53210431 drept civil andrei savescu an 1 sem 1 rau

7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU

1/62

Drept civil

Notiunea dreptului civilByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010

Sintagma drept civil are mai multe acceptiuni:

stiinta, ramura de drept, drept subiectiv civil

Dreptul civil este acea ramura a dreptului privatalcatuita din ansamblul normelor juridice care

reglementeaza raporturi juridice patrimoniale si

nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si

persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate

juridica.

Raporturile patrimoniale pot fi:

- raporturi reale

- raporturi obligationale

Raporturile nepatrimoniale pot fi:

- raporturi juridice care privesc existenta si

integritatea subiectelor de drept

- raporturi juridice de identificare a persoanelor

- raporturi juridice derivand din creatia intelectuala
http://dreptcivil.ro/http://dreptcivil.ro/?p=1http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/http://dreptcivil.ro/?p=1http://dreptcivil.ro/?author=1


2/62

Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civil

roman | 2 Comments

Rolul dreptului civilByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010Dreptul civil:

- contribuie la ocrotirea valorilor patrimoniale si

nepatrimoniale

- dreptul civil reprezinta o garantie a formarii unei

constiinte juridice corecte- ocupa pozitia de drept comun fata de alte ramuri

ale dreptului


roman |Leave a comment

Principiile fundamentale aledreptului civil

ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010

Principiul proprietatii

Principiul egalitatii in fata legii civile

Principiul imbinarii intereselor individuale cu celegenerale

Principiul ocrotirii si garantarii drepturilor

subiective civile
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=1#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=10http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=10#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=13http://dreptcivil.ro/?p=13http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=1#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=10http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=10#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=13http://dreptcivil.ro/?p=13http://dreptcivil.ro/?author=1


3/62


4/62

- principiul ocrotirii bunei credinte, in materia

dreptului de proprietate si a altor drepturi reale

- principiul raspunderii civile, in materia actelor saufaptelor juridice.



Delimitarea dreptului civil

de alte ramuri aledreptului


Delimitarea fata de dreptul constitutional

in dreptul constitutional predomina raporturile

personale nepatrimoniale, in timp ce in dreptul civilmajoritatea raporturilor juridice au un caracter

patrimonial

in dreptul constitutional subiectele trebuie sa aiba o

calitate speciala, aceea de organ al statului, ele

aflandu-se, de regula, intr-o situatie de

supraordonare, pe cand in dreptul civil subiectele

participante la raporturile juridice civile sunt
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=15#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=15#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?author=1


5/62

persoane fizice si juridice care se gasesc pe pozitie de

egalitate juridica

normele dreptului constitutional sunt in general

norme imperative, in timp ce majoritatea normelor

juridice civile sunt dispozitive

atat dreptul civil cat si cel constitutional au sanctiuni

specifice.

Delimitarea fata de dreptul administrativ

dreptul administrativ reglementeaza in cea mai mare

parte raporturile juridice personale nepatrimoniale,

pe cand dreptul civil reglementeaza in cea mai mare

parte raporturile juridice patrimoniale

in dreptul administrativ este necesar ca cel putin un

subiect sa aiba calitatea de organ al administratiei de

stat, in vreme ce in dreptul civil subiectele nu au o

calitate speciala


6/62

in dreptul administrativ subiectele se afla in

raporturi de supra si subordonare; in dreptul civil

subiectele se gasesc pe pozitie de egalitate juridica

dreptul administrativ este alcatuit in cea mai mare

parte din norme juridice imperative; dreptul civil

este alcatuit in marea majoritate din norme juridice

dispozitive

dreptul administrativ are sanctiuni proprii, cum ar fi

amenda contraventionala si confiscarea; sanctiunile

de drept civil sunt: repararea prejudiciului cauzat

prin plata de despagubiri, nulitatea actelor juridice,

rezilierea contractelor etc.

Delimitarea fata de dreptul financiar

in dreptul financiar subiectele raportului juridic se

afla pe pozitii de supra si subordonare; in dreptul

civil subiectele participante la raportului juridic se

afla in situatie de egalitate juridica;


7/62

in raporturile judiciare de drept financiar cel putin o

parte are o calitatea specifica, aceea de organ

financiar al statului;

normele dreptului financiar in marea lor majoritate

sunt imperative; normele dreptului civil in cele mai

multe cazuri sunt dispozitive;

dreptul financiar are sanctiunile sale proprii, alteledecat dreptul civil: majorarile sumelor platite cu titlu

de taxa sau impozit, amenzi etc.

Delimitarea fata de dreptul comercial

ambele ramuri ale dreptului reglementeaza

raporturile juridice patrimoniale si personale

nepatrimoniale

subiectele raporturilor juridice se afla pe pozitii de

egalitate juridica

ambele ramuri contin norme juridice cu caracter

dispozitiv in cea mai mare masura


8/62

in dreptul comercial cel putin una dintre parti

trebuie sa aiba calitatea de comerciant, in vreme ce

in dreptul civil subiectele nu au o calitate speciala

intre contractul comercial si cel civil ca institutii de

baza ale celor doua ramuri exista deosebiri de regim

juridic.

Delimitarea fata de dreptul munciiambele reglementeaza raporturile juridice

patrimoniale si personale nepatrimoniale

in dreptul muncii pozitia de egalitate a subiectelor

este prezenta numai la incheierea contactului; in

dreptul civil pozitia de egalitate este prezenta in mod

constant

in ambele ramuri exista raspunderea patrimoniala,

dar in dreptul muncii exista si raspunderea

disciplinara

minorii sub varsta de 14 ani nu pot fi subiecte ale

raporturilor juridice de munca.


9/62

Delimitarea fata de dreptul familiei

in dreptul familiei preponderente sunt raporturile

juridice personale nepatrimoniale; in dreptul civilintalnim in mod special raporturi juridice

patrimoniale

in dreptul familiei subiectele trebuie sa aiba o

calitate speciala: parinte, copil, sot, ruda, infiat etc.

dreptul familiei are sanctiuni proprii ca: decaderea

din drepturile parintesti, indepartarea tutorelui de la

exercitarea tutelei etc.

Delimitarea fata de dreptul procesual civil

dreptul procesual civil cuprinde norme juridice care

reglementeaza modul de judecata si solutionare a

litigiilor civile (procedura judecarii lor)

intre dreptul civil si drept procesual civil exista o

deosebire de la continut la forma; dreptul procesualcivil reprezinta aspectul sanctionator al dreptului

civil.


10/62

Delimitarea fata de dreptul international

privat

dreptul international privat reglementeaza raporturijuridice civile care cuprind un element de

extraneitate, respectiv cetatenia straina,

nationalitatea straina, aflarea in strainatate a unor

bunuri, incheierea ori executarea in strainatate a

unor contracte

normele dreptului international privat solutioneaza

conflictul de legi ori de jurisdictii, precum si conditia

juridica a strainului.



Izvoare de drept civilByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010

Izvoarele formale ale dreptului civil sunt actele

normative in care sunt cuprinse normele dreptului

civil.

