7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

1/9

Moara cu norocDe Ioan Slavici

Geneza- nuvela a aparut in volumul de debut editorial intitulat Novele din

popor publicat in anul 1881. Tematica acestor nuvele este variata:

1) Evocarea mentalitatii satului transilvanean (Padureanca si Gura

satului)

2) Rolul intelectualului in luminarea oamenilor (Budulea Taichii si

Popa Tanda)

3) Dezvaluirea procesului de dezumanizare a oamenilor in goana

dupa avere (Moara cu noroc si Comoara)

Criticul literar, George Calinescu, numeste nuvela Moara cu noroc:O opera epica de mare intindere , o nuvela solida cu subiect de

roman, o capodopera a nuvelisticii romanesti , un moment de

referinta in evolutia prozei noastre. Prin ea autorul, asemenea lui I.L

Caragiale, este considerat creatorul nuvelei realist-psihologice.

Nuvela Moara cu noroc reprezinta in literatura romana curentul

realist prin vocatia autorului de a descrie medii sociale si de a crea

fise de observatie psihologica. Fiind un bun moralist si fin psiholog,

Slavici este precursorul lui Liviu Rebreanu

Tema

- o reprezinta consecintele nefaste pe care le are goana de avere asupra

individului (avaritia).

Ideea

- setea de inavutire conduce individul de la dezintegrare morala pana

la moarte. Motivul este cel al banului.

Compozitie

Tipul compozitional este circular. Nuvela incepe si se termina cuvorbele batranei soacre.

Mijloacele compozitionale sunt: gradatia ascedenta, in prezentarea

evolutiei conflictului si antiteza in prezentarea personajelor.

Tehnica compozitionala este cea a contrapunctului.Moduri de expunere - intalnim toate modurile de expunere intre care

autorul pastreaza un echilibru compozitional.Formula narativa este cea a demiurgului omniscient si omniprezent,

naratiunea desfasurandu-se la pers a III sg, autorul fiind sobru si obiectiv.

Nuvela este structurata pe 17 capitole actiunea desfasurandu-se inordine cronologica dezvoltand un conflict psihologic puternic, in finalul

1

7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

2/9

nuvelei personajele fiind coplesite de un destin tragic. Unitatea

compozitionala a nuvelei este data de vorbele batranei soacre (mama

Anei) cu care se deschide si se inchide nuvela: Omul sa fie multumit cu

saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face

fericit ; Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat. Apoiea lua copii si pleca mai departe.

Nuvela este foarte bine structurata pe momentele subiectului:

1) Expozitiunea - actiunea este plasata intr-un spatiu geografic precis,

situat in zona Ardealului, la Moara cu noroc, situata la intersectia unor

drumuri. Personajul principal Ghita, cizmar modest, se hotaraste sa ia in

arenda hanul de la Moara cu noroc impreuna cu familia sa, sotia sa Ana,

cei 2 copii ai lor si soacra lui.

2) Intriga - o constituie momentul aparitiei la Moara cu noroc a luiLica Samadaul- personaj malefic, un adevarat geniu al raului.

3) Desfasurarea actiunii -Ghita intra in mecanismul murdar al

afacerilor lui Lica, devenindu-i complice si partas la faptele nelegiuite

savarsite de acesta. Stapanit de setea de bani, Ghita se indeparteaza de

Ana , care dandu-si seama ca soarta lui Ghita este acum legata de Lica:

simti tragere de inima pentru acesta (Lica).

Ghita depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful

din padure salvandu-l pe Lica, dar condamnandu-i pe viata pe Saila

Boarul si Buza-Rupta. In cele din urma Ghita hotaraste sa-l caute pe

jandarmul Pintea si sa-i ofere acestuia probe referitoare la vinovatia lui

Lica; in acest scop intinzandu-i acestuia din urma o cursa in care o

foloseste ca momeala pe sotia sa, Ana.

