISC

Emil Florin Albotã este celde-al doilea secretar de stat dinOlt. El a fost numit, prin ordinal prim-ministrului Sorin Grin-deanu, în funcþia de inspector-ºef al Inspectoratului de Stat înConstrucþii, cu rang de secretar

de stat. Albotã este inginer doc-tor în construcþii, iar pânã întoamna anului trecut a fost se-cretar de stat în cadrul Ministe-rului Educaþiei ºi Cercetãrii,ocupându-se de domeniul in-vestiþiilor.

„Am îndrãznit sã cred în oa-meni, în prieteni, în munca înechipã, în valoare, în speran-þã… Cu voinþã, demnitate ºiperseverenþã, am fãcut tot ceeace mi-a stat în putinþã pentru apromova viziunile ºi proiectelenoastre de viitor. Am dãruit în-credere ºi am fost mandatat, larândul meu, cu încredere. Pro-fesionalismul ºi seriozitateamea vor gira acum noua res-ponsabilitate primitã: aceea dea reprezenta Oltul ºi oltenii,marea mea familie, din frunteaunei instituþii a statului: Inspec-toratul de Stat în Construcþii.Vã asigur cã voi onora cu ace-eaºi responsabilitate ºi seriozi-tate încrederea acordatã, depu-nând toate eforturile pentru amã ridica la nivelul aºteptãri-lor!”, a postat Albotã pe face-book, în urma numirii în func-þie.

A revenit pe funcþiedupã trei luni

Daniel Botãnoiu este cel de-al treilea oltean din eºalonul doi

Dupã foarte mulþi ani în care, deºi nu ducea lipsã de re-zultate, filiala era mai mereu sãritã atunci când se îm-pãrþeau posturile, PSD Dolj a reuºit, dupã alegerile din

11 decembrie, sã-ºi facã simþitã prezenþa în Guvernul Grindea-nu. Astfel, dupã o lungã perioadã, organizaþia condusã de laDolj a impus un ministru în actualul cabinet, în persoana LieiOlguþa Vasilescu, noul ministru al muncii ºi justiþiei sociale.

Totodatã, pe lângã funcþia de ministru ocupatã de fostul pri-mar al Craiovei, PSD Dolj ºi-a trecut în cont ºi un post de secre-tar de stat la Ministerul Transporturilor, acolo unde a fost numitOvidiu Flori, pânã în prezent primar al comunei Iºalniþa. Numi-rea sa în aceastã funcþie poate fi garanþia de care Doljul arenevoie pentru a vedea demarat ºi, de ce nu, finalizat proiectulautostrãzii Craiova - Piteºti.

De precizat cã, pe lângã Olguþa Vasilescu ºi Ovidiu Flori, laacest capitol trebuie amintit ºi numele preºedintelui PSD Dolj,senatorul Claudiu Manda, care a obþinut funcþia de vicepreºe-dinte al Senatului României, poziþie cu greutate care vine sãconfirme faptul cã Doljul are un cuvânt greu de spus în PSD.

Record de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul GrindeanuRecord de olteni înGuvernul Grindeanu

PSD Dolj, bine reprezentatla Bucureºti

















18 - 24 ianuarie 2017www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

al noului Executiv. El revineîn funcþie la Ministerul Agri-culturii ºi Dezvoltãrii Ruraledupã doar trei luni. În vârstãde 49 de ani, Botãnoiu estedoctor în ’tiinþe agricole. Bo-tãnoiu a absolvit Universita-tea de ªtiinþe Agricole ºi Me-dicinã Veterinarã Bucureºti,dar ºi Facultatea de Drept dincadrul Universitãþii Ecologi-ce Bucureºti. Dumitru DanielBotãnoiu a mai deþinut aceas-tã funcþie din mai 2012 pânãîn octombrie 2016.

,,Revin în Ministerul Agri-culturii decis sã contribui latranspunerea în practicã aProgramului PSD pentruagriculturã, spre binele fer-mierilor români ºi al statului.Cunosc bine ministerul, an-gajaþii de aici ºi sunt convinscã vom duce la bun sfârºit an-gajamentele luate în campa-nia electoralã. Pentru a facedin agricultura româneascãuna performantã, trebuie sã-i sprijinim pe fermieri. Acestlucru îl putem face prin acor-darea de sprijin, programe ºiinvestiþii în infrastructuraspecificã. Îmi doresc ca ei sã-ºi primeascã la timp subven-þiile, nivelul acestora sã fiecât mai mare pentru a-i aju-ta cu adevãrat, sã beneficie-ze de finanþare pentru a-ºidezvolta fermele, a crea lo-curi de muncã ºi a contribuiastfel la dezvoltarea satuluiromânesc”, a susþinut Botã-noiu la scurt timp dupã înves-tirea în funcþie.

A candidatla primãrie ºia ajuns la minister

Cãtãlin Rotea este ultimuloltean numit în funcþia de se-cretar de stat. Acesta ocupãfuncþia în cadrul ministeruluicondus de Sevil Shhaideh.Noul secretar de stat de laDezvoltare Regionalã a can-didat în vara trecutã, din par-tea PSD, pentru funcþia deprimar al oraºului Balº ºi apierdut la doar câteva zeci devoturi. În trecut, Rotea a maideþinut funcþia de prefect aljudeþului, susþinut de PNL,fiind cel mai tânãr reprezen-tant al guvernului în Olt.

La scurt timp dupã numi-rea în funcþie, Cãtãlin Roteaºi-a exprimat speranþa cã vareuºi sã contribuie la o maibunã legãturã între adminis-traþia centralã ºi cea localã. Ela susþinut cã se pune la dis-poziþia primarilor care au pro-iecte depuse pentru a primifinanþare europeanã, pe caredoreºte sã-i sprijine în demer-surile lor de a dezvolta comu-nitãþile pe care le conduc.

de Cosmin Pretorian

Impunerea noii directoarea Grãdiniþei 52 „Phoenix“de cãtre Consiliul de Ad-

ministraþie a Inspectoratuluiªcolar Judeþean Dolj la presiu-nile fostei inspectoare genera-le, senatoarea Lavinia Craio-veanu, a creat o stare de revoltãgeneralizatã a angajaþilor unitã-þii de învãþãmânt.

Consiliul deAdministraþie al IªJa dus la îndeplinireordinul senatoarei

La mijlocul sãptãmânii trecu-te, cu mic-cu mare, personaluldidactic ºi nedidactic al grãdi-niþei a semnat un memoriu adre-sat noului inspector general in-terimar, Monica Sunã, prin careîi solicita revenirea asupra în-scãunãrii Georgetei Dogaru înpostul de director ºi repunereaîn funcþie a fostei directoare,Zoia Ciciu.

„Dorim ca noul director sã fietot doamna Ciciu Maria Zoiadin urmãtoarele motive:

Suntem singura unitate ºco-larã cãreia în data de 21.12.2017nu i s-a respectat propunereafãcutã de cãtre Consiliul Profe-soral. Aºa cum se ºtie, Consi-liul de Administraþie al IªJ Dolja propus o altã persoanã din altãunitate ºcolarã ca director la

RRRRReeeeevvvvvoltoltoltoltolta cadra cadra cadra cadra cadrelor didactice şi nedidactice din grădiniţăelor didactice şi nedidactice din grădiniţăelor didactice şi nedidactice din grădiniţăelor didactice şi nedidactice din grădiniţăelor didactice şi nedidactice din grădiniţăcapătă vcapătă vcapătă vcapătă vcapătă valenţele unui război de gherilăalenţele unui război de gherilăalenţele unui război de gherilăalenţele unui război de gherilăalenţele unui război de gherilă

grãdiniþa noastrã.În baza notei transmise în te-

ritoriu de cãtre Ministerul Edu-caþiei Naþionale ºi Cercetãriiªtiinþifice, considerãm cãdoamna Ciciu Maria Zoia poa-te sã revinã în funcþia de direc-tor pânã la organizarea exame-nului, dat fiind faptul cã în aceaºedinþã de Consiliu de Adminis-traþie al IªJ Dolj am fost singu-ra unitate ºcolarã soluþionatãaltfel decât a dorit ConsiliulProfesoral“, se menþioneazã înmemoriul transmis actualei con-duceri a inspectoratului.

Georgeta Dogaru, actuala di-rectoare interimarã a Grãdiniþei”Phoenix”, este o apropiatã asenatoarei Lavinia Craioveanu,dupã cum susþin surse din ca-drul inspectoratului. Aceleaºisurse ne-au relatat faptul cã,deºi nu a fost prezentã în ºedin-þa Consiliului de Administraþieal inspectoratului, actuala sena-toare Craioveanu a lãsat cu„limbã de moarte“ foºtilor sub-ordonaþi ca numirea noului di-rector sã se facã rapid ºi persoa-na sã fie cea desemnatã chiar decãtre ea, înainte de a renunþa lapostul de inspector general înfavoarea mandatului de senator.Umil, Consiliul de Administra-þie al inspectoratului a ignoratcu desãvârºire recomandãrileministerului tutelar ºi doleanþaConsiliului Profesoral al grãdi-

Scandalul numirii noii directoare la Grãdiniþa 52„Phoenix“ este departe de a se fi încheiat, chiardacã, vremelnic, favorita fostei inspectoaregenerale Lavinia Craioveanu ºi-a preluat postul.Zeci de angajaþi ai grãdiniþei, personal didacticºi nedidactic, au semnat o petiþie adresatãactualei inspectoare generale, Monica Sunã,prin care i-au solicitat sã revinã asupra decizieide numire a Georgetei Dogaru în postul dedirector interimar.

niþei, lucru fãrã precedent înultimii ani, ºi a numit-o sama-volnic pe Georgeta Dogaru înpostul de director al grãdiniþei.

S-a lãsat cu leºinuri

Din pãcate, noua directoare a grãdiniþei a fãcut deja primele victi-

me în rândul angajaþilor unitãþii ºcolare. Conform unor surse din

interiorul colectivului, în primele zile de directorat, noua directoare

a avut câteva dispute cu o parte dintre angajaþi. Lucrurile au degene-

rat, iar doi dintre salariaþi au avut nevoie de intervenþia ambulanþei.

„S-a apucat sã þipe la noi din diverse motive închipuite, douã colege

au ripostat iar cearta a degenerat. Colegelor li s-a fãcut rãu, una din-

tre ele a cãzut din picioare ºi am chemat de urgenþã ambulanþa. Când

au venit medicii, pe una dintre fete au trimis-o acasã deoarece îi era

foarte rãu, iar o altã colegã a fost dusã de urgenþã la spital deoarece

avea tensiunea 21 cu 13!“, a povestit una dintre educatoarele grãdi-

niþei.„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“„Plouã“ cu memoriiîn scandalul „Phoenix“


4ACTUALITATE

SC Apavil SA le reco-mandã în continuareconsumatorilor din

Râmnicu Vâlcea, Bujoreni,Dãeºti, Cãlimãneºti ºi Brezoisã nu bea apã de la chiuvetãºi sã nu o foloseascã pentrugãtit. Societatea de captare,tratare, distribuþie ºi epurarea apei din judeþul Vâlcea pre-cizeazã cã populaþia va fi în-ºtiinþatã în momentul în careapa se va încadra în parame-trii de potabilitate. Aceastãsituaþie este cauzatã de o ava-rie majorã, în prezent reme-diatã, la conducta de apã DN1200 mm, în zona oraºuluiBrezoi. (M.P.)

