Norm tehnic din 25/06/2004 privind proiectarea i realizarea

Sisteme de avertizare la incendiu

Prin formele sale violente de manifestare incendiul reprezinta un permanent pericol pentru om si pentru valorile materiale. Riscurile producerii unui incendiu sunt cu mult mai mari decat si le poate permite cineva. Pericolul de incendiu este omniprezent, pagubele materiale generate fiind directe si pe termen lung, insa cel mai important aspect ramane cel legat de protejarea vietii. Daca din punct de vedere material riscul unui incendiu pare pentru anumite persoane mai usor de asumat, consecintele pierderii de vieti omenesti obliga la o abordare serioasa a acestui risc, tocmai de aceea se impun masuri de prevenire a incendiului prin montarea unui sistem sigur si eficient de detectie si avertizare a inceputului de incendiu.Pentru locuinte particulare este suficienta conectarea detectorilor de incendiu (fum, temperatura, gaz, etc.) la centrala de alarma impotriva efractiei. Pentru constructiile mari (cladiri de birouri, spatii comerciale, depozite, banci, cladiri aglomerate, etc.) este utila folosirea de sisteme dedicate pentru detectia si semnalizarea inceputului de incendiu. In functie de modul de detectie, destinatia si suprafata obiectivului in care se instaleaza sistemul de avertizare a inceputului de incendiu, in componenta acestuia pot fi integrate urmatoarele echipamente: Centrala conventionala de incendiu -este un echipament specializat in supravegherea semnalelor de stare transmise de detectori de incendiu (fum, temperatura, etc.) si butoanele de avertizare manuala a incendiului, conectati la centrala de incendiu. Alegerea centralei de incendiu conventionale se face in functie de facilitatile oferite si de numarul de zone de supraveghere necesar protejarii obiectivului. Este recomandata pentru supravegherea obiectivelor mici si mijlocii. Centrala adresabila de incendiuDe principiu are acelasi rol ca si centrala conventionala, diferenta constand in modaliatatea de conectare a detectorilor de incendiu respectiv de citirea si interpretarea informatiilor furnizate de detectori catre centrala. Avantajele oferite constau in identificarea de catre centrala a detectorilor de incediu, monitorizarea permanenta prin intermediul lor a incaperilor in care au fost instalati, posibilitatea de conectare a unui numar foarte mare de detectori (butoane de inceniu, sirene sau lumini de avertizare si module de stingere), probalitatea mica a alarmelor false. Este recomandata pentru supravegherea obiectivelor mijlocii si mari.

Butoane de avertizare a incendiuluiPentru declansarea manuala a avertizarii inceputului de incendiu, atentionarea in scopul evacuarii persoanelor si sesizarea echipelor de interventie abilitate pentru stingerea incendiului. Detectori de fumDetecteaza fumul emis in cadrul arderi diverselor materiale (lemn, hartie, plastic, etc.) si transmit informatiile centralei de avertizare a incendiului. Pot fi de tip optic sau cu camera de ionizare. Detectori de temperaturaSesizeaza cresterea anormala a temperaturi in spatiul supravegheat (depasirea unui anumit prag de temperatura prestabilit sau cresterea cu un anumit prag a temperaturi intr-o perioada scurta de timp). Pot fi de tip individual sau integrat in detectori de fum. Detectori de gaz si monoxid de carbonMonitorizeaza permanent spatiul supravegheat detectand scurgerile de gaz. Se pot monta pe tavan sau perete, pot detecta numai un anumit tip de gaz sau pot fi combinati (gaz metan, etan, butan, propan si monoxid de carbon). Module adresabileSe folosesc ca interfata pentru legatura intre centralele adresabile si detectorii conventionali. Prin intermediul lor pot fi conectati la centrala adresabila fie detectori conventionali (de fum, temperatura) fie alte tipuri de detectori de incendiu (gaz, monoxid de carbon, inundatie, etc.). Sirene si indicatoare optice de semnalizareAsigura avertizarea locala sonora si semnalizarea luminoasa a inceputului de incendiu.

Electromagneti si elemente de blocare Acioneaz blocarea usilor pentru reducerea provocarii curentilor de aer in caz de incendiu. Sunt comandati de centrala de incendiu. Acumulatori Mentin sistemul in stare de functionare in caz de deconectare a sursei principale de alimentare cu energie electrica.Sisteme de alarma impotriva efractiei

De regula spargerile de imobile (locuinte, spatii comerciale - institutionale sau industriale, etc) au loc datorita tratarii cu superficialitate a masurilor de siguranta (protectie fizica, mecanica si electronica), infractorul gasind de cele mai multe ori o modalitate facila pentru a-si atinge scopul.

Cei mai multi proprietari de imobile sau spatii comerciale decid sa instaleze un sistem de alarma impotriva efractiei numai dupa ce ei insasi sau vecinii lor au fost victimele unei spargeri sau a unei tentative de efractie.

Instalarea unui sistem tehnic de alarma impotriva efractiei este una din cele mai importante decizii pentru paza obiectivului (imobilului), a bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, adaugand un plus semnificativ de liniste beneficiarilor si avand un puternic efect de descurajare asupra infractorilor.

Protectia bunurilor dumnevoastra se poate realiza cu costuri relativ mici prin instalarea unor astfel de sisteme tehnice, ce pot avertiza patrunderea in spatiul supravegheat a persoanelor nedorite.

Acolo unde se doreste detectarea posibililor intrusi inainte ca acestia sa patrunda in spatiul interior, sunt necesare echipamente de detectie perimetrala de exterior.

Avertizarea la patrunderea neautorizata in spatiul protejat se poate face atat local (acustic si luminos prin intermediul sirenelor de avertizare) cat si la distanta, in acest caz sistemul tehnic de alarma poate fi completat cu comunicator digital sau vocal pentru avertizarea beneficiarului si/sau alertarea unei firme specializate de monitorizare si interventie rapida.

