51448201-trichineloza-zoonoza.pdf

7/23/2019 51448201-Trichineloza-Zoonoza.pdf

1/13

TRICHINELOZA

Zoonoza cosmopolita, cu manifestari clinice grave la om si

asimptomatica la animale omnivore,rozatoare si carnivore, trichineloza are

caracteristici de focalitate, determinate de nematozi din genul Trichinella, cu

dezvoltare intestinala in forma adulta, si musculara in cea larvara, in

organismul acelorasi gazde.

Etiologie.Agentii etiologici, nematozi din familia Trichinellidae, sunt

de dimensiuni foarte mici.

Specii.

-Trichinella spiralis masoara 1,4-1,6 mm lungime/40 m, masculul si

-4 mm/60 m, femela. !rificiul genital al femelei se deschide in regiunea

esofagiana. "emelele sunt vivipare. Au corpul inegal cali#rat cu partea

posterioara usor mai ingrosata decat cea anterioara. $arvele, imediat dupa

ponta, au dimensiunile de %0-100/6 m, iar chisturile formate in musculatura

striata prin incapsulare au forma ovala, de lamiae, si masoara 400/&'0 m.

(histurile inveterate se calcifica treptat. )azde o#isnuite sunt omul, porcul,

mistretul, carnivorele domestice si sal#atice, rozatoarele, ursul, ursul polar,

foca, morsa.

Alte specii*

-Trichinella pseudospiralis - intalnita la raton, pisica, rozatoare,pasari+

-Trichinella nelsoni - la carnivore sal#atice+

-Trichinella native;

-Trichinella britovi, Trichinella papuae - la vulpe, rozatoare+


2/13

Ontogenia. ezvoltarea trichinelelor este autoheteroena.

(ontaminarea omului se face oral, prin consum de carne, organe, preparate

de porc, mistret, urs, nutria, foca sau alte specii comesti#ile, iar a animalelor

receptive, in acelasi mod, in plus, prin consum de viscere de su#produse de

a#ator, cadaver, care contin chisturi sau larve infestantedifferentiate seual

de Trichinella. ai rar, contaminarea este realiza#ila prin ingerarea de

coleoptere, larve de muscide, care pot fi rezervatorii de larve+ coprofagie,

cind in fecalele proaspete se gasesc fi#re musculare cu larve nedigerate +

prin canni#alism sau, foarte rar, transplacentar, cind infestatia are loc in faza

de gestatie. entru porci sursa principala o constituie rozatoarelesinantropeso#olani in special, care mentin infestatia datorita

cani#alismului. 2n ultimii ani, se cunoaste in unele tari, iz#ucnirea

trichinelozei umane prin consum de carne de ecvine.

upa consumul contaminat, su# actiunea sucurilor digestive, gastro-

intestinale ale gazdelor receptive, larvele se eli#ereaza din chisturi,

localizandu-se printre vilozitatile intestinului su#tire, unde devin adulti.

"aza prepatenta este de circa 43-& ore, dupa care se produce cuplarea si

la interval scurt dupa aceea masculii mor. "emelele de Trichinellatraiesc in

lumenul si profunzimea mucoasei intestinale unde , la 6- zile post-

infestatie, incep depunerea larvelor. 2nfundarea in glandele $ie#er5uhn si

mucoasa pina spre capilare permite trecerea larvelor pe cale limfatica si/sau

hematogena si diseminarea in intreg organismulorgane, tesuturi, viscere,

dezvoltandu-se larvele in faza etraintestinala.e vor dezvolta complet

formand chisturi, larvele localizate in musculature striata.(rono#iologia

stadiilor etraintestinale se caracterizeaza prin* prezenta larvelor in torentul

sanguine, la -1& zile p.i. , accesul la masele musculare dupa 3-1& zile p.i.,

inceperea spiralarii larvelor,la 13-&0 zile p.i., inchistarea larvara la &1 zile si


3/13

finalizarea la 40-'' zile p.i. upa '-6 luni sau mai tarziu incep procese de

calcifiere lenta a chisturilor, care dureaza 1'-16 luni. 7neori larvele raman

via#ile toata viata animalelor.(apacitatea infestanta a larvelor se formeaza

inainte de perioada de incapsulare si dureaza in faza de calcifiere

incomplete. $ongevitatea femelelor este de 4-6 saptamani, interval in care

prolificitatea a8unge de la 1.'00-&.'00 la 1'.000 larve. otentialul

reproductive al femelelor este varia#il * la femela de T.spiralis este de

66-6,&9, larve in &4 de ore+ la T. nativa este mai sla#, de &&-&394, larve

in &4 de ore.