Anunþ privindcalitatea apei

Urmarea avariei majore laconducta de apã DN 1200mm remediatã în data de14.01.2017 comunicãm tutu-ror consumatorilor din Mu-nicipiul Rm. Vâlcea, Bujo-reni, Dãeºti, Cãlimanesti,Brezoi cã în data de

Cu binecuvântarea ºi înprezenþa Înaltpreasfin-þitului Pãrinte Varsanu-

fie, Arhiepiscopul Râmnicului,în cadrul manifestãrilor dedica-te Zilei Culturii Naþionale, sâm-bãtã, 14 ianuarie 2017, în SalaIosif Episcopul - Centrul Cul-tural Sfântul Ierarh Calinic dela Cernica, a avut loc Concer-tul extraordinar susþinut de Acoustic Gentleman - Raul Câr-stea ºi Adi Manolovici.

Evenimentul a fost deschis deactorul Cristian Iacob, de la

16.01.2017, împreunã cu Di-recþia de Sãnãtate PublicãVâlcea s-au recoltat ºi anali-zat probe de apã.

De asemenea s-au verificatStaþiile de potabilizare dinBrezoi - Valea lui Stan ºi dinRm. Vâlcea - Nord consta-tându-se cã sursa lac Brãdi-ºor nu înregistreaza modifi-cãri de calitate iar Staþia Va-lea lui Stan din Brezoi func-þioneazã în parametrii tehno-logici iar apa furnizatã deAPAVIL SA se încadreazã înparametrii Legii 458/2002R.

Apa din sistemul de distri-

Concert dedicat ZileiCulturii Naþionale la

Arhiepiscopia RâmniculuiTeatrul Mic din Bucureºti, carea recitat din lirica eminescianã.

În cadrul concertului, dom-nii Raul Cârstea ºi Adi Mano-lovici au prezentat publicului,din care au fãcut parte oamenide culturã, profesori ºi elevi dela liceele din Râmnicu Vâlcea,versuri din operele lui AdrianPãunescu, Virgil Carianopol,Marius Dumitrescu, CameliaRadulian, Constanþa Buzea.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

tru acest inconvenient ºi vãasigurãm cã în aceastã pe-rioadã echipele de interven-þie ale APAVIL SA fac încontinuare eforturi susþinutepentru remedierea situaþieineplãcute în cel mai scurttimp posibil ºi dispun de sto-curi de substanþe adjuvantetratãrii apei din sistemul dedistribuþie în vederea aplicã-rii tuturor mãsurilor tehnicepentru încadrarea în parame-trii de calitate prevãzuþi deLegea 458/2002R.

Întrucât apa este tulbure larobinetele consumatorilor re-venim cu recomandarea cã-tre utilizatori ca aceºtia sãlase sã curgã cantitatea deapã necesarã eliminãrii apeicu impuritãþi, cheltuielileocazionate de cantitatea deapã eliminatã fiind suporta-te de cãtre APAVIL SA pen-tru toþi clienþii cu care aceas-ta are încheiat contract.

Vom reveni cu un anunþprivind calitatea apei din re-þea la momentul în careaceasta se va încadra în toþiparametrii de potabilitateprevãzuþi de Legea 45 8/2002R ºi va putea fi utilizatãca apã potabilã.

Vã mulþumim pentru înþe-legere!

buþie din Rm. Valcea prezintãculoarea modificatã, parametriiturbiditate ºi culoare înregis-trând valori peste concentraþiamaximã admisã conform legis-laiei amintite mai sus.

Rugãm toþi abonaþii afectaþisã-ºi asigure în continuare o re-zervã minimã de apã pentruconsum ºi uz casnic pe perioa-da menþionatã. În vederea redu-cerii riscurilor pentru sãnãtatedatorate consumului de apã re-comandam utilizarea apei dinreþea ca agent termic ºi pentrusatisfacerea nevoilor menajere.

Ne cerem din nou scuze pen-

Vâlcea: Trei oraºe ºidouã comune nu potconsuma apã potabilã
















Publ

icita

te



5ADMINISTRAÞIEPPPPPorororororţiaţiaţiaţiaţia

de vde vde vde vde venin!enin!enin!enin!enin!

de Marielena Popa

Pentru cã actuala puteredeszãpezeºte ºi fãrã in-cantaþiile mele, m-am

gândit, dragã PNL Vâlcea, sã teîntreb: ce mai faci?

Mai exiºti? Îþi duc grija, fiind-cã într-o þarã întreagã la minteopoziþia este garantul democra-þiei, iar învârtirea în cercul stân-gii nu poate dura la infinit. Nu-mai cã tu, dupã ce ai pierdut ºial doilea rând de alegeri – edi-þia de iarnã – , dai semne îngri-jorãtoare cã aluneci... ºi tot alu-neci! „Moartea pe schiuri”, cetitlu pentru prezumtivul final alunui partid! Cum stai cu refor-ma? Cãci înainte de parlamen-tare, liderul tãu, onor CristianBuican, promisese cã va scoatedin agonie Organizaþia Munici-palã Râmnicu Vâlcea. Cã vaaduce intelectuali, oameni influ-enþi ºi respectaþi în urbe, difu-zori de mesaje. Revoluþie, nualta! În afarã de nea Nae Dines-cu, demn urmaº al RevoluþieiSocialiste din Octombrie, a maiconvins pe careva?

Este o vorbã: cã lupta pentrurevenirea la putere începe dinziua urmãtoare pierderii alege-rilor. Însã în aceastã dinamicãesenþialã este sã ai cu cine. Mãuit la consilierii tãi judeþeni,dragã PNL-ule, ºi am episoadedepresive. Cu douã-trei excep-þii, sunt oameni-marionetã, bla-zaþi, mediocri. O gaºcã tristã,dar plinã de umor! Apropo, cine

e lider de grup în mandatulãsta? Tot specialistul în deza-cordul dintre subiect ºi pre-dicat? Halal, partid de blazon!

Cam multã infatuare pen-tru o formaþiune care a pier-dut alegerile atât de ruºinos!Într-o perioadã ce ar trebuisã fie a reconstrucþiei, a re-venirii cu picioarele pe pã-mânt, a criticilor la foc con-tinuu la adresa puterii, nicimãcar comunicate de presãnu prea mai primeºte mass-media localã de la tine. Tre-buie sã ºi le caute singurã peniºte aºa-zise portaluri naþi-onale! Ce ifose, dã-te naibiijos de acolo!

Dragã PNL Vâlcea, eu vor-besc despre reconstrucþie, iarcabala are altã treabã. Seanunþã niºte alegeri interne,parcã! Am îndoieli cã toatefuncþiile din partid vor fi de-clarate vacante ºi cã în aceas-tã primãvarã se va întâmplaceva esenþial. Liderul tãu ju-deþean & CO a trudit în aºafel, încât sã nu existe nimenicu atâta tupeu ºi competenþãca sã le ia locul.

Aºa cã, dacã mai poþi, aºdori de la tine niºte acþiune.Pune ºi tu umãrul ca marelePNL sã nu se micºoreze pe zice trece. În acest moment,pericolul ieºirii din istorie alintrãrii în rahat pare aproapeiminent; aproape!

Dragã PNL Vâlcea,mai trãieºti?

Fostul ministru aleconomiei, Constan-tin Niþã, este de pãre-re cã Oltchim Râmni-cu Vâlcea se aflã înpericol de a ajunge lafier vechi, potrivitMediafax.

de Marielena Popa

Agenþia Mediafax citeazã o postare de pe blo-gul fostului ministru,

care considerã o „mare greºea-lã” sistemul împãrþirii patrimo-niului pe bucãþi. „Îmi pare binesã aud cã anul 2016 se va în-cheia cu un profit net de apro-ximativ 5 milioane de euro (n.r.- pentru Oltchim). În acelaºi

timp, din pãcate, se pare cãprocesul de privatizare va con-tinua pe sistemul împãrþiriipatrimoniului pe bucãþi carevor fi vândute ca atare. Maregreºealã! Sper ca noul guvernsã nu aprobe o asemenea pro-cedurã de vânzare pe bucãþi”-, a opinat Constantin Niþã. Fos-tul ministru crede cã nu esteposibil ca, la procesul de pri-vatizare, sã participe firme carese ocupã de tãierea fieruluivechi. „Nu ne obligã nimeni são privatizãm cu orice preþ.Compania trebuie listatã laBursã prin majorare de capi-tal, iar sumele obþinute pot fiinvestite în retehnologizareaunor secþii/sectoare de produc-þie. Nu este posibil ca la pro-cesul de privatizare sã partici-

pe firme care se ocupã de tãie-rea fierului vechi”.

Sursa citatã mai consemnea-zã cã, în opinia lui Niþã, noulministrul al economiei trebuiesã se implice foarte serios pen-tru a încerca salvarea Oltchimºi pãstrarea locurilor de muncãde aici.

Intrat în insolvenþã în ianua-rie 2013, Combinatul OltchimRâmnicu Vâlcea parcurge ceamai lungã astfel de perioadã dinistoria unei companii cu capitalmajoritar de stat. Companiaeste deþinutã de Ministerul Eco-nomiei cu 54,8% din acþiuni,PCC SE cu 18,3182%, PolyoltHolding Limited - 14,0251%,alþi acþionari persoane juridice- 1,4832% ºi acþionari persoa-ne fizice - 11,3673%.

„Nu este posibilca la privatizareaOltchim sã participefirme carese ocupã de tãiereafierului vechi”

















Publ

icita

te

de Virgil Dumitrescu

cultural-artistice, a activitãþiloredilitare subordonate, decâtmicile ziduri chinezeºti de pestrada Caracal. Nu aducemprin asta vreun reproº nici mã-car ultimului asistent din uria-ºul angrenaj care a pus pe ºineun proiect atât de ambiþios. Zicangrenaj oltenesc pentru cã aufost implicate toate judeþele dinregiune, fiecare cu specificulsãu. Craiova a pierdut (pe mo-ment, ne place sã credem) bã-tãlia pentru europenismul cul-tural, în disputã cu municipiicel puþin la fel de merituoase –Bucureºti, Timiºoara, Cluj-Na-poca, Baia Mare etc. Cum seºtie, Timiºoara e cea care a într-unit opþiunile juriului ºi nu arerost sã tragem spre bãnãþeni cucoada ochiului. Dacã însãºi ca-pitala þãrii a risipit aceastã râv-nitã învestiturã ºi nu se lamen-teazã, de ce ne-am lamentanoi? Dar nici fãrã sânge la unaºa proiect nãruit, nu se cade.În perioada premergãtoare ju-rizãrii, n-a existat manifestareculturalã neînrolatã genericu-lui ”Craiova – capitalã cultu-ralã europeanã 2021”. Prinasumarea afectivã ºi efectivã ainsuccesului, care nu e o catas-trofã, s-ar fi descãrcat o partedin gestiunea de suflet care adat glas proiectului. Pentru cãnu poþi pierde ceea ce nu ai. IarCraiova dispune indubitabil deinstituþii culturale ºi artisticevaloroase, de personalitãþimarcante. Ca ºi întreaga Olte-nie, de altfel, a cãrei capitalãistoricã a fost ºi rãmâne. Visulcontinuã.