In componenta unui sistem tehnic de detectie si alarmare impotriva efractiei pot fi integrate urmatoarele echipamente:

Centrala de alarma - Primeste si analizeaza semnalele de stare transmise de detectori (senzori, contacte magnetice, etc.) conectati la aceasta, decide starea de alarmare, declanseaza avertizarea acustica si/sau luminoasa, memoreaza si afiseaza evenimentul corespunzator zonelor (locatiilor) supravegheate;

Acumulatori - Mentin sistemul tehnic in stare de functionare in cazul decuplarii accidentale sau intentionate a alimentarii cu energie electrica;

Sirene de avertizare - Pentru interior si/sau exterior - au rolul de a avertiza local (acustic si luminos) starea de alarma la obiectivul supravegheat;

Tastaturi - De tip LED sau LCD - sunt utilizate pentru comanda sistemului tehnic de alarma (armarea/dezarmarea, programarea si vizualizarea informatiilor de stare sau diverse automatizari asimilate sistemului);

Telecomenzi - Utilizate pentru comanda sistemului tehnic de alarma (armarea/dezarmarea, programarea anumitor functii sau actionarea diverselor automatizari asimilate sistemului, buton de panica);

Contacte magnetice - Pentru supravegherea deschiderii/inchiderii usilor si/sau ferestrelor;

Detectori de miscare - De interior sau exterior, de tip PIR (infrarosu), MW (microunde), ultrasunete, cu imunitate la animale sau combinati - sunt folositi pentru detectia miscari (patrunderea) in perimetrul supravegheat;

Bariere in infrarosu - Compuse din doua elemente de comunicare (un emitator si un receptor) - sunt folosite in general la exterior ca poarta de trecere in spatiul protejat;

Detectori de soc (vibratii) - Detecteaza unda de soc produsa de lovirea sau perforarea (dislocarea) usilor, ferestrelor sau a peretilor;

Detectori de geam spart - Detecteaza in spectru acustic zgomotul produs la spargerea geamului;

Detectori de incendiu - In functie de rolul pentru care se instaleaza, pot fi de fum, temperatura, gaz, monoixid de carbon, inundatii, etc.;

Comunicator GSM/GPRS - Transmite la distanta starea si/sau datele furnizate de centrala de alarma, catre beneficiar, persoanele abilitate sau un dispecerat de monitorizare;

Yala electromagnetica (electromagnet, magnalock) - Model aplicat sau ingropat - are rolul de a bloca/debloca electronic accesul in spatiul protejat;

Diverse echipamente radio - Folosite in general in locatiile unde cablarea nu mai este permisa, pentru comunicarea fara cabluri de legatura a diverselor echipamente tehnice;

Modul de extensie si alte echipamente suplimentare - Pentru diverse aplicatii, extinderea parametrilor de functionare a centralei de alarmare, a numarului de zone sau iesiri, actionarea

Sisteme de control acces si pontaj

Daca firma dumneavoastra dispune de un numar mare de angajati si doriti controlul riguros al personalului in anumite zone de acces si evidenta acestora (pe computer prin intermediul unui soft specializat), va recomandam introducerea unui sistem electronic de control al accesului si pontaj.

Sistemele de control acces pot fi folosite atat pentru a impiedica patrunderile neautorizate in anumite spatii cat si pentru a tine evidenta persoanelor care au acces in anumite incaperi.Sistemul consta in utilizarea de catre persoanele agreate, la intrarea in zone de acces controlate, de cartele magnetice sau de proximitate , tastaturi cu cod de acces, cititoare de amprenta sau cititoare de iris.Sistemului de control acces ii poate fi implementat un software adecvat pentru controlul fluxului de personal si valori.

Pentru o buna gestionare a cailor de acces, sistemele de control pe care le oferim reprezinta solutia ideala pentru firmele cu un numar mare de angajati.Sistemul de control acces poate fi interconectat cu un sistem de avertizare antiefractie si/sau antiincendiu si poate comanda diferite dispozitive de automatizare (aprinderea/stingerea luminii, ventilatia sau aerul conditionat, etc).Un sistem de control acces poate fi compus din:

Centrala de control accesEste unitatea centrala care gestioneaza punctele de control al accesului, unitatile de comanda, cititoarele, broastele si yalele electromagnetice de actionare a usilor.Are rolul de a primi informatiile de la cititoarele sau tastaturile asimilate, decide blocarea sau deblocarea accesului in zona respectiva, memoreaza informatiile primite de la cititoare sau tastaturi, tine evidenta si afiseaza prin intermediul unui software specializat data, ora si locul prin care a fost permis accesul, respectiv persoana care a solicitat si a primit accesul in zona controlata.

Cititor de cartela magneticaCitirea cartelei magnetice se face prin trecerea acesteia prin fanta cititorului, respectiv prin fata capului magnetic de citire. Citirea cartelei magnetice presupune un contact fizic intre cartela si capul de citire, din acest motiv viata cartelei si a capului de citire este limitata.

Cititor de cartele de proximitateCitirea cartelei de proximitate se face prin simpla apropiere a acesteia, la o anumita distanta de cititor.Cititorul si cartela de proximitate nu au timp de viata limitat, problemele de functionare nu pot interveni teoretic la acest tip sistem decat prin eventuala distrugere fizica a cartelei sau a cititorului.

Tastatura de accesEste elementul clasic dintr-un sistem de securitate care permite introducerea unui cod (combinatie dintr-un anumit numar de cifre).Se foloseste independent sau in conjunctie cu un cititor de cartela, pentru a spori gradul de securitate.In sistemele de control acces stand alone tastatura este cea de la care se face programarea parametrilor de functionare a sistemului.

Cititor de amprente sau irisPrin memorarea si compararea in baza de date a amprentelor sau a irisului utilizatorilor sistemul poate permite sau nu accesul persoanelor in zonele controlate.