Obiceiul si morala nu sunt izvoare distincte ale

dreptului civil. Prin ele insele nu constituie izvoare
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=17#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=34http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=17#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=34http://dreptcivil.ro/?author=1


11/62

de drept civil, ci doar cand norma juridica trimite la

ele.

Doctrina nu este izvoar de drept civil.

Practica judecatoreasca nu constituie, in principiu,

izvor de drept civil.

Norme de drept civil se gasesc in acte normative dela toate nivelurile: Constitutia Romaniei, Codul civil,

legi, acte normative emise de Guvern si conducatorii

organelor administratiei publice centrale si locale.



Tipuri de norme de dreptcivil


Dupa caracterul conduitei pe care o prescriu

normele juridice civile sunt imperative si dispozitive.

Normele imperative sunt acelea care impun

subiectelor de drept o anumita conduita sub
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=34#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=38http://dreptcivil.ro/?p=38http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=34#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=38http://dreptcivil.ro/?p=38http://dreptcivil.ro/?author=1


12/62

sanctiune. Normele juridice civile imperative sunt

prohibitive sau onerative. Normele prohibitive

interzic categoric o anumita conduita. Normeleonerative prevad expres obligatia pentru parti de a

avea o anumita conduita.

Normele de drept civil dispozitive sunt acelea care

suplinesc sau interpreteaza vointa neexprimata sau

insuficient exprimata a partilor raportului juridiccivil, ingaduind sa se deroge de la dispozitiile pe

care le cuprind. Normele juridice civile dispozitive

sunt permisive sau supletive. Normele permisive

permit ca subiectele sa aiba o anumita

conduita. Normele supletive stabilesc o conduita

care este obligatorie numai in cazul in care acestea

nu si-au manifestat vointa altfel.

Dupa natura interesului ocrotit normele juridice

civile sunt de ordine privata sau de ordine publica.

Dupa campul de aplicare normele juridice civile sunt

generale si speciale. Normele juridice civile sunt

generale daca se aplica in toate cazurile si in orice


13/62

materie, reglementeaza situatia de drept

comun. Normele speciale reglementeaza exceptii de

la cele generale. Norma speciala deroga de la normagenerala si se aplica prioritar fata de norma

generala, este de stricta interpretare si aplicare.



Aplicarea normelor dedrept civil


Aplicarea in timp

Normele juridice civile se aplica in intervalul de timp

cat sunt in vigoare.

Intrarea in vigoare a normelor juridice civile are loc

fie la data publicarii lor in Monitorul Oficial, fie la o

data certa stabilita de legiuitor si mentionata in

cuprinsul lor.

Iesirea din vigoare a normelor juridice civile se

produce prin abrogarea lor. Abrogarea normelor

juridice poate fi: expresa directa, cand actul


14/62

normativ nou mentioneaza in mod expres (formal)

abrogarea unei norme juridice, capitole sau articole

din aceasta; expresa indirecta, cand nu senominalizeaza direct actul normativ abrogat, dar se

prevede expres ca dispozitiile contrare se

abroga; tacita (implicita), cand in textul noii legi nu

se mentioneaza abrogarea normelor juridice mai

vechi, insa abrogarea rezulta in mod implicit din

faptul ca actuala reglementare contravinereglementarilor anterioare.

Caderea in desuetudine, respectiv neaplicarea

indelungata a unei legi, nu constituie un mod de

iesire din vigoare a ei.

Legile temporare, respectiv legile care au fixat de la

inceput momentul iesirii lor din vigoare, se

considera abrogate la implinirea termenului.

Actiunea in timp a normelor juridice civile esteguvernata de doua principii: principiul

neretroactivitatii legii civile noi; principiul aplicarii

imediate a legii civile noi.


15/62

Principiul neretroactivitatii legii civile noi este regula

de drept potrivit careia legea civila se aplica numai

situatiilor care survin dupa intrarea ei in vigoare nusi celor petrecute anterior. Acest principiu este

consacrat de art. 1 Cod civil: Legea dispune numai

pentru viitor, ea n-are putere retroactiva si de art.

15 din Constitutie care prevede ca Legea dispune

numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai

favorabile. Principiul neretroactivitatii ocrotestedrepturile subiective castigate sub imperiul legilor

vechi si asigura stabilitatea ordinii de drept.

Principiul aplicarii imediate a legii noi este regula de

drept civil potrivit careia legea noua se aplica de

indata ce a fost adoptata la toate situatiile aparute

dupa intrarea ei in vigoare, cu excluderea legii

vechi. Acest principiu nu este consacratexpressis

verbis de Codul civil, insa el decurge in mod implicit

din principiul neretroactivitatii legilor si se justifica

prin faptul ca legea noua reprezinta un progreseconomic si tehnico-juridic fata de legea veche. De la

principiul aplicarii imediate a legii noi exista

exceptia de ultraactivitate a legii civile vechi,


16/62

respectiv de supravietuire a ei, care trebuie insa

prevazuta in mod expres de legea noua.

Pentru a determina legea aplicabila se are in vedereregula tempus regit actum, potrivit careia o situatie

juridica produce efectele prevazute in legea civila in

vigoare la data producerii ei.

Aplicarea in spatiu

Se intemeiaza pe principiul teritorialitatii legii

potrivit caruia legea civila, de regula, se aplica peteritoriul statului al carui organ a edictat-

o. Aplicarea legii civile in spatiu si principiul care o

guverneaza se discuta sub doua aspecte: unul intern

si altul international. Aspectul intern se refera la

raporturi juridice stabilite pe teritoriul Romaniei

intre subiecte de drept civil cu cetatenie sau de

nationalitate romana. Aceasta situatie se rezolva

potrivit regulii conform careia actele normative care

emana de la organele centrale se aplica pe intreg

teritoriul tarii, iar actele normative care emana de la

organele locale se aplica in raza unitatiiadministrativ teritoriale respective. Aspectul

international priveste raporturi juridice cu elemente

de extraneitate (cetatenie, nationalitate straina) si se


17/62

rezolva de catre normele conflictuale ale dreptului

international privat (Legea nr. 105/1992).

Aplicarea legii civile asupra persoanelor

Persoanele fizice si juridice pot fi subiecte ale

raporturilor juridice civile.

Principiul care guverneaza aplicarea legii civile

asupra persoanelor este egalitatea lor in fata legiicivile. Egalitatea in fata legii civile nu trebuie

inteleasa in sensul ca toate normele dreptului civil se

aplica tuturor persoanelor. Exista legi civile cu

vocatie generala de aplicare atat pentru persoane

juridice cat si pentru cele fizice (de ex. Decretul nr.

31/954 privind persoanele fizice si cele juridice).

Exista legi civile cu vocatie de aplicare numai pentru

persoane fizice si legi cu vocatie de aplicare numai

pentru persoane juridice.

Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civilroman |Leave a comment

Interpretarea normelor dedrept civil
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=48#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=54http://dreptcivil.ro/?p=54http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=48#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=54http://dreptcivil.ro/?p=54


18/62


Interpretarea normelor juridice civile inseamna lamurirea

sensului exact si complet al normelor in scopul

aplicarii cat mai corecte.

In functie de forta ei juridica interpretarea

esteoficiala sau neoficiala. Interpretarea oficiala este

aceea facuta de organele de stat carora li s-a conferit

o asemenea competenta, respectiv organele

apartinand puterii legislative, executive saujudecatoresti. Interpretarea oficiala este de doua

feluri: interpretare legala sau autentica, facuta chiar

de organul care a emis norma juridica,

si interpretarea cazuala, care se realizeaza cu prilejul

solutionarii de catre organele competente a

diferitelor cazuri concrete. Interpretarea neoficiala,

care se mai numeste si doctrinara, este facuta de

specialisti care nu actioneaza oficial. In consecinta,

ea nu are forta juridica obligatorie, fiind lasata la

aprecierea organului de aplicare a legii spre a fi

adoptata sau respinsa.In functie de rezultatul la care se ajunge prin

interpretare interpretarea este literala

(declarativa), extensiva sau restrictiva. Interpretarea
http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?author=1


19/62

literala (in litera legii) este acea forma a interpretarii

care conduce la concluzia ca formularea normei

juridice coincide cu sensul real al normei, existand oidentitate intre formulare si continut. Aceasta forma

de interpretare este specifica textelor normelor

juridice precis si clar formulate. Interpretarea

extensiva (in spiritul legii) este aceea care ajunge la

concluzia ca norma juridica civila acopera mai multe

cazuri decat lasa sa se inteleaga textul ei. Nu seadmite interpretarea extensiva in cazurile in care

legea face enumerari limitative, in caz de exceptii

sau in cazul normelor juridice care stabilesc

prezumtii. Interpretarea restrictiva (in sprijinul

legii) este acea forma de interpretare in care se

ajunge la concluzia ca prin continut norma juridica

este mai restransa decat lasa sa se inteleaga

formularea ei.

In functie de metodele folosite interpretarea

normelor juridice civileeste gramaticala, logica, sistematica, istorica si

teleologica. Interpretarea gramaticala consta in

lamurirea sensului normei juridice pornind de la


20/62

semantica termenilor folositi, apoi procedandu-se la

analiza morfologica si sintactica a

textului. Interpretarea logica consta in lamurireaintelesului normei juridice prin folosirea regulilor si

principiilor logicii formale precum: rationamentele

inductive, rationamentele deductive (silogismele),

procedeele de demonstratie, etc. Interpretarea

sistematica se realizeaza prin compararea normei

interpretate cu alte norme din acelasi act normativsau din alte acte normative si stabilirea unor

corelatii care sa conduca la deslusirea sensului

normei respective. Normele juridice dintr-un stat

formeaza un sistem unitar care se intemeiaza pe

principiile inscrise in Constitutie ca lege

fundamentala a statului. In acest sens se vorbeste

despre constitutionalitatea legilor si a celorlalte acte

normative. Altfel spus, normele juridice trebuie

raportate in primul rand la normele constitutionale

in conformitate cu care trebuie sa fie. Interpretarea

istorica urmareste stabilirea intelesului normei prinanalizarea conditiilor concrete care au determinat

adoptarea ei (respectiv examinarea lucrarilor

pregatitoare, a expunerii de motive, a discutiilor si


21/62

dezbaterilor pe marginea legii) precum si prin

raportarea normei juridice supuse interpretarii la

alte norme care au existat in decursul timpuluiprivind acelasi obiect de reglementare. Interpretarea

teleologica presupune stabilirea sensului unei

dispozitii legale tinandu-se seama de finalitatea

urmarita de legiuitor la adoptarea normei respective.

Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civilroman |Leave a comment

Notiunea raportului juridiccivil


Raportul juridic civil este o relatie socialareglementata de norma juridica civila.

Pentru nasterea unui raport juridic civil este

necesara prezenta cumulativa a trei premise:

subiectele de drept civil, norma de drept civil, un

fapt sau un act juridic de care norma de dreptconditioneaza nasterea, modificarea, transmiterea

sau stingerea de drepturi si de obligatii concrete

intre subiectele determinate. Faptele juridice sunt


22/62

acele imprejurari de fapt, evenimente sau actiuni

omenesti, de care legea leaga producerea unor efecte

juridice. Evenimentele sunt imprejurari care seproduc independent de vointa oamenilor si de care

norma juridica leaga consecinte juridice. Actiunile

omenesti sunt fapte comisive sau omisive savarsite

cu sau fara intentia de a produce efecte juridice,

efecte care insa se produc in virtutea legii. Actele

juridice sunt manifestari de vointa facute cu intentiade a naste, modifica sau stinge raporturi juridice.

Raportul juridic civil are are un caracter social,

volitional si ideologic. Partile raportului juridic civil

sunt pe pozitie de egalitate juridica. Unele norme de

drept civil pot fi inlocuite de parti cu propria lor

reglementare.

Raportul juridic civil este alcatuit din subiecte,

continut si obiect.

Posted in 2. Raportul juridic civil|Leave a comment

Subiectele raportului juridiccivil
http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=62#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=67http://dreptcivil.ro/?p=67http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=62#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=67http://dreptcivil.ro/?p=67


23/62


In dreptul civil exista doua mari categorii de subiecte

si anume: persoanele fizice si persoanele juridice.

Persoanele fizice sunt oamenii consideratii in

individualitatea lor, ca titulari de drepturi si obligatii

civile. Persoanele juridice sunt subiecte colective de

drept civil, titulare de drepturi subiective si de

obligatii civile. Conditiile ce trebuiesc indeplinite

pentru ca un colectiv de oameni sa aiba calitatea depersoana juridica: organizare de sine statatoare;

patrimoniu propriu, distinct de al altor persoane;

scop determinat, in acord cu interesele societatii.

Pluralitatea subiectelor raportului juridic

civil

In cele mai multe cazuri raportul juridic civil se

stabileste intre doua persoane: una ca subiect activ,

titular de drepturi si alta ca subiect pasiv, titular de

obligatii. Acesta este un raport juridic simplu, care

constituie regula in materie. Prin exceptie, existaraporturi juridice complexe care intervin intre mai

multe subiecte sau, altfel spus cu pluralitate de

subiecte. Pluralitatea poate fi activa, pasiva si mixta.