Fostul primar al Craiovei,Lia Olguþa Vasilescu,lasã în urmã un cumul

de realizãri una mai vizibilãdecât alta în percepþia publicã.Locuitorii cartierelor care auresimþit lipsa de calitate a apeiar plasa pe loc fruntaº firul 2de aducþiune Izvarna. Cei cuvenituri mici, acutizante maiales iarna, nu ar minimalizascãderea preþului la gigacalo-rie. Alþi craioveni ar spunebogdaproste pentru cã au scã-pat de colþii maidanezilor. În-trucât Oltenia e o eternã TerraNova, iar Universitatea tânjeadupã un oval modern, stadio-nul care prinde contur ar aveaºi el întâietate. Ca ºi, pe altplan, reabilitarea Parcului ”Ni-colae Romanescu”, a centruluicivic al Bãniei. Ca ºi SpitalulMunicipal care va fi dat în fo-losinþã nu peste multã vreme.Ca ºi modernizarea unor ºcoli,ca ºi reabilitarea liniei de tram-vai. Pentru cã nu suntem mâ-nãstirea Caºin, ne oprim aici cuplusurile bifate în cei pestepatru ani de mandat al LieiOlguþa Vasilescu în postura deedil al Craiovei. La ultima saconferinþã de presã, din 8 ia-nuarie (despre care a consem-nat ºi Indiscret în Oltenia), eas-a oprit, cu fair-play, ºi la ne-împliniri, cum e cartierul chi-nezesc de pe strada Caracal. Oaltã iniþiativã puþin amintitãeste ratarea de cãtre Craiova atitlului de capitalã culturalãeuropeanã în 2021. Mai deefect, poate, având în vederedimensiunea manifestãrilor

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6INTERVIU

Ar fi fost prea frumosla plecarea Olguþei

de Cosmin Pretorian

Reporter: Cum aþi descrieCraiova dupã demisia prima-rului PSD ºi plecarea aces-tuia la Bucureºti?

Ionuþ Stroe: Dupã mine,era clar cã va pleca odatã cea acceptat sã candideze la par-lamentare, chiar dacã a încer-cat sã dezmintã public acestlucru. Ceea ce pentru Craio-va nu este un lucru rãu. Îndefinitiv, Craiovei i se oferão nouã ºansã de a avea într-adevãr un bun ºi eficient ad-ministrator. Eu prefer mode-lul primarului decent ºi vizio-nar, în detrimentul unui pri-mar vocal, dar fãrã substan-þã, un primar doar de imagi-ne.

Ce face Craiova acum? Înacest moment, Craiova esteadministratã în mod inert deun viceprimar care nici mã-car nu aparþine partiduluimajoritar din consiliu, respec-tiv PSD. Starea de incertitu-dine trebuie sã se încheie cuorganizarea unor alegeri caresã legitimizeze un primaradevãrat. Cât priveºte oraºulnostru, el traverseazã cea maidificilã perioadã din punct devedere socio-economic dedupã revoluþie. Dacã nu vomînþelege cã cei 17 sau 20.000de beneficiari de ajutor socialnu sunt vreo mândrie, s-arputea sã adâncim aceastã sta-re. Însã, dacã ne dorim un vi-itor pentru acest oraº, cuvân-tul cheie îl reprezintã INVES-TIÞIILE. Care, din pãcate, aucam ocolit Craiova.

ªtiu cã oamenii sunt pesi-miºti ºi cã nu au vreo speran-þã cã autoritãþile pot demaraun proces de reconstrucþie,însã viitorul primar, indife-rent de majoritatea din con-siliu, va trebui sã ia frâiele înmânã ºi sã creeze un cadrustabil ºi propice pentru inves-tiþiile necesare. Singura ºansãa Craiovei este atragerea câtmai multor investiþii din zonacapitalului privat ºi a celorcare sunt dispuºi sã facã afa-ceri în Craiova, dar ºi dinzona investiþiilor publice(fonduri europene ºi bugetelocale). Este esenþial ca poli-ticienii ºi administraþia sã în-þeleagã cã acesta este cel maiimportant lucru pentru Cra-iova.

„La Craiova, ZonaMetropolitanãnu funcþioneazã!“

Rep: Nu e prima oarã cândspuneþi acest lucru. Tot vorbiþidespre investiþii. Ce se întâm-plã cu cele demarate anul tre-cut, de care vorbeaþi în campa-nie?

I.S.: Stadionul, Spitalul Re-gional ºi Autostrada Craiova-Piteºti sunt 3 exemple clare deinvestiþii publice care trebuie nudoar sã continue, ci sã fie mul-tiplicate. Ele se aflã în diversefaze de realizare. Dar, am con-vingerea cã traiectoria lor esteireversibilã ºi voi avea grijã sãle urmãresc desfãºurarea îndea-proape, astfel încât niciun”moft” politic sã nu le mai poa-tã bloca.

Ce nu avem în Craiova la unnivel optim sunt investiþiilestrãine directe ºi o strategie eco-nomicã localã. Asta trebuie sãaducã noul primar, un plan deviitor acestui oraº. Sunt trei ele-mente cheie care îþi pot construipolitica în domeniul atrageriiinvestiþiilor.

1. Stabilirea obiectivelor con-crete prin atragerea investiþiilorºi rolul acestora în economiaCraiovei;

2. Cadrul legislativ ºi institu-þional local care sã stabileascãsub ce condiþii îºi desfãºoarãactivitatea eventualii investitori(regulamente, hotãrâri de con-siliu local, posibilitãþi ºi parcuriindustriale) ºi, mai ales, caresunt instituþiile cu care aceºtiavor intra în contact. Corvoadãbirocraticã;

3. Pârghiile economice (faci-litãþi, beneficii, avantaje ºi/saurestricþii). Adicã prin ce suntsprijinite/influenþate investiþiile,aici la noi (mai ales în compa-raþie cu alte oraºe care se batpentru acelaºi lucru).

Rep.: Daþi-ne concret câtevaexemple...

I.S.: Cel mai relevant exem-plu este legat de dezvoltareazonei metropolitane, care poa-te fi cheia atragerii investiþiilorºi a fondurilor europene. LaCraiova ea nu funcþioneazã sau,dacã vreþi, doar pe hârtie. Dacãextindem ºi pregãtim cadrul ºispaþiul necesar dezvoltãrii eco-nomice a acestui oraº, împreu-nã cu comunele vecine, putemajunge mult mai rapid la com-petitivitate economicã, putematrage eficient fonduri ºi inves-titori, putem dinamiza sectoare-le construcþiilor, serviciilor, aindustriilor uºoare sau chiar aagriculturii ºi industriei aferen-te care sunt specifice zoneinoastre.

Experienþa oraºelor mari dinstate ale Uniunii Europene ademonstrat cã zonele metropo-

litane bine conduse asigurã dez-voltarea oraºelor pe baza unorproiecte mari, care sunt realizateîn mod incluziv de administra-þie, educaþie/cercetare (univer-sitate) ºi mediul de afaceri/eco-nomia localã. Luaþi exemplulOradei. E incredibil modul încare s-a dezvoltat în ultimii 10ani ºi nivelul veniturilor ºi po-sibilitãþilor oamenilor de acolo.

Acest plan bine realizat ºi sta-bilit þi-ar putea genera enormebeneficii economice derivatedin creºterea atractivitãþii zoneipentru investitori, þi-ar puteaaduce îmbunãtãþirea infrastruc-turii tehnico-edilitare ºi detransport, decongestionareaoraºului, a aglomerãrii urbane,accesarea fondurilor structura-le ale UE, extinderea reþelelorde utilitãþi ºi, poate cel mai im-portant lucru de care acest oraºare nevoie, crearea de locuri demuncã ºi creºterea nivelului detrãi al populaþiei.

În viitor, aceastã este ºi ocompetiþie nedeclaratã a aces-tui oraº cu celelalte din regiunepentru a deveni ºi în termenireali capitala Olteniei.

„Avem nevoiesã câºtigãmalegerile la Craiovaºi putem sã o facem“

Rep.: Bun, administrativ amînþeles despre ce e vorba. Poli-tic, care credeþi cã mai esteºansa dreptei în Craiova?

I.S.: ªansa dreptei e o sintag-mã pe care o tot aud mai alescând se pierd alegerile. Unde afost dreapta înainte de alegeri,când ar fi trebuit sã se uneascã,bloc, în faþã PSD?! Rãsfiratã...Glumind, evident, dreapta areacum primar interimar, cãciPMP se revendicã a fi de dreap-ta. Serios vorbind însã, nu maie cazul sã amintim de doctrineºi ideologii când problemelepolitice sunt atât de vasculari-zate, când oamenii nu mai înþe-leg combinaþiile politice fãcutecu uºile închise ce dau naºterela asemenea situaþii hilare.

Ce pot spune însã este cãaceia care cred în politica dedreapta au ºansa acum sã îºianalizeze greºelile ºi, la rece, sãia deciziile cele mai corecte. Oreaºezare politicã este obligato-rie pentru noi. În viziunea mea,mult mai importanþi sunt ceicare nu sunt neapãrat înregi-mentaþi politic, dar care gândescliberal ºi vor sã voteze o viziu-ne liberalã. Cred cã este mo-mentul ca proiectele concrete sãcâºtige în faþã demagogiei ºi adiscursului sterp, negativ. Sãdeschidem ochii la lecþia primi-tã ºi sã lãsãm mentalitatea rigi-dã pentru o abordare cu adevã-


7INTERVIU

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele PNL Crele PNL Crele PNL Crele PNL Crele PNL Craioaioaioaioaiovvvvva, deputa, deputa, deputa, deputa, deputatul Ionuţ Satul Ionuţ Satul Ionuţ Satul Ionuţ Satul Ionuţ Strtrtrtrtroe, a identifoe, a identifoe, a identifoe, a identifoe, a identificat caricat caricat caricat caricat caractactactactacteris-eris-eris-eris-eris-ticile viitticile viitticile viitticile viitticile viitorororororului primar liberului primar liberului primar liberului primar liberului primar liberal: să fal: să fal: să fal: să fal: să fie un lider rie un lider rie un lider rie un lider rie un lider recunoscut, un tip morecunoscut, un tip morecunoscut, un tip morecunoscut, un tip morecunoscut, un tip moral,al,al,al,al,cu nocu nocu nocu nocu notttttorieorieorieorieorietttttatatatatate şi pre şi pre şi pre şi pre şi pregătiregătiregătiregătiregătire, cu imagine bună şi capacite, cu imagine bună şi capacite, cu imagine bună şi capacite, cu imagine bună şi capacite, cu imagine bună şi capacitatatatatatea de a sea de a sea de a sea de a sea de a strângetrângetrângetrângetrângenu doar parnu doar parnu doar parnu doar parnu doar partidul în jurtidul în jurtidul în jurtidul în jurtidul în jurul său, ci şi tul său, ci şi tul său, ci şi tul său, ci şi tul său, ci şi tooooot ce înseamnă drt ce înseamnă drt ce înseamnă drt ce înseamnă drt ce înseamnă dreapeapeapeapeapttttta în Cra în Cra în Cra în Cra în Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

rat ”liberalã” a problemelor co-munitãþii pe care o reprezentãm.O viziune modernã, tânãrã ºiflexibilã. Politica de dreapta arenevoie sã devinã credibilã, sã îºiînnoiascã comunicatorii ºi lide-rii ºi sã ofere celor care o susþin(membrilor, simpatizanþilor, ce-lor care au aºteptãri de la noi,care ne cred sau ne urmãresc)un sistem clar de motivare, im-plicare ºi chiar promovare a ce-lor care manifestã interes în aface politicã. Eu sunt de pãrerecã soarta partidului depindeîntr-o bunã mãsurã de oameniidin afarã lui, ei se pot implica,ei pot îmbunãtãþi corpul ºi ofertapartidului, pot susþine sau nu,ceea ce va însemna, îmi doresceu, un PNL schimbat în bine.

Poate mai mult ca în alte pãrþi,în Craiova sunt sigur cã putemsparge monotonia de partid cuculturã tradiþionalist-politicãsufocantã ºi limitativã sau men-talitãþile rigide. Stilul învechitde conducere politicã este totaldepãºit. Noul mod de a condu-ce aceastã organizaþie pe careîncerc sã-l promovez implicãcreativitate, de care pânã acumam vorbit prea puþin în politi-cã: sã descoperi oamenii talen-taþi ºi competenþi, sã le provociintelectul, sã-i angrenezi într-unmecanism politic viu, care sãgenereze idei, viziune ºi impli-cit apreciere publicã. Miza e sãte foloseºti de toþi oamenii laadevãratul lor potenþial, nu sã-iexcluzi sau sã-i îndepãrtezi. Îmiplace Bill Clinton ºi ceea cemereu a susþinut: “nu ne putemlipsi de niciun om!”