Yala electromagnetica sau electromagnet (magnalock)Reprezinta elementul de blocare/deblocare a usii de acces, comandat electronic de catre unitatea de control.

isteme de supraveghere si inregistrare video (CCTV)

Complementar sistemului de detectie si avertizare impotriva efractiei, sistemul de supraveghere video permite beneficiarului controlul vizual al activitatii din zonele de interes. Un sistem de supraveghere video (CCTV - televiziune cu circuit inchis) poate fi alcatuit, in principiu, din una sau mai multe camere video, un dispozitiv de prelucrare a imaginilor video, un videorecorder (VCR - Time Laps) pentru inregistrarea imaginilor pe banda magnetica (caseta video) sau un DVR (Digital Video Recorder - model stand alone sau placa de captura pentru calculator) pentru inregistrarea imaginilor pe suport digital (HDD, CD, DVD, etc.) si un monitor pentru vizualizarea imaginilor.

Performantele unui sistem de supraveghere si inregistrare video depind de mai multi factori - sensibilitatea, rezolutia, posibilitatea de orientare, distanta, unghiul de vizibilitate, lentila camerei video, suprafata si luminozitatea din respectiva locatie, detaliile ce se doresc supravegheate, modalitatea de supraveghere si inregistrare a imaginilor, etc.

Sistemul de supraveghere video poate fi interconectat cu un sistem de avertizare la efractie, cu echipamente de control acces, etc. In structura unui sistem de supravegere video pot fi integrate urmatoarele componente:

Camera videoIn functie de locatia in care se instaleaza (interior sau exterior), de calitatea si claritatea imaginii dorite, distanta de unde se instaleaza pana la subiectul sau obiectivul ce se doreste supravegheat, suprafata si unghiul de vizibilitate, luminozitatea din spatiul respectiv si scopul pentru care se instaleaza, camerele video pot fi:- de tip exterior sau interior;- alb/negru sau color;- la vedere sau mascate;- fixe sau mobile (orientabile atat pe orizontala cat si pe verticala);- echipate cu lentila cu iris fix, manual sau auto, varifocal, zoom motorizat, etc.

Carcasa pentru camera videoSe foloseste pentru instalarea camerei video la exteriorul obiectivului, pentru asigurarea unor conditii optime de functionare si protejare a camerei video de factorii externi (apa, umiditate, praf, temperaturi inalte sau scazute, etc.)Pot fi prevazute cu sistem de incalzire-racire a camerei - lentilei video.

Suport pentru fixarea camerei sau a carcasei camerei videoPoate fi de tip fix (orientabil si fixat intr-o anumita directie) sau mobil (prevazut cu motor pentru orientarea camerei video atat pe orizontala cat si pe verticala de la distanta prin intermediul unui pupitru de control).

Iluminator in infrarosu (IR)Se instaleza aditional sau poate fi integrat in carcasa camerei video si este dedicat pentru iluminarea pe timp de noapte (in spectru infrarosu) a spatiului supravegheat.

Sistem de prelucrare a imaginilor video - procesor video (Multiplexor, Switch, Quad)Prelucreaza imaginile video pentru vizionarea lor in diferite moduri si formate.Este utilizat pentru vizionarea mai multor imagini video (furnizate de mai multe camere video) pe un singur monitor.In functie de numarul camerelor video si de sistemul de prelucrare al imaginilor ales, pot fi afisate una sau mai multe imagini pe un monitor, manual sau automat, in mod aleator, programat, prin impartirea ecranului in 4, 9, 16 sau mai multe imagini, etc.

Sistem de inregistrare video (Videorecorder Time Laps, Digital Video Recorder)Pentru stocarea (inregistrarea - vizionarea) imaginilor video.Inregistrare video poate fi activata manual sau automat (programata la anumite ore sau zile ale saptamanii).Imaginile video pot fi prelucrate si inregistrate in format analogic sau digital, pe banda magnetica (caseta video) sau pe suport de inregistrare digital (HDD - Hard Disk Drive, CD - Compact Disc, DVD - Digital Versatile Disc, etc.).Sistemul de inregistrare tip Videorecorder permite inregistrarea imaginilor pe o caseta video normala (de 3 ore) la o durata cuprinsa intre 3 si 960 ore.Sistemul de inregistrare DVR poate fi prevazut si cu functii de procesare a imaginilor video (Multiplexor, Switch, Quad), detectie la miscare cu activarea inregistrarii prin intermediul camerelor video sau a detectorilor de miscare instalati auxiliar, transmiterea imaginilor la distanta (LAN - internet), etc.

Dispozitiv de afisare a imaginilor video (Monitor)Monitorul este un dispozitiv folosit pentru afisarea imaginilor video.In functie de dispozitivul de prelucrare a imaginilor video, o imagine sau mai multe pot fi afisate simultan pe ecranul monitorului.Monitoarele pot fi de tip alb/negru sau color.

Videointerfonie si interfonie

Daca doriti confort si siguranta aveti nevoie de un sistem interfon sau videointerfon.In concordanta cu standardele noi de viata si cu o evaluare realista a riscului pe care il presupune proprietatea, s-a optat pentru accesul in imobile controlat printr-un sistem de interfonie sau videointerfonie. Prin varietatea modelelor si a notei moderne pe care o aduc, sistemele de interfonie pot fi integrabile oricarui spatiu, marindu-i confortul si contribuind prin utilitatea lor la siguranta beneficiarului. Cu ajutorul unui sistem interfon aflati instantaneu cine va viziteaza, puteti comunica cu persoana aflata in afara proprietatii dumneavoastra, iar prin intermediul unui sistem videointerfon aveti in plus posibilitatea de a viziona persoana care va apeleaza. Designul atractiv al videointerfonului il face dorit in orice decor iar imaginea video redata poate fi de tip alb-negru sau color. Prin intermediul unui sistem interfon sau videointerfon aveti optiunea de a alege daca doriti sa permiteti accesul in proprietatea dumneavoastra persoanelor ce va apeleaza.

Sistemele interfon si videointerfon se compun din:

Postul de exteriorSe instaleaza in imediata apropiere a usii principale de acces spre imobil.Prin intermediul postului de exterior se creaza comunicarea audio (audio-video) cu persoana ce solicita accesul spre proprietatea dumneavoastra.Posturile de exterior pot fi de tip ingropat sau aplicat, prevazute cu unul sau mai multe butoane de acces - pentru una sau mai multe familii ce locuiesc in acelasi imobil.