4) Punctul culminant - intorcandu-se la Moara cu noroc si fiind

turbat de gelozie si de manie ca a vazut-o pe sotia sa, Ana impreuna cu

Lica prinsi in jocul dragostei, Ghita isi ucide sotia.

5) Deznodamantul - din porunca lui Lica, Ghita este impuscat pe la

spate de Raut, care apoi da foc Morii cu noroc. Urmarit fiind de

Pintea, Lica nevrand sa fie prins, se hotaraste sa se sinucida izbindu-se

cu capul de un stejar.

Personajele

Sunt complexe si verosimile, evoluand la inceput in contrast

puternic insa devenind apoi complementare. Fiind un scriitor realist

desavarsit, Slavici este obiectiv si nepartinitor in prezentarea personajelor

sale, lasandu-i pe fiecare in parte sa evolueze pe scena vietii conform cu

destinul tragic al fiecaruia.

Portretul fizic al personajelor sale este doar schitat, din el reiesind

caracterul fiecarui personaj in parte, Slavici punand accent pe fisa

2

7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

3/9

caracterologica si morala a personajelor sale. Scriitorul face investigatii

psihologice din care reies foarte bine portretele prezentate.

Ghita - este personajul principal ce evolueaza sub amprenta destinului

sau tragic. Acesta este dat de faptul ca eroul este incapabil sa rezistetentatiei de imbogatire. Prabusirea lui morala incepe din momentul in

care il intalneste pe Lica Samadaul. Si devine complicele acestuia in fapte

nelegiuite. Pe Ghita nu-l pot salva nici remuscarile trecatoare, nici unele

licariri ale omenirii: Sarmanilor mei copii, voi nu mai aveti, cum

avusesera parintii vostri, un tata - om cinstit. Gesturile, atitudinea si

autoanaliza facuta de autor referitoare la Ghita in relatia cu familia sa,

releva permanenta confruntare ce se da in sufletul eroului intre sufletul

sau cinstit si dorinta de innavutire. Iarta-ma, Ano! Ii zise el. Iarta-ma cel

putin tu, ca eu n-am sa ma iert, cat voi trai pe fata pamantului. Fiindfricos si las, Ghita se implica din ce in ce mai mult in afacerile necurate

ale lui Lica, el jura fals la proces in favoarea acestuia din urma afirmand

ca nu l-a vazut iesind in noaptea crimei din carciuma. Drama lui se

manifesta in toata amploarea evoluand de la complicitate la fapte

nelegiuite pana la crima, iar dezumanizarea lui este definitiva in

momentul in care comite crima el insusi. In finalul nuvelei, Ghita cade

rapus de propriul sau destin, patima pentru bani fiind nestavilita.

Lica - personajul malefic al nuvelei, un adevarat geniu al raului, este

un chip demonic, unic in literatura romana ce duce la pierzanie toate

personajele cu care intra in contact. Ghita il caracterizeaza astfel: Tu nu

esti om, Lica, ci diavol. Gesturile si atitudinea lui Lica inca de la prima

lui aparitie : Eu intreb de carciumarul, cu el vreau sa vorbesc

apucandu-si iar mustata intre buze, tradeaza o personalitate malefica pe

care Ana o intuieste de la bun inceput si ii spune lui Ghita: Lica e un om

rau si om primejdios; asta se vede din ochii lui, ranjetul lui si mai ales

din cautatura ce are cand isi roade mustata cu dintii. E om patimas,

Ghita, si nu e bine sa te dai prea departe cu el. Faptele sale infioratoare

cutremura omul : minciuna, furt, inselaciune, crima, insa acesta nu paresa aiba nici un fel de remuscari : Stiu numai ca ma aflam la stramtoare

cand am ucis pe cel dintai om apoi am ucis pe al doilea ca sa ma

mangai de mustrarile ce-mi faceau de cel dintai.

Intrarea lui in viata celorlalte personaje are efecte catastrofale asupra

destinului acestora.

Ana - intruchipeaza duiosia, tandretea si bunatatea in familia sa.

