UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE MECANICA

CAIET DE PRACTICĂ

Student Andrei Dragos – FlorianGrupa 1236

2011

1) LUCRĂRI DE TERASAMENTE

1.1. PREVEDERI GENERALE

a) Lucrările de terasamente se vor începe după executarea lucrărilor pregătitoare.

b) Beneficiarul are obligaţia de a asigura existenţa permanentă pe şantier a

studiilor geotehnice întocmite de proiectant, pentru ca, constructorul să poată ţine

seama de toate datele cuprinse în aceste studii.

c) Se recomandă ca lucrările pregătitoare, să se execute în prima etapă, după

care să se treacă la săpăturile pentru fundaţii.

d) La executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile

construcţiilor realizate în pământuri sensibile la umezeli sau pământuri contractile se

vor respecta şi prevederile normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea

construcţiilor fundate, pe pământuri sensibile la umezire indicativ C. 7 -73 (anexele VI

şi VII) şi respectiv instrucţiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea construcţiilor

pe pământuri contractile indicativ P 70-73 (cap. 4).

1.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

- Notificarea lucrărilor de terasamente;

- Instituirea de măsuri de siguranţă, inclusiv prevederea de măsuri de control ale

traficului, acolo unde este cazul.

- Fixarea cotelor de teren. Lucrările ce trebuie executate înainte de începerea

lucrărilor de terasamente propriu-zise sunt, în principal, următoarele:

a) defrişări

b) amenajarea terenului si a platformei de lucru

Defrişări

Defrişarea terenului constă din tăierea arborilor şi tufişurilor sau, atunci când

este posibil, smulgerea lor din rădăcini, scoaterea buturugi lor şi rădăcinilor izolate,

precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe suprafaţa de teren unde se vor

executa terasamentele.

Lucrările de defrişare sunt obligatorii pe toata suprafaţa de teren pe care

urmează să se execute terasamentele.

Când, în proiect se prevede executarea săpăturilor cu excavatorul cu cupă, în

funcţie de capacitatea utilajului, buturugile şi rădăcinile izolate cu diametre mai mici

de 30 de cm, vor putea fi scoase odată cu săparea pământului.

1.2.1. AMENAJAREA TERENULUI ŞI A PLATFORMEI DE LUCRU

a) Curăţarea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni

Aceasta operaţie se face pe toata suprafaţa terenului pe care se execută

terasamentele. Materialul rezultat se strânge în grămezi şi se îndepărtează.

b) Săparea şi depozitarea pământului vegetal.

Alegerea metodei de excavare a stratului vegetal va fi decisă de către

executant.

Pământul vegetal rezultat din săpare, va fi depozitat în afara perimetrului

constructiv.

Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondajele efectuate pe

amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului geotehnic.

c) Îndepărtarea apelor de suprafaţă.

Dacă procesul tehnologic de execuţie a terasamentelor nu provoacă

deteriorarea instalaţiilor definitive, se recomandă ca lucrările pentru evacuarea apelor

superficiale să fie executate înaintea începerii lucrărilor de terasamente, pentru a

servi şi pe durata execuţiei.

În zonele în care apele superficiale se pot scurge spre terenul pe care se

execută lucrările de construcţie ele trebuie abătute, prin şanţuri de gardă, care să le

evacueze şi să le conducă în afara terenului respectiv.

Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele fundului şi modul de consolidare a

taluzurilor vor fi cele prevăzute în proiect.

Când debitul apelor de colectat este redus sau când terenul este accidental şi

executarea unor şanţuri normale nu este economică, se vor amenaja şanţuri cu

dimensiuni reduse (rigole).

d) Umpluturi şi nivelări pentru amenajarea terenului şi a platformei de lucru

Instalaţiile subterane (conducte, cabluri electrice, etc.), amplasate pe locuri ce

urmează a fi nivelate sau acoperite cu umpluturi, se vor executa după realizarea

platformei la cota de proiect.

a. În tot timpul lucrărilor de nivelare, se va asigura scurgerea apelor de

suprafaţa, mai ales dacă execuţia lor are loc în săpătură. Proiectul de execuţie va

prevedea măsurile necesare.

b. Lucrările de nivelare şi de umplutura pe suprafeţele mari se vor executa

cu mijloace mecanice.

