Abreviereengleza - "United Nations Conference on Trade and Development"Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare.Institutie fondata in 1964, la initiativa tarilor in curs de dezvoltare, avand ca obiect promovarea de negocieri intre aceste tari si tarile dezvoltate.UNCTAD tine sesiuni din 4 in 4 ani, iar activitatea sa operativa este asigurata de Consiliul pentru Comert si Dezvoltare cu sediul la Geneva.

Instituirea UNCTAD si misiunea asumata

Infiinţată în 1964 ca organ interguvernamental permanent,UNCTAD este principalul organ al Adunarii Generale a Naţiunilor Unite care se ocupǎ de probleme de comert,investitii si dezvoltare.UNCTAD promoveaza integrarea prin dezvoltare a tarilor în curs de dezvoltare în economia mondială, scopul său fiind acela de a ajuta la conturarea dezbaterilor politice şi gândirii asupra dezvoltării, cu un accent asupra susţinerii reciproce a politicilor naţionale şi a acţiunilor internaţionale, astfel incat toate acestea sa favorizeze dezvoltarea durabila.Are 188 de ţări membre la care se adaugă şi numeroase organisme interguvernamentale şi ONG, care participă la lucrările sale în calitate de observatori. Statele participante se împart în 4 grupuri în funcţie de criterii economice si geografice.

• Grupul A: al ţărilor în dezvoltare din Africa şi Asia• Grupul B: al ţărilor dezvoltate membre OCDE (Organizatia pentru cooperare si dezvoltare economica)• Grupul C:al tarilor latino americane

Grupul D: al fostelor ţări socialiste, astăzi cu economii în tranziţie.UNCTAD face parte din sistemul ONU fiind un organ al Adunării Generale ONU (Rezoluţia 1995 (XIX) din 30 Decembrie 1964). Conferinţa Ministerială sau Sesiunea, organ plenar, organizează sesiuni la nivel ministerial o dată la 4 ani, pentru formularea orientărilor generale şi programarea activităţii organizaţiei. Consiliul pentru comerţ şi dezvoltare (TDB) este organul permanent, care exercită competenţele Conferinţei în perioada dintre două Conferinţe ministeriale. În plus, pregăteşte lucrările Conferinţei Ministeriale. TDB este condus de un Preşedinte, ales de membrii UNCTAD. Secretariatul UNCTAD, cu sediul la Geneva, asigură buna funcţionare a Conferinţei şi Consiliului pentru comerţ şi dezvoltare. Este condus de un secretar general, numit de secretarul general al ONU. Centrul de Comerţ Internaţional OMC – UNCTAD (creat în comun de GATT – predecesorul OMC şi UNCTAD) face parte din structura Naţiunilor Unite, începând cu anul 1968. Principala lui misiune este de a acorda asistenţă de specialitate ţărilor în curs de dezvoltare în domenii legate de promovarea exporturilor. Toate statele membre ONU sunt membre UNCTAD. Astfel, în prezent, UNCTAD are 193 de membri.În plus, o serie de organisme interguvernamentale şi non-guvernamentale participă la lucrările sale în calitate de observatori. România este membră a UNCTAD de la înfiinţare (1964), participând activ la lucrările sale, contribuind la dezbaterile privind problemele

economiei globale şi la elaborarea de acorduri şi recomandări vizând sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare şi în tranziţie. În prezent, România participă la activităţile UNCTAD în noua sa calitate, de stat membru UE, contribuind la elaborarea poziţiilor comune ale Uniunii.

Principalele obiective ale UNCTAD:

• restructurarea comerţului internaţional tinând cont de interesele ţărilor în dezvoltare;• colaborarea cu organele competente ale ONU privind negocierea şi adoptarea de instrumente juridice multilaterale în domeniul comerţului internaţional;• armonizarea politicilor economice ale guvernelor regionale în materie comerţ şi dezvoltare;• favorizarea cooperării internaţionale pe linia instaurării unei relaţii comerciale echiatabile între nord şi sud şi intensificarea relaţiilor sud-sud.Hotărârile luate în cadrul UNCTAD cu o majoritate de 2/3 din voturi se înscriu în rezoluţii, dar nu au caracter obligatoriu, ci doar recomandare sau invitaţie. Fiecare ţară dispune de un vot, ceea ce înseamnă că ţările în dezvoltare, atunci când se solidarizează, îşi pot asigura majoritatea, impunând astfel hotărârile dorite.

Rezultatele concrete in activitatea UNCTAD:

a. în domeniul comerţului cu produse de bază:• încheierea unor acorduri internaţionale asupra produselor de bază şi crearea unor grupuri de studiu privind ţările producătoare şi ţările consumatoare. Pentru stabilizarea preţurilor la produsele de bază s-a propus aplicarea unui program integrat pentru produsele de bază. Stabilizarea se realizează prin mecanismul stocurilor regulatorii, finanţate dintr-un fond comun care este conceput să funcţioneze astfel încât să menţină preţurile în limitele unor marje de fluctuaţie de plus minus 10%. Atunci când oferta este mai mare decât cererea preţurile riscă să scadă cu mult mai mult de 10%, de aceea administraţia stocurilor intervine pe piaţă prin cumpărări pentru a echilibra cererea cu oferta. În caz contrar administraţia stocurilor livrează pe piaţă cantităţi corespunzătoare pentru restabilirea echilibrului. În 1989 a fost creat de către SUA fondul comun pentru produse de bază (cam 750 milioane de dolari destinat finanţării acordurilor pentru produsele de bază (p.b.)b. referitor la produsele manufacturate (p.m):• în 1966 a luat fiinţă ONUDI (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială) cu sediul la Viena, instituţie a ONU;• recunoaşterea tratamentului preferenţial în favoarea ţărilor în dezvoltare. Prima reuşită în acest sens este adoptarea SGP (Sistemul Generalizat de Preferinţe) constând în concesii tarifare acordate ţărilor în dezvoltare de către ţările dezvoltate si care a inceput sa functioneze din 1971. Structura organizatorică iniţială a UNCTAD a suferit în timp ajustări în acord cu evoluţiile din sistemul comerţului internaţional.Actualmente ea este compusa din:1.Conferinţa UNCTAD-ca organ suprem ce se întruneşte în sesiuni plenare la patru sau la trei ani.Până în prezent au avut loc nouă conferinţe: I în 1964 la Geneva; a-II-a în 1968 la New York; a III-a în 1972 la Santiago de Chile; a IV-a în 1976 la Nairobi; a V-a în 1979

la Manila; a VI-a în 1983 la Belgrad; a VII-a în 1987 la Geneva; a VIII-a în 1992 la Cartagena.2.Consiliul pentru Comerţ şi Dezvoltare-asigură desfăşurarea activităţii permanente între sesiunile conferinţei.În acest sens în cadrul său se acţionează pentru transpunerea în fapt a rezoluţiilor, declaraţiilor şi hotărârilor conferinţelor.Consiliul primeşte rapoarte din partea membrilor şi a altor organisme interguvernamentale; prezintă Adunării Generale a ONU prin intermediul ECOSOC o dare de seamă anuală; pregăteşte sesiunile UNCTAD, unde prezintă şi rapoartele de activitate pentru intervalul dintre ele şi coordonează activitatea organismelor subsidiare;3.Organele subsidiare ale Consiliului pentru Comerţ şi Dezvoltare sunt concepute într-o structură flexibilăca număr, forme de organizare şi atribuţii. În timp, ele au fost reprezentate de comisii, comitete şi grupe de lucru după cum urmează:

O trăsătură a economiei mondiale contemporane continuă să fie starea de dependenţă a sudului subdezvoltat faţă de nordul dezvoltat. Această dependenţă se manifestă mai ales în plan financiar, alimentar şi desigur tehnologic. Dar şi nordul în unele cazuri este dependent de sud. Această dependenţă se manifestă în primul rând din punct de vedere al resurselor naturale (Elveţia, Japonia, Belgia nu au resurse de exemplu) dar şi din punct de vedere al potenţialului de desfacere, în sensul că ţările subdezvolatete şi cele în curs de dezvolare, cu potenţialul lor demografic uriaş (mai mult de 75% din populaţia lumii se află în ţările subdezvoltate şi cele în dezvoltare) constituie cea mai importantă rezervă de expansiune a pieţei mondiale pe termen lung, cu atât mai mult cu catunele piete occidentale dau semne de saturatie. Cauzele care influenţează negativ funcţionarea pieţelor produselor primare, care continuă să aibă ponderea cea mai ridicată din totalul exporturilor acestor ţări (subdezvoltate şi în dezvoltare): • pe de o parte obstacolele tarifare şi netarifare ridicate practicate de ţările dezvolate,• pe de altă parte instabilitatea preţurilor care este determinată de evolutia raportului dintre cerere si oferta.Comerţul de produse primare depinde în cea mai mare parte de ţările industrializate, importatoare a acestor produse şi ca urmare lor le revine sarcina elaborării unor programe adecvate care să influenţeze acest segment al pieţei.Cea care promovează o politică de accelerare a dezvoltării economice a ţărilor în dezvoltare, dar şi a celor subdezvoltate, dar şi o rezolvare a problemei produselor primare este UNCTAD (Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare). UNCTAD a fost creată în 1964 în urma primei sesiuni a conferinţei care a avut loc la Geneva şi face parte din sistemul Naţiunilor Unite, fiind specializată în problemele comerţului şi dezvoltării pe plan mondial. Principalele obiective ale UNCTAD:

• restructurarea comerţului internaţional ţinând cont de interesele ţărilor în dezvoltare;• colaborarea cu organele competente ale ONU privind negocierea şi adoptarea de instrumente juridice multilaterale în domeniul comerţului internaţional;• armonizarea politicilor economice ale guvernelor regionale în materie comerţ şi dezvoltare;

• favorizarea cooperării internaţionale pe linia instaurării unei relaţii comerciale echiatabile între nord şi sud şi intensificarea relaţiilor sud-sud.Hotărârile luate în cadrul UNCTAD cu o majoritate de 2/3 din voturi se înscriu în rezoluţii, dar nu au caracter obligatoriu, ci doar recomandare sau invitaţie. Fiecare ţară dispune de un vot, ceea ce înseamnă că ţările în dezvoltare, atunci când se solidarizează, îşi pot asigura majoritatea, impunând astfel hotărârile dorite.

Rezulatele concrete în activitatea UNCTAD:a. în domeniul comerţului cu produse de bază:• încheierea unor acorduri internaţionale asupra produselor de bază şi crearea unor grupuri de studiu privind ţările producătoare şi ţările consumatoare. Pentru stabilizarea preţurilor la produsele de bază s-a propus aplicarea unui program integrat pentru produsele de bază. Economia mondialaStabilizarea se realizează prin mecanismul stocurilor regulatorii, finanţate dintr-un fond comun care este conceput să funcţioneze astfel încât să menţină preţurile în limitele unor marje de fluctuaţie de plus minus 10%. Atunci când oferta este mai mare decât cererea preţurile riscă să scadă cu mult mai mult de 10%, de aceea administraţia stocurilor intervine pe piaţă prin cumpărări pentru a echilibra cererea cu oferta. În caz contrar administraţia stocurilor livrează pe piaţă cantităţi corespunzătoare pentru restabilirea echilibrului. În 1989 a fost creat de către SUA fondul comun pentru produse de bază (cam 750 milioane de dolari9 destinat finanţării acordurilor pentru produsele de bază (p.b.)b. referitor la produsele manufacturate (p.m):Economia mondiala• în 1966 a luat fiinţă ONUDI (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială) cu sediul la Viena, instituţie a ONU• recunoaşterea tratamentului preferenţial în favoarea ţărilor în dezvoltare. Prima reuşită în acest sens este adoptarea SGP (sistemul generalizat de preferinţe) constând în concesii tarifare acordate ţărilor în dezvoltare de către ţările dezvoltate şi care a început să funcţioneze de 1971• stabilirea APD (Ajutor Public pentru Dezvoltare) la 0,7% din PIB-ul ţărilor donatoare.

GlobalizareaInternaţionalizarea – activitatea economică desemnează o anumită treaptă sau un anumit grad mai ridicat de dezvoltare a interdependenţelor care cuprind întreaga economie mondială, toate ţările, ramurile şi domeniile de activitate.

Mondializarea: 1. reprezintă crearea sau tendinţa de creare a unei pieţe unice, la scară planetară, care a legat prin interese comune cumpărătorii de vânzători, producătorii de consumatori şi a parcurs etapele expansiunii de la sat la oraş, de la regiune la naţiune şi de la o naţiune la alta.2. reprezintă interconectarea tuturor celor 5 continente la o reţea de avantaje tehnologice şi instrumente de comunicare

Globalizarea: • (2) reprezintă exportul unui model de existenţă socială, adică dorinţa de a uniformiza mentalităţile şi de a le determina prin intermediul mass-media să-şi însuşească aceleaşi concepte despre lume şi viaţă ca cel al Occidentului americanizat de astăzi.• (1) dacă înainte expansiunea se realiza în principal pe baza relaţiilor comerciale, sfârşitul secolului XX şi începutul mileniului III adaugă noi pârghii procesului de extindere, prin liberalizarea comerţului, internaţionalizarea producţiei, mai ales prin extinderea societăţilor transnaţionale (STN), investiţii în străinătate, etc, care contribuie la accentuarea fenomenului de ubicuitate (să fi în mai multe locuri în acelaşi timp), la crearea unor sisteme de interdependenţă mai puternice şi mai sensibile ce conturează fenomenul globalizării.