24/62

Schimbarea subiectelor raportului juridic

civil

Problema schimbarii subiectelor raportului juridiccivil se pune numai in cazul raporturilor

patrimoniale. In raporturile juridice civile personale

nepatrimoniale nu se poate pune problema

schimbarii subiectelor de drept, deoarece drepturile

subiective care intra in continutul lor sunt

inalienabile. In cazul raporturilor juridicepatrimoniale trebuie sa facem distinctie intre

raporturile juridice reale si raporturile juridice

obligationale. Raporturile juridice reale sunt acele

raporturi juridice care au in continut un drept real

(ex. raportul juridic de proprietate). In aceste

raporturi juridice se pune problema numai a

schimbarii subiectului activ, nu si a subiectului

pasiv. Raporturi juridice obligationale sunt raporturi

juridice care au in continutul lor un drept de creanta

si care sunt stabilite intre subiectul activ ce are

calitatea de creditor si subiectul pasiv ce are calitateade debitor. In aceste raporturi juridice, in principiu

se poate schimba atat subiectul activ cat si cel pasiv.


25/62

Schimbarea se poate realiza prin transmiterea sau

transformarea obligatiilor.

Capacitatea civila a subiectelor raportului

juridic civil

Capacitatea juridica civila reprezinta calitatea

persoanelor fizice si juridice de a fi subiecte de drept

civil. Capacitatea de folosinta este aptitudinea

generala si abstracta a persoanei de a avea drepturisi obligatii civile. Capacitatea de exercitiu este

aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile si

de a-si asuma obligatii civile, prin incheierea de acte

juridice civile.

Capacitatea juridica civila a persoanei fizice

Inceputul capacitatii de folosinta il constituie

momentul nasterii fiintei umane. Drepturile

copilului sunt recunoscute de la conceptie, insa

numai daca el se naste viu.

Continutul capacitatii de folosinta il formeaza toate

drepturile si obligatiile civile cu exceptia celor oprite

de lege.


26/62

Incetarea capacitatii de folosinta are loc odata cu

decesul persoanei fizice cand inceteaza calitatea sa

de subiect de drept. Data mortii este data trecuta incertificatul de deces sau, dupa caz, data trecuta in

hotararea judecatoreasca declarativa de moarte.

Capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice este

aptitudinea de a dobandi drepturi subiective civile si

de a-si asuma obligatii civile prin acte juridice innume propriu.

Sunt lipsiti in totalitate de capacitatea de exercitiu

minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si

persoanele puse sub interdictie judecatoreasca.

Pentru aceste persoane, actele juridice se incheie de

reprezentantii lor legali (parinti sau, dupa caz,

tutore). Minorul intre 14 si 18 ani are capacitatea de

exercitiu restransa. El participa personal la

incheierea actelor juridice, dar avand incuviintarea

prealabila a ocrotitorului legal.

Incetarea capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice

are loc odata cu incetarea capacitatii de folosinta


27/62

(adica odata cu decesul persoanei fizice) sau prin

punerea sub interdictie judecatoreasca.

Capacitatea juridica civila a persoanei

juridice

Dobandirea capacitatii de folosinta a persoanelor

juridice are loc la data inregistrarii sau la o alta data

stabilita in conformitate cu distinctiile facute de lege.

Continutul capacitatii de folosinta a persoanelorjuridice este determinat de obiectul lor de activitate.

Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi

care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul

de infiintare sau statut (principiul specialitatii

capacitatii de folosinta a persoanei juridice).

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice

are loc fie ca urmare a reorganizarii sale, fie ca

urmare a dizolvarii persoanei juridice.

Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridicereprezinta aptitudinea acestora de a exercita

drepturile si de a-si asuma si indeplini obligatiile

prin incheierea de acte juridice civile.


28/62

Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se

realizeaza prin intermediul organelor sale de

conducere. Persoana juridica isi exercita drepturilesi isi indeplineste obligatiile prin organele sale.

Inceputul capacitatii de exercitiu a persoanelor

juridice il constituie momentul infiintarii

persoanelor juridice, insa, in practica se realizeaza in

mod efectiv odata cu alegerea organelor deconducere.

Sfarsitul capacitatii de exercitiu a persoanelor

juridice corespunde incetarii capacitatii de folosinta

a acesteia.


Continutul raportului juridiccivil


Prin continut al raportului juridic civil se intelege

totalitatea drepturilor subiective si obligatiilor civile

ce revin partilor raportului juridic civil.
http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=67#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=73http://dreptcivil.ro/?p=73http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=67#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=73http://dreptcivil.ro/?p=73http://dreptcivil.ro/?author=1


29/62

Drepturile

Dreptul subiectiv civil este posibilitatea juridica a

titularului sau de a desfasura in limitele legii oanumita conduita, in virtutea careia poate pretinde

subiectului pasiv o comportare corespunzatoare care

la nevoie poate fi impusa prin forta de constrangere

a statului.

In functie de gradul de opozabilitate drepturilesubiective civile se clasifica in drepturi absolute si

drepturi relative. Dreptul absolut este acel drept

subiectiv in temeiul caruia titularul sau poate avea o

anumita conduita, fara a avea nevoie de concursul

altor persoane pentru a-l exercita. In categoria

drepturilor absolute intra drepturile personale

nepatrimoniale (dreptul la viata, nume, domiciliu) si

drepturile reale (dreptul de proprietate, dreptul de

uzufruct, dreptul de uz, dreptul de habitatie, dreptul

de superficie). Dreptul relativ este dreptul subiectiv

civil in temeiul caruia titularul sau poate pretindesubiectului pasiv determinat o anumita conduita

fara de care dreptul nu se poate realiza. Categoria

drepturilor relative include drepturile de creanta.


30/62

In functie de continutul lor drepturile subiective

civile se clasifica in drepturi patrimoniale si drepturi

personale nepatrimoniale. Dreptul patrimonial estedreptul subiectiv care are un continut economic si in

consecinta poate fi exprimat in bani. Drepturile

subiective civile patrimoniale se impart in drepturi

reale si drepturi de creanta. Dreptul real este dreptul

subiectiv civil in virtutea caruia titularul sau poate

exercita singur atributele asupra unui lucrudeterminat fara concursul altor persoane. Drepturile

reale sunt absolute, limitate ca numar si sunt

insotite de prerogativele urmaririi si preferintei.

Dreptul de creanta este dreptul subiectiv civil in

virtutea caruia subiectul activ numit creditor are

posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv numit

debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Dreptul

de creanta sunt relative si nelimitate ca numar.

Drepturile personal nepatrimonial sunt drepturi

subiective civil ale caror continut nu poate fi

exprimat in bani, el fiind strans legat de persoanaomului. Drepturile personale nepatrimoniale pot fi

grupate in trei categorii: drepturi care privesc

existenta si integritatea fizica si morala a persoanei


31/62

(dreptul la viata, dreptul la sanatate, dreptul la

onoare, dreptul la reputatie, dreptul la demnitate

etc.); drepturi care privesc identitatea persoanei(dreptul la nume, pseudonim, domiciliu, resedinta,

denumire, sediu etc.); drepturi care decurg din

creatia intelectuala (dreptul de autor, inventator,

inovator).

In functie de corelatia dintre drepturile subiectivecivile, acestea se clasifica in drepturi principale si

drepturi accesorii. Dreptul subiectiv principal este

acel drept care are o existenta de sine statatoare.