Rep.: Ce face PNL la Craio-va? De ce are nevoie ca sã-ºirevinã?

I.S.: În primul rând, de câºti-garea alegerilor la primãrie.Acesta e obiectivul, dar ºi mij-locul prin care se poate atinge

schimbarea la faþã a PNL. Nuexistã scurtãturi ºi nici arti-ficii. Ne aºezãm cu toþii lamasã ºi ne punem la treabã.PSD poate fi combãtut cuargumente ºi politici publicereale ºi adecvate.

Dar, ca sã ajung cu orga-nizaþia acolo, trebuie în pri-mul rând sã recunosc greºe-lile fãcute. Primul pas în-seamnã cã îþi asumi respon-sabilitatea, arãþi cã, deºi aigreºit, rãmâi om de onoare.Sã reparãm situaþia politicãlocalã prin mãsuri necesaredescrise parþial în rãspunsulanterior ºi sã ripostãm poli-tic, sã comunicãm mai multºi mai eficient, cu mai puþi-ne vorbe tãioase sau scandalsteril ºi cu mai multe idei ºisoluþii, atât politice/adminis-trative, cât mai ales cu oa-meni buni, morali ºi pregã-tiþi. Alt pas rapid trebuie sã-lreprezinte desemnarea can-didatului la primãrie. Poatechiar printr-o competiþie in-ternã. Responsabilitateaacestuia va fi mare: îºi vaasumã nu doar proiectul pen-tru Craiova, ci mai ales pen-tru Craiova de dreapta, libe-ralã. Are nevoie sã fie un li-der recunoscut, un tip moral,cu notorietate ºi pregãtire, cuimagine bunã ºi capacitateade a strânge nu doar partidulîn jurul sãu, ci ºi tot ce în-seamnã dreapta în Craiova.Cred cã am o percepþie co-rectã asupra alegerilor dinacest an, când afirm cã luptacu PSD-ul va fi infernalã,mulþi poate nici mãcar nu-ºifac mari speranþe, însã am unsentiment de încredere cã înacest an, mai mult cã altãda-tã, exact forþa ºi dimensiuneaacestui partid socialist, atâtde dãunãtor, i-ar putea adu-ce împreunã pe toþi care lup-tã pentru cauza dreptei. Oa-meni buni avem, însã ceea celipseºte acestui oraº e o for-mã de participare din partealor. Suntem obligaþi sã neschimbãm în ce-am fãcutpânã acum, sã devenim multmai deschiºi, sã-i cointere-sãm ºi sã comunicãm în modnemijlocit ºi fãrã ascunziºuricu ei.

„Trebuie sã desemnãmrapid candidatulla Primãrie!“


















8POLITICÃ

Organizaþia judeþea-nã a PSD a semnatsãptãmâna trecutãcontractul de vânza-re-cumpãrare cuPrimãria Craiova,la aproape doi anidupã ce ConsiliulLocal Municipalaprobase, de princi-piu, tranzacþia.Pesediºtii au deachitat aproape unmilion de lei pentrusediul din centrulCraiovei, renunþândla statutul dechiriaºi.

PSD DolPSD DolPSD DolPSD DolPSD Dolj a bătut palma cu municipalitj a bătut palma cu municipalitj a bătut palma cu municipalitj a bătut palma cu municipalitj a bătut palma cu municipalitatatatatatea crea crea crea crea craioaioaioaioaiovvvvveanăeanăeanăeanăeanăpentrpentrpentrpentrpentru imobilul de pe su imobilul de pe su imobilul de pe su imobilul de pe su imobilul de pe strtrtrtrtrada ”Mihail Kada ”Mihail Kada ”Mihail Kada ”Mihail Kada ”Mihail Kogălniceanu”ogălniceanu”ogălniceanu”ogălniceanu”ogălniceanu”

de Nicuºor Fota

P otrivit preºedinteluiexecutiv al PSD Dolj,deputatul Ion Cãlin,

tranzacþia a fost perfectatã re-cent, pesediºtii doljeni având ladispoziþie trei ani pentru a achi-ta contravaloarea imobilului, po-sibilitate prevãzutã de lege.„Contractul a fost încheiat pe 11ianuarie, în toate condiþiile pre-vãzute de lege ºi de hotãrârileadoptate de Consiliul LocalMunicipal. Preþul este cel al pie-þei, aºa cum a reieºit din rapor-tul de evaluare. Tot potrivit le-gii, organizaþia PSD Dolj achitãun avans de zece la sutã dinsumã, iar restul preþului va fi

achitat, în rate, timp de 36 deluni, alãturi de dobânda stabilitãtot prin lege. În perioada urmã-toare, vom intra acolo cu o echi-pã de arhitecþi autorizaþi pe mo-numente de interes local, pentrua vedea care este starea clãdiriiºi a demara procesul de reabili-tare, care este unul destul decomplex, aºa cum meritã un mo-nument de arhitecturã de intereslocal. Nu vã pot spune la aceas-tã orã când ne vom muta în noulsediu, pentru cã nu ºtim deocam-datã cât va dura reabilitarea imo-bilului. Aici va funcþiona orga-nizaþia judeþeanã ºi vor fi orga-nizate cabinetele parlamentarepentru cei 9 parlamentari deDolj”, a declarat Ion Cãlin.

Manda: ”E un efortfinanciar serios”

Preºedintele PSD Dolj, Clau-diu Manda, spune cã noua achi-ziþie va lãsa urme serioase întrezoreria partidului, dar cã so-cial-democraþii sunt deciºi sã seînhame la cheltuialã. „Este unproces care a durat destul demult, cred cã mai bine de un an.Este un sediu închiriat iniþialorganizaþiei municipale, pe caream decis apoi sã-l cumpãrãm,posibilitate prevãzutã de lege.Suma este de aproximativ 10miliarde de lei vechi, ceea cereprezintã un efort financiar se-rios pentru organizaþia judeþea-nã a PSD Dolj, dar este un efort

pe care ne-am angajat sã-l fa-cem pentru cã organizaþia aveanevoie de un asemenea sediu.Personal mã mândresc cã amputut finaliza acest demers ºisperãm ca, în cel mai scurt timp,sediul sã fie reabilitat ºi sã de-vinã funcþional, un sediu care sãfacã cinste ºi celor care vor con-duce pe mai departe organiza-þia”, a declarat preºedintele PSDDolj, Claudiu Manda. De men-þionat cã sediul în care funcþio-neazã la ora actualã organizaþiapesediºtilor, împãrþit cu Biblio-teca Francezã, necesitã de ase-menea lucrãri de reabilitare con-sistente, motiv pentru care pe-sediºtii doljeni ºi-au organizatstaff-ul de campanie la ultime-

Dupã ce au intratla guvernare, pesediºtii

doljeni intrã ºi în sediu nou


































9POLITICÃ

Primarul comunei Mischii, Gheorghe Popa, aanunþat vineri - 13 ianuarie, în cadrul uneiconferinþe de presã susþinute la sediul ALDEDolj, cã a decis sã se alãture partidului condusde Cãlin Popescu-Tãriceanu, motivând cã îºidoreºte sprijin pentru dezvoltarea comunitãþii.Edilul a precizat cã nu va demisiona din PNL,aºteptând, probabil, sã fie exclus pentru a nu-ºipierde mandatul. Ceea ce, în mod surprinzãtor,nu s-a întâmplat, conducerea PNL Dolj fiindpreocupatã sã... tacã!

de Dan Olteanu

„Sunt de 12 ani în adminis-traþia publicã ºi, dupã cum ammai spus, am o singurã dorinþã,aceea de a dezvolta comunita-tea pe care o reprezint. Fiecareedil îºi are în programul ºi vi-ziunea sa acest lucru. Din dis-cuþiile pe care le-am avut cudomnul deputat (Ion Cupã –n.red.), consider cã pot sã facacest lucru. Consider cã, împre-unã cu dânsul, putem face oechipã care sã se dezvolte la ni-velul judeþului Dolj ºi care sãaibã un cuvânt de spus în ceeace priveºte problemele judeþu-lui, atât în municipiu, cât ºi înadministraþiile locale“, a decla-rat Gheorghe Popa în cadrulunei conferinþe de presã susþi-nute la sediul ALDE Dolj. Aces-ta a adãugat cã nu a apucat sãinformeze conducerea PNL

Dolj cu privire la decizia sa.„Nu a fost o decizie uºoarã. Mi-a fost greu, pentru cã am foartemulþi prieteni în PNL Dolj. Spersã-ºi pãstreze fair-play-ul ºi sãrãmânem prieteni ºi în continua-re. Nu am apucat sã-i anunþ dedecizia mea, dar bãnuiesc cã osã afle de la dumneavoastrã. Euam fost întotdeauna un om dedreapta, sunt membru PNL din1990 ºi consider cã rãmân dedreapta dacã vin alãturi deALDE. Nu vreau nicio funcþie,vreau doar sprijin pentru dez-voltarea comunitãþii mele. Co-muna are nevoie de canalizareºi de conectare la reþeaua de apãa Craiovei, pentru cã în lunilede varã sistemul nostru nu facefaþã, precum ºi de colectarea de-ºeurilor în sistem centralizat“,a mai spus edilul din Mischii.

Surse politice susþin cã ediluldin Mischii va fi urmat ºi de alþi

primari liberali care, în perioa-da urmãtoare, se vor alãturaALDE Dolj.

Conducerea ALDEDolj aºteaptã „toþiliberalii de bunãcredinþã“

La rândul sãu, preºedinteleALDE Dolj, deputatul IonCupã, a declarat cã nu a purtatnegocieri cu edilul din Mischiiºi nici cu alþi primari ai PNL, cidoar „discuþii“ prin care le-atransmis cã uºa le este deschisãîn ALDE. „Salutãm deciziadomnului Gheorghe Popa, pri-marul comunei Mischii, de a ex-prima public susþinerea sa pen-tru politicile ALDE ºi pentrumãsurile economice ºi socialeale guvernului coaliþiei PSD-ALDE. ALDE Dolj reafirmãdeschiderea sa de a primi în casaliberalismului pe toþi liberalii debunã credinþã din judeþul Doljcare se regãsesc în politicile par-tidului nostru ºi în filosofia deconducere a treburilor publice,propusã de Coaliþia pentru Dez-voltare ºi Democraþie PSD-ALDE. Urmeazã o perioadã im-portantã pentru societatea româ-neascã în bãtãlia pentru norma-litate în viaþa publicã. Cei carecred în valorile democraþiei au-

tentice, în statul de drept func-þional, în urgenþa creºterii cali-tãþii vieþii ºi în imperativul spri-jinirii capitalului românesc, tre-buie sã se afle de aceeaºi partea baricadei. ALDE Dolj aprecia-zã eforturile pe care aleºii localile fac pentru a asigura bunulmers al lucrurilor în comunitã-þile lor. ALDE Dolj are uºa des-chisã pentru dialog cu toþi pri-marii ºi aleºii locali din judeþ învederea gãsirii, la nivel local ºicentral, a celor mai bune soluþiipentru dezvoltarea mai rapidã acomunitãþilor locale din judeþulnostru“, a precizat liderulALDE Dolj.

Liniºte la PNLAºa cum spuneam, deºi toatã

lumea aºtepta o reacþie din par-tea conducerii PNL Dolj, ea aîntârziat sã aparã, alimentând ºimai mult zvonurile cã organi-zaþia se aflã într-o comã profun-dã, provocatã de rezultatul ca-tastrofal de la alegerile parla-mentare din 11 decembrie. Lip-sa de reacþie a conducerii PNLDolj s-ar putea însã sã costescump filiala, determinând ºimai mulþi primari sã urmezeexemplul edilului din Mischii ºisã pãrãseascã o organizaþie in-capabilã parcã sã mai ia vreodecizie.