Banca Mondială a elaborat în 2002 studiul „Globalizare, creştere şi sărăcie” în care se apreciază că au fost mai multe valuri (etape) ale globalizării:

• primul (1870-1914 – the first wave) s-a concretizat în fluxuri de mărfuri, de capital, de forţă de muncă, ca urmare a dezvoltării transporturilor şi reducerii obstacolelor din calea circulaţiei factorilor de producţie. Toate acestea au avut următoarele efecte principale:- ponderea exporturilor (în primul rând a ţărilor dezvoltate) în exportul mondial s-a dublat- capitalul străin s-a triplat comparativ cu venitul din ţările în dezvoltare din Asia sau America Latină- 60 de milioane de cetăţeni au migrat dinspre Europa spre America de Nord şi alte zone- mişcările din ţări foarte populate (ex. China, India) către ţări mai puţin populate (Thailanda, Filipine) au avut şi ele aceeaşi intensitate.Primul război mondial, criza economică (1929-1933), apoi al doilea război mondial nu au mai suţinut tendinţele anterioare şi au dus la politici economice incoerente, şomaj, naţionalism, protecţionism accentuat, care au avut ca rezultat încetinirea creşterii economice, extinderea sărăciei şi adâncirea inegalităţilor pe plan mondial

• al doilea val (1950-1980 –the second wave) – perioadă caracterizată prin:- liberalizarea comerţului internaţional sub auspiciile GATT- orientarea ţărilor dezvoltate spre integrare economică- ţările în dezvoltare s-au limitat în continuare în principal la exportul produselor de bază, ele fiind izolate în faţa fluxurilor de capital, ceea ce a contribuit la adâncirea inegalităţilor- exporturile americane au înregistrat niveluri foarte ridicate- totodată şi societăţile transnaţionale, în special cele americane au cunoscut o extindere în această perioadă (FORD avea unităţi de asamblare în peste 20 de ţări, imediat după ea fiind General Motors). Totodată General Electric înfiinţată în 1914 avea unităţi de producţie în Europa, America Latină, Asia.

• al treilea val (1980-prezent- the third wave) este caracterizat prin:- accentuarea procesului tehnologic în transporturi- dezvoltarea tehnologică a telecomunicaţiilorAceastă ultimă fază mai este numită şi „economie fără frontiere”, fiind caracterizată printr-o dezvoltare a operaţiilor financiare şi comerciale derulate prin mijloace tehnologice moderne 24 de ore din 24. Caracteristic acestei etape, referitor la tehnologia telecomunicaţiilor, este Internetul. Dacă în 1997 erau mai mult de 55 de milioane de persoane conectate la Internet, în 2001 cifra lor depăşeşte 750 de milioane. Vânzările prin intermediul comerţului electronic – 15 miliarde dolari în 2002. Sintetizând, se poate spune că, în cazul globalizării, este vorba de o adâncire a interdependenţelor pe linie verticală, prin internaţionalizarea producţiei, prin creşterea rolului investiţiilor străine directe (ISD) şi a relaţiilor financiar valutare, liberalizarea schimburilor, a invoţiilor în ştiinţă şi tehnologia comunicaţiilor.

Factorii globalizării:1. la nivel economic globalizarea este urmarea directă a faptului că pieţele interne nu mai pot acoperi din resurse proprii costurile ridicate ale cercetării-dezvoltării şi nici investiţiile în noi capacităţi datorită ciclurilor de viaţă tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. Firmele raţionale devin STN, apar fuziuni, iar un prodis finit este tot mai mult rezultatul unor input-uri de provenienţă tot mai diversificată, iar subansamblele (piesele ) ce alcătuiesc un bun sunt furnizate din diferite colţuri ale lumii.2. dezvoltarea (internaţională/naţională) afacerilor economice implică surse de finanţare tot mai mari pentru investiţiile necesare acestui proces. Adică economia naţională nu are surse suficiente de finanţare a noilor investiţii, fapt pentru care apelează la surse externe, adică la ţările dezvoltate, care pretind la rândul lor rentabilităţi satisfăcătoare. Apare astfel concurenţa între firme pentru a atrage fondurile disponibile.3. economiile moderne din epoca contemporană clădite şi în acelaşi timp prognozează, având ca suport informaţia. Comunicarea este tot mai mult o marfă, iar progresele înregistrate în telecomunicaţii şi informaţii amplifică caracterul de corectitudine şi rapiditate al mesajului. De fapt poate că, chiar informaţia şi rapiditatea cu care ea se transmite pot explica ritmul accelerat cu care se desfăşoară globalizarea şi amploarea cu care sunt cuprinse în sfera ei tot mai multe activităţi ale societăţii.

UNCTAD: Investitiile straine directe in Romania au crescut cu 34,1% in 2006

10 Ianuarie 2007

Investitiile straine directe in Romania au crescut in 2006 cu 34,1%, pana la 8.6

miliarde dolari, ritm egal cu media inregistrata la nivel global, de 34,3%, arata

datele preliminare publicate de UNCTADFluxul global de investitii straine directe a crescut pentru al treilea an consecutiv, pana la 1.230 miliarde dolari, insa recordul de peste 1.400 miliarde dolari din 2000 ramane nedoborat, potrivit primelor estimari din acest an ale Conferintei Natiunilor Unite pentru