1.2.2. TRASAREA PE TEREN

a) Trasarea pe teren cuprinde două faze:

- Fixarea poziţiilor construcţiilor pe amplasamentele proiectate;

- Trasarea lucrărilor de detaliu ale fiecărei construcţii.

b) Metodologia pentru întocmirea planului de executare a lucrărilor de

trasare, necesare fixării poziţiei construcţiilor de amplasamente proiectate

şi abaterea admisibilă la trasare sunt date în "Normativul pentru trasarea

necesară amplasării construcţiilor" (C83 - 68).

c) Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile ce fac parte din

trasarea lucrărilor din detaliu, şi se efectuează pe baza planului de trasare,

după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat.

d) Pe baza planului de traseu sau a planului fundaţiilor, se trece la trasarea

pe teren, după ce s-a procedat la curăţarea şi la nivelarea terenului.

1.2.3. EXECUTAREA SAPATURILOR

Generalităţi

a) La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere

următoarele:

- să nu se strice echilibrul natural al terenului în jurul gropii de fundaţie;

- să se asigure păstrarea sau îmbunătăţirea caracteristicilor pământului de

sub talpa fundaţiei;

- să se asigure securitatea muncii în timpul lucrărilor.

b) Săpăturile se execută de regulă mecanizat. Execuţia manuală este

admisă numai dacă volumul de muncă este redus şi folosirea utilajelor nu

este justificată din punct de vedere economic.

c) Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie depinde de natura

şi de umiditatea pământului, de adâncimea săpăturii şi de durata posibilă a

executării fundaţiei, de anotimpul în care se execută săpătura, de regimul

de scurgere a apelor subterane etc.

d) Săpăturile de fundaţie de lungime mai mare să fie organizate astfel ca,

în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai

multe puncte. În acest mod se va putea asigura colectarea apelor în tot

timpul executării săpăturii şi evacuarea lor în condiţii optime.

e) Executarea săpăturilor de fundaţie deasupra unui cablu electric, se

admite numai în prezenţa reprezentantului instituţiei care exploatează

reţeaua electrică respectivă care va indica şi controla la faţa locului

măsurile ce trebuie luate pentru protejarea cablului şi evitarea accidentelor.

f) Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este menţionată în

proiect, dar există indicii asupra lor, sau apar întâmplător în timpul execuţiei

săpăturilor, se va proceda astfel:

- se vor opri lucrările de săpături;

- se va prospecta terenul cu mijloacele adecvate;

- după detectare se va anunţa atât proiectantul cât şi beneficiarii reţelelor.

- cu acordul şi sub controlul acestora se va proceda la mutarea sau

dezafectarea lor.

g) Atunci când se constată unele aspecte ce indică o eventuală reducere a

stabilităţii pereţilor săpăturii, (de exemplu: umeziri locale accentuate, fisuri

ale terenului, drenuri, canale sau conducte vechi, hrube, galerii locale etc.),

pentru evitarea unor eventuale accidente, conducerea tehnică a şantierului

va lua de urgenţă măsurile ce se impun, anunţând imediat pe proiectant

pentru a-şi da acordul şi a opera schimbările respective în proiect.

h) Se vor respecta toate indicaţiile din planşe (cota de săpătură, lungimea,

lăţimea etc.)

1.2.4. EXECUTAREA UMPLUTURILOR SI NIVELARILOR

a) Umpluturile necesare între zidurile clădirii, pentru ridicarea nivelului

până la cel necesar aşezării pardoselilor la parter, cât şi la ridicarea

nivelului terenului în exteriorul clădirii, se vor executa numai după ce a fost

înlăturat pământul vegetal.

Pământul folosit pentru umplere va fi excavat la lucrările de săpătura, fără

corpuri străine (cioturi, moloz, resturi de lemn, etc.) şi se va aşterne în

straturi de 20 cm grosime, care vor fi compactate, după ce au fost aduse

la umiditatea optimă de compactare, stabilită în prealabil.