Edilul liberal din Mischii,primul transfer political ALDE de dupã alegeri

















le douã scrutine în deplasa-re, în sedii închiriate tempo-rar, evenimente cu mareaflux de oameni nemaifiindorganizate acolo de pe vre-mea USL.

PSD Dolj, singurulcumpãrãtor dintrio-ul iniþial

Achiziþia PSD Dolj vinedupã doi ani de aºteptare,demersul fiind iniþiat în lunamartie a anului 2015. Laacea datã, Consiliul LocalMunicipal aproba vânzareacãtre partidele chiriaºe a treisedii de partid: cel deþinut dePSD pe strada ”Mihail Ko-gãlniceanu”, cel al UNPRDolj de peste drum din Ba-zarul Craiovei, precum ºi celîn care funcþioneazã organi-zaþia municipalã a PNLDolj, situat pe strada ”Nico-lae Iorga” din cartierul Ro-vine. „Se aprobã vânzarea,cãtre Partidul Social Demo-crat-Organizaþia JudeþeanãDolj, a spaþiului care aparþi-ne domeniului privat al mu-nicipiului Craiova, în supra-faþã de 788,13 mp., situat înstr. Mihail Kogãlniceanu,nr.12, în imobilul care faceparte din categoria II B mo-nument de arhitecturã de in-teres local cod LMI Dj-II-m-B-08028, precum ºi a tere-nului-curte (terasã) aferent,în suprafaþã de 124 mp. (...)Preþul de vânzare a bunuri-lor prevãzute la art.1 din pre-zenta hotãrâre va fi stabilitpe baza raportului de eva-luare care va fi supus apro-bãrii Consiliului Local alMunicipiului Craiova. (...)Cheltuielile ocazionate pen-tru perfectarea actelor nota-riale ºi efectuarea procedu-rilor de publicitate imobili-arã la Oficiul de Cadastru ºiPublicitate Imobiliarã Dolj,prevãzute de lege, vor fi su-portate de cãtre Partidul So-cial Democrat - OrganizaþiaJudeþeanã Dolj”, se arãta înhotãrârea adoptatã, în mar-tie 2015, de CLM Craiova.Dupã o jumãtate de an, înoctombrie 2015, aleºii localiau aprobat ºi raportul deevaluare pentru imobilul cupricina, preþul fiind stabilitla 993.510 lei, fãrã TVA. Demenþionat cã în aceeaºiºedinþã de consiliu local auintrat la aprobat ºi rapoarte-le de evaluare pentru sediilePNL ºi UNPR, acestea fiindretrase de pe ordinea de zila cererea partidelor cu pri-cina, care s-au declarat ne-mulþumite de preþurile stabi-lite de evaluatori.

GheorGheorGheorGheorGheorghe Pghe Pghe Pghe Pghe Popaopaopaopaopa

s-a alăturs-a alăturs-a alăturs-a alăturs-a alăturatatatatat

echipei lui Cupăechipei lui Cupăechipei lui Cupăechipei lui Cupăechipei lui Cupă

A doua sãptãmânã din2017 a fost pozitivãpentru leu, care s-a

apreciat faþã de principalelevalute, recuperând, totodatã,din pierderile suferite în ulti-mele zile ale anului trecut.

Finalul perioadei a fost mar-cat de apariþia unor informaþiiconform cãrora premierul bri-tanic Theresa May pregãteºteo retragere din zona de liberschimb cu Uniunea Europea-nã ca, în schimbul libertãþii, sãlimiteze imigraþia ºi sã încheieacorduri de liber schimb cu alteþãri. Aceasta a produs o scãde-re a lirei sterline sub pragul de1,20 dolari, aproape de mini-mul ultimilor 32 de ani,de 1,1841 dolari, atins în oc-tombrie trecut, evoluþie care aafectat euro, dar ºi monedeleaflate la marginea zonei.

Cursul euro a scãzut în 13ianuarie la 4,4920 lei, mediecare reprezintã minimul ulti-melor aproape 3 luni. Finalulperioadei a fost negativ, iarmedia a urcat la 4,5064, leulpreluând trendul negativ dinregiune. Tranzacþiile din ulti-ma ºedinþã a intervalului s-aurealizat într-un culoar îngust,4,497 – 4,507 lei, cu închide-rea la 4,498 – 4,502 lei.

Investitorii aºteaptã acuminformaþii privind modul încare va fi construit bugetul pe2017, în condiþiile în care coa-liþia câºtigatoare a alegerilordin decembrie trecut a fãcutpromisiuni mari privind rela-xarea fiscalã. Chiar dacã INSa anunþat cã rata anualã a in-flaþiei a fost în decembrie de -0,5%, comparativ cu aceeaºilunã din 2015, iar media afe-rentã pe 2016 a fost de -1,5%,BNR estimeazã, în minuta ul-timei sale ºedinþe de politicãmonetarã, cã economia româ-

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

neascã va încetini în acest an,dupã uºoara accelerare din ul-timul trimestru al lui 2016.

De altfel, conform raportu-lui privind Perspectivele Eco-nomiei Globale al BãnciiMondiale, creºterea economi-cã a României se va situa înacest an la 3,7%, comparativcu avansul de 4,7% din 2016.

Cursul dolarului a coborâtde la 4,2458 la 4,2204 lei, însãla finalul intervalului, cândcotaþiile au fluctuat între 4,223ºi 4,259 lei, media a urcat la4,2559 lei.

Media monedei elveþiene ascãzut, la rândul sãu, de la4,1910 la 4,1858 lei, minim alultimei luni, pentru a încheiaperioada la 4,2081 lei, în timpce pe pieþele internaþionale eaa fluctuat între 1,071 ºi 1,075franci/euro.

Dolarul american a cunos-cut a doua sãptãmânã conse-cutivã de scãdere faþã de euro.Dupã un început de an fast,moneda unicã atingând mini-mul ultimilor 14 ani de 1,0341dolari, în perioadã analizatãperechea a crescut de la1,0511 la 1,0673 dolari, însãsfârºitul perioadei a adus co-taþii de 1,0580 – 1,0636 do-lari.

Euforia de pe pieþe, apãru-tã dupã victoria în alegeri alui Donald Trump ºi a repu-blicanilor, începe sã se estom-peze în locul ei apãrând scep-ticismul din partea investito-rilor, care au început sã îºireducã estimãrile privind mã-surile promise de stimularefiscalã ºi de creºtere a chel-tuielilor cu infrastructura dinSUA.

Analiza cuprindeperioada 10 – 16 ianuarie

Euro s-a stabilizatla 4,50 lei

















Administraþia Bazinalã deApã Olt, instituþie publi-cã, cu sediul în Rm.

Vâlcea, str. Remus Bellu, nr.6,judeþul Vâlcea, organizeazãconcurs pentru ocuparea urmã-toarelor posturi vacante cores-punzãtoare funcþiilor con-tractuale de execuþie pe perioa-dã nedeterminatã:

Inginer – 1 post în cadrulCompartimentului Radiocomu-nicaþii, Transmisii Date ºi Men-tenanþã Echipamente

Condiþii specifice de partici-pare la concurs:

- studii superioare de lungãduratã absolvite cu diplomã delicenþã;

- specializare: telecomunica-þii ºi electronicã;

Comunicat ABA Olt- certificat de specializare lu-

cru la înãlþime ºi alpinism utili-tar;

- permis de conducere cate-goria B;

- minimum 10 ani vechime înspecialitatea studiilor.

Hidrolog – 1 post în ca-drul Serviciului Prognoze Ba-zinale, Hidrologie ºi Hidrogeo-logie

Condiþii specifice de partici-pare la concurs:

- studii superioare de lungãduratã absolvite cu diplomã delicenþã;

- facultatea de geografie.Candidaþii trebuie sã îndepli-

neascã condiþiile generale pre-vãzute de art.3 din Regulamen-tul – Cadru aprobat prin

H.G.286/2011, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

Concursul se va desfãºura lasediul Administraþiei Bazinalede Apã Olt din str. Remus Bel-lu, nr.6, Rm. Vâlcea, judeþulVâlcea, dupã cum urmeazã:

- 13.02.2017 ora 10:00 - pro-ba scrisã;

- 17.02.2017 ora 10:00 - in-terviu.

Data-limitã pânã la care can-didaþii pot depune actele pen-tru dosarul de concurs este02.02.2017 (inclusiv), la sediulAdministraþiei Bazinale de ApãOlt.

Informaþii suplimentare suntafiºate pe site-ul ºi la sediul in-stituþiei, relaþii la numãrul de te-lefon: 0250739.881 int.118 sau119.

Edilii localitãþilor doljene ºi-au fãcutplanuri pentru anul în curs, majoritateapropunându-ºi ducerea la bun sfârºit aproiectelor deja demarate. Sunt ºicomune unde nu intrã în calcul investi-þiile majore, lipsa banilor fiind vinovatãde aceastã situaþie, dar avem ºi locali-tãþi, la nivel de judeþ, unde primarii auîn plan asfaltãri de drumuri, ridicareaunor construcþii noi (grãdiniþe, sãli desport, cãmin cultural), alimentare cuapã curentã sau canalizãri. În vreme ceedilii locali din partea PSD sunt con-vinºi cã lucrurile reintrã pe un fãgaºnormal, din punct de vedere financiar,primarii liberali sperã ca noul guvernsã nu împartã bugetul dupã culoareapoliticã. Cu sau fãrã investiþii, aleºiispun cã vor socoti fiecare leuþ în parte,realitatea ultimilor ani învãþându-i cã leva fi mai bine sã strângã cureaua.

de Octavia Hantea

La nivelul comunei Brã-deºti, acolo unde edi-lul este membru PSD,

acþiunile de dezvoltare a sa-telor componente se derulea-zã continuu, dupã cum susþi-ne Ion Rãcãreanu. Primarulºi-a propus, pentru anul încurs, o ºi mai bunã organiza-re a activitãþii întreprinse deani buni, investiþiile avute înplan referindu-se la asfaltare,noi construcþii, reþeaua de ca-nalizare sau eficientizareailuminatului public. „Bugetul

urmeazã a fi stabilit, dar noiavem proiecte pe care le reali-zãm cu fonduri europene. Amsemnat deja, urmând sã scoatemla licitaþie, proiectele privind ri-dicarea unui numãr de trei grã-diniþe ºi construirea unui cãmincultural. Anul acesta vom con-tinua cu asfaltul. Astfel, urmea-zã, pe diferite mãsuri, sã asfal-tãm aproximativ 30 de kilometride drum, ºi cu acestea cam în-cheiem asfaltarea la nivel de co-munã. În martie a.c., vom de-pune proiectul de canalizare. L-am întocmit, este gata ºi sperãmla un punctaj foarte bun. Am

luat în calcul pentru 2017 ºi efi-cientizarea sistemului de ilumi-nat. Vom opta pentru acele be-curi-LED, pentru cã scad chel-tuielile cu mai mult de 50%,ceea ce este un lucru bun pen-tru bugetul nostru. Noi nu ammãrit taxele ºi impozitele, faptpentru care orice economie estebinevenitã. Din pãcate, avem ºiceva arierate, dar nu sunt însumã mare ºi deja le-am trans-mis Consiliului Judeþean Dolj ºivom vedea ce este de fãcut ºicu acestea. Sunt convins cã vomrezolva ºi am încredere în noulguvern. Cu siguranþã, lucrurilevor intra pe drumul lor normalºi rãu nu are de ce sã ne fie”, aprecizat Rãcãreanu.