Intuieste de la bun inceput caracterul malefic al lui Lica si-si avertizeaza

sotul in legatura cu acesta, insa apoi, fiind impinsa de Ghita in bratele luiLica este impresionata de sangele rece si de stapanirea de caracter a

3

7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

4/9

acestuia. Ana este victima incapacitatii sale de a-si pastra simtul

echilibrului si al masurii. Slavici este un moralizator ce-si sanctioneaza

personajele in momentul in care acestea gresesc din punct de vedere

moral si uman. Ghita este vinovat de dorinta nestanjenita de avere si de

faptul ca-si impinge sotia in bratele lui Lica, o data din dorinta de aprofita de pe urmele lui, alta data din dorinta de a-l prinde pe Lica, o

foloseste pe Ana ca momeala ; iar Ana este vinovata de a-si fi uitat

datoria de mama.

4

7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

5/9

Proza lui I. L. Caragiale

Opera lui Caragiale, nu foarte voluminoasa, dar variata sub aspect

tipologic, a surprins contemporanii prin trecerea cu succes de la o

specie la alta, de la realismul clasic la naturalism.

Daca dramaturgia si schitele stau sub semnul realismului, o parte a

nuvelisticii sale ( O faclie de Paste ; Pacat ; In vreme de

razboi ) sondeaza zonele obscure ale constiintei umane, dezvaluind

un scriitor naturalist prin excelenta, asa cum il considera si

G.Calinescu scriitorul cel mai zolist .

Scriitorul foloseste in proza aceeasi tipologie pe care o foloseste si in

dramaturgie incercand astfel ca creeze tipuri de personaje ex: al avarului,

al demagogului, al fanfaronului etc. Personajul sau este atat clasic, cat si

realist. Este clasic pentru ca este atat de tipizat incat aproape ca intra incategoria simbolului. Este realist pentru ca nu devine un simbol, ci isi

pastreaza trasaturile caracterologice fiind prezentat in permanenta

miscare.

Proza lui I.L. Caragiale suporta influente din partea curentelor

clasicism si realism cat si din partea curentelor naturalism si romantism.

Proza lui I.L. Caragiale se incadreaza in naturalism pentru ca scriitorul

este interesat sa surprinda datele psihopatologice ale personajelor sale. El

este interesat sa surprinda instinctualitatea, ereditatea si patologia pers

sale.Este romantica pentru ca scriitrul creaza o paralela intre natura si

psihologia individului. Intotdeauna natura este cea care declanseaza

starile obsesive sau angoasante (teama) ale personajelor.

In vreme de razboide I.L Caragiale

Geneza

Nuvela apare in revista Gazeta sateanului intre 1898-1899, nefiind

tiparita in volum in timpul vietii scriitorului. In acelasi an ii apar lui

Caragiale si nuvelele La hanul lui Manjoala, Doua loturi,

Inspectiune.

Sursele de inspiratie sunt realitatile social-politice specifice celei de-a

doua jumatati a sec al XIX-lea.

5

7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

6/9

Gen si specie

- apartine genului epic si este o nuvela psihologica, avand si elemente

ale fantasticului.

Tema- este avaritia (tratata de mai multi scriitori ai epocii si nu numai): I.

Slavici, Barbu Stefanescu Delavrancea, Bogdan Petriceicu-Hasdeu.

Ideea

- setea de innavutire conduce omul la degradare morala, aducandu-l

pana in pragul mortii, avand consecinte nefaste asupra individului.

Titlul

- reflecta faptul ca intamplarile au loc in vremea unui razboi (probabilcel de Independenta din 1877) fiind, in paralel, si o trimitere simbolica la

conflictul interior pe care il traieste personajul principal, hangiul

Stavrache.

Compozitia

- Tipul compozitionaleste scalar, fiecare din cele 3 parti ale

nuvelei fiind foarte bine construita pe momentele subiectului

avand o expozitiune, un punct culminant si un deznodamant,

devenind astfel o naratiune in sine.

