5.1. dumnezeu, tatal, $i impamtia lui · 2010. 6. 10. · 3r6 5,i. dumnezeu, tatal, 9i imparatia...

21
5.1.DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI Nucleul mesajului lui Iisus il constituie Impdrdlia lui Dumnezeu. Sensul expresiei ,,lmpdrdlia lui Dumnezeu" este ce Dumnezeu este suveran Ei, prin urmare, igi exercitd suveranitatea, iEi extinde impdrdlia. Aceastdafirmafie, incontestabili, trebuie completatd cu o alta care ii indicd direclia ultimd: Dumnezeu este tatd. Pe Dumnezeu, care este unul, toli il pot chema cu acest nume. intre cele doud calitdli (rege Qi tatd, tatd gi rege), pe c.ue Iisus le preia din religia Israelului, se miEcd imaginea lui Dumnezeu pe care vrea s-o transmita. Existdinsd o nuanld care trebuie avuta in vedere: pentru Iisus,fafd este numele propriu al lui Dumnezeu,incAt, degi folosegte cei doi termeni ca sinonimi, vorbe$tefoarte pulin despre Dumnezeu ca rege (singurul caz posibil ar fi Matei 5,35). intr-un cuvdnt, Iisus anunte sosirea Impdrdliei lui Dumnezeu, dar acest Dumnezeul primeste numele de Tat6. 5.1.1. Dumnezeu se manifeste 5.1.1.1. VenireaImpdrdtiei Noutatea mesajului lui Iisus vine dintr-o schimbare de orizont fald de Ioan Botezdtorul gi de migcdrile profetice Ei apocaliptice ale iudaismului: ceea ce era a$teptat intr-un viitor mai mult sau mai pulin imediat a inceput deia sd devind realitate.Speranlas-a implinit. Dumnezeu a intrat in istoria umand. S-a deschis o EansA unici Ei nemaivdzutd pand acum: aceea de a participa acum Ei aici la bunurile gi la fericirea lui, rezervate,in principiu, pentru mai tarziu. 'Intr-un fel, viitorul s-a contopit cu prezentul, istoria Ei-a schimbat culoarea Ei perspectiva.Botezatorul rdmesese la por[ile marii vegti, predic6nd ce sosirea lui Dumnezeu e iminenti. Iisus trece pragul tirnpului gi proclamd cd Duffineten4:€ste aici gi. cd totul, in istoria ,ffiq.'

Upload: others

Post on 24-Jan-2021

12 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI

Nucleul mesajului lui Iisus il constituie Impdrdlia lui Dumnezeu.Sensul expresiei ,,lmpdrdlia lui Dumnezeu" este ce Dumnezeu estesuveran Ei, prin urmare, igi exercitd suveranitatea, iEi extindeimpdrdlia. Aceastd afirmafie, incontestabili, trebuie completatd cu oalta care ii indicd direclia ultimd: Dumnezeu este tatd. Pe Dumnezeu,care este unul, toli il pot chema cu acest nume. intre cele doudcalitdli (rege Qi tatd, tatd gi rege), pe c.ue Iisus le preia din religiaIsraelului, se miEcd imaginea lui Dumnezeu pe care vrea s-otransmita. Existd insd o nuanld care trebuie avuta in vedere: pentruIisus, fafd este numele propriu al lui Dumnezeu, incAt, degi folosegtecei doi termeni ca sinonimi, vorbe$te foarte pulin despre Dumnezeuca rege (singurul caz posibil ar fi Matei 5,35). intr-un cuvdnt, Iisusanunte sosirea Impdrdliei lui Dumnezeu, dar acest Dumnezeulprimeste numele de Tat6.

5.1.1. Dumnezeu se manifeste

5.1.1.1. Venirea Impdrdtiei

Noutatea mesajului lui Iisus vine dintr-o schimbare de orizont fald deIoan Botezdtorul gi de migcdrile profetice Ei apocaliptice aleiudaismului: ceea ce era a$teptat intr-un viitor mai mult sau maipulin imediat a inceput deia sd devind realitate. Speranla s-a implinit.Dumnezeu a intrat in istoria umand. S-a deschis o EansA unici Einemaivdzutd pand acum: aceea de a participa acum Ei aici labunurile gi la fericirea lui, rezervate, in principiu, pentru mai tarziu.'Intr-un

fel, viitorul s-a contopit cu prezentul, istoria Ei-a schimbatculoarea Ei perspectiva. Botezatorul rdmesese la por[ile marii vegti,predic6nd ce sosirea lui Dumnezeu e iminenti. Iisus trece pragultirnpului gi proclamd cd Duffineten4:€ste aici gi. cd totul, in istoria

,ffiq.'

Page 2: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

314 5.I. DUMNEZEU, TATAL,5I IMPARATIA LUI

umana, a inceput sd s-e schimbe. Este vorba despre un mic inceput,de zorii unei noi zile: Impdrdlia este deia aici, chiar dacd nu deplin.Lumea nu s-a sfArEit; doar continud altfel.