Majoritatea drepturilor subiective sunt drepturi

principale. Dreptul subiectiv accesoriu este dreptul a

carui soarta juridica depinde de existenta altui drept

civil, acesta din urma fiind un drept principal. Sunt

drepturi reale accesorii dreptul de ipoteca, dreptul

de gaj, privilegiile, dreptul de retentie. Este drept de

creanta accesoriu dreptul creditorului de a pretinde

de la debitori dobanda aferenta creantei sale, dreptulde a incasa clauza penala, dreptul de a pretinde

arvuna etc. Soarta juridica a dreptului accesoriu


32/62


33/62

In functie de obiectul raportului juridic din care fac

parte obligatiile civile sunt pozitive sau negative.

Obligatiile pozitive sunt acele obligatii care implica oactiune. In aceasta categorie intra obligatiile de a da

ceva si de a face ceva. Obligatiile negative sunt acele

obligatii care constau dintr-o abtinere, deci sunt

incluse in aceasta categorie obligatiile de a nu face

ceva.

In functie de indatorire obligatiile sunt de rezultat

sau de diligenta. Obligatiile civile de rezultat (numite

si determinate) sunt acele obligatii civile in care

debitorul isi asuma indatorirea de a obtine un

rezultat determinat in favoarea creditorului sau.

Obligatii civile de diligenta (numite si obligatii de

mijloace sau obligatii de prudenta) sunt obligatii

civile care constau in indatorirea debitorului de a

depune toata diligenta, toata staruinta, in vederea

obtinerii unui rezultat, fara insa a se obliga la insusi

rezultatul preconiza.

In functie de sanctiunea ce asigura respectarea lor

obligatii civile sunt perfecte sau imperfecte.


34/62

Obligatiile perfecte sunt acele obligatii civile care se

bucura integral de sanctiunea juridica, in sensul ca

la nevoie creditorul poate face apel la forta deconstrangere a statului pentru a-l sili pe debitor la

executare (majoritatea obligatiilor civile sunt

perfecte). Obligatiile civile imperfecte sunt acele

obligatii care nu se pot obtine pe cale silita, prin

folosirea fortei de constrangere a statului. Ele nu se

bucura de sanctiune juridica. Exemplu de obligatieimperfecta: art. 20 al. 1 din Decretul nr. 167/1958 cu

privire la prescriptia extinctiva stabileste ca

debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul

la actiune al creditorului s-a prescris nu are dreptul

sa ceara inapoierea prestatiei, chiar daca la data

executarii nu stia ca termenul prescriptiei era

implinit. Un alt exemplu il constituie contractul de

joc sau prinsoare, in care castigatorul creditor

nu are actiune in justitie pentru a-si reclama castigul

(art. 1683 Cod civil).

Posted in 2. Raportul juridic civil| 1 Comment

Obiectul raportului juridiccivil
http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=73#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=136http://dreptcivil.ro/?p=136http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=73#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=136http://dreptcivil.ro/?p=136


35/62


Prin continut al raportului juridic civil se intelege

conduita partilor raportului juridic. In raporturile

juridice patrimoniale conduita partilor se refer

adesea la lucruri, lucruri care sunt considerate obiect

derivat al raportului juridic civil: bunurile.

In sens economic este bun orice lucru susceptibil sa

fie util omului. In sens juridic este bun un lucru careeste susceptibil sa fie util, are valoare economica si

este susceptibil de apropriere sub forma unor

drepturi patrimoniale. Cuvantul bun este folosit si

intr-un sens mai larg, vizand atat lucrul cat si

dreptul referitor la el. In acest sens, bunurile fac

parte din activul patrimoniului, vazut ca totalitatea

drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ale

unei persoane.

Clasificarea bunurilor

In functie de criteriul circulatiei lor juridice- bunuri aflate in circuitul civil

- bunuri exceptate circuitului civil

- bunuri cu circuit civil conditionat


36/62

In functie de natura bunurilor si de calificarea data

de lege

- bunuri imobile- bunuri mobile

Bunurile imobile sau nemiscatoare sunt bunurile

care au o asezare fixa si stabila, fiind legate de sol.

a) bunuri imobile prin natura lor

- terenurile si cladirile- morile de vant sau apa

- recoltele prinse de radacini si fructele neculese.

b) bunuri imobile prin destinatie; din aceasta

categorie fac parte anumite bunuri mobile prin

natura lor care insa sunt accesorii pentru serviciul si

exploatarea unui bun imobil

- bunuri destinate pentru exploatarea agricola

(animale, unelte agricole, pestele din iaz, stupii etc.)

- bunuri destinate exploatarii industriale sau

comerciale (mobilier, instrumente, unelte, utilaje

etc.)- bunuri mobile asezate pe un fond cu afectatiune

perpetua (statui, tablouri, oglinzi, ornamente etc.)

c) bunuri imobile prin obiectul la care se aplica


37/62

- uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile

care tind a revendica un imobil

- drepturile reale, cu exceptia dreptului deproprietate (ex. dreptul de uz, uzufruct, servitutile)

- drepturile de creanta carora le corespunde

obligatia de a da un bun imobil

- actiunile in justitie privind valorificarea drepturilor

imobiliare (actiunea in revendicare, actiunea in

reclamatia unei servituti etc.)- actiunile in justitie privind nulitatea instrainarii

unui imobil, revocarea donatiei unui imobil etc.).

Bunurile mobile sau miscatoare sunt acele bunuri

care pot fi deplasate dintr-un loc in altul fie cu

ajutorul propriei forte, fie cu ajutorul unei forte

straine.

a) bunuri mobile prin natura lor, care se pot

transporta dintr-un loc in altul fie prin propria forta,

fie cu ajutorul unei forte straine (ex. animalele,

lucrurile neinsufletite)b) bunurile mobile prin determinarea legii, care sunt

considerate mobile prin obiectul la care se aplica

(adica, sunt incorporate in obiect)


38/62

- drepturile reale asupra mobilului cu exceptia

dreptului de proprietate (dreptul de uz, dreptul de

uzufruct, dreptul de gaj etc.)- drepturile de creanta care au ca obiect un bun

mobil

- actiunile in justitie privind bunurile mobile etc.

c) bunurile mobile prin anticipatie, care cuprind

bunuri care prin natura lor sunt imobile, dar prin

anticipatie sunt considerate de parti printr-un actjuridic ca bunuri mobile; ex.: fructele si recoltele

neculese inca, produsul neextras al unei cariere,

materialele provenite din daramarea unei constructii

In functie de modul de determinare si de vointa

partilor

- bunuri certe

- bunuri generice

In functie de posibilitatea sau imposibilitatea

inlocuirii cu prilejul executarii unei obligatii civile- bunuri fungibile

- bunuri nefungibile


39/62

In functie de faptul daca folosirea implica sau nu

instrainarea sau consumarea bunului, distingem:

- bunuri consumptibile- bunuri neconsumptibile

In functie de faptul ca anumite bunuri produc fructe

si altele nu produc fructe, bunurile se clasifica in:

- bunuri frugifere

- bunuri nefrugifere

In functie de posibilitatea divizarii lor, bunurile se

clasifica in:

- bunuri divizibile

- bunuri indivizibile

Bunurile divizibile sunt acele bunuri care prin

impartire nu isi schimba destinatia economica (ex. o

cantitate de alimente, un cupon de stofa).