Epidemilogie.:richineloza, cu raspandire pe tot glo#ul, este maifrecventa la om in America de ;ord,


4/13

unee linii si rase sunt mai rezistente+ imunitari- agravarea cazurilor

imunodeficitare, atenuarea ta#loului clinic la su#iecti reinfestati s.a .

Patogenie.ecanismele sunt foarte #ine cunoscute in im#olnavirile la

om si animale de la#orator, infestate eperimental, dar in mica masura in

trichineloza spontana la animale, la care epresia clinica este

oligosimptomatica. , oferind larvelor surse

nutritive si asigurandu-le dezvoltarea. iocitul se hipertrofiaza, striatiunile

dispar, se produc displazii si hipertrofii nucleare, se dezorganizeaza

filamentele contractile. 2n fazele de de#ut al vietii intramiocitare, descresc

mioglo#ina, creatina si fosfocreatina. Alterarea meta#olismului miofi#relor

este sincrona cu hiperplazia sistemului tu#ular si cresterea a#sor#tiei active

de principii nutritive, cu marirea continutului de glicogen.$arvele se

dezvolta, se spiraleaza, iar in 8urul lor se formeaza chistul cu mem#rane

du#la, dar care permite traversarea selective a unor aminoacizi, a

glicogenului, lipidelor, asigurand supravietuirea indelungata .


5/13

$ocalizarile sunt numeroase in diafragma, muschii intercostali,

musculature linguala, unde densitatea poate fi de la cateva sute&00 la

cateva mii'000 per g musculature. $arvele patrund initial in fi#rele

musculare apoi interfi#rilar, deplasandu-se cu circa &,3 mm/minut,

determinand procese de necro#ioza, miozita.


6/13

Modificari morfopatologice. $a animale modificarile nu ating

gravitatea celor de la om, ele se refera insa la efectul dezvoltarii formelor

intestinale si larvare in musculatura. :a#loul lezionalse traduce prin enterita

catarala acuta, edeme si petesii ale mucoasei intestinale, cu prezenta

adultilor de Trichinella in mucoasa. 2n perioada secundara etraintestinala

leziunile sunt de ordin microscopic, aspectul musculaturii nefiind modificat

macroscopic. e produce miozita acuta afectand masele musculare cu

functionalitate intensa. Apar procese de necro#ioza in fi#rele parazitate, cu

disparitia structurii discurilor intunecate si clare, modificarea si fragmentarea

nucleilor, formandu-se granuloame chistice. $arvele inspiralate suntincon8urate de sarcolema, iar tesutul con8unctiv interfascicular are aspect

inflamator cu aflu de histocite, cellule gigante, eozinofile, delimitate de

celule si fi#re con8unctive ce circumscriu chisturile, cu cellule adipoase spre

cei doi poli. (histurile inveterate regreseaza urmand procese de cazeificare

si calcificare ce se produc complet la 1'-&4 luni p.i. u# aceasta forma

chisturile apar ca niste puncte al#icioase miliare su# 1 mm. Bistologic,

sunt depista#ile leziuni degenerative,edem, in diferite organe.

Simptome.$a animale, in special la porc, ca si la caine si pisica,

#oala evolueaza oligosimptomatic sau, in infectii sla#e, asimptomatic.

:otusi, constatari eperimentale au condos la precizarea ta#loului clinic.

Coala evolueaza su# doua forme clinice* intestinala in care dupa o

incu#atie de cateva zile apar diaree, uneori dizenteriforma, inpetenta, dureri

a#dominale, peretele a#dominal contractat, dureros la palpare+ si musculara

cu manifestari generale, contractii si dureri musculare, mai ales la

maseteri, masticatie dificila, tul#urari locomotorii, deplasare inceata, mers


7/13

rigid, su#fe#rilitate, polidipsie. 2n in#olnaviri spontane nu se constata decat

partial aceste simptome. $a om ta#loul clinic este mult mai dramatic.

iagno!tic. $a animale este imposi#il a se preciza diagnosticul, pe

#aza eamenului clinic.

etodele de immunodiagnostic, foarte numeroase, unele uzuale in

medicina umana, sunt folosite mai mult eperimental in medicina veterinara.

intre acestea se folosesc* reactia de fiare a complementului, agutinarea cu

colesterol, inumoflorescenta indirecta, microprecipitarea larvara, difuziunea

in gel-agar, aglutinarea cu #entonita, hemaglutinarea,


8/13

arcocDstis. 2n faza de migrare larvele se pot confunda cu larvele de ascarizi

Toxocara sau Strongyloides,ultimele avand insa corpul cali#rate egal.