Comert si Dezvoltare (UNCTAD)."Cresterea investitiilor straine directe arata mai ales cresterea economica mare si peformantele economice puternice in multe parti ale lumii", a aratat UNCTAD, adaugand ca aceasta crestere a fost inregistrata atat in tarile dezvoltate, cat si in randul celor in curs de dezvoltare. Liberalizarea politicilor pentru investitii si a anumitor norme pentru comert au stimulat in plus acest avans.Volumul investitiilor straine directe in tarile in curs de dezvoltare a crescut cu 48% in 2006 si a atins nivelul de 800 miliarde dolari. Statele Unite ale Americii au fost cel mai mare beneficiar de investitii straine directe in 2006, atragand un volum de investitii de 177,3 miliarde dolari, conform NewsIn. Astfel, SUA au devansat Marea Britanie, liderul din 2005. Totusi, UE ramane cea mai mare zona beneficiara de investitii straine directe. in 2006, volumul acestora a ajuns la 549 miliarde dolari, ceea ce inseamna ca UE a beneficiat anul trecut de 45% din toate investitiile straine directe, la scara globala. Potrivit UNCTAD, au aparut mai multe riscuri la nivel mondial, care ar putea avea implicatii asupra fluxurilor din si spre tarile dezvoltate. UNCTAD este de parere ca dezechilibrele la nivelul conturilor curente, pretul mare si volatil al petrolului si deficitul fiscal mare al tarilor din UE vor avea consecinte asupra perspectivei investitiilor straine directe in tarile dezvoltate.Fluxul de investitiilor straine directe catre tarile in curs de dezvoltare a crescut cu 10% anul trecut, iar pentru a economiile in tranzitie (Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente), cresterea a fost de 56,2%.Dupa un avans mic in 2005, fluxul investitiilor straine directe spre 19 tari din Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente a crescut semnificativ in 2006, al saselea an de cresteri pentru regiune. Fluxul catre Rusia aproape s-a dublat, pana la 28,4 miliarde dolari. "Investitiile straine directe vor ramane animate, in mod special, in tarile ce au aderat la UE pe 1 ianuarie 2007 (Bulgaria si Romania) si in economiile mari precum Rusia sau Ucraina", se spune intr-un comunicat UNCTAD.Crestererea economica se va incetini moderat in 2006. "Cresterea globala continua a dezechilibrelor externe, fluctuatii mari ale ratelor de schimb, cresterea ratelor dobanzilor si marirea presiunilor inflationiste si pretul mare si volatil al bunurilor duc spre riscuri care ar putea impiedica fluxurile de investitii straine directe si ar putea duce la o incetinire a cresterii rapide a investitiilor straine directe, inregistrata la scara globala in ultimii ani", a aratat UNCTAD.

15:36:16 UNCTAD: Economia mondiala se va contracta cu cel putin 1% in acest an [Curierul National]

Economia mondiala se va contracta cu cel putin 1% in 2009, ca urmare a unui avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 2,5-2,6% in statele in curs de dezvoltare, respectiv a unui declin al PIB de 2% in tarile avansate economic, potrivit UNCTAD, transmite Reuters. "Am

putea vedea un avans economic mai mic al tarilor cu economii in curs de dezvoltare, rezultand o contractie mai mare la nivel mondial, asa ca estimam o scadere de un procent, care insa poate fi mai mare", a declarat Supachai Panitchpakdi, secretar general al UNCTAD (Conferinta ONU pentru Comert si Dezvoltare).

Investitiile straine, in scadere cu 20% pe plan mondial [Cronica Romana]

Din cauza crizei financiare si economice, fluxul de investitii straine pe plan mondial a scazut cu 20% in 2008, adica de doua ori mai mult decat erau previziunile anterioare, conform estimarilor date publicitatii recent de catre Conferinta ONU pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD), informeaza AFP. Fluxurile mondiale de investitii straine directe au atins suma de 1,4 trilioane de dolari (1,05 trilioane de euro) in 2008, cu 21% mai putin decat in anul precedent, arata statisticile preliminare anuale UNCTAD, citate de AFP.

UNCTAD si Pogea contrazic estimarile Comisiei Europene privind Romania [Capital]

Estimarile Comisiei Europene date publicitatii astazi cu privire la evolutiile macroeconomice ale Romaniei sunt contrazise de un raport al UNCTAD - United Nations Conference on Trade and Development (Conferinta ONU pentru Comert si Dezvoltare) publicat, de asemenea, tot astazi.Conform documentului citat, Produsul Intern Brut al Romaniei va creste anul acesta cu 4,3%, comparativ cu nivelul de 1,75% prognozat de catre Comisia Europeana. La randul sau, ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a spus ca prognoza Comisiei Europene privind deficitul bugetar al Romaniei nu este corecta. ."Probabil Comisia a folosit pentru calcule cifrele privind bugetul din proiectul de lege inaintat Parlamentului de vechiul guvern", a spus ministrul finantelor.

UNCTAD a calculat investitii straine de 6,6 mld. euro anul trecut

Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 21,3%, la noua miliarde de dolari (circa 6,6 mld. euro), de la 11,4 miliarde de dolari in 2006, potrivit estimarilor preliminare ale Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) pentru 105 state din intreaga lume. Potrivit datelor BNR, Romania a atras in primele zece luni ale anului trecut investitii straine directe de 5,93 de miliarde de euro (8,7 mld. dolari). Investitiile din Romania au fost mai mari decat cele atrase de Cehia (7,6 miliarde de dolari), tara care a inregistrat un avans de 27,3%, si sub nivelul din Polonia (18,1 miliarde de dolari), care a raportat o crestere de 30,3%. La nivel mondial, investitiile straine directe au urcat cu 17,8%, la nivelul record de 1.537,9 miliarde de dolari, de la 1.305,9 miliarde de dolari in 2006, devansand un maxim precedent atins in anul 2000. UNCTAD a aratat ca investitiile de acest tip au continuat sa creasca anul trecut in toate grupele analizate, respectiv state dezvoltate, economii in curs de dezvoltare si Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente (CSI), reflectand performantele economice ridicate din multe parti ale lumii.

CEL MAI EFICIENT CURS pentru Dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale si cresterea competitivitatii pe piata locala si internationala a intreprinderilor mici si mijlocii

Centrul Regional EMPRETEC, care isi desfasoara activitatea in cadrul Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara - Directia Formare, Perfectionare Profesionala si Consultanta, are placerea de a va informa organizarea unei noi serii de cursuri EMPRETEC.

EMPRETEC este un program integrat de pregatire, desfasurat sub egida United Nations Conference for Trade and Development (UNCTAD), care ofera intreprinzatorilor instruire si asistenta tehnica pentru dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale si cresterea competitivitatii pe piata locala si internationala a intreprinderilor mici si mijlocii.

Obiectivele programului sunt: sustinerea dezvoltarii IMM, crearea de noi locuri de munca, cresterea numarului de IMM capabile sa faca fata competitiei si fortelor concurentiale in conditiile liberalizarii pietelor si ale integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. De asemenea, se urmareste mobilizarea resurselor antreprenoriale romanesti si intarirea dinamismului antreprenorial al IMM din Romania, facilitarea accesului la finantari pentru beneficiarii programului, dezvoltarea capacitatii IMM de a elabora si implementa strategii de afaceri competitive, sprijinirea IMM pentru extinderea pietelor de desfacere si cresterea exporturilor, dezvoltarea contactelor si retelelor de afaceri in Romania si in afara tarii si initierea de cooperari transfrontaliere.