Asfaltãri, reabilitãride ºcoli ºi poatecanalizare, încomuna Castranova

Nici edilul comunei Castra-nova, Dumitru Mãceºanu,

Ion Rãcãreanu


11ADMINISTRAÞIE

membru PNL, nu a exclus po-sibilitatea demarãrii unor pro-iecte mai mari. Astfel, pe lân-gã funcþionarea în parametrinormali a unitãþii administra-tiv-teritoriale, Mãceºanu are înplan lucrãri de asfaltare, reabi-litãri de ºcoli sau obþinerea defonduri pentru proiectul de ca-

nalizare. „Mai sunt multe defãcut la noi în comunã, darcu rãbdare ºi cu dorinþa dea le realiza, sunt convins cãvom reuºi. Spun cu rãbdarepentru cã nu depinde doarde noi, ºi aici fac referire laaspectul financiar. Aºteptãmcifrele noului buget ºi le aº-teptãm cât mai repede. Aucrescut cheltuielile de func-þionare a aparatului admi-nistrativ ºi, clar, ar fi bun unbuget mai mare comparativcu cel de anul trecut. Un lu-cru bun este cã nu mai avemdatorii. Cât priveºte inves-tiþiile, urmeazã sã scoatemla licitaþie un proiect privindasfaltarea drumului careleagã Castranova de satulZãnoaga, proiect realizat cubani obþinuþi de la Ministe-rul Dezvoltãrii. Am obþinut48 de miliarde de lei vechi

ºi urmeazã, imediat dupã în-cheierae licitaþiei ºi dupã cevremea ne permite, sã dãm star-tul lucrãrilor. Vor veni banianul acesta ºi datoritã înfiinþã-rii GAL-ului din zona noastrã.Avem proiecte pentru reabili-tarea ºcolilor care chiar impunastfel de lucrãri. Tot legat deasfaltare, vom depune proiectºi pentru drumurile de exploa-tare agricolã, documentele fi-ind gata de depunere. Nu amuitat nici de cãminul cultural,fonduri urmând sã obþinem dela Compania Naþionalã de In-vestiþii. Aº mai vrea sã rezol-vãm ºi cu reabilitarea sediuluiprimãriei, dar acest lucru nueste chiar o urgenþã. Conclu-zionând, ne vom miºca ºi înacest an, cât ne vor permite sur-sele financiare. Cel mai mareproiect al nostru, momentan,rãmâne reþeaua de canalizare,dar aici vom mai vedea cum searanjeazã lucrurile. Eu sunt op-timist ºi sper ca noul guvern sãfie corect la împãrþirea fondu-rilor bãneºti. Sper cã se vor maischimba treburile ºi la noi ºi cãnu va mai conta apartenenþapoliticã. Refuz sã cred cã nu seva þine cont de prioritãþi, de ne-

voile cetãþeanului”, a declaratMãceºanu.

Reþea de apã, cãmincultural ºi bazãsportivã la Predeºti

Investiþii vor avea loc ºi încomuna Predeºti. Primarul Flo-rian ªerban, membru PNL, tra-ge nãdejde cã bugetul îi va per-mite funcþionarea în condiþii fi-reºti, realizarea lucrãrilor com-plexe urmând a fi posibilã fiecu fonduri europene, fie cu baniobþinuþi prin intermediul anumi-tor mãsuri sau ordonanþe deguvern. „Ne-am propus ca înacest an sã rezolvãm cu reþeauade apã în satul Predeºti, pentrucã este o necesitate majorã. Vomredepune ºi proiectul privindasfaltarea DC 77. Avem în ve-dere ºi drumurile de exploareaagricolã ºi, prin O.G.28, sperãmsã obþinem fonduri pentru asfal-tare strãzi ºi uliþe, aºa cum pre-vede ordonanþa. Vrem sã reabi-litãm ºi sã dotãm cãminul cul-tural, sã extindem primãria, sãcreãm ºi sã dotãm un loc de re-creere pentru copii. Ne trebuieºi o bazã sportivã în comunã,toate aceste proiecte amintite în-

semnând, în cifre, aproximativ10.000.000 de lei. Faptul cã nuavem datorii este un lucru bunpentru noi. Avem ºi un fond derulment care ne ajutã, momen-tan, sã ne menþinem respiraþia.Încercãm sã facem economii.De exemplu, pentru deszãpezi-re avem utilaje proprii ºi estemult mai bine aºa. Aºteptãmbugetul ºi sper, fiind chiar opti-mist, cã noul guvern nu va þinecont de apartenenþã. Cã suntemPSD, PNL, ALDE sau mai ºtiueu ce, pânã la urmã reprezen-tãm interesul oamenilor. Faptulcã cetãþenii au nevoi, au aºtep-tãri, acest lucru ar trebui sã con-teze, nu culoarea partidului”, amenþionat ªerban.

„Un bun gospodartrebuie sã fie realist,înainte de toate”

Un plan de bãtaie a întocmitºi primarul comunei Mischii,Gheorghe Popa, proaspãt mem-bru ALDE. Acesta este ceva mairezervat în privinþa investiþiilor

de mare amploare ºi spune cã„un bun gospodar trebuie sãfie realist, înainte de toate”.„Dacã ar fi sã enumãr obiec-tive, de dragul înºiruirii lor,aº face acest lucru foarte le-jer. Deocamdatã aºteptãm sãvedem bugetul pentru acestan ºi vom raporta totul laceea ce este urgent. Nu vreausã avem probleme cu funcþi-onarea , cu ºcolile, cu ceeace avem zilnic musai de rea-lizat. Normal cã ar fi mult devorbit despre investiþii. Aº-teptãm acel masterplan deapã ºi canalizare ºi sperãm sãrezolvãm aspectul privindreþeaua de canalizare. Estegreu de suportat ideea cã ocomunã atât de aproape deCraiova nu are canalizare.Nu a depins doar de noi rea-lizarea acestui obiectiv, darmi-aº dori ca lucrurile sã semiºte un pic începând cuacest an. Oamenii cer acestlucru. Mereu spun cã au re-þea de gaze ºi nu au canali-zare. Pentru asfaltarea anu-mitor strãzi ne bazãm pe banide la Guvern, dar asta vomvedea la momentul potrivit.Ca ºi proiect mai mic esteforarea celui de-al ºaseleapuþ. Este nevoie de acest lu-cru pentru cã vara suntemobligaþi sã restricþionãm apacurentã. Nu vrem sã maiavem astfel de situaþii neplã-cute. Din fondul de rulmentavem 3.500.000 de lei ºi nuavem nicio datorie, niciunarierat. Ne limitãm la cât nepermite bugetul pentru cã aºaprocedeazã un bun gospodar.Cel puþin, aceasta este pãre-rea mea”, a precizat Popa.

Primariidoljeni,obiective laînceput de an

















DumitruMãceºanu

Florian ªerban

Gheorghe Popa


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12ACTUALITATE

SC APAVIL SA – CentruExploatare Vest a desfãºurat însãptãmâna 12 – 16 decembrie2016 o serie de activitãþi în în-treaga arie de operare.

AVARII REZOLVATE. Aufost remediate douã avarii lareþeaua de apã pe strãzile TudorVladimirescu ºi Berzei din Bãi-le Govora ºi una în satul Pre-deºti din comuna Nicolae Bãl-cescu.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele de racord din BãileGovora ºi Buneºti;

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele staþiilor de repompareNicolae Bãlcescu ºi ªirineasa;

- s-au executat lucrãri deschimbare a branºamentelorsparte în Bãile Govora, Mihãeºti,Frânceºti ºi Pãuºeºti - Otãsãu;

- s-au executat douã branºa-mente noi pe strãzile Pieþii dinoraºul Bãile Govora ºi Tãtãranidin oraºul Bãbeni;

- s-au schimbat patru apome-tre sparte în Pãuºeºti - Otãsãu,Mihãeºti, Buneºti ºi Bãile Go-vora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti -Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile deepurare de la Mihãeºti ºi Bu-neºti ºi a staþiilor de repomparedin Pãuºeºti - Otãsãu ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în Siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-

Activitate intensãla Apavil Centru Vest

neºti, Pãuºeºti - Otãsãu ºi Frân-ceºti, ca ºi ai apei menajere des-cãrcate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de apã Predeºti ºi Corbi(comuna Nicolae Bãlcescu), astaþiei de epurare Valea Bãlceas-ca, a staþiei de apã ªirineasa ºia staþiilor de epurare ªirineasaºi Slãviteºti, a staþiilor de pom-pare ºi repompare Romani –Pãdureþu (Bãbeni);

- s-a asigurat buna funcþiona-re a reþelei de canalizare Corbi– Rotãreºti (comuna NicolaeBãlcescu);

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a STAP ªiri-neasa;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi 17 din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-au monitorizat lucrãrile deintroducere conductã de cana-lizare executate pe Calea luiTraian din oraºul Bãbeni;

- s-au înlocuit robineþi defecþiîn comunele ªirineasa ºi Nico-lae Bãlcescu, precum ºi în ora-ºul Bãbeni;

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometreîn toatã aria de operare, acolounde acestea nu corespundeaudin punct de vedere metrologicsau erau deteriorate.


Profesorul RemusGrigorescu, specialistîn date statistice ºidirector al BiblioteciiJudeþene ”AntimIvireanul” din Râmni-cu Vâlcea, afirmã cãVâlcea se aflã printrejudeþele cu cea mairapidã scãdere anumãrului elevilorînscriºi în învãþãmân-tul profesional.

de Marielena Popa

De la 7.500 de eleviîn 1992, la 933în 2015

Potrivit lui Remus Grigores-cu, judeþul Vâlcea se situeazã înprimele cinci unitãþi administra-tive în ce priveºte numãrul mical elevilor înscriºi în ºcolile pro-fesionale.

„Dupã anul 1990, numãrulelevilor înscriºi în învãþãmân-tul profesional la nivel naþionala scãzut, în mod dramatic, într-un ritm mediu anul de aproxi-mativ 7%. Dacã în 1992 numã-rul elevilor era de 334 de miide persoane, în 2015 s-a ajunsla aproximativ 69 de mii deelevi. Din pãcate, în judeþulVâlcea ritmul de scãdere a fostunul accelerat, situând judeþulîn primele cinci unitãþi adminis-trative dupã ritmul mediu anual.În Vâlcea, în anul 1992, erauînscriºi în învãþãmântul profe-sional un numãr de 7,5 miielevi, pentru ca în anul 2015 sãfie înscriºi doar 933 de elevi.Ponderea elevilor din învãþã-mântul profesional în total eleviînscriºi în sistemul naþional de

educaþie a înregistrat o scãderesemnificativã de la 7,2%, în1992, la 0,3%, în 2011, cres-când relativ uºor spre 1,9% înanul 2015”, a comentat profe-sorul Grigorescu (foto meda-lion) pe pagina sa de facebook.

El a menþionat cã informaþii-le provin de la Institutul Naþio-nal de Statisticã, iar prelucrarealor îi aparþine.

Potrivit unui sondaj realizatanul trecut de Centrul Judeþeande Asistenþã Psihopedagogicã

Vâlcea, doar 2 la sutã dintre ele-vii de clasa a VIII-a au declaratcã vor opta pentru aceastã for-mã de învãþãmânt.

Cum a rãmas Vâlceafãrã meseriaºi

















La nici o jumãtate de andupã alegerile locale,Craiova rãmâne fãrã pri-

mar ca urmare a opþiuniidoamnei Olguþa Vasilescu dea merge în Parlamentul Româ-niei ºi la conducerea Ministe-rului Muncii ºi Justiþiei Socia-le. Dacã doamna Vasilescu erapersoana cea mai indicatã sãocupe aceastã funcþie, având învedere cã vine din judeþul cuuna dintre cele mai mari rateale ºomajului din þarã, dacã aufost înºelate aºteptãrile celorcare au votat-o în iunie 2016sã ocupe funcþia de primar alCraiovei, sunt întrebãri carepot genera dezbateri prelungi-te, însã întrebãri al cãror rãs-puns se va afla cel mai bine dela cetãþenii Craiovei.