Schimbarea a inceput in regiunea ludeei, unde lisus a botezat cuucenicii sdi, separat de Botezdtor, cAteva luni. Aici a inceput sdprindd contur modificarea preocupdrilor Ei a modului de ac(iune Eide exprimare a Botezdtorului. Iertarea Ei salvarea pe care le vesteaIoan au inceput sd se manifeste in prezent, in faptele Ei vorbeleprofetului lisus: bolnavii sunt vindecali, speranla revine, bucuriacreqte (v. 4.5.2.2.). CAnd lisus soseqte in Galileea, dupe intemnitarealui loan, totul este pregdtit pentru un anunt tulburdtor: ,,S-a implinitvremea qi impdrd[ia lui Dumnezeu s-a apropiat" (eggiken, in greacd)(Marcu l,l5; Matei 10,7 ll Luca 10,9.1l). Aceasta forma greacS,utilizatd de Marcu Ei de Q, indicd nu doar cA Impdrdlia se apropie, cicd deia a sosit; cu alte cuvinte, a inceput actiunea puternicA a IuiDumnezeu in lume prin intermediul activitdtii lui lisus. O altdexpresie, tot din colecfia Q, alirmd prezenta lui Dumnezeu printreoameni: ,,A sosit 1ellhos enl la voi lmpdrdfia lui Dumnezeu" (Matei12,28 ll Luca I1,20). Aceastd prezenfd are un-caracter definitiv, final:Dumnezeu nu va reveni asupra deciziei sale. Imperetia este insa abiala inceput, nu a aiuns incd la desdvdrqire; de aceea lisus vorbegtedespre Impdrdlie ca despre ceva ce ,,este aproape" $i ,,care a sosit".In ambele cazuri, este vorba de o noutate surprinzatoare: s-a deschisun nou timp in istoria oamenilor, un timp marcat de prezenta activdgi iubitoare a lui Dumnezeu, victorios impotriva rdului.

Iisus vorbeEte despre ,,impdrdtie" (,,regat") sau despre ,,suverani-tatea (regalitatea)" lui Dumnezeu (malkuta', in aramaicd) in concor-danld cu credinlele iudaice ale timpului, care subliniazd victoria satrecutd, prezentd Ei viitoare. Nu existe limite nici spa[iale, nici tempo-rale, pentru puterea lui Dumnezeu, care se intinde pe tot pamantul Sila toate popoarele Ei supune toli zeii lor. AEa se spune in Psalmul144,13: ,,impdrd(ia ta este impArd[ia tuturor veacurilor, iar stdpAnireata din neam in neam". Pe o linie asemandtoare, care subliniazdsuveranitatea universala a lui Dumnezeu, se cite$te in Psalmul 98, I :

,,Domnul impiirdtegte: sd tremure popoarele; Eade pe heruvimi: sd secutremure pdmAntul". Potrivit unei mari pdrli a gdndirii iudaice,impdrd[ia lui Dumnezeu se va ivi cAnd duEmanii Israelului vor fiinvinEi. Atunci se va instaura regatul etern al^lsraelului intors din exilgi refdcut prin legdmant, Templu Ei Lege. Intoarcerea finald a luiDumnezeu pe pAmantul lsraelului este prezentate concret intr-o

5.I.I, DUMNEZET] SE MANIFESTA

scend ( ,,Domnul Savaot va fi rege gi slava lui va strdluci inainteabdtrdnilor in muntele Sionului si in Ierusalim!") (lsaia 24,23), din carenu lipsegte figura lui Mesia. inir-un cuvAnt,,$i va fi Domnul impdratpeste tot pdmAntul" (Zaharia 14,9). Sau, cum profetizeazd al treileadintre Oracolele sibiline, va fi un rdzboi cumplit, precedat decalamitdtri cosmice gi, la sfArEit, ,,Dumnezeu va instaura o impdrd(iepentru totdeauna printre oameni" (3,767).

In scrierile apocaliptice iudaice, trece pe primul loc victoria luiDumnezeu asupra lui Satana, capul inamicilor Israelului. in CarteaVeghetorilor, inclusd in Prima carte a lui Enoch, Azazel (= 5216nu;este legat de mdini Ei de picioare de Rafael, ingerul lui Dumnezeu, qiingropat in desert pan6 cand, in ziua judecd[ii, este aruncat in foc(10,4-6). $i in Testamentul lui Dan, inclus in Testamentul celorDoisprezece Patriarhi, infrAngerea lui Belial (= Satana) estespectaculoasd: ,,El insuEi (Dumnezeu? Mesia?) va purta rdzboiulcontra lui Belial qi se va rdzbuna pentru totdeauna pe dugmaniivostri, va elibera prizonierii din mAinile lui Belial [...] Ierusalimul nuva mai fi niciodatd devastat Qi Israelul nu va mai fi dus in robie,fiindcd Domnul va fi in ele, cel SfAnt va impdrdti asupra lor" (5,10.l3).in scrierile de la Qumran, gi anume in Regula Rdzboiului, victoria esteasiguratd de puterea Domnului, care este sfant, Ei de ,,Regele glorieicare este cu noi impreuna