Pentru a afla si alte informatii, vizitati site-urile: www.empretec.net, www.animmc.ro

HOTĂRÂRE nr.1.240 din 6 decembrie 2001privind aprobarea Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

Fisa actului

Temei legal pentru:

O. nr.104/2003 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind implementarea în anul 2003 a Programului UNCTAD/Empretec - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

O. nr.260/2004 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind implementarea Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

O. nr.126/2005 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie privind înfiinţarea Consiliului consultativ al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

Indicele UNCTAD de comert si dezvoltare: Romania este in urma Bulgariei

Potrivit noului raport, "Developing Countries in International Trade 2005", realizat de Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD), si facut public miercuri, Romania ocupa pozitia 55 in indicele de comert si dezvoltare. Raportul analizeaza intr-un mod inovativ factorii care interconditioneaza comertul exterior si dezvoltarea umana. Intr-un clasament care grupeaza 110 tari, primul loc este detinut de Danemarca, urmata de SUA, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Japonia si Elvetia. Germania si Franta s-au clasat pe locurile 8 si respectiv 11. Dintre cele 10 tari nou admise in Uniunea Europeana, Cipru ocupa pozitia cea mai ridicata (locul 21), urmata de Malta (locul 22 ) si Slovenia pe locul 21. Romania ocupa o pozitie de mijloc, dupa Bulgaria, care este situata pe pozitia 42. China si India au inregistrat pozitii foarte joase, respectiv locurile 51 si 90. Raportul mai arata faptul ca tarile "in curs de dezvoltare" ocupa pozitii foarte apropiate de cele ale celor 10 tari care au intrat in UE in mai 2004. Astfel, Singapore se situeaza pe locul 15, Coreea de Sud pe locul 25, Malayezia pe locul 28 si Uruguay pe locul 33. Cercetarea a luat in calcul o serie de factori institutionali si structurali (incluzand aici capitalul uman, infrastructura si calitatea administratiei publice), procesele si politicile comerciale (deschiderea catre comert, accesul catre pietele straine) cat si nivelul de dezvoltare (economic, social etc).1

UNCTAD: România urcă 7 poziţii şi ajunge pe locul 24 în opul atractivităţii pentru investiţii

Publish date: Tuesday , 24-10-2006 Community topic: Socio-economic Development Editorial domain: Business & Finance

România ocupă locul 24, din 141 de state, într-un clasament realizat de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) în funcţie de indicele de 1 www.hotnews.ro

performanţă a investiţiilor străine directe, câştigând şapte poziţii faţă de anul trecut. Indicele de performanţă ia în calcul, printre altele, măsurile legislative adoptate de un stat pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. În România, creşterea acestui indicator a fost determinată de introducerea cotei unice de impozitare, de 16%, se arată în raportul mondial privind investiţiile străine directe, elaborat de UNCTAD. Reprezentanţii UNCTAD apreciază că România este sub potenţial în privinţa atragerii de investiţii. Astfel, România se încadrează încă între ţările cu potenţial relativ scăzut în ceea ce priveşte atractivitatea, dar a consemnat valori relativ ridicate ale investiţiilor. Potrivit raportului, România şi Bulgaria au anunţat că vor simplifica procesele de achiziţie a proprietăţilor imobiliare de către rezidenţii din Uniunea Europeană, după aderare, dar vor menţine restricţiile la cumpărarea terenurilor agricole şi a pădurilor.UNCTAD menţionează că Rusia, Ucraina şi România au fost, anul trecut, principalele destinaţii pentru investiţiile străine directe în Europa de Sud-Est, cu 75% din totalul capitalului străin investit în regiune. Nivelul ridicat al capitalului străin atras de către România în 2005, de 6,4 miliarde de dolari, este pus pe seama preluării Băncii Comerciale Române (BCR) de către Erste Bank şi a privatizării companiilor de distribuţie a gazelor naturale. România a atras anul trecut 235 de proiecte greenfield, faţă de 171 în 2004 şi 117 în 2003. Astfel, stocul de investiţii străine directe în România a ajuns, la finele anului trecut, la 23,8 miliarde de dolari, de circa 2,5 ori mai puţin decât în Cehia - 59,4 miliarde de dolari, şi de trei ori mai mic faţă de Ungaria - 61,1 miliarde de dolari. În document se precizează că în Europa de Sud-Est investiţiile străine directe au crescut pentru al cincilea an consecutiv, ajungând la un nivel de 40 de miliarde de dolari. Organizaţia internaţională apreciază că fluxurile de capital vor continua să crească în viitorul apropiat, având în vedere previziunile privind creşterea competitivităţii, mai ales în România şi Bulgaria, state care vor adera la Uniunea Europeană în 2007. Ţările din zona vestică a Europei de Sud Est au mai multe avantaje, legate în special de apropierea de UE, cea mai mare piaţă din lume, şi dispun de resurse naturale, care pot atrage proiecte de investiţii importante. În plus, aceste state oferă forţă de muncă calificată şi competitivă. Potrivit raportului, investiţiile străine directe la nivel mondial au crescut în 2005 cu 29%, până la 916 miliarde de dolari, jumătate din capital provenind din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, şi China. UNCTAD aminteşte că, în Europa de Sud Est, mai multe state au decis să redică impozitele, anul trecut. Astfel, Bulgaria a operat o diminuare a impozitului pe profit de la 19,5% la 15%. Albania a redus, de asemenea, impozitul pe profit de la 25% la 23%, în timp ce Ucraina acest nivel a ajuns la 13%. În Serbia şi Muntenegru, taxa unică de impozitare a fost redusă de la 14% la 10% în 2005. Raportul va fi prezentat, marţi, de către reprezentanţii biroului Organizaţiei Naţiunilor Unite de la Bucureşti. 2

Ordin nr. 126 din 14/07/2005 (Ordin 126/2005) privind înfiinţarea Consiliului consultativ al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

Publicat în Monitorul Oficial nr. 629 din 19/07/2005

2 www.mediafaxeconomic.ro

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.240/2001 privind aprobarea Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 753/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie emite prezentul ordin.