Luna aceasta, urmeazã sã sedesfãºoare ºedinþa ConsiliuluiLocal în care va avea loc dez-baterea referitoare la proiectulde buget pentru anul 2017, iarindiferent de faptul cã la con-ducerea primãriei se aflã unprimar interimar, indiferent decine deþine majoritatea în con-siliul local, indiferent de fap-tul cã urmeazã alegeri pentrufuncþia de primar în vara aces-tui an, este imperios necesar sãse termine cu logica electoralãºi sã se vinã cu propuneri definanþare pentru proiecte me-nite sã ducã la dezvoltarea du-rabilã a urbei noastre. Abilita-tea doamnei ex-primar în abombarda cu pachete socialeºi în a-ºi lipi imaginea de puþi-nele proiecte finalizate, dubla-te de un marketing electoralexacerbat, au condus-o la oaroganþã ce i-a permis sã nuþinã cont niciodatã de argu-mentele consilierilor aflaþi înopoziþie ºi sã exulte în privin-þa „mãreþelor realizãri” pe carele-a avut. Însã, comparativ cusituaþia altor oraºe din þarã,vom constata cã realitatea nueste atât de mãreaþã, iar dacãne raportãm la dimensiuneabugetului Craiovei, vom obser-va cã banii puteau fi adminis-traþi mult mai eficient. Ceea ce

Craiova, încotro?s-a fãcut nu este deloc foartemult pentru un municipiu cuatâþia contribuabili, aºa cumeste Craiova!

Lãsând la o parte faptul cãaproape toate proiectele auavut termenele iniþiale de exe-cuþie depãºite, sunt propunericare s-au dovedit a fi adevãra-te gogoºi electorale, cum ar ficonstrucþia cartierului de lo-cuinþe pentru tineri – celebrul“cartier chinezesc”; sunt pro-iecte cercetate de DNA dincauza neregulilor la lucrãrilede construcþie, cum ar fi Wa-ter Park-ul din Luncã, unde lip-sa autorizaþiilor este adevãra-tul motiv pentru care nu seavanseazã procedurile ºi nici-decum celebra „lipsã a salva-marilor” pe care o sugeradoamna primar; sunt proiecteunde administraþia condusã dedoamna Vasilescu ºi-a doveditlimitele, cum ar fi consolida-rea Colegiului Carol I, undes-a cerut finanþare pentru acestdemers, ulterior banii nemai-fiind utilizaþi din cauzã cã so-luþia tehnicã propusã de admi-nistraþie era inadecvatã; ºi maiexistã un tip de proiecte, celecare nu au depãºit niciodatãstadiul de „proiecte electora-le” ºi mã refer aici în specialla promisiunile fãcute în car-tierele periferice ale Craiovei,unde asfaltul este o raritate, iaruneori nu existã nici reþea decanalizare, cetãþenii acestorzone fiind probabil „contribua-bilii cei mai îndrãgiþi” de ac-tuala administraþie, întrucâtaceasta nu le întoarce absolutnimic!

Politica asistenþialã ºi mar-ketingul electoral trebuie lã-sate de-o parte, iar adminis-traþia are obligaþia sã vinã cuproiecte care sã genereze dez-voltare economicã realã. Dacãnu vom atrage investitori se-rioºi, care sã creeze locuri demuncã remunerate cu salariicompetitive, vârfurile facultã-þilor craiovene vor pãrãsi încontinuare oraºul nostru, încãutare „de mai bine”!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13ACTUALITATE


J U

R I

D I

C A14

UTILE

Creditele în franci elve-þieni acordate cetãþe-nilor vor trebui sã fie

convertite în lei, conform pre-vederilor adoptate recent decãtre deputaþi. „Pentru credi-tele acordate în franci elve-þieni, creditorii sunt obligaþisã efectueze conversia în LEIa soldului creditului exprimatîn franci elveþieni”, scrie îndocument. Astfel, conversiava fi fãcutã printr-un act adi-þional la contractul de credit,la cursul de schimb de la dataîncheierii contractului. Înplus, va fi interzisã „introdu-cerea în actele adiþionale deconversie a altor prevederidecât cele impuse prin legis-laþie”, scrie în proiect, cu pre-cizarea cã, dacã bãncile vorignora interdicþia, dispoziþii-le nelegale vor fi considerateautomat nule.

„În cazul în care împrumu-tatul a contractat un împrumutpentru achiziþionarea unuiimobil, teren, construcþie, rea-bilitare, consolidare, extinde-re, în actul adiþional încheiatcu ocazia conversiei, creditulva fi încadrat corespunzãtorca «imobiliar», «ipotecar», in-diferent cum a fost denumit/vândut/raportat iniþial produ-sul bancar în franci elveþieni”,este punctat în proiectul delege.

Cursul de schimb folosit laconversie va fi cel al BãnciiNaþionale a României (BNR)din data încheierii contractu-lui/convenþiei de credit înfranci elveþieni. Banca va tre-bui sã comunice în maximum30 de zile atât actul adiþional,cât ºi noul plan de rambursarepentru lunile rãmase, acesteaurmând sã fie înmânate „celmai târziu la urmãtoarea sca-denþã dupã intrarea în vigoarea prezentei legi”.

Dacã nu vor converti cre-ditele din franci elveþieni înlei, bãncile vor risca o amen-dã cuprinsã între 20.000 ºi100.000 de lei. Totodatã, re-prezentanþii Autoritãþii Naþi-onale pentru Protecþia Consu-matorilor vor putea sã dispu-nã aducerea contractului încauzã în conformitate cu pre-vederile legale (în cel mult 15zile) ºi sã propunã aducereatuturor contractelor similareîn conformitate cu prevede-rile legale (în maximum 30 dezile).

De conversiacreditelorse vor putea bucuratoþi consumatorii

Pentru a beneficia de conver-sia obligatorie a creditelor înfranci elveþieni, debitorii vortrebui doar sã fie consideraþiconsumatori, adicã persoane fi-zice care acþioneazã în scopurice se aflã în afara activitãþii lorcomerciale sau profesionale.8,46%, atât reprezentau debito-rii cu credite în franci elveþieni,la finele lunii aprilie 2016, dinnumãrul debitorilor cu crediteîn valutã (305.242), potrivit da-telor BNR.

În ceea ce priveºte alte douãcondiþii prevãzute într-o formãanterioarã a documentului, res-pectiv ca debitorii sã se gãseas-cã, la momentul analizei con-versiei, într-un grad de îndato-rare de peste 50% din venitullor, iar creditele sã aibã o va-loare cumulatã de maximum250.000 de franci elveþieni (lamomentul semnãrii contracte-lor), acestea au fost eliminatedin forma finalã a proiectului delege.

De asemenea, faþã de formainiþialã, a fost introdusã posibi-litatea ca bãncile ce au fãcutdeja conversii sã revinã la con-tractele iniþiale în franci elve-þieni, pentru a face o nouã con-versie în condiþiile noii legi.

Pe deasupra, dispoziþiileaprobate de deputaþi se vor apli-ca inclusiv contractelor de cre-dit în franci elveþieni, pentrucase ºi terenuri, care se vor aflaîn derulare la intrarea în vigoa-re a propunerii de act normativ.În aceste cazuri, modificareacontractelor se va face fãrã sãfie implicate costuri sau garan-þii suplimentare din partea per-soanelor fizice. „Modificarea

contractelor aflate în derulare seva face prin acte adiþionale con-venite cu instituþiile de creditsau instituþiile financiare neban-care, fãrã a implica costuri saugaranþii suplimentare din parteaconsumatorilor”, este subliniatîn iniþiativa legislativã.

De asemenea, conversia va fivalabilã pentru contractele ex-ternalizate, vândute sau cesio-nate, precum ºi celor care aufost executaþi silit: „Dispoziiile(…) se aplicã ºi contractelor decredit care au fost externaliza-te/vândute/cesionate, precum ºiîn cazul contractelor încheiatecu consumatori care au fost su-puºi executãrii silite, indiferentde titularul creanþei, de stadiulori de forma executãrii silitecare se continuã contra debito-rului, caz în care consumatorulse poate adresa instanþei în ve-derea recalculãrii debitului(…)”.

Conversia creditelor dinfranci elveþieni în lei este privi-tã de deputaþi ca o mãsurã deprotecþie a consumatorilor,având în vedere efectele crizeifinanciare recente. Totodatã,aceºtia au luat în considerare ºihotãrârile judecãtoreºti princare s-a dispus îngheþarea cur-sului leu-franc elveþian la nive-lul din momentul acordãrii îm-prumutului.

Guvernula stabilit deja reguligeneralepentru conversiacreditelor

Din data de 30 septembrie,consumatorii care contracteazãcredite în valutã (adicã în altãmonedã decât cea naþionalã) auposibilitatea legalã de a solicitaconversia într-o altã monedã înorice moment. Totuºi, regulile

sunt valabile exclusiv pentrucontractele de credit pentru caseºi terenuri încheiate începând cuultima zi a lunii trecute.

„Creditorul se asigurã cã, încazul în care un contract de cre-dit se referã la un împrumut învalutã, contractul prevede drep-tul consumatorului de a puteaconverti, oricând pe parcursulrelaþiei contractuale, contractulde credit într-o monedã alterna-tivã. Pentru a beneficia de drep-tul prevãzut (…), consumatoruldepune o cerere scrisã”, esteexplicat în Ordonanþa de urgen-þã a Guvernului nr. 52/2016,actul normativ ce reglementea-zã de-acum creditele pentruimobile.

Aºadar, dacã un debitor vreasã apeleze la varianta conversieiîntr-o monedã alternativã, ban-

ca nu poate impune restricþiiºi trebuie sã punã la dispoziþieprodusele din oferta proprie.Oferta se transmite consuma-torului în 15 zile calendaristi-ce de la înregistrarea cererii deconversie.

Referitor la moneda alterna-tivã, aceasta poate fi monedaîn care debitorii îºi primescvenitul sau deþin activele carefinanþeazã creditul ori mone-da statului membru al UniuniiEuropene în care au sau auavut (la încheierea contractu-lui) reºedinþa. În aceste situa-þii, conform OUG nr. 52/2016,conversia se face la cursul deschimb comunicat de BNR înziua solicitãrii conversiei.

„Creditorii efectueazã ºi punla dispoziþia consumatorului,la momentul solicitãrii conver-siei creditelor, fãrã costuri ºicomisioane suplimentare, osimulare privind graficul deplãþi, atât în moneda con-tractului, cât ºi în moneda deconversie. Modificarea con-tractelor aflate în derulare seva face prin acte adiþionaleconvenite cu creditorii, fãrãcosturi, respectiv comisioanepercepute de creditori sau altegaranþii din partea consuma-torilor”, este punctat în actulnormativ.

Av. Marius VicenþiuColtuc

De conversia creditelor se vor putea bucuratoþi consumatorii


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Investiþiile strãine atrasede judeþul Olt au gene-rat cifre de afaceri de

6,4 miliarde de lei (1,4 mili-arde de euro), iar companiilecu capital strãin au creataproape 10.000 de locuri demuncã în anul 2015. Pe pri-mul loc în topul investitori-lor strãini din judeþul Olt,dupã cifra de afaceri genera-tã, se aflã Olanda, cu 3,39miliarde de lei. Urmeazã Ita-lia (1,8 miliarde de lei), Ger-mania (901 milioane de lei)ºi Turcia (107 milioane delei), potrivit unui studiu Cre-ditinfo, companie specializa-tã în furnizarea produselor ºiserviciilor de management alriscului comercial.