Când umpluturile se fac cu pământuri diferite, acestea se vor aşeza în straturi

alternante.

În acelaşi mod se va proceda şi la executarea umpluturilor necesare pentru

astuparea golurilor rămase în săpătura de fundaţie imediat după turnarea

betonului, scoaterea cofrajelor şi a sprijinirilor şi executarea zidăriei până

deasupra terenului.

b) La umplutura şanţurilor pentru conducte, trebuie să se observe ca să nu

rămână goluri pe lângă conducte şi sub ele, iar compactarea se va face

fără a deplasa conductele sau cablurile. Umplerea şi compactarea până la

20 cm peste conducte şi tuburi se va face manual.

Umpluturile vor fi bine compactate în straturi de cca. 20 cm

grosime.

c) Când se constata că pământul de umplutura va fi inundat sau umezit,

datorită creşterii nivelului apei subterane sau prin capilaritate, primul strat

de umplutură se va face cu pietriş, balast sau nisip mare, cu capilaritate

redusă (strat de rupere al capilarităţii), pentru ca apa să nu ajungă la

straturile de pământ cu care se face umplutura.

d) În cazul umpluturilor cu volum redus şi în spaţii înguste se va utiliza

compactarea manuală cu maiuri metalice, în greutate de circa 20 kg.,

stratul de pământ înainte de compactare neputând să depăşească, în

acest caz, grosimea de 15 cm.

Compactarea se efectuează numai dacă pământul are o umiditate apropiată

de umiditatea optimă de compactare. Verificarea umidităţii efective a pământului ce

se compactează este obligatorie, precum şi luarea măsurilor pentru corectarea

umidităţii. Dacă pământul este uscat şi în bulgări mari, se va stropi în prealabil cu

autocisterne sau cu alte mijloace adecvate. În cazurile în care pământul are o

umiditate naturală corespunzătoare (bulgarii strânşi în mână se lipesc), stropirea nu

mai este necesară. Dacă pământul este prea umed, compactarea nu se poate face în

condiţii satisfăcătoare, mai ales la pământurile argiloase, astfel că este necesar a se

aştepta uscarea lui, până la o umiditate potrivită.

1.2.5. RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

Recepţionarea lucrărilor de terasamente se execută în conformitate cu

prevederile regulamentului de efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii.

Verificarea calităţii lucrărilor de terasamente, în vederea recepţionării, se face

în conformitate cu prevederile din: "Instrucţiuni tehnice pentru verificarea calităţii

lucrărilor de construcţii - montaj la clădiri civile şi industriale" (C 56 – 2006) şi se va

urmări:

- utilizarea materialului de umplutura prescris;

- respectarea tehnologiei de compactare prin verificarea de probe recoltate

folosind metoda înlocuirii volumului, câte una, două probe la maxim

50-100 mc de pământ compactat;

- rezultatele acestor probe se vor înscrie în procesele verbale de lucrări

ascunse;

- recepţia compactării se va face pe tronsoane prin procese verbale de lucrări

ascunse;

- condiţia de calitate a compactării, pentru asigurarea unei bune exploatări

ulterioare, impune ca gradul de compactare să respecte următorii

parametrii:

qadmis = 1,7 t/mc (0,97 proctor normal)

Woptim = 13 - 16 %

- grosimea maximă a stratului înainte de compactare va fi de maxim 30 cm,

iar după compactare rezultând o grosime medie de cca. 25 cm;

- numărul de treceri pe aceiaşi urmă va fi de 3-5, în funcţie de obţinerea

gradului de compactare prescris;

- activitatea de verificare şi control se va face cu respectarea următoarelor

normative principale:

• C 169/88 - "Normativ privind executarea şi recepţionarea

lucrărilor de terasamente pentru fundarea construcţiilor"

• C56/2006 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia

lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente"

Recepţia propriu-zisă a lucrărilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind

calitatea în construcţii, a "Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente acestora" (HGR 273/94), "Normativului pentru verificarea calităţii şi

recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" (C56/2006) şi prevederilor

normativelor NE 012/1999 şi NE 028/1998.