Art. 1. -(1) În scopul asigurării coordonării implementării şi dezvoltării Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, se înfiinţează Consiliul consultativ al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România, denumit în continuare Consiliul. (2) Consiliul are ca membri persoanele care îndeplinesc următoarele funcţii: a) coordonator internaţional al Programului UNCTAD/EMPRETEC Geneva; b) director al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie; c) consilier de afaceri al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România, director general la Centrul de Promovare al Comerţului Exterior şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România - ANEIR; d) director general la Patronatul Român; e) preşedintele Federaţiei Patronatelor din Întreprinderile Mici şi Mijlocii - FEPIMM; f) director executiv la Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România - CNIPMMR; g) preşedinte executiv al Federaţiei Sindicatelor din Textile, Încălţăminte, Confecţii şi Pielărie; h) vicepreşedinte executiv al Junior Chamber International - JCI România. (3) Din componenţa Consiliului va face parte şi câte un reprezentant din partea instituţiilor financiare implicate în implementarea Programului UNCTAD/EMPRETEC - România. Art. 2. -(1) Consiliul îndeplineşte următoarele obiective: a) supervizarea implementării Programului UNCTAD/EMPRETEC - România; b) asigurarea surselor de finanţare necesare funcţionării Programului UNCTAD/EMPRETEC - România. (2) În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alin. (1) Consiliul va exercita următoarele atribuţii principale: a) identifică sursele de finanţare necesare funcţionării Programului UNCTAD/EMPRETEC - România şi întreprinde măsurile necesare atragerii lor; b) avizează propunerile de îmbunătăţire a cadrului instituţional, de organizare a activităţii în cadrul Programului UNCTAD/EMPRETEC - România la nivel naţional şi în teritoriu, urmărind punerea lor în practică; c) avizează programul anual de activităţi privind implementarea Programului UNCTAD/EMPRETEC - România şi dezvoltarea de noi componente ale acestuia;

d) evaluează periodic eficienţa implementării Programului UNCTAD/EMPRETEC - România la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii; e) acordă asistenţă şi facilitează finanţarea planurilor de afaceri elaborate de participanţii la Programul UNCTAD/EMPRETEC - România, precum şi formarea şi de dezvoltarea legăturilor de afaceri. Art. 3. -(1) Consiliul îşi va desfăşura activitatea pe baza unui regulament propriu aprobat în prima sa şedinţă şi va avea la dispoziţie materialele elaborate de personalul Centrului Empretec. (2) Coordonarea activităţii Consiliului va fi asigurată de consilierul de afaceri al Programului UNCTAD/EMPRETEC - România cu sprijinul directorului programului. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la data publicării.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru ÎntreprinderiMici şi Mijlocii şi Cooperaţie,Eugen Ovidiu Chirovici

Bucureşti, 14 iulie 2005. Nr. 126.

ltimul raport anual al UNCTAD (Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare) ajunge la o concluzie de care autoritatile din Europa de Est (dar si ca-pitalurile straine implantate aici) nici nu vor, probabil, sa auda si de care, la fel de probabil, nici nu vor tine cont. Cumuland un nivel substantial de datorii externe si con-fruntandu-se, in acelasi timp, cu deficite de cont curent semnificative, ca urmare a supraevaluarii propriilor monede, tarile din regiune ar putea asista la o crestere a costurilor de creditare si la o scadere drastica a valorii monedelor lor.Expertii UNCTAD au calculat ca, intre 1999 si 2007, monedele tarilor din Europa de Est (inclusiv Rusia) au cunoscut o apreciere de circa 30% in raport cu un indice al principalelor monede de pe glob, iar deficitul de cont curent al acestor tari a urcat in ansamblu la 9% echivalent PIB in 2007, nivel aproape dublu fata de cel din 1999.Si sa precizam ca respectivele aprecieri au fost facute inainte de declansarea noii faze a crizei financiare internationale in care institutii financiare simbol din Statele Unite, dar apoi si din Europa Occidentala, au inceput sa cada ca popicele, anuntand intr-un fel ca extinderea crizei la nivel global nu mai poate fi evitata. Ceea ce da cu atat mai mult substanta si probabilitate proiectiilor UNCTAD.Economistul sef al UNCTAD, Heiner Flassbeck, considera, pe baza acestor date, ca tarile est-europene risca "sa intre intr-o criza clasica de cont curent", faptul reprezentand viitorul pericol pentru tarile respective care se afla deja intr-o situatie ce a fost pana acum experimentata doar de tari din Asia si America Latina. D-l Flassbeck este fara echivoc in privinta cauzelor acestei situatii. "Piata monetara din regiune a fost dominata de speculatii de tip carry-trade (operatiuni de imprumut in monede cu dobanzi mici pentru plasamente pe piete cu dobanzi mai mari). Speculatorii inregistreaza astfel profituri semnificative, dar tarile din regiune sunt puse intr-o situatie delicata, iar, mai devreme sau mai tarziu, se vor confrunta cu o criza financiara si cu o depreciere sem-nificativa a monedelor lor." Flassbeck considera inevitabila ajustarea puternica a acestor monede, pentru ca este singura cale de iesire din dezechilibrele create.Nu suntem in masura sa apreciem cat se potriveste analiza UNCTAD situatiei din fiecare dintre tarile

regiunii, dar se poate spune clar ca in cazul Romaniei se potriveste perfect. Nicio divagatie, nicio iesire din scenariu: apreciere artificiala a leului, in contradictie totala cu fundamentele economice, deficit extern fabulos, care preseaza puternic asupra cursului si inflatiei! Atata doar ca in cazul Romaniei distorsiunile sunt mai grave. Deficitul extern este de 14%, si nu de 9% echivalent PIB, cat este media pe ansamblu, si nu s-a dublat, ci s-a triplat in perioada analizata de studiul UNCTAD.La asemenea cifre, este evident ca, daca previziunile UNCTAD se adeveresc, probabilitatea ca actuala criza financiara si caderea monedei nationale sa se produca este mult mai mare in cazul Romaniei, avand in vedere mentionatele dezechilibre mult peste medie.Pentru ansamblul regiunii, singura po-sibilitate ca o criza financiara sa nu se produca ar fi ca anume ceva sa fie diferit in acest caz fata de cele anterioare, cand deficite grave de cont curent si aprecieri artificiale ale monedelor au sfarsit inevitabil in caderi de curs si restructurari provocate de inflatie. Desi economistul-sef al UNCTAD refuza implicit existenta, in cazul actual al tarilor est-europene, a ceva special, vorbind pur si simplu de o "criza clasica de cont curent" ce le paste!In mod limpede, din punctul de vedere al fundamentalor economice - care sunt esentiale -, nu exista nimic special sau diferit. Singurul lucru special ar fi ca multe dintre tarile in discutie - inclusiv Romania - sunt membre ale Uniunii Europene, ceea ce ar reprezenta o anumita pavaza pentru eventualitatea unor schimbari instabilizatoare de atitudine din partea capitalurilor straine. Ramane de vazut daca o asemenea - potentiala, dar incerta - pavaza va fi mai puternica decat impactul fundamentelor economice, ceea ce, mai ales in conditiile actualei crize financiare internationale care va ataca si pavaza insasi, este cu totul improbabil. Atat de improbabil incat, daca s-ar intampla, s-ar deschide un alt capitol in manualele de economie!