Bunurile indivizibile sunt acele bunuri care, daca arfi impartite, si-ar schimba destinatia (ex. o masa, un

autoturism etc.).

Importanta clasificarii este relevanta in materie de


40/62

partaj si in materie de obligatii cu pluralitate de

subiecte:

- in materie de partaj, daca bunul este indivizibil, fiese atribuie unuia dintre proprietari, cu obligatia de a

plati o sulta celorlalti, fie se scoate la vanzare

urmand sa se imparta pretul;

- in materie de obligatii cu pluralitate de subiecte

distingem doua situatii:

a. daca obligatia are ca obiect un bun indivizibil,fiecare debitor este tinut pentru intreaga datorie;

b. daca obligatia are ca obiect un bun divizibil,

fiecare debitor este tinut numai pentru partea lui.

In functie de corelatia dintre ele (determinata de

insusirile bunului sau de vointa partilor)

- bunuri principale

- bunuri accesorii

In functie de modul lor de percepere

- bunuri corporale- bunuri necorporale


41/62

In functie de posibilitatea urmaririi silite pentru

plata datoriilor

- bunuri sesizabile- bunuri insesizabile


Notiunea prescriptieiextinctive


Prescriptia extinctiva este pierderea dreptului de a

obtine o hotarare judecatoreasca in temeiul careia sa

se poata efectua executarea silita a obligatiilor, ca

urmare a neexercitarii actiunii in justitie in termenul

prevazut de lege.

In mod obisnuit prescriptia extinctiva este definita

ca fiind modul de stingere a dreptului la actiune ca

urmare a neexercitarii acestuia in termenul prevazut

de lege. Prescriptia nu stinge dreptul la actiune in

sens procesual.

Prescriptia extinctiva este reglementata prin norme

imperative. Judecarea unei pricini se face dupa


42/62

cercetarea obligatorie si din oficiu a problemei

prescriptiei.

Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment

Natura juridica aprescriptiei extinctive


Prescriptia extinctiva nu stinge dreptul subiectiv

civil, ci dreptul material la actiune. Prescriptia

transforma raportul juridic civil: obligatia corelativa

dreptului subiectiv devine obligatie imperfecta;

dreptul subiectiv civil poate fi aparat doar pe cale de

exceptie. Se considera si ca dreptul prescris nu poate

fi aparat nici pe cale de exceptie.


Delimitarea prescriptieiextinctive


Prescriptia extinctiva se aseamana dar se si diferentiaza de

alte institutii de drept civil, precum: prescriptia
http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=98#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=102http://dreptcivil.ro/?p=102http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=102#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=105http://dreptcivil.ro/?p=105http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=98#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=102http://dreptcivil.ro/?p=102http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=102#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=105http://dreptcivil.ro/?p=105http://dreptcivil.ro/?author=1


43/62

achizitiva (uzucapiunea), termenul extinctiv si

termenul de decadere.


Efectele prescriptieiextinctive


Stingerea dreptului la actiune privind un drept

subiectiv principal stinge si dreptul la actiunea

privind drepturile subiective accesorii. Se considera

ca imprescriptibilitatea dreptului la actiune privind

un drept principal face imprescriptibila si dreptul la

actiune privind drepturile accesorii.

Termenul de prescriptie curge distinct pentru fiecaredintre prestatiile unei obligatii cu executare

succesiva (exemple: chirii, dobanzi, ratele de renta

viagera).


Termenele prescriptieiextinctive

http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=105#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=108http://dreptcivil.ro/?p=108http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=108#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=111http://dreptcivil.ro/?p=111http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=105#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=108http://dreptcivil.ro/?p=108http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=108#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=111http://dreptcivil.ro/?p=111http://dreptcivil.ro/?author=1


44/62

Sunt prescriptibile extinctiv, de regula, drepturile relative (de

creanta). Drepturile absolute (drepturile reale si

drepturile nepatrimoniale) sunt de regula imprescriptibileextinctiv.

Sunt citate exceptii de la prescriptibilitatea

drepturilor de creanta: restituirea sumelor depuse la

C.E.C. si drepturile asiguratilor asupra sumelor

rezultand din rezervele tehnice ce se constituie la

asigurarile de viata pentru obligatii de plata scadentein viitor, drepturile de pensie.

Termenul general de prescriptie in materia

drepturilor de creanta este de 3 de ani. Exemple de

termene speciale: termenul de 6 luni aplicabil cererii

de raspundere civila pentru viciile ascunse fara

viclenie, termenul de 6 luni aplicabil dreptului de

optiune succesorala, termenul de 1 an aplicabil

actiunii vanzatorului pentru complinirea pretului si

a cumparatorului pentru scaderea pretului sau

pentru stricarea vanzarii, termenul de 1 an pentruactiunile posesorii.


45/62

Drepturile reale sunt, de regula, imprescriptibile

extinctiv. Exemple: revendicarea imobilelor,

granituirea, actiunea negatorie imobiliara, actiuneaconfesorie a superficiarului, revendicarea bunurilor

mobile proprietate publica. Exista totusi prescriptie

extinctiva in ce priveste revendicarea bunurilor

mobile proprietate privata (30 ani), actiunea

negatorie pentru mobilie proprietate privata (30

ani), actiunea confesorie de uz, uzufruct, habitatie siservitute pentru imobile proprietate privata (30 ani),

revendicarea bunurilor adjudecate (3 ani),

revendicarea avulsiunilor (1 an).

Termenul general de prescriptie in materia

drepturilor reale este de 30 de ani.

Unele drepturi nepatrimoniale sunt prescriptibile

extinctiv: actiunea in nulitatea relativa a unui act

juridic civil (3 ani), actiunea in nulitatea relativa a

casatoriei (6 luni), actiunea in tagada paternitatii (6luni), actiunea in stabilirea paternitatii (1 an).

http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=111#commentshttp://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=111#comments


46/62

Calculul prescriptieiextinctive


Termenele de prescriptie stabilite pe ani, luni si

saptamani se sfarsesc in ziua corespunzatoare zilei

de plecare. Daca ultima luna nu are o zi

corespunzatoare, atunci terenul se sfarseste in

ultima zi a acestei luni.

Termenele de prescriptie stabilite pe zile se socotesc

cu ziua urmatoare primei zile si se implinesc la

sfarsitul ultimei zile.


Inceputul prescriptieiextinctive


Prescriptia incepe sa curga de la data de cand se

naste dreptul la actiune.