Etapele de realizare a recepţiei sunt:

- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;

- recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contract.

Ca operaţiuni specifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru

construcţii civile şi industriale, se vor controla procesele verbale de lucrări ascunse

precum şi documentaţia de şantier privind:

Măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau atunci când

este cazul, pentru ridicarea sau coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului

săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la executarea

acestor lucrări.

2) FUNDATII DIRECTE

2.1. Prevederi generale

Lucrarea de fundaţii va fi începută numai după verificarea şi recepţionarea ei ca

"fază de lucrări" a naturii terenului, a săpăturilor şi după retrasarea generala a tuturor

fundaţiilor şi a elementelor geometrice respective.

Tipuri de fundaţii directe:

- fundaţii izolate;

- fundaţii continue.

2.2. Materialele utilizate la fundaţii

a) Fundaţiile sunt alcătuite din:

- beton simplu;

- beton armat;

b) Clasele minime de beton utilizat sunt:

- beton simplu:

C 2,8 / 3,5 - pentru umpluturi şi egalizări;

C 2,8 / 3,5 - pentru fundaţii continue, blocuri de fundaţii cu

cuzinetul neancorat sau situat în pământuri cu variaţii mici de umiditate;

- beton armat:

C 8/10 - pentru tălpi de fundaţii (izolate sau

continue) cuzineţi şi radiere.

c) Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice

prevăzute în STAS 438/1-89\A91:2007 - Oţelul beton laminat la

cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.

Tipurile de oţel utilizate în elementele de beton armat pentru fundaţii şi

domeniile de aplicare sunt:

- oţel beton rotund OB 37- armături de rezistenţă sau constructive;

- oţel beton cu profil periodic PC 52.

2.3. Executarea fundaţiilor directe

a) Executarea şi recepţionarea lucrărilor

de fundaţii directe se fac potrivit Normativului C 56/2006.

b) Înainte de începerea lucrărilor pentru

executarea corpului fundaţiilor să fie terminate lucrările pregătitoare şi

anume:

- Trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;

- Verificarea axelor fundaţiilor;

- Verificarea corespunzătoare dintre situaţia reală şi proiect (din punct de

vedere al calităţii terenului, dimensiuni lor şi poziţiilor), în limitele

toleranţelor prescrise;

- Încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare.

Dacă caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute în vedere la

proiectare, măsurile ce urmează a se lua se stabilesc împreună cu proiectantul şi se

transmit prin dispoziţie de şantier.

c) Trasarea lucrărilor de fundaţii face

parte din trasarea lucrărilor de detaliu. La poziţia în plan orizontal a axelor

fundaţiilor de beton şi beton armat, abaterea admisibilă este de 10 mm.

Abaterea admisă pe verticală la poziţionarea fundaţiilor faţă de cota de

nivel, se admite de max. 10 mm.

d) La executarea fundaţiilor trebuie avute

în vedere următoarele:

- Materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi

prescripţiile din standardele şi normele de fabricaţie în vigoare; se atrage

atenţia asupra cazurilor în care proiectele prevăd ca măsuri de protecţie

anticorozivă utilizarea de cimenturi speciale şi anumite grade de

impermeabilitate a betonului.

- Fundaţia se execută fără întrerupere conform Codului de practică NE

012-99.

- Când construcţiile se fundează pe pământuri loessoide sau argile

contractile se respectă prescripţiile în acest sens ale normativelor

respective.

Pentru abateri admisibile, conf.C56/2006, vezi ANEXA A din prezentul volum.

3) BETOANE, COFRAJE ŞI ARMĂTURI

3.1. BETOANE

A. Generalităţi

Betoanele vor fi produse, transportate şi evaluate conform normativelor şi

standardelor româneşti corespunzătoare din punct de vedere al calităţii materialelor şi

execuţiei.

B. Cimentul

Cimenturile vor respecta cerinţele normativului NE 012-99, cap. 4.1.

Cimentul destinat betoanelor s-a ales ţinând cont de clasele de expunere

raportat la condiţiile de mediu ale betoanelor. Cimentul care se va folosi la lucrări va fi

de clasa conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare ( NE 012-

99).