Relativa imunitate de pana acum a Europei de Est in fata turbulentelor de pe pietele financiare americana si apoi vest-europene, are o explicatie precisa: in sistemele lor financiare nu se deruleaza (deocamdata cel putin) operatiuni speculative cu instrumente financiare sofisticate de genul celor care au facut sa sara in aer banci de investitii, fonduri imobiliare si piete ipotecare din tari dezvoltate. UNCTAD nu vorbeste insa de crize simi-lare in tarile emergente din Europa de Est, ci de clasice crize de cont curent in acestea. Si problema este ca, in conditiile crizei speculatiilor financiare din tarile dezvoltate, care creeaza o criza globala de lichiditati si o scumpire certa a costurilor de finantare, riscurile si probabilitatea unei crize clasice de cont curent in acele tari emergente cu deficite externe sunt mult mai mari.

INVESTITIILE STRAINE DIRECTE PAR SA FI ATINS APOGEUL IN 2007Influxurile de investitii straine directe (ISD) la nivel global au crescut in 2007 cu 30%, ajungand la cifra fara precedent de 1.833 miliarde de dolari americani, conform Raportului Mondial al Investitiilor 2008: Corporatiile Transnationale si Problema Infrastructurii, elaborat anual de UNCTAD. Fluxurile din 2007 au depasit recordul detinut anterior de anul 2000 cu aproximativ 400 de miliarde de dolari americani, in ciuda crizei globale financiare si a creditelor care a inceput in a doua jumatate a anului trecut.Totusi, incetinirea cresterii economice la nivel mondial pare sa prevesteasca reducerea ISD in 2008, conform raportului.Tendinta ascendenta din 2007 a fost vizibila in aproape toate regiunile si subregiunile lumii si in toate cele trei grupari economice: tari dezvoltate, tari in curs de dezvoltare si economiile de tranzitie din sud-estul Europei si din Comunitatea Statelor Independente (CSI) (tabelul 1).Stocul de ISD la nivel global a

ajuns la 15.000 de miliarde de dolari americani, conform raportului. Aceasta reflecta scala activitatilor derulate de aproape 79.000 de corporatii transnationale (CTN) din intreaga lume, care detin aproximativ 790.000 de filiale in strainatate.Se estimeaza ca vanzarile, valoarea adaugata si exporturile acestor filiale au crescut cu 21%,19%, si, respectiv, 15% in 2007 .Intrarile de ISD in tarile dezvoltate au ajuns la 1.248 miliarde de dolari americani. SUA au ramas cel mai mare beneficiar de ISD, urmate de Marea Britanie, Franta, Canada si Olanda .Influxurile de ISD in tarile in curs de dezvoltare au atins cel mai ridicat nivel pe care l-au avut vreodata (500 miliarde de dolari americani) –o crestere de 21% fata de 2006. In timp ce Asia de Sud, de Est, de Sud-Est si Oceania sunt raspunzatoare pentru jumatate din totalul de ISD din tarile in curs de dezvoltare, America Latina si Caraibe au inregistrat cea mai mare crestere (36%). Influxurile in Asia de Vest au crescut in ultimii ani si le-au depasit pe cele din Africa din 2004. Totusi, investitiile in Africa au ajuns, de asemenea, la un nivel fara precedent. In plus, tarile cel mai putin dezvoltate (LDC) au atras 13 miliarde de dolari americani sub forma de ISD in 2007 –iarasi o cifra record.Iesirile de capital din tarile dezvoltate au crescut si mai rapid decat intrarile, depasindu-le cu 445 miliarde de dolari americani in 2007. SUA si-au pastrat pozitia de cea mai mare sursa de ISD. Tarile in curs de dezvoltare au continuat sa castige in importanta ca surse de ISD, cu investitii atingand 253 miliarde de dolari americani, in principal ca urmare a expansiunii externe a corporatiilor transnationale din Asia. Dintre economiile in curs de dezvoltare si de tranzitie, primii trei cei mai mari beneficiari de ISD provenind din tari in curs de dezvoltare au fost China, Hong Kong (China) si Federatia Rusa.Nivelurile fara precedent de fuziuni si achizitii (F&A) transfrontaliere, reflectand o tendinta continua de consolidare a companiilor, au contribuit in mod substantial la cresterea globala de ISD. In 2007, valoarea unor asemenea tranzactii a ajuns la 1.637 miliarde de dolari americani –cu 21% mai mult decat recordul precedent atins in 2000. F&A transfrontaliere in care au fost implicate fondurile de investitii aproape ca s-au dublat, ajungand la 461 miliarde de dolari americani –un alt record –fiind raspunzatoare pentru mai mult de un sfert din valoarea acestor tranzactii din intreaga lume. O noua caracteristica a ISD-urilor globale este reprezentata de aparitia fondurilor de investitii suverane (SWF) in postura de investitori directi. Desi sumele rulate de SWF-uri sub forma investitiilor straine directe raman relativ scazute, nivelul lor a crescut in ultimii ani.Criza ipotecara care a aparut in SUA in 2007 a afectat pietele financiare si a creat in multe tari probleme cu lichiditatile, ducand la costuri ale creditelor mai ridicate. Totusi, capacitatea firmelor de a investi peste hotare pare sa fi fost cel mai putin afectata. Deprecierea brusca a dolarului a stimulat ISD-urile in SUA. Tendinta pe ansamblu a politicilor guvernamentale ramane ca o poarta deschisa pentru ISD. Studiul anual al UNCTAD cu privire la schimbarile survenite in legile si in reglementarile nationale care ar putea influenta investitiile si operatiunile corporatiilor transnationale (CTN) sugereaza ca autoritatile nationale continua sa transforme climatul de investitii din tarile lor intr-unul atractiv pentru CTN. In 2007, din aproape 100 de schimbari de politici identificate de UNCTAD ca avand o potentiala influenta asupra ISD, 74 isi propuneau satransforme mediul economic din tara gazda intr-unul mai favorabil ISD, in ciuda inmultiriiingrijorarilor si a dezbaterilor politice cu privire la dezvoltarea protectionismului.