Postul de interiorSe instaleaza in functie de optiunile beneficiarului.Creaza comunicarea (audio-video) cu persoana din exteriorul cladirii.Poate fi de tip mobil sau fix (stationar), model pentru fixarea pe perete, pentru birou, etc.Poate comunica numai cu postul exterior sau si cu alte posturi interioare conectate in acelasi sistem (intercomunicatie).Este prevazut cu buton de actionare a yalei electromagnetice (pentru deschiderea porti sau a usii de acces).

Yala electromagneticaSe instaleaza la poarta sau usa principala de acces spre imobilul beneficiarului pentru actionarea deschiderii acesteia de la postul de interior.Poate fi de tip ingropat sau aplicat.

Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare mpotriva efraciei

Proiectele sistemelor de alarmare mpotriva efraciei se ntocmesc de personalul tehnic avizat al societilor liceniate n acest sens, cu respectarea prezentelor norme tehnice. Proiectarea aplicaiilor cu sisteme de alarmare mpotriva efraciei se realizeaz cu respectarea normelor n domeniu i a celor proprii unitilor, inndu-se seama de gradul de protecie stabilit de conducerea unitilor n funcie de valorile ce trebuie protejate, existena i situarea zonelor vitale, cile de acces, circulaia personalului propriu i a clienilor, amenajrile mecano-fizice realizate, tipul pazei, amplasarea dispozitivului de paz i deprtarea fa de echipajul specializat de intervenie cu care unitatea are contract de prestri de servicii. Proiectele de execuie ce urmeaz a fi avizate se prezint la serviciul poliiei de ordine public al inspectoratului judeean de poliie pe a crui raz teritorial se afl obiectivul sau la Direcia General de Poliie a Municipiului Bucureti, dup caz, i vor cuprinde urmtoarele documente:

a) cererea de avizare a beneficiarului, care conine: adresa beneficiarului i a obiectivului ce urmeaz a fi protejat, numrul de telefon/fax, obiectul proiectului i termenul de realizare, societatea care execut lucrarea i numrul licenei emise de Inspectoratul General al Poliiei Romne, personalul care a ntocmit, a verificat i a aprobat proiectul i eful de lucrare, cu numerele avizelor eliberate

de poliie;

b) planul cuprinznd amplasamentul i mprejurimile obiectivului la care urmeaz s se execute lucrarea de instalare a sistemului de alarmare mpotriva efraciei, cu denumirea strzilor i a cldirilor cu care se nvecineaz;

c) elemente privind construcia: tipul construciei, dimensiunile ncperilor, precum i destinaia acestora, toate fiind realizate la o scar convenabil. La cldirile vechi sau la cele care se reamenajeaz, n mod obligatoriu, trebuie s se fac referire la materialele de construcie, grosimea pereilor exteriori, a plafoanelor i pardoselilor, precum i a pereilor camerelor unde se pstreaz valori. Pentru suprafeele vitrate, ferestrele i uile de acces se precizeaz modul de protejare cu mijloace mecano-fizice i clasa de siguran a acestora. La tipul construciei se menioneaz dac aceasta este veche, nou, reamenajat sau n construcie;

d) prezentarea tabelar a structurii sistemului de alarm mpotriva efraciei propus pentru instalare: denumirea i tipul elementelor, numrul acestora, denumirea firmei productoare, furnizorul, avize de calitate;

e) descrierea zonelor protejate prin sistemul de alarmare mpotriva efraciei, elementul de detecie alocat, modul de programare al zonei i partiia din care face parte (prezentare tabelar), iar notarea elementelor de detecie din structura sistemului de alarmare mpotriva efraciei trebuie s se regseasc n desenele proiectului;

f) specificarea locului de amplasare a centralei de alarmare mpotriva efraciei i a tastaturilor de comand, precum i a echipamentelor de control acces i de televiziune cu circuit nchis;

g) calculul energetic al sistemului, din care s rezulte autonomia acestuia n cazul scoaterii din funciune a reelei de tensiune;

h) datele tehnice de catalog ale elementelor sistemului de alarmare mpotriva efraciei, performane, domenii de utilizare, descrierea funcional, posibiliti de programare i alte faciliti, cu anexarea prospectelor productorului;

i) modul de asigurare a garaniei, service-ului i interveniei n cazul defectrii sistemului de alarmare mpotriva efraciei. Termenul maxim de remediere a defeciunilor sistemelor de alarmare mpotriva efraciei instalate n obiectivele de importan este de maximum 12 ore n localitatea firmei instalatoare, respective de 24 de ore n alte localiti;

j) jurnalul de cabluri;

k) documentele de certificare pentru echipamentele utilizate, emise de un laborator acreditat conform legii;

l) desenele obiectivului, cu amplasarea elementelor componente ale sistemului, care se ntocmesc la o scar convenabil, folosindu-se simboluri standardizate.

Proiectele se ntocmesc cu respectarea urmtoarelor cerine:

a) ntocmirea n dou exemplare, din care unul se va preda beneficiarului pe baz de proces-verbal, iar cellalt se va pstra de proiectant n regimul documentelor secrete de serviciu, cu respectarea legii;

b) nregistrarea proiectelor de ctre proiectant, atribuirea unui cod i numerotarea filelor, cu specificarea numrului total de file, n antetul sau subsolul crora se vor trece codul i denumirea firmei proiectante;

c) realizarea paginii de titlu, cu menionarea obiectivului i a personalului care a ntocmit documentaia.

Accesul la proiectele sistemelor de alarmare mpotriva efraciei este permis numai personalului autorizat, care are atribuii profesionale n legtur cu acesta.

Reguli ce trebuie respectate la producerea echipamentelor

componente ale sistemelor de alarmare mpotriva efraciei

Art. 14. - Producerea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate

electronic se realizeaz numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliiei

Romne, cu ndeplinirea urmtoarelor condiii:

a) s fie conforme cu standardele romneti sau internaionale;

b) s asigure funciile proiectate i aprobate.