Contractantul va efectua încercări pe ciment conform prevederilor normativului

NE 012-99, pct. 17.2.1.1 şi anexei VI.I şi va asigura certificatul de încercare pentru

fiecare doza de ciment primită de la betonieră.

Controlul calităţii cimentului se va face:

- la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie

emis de producător sau de baza de livrare;

- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat;

Normativele româneşti sunt următoarele:

- NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat";

- C56/06 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente".

C. Agregate

Agregatele vor fi obţinute dintr-o sursă autorizată şi vor respecta cerinţele

normativului NE 012/99, cap. 4.2.

Pentru prepararea betoanelor cu densitate aparentă normală (2001-2500

kg/mc) se vor utiliza agregate naturale cu densitate normală (1201-2000 kg/mc)

provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea rocilor, care să satisfacă

cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice - cu următoarele cerinţe

suplimentare:

- agregatele să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi

negelive; nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice

sau şistoase;

- nisipul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere; nu se admite

utilizarea nisipului de concasaj;

- conţinutul în părţi levigabile a nisipului va fi de maxim 2% şi a pietrişului

se limitează la maxim 0,5 %;

- în amestecul total de agregate se vor utiliza trei sorturi de granulare

(0÷3; 3÷7; 7÷31 mm);

- se interzice folosirea pietrişului cu granule mai mari decât cele indicate

la mărci de betoane.

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, având pante şi rigole de

evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea

compartimente cu înălţimi corespunzătoare evitării amestecării cu alte sorturi. Nu

este admisă depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.

Pentru controlul calităţii agregatelor se vor respecta prevederile normativului

NE 012/99, punctul 17.2.1.1 şi anexa VI.I.

Normativele în vigoare sunt următoarele:

- NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,

beton armat şi beton precomprimat";

- Normativ C 56 - 06 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei

lucrărilor de construcţii şi instalaţii.

D. Apa

Apa folosită pentru fabricarea şi tratarea betonului poate fi o sursă de apă

potabilă (din reţeaua publică de alimentare cu apă).

Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.

E. Aditivi

Aditivii utilizaţi vor respecta cerinţele normativului NE 012/99, cap. 4.4. Se vor

utiliza obligatoriu următoarele tipuri de aditivi:

- aditivi întârzietori pentru betoane turnate pe timp călduros;

- aditivi antiîngheţ + accelerator de priză pt. betoane turnate pe timp friguros.

Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca aditiv.

Betoanele vor fi alcătuite conform cerinţelor din Proiectul Tehnic. Nu se vor

amesteca nici un fel de alte ingrediente împreună cu betoanele fără acordul scris

preliminar al şefului de proiect. Stabilirea compoziţiei betoanelor şi verificarea

nivelelor de performanţă în cazul utilizării combinaţiilor de aditivi se va face pe baza

studiului realizat de un laborator autorizat.

Normativele româneşti în vigoare sunt următoarele:

- NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat;

- Normativ C56 -2006 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia

lucrărilor de Construcţii;

- Normative C26-85 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode

nedistructive.

F. Transport, turnare şi

compactare

a) Date generale

Transportul şi punerea în operă a betoanelor vor respecta prevederile

normativului NE 012/99, pct.12.

Toate betoanele vor fi transportate de la betonieră şi turnate în cadrul lucrărilor

cât de repede este practic posibil prin metode care vor preveni segregarea sau

pierderea oricăror ingrediente, şi vor menţine lucrabilitatea necesară. Acestea vor fi

depozitate cât de aproape este practic posibil de amplasamentul final şi se vor

menţine curate toate echipamentele folosite la transportul betoanelor. Contractantul

va trimite Şefului de Proiect o notificare preliminară asupra intenţiei sale de începere

a betonarii.

Betoanele vor fi compactate în totalitate în amplasamentul final prin metode

mecanice sau manuale, conform Anexei IV.2 din normativul NE 012/99.

b) Betoanele gata amestecate

Se va permite folosirea betoanelor gata amestecate dacă sunt fabricate în

staţii de betoane admise şi transportate pe şantier cu autocamioane aprobate.