Incetinirea cresterii si tulburarea financiara din economia mondiala au dus la crize de lichiditati pe pietele financiare si de credit in numeroase tari dezvoltate. Ca urmare, activitatea de fuziuni si achizitii a inceput sa scada considerabil. In prima jumatate a anului 2008, valoarea acestor tranzactii a fost cu 29% mai redusa decat in a doua jumatate a lui 2007. UNCTAD estimeaza ca, in general, fluxurile de ISD in 2008 vor ajunge la aproximativ 1.600 miliarde de dolari americani, reprezentand o scadere cu 10% fata de 2007. Aceasta estimare se bazeaza pe datele disponibile pentru 75 de tari referitoare la fluxurile de ISD pentru primul sfert al anului 2008. Pe de alta parte, pentru fluxurile de ISD din tarile in curs de dezvoltare exista probabilitatea de a ramane la un nivel destul de stabil. Studiul Perspectivelor Mondiale de Investitii 2008-2010 alUNCTAD este mai putin optimist decat analiza precedenta si exprima o prudenta mai mare cu privire la planurile de investitii ale CTN fata de 2007.3

UNCTAD: Investitiile straine directe in Romania au crescut cu 34,1% in 2006

Investitiile straine directe in Romania au crescut in 2006 cu 34,1%, pana la 8.6 miliarde dolari, ritm egal cu media inregistrata la nivel global, de 34,3%, arata datele preliminare publicate, marti, de UNCTAD. Fluxul global de investitii straine directe a crescut pentru al treilea an consecutiv, pana la 1.230 miliarde dolari, insa recordul de peste 1.400 miliarde dolari din 2000 ramane nedoborat, potrivit primelor estimari din acest an ale Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD). "Cresterea investitiilor straine directe arata mai ales cresterea economica mare si peformantele economice puternice in multe parti ale lumii", a aratat UNCTAD, adaugand ca aceasta crestere a fost inregistrata atat in tarile dezvoltate, cat si in randul celor in curs de dezvoltare. Liberalizarea politicilor pentru investitii si a anumitor norme pentru comert au stimulat in plus acest avans.Volumul investitiilor straine directe in tarile in curs de dezvoltare a crescut cu 48% in 2006 si a atins nivelul de 800 miliarde dolari. Statele Unite ale Americii au fost cel mai mare beneficiar de investitii straine directe in 2006, atragand un volum de investitii de 177,3 miliarde dolari. Astfel, SUA au devansat Marea Britanie, liderul din 2005. Totusi, UE ramane cea mai mare zona beneficiara de investitii straine directe. In 2006, volumul acestora a ajuns la 549 miliarde dolari, ceea ce inseamna ca UE a beneficiat anul trecut de 45% din toate investitiile straine directe, la scara globala.

Potrivit UNCTAD, au aparut mai multe riscuri la nivel mondial, care ar putea avea implicatii asupra fluxurilor din si spre tarile dezvoltate. UNCTAD este de parere ca dezechilibrele la nivelul conturilor curente, pretul mare si volatil al petrolului si deficitul fiscal mare al tarilor din UE vor avea consecinte asupra perspectivei investitiilor straine directe in tarile dezvoltate.Fluxul de investitiilor straine directe catre tarile in curs de dezvoltare a crescut cu 10% anul trecut, iar pentru a economiile in tranzitie (Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente), cresterea a fost de 56,2%.Dupa un avans mic in 2005, fluxul investitiilor straine directe spre 19 tari din Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente a crescut semnificativ in 2006, al saselea an de

3 http://www.unctad.org/wir http://www.unctad.org/fdistatistics

cresteri pentru regiune. Fluxul catre Rusia aproape s-a dublat, pana la 28,4 miliarde dolari. "Investitiile straine directe vor ramane animate, in mod special, in tarile ce au aderat la UE pe 1 ianuarie 2007 (Bulgaria si Romania) si in economiile mari precum Rusia sau Ucraina", se spune intr-un comunicat UNCTAD.Crestererea economica se va incetini moderat in 2006."Cresterea globala continua a dezechilibrelor externe, fluctuatii mari ale ratelor de schimb, cresterea ratelor dobanzilor si marirea presiunilor inflationiste si pretul mare si volatil al bunurilor duc spre riscuri care ar putea impiedica fluxurile de investitii straine directe si ar putea duce la o incetinire a cresterii rapide a investitiilor straine directe, inregistrata la scara globala in ultimii ani", a aratat UNCTAD.Ultimul raport aspura riscurilor de tara al agentiei de evaluare financiara Standard&Poor's (S&P) estimeaza o scadere a investitiilor straine directe in Romania in acest an. Astfel, investitiile straine directe din Romania vor scadea in 2007, pana la 6,45 miliarde dolari, in conditiile in care rezultatele preliminare UNCTAD pentru 2006 arata un volum al investitiilor straine directe din Romania de 8,6 miliarde dolari. Ponderea in produsul intern brut a investitiilor straine directe din Romania va fi, in 2007, de 4,7%, peste media de 3,2% afisata de tarile cu un rating "BBB", Romania avand un calificativ de "BBB-".Romania va reusi sa pastreze un nivel ridicat al investitiilor straine directe care nu vor scadea dupa aderare, cum s-a intamplat in Ungaria dupa 2004, declara, in luna octombrie, secretarul general al Agentiei Romane de Investitii Straine, Florin Vasilache."In ceea ce priveste evolutia fluxului investitiilor directe in acest an si in perioada urmatoare, consideram ca Romania nu se va confrunta cu un regres sau cu o stagnare, asa cum a avut loc in statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004", a explicat Vasilache. Valoarea investitiilor straine directe din 2006 va fi peste 6 miliarde dolari, fara a include si banii obtinuti din privatizarea Bancii Comerciale Romane (2,2 miliarde euro), a mai spus secretarul general ARIS. "Credem ca investitiile straine directe din Romania vor continua sa creasca", a declarat directorul executiv al Consiliului Investitorilor Straini (CIS), Ruxandra Bandila. Directorul executiv CIS a motivat afirmatia si prin faptul ca investitorii straini au descoperit "mai tarziu" Romania.

20-22 ianuarie 2009 În cadrul UNCTAD s-a desfăşurat reuniunea multianuală a experţilor în domeniul politicilor de dezvoltare a întreprinderilor şi îmbunătăţirea capacităţii administrative prin ştiinţă, tehnologie şi inovare. Dezbaterile au urmărit identificarea politicilor şi a celor mai bune practici care să încurajeze crearea şi promovarea competitivităţii internaţionale a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).

19-20 ianuarie 2009 În Kuweit s-a desfăşurat Summitul Dezvoltării Economice şi Sociale a Ţărilor Arabe, în cadrul căruia Secretarul general al UNCTAD a făcut o prezentare a proiectelor UNCTAD de care pot beneficia ţările Arabe şi care pot ajuta sectorul privat să deţină rolul principal în dezvoltarea acestor ţări.

19 ianuarie 2009

UNCTAD a estimat că investiţiile străine directe s-au redus cu 21% în 2008 (valoarea estimată fiind de 1,4 trilioane USD), existând probabilitatea ca acestea să scadă, în continuare, în cursul anului 2009.