La nivel naþional, compa-niile din România care au in-vestitori strãini au înregistrato cifrã de afaceri totalã depeste 250 miliarde de lei (55miliarde de euro) în anul2015 ºi au creat peste un mi-lion de locuri de muncã. Peprimul loc sunt firmele olan-deze, cu o cifrã de afaceri deaproximativ 35 de miliarde deeuro (aproape 156 miliardede lei). Urmeazã firmele cucapital german, care generea-zã cifre de afaceri de aproa-

pe 20 de miliarde de euro (pes-te 88 milioane de lei), cele cucapital austriac, cu cifre de afa-ceri de aproape 13 miliarde deeuro (peste 58 milioane de lei).Clasamentul este completat deFranþa, ale cãrei investiþii înRomânia genereazã cifre de afa-ceri de 12,6 miliarde de euro(peste 57 milioane de lei), Ita-lia ºi Cipru, cu cifre de afaceride peste 7 miliarde de euro fie-care, respectiv Elveþia, cu 6miliarde de euro cifrã de afaceri.„Raportãrile lunare realizate deCreditinfo ºi cele speciale, de-dicate clienþilor noºtri, se bazea-zã pe informaþii obþinute în timpreal din surse oficiale - ANAF,Ministerul de Finanþe, RegistrulComerþului, Ministerul Justiþiei,pe care analiºtii Creditinfo leintroduc în uriaºa noastrã bazãde date. Utilizãm un sistem fo-losit cu succes în numeroase þãrieuropene”, a declarat AurimasKacinskas, Director GeneralCreditinfo România.

Potrivit studiului citat, clasa-mentul profitabilitãþii este des-chis de firmele cu capital ger-man ºi olandez, care au realizatîn anul 2015 profituri de apro-ximativ 880 milioane de euro (4miliarde de lei fiecare). Urmea-zã firmele cu capital francez,

care au realizat un profit to-tal de 620 milioane de euro(peste 2,7 miliarde de lei),austriac, cu 430 milioane deeuro (peste 1,9 miliarde delei), italian – profit de 250milioane de euro (1,1 miliar-de de lei) ºi luxemburghez –160 milioane de euro (peste700 milioane de lei). În total,companiile cu capital strãinau înregistrat în anul 2015 unprofit total de 2,7 miliarde deeuro.

Cele mai profitabile dome-nii de activitate ale firmelorcu capital strãin din Româniasunt industria auto, comerþulcu ridicata al produselor dintutun, respectiv comerciali-zarea combustibililor gazoºiprin conducte.

Studiul Creditinfo mai ara-tã cã firmele cu capital strãinau creat la nivelul anului2015 peste un milion de lo-curi de muncã. Cei mai mulþiangajaþi au companiile cucapital german ºi olandez(peste 200.000 de angajaþi),italienesc - peste 130.000 deangajaþi, Franþa - peste100.000 de angajaþi, Austria- peste 95.000, Cipru - peste80.000 ºi Luxemburg - peste40.000 de angajaþi.

cã e normal. Sunt nerãbdãtoaresã joc”. ªi încã: ”Am avut no-roc sã mã pregãtesc doar pe te-renul mare (Rod Laver Arena –n.n.). Când eºti în top, e bine”.Pe 2 ianuarie, la Shenzen, re-prezentanta noastrã trecea deJelena Jancovic (54 WTA) cu 6-1, 3-6, 6-3, dezlãnþuindu-se înurma time-out-ului medical ce-rut de sârboaicã. Aþi auzit bine:dezlãnþuindu-se. Funcþionaserãperfect ambii genunchi, niciodurere de-acolo nu migrase lanervi. De parcã ar fi vrut sã-icredibilizeze pe cei de la ESPN,iat-o fãcutã zob de 52 WTA,cehoaica Siniakova: 3-6, 6-4, 5-7. Primul serviciu moale, moiºi retururile decisive, forehandcatastrofal. Jurnaliºtii de laBleacher Report tocmai se pro-nunþaserã cã ierarhia oficialãWTA nu reflectã realitatea, iarSimona Halep ar merita sã fiedeclasatã pânã pe 6. În cele de-clarate nonºalant pe margineaseturilor horror cu Shelby Ro-gers, constãnþeanca a invocatprobleme fizice. Se întâmplãcând te aºtepþi mai puþin sã ce-deze ceva din tine ºi nu ai deales. Te retragi ºi te tratezi. Am-biþioasã (sau indecisã), Simonaîºi bagã fanii în ceaþã. Ba conti-nuã (niºte bani în plus nu stri-cã), ba nu continuã. La 25 deani e ºi puþin riscant. DarrenCahill n-o slãbeºte din altã par-te: ”Refuzã sã pierzi!” A încer-cat: ”Mã simt ok. Am muncitenorm. De aceea am venit maidevreme, sã schimb ceva ºi sãfiu mai profesionistã”. Foarteprofesionistã, aferim!

Simona Halepne bagã-n ceaþã

Dupã ce a bãgat în ceaþão bunã parte a preseisportive din Statele

Unite, Simona Halep a þinut sãse revanºeze ºi faþã de români.La cel dintâi turneu de Mareªlem al anului, AustralianOpen, Simona Halep (4WTA)a cedat uluitor ºi încã din pri-mul tur în faþa americanceiShelby Rogers (57 WTA), 3-6,1-6. ESPN, cunoscut portal depeste Ocean, o vedea pe român-cã, prin lentilele prea mãrite alelui Greg Garber, drept câºtigã-toare a turneului australian. Maiînainte însã, odatã cu elimina-rea surprinzãtoare a constãnþen-cei din grupele Turneului Cam-pioanelor de la Singapore, ace-laºi portal nota despre numãrul4 mondial: ”Calcã strâmb exactcând e în poziþia de a face unpas important pentru a câºtigastatutul de membru al elitei te-nisului”. Pe Rod Laver Arena,jucãtoarea noastrã a cãlcatstrâmb la figurat ºi era s-o facãla propriu. A sâcâit-o în schimbgenunchiul, de care am mai au-zit îndeosebi la înfrângeri. Si-mona, rãsfãþata publicului ºi apresei, este totuºi un nume, sprerenume, în tenisul mondial.Doar cã inconstanþa fetei dinConstanþa, marile fluctuaþii deformã, îi iritã pânã ºi pe specia-liºti. Totuºi, sã dãm banda îna-poi ºi s-o ascultãm pe învinsafãrã drept de apel a mediocreiRogers, înainte de crucialul dez-nodãmânt: ”Sunt ok. Mã simtbine. Am deja o sãptãmânã aici.M-am pregãtit foarte bine ºi,deºi sunt un pic nervoasã, cred

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Publ

icita

te

Consiliul Director al Asociaþiei Chinologice Olteniaconvoacã Adunarea Generalã Extraordinarã, în datade 04 februarie 2017, ora 10, la sediul asociaþiei dinCraiova, strada Fraþii Buzeºti, nr. 25.

Investiþiile strãineîn judeþul Olt au generat

cifre de afaceri de aproape1,5 miliarde de euro

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Familia Frâncuprosperã

Se aude cã Droseta Frân-cu, soþia fostului primar alRâmnicului, Emilian Frân-cu, îºi face clinicã de recu-perare undeva în zona denord a oraºului. Foarte bine,doamnã, înseamnã cã aveþicapital, sã fie cu noroc! Pen-tru avizele necesare se între-buinþeazã Emilian Frâncu;despre care invidioºii spuncã ºi-a vopsit pãrul. Ei, aº!

Investitor-surprizã

Remus Borza ar fi intere-sat sã investeascã o fãrâmãdin impresionanta sa avereºi în Râmnicu Vâlcea. Cicãl-ar interesa ceva teren peCapela.

Cine ºtie?Cât sã fi costat petrecerea

din toamna anului trecutcare a marcat cei 50 de anide existenã ai combinatuluiOltchim aflat în insolvenþã?Cine ºtie poate da detalii pe

site-ul nostru.

La Tribunal!Bogdan Stãnescu, admi-

nistratorul special al Com-binatului Oltchim, l-a dat înjudecatã pe fostul lider desindicat Mihai Diculoiu ºi,în solidar, trei ziare. Omulcere modesta sumã de 1 mi-lion de euro daune morale.Printre altele, pretinde cãarticolele din presã i-au stri-cat liniºtea interioarã. Bog-dãnel, ne vedem la Tribunal!

Gutãu îi prezice luiColdea o pârnaiecu douã cifre

Marþi seara, într-o inter-venþie telefonicã la Româ-nia TV, Mircia Gutãu (foto),primarul municipiului Râm-nicu Vâlcea, i-a prezis luiFlorian Coldea o pârnaie cudouã cifre: „minimum 20 deani”. Primarul a opinat cã,în paralel cu marele binom,ar trebui distruse ºi binoa-mele mai mici din teritoriu,în special cele de pe lângãCurþile de Apel.

Municipalitatea anun-þã începerea lucrãri-lor la bretelele de lapasajul Tudor Vladi-mirescu, precum ºialte proiecte deanvergurã

de Marielena Popa

Primãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea anun-þã pentru 2017 câteva

proiecte de anvergurã: „Dema-rarea lucrãrilor la bretelele dela pasajul Tudor Vladimirescu,realizarea parcului din cartie-rul Ostroveni, modernizareaTârgului Râureni, amenajareacimitirului din aceeaºi zonã, fi-nalizarea lucrãrilor la ªtrandulOstroveni ºi în zona centralã,modernizarea Arenelor Traian,amenajarea terenului pentrunoile locuinþe sociale ce vor fi

ridicate în Ostroveni, realizareaparcului dintre Winmarkt ºi Ri-ver Plaza, precum ºi a celui dela Liceul Forestier ºi, nu în ul-timul rând, modernizarea unorartere de circulaþie”, precizea-zã municipalitatea într-un co-municat de presã.

Primarul municipiului Râm-nicu Vâlcea, Mircia Gutãu, asolicitat construirea bugetuluilocal pe anul 2017, þinând cont,în primul rând, de aceste pro-iecte importante.

Miercuri, 18 ianuarie a.c.,urmeazã sã se desfãºoare oºedinþã extraordinarã a Consi-liului Local al municipiuluiRâmnicu Vâlcea, cu nouã punc-te pe ordinea de zi. În cadrulacestei ºedinþe, pânã la aproba-rea bugetului pe anul 2017, ur-meazã sã fie supuse votuluiconsilierilor trei anexe ale lis-telor provizorii ale obiectivelorde investiþii pe anul 2017. Aces-

tea însumeazã circa 24.143.00lei, sursã de finanþare de la bu-getul local.

Cu bani de labugetul local

Cu termen de execuþie de cir-ca trei ani, cele patru artere dela pasajul Tudor Vladimirescu,ce vor lega zona de sud cu zonade nord a oraºului, reprezintã,practic, soluþia fluidizãrii trafi-cului din oraº. Primarul Gutãua declarat cã aceasta este prio-ritatea numãrul unu a manda-tului sãu ºi cã investiþia se vaface cu bani de la bugetul pri-mãriei: „Lucrarea va fi realiza-tã cu fonduri proprii, pentru cãvreau sã urgentãm lucrãrile ºisã evitãm repetarea probleme-lor de la lucrãrile din centruloraºului. Vom lãsa fondurileeuropene pentru alte proiecte”,a precizat edilul-ºef.

Traficul dificil din Râmnicu Vâlceava fi rezolvat în trei ani

















6-7 sã desemnãm rapid candidatul la primãrie!“drul curþii de apel craiova. csm a aprobat...

Documents