Timpul şi distanţa maximă de livrare de la staţia de betoane la şantier va fi respectata

cu stricteţe după cum se specifică în Normativul NE 012/99.

Betoanele care nu respectă aceste condiţii nu vor fi admise.

G. Betonarea in condiţii

nefavorabile

a) Condiţii de vreme rece

Betonarea în condiţii de vreme rece sub 2° C poate fi realizată numai dacă

există următoarele condiţii:

- agregatele şi apa folosite la amestec nu vor conţine zăpadă, gheaţă şi

îngheţ;

- înaintea turnării betonului, cofrajele, armăturile şi oricare suprafeţe cu care

va intra în contact betonul proaspăt, nu vor conţine zăpadă, gheaţă şi îngheţ

şi vor fi la o temperatură mai mare de 20C;

- temperatura iniţială a betonului în momentul turnării va fi de cel puţin 5°C;

- temperatura de la suprafaţa betonului se va măsura acolo unde se aşteaptă

temperatura cea mai joasă.

Contractantul îşi va lua măsuri de a preveni ca temperatura oricărui tip de beton

să nu scadă la 0°C în timpul primelor 5 zile după turnare.

b) Vreme caldă

Temperatura rezultantă a materialelor combinate din orice dozaj de beton în

punctul şi la momentul livrării în cadrul lucrărilor nu va depăşi 6°C peste temperatura

la umbră când aceasta din urmă este peste 21°C.

Contractantul nu va permite nici unui tip de beton să vină în contact cu apa la o

temperatură mai mare de 60°C.

Acolo unde temperatura betonului proaspăt poate depăşi 320C, nu va fi

permisă betonarea, decât dacă se iau măsuri pentru a menţine temperatura sub

nivel.

Standarde şi normative româneşti în vigoare:

- Normativul C 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a

lucrărilor de construcţii şi a instalaţii lor aferente.

H. Protecţia - tratarea betonului

Contractantul va proteja betonul pentru nu mai puţin de 7 zile.

Protecţia se va realiza conform specificaţiilor din Cap. 15 al Normativului NE

012/99.

Acoperirea suprafeţelor expuse ale betonului se va face cu materiale aprobate

de Şeful de proiect, materiale care vor fi în contact continuu cu betonul şi se vor

menţine umede spre satisfacerea Şefului de Proiect.

Pe timp ploios, betonul va fi protejat cu prelate sau folii de polietilena.

În cazul temperaturilor mai mici de +50, betonul nu va mai fi stropit, şi se vor

aplica materiale sau pelicule de protecţie, avizate de Şeful de Proiect.

I. Beton prefabricat

Toate materialele şi lucrabilitatea betonului prefabricat vor corespunde

celorlalte condiţii aplicative din Piesele desenate, decât dacă nu există alte specificaţii

ale Şefului de Proiect.

Toate prefabricatele executate în atelierul propriu de prefabricare a betonului,

vor fi turnate având lungimi adecvate şi prevăzute cu urechi sau cabluri de ridicare,

corespunzătoare pentru manipulare.

Normative şi STAS - uri de referinţă:

- NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat;

- STAS 7009-79 - Construcţii civile şi industriale. Toleranţe şi asamblarea în

construcţii;

- STAS 7384- 85 - Toleranţe geometrice. Terminologie;

- STAS 10107/0-90 - Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea

elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

Sunt necesare certificate de încercare pentru elementele de beton prefabricat

conform normativului sau standardului respectiv.

Pentru abateri admise, conf. C56/2006 sunt:

- abatere limită la lungime: ±4 mm;

- abatere limită la lungime: ±3 mm;

- abatere limită la înălţime: ±3 mm;

3.2. CONSTRUIREA COFRAJELOR

A. Generalităţi

Cofrajele şi susţinerile vor respecta prevederile normativului NE 012/99, pct.

11.

Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se

evite deformarea şi degradarea lor.

Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor

materiale pe stivele de panouri de cofraje. Se vor respecta, de asemenea prevederile

normativului C 11-74 - "Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii

a panourilor din placaj pentru cofraje".

B. Materiale

Se vor folosi cofraje din panouri refolosibile. Cofrajele se vor construi din lemn,

metal sau plastic conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare.

Cofrajele de lemn vor fi de cherestea sau placaj la lucrările exterioare 15 mm

grosime.

Cofrajele metalice se vor realiza din oţel de construcţii.

După curăţire se va folosi următoarea "emulsie" SIN ":

- parafina 20 - 25%;

- săpun 1,5-2%;

- apă 78,5 - 73%;

C. Construcţia

Cofrajele vor fi astfel alcătuite încât să asigure realizarea formelor,

dimensiunilor şi a suprafeţei perfect plane a elementelor conform părţii desenate din

proiect.

Se va urmări etanşeitatea şi rezistenta panourilor de cofraj, astfel încât să nu

permită pierderea laptelui de ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce apar în

proiectul de execuţie şi menţinerea poziţiei corecte, formei şi dimensiuni lor lucrării

terminate. Alcătuirea cofrajelor trebuie să ţină seama şi de posibilitatea unei decofrări

simple şi să permită preluarea treptată a încărcării de către elementele care se

decofrează.

Cofrajele vor fi capabile de a realiza o calitate corespunzătoare a suprafeţei

finisate după cum se specifică (calitate la îmbătrânire).

Acolo unde sunt necesare orificii în cofraje pentru acomodarea armăturilor de

protecţie, se vor fixa dispozitive sau atele şi se vor lua măsuri de prevedere pentru a

preveni pierderea matricei de mortar.

Cofrajele vor permite accesul pentru pregătirea suprafeţelor de îmbinare

înaintea întăririi betonului.

Metoda de construire a cofrajelor va permite folosirea de suprafeţe pentru

cofrajele noi care să rămână pe loc până se realizează condiţiile pentru spargerea

cofrajelor.

D. Decofrarea

Decofrarea betoanelor va respecta prevederile Normativului NE 012/99, pct.

14.

Cofrajele se vor scoate fără şocuri sau deranjarea betonului.

Cofrajele la suprafeţele verticale nu vor fi scoase până când betonul nu a atins

o rezistenţă de 2,5 N/mm2 după cum este confirmat de testele pe cuburi tratate în

condiţii reprezentative.

Contractantul va umple toate orificiile lăsate după scoaterea cofrajelor cu

mortar de ciment.

Contractantul va repara pe cheltuiala sa orice suprafeţe avariate după

scoaterea cofrajelor.

Normative în vigoare:

- NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat";

- Normativ C 162 - 73 - Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea

cofrajelor metalice plane pentru pereţii din beton monolit la clădiri;

- Normativ C 11-74 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în

construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje.

- Normativ C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor

de construcţii şi a instalaţiilor aferente.

3.3 ARMĂTURI

A. Generalităţi

Armarea betonului va respecta prevederile normativului NE 012/99, pct. 10.

Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din

oţel beton rotund neted OB 37 şi din beton cu profil periodic PC 52, ce trebuie să

îndeplinească condiţiile tehnice de calitate.

Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii armăturilor se vor realiza cu

respectarea prevederilor normativului NE 012/99.

Normative româneşti în vigoare:

- Normativ C 28 - 83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel

beton.

- Normativ NE 012/99 - Normativ pentru execuţia lucrărilor de beton şi beton

armat.

Contractantul va furniza Şefului de Proiect documente de la fabricant care să

demonstreze respectarea normativelor sau standardelor respective.

Armăturile în momentul încorporării în lucrări vor fi curate şi fără defecte, ulei

sau unsoare şi neruginite. Armăturile de oţel vor fi depozitate la distanţă de sol şi

sprijinite pentru a preveni deformarea.

B. Tăierea şi îndoirea armaturilor

Armăturile vor respecta strict Planurile şi Caietul de sarcini, sau indicaţiile.

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în

strictă conformitate cu prevederile proiectului. Contractantul va calcula armăturile

necesare, va pregăti planurile de lucru şi graficele de fasonare necesare pentru

execuţia corectă a lucrărilor.