Precizari si reguli speciale:
http://dreptcivil.ro/?p=118http://dreptcivil.ro/?p=118http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=118#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=121http://dreptcivil.ro/?p=121http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?p=118http://dreptcivil.ro/?p=118http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=118#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=121http://dreptcivil.ro/?p=121http://dreptcivil.ro/?author=1


47/62

In obligatiile care urmeaza sa se execute la cererea

creditorului precum si in acelea al caror termen de

executare nu este stabilit, prescriptia incepe sa curgade la data nasterii raportului de drept.

Daca dreptul este sub conditie suspensiva sau cu

termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la

data cand s-a implinit conditia sau a expirat

termenul.

Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei

pricinuita prin fapta ilicita, incepe sa curga de la

data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa

cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de

ea. Aceasta regula se aplica si in cazul actiunii

intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, actiunii

intemeiate pe gestiunea de afaceri, actiunii

revocatorii si actiunii in restituire ca urmare a

anularii (constatarii nulitatii absolute) a unui act

juridic.


48/62

Prescriptia dreptului la actiune in anularea unui act

juridic pentru violenta, incepe sa curga de la data

cand aceasta a incetat.

In caz de viclenie ori eroare sau in celelalte cazuri de

anulare, prescriptia incepe sa curga de la data cand

cel indreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana

chemata de lege sa-i incuviinteze actele, a cunoscut

cauza anularii, insa cel mai tarziu de la implinirea a18 luni de la data incheierii actului.

Prescriptia dreptului la actiune privind viciile

ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrari

executate, incepe sa curga de la data descoperirii

viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea unui an

de la predarea lucrului sau lucrarii. () Prin

dispozitiile prezentului articol nu se aduce nici o

atingere termenelor de garantie, legale sau

conventionale.

Prescriptia actiunii privind viciile unei constructii,

incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa

cel mai tarziu de la implinirea a trei ani de la


49/62

predare, fara a se aduce atingere termenelor de

garantie, legale sau conventionale.

Prescriptia dreptului de optiune succesorala incepe

sa curga de la data deschiderii succesiunii, care este

data mortii.

Prescriptia dreptului la actiune privitoare la sumele

de bani incasate din vanzarea biletelor laspectacolele care nu au mai avut loc.

Prescriptia dreptului la actiune in tagada paternitatii

incepe sa curga de la data cand tatal a cunoscut

nasterea copilului.

Prescriptia actiunii in stabilirea paternitatii, incepe

sa curga de la data nasterii copilului. Dacaun copil a

pierdut calitatea de copil din casatorie prin efectul

unei hotarari judecatoresti, termenul de un an

pentru pornirea actiunii in stabilirea paternitatii dinafara casatoriei va curge de la data cand acea

hotarare a ramas definitiva. In cazul in care mama a

convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma


50/62

a prestat copilului intretinere, termenul de un an va

curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii.

Prescriptia actiunii posesorii incepe sa curga de la

primul act de tulburare a posesiei.


Suspendarea prescriptiei

extinctiveByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010

Suspendarea inseamna oprirea cursului prescriptiei

pe timpul cat dureaza cauzele, limitativ prevazute de

lege, care il pun pe titularul dreptului in

imposibilitatea de a actiona in justitie.

Prescriptia nu curge:

- cat timp cel impotriva caruia ea curge este

impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de

intrerupere;

- pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din

Fortele Armate ale Romaniei, iar acestea sunt puse

pe picior de razboi;

- pana la rezolvarea reclamatiei administrative


51/62

facuta de cel indreptatit, cu privire la despagubiri

sau restituiri, in temeiul unui contract de transport

sau de prestare a serviciilor de posta sitelecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea

unui termen de 3 luni socotit de la inregistrarea

reclamatiei; se considera, pentru identitate de

ratiune, ca aceeasi solutie se aplica si in cazul

reclamatiei administrative prevazute de Legea nr.

29/1990- intre parinti sau tutor si cei ce se afla sub ocrotirea

lor, intre curator si acei pe care ii reprezinta precum

si intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau

al hotararii judecatoresti, administreaza bunurile

altora si cei ale caror bunuri sant astfel administrate,

cat timp socotelile nu au fost date si aprobate

- impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat

timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui

cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i

incuviinteze actele.

- intre soti in timpul casatoriei.

Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia

cursul, socotindu-se si timpul curs inainte de


52/62

suspendare. Prescriptia nu se va implini totusi

inainte de expirarea unui termen de 6 luni, socotit

de la incetarea cauzei de suspendare, cu exceptiaprescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor

implini decat dupa expirarea unui termen de o luna

de la suspendare.


Intreruperea prescriptieiextinctive


Intreruperea prescriptiei extinctive consta in

stergerea prescriptiei incepute inainte de ivirea unor

cauze prevazute de lege si inceperea unei noiprescriptii la incetarea acestor cauze de intrerupere.

Prescriptia se intrerupe:

- prin recunoasterea dreptului a carui actiune se

prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge

prescriptia; recunoasterea trebuie sa fie

neindoielnica, indiferent daca este expresa sau tacita

- prin introducerea unei cereri de chemare in

judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost


53/62

introdusa la o instanta judecatoreasca ori la un

organ de arbitraj, necompetent; prescriptia nu este

intrerupta, daca s-a pronuntat incetarea procesului,daca cererea de chemare in judecata sau executare a

fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat, ori daca

cel care a facut-o a renuntat la ea.


Repunerea in termenul deprescriptie extinctiva


Repunerea in termen reprezinta un beneficiu

acordat de lege titularului dreptului la actiune care,

din motive temeinice, nu a putut formula actiunea injustitie, astfel ca organul de judecata este indreptatit

sa solutioneze cererea de chemare in judecata, desi a

fost introdusa dupa implinirea termenului de

prescriptie.

In practica au fost considerate cauze temeinic

justificate: executarea unor pedepse privative de

libertatea care n-a permis darea unei imputerniciri

pentru intreruperea prescriptiei, imprejurarile


54/62

speciale in care s-a aflat mostenitorul care l-au

impiedicat sa afle despre deschiderea mostenirii la

care avea vocatie, spitalizarea indelungata, repetata,parasirea minorului.

Cererea de repunere in termen va putea fi facuta

numai in termen de o luna de la incetarea cauzelor

care justifica depasirea termenului de prescriptie.


Capacitatea de folosinta apersoanei fizice


Notiunea capacitatii de folosinta a persoaneifizice

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este

capacitatea acesteia de a avea drepturi si obligatii.

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este

caracterizata de legalitate, generalitate,

universalitate, egalitate si inalienabilitate.


55/62

Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei

fizice

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice incepe lanastere. Drepturile copilului nascut viu sunt

recunoscute de la conceptiune (300-180 zile inainte

de nastere).

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei

fiziceCapacitatea de folosinta inceteaza la data mortii.

Proba mortii fizic constatate se face cu certificatul de

deces, care se completeaza pe baza certificatului

medical constatator sau pe baza declaratiei celui care

anunta decesul.