Modificat de Hotrre nr. 1698 din 21/12/2005 la 28/12/2005

Art. 15. - Nu este permis modificarea produselor fr acordul productorului i

al organelor de poliie.

CAPITOLUL V

Reguli privind amplasarea echipamentelor componente ale

sistemelor de alarmare mpotriva efraciei

Art. 16. - (1) Centrala de alarm se amplaseaz ntr-un loc mai puin frecventat de

angajaii unitii i inaccesibil persoanelor strine.

(2) Tastatura de comand a sistemului de alarmare mpotriva efraciei se

amplaseaz la distan fa de central i ct mai aproape posibil de zona intrrii,

pentru reducerea perioadei de temporizare declarate zonei de intrare, durata

fiind stabilit la cel mai scurt timp posibil (maximum 10 secunde).

(3) La obiectivele protejate cu sisteme, unde exist paz uman, n spaiul

postului de paz se instaleaz tastatura cu caractere alfanumerice pentru

recepionarea mesajelor n clar i n mod silenios pentru situaiile de ameninare

cu arm.

(4) Detectoarele de prezen vor supraveghea cu prioritate valorile protejate i

cile posibile de ptrundere dinspre exterior i se fixeaz astfel nct s nu

permit modificarea zonei supravegheate.

(5) Toate elementele componente ale sistemului se protejeaz electronic

mpotriva interveniei neautorizate i se monteaz conform prospectului

productorului.

(6) Traseele de cabluri ale sistemului se realizeaz prin tubulatur sau jgheab

aparent de mascare.

(7) Semnalizarea strii de alarmare mpotriva efraciei se realizeaz att local,

prin intermediul a cel puin dou avertizoare acustice, dintre care unul de

exterior cu autoalimentare i flash luminos, ct i la distan.

(8) Sirenele se amplaseaz la o nlime maxim permis de spaiu pentru a

ngreuna anihilarea lor, iar cea exterioar, ntr-o poziie vizibil din strada

principal limitrof.

(9) Comunicatoarele utilizate pentru conectarea sistemului local la dispeceratul

de monitorizare, care sunt situate n alt parte dect n central, se

supravegheaz prin detectoare de prezen i se amplaseaz n locuri mai puin

accesibile.

Art. 17. - (1) Este interzis instalarea sistemelor de alarmare mpotriva efraciei

fr surs de rezerv care s asigure autonomia energetic n caz de cdere a

reelei de tensiune.

(2) Sursa principal de alimentare a sistemului trebuie s fie reeaua electric de

tensiune, iar cea de rezerv: acumulatorii ori grupuri generatoare, care s poat

asigura funcionarea normal a acestuia minimum 24 de ore, cu 30 de minute n

starea de avertizare sonor. n cazul obiectivelor amplasate n zone izolate din

mediul rural, sursa de alimentare de rezerv trebuie s asigure o autonomie de 72

de ore. n situaia existenei grupului generator, dimensionarea acumulatorilor se

face numai pentru perioada de pornire a grupului.

(3) Pentru echipamentele de televiziune cu circuit nchis se va asigura o

autonomie la nregistrare de cel puin 15 minute de la cderea reelei de tensiune.

(4) Racordarea la reeaua electric de tensiune a sistemului de alarmare

mpotriva efraciei se realizeaz printr-un circuit separat de ali consumatori de

energie electric, iar tabloul electric respectiv va fi protejat electronic prin

sistemul de alarm.

Art. 18. - Prin subsistemul de control acces se va limita ptrunderea persoanelor

neautorizate n spaiile protejate: casierie, informatic, dispecerat paz, acces

spre tezaur.

Art. 19. - (1) Amplasarea camerelor de luat vederi n zonele de acces n unitate

trebuie s asigure o imagine de detaliu pentru memorarea tuturor persoanelor

care au intrat n unitate, vedere din fa i o imagine pentru zona de lucru cu

publicul.

(2) Spaiul care nu este permanent iluminat i este supravegheat prin camere TV

se prevede cu proiector n infrarou.

(3) n situaiile n care nu exist dispecerat local, videorecorderul sau

nregistratorul digital se amplaseaz ntr-un spaiu bine protejat, asigurat i

ncuiat corespunztor, pentru eliminarea posibilitii sustragerii casetelor video

sau a nregistratorului digital, n special n timpul producerii unui eveniment.

CAPITOLUL VI

Activitatea de instalare i utilizare a sistemelor

de alarmare mpotriva efraciei

Art. 20. - (1) Instalarea echipamentelor poate ncepe dup obinerea avizului de

la organul de poliie competent, pentru proiectul aplicaiei.

(2) Executantul asigur respectarea proiectului avizat.

Art. 21. - (1) Beneficiarul sistemului de alarmare mpotriva efraciei are obligaia

schimbrii periodice a codurilor de utilizare a echipamentelor i ori de cte ori a

fost sesizat c unuia dintre utilizatori i-a fost deconspirat codul i s verifice

periodic funcionarea sistemului.

(2) La recepia de terminare a lucrrilor i punerea n funciune a obiectivelor

importante, beneficiarul are obligaia de a solicita la inspectoratul judeean de

poliie participarea specialistului n sisteme de alarmare mpotriva efraciei, care

verific respectarea proiectului avizat i eficacitatea sistemului.

(3) Instalatorul asigur instruirea personalului utilizator aparinnd

beneficiarului, ocazie cu care va fi ncheiat un document n acest sens.

CAPITOLUL VII

Asigurarea ntreinerii i service-ului sistemelor

de alarmare mpotriva efraciei

Art. 22. - (1) Sistemele de alarmare mpotriva efraciei se verific i se ntrein

periodic de personalul firmei instalatoare sau, dup caz, de firma care asigur

service-ul.