In prima parte facem cunostinta cu cei doi frati si aflam

povestea uimitoare a parintelui Iancu ; in a doua parte se pune

accent pe labilitatea psihicului uman, Stavrache fiind urmarit de

obsesia intoarcerii fratelui sau, iar ultima parte prezinta

confruntarea in plan real dintre cei doi frati si declansarea

nebuniei lui Stavrache.- Mijloacele compozitionale: gradatia ascendenta (in

prezentarea conflictului din sufletul lui Stavrache intre

sentimente fraterne si dorinta de innavutire) ; paralela (intre

cadrul natural si starea sufleteasca a hangiului). Intotdeaunanatura este cea care declanseaza conflictul interior, cat si

halucinatiile hangiului: Afara ploua maruntel, ploaie de

toamna si boabele de apa, prelingandu-se pe stresini si

picand in clipe turnate pe fundul unui butoi dogit faceau

un fel de cantare cu nenumarate si cautate intelesuri.

- Modurile de expunere: Scriitorul pastreaza echilibrul

compozitional intre modurile de expunere. Monologul interior

sau dialogul cu o fantasma releveaza scindarea interioara a

personajului intre sentimente fraterne si dorinta de innavutire.

6

7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

7/9

- Tehnica compozitionala este cea a contrapunctului, actiunea

desfasurandu-se pe planuri paralele ce se intrepatrund.

- Formula narativa este cea a demiurgului omniscient si

omniprezent, naratiunea desfasurandu-se la persoana a III-a sg.

Subiectul

- actiunea se desfasoara in localitatea Podeni si in imprejurimile ei, in

cea de-a 2-a perioada a sec al XIX-lea, in vreme de razboi. Conflictul este

interior, psihologic, dandu-se in constiinta si in sufletul hangiului

Stavrache, fiind cauzat de patima averii.

Personajele

-Slavici si Caragiale sunt fondatorii nuvelei realist-psihologice in

literatura romana. La I.L Caragiale predomina analiza psihologica prinaglomerarea propozitiilor scurte ce face ca actiunea sa para principala. In

nuvelele lui I.L.Caragiale exista 3 planuri : al autorului - acesta povestind

actiunea, descriind evenimentele; al dialogului in care personajele sunt

lasate sa evolueze pe o scena ca-n dramaturgie; siplanul naturii in care se

face paralela dintre starea naturii (de obicei actiunile se petrec noaptea pe

ploaie, furtuna si ger) si starea sufleteasca a hangiului.

Nuvela psihologica analizeaza in special relatia dintre individ si

conditia sa sociala, insistand pe evenimentele care influenteaza dramatic

viata personajelor. Temele preferate sunt obsesia, frica, nebunia. Interesul

pentru patologic se intersecteaza cu observatia sociala, cu prezentarea

factorilor care contribuie la formarea si, ulterior, la modificarea

personalitatii eroului (ereditatea mimarea smereniei si disimularea

adevaratelor sentimente sunt impartasite de ambii frati si mediul), ceea

ce confera caracter naturalist nuvelei.

Hangiul Stavrache prezentat pentru inceput ca un om de treaba,

cinstit, cu han in drum, dovedeste acelasi caracter inselator ca si fratele

sau. Duplicitatea personalitatii sale (amuzanta si tragica in acelasi timp)

este sarcastic surprinsa de catre narator : D. Stavrache a plansmult, mult, zdrobit de trista veste. Dar un barbat trebuie sa-si faca inima,

nu trebuie sa se lase coplesit asa de durere. A strans bine scrisoarea,

() s-a plecat repede la targ sa intrebe pe avocat cu ce forme intra

cineva regulat in stapanirea averii unui frate bun pierdut, care n-are alt

mostenitor.