Progno!ticul vital la animale este favora#il, insa economic este grav.

Tratament.@eferitor la terapia trchinelozei la suine si la alte

animale se impune a retine trei elemente.


9/13

- Avermectinele 2vermectin, Gn dozF de 0, mg/5g s.c, la 14 Hi &1 zile

p.i., au eficacitate de 34,1? Hi 3&,6?.

e reIinut cF supradoza8ul, doza8ul repetat medicamentos impun

mFsuri restrictive asupra consumului de carne Hi cF supravegherea

trichinelozei se va #aza tot pe mFsuri de profilaie integratF.

2n complee de creHterea porcilor, infestate, aplicarea metafilaiei cu

derivaIi #enzimidazolici reduce Gn mare mFsurF prevalenta cazurilor pozitive la

sacrificare. e impun GnsF cercetFri Gn aceastF direcIie.

Profila"ie. (onduita privind com#aterea trichinelozei conform

legislaIiei Gn vigoare vizeazF*

- o#ligativitatea eamenului trichineloscopic la porci, la vJnat mistreI,

urs, la cal, nutrie, pentru consum pu#lic, iar Gn localitFIi Gn care s-a semnalat

#oala Hi la cei pentru consum familial actualmente se generalizeazF

o#ligativitatea sacrificFrii porcilor Gn microa#atoare Hi controlul

trichineloscopic o#ligatoriu+

- confiscarea Hi prelucrarea adecvatF a carcaselor Hi produselor de la

animale infestate+ sterilizarea produselor Hi su#produselor de la a#atoare

folosite Gn hrana animalelor+ ecarisarea Hi prelucrarea tehnicF a cadavrelor de

la speciile suscepti#ile+ efectuarea deratizFrilor periodice, cu colectarea

cadavrelor, Gn unitFIile de profil zootehnic, a#atoare, Gntreprinderi de

prelucrarea cFrnii, ecarisa8e, unitFIi alimentare etc.

- com#aterea vaga#onda8ului la cJini, pisici, care sunt elemente de

legFturF Gntre fauna sFl#aticF Hi animale domestice+

- educaIia populaIiei pentru prepararea termicF prin fier#ere sau

frigeresuficientF a cFrnurilor de consum, fiind cunoscut cF afumarea, sFrarea

Hi congelarea de scurtF duratF, la temperaturi nu prea scFzute -1'K(, timp de

&0zile, nu distrug larvele din carne Hi preparate.


10/13

:richineloza este o zoonoza, #oala comuna omului si animalelor

domestice si sal#atice care se hranesc cu carne.utine nematode parazite

rivalizeaza cu T spiralisin privinta raspandirii geografice si a varietatii de

animale gazda. (e mecanisme #iologice intervin in producerea unei

asemenea relatii parazit-gazdaLro#a#il ca cel mai importaant factor care

genereaza raspandirea sa este simplul consum al carnii de animale. 2n natura

carcasele de animale sunt mancate de o varietate de mamifere , de o#icei in

decurs de 1-& zile de la moartea animalului.


11/13

vulpea, rozatoarele de cimp, etc. (iclul zoonotic, sinantrop, considerat drept

rezervor secundar, este constituit de animalele din prea8ma locuintelor

umane* porcii, rozatoarele sinantrope so#olani, soareci si carnivore

domestice* ciini, pisici. orcii se pot infecta, consumind so#olani vii sau

cadavre de so#olani infectati, cadavre de ciini si pisici sau animale sal#atice

infectate.

esi cele doua cicluri sint distincte, ele se pot interfera, animalele

sal#atice infectate putind constitui o sursa de infectie pentru om.

Coala este raspindita in lumea intreaga, cu eceptia Australiei, fiind mai

frecventa in emisfera nordica si in zonele temperate si reci, decit in zonele

tropicale un de este foarte rara.


12/13

individuale. "ocarele apar in tot cursul anului, dar perioada de maima

frecventa este sezonul de iarna, cind consumul carnii de porc este mai intens.

A. Sur!a de infectie

@ezervorul de infectie este format in principal de porcine, precum si alte

mamifere. e apreciaza ca vulpile din


13/13

conduce la o#tinerea unui grad mediu de imunitate.

or#iditatea #olii este doar partial cunoscuta deoarece #oala, desi are o

raportare o#ligatorie, nu este intotdeauna diagnosticata si ta#loul clinic este

deseori confundat cu cel al altor afectiuni, eistand si forme asimptomatice.

@omania a cunoscut dupa 1%3% o crestere de 300 de ori a prevalentei

trichinelozei, una din cele mai inalte din

51448201-trichineloza-zoonoza.pdf

Documents