(2) Beneficiarii sistemelor supuse avizrii sunt obligai s ncheie contract de

service cu societi liceniate, cu respectarea timpului de intervenie la

deranjamente care nu trebuie s depeasc 12 ore n localitate, respectiv 24 de

ore pentru societile cu sediul n afara localitii obiectivului, i de remediere n

maximum 24 de ore.

Art. 23. - (1) La finalizarea sistemului de alarmare mpotriva efraciei firma

executant pred n mod obligatoriu beneficiarului utilizator urmtoarele

documente:

a) proiectul sistemului de alarmare mpotriva efraciei i avizul organului de

poliie;

b) documentaia echipamentelor instalate i instruciuni de utilizare a sistemului;

c) documentele care atest instruirea profesional a personalului utilizator;

d) jurnalul sistemului de alarmare mpotriva efraciei.

(2) n jurnalul sistemului de alarmare mpotriva efraciei se consemneaz toate

persoanele care au participat la instalarea i punerea n funciune a sistemului de

alarmare mpotriva efraciei i apoi evenimentele tehnice survenite n

funcionarea sa.

(3) Pstrarea jurnalului se face de ctre beneficiarul utilizator, la acesta avnd

acces personalul abilitat al firmei liceniate care asigur service-ul.

(4) n jurnal se menioneaz evenimentele care au influenat funcionarea

sistemului de alarmare mpotriva efraciei i verificrile tehnice periodice,

consemnndu-se: data i ora apariiei defectului, data i ora remedierii,

componentele reparate ori nlocuite, persoanele care au executat lucrarea,

semntura.

(5) Verificrile tehnice periodice includ toate operaiunile necesare pentru

meninerea operaional i n stare de funcionare a sistemului de alarmare

mpotriva efraciei, urmrindu-se dac sistemul este funcional n totalitatea sa,

dac elementele de detecie au suferit deteriorri, deplasri ori mascri care

reduc din zona supravegheat i asigur transmiterea la distan a semnalelor.

Art. 24. - La solicitarea beneficiarului societatea care a instalat sistemul sau a

asigurat ntreinerea acestuia are obligaia predrii, pe baz de proces-verbal, a

codurilor de programare a centralelor i a documentaiei aferente.

CAPITOLUL VIII

Activitatea de monitorizare a sistemelor de alarmare

Art. 25. - (1) Beneficiarii sistemelor de alarmare mpotriva efraciei se pot conecta

la dispeceratele de monitorizare a alarmelor avizate de poliie.

(2) Prin monitorizarea unui sistem de alarmare mpotriva efraciei trebuie s se

asigure transmiterea ctre centrul de monitorizare a cel puin 5 tipuri de

semnale, precum i interogarea strii sistemului conectat, la anumite intervale de

timp, n funcie de categoria obiectivului.

Art. 26. - (1) n funcie de categoria obiectivelor monitorizate, echipamentele

dispeceratelor vor asigura verificarea strii sistemului conectat, n urmtoarele

condiii:

a) obiective rezideniale - cel puin o dat la 24 de ore;

b) obiective comerciale - cel puin o dat la 12 ore;

c) obiective financiar-bancare - cel puin o dat la 3 ore;

d) obiective strategice - cel puin o dat pe or.

(2) Este interzis conectarea pe linie telefonic a obiectivelor cu reea de

telecomunicaii vulnerabil, fr acordul beneficiarului.

(3) Echipamentele dispeceratului vor realiza confirmarea tehnic a timpului de

sosire a agenilor la obiectiv pentru determinarea exact a duratei de intervenie

la evenimentul nregistrat.

(4) Organizarea dispeceratelor de zon se realizeaz prin monitorizarea

sistemelor de alarmare mpotriva efraciei ale obiectivelor din localitatea unde

funcioneaz centrul i zonele limitrofe, asigurndu-se o intervenie la eveniment

n timp util.

CAPITOLUL IX

Sistemele de alarmare mpotriva efraciei, destinate

unitilor financiar-bancare

SECIUNEA 1

Reguli privind concepia sistemelor de alarmare mpotriva efraciei

Art. 27. - La concepia structurii sistemului de alarmare mpotriva efraciei se au

n vedere urmtoarele:

a) se aloc distinct cte o zon sau adres n centrala de alarmare mpotriva

efraciei fiecrui element de detecie, cu excepia cazurilor n care pentru o

ncpere s-au prevzut mai multe detectoare;

b) se organizeaz partiii n centrala de alarmare mpotriva efraciei pentru

zonele antetezaur-tezaur, postul de paz, oficiul de calcul, traseele personalului

de paz spre grupul sanitar, uile de acces sau pentru alte compartimente

stabilite de factorii de decizie ai unitii;

c) alocarea n mod obligatoriu de tastaturi pentru partiia tezaurului i postului

de paz, aceasta din urm fiind de tip alfanumeric;

d) butoanele i pedalele de panic trebuie s fie cu reinere i deblocare cu cheie

(memorare mecanic), iar la casierie butoanele se dubleaz cu padale;

e) butonul de panic destinat personalului de paz trebuie s fie mobil;

f) asigurarea transmisiei semnalelor de alarm persoanelor autorizate.

SECIUNEA a 2-a

Echipamentele utilizate i funciile acestora

de alarmare mpotriva efraciei

Art. 28. - (1) Echipamentele sistemului antiefracie pot fi utilizate n aplicaiile

sistemelor de securitate din instituiile financiar-bancare dac ndeplinesc

condiiile prevzute la alin. (2) i la art. 29 i 30.

(2) Centrala de alarmare mpotriva efraciei trebuie s dispun de urmtoarele

faciliti:

a) memorarea de evenimente n timp real, cu posibilitatea vizualizrii i listrii

acestora;

b) numr corespunztor de zone pentru alocarea elementelor de detecie din

fiecare spaiu supravegheat; fac excepie elementele din aceeai ncpere;

c) partiionarea zonelor pentru asigurarea individualizrii anumitor spaii ori

trasee;

d) tastatur alfanumeric detaabil pentru montare la distan;

e) coduri de utilizare pentru individualizarea acestora;

f) comunicator pentru transmitere la distan.

Art. 29. - (1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit

nchis pot fi utilizate n aceste aplicaii dac sunt de nalt rezoluie, n

conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea automat a

luminii i cuprind ca parte component obligatorie nregistrarea permanent a

imaginilor din zonele supravegheate.

(2) Compactarea datelor n vederea nregistrrii simultane a tuturor imaginilor

preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit prelucrarea

individual a imaginilor de pe fiecare camer nregistrat, cu afiarea datei i

orei.

(3) nregistrarea imaginilor se realizeaz cu ajutorul videorecorderelor ori

echipamentelor digitale de nregistrare i redare care corespund cerinelor

tehnice din prezentele norme tehnice, asigurndu-se ca nregistrrile s cuprind

data, ora i imagini clare pentru recunoaterea persoanelor i a micrilor

acestora n spaiul supravegheat.

(4) Programarea echipamentelor de nregistrare a imaginilor trebuie s asigure o

nregistrare continu, n timp real, n spaiile accesibile clienilor i cu detecie de

micare n celelalte zone, iar cnd se utilizeaz un nregistrator de lung durat,

pe o caset se nregistreaz o perioad de 24 de ore.

(5) Camerele TV trebuie s fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv

interschimbabil pentru alegerea unei lrgimi i profunzimi adecvate a imaginilor,

n funcie de zona supravegheat, urmrindu-se ca din imaginile nregistrate s

se poat realiza identificarea persoanelor.

(6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prevd monitoare TV cu

diagonal mai mare de 14 inch.

(7) Arhivarea imaginilor nregistrate se realizeaz pe o perioad de 30 de zile.

Modificat de Hotrre nr. 1698 din 21/12/2005 la 28/12/2005

Art. 30. - Echipamentele de nregistrare i redare trebuie s dispun de

urmtoarele faciliti:

a) s asigure nregistrarea imaginilor de pe fiecare camer;

b) s dispun de facilitarea copierii unor imagini selectate;

c) calitatea imaginii s permit identificarea persoanelor;

d) s fie dedicate acestor aplicaii, s fie omologate i s prezinte siguran n

funcionare.

Art. 31. - (1) n situaia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu

imaginile nregistrate se pstreaz pn la soluionarea cazului, iar pentru cele de

competena poliiei, casetele se pun la dispoziie organelor de cercetare, la

solicitarea scris a acestora.

(2) Instalatorul sistemului de alarmare mpotriva efraciei este obligat s pun la

dispoziie organului de cercetare logistica necesar pentru prelucrarea imaginilor

stocate.

Art. 32. - Echipamentele din componena subsistemului de control acces trebuie

s asigure urmtoarele funcii:

a) memorarea n timp real a accesrilor punctelor de control, ntr-o memorie

proprie indestructibil, pe o perioad de minimum 30 de zile;

b) monitorizarea uilor, semnalizarea n caz de rmnere a uii n poziie deschis

i alarmare pentru deschidere neautorizat, fr confirmare;

c) corelare de funcii cu dat i or.

Art. 33. - Clasele de siguran ale elementelor de protecie mecano-fizice se

stabilesc n funcie de valorile protejate i de nivelul de risc evaluat.

Art. 34. - (1) Ferestrele exterioare situate pn la o nlime de 3 m trebuie s fie

fixe i s asigure ntrzierea ptrunderii n unitate.

(2) Uile exterioare destinate transferului de valori se acioneaz numai din

interior.

(3) Casieria n sistem nchis trebuie s asigure protecia persoanelor la aciunea

armelor de foc.

(4) Casieria n sistem deschis trebuie s fie dotat cu distribuitoare de numerar

cu deschidere temporizat.

(5) Distribuitoarele automate de numerar se fixeaz astfel nct s asigure o

rezisten la smulgere de minimum 800 daN.

CAPITOLUL X

Structura minim a sistemului de alarmare mpotriva

efraciei pe categorii de obiective

SECIUNEA 1

Unitile financiar-bancare

Art. 35. - Pentru obiectivele financiar-bancare, sistemul de securitate electronic

are urmtoarea componen:

a) subsistemul antiefracie: va proteja punctele de acces n unitate i spaiile cu

valori.

Echipamentele trebuie s asigure memorarea n timp real, pe o durat de cel

puin 30 de zile, a evenimentelor, partiionarea pentru zonele de acces, valori i

trasee de patrulare, posibilitatea transmiterii semnalelor la dispecerat.

Zonele de importan se protejeaz prin detectori cu principii diferite de

funcionare, inclusiv cu senzori tip "capcan" neprecizai n proiect.

De asemenea, personalul de conducere i din zonele cu riscuri trebuie s dispun

de elemente de semnalare a pericolului i de coduri personalizate de acces n

sistem;

b) subsistemul de control acces: limiteaz accesul persoanelor neautorizate n

spaiile importante, memoreaz n timp real, pentru minimum 30 de zile,

accesrile punctelor de control i permite deschiderea din interior n caz de

calamiti;

c) subsistemul de televiziune cu circuit nchis supravegheaz zonele de acces n

unitate, imagine frontal - vedere de detaliu, zonele de lucru cu publicul i de

vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele.

Art. 36. - (1) Ferestrele sau/i vitrajele exterioare situate pn la o nlime de 3

m se prevd cu geamuri rezistente la atacuri manuale, avnd clasa de rezisten

corespunztoare Standardului european EN 356, dac nu sunt protejate prin alte

elemente de securitate mecanic.

(2) Uile exterioare destinate zonelor de valori trebuie s aib una dintre clasele

de rezisten prevzute de Standardul european ENV 1627.

(3) Camerele, containerele i dulapurile de date trebuie s aib clasa de rezisten

conform tipurilor de purttori de date, conform Standardului european SR EN

1047.

(4) Ghieele de casierie se certific i trebuie s aib cel puin clasa minim de

rezisten prevzut de standardele europene EN 1063 i EN 1522.