Disparutii pot fi declarati morti prin hotarare

judecatoreasca daca de la data ultimelor stiri despre

disparut au trecut 4 ani si de la afisarea extrasului

din hotararea judecatoreasca de declarare a

disparitiei au trecut 6 luni. Daca disparitia s-apetrecut in imprejurari care indreptatesc a se

presupune decesul, termenul este de 1 an si nu este

necesara declararea judecatoreasca a disparitiei.


56/62

Declararea judecatoreasca a disparitiei poate face

daca de la data ultimelor stiri despre disparut a

trecut 1 an.

Hotararea de declarare a mortii, ramasa definitiva va

fi comunicata serviciului de stare civila pentru a fi

inscrisa in registrul actelor de stare civila.

Rectificarea datei mortii este permisa daca se vadovedi ca adevarata o alta data.

Continutul capacitatii de folosinta a

persoanei fizice

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice se face

prin raportare la actele normative in vigoare.

Stabilirea continutului capacitatii de folosinta a

persoanelor fizice se face cu luarea in considerare

numai a aptitudinilor omului de a fi titular de

drepturi si obligatii civile, nu si de alta natura,apartinand altor ramuri ale dreptului.


57/62

Ingradirile capacitatii de folosinta a

persoanei fizice

Ingradiri cu caracter de sanctiune1. Prin hotarare judecatoreasca in materie penala

faptuitorului ii poate fi aplicata pedeapsa accesorie a

interzicerii unor drepturi, precum si pedeapsa

complimentara a interzicerii unor drepturi

(aceleasi). Pot fi interzise: drepturile parintesti,

dreptul de a fi tutore sau curator, dreptul de a ocupao functie, de a exercita o profesie sau de a desfasura

o activitate de natura aceleia de care s-a folosit

condamnatul pentru savarsirea infractiunii.

2. Prin hotarare judecatoreasca in materie civila

persoana fizica poate fi decazuta din drepturile

parintesti, daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a

copilului este primejduita prin felul de exercitare a

drepturilor parintesti, prin purtarea abuziva sau prin

neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de

parinte, ori educarea, invatatura sau pregatireaprofesionala a copilului nu se face in spirit de

devotament fata de Romania. Parintele decazut este

lipsit de dreptul de a reprezenta pe minorul de 14 ani


58/62

in actele juridice civile, dreptul de a incuviinta actele

juridice civile ale minorului de 14 16 ani si dreptul

de a fi tutore.

3. Sunt nedemni de a succede cel condamnat pentru

ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct,

majorul care n-a denuntat omorul defunctului, desi

avea cunostinta de el, cel care a facut fata de defunct

o declaratie capitala, declarata drept calomnioasa deinstanta.

4. Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri

ale unei succesiuni nu mai au facultatea de a se

lepada de dansa, cu toata renuntarea lor, ei raman

erezi si nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o

parte sau ascunse.

Ingradiri cu caracter de ocrotire

5. Minorul nu poate dispune prin donatie sau

testament, cu exceptia celui cu varsta cuprinsa intre16 si 18 ani poate dispune prin testament doar de

jumatate din bunurile de care ar putea dispune daca

ar fi major.


59/62

6. Minorul de 16 ani nu poate dispune prin

testament in favoarea tutorelui sau afara numai daca

tutorele a fost ascendentul sau.

7. Nu se poate dispune prin donatie sau testament in

favoarea fostului tutore, daca socotelile definitive n-

au fost in prealabil date si primite, afara numai daca

tutorele este un ascendent.

8. Tutorele, sotul sau, rudele lui in linie dreapta,

fratii si surorilor tutorelui nu pot incheia acte

juridice cu minorul.

9. Minorul nu poate garanta obligatia altcuiva.

10. Medicii si farmacistii nu pot primii liberalitati

facute de cei ingrijiti.

11. Judecatorii, procurorii si avocatii nu pot fi

cesionari de drepturi litigioase care sunt decompetenta tribunalului in a carei raza teritoriala isi

exercita functiile lor.


60/62

Posted in5. Persoana fizica |Leave a comment

Capacitatea de exercitiu a

persoanei fiziceByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010

Notiunea capacitatii de exercitiu a persoanei

fizice

Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei

de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile

savarsind acte juridice.

Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este

caracterizata de legalitate, generalitate, egalitate si

inalienabilitate.

Capacitatea de exercitiu deplina

Inceputul capacitatii de exercitiu depline

Capacitatea de exercitiu deplina incepe de la data

cand persoana a devenit majora. Ea consta in

aptitudinea persoanei fizice de a exercita drepturile

si de a-si asuma obligatii prin incheierea personal si

singura a actelor juridice.

Incetarea capacitatii de exercitiu depline

Capacitatea de exercitiu deplina inceteaza prin


61/62

moarte, declararea judecatoreasca a mortii sau

punere sub interdictie.

Continutul capacitatii de exercitiu deplinePersoanele fizice pot incheia orice fel de acte juridice

civile cu exceptia celor interzise de lege care au ca

efect ingradirea capacitatii de folosinta si implicit a

celei de exercitiu.

Capacitatea de exercitiu restransa

Inceputul capacitatii de exercitiu restranseMinorul care a implinit varsta de patrusprezece ani

are capacitatea de exercitiu restransa.

Incetarea capacitatii de exercitiu restranse

Capacitatea de exercitiu restransa inceteaza la

majorat, data cand incepe capacitatea de exercitiu

deplina, prin punere sub interdictie si deces.

Continutul capacitatii de exercitiu restranse

Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa

se incheie de catre acesta, cu incuviintarea prealabila

a parintilor sau a tutorelui, ori, dupa caz, a

curatorului. Daca actul pe care minorul urmeaza sa-lincheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le

poate incheia decat cu incuviintarea autoritatii

tutelare, va fi necesara si prealabila incuviintare a


62/62

acesteia.

Incuviintarea prealabila are caracter de regula. Ea se

aplica tuturor actelor de administrare. Prin exceptie,nu este necesara incuviintarea pentru acte juridice

marunte, acte de conservare, acte de administrare

care nu sunt lezionare, precum si pentru testament

(daca minorul a implinit 16 ani). Prin exceptie, este

nevoie si de incuviintarea autoritatii tutelare pentru

actele de instrainare, constitutire a unui drept realaccesoriu si renuntarea la drept.

Lipsa capacitatii de exercitiu

Sunt lipsiti de capacitate de exercitiu minorii care nu

au implinit varsta de 14 ani si interzisii.

Reprezentantii legali ai celor lipsiti de capacitate de

exercitiu sunt parintii pentru copilul minor, tutorele

pentru minorul al carui ocrotitor legal este, tutorele

pentru cel pus sub interdictie. Prin exceptie, nu este

necesara reprezentarea pentru acte juridice marunte

si acte de conservare.

Posted in5. Persoana fizica |Leave a comment
http://dreptcivil.ro/?cat=6http://dreptcivil.ro/?p=173#commentshttp://dreptcivil.ro/?cat=6http://dreptcivil.ro/?p=173#comments

53210431 drept civil andrei savescu an 1 sem 1 rau

Documents