Graficele de fasonare a armăturilor vor fi întocmite de Contractant şi vor arata

dimensiunile, mărimile, numerele şi greutăţile tuturor armăturilor folosite la Lucrările

Permanente.

Nu vor fi incluşi suporţi de oţel etc.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte.

Eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor se vor îndepărta.

Pentru a se evita erodarea Oţelului se recomandă montarea şi betonarea

armăturilor în maxim 15 zile de la fasonare.

Barele de armare se vor tăia şi îndoi conform normativelor şi standardelor

româneşti corespunzătoare, şi la dimensiunile specifice în standardele de îndoire.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil

periodic cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

C. Fixarea armaturilor

Date generale

Contractantul va amplasa şi fixa armăturile de oţel cu precizie pe poziţiile

indicate în Planuri, şi se va asigura că acestea rămân rigide în aceste poziţii pe

durata turnării betonului. La montarea armăturilor se vor lua măsuri pentru asigurarea

menţinerii poziţiei prevăzute în proiect:

- crearea spaţiilor necesare care să permită pătrunderea liberă a betonului

sau a furtunelor prin care se descarcă betonul;

- crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului pentru compactare;

- asigurarea acoperirii cu beton a armaturii, prin folosirea distanţierilor;

Contractantul nu va turna betonul până când armăturile nu vor fi inspectate şi

aprobate.

Sârma de oţel pentru legare

Sârma de oţel pentru legarea armăturilor va corespunde normativelor şi

standardelor româneşti corespunzătoare, şi va avea diametrul de 3 - 4 mm.

Acoperirea armăturilor

Acoperirile de beton sunt prevăzute cele din Planşe. Se vor respecta

acoperirile de beton prevăzute în STAS 10107/90 şi NE 012/99.

Înnădirea armăturilor

Sistemul de înnădire va respecta prevederile proiectului, şi în cazul când nu

este specificat se vor respecta prevederile STAS 10107/90. Se vor respecta

specificaţiile prevăzute în Normativul NE 012/99.

Utilizarea sistemelor de îrmădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-

termice, prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementarilor

tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

3.4. TOLERANŢE

Abaterile de la geometrie sunt cele prevăzute în normativele NE 012/99 anexa

III.1 şi C56/2006. Nu se admit abateri de la calitatea betonului şi a tipului de oţel

beton.

Suprafeţele de beton din cadrul lucrărilor finale nu vor avea nici un fel de

neregularitate care să fie observate cu ochiul liber. În scopul acoperirii necesare cu

beton a armăturilor, celelalte abateri faţă de suprafeţele descrise în contract nu vor fi

mai mari decât următoarele mărimi permise:

Tipul de finisaj

Abaterea de la dimensiunea liniara de nivel, verticala.transversala sau lungime (mm)

Finisaje grosiere sau brute ± 10Toate celelalte finisaje ± 5

3.5. VERIFICĂRI

Se vor face verificările prevăzute în normativele NE 012/99 anexa VI.2, pe

parcursul execuţiei, consemnându-se în documentele: Proces verbal al lucrărilor

ascunse (PVLA) şi Proces verbal recepţie calitativă (PVRC), cât şi la recepţia finală a

stadiului fizic. Verificarea etanşeităţii se va face conform prevederilor STAS 4165/81

Cap 3.

A. Controlul calităţii lucrărilor

Controlul calităţii lucrărilor va respecta prevederile normativului NE 012/99, pct.

17.

Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie, în

majoritate, lucrări care devin ascunse. Procesele verbale pentru verificarea lucrărilor

ce devin ascunse se încheie între Beneficiar şi Contractor.

Nu se admite trecerea la noua fază de execuţie înainte de închiderea

procesului verbală referitor la faza anterioară.

Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:

- executarea cofrajelor;

- calitatea şi montarea armăturilor,

- calitatea betonului livrat de staţia de betoane;

- condiţiile de turnare şi compactare a betonului;

- decofrarea elementelor;

Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului

C149/87 -"Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru

elementele de beton şi beton armat".