(5) Tezaurul, seifurile, inclusiv ale distribuitoarelor automate de numerar, trebuie

s aib cel puin clasa minim de rezisten prevzut de Standardul european

SR EN 1143, nivelul de rezisten stabilindu-se n funcie de valorile protejate.

Modificat de Hotrre nr. 1698 din 21/12/2005 la 28/12/2005

SECIUNEA a 2-a

Sisteme de alarmare mpotriva efraciei, destinate obiectivelor

comerciale: supermarketuri, marketuri, cash & carry,

spaii comerciale mari

Art. 37. - (1) Sistemul de alarmare mpotriva efraciei cuprinde: subsistem

antiefracie, televiziune cu circuit nchis i control acces.

(2) Subsistemul antiefracie trebuie s asigure protejarea cilor de acces n

spaiul obiectivului i a zonelor cu valori, precum i memorarea n timp real a

evenimentelor pe o durat de 30 de zile.

(3) n situaiile n care exist vitrin pentru supravegherea acestora trebuie s se

prevad detectoare de geam spart.

(4) Echipamentele din structura televiziunii cu circuit nchis trebuie s asigure

nregistrarea imaginilor pe cel puin 30 de zile i s fie protejate mpotriva

agresorilor.

Art. 38. - (1) Suprafeele vitrate unde sunt expuse valori trebuie s prezinte cel

puin gradul de rezisten minim prevzut de Standardul european EN 2356.

(2) Seifurile trebuie s aib cel puin clasa minim de rezisten prevzut de

Standardul european SR EN 1143.

(3) Spaiile de depozitare i de prelucrare a valorilor monetare trebuie s asigure

protecia mpotriva efraciei, avnd cel puin clasa minim de rezisten

prevzut de Standardul european ENV 1627.

Modificat de Hotrre nr. 1698 din 21/12/2005 la 28/12/2005

SECIUNEA a 3-a

Sistemele de alarmare mpotriva efraciei, destinate caselor de

schimb valutar, amanet, magazinelor de comercializare

a armelor i muniiilor i casieriilor colectoare

Art. 39. - (1) Sistemele de alarmare mpotriva efraciei pentru case de schimb

valutar, amanet, magazinele de comercializare a armelor i muniiilor i casieriile

colectoare trebuie s aib n componen: echipamente antiefracie, control

acces, televiziune cu circuit nschis i protecie mecanic.

(2) Echipamentele trebuie s asigure: memorarea evenimentelor n timp real, pe

o perioad de 20 de zile, transmiterea la distan, protejarea casei de bani cu

senzori de vibraii i a spaiului de amplasare a acesteia cu detectoare cu principii

diferite de funcionare, cel puin dou detectoare, tastatur montat la distan i

coduri de utilizare individualizate.

(3) Echipamentele din structura televiziunii cu circuit nchis trebuie s fie

montate disimulat, s fie protejate mecanic mpotriva agresorilor i s asigure

nregistrarea imaginilor din zona clienilor i a intrrii pe o perioad de minimum

10 zile.

Art. 40. - (1) Pereii despritori ai casei de schimb/amanet trebuie s aib

rezistena mecanic corespunztoare claselor prevzute de Standardul european

ENV 1627.

(2) Ghieele de schimb trebuie s fie prevzute cu geam antiglon i sertar cu

preluare indirect a valorilor i s asigure protecia la aciunea armelor de foc,

corespunztoare Standardului european EN 1522.

(3) Seifurile trebuie s aib cel puin clasa minim de rezisten prevzut de

Standardul european SR EN 1143, iar cele sub 1.000 kg trebuie s fie fixate n zid

ori n pardoseal.

Modificat de Hotrre nr. 1698 din 21/12/2005 la 28/12/2005

Art. 41. - n situaia n care obiectivele din aceast gam nu au paz uman

permanent, sistemul de alarmare mpotriva efraciei se conecteaz la un

dispecerat de monitorizare a alarmelor.

SECIUNEA a 4-a

Sistemele de alarmare mpotriva efraciei, destinate

instituiilor de utilitate public

Art. 42. - Prin subsistemul antiefracie se protejeaz spaiile unde se dein bunuri,

valori ori documente clasificate.

Art. 43. - Supravegherea video se realizeaz n zonele de acces i n spaiile

destinate publicului.

Art. 44. - Arhivarea imaginilor nregistrate se pstreaz minimum 30 de zile.

SECIUNEA a 5-a

Sistemele de alarmare mpotriva efraciei

pentru spaiile destinate manifestrilor culturale ori sportive:

stadioane, sli de sport, sli de spectacole

Art. 45. - Subsistemul antiefracie trebuie s protejeze zonele cu valori, asigurnd

i sesizarea strilor de pericol a persoanelor.

Art. 46. - Cile de acces, holurile, precum i zona tribunelor destinate

spectatorilor se supravegheaz video.

Art. 47. - Arhivarea imaginilor nregistrate se va pstra minimum 10 zile.

SECIUNEA a 6-a

Sistemele de alarmare mpotriva efraciei pentru spaiile de depozite

cu diverse destinaii, staiile de comercializare a produselor petroliere

Art. 48. - Subsistemul antiefracie trebuie s protejeze zonele cu valori, asigurnd

i sesizarea strilor de pericol a persoanelor.

Art. 49. - Cile de acces, holurile, precum i zona pompelor de distribuie se

supravegheaz video, asigurndu-se identificarea numerelor autovehiculelor i

persoanelor din zon.

Art. 50. - Arhivarea imaginilor nregistrate se va pstra minimum 20 de zile.

CAPITOLUL XI

Dispoziii finale

Art. 51. - Modificrile i completrile sistemelor de alarmare mpotriva efraciei

se vor efectua numai de firme liceniate, dup obinerea avizului poliiei, acestea

urmnd a fi anexate proiectului iniial.

Art. 52. - Modernizarea ori nlocuirea echipamentelor componente ale sistemelor

de securitate se va executa la expirarea duratei medii de bun funcionare a

produselor ori cnd nu mai ndeplinesc condiiile de funcionare.