Personajul principal al nuvelei, devine obsedat de setea de avere,

dupa ce fratele sau, Iancu Georgescu, preotul din Podeni, ii marturiseste

intr-o seara ca este seful bandei de hoti ce jefuiau imprejurimile

localitatii. Preotul, la sfatul hangiului Stavrache, se inroleaza voluntar inarmata, iar hangiul intra in posesia averii acestuia.

7

7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

8/9

Constientizand ca singura persoana ce-i poate lua banii este fratele

sau, popa Iancu din Podeni, hangiul incepe sa sufere de teama ca popa

Iancu se poate intoarce ca sa-i ia averea. Intamplarile se precipita, iar

hangiul Stavrache incepe sa aiba cosmaruri si sa fie bantuit de o

fantasma. Cosmarurile se transforma treptat in halucinatii si Iancu aparein fata lui Stavrache in persoana unui ocnas care incearca sa-l sugrume.

(Apare astfel laitmotivul nuvelei, Gandeai c-am murit, neica ?!, pe

care popa Iancu din Podeni il rosteste de doua ori). Ambiguitatea

intamplarii este data de trecerea imperceptibila de la realitate la vis si

chiar delir. In cumplita inclestare iese la iveala ura lui Stavrache si

denaturarea starii sale psihice. A doua aparitie a lui Iancu, tot intr-o

halucinatie, se petrece pe vreme de toamna, cand afara ploua marunt si

gandurile omului incepusera sa sfaraie iute in cercuri stramte . De

data aceasta, i se arata sub infatisarea unui capitan in armata, o aratare cuun ras demonic, pe care Stavrache o ataca salbatic. Pentru a treia oara,

Iancu apare in plan real cu simpla dorinta de a fi ajutat financiar de fratele

sau, iar cuvintele rostite sunt reale, ca si confruntarea dintre cei doi frati.

Incet-incet hangiul ajunge, fiind obsedat de dorinta de avere, sa-si piarda

mintile.

Descrierea este foarte asemanatoare intalnirilor anterioare din

halucinatiile hangiului, delimitarea realului de oniric nefiind marcata in

nici una dintre ocazii. Declansarea nebuniei este semnalata de analiza

amanuntita a schimbarilor fiziologice : deschise gura mare sa spuna

ceva, dar gura, fara sa scoata un sunet, nu se mai putu inchide ; ochii

clipira de cateva ori foarte iute si apoi ramasera mari privind tinta ,

mainile ii sunt tepene, apoi incepe sa-si framante degetele, gura se

inchide iar si falcile se inclesteaza. Lupta dintre cei doi este de o violenta

patologica si culmineaza cu rasul sinistru al celui innebunit care ia locul

(in mod ironic), prin cantecul popesc, fratelui sau, fost preot.

Analiza psihologica pune accent pe trasaturile ereditare si pe cele

psihopatologice ale personajelor.

Stil si limbajFolosirea interogatiilor si a exclamatiilor retorice, alaturi de

abundenta verbelor, accelereaza ritmul si amplifica suspansul intr-o

poveste care pare a fi regizata de un narator nu tocmai obiectiv.

Replicile sunt scurte, dialogul alterneaza cu monologul care

permite introspectia necesara analizei psihologice.

Trasaturi specifice

Desi este subintitulata schita , naratiunea corespunde definitiei

nuvelei, pentru ca nu se opreste asupra unui singur moment semnificativdin viata personajelor (asa cum se intampla in schita) si, in plus,

8

7/31/2019 55479141-Moara-cu-noroc

9/9

evenimentele sunt verosimile, iar accentul cade pe caracterizarea

personajelor.

Naratorul, desi incearca sa fie obiectiv, pare a purta in permanenta

o masca sub care se ghiceste ironia autorului. Mimand inocenta narativa,

acesta regizeaza discret primul tablou al nuvelei.Stefan Cazimir observa acest efect de regie : Parasind in unele

momente postura traditionala a demiurgului omniscient si omniprezent,

naratorul semnaleaza o cunoastere incompleta a evenimentului relatat

sau ascunde intentionat unele detalii ale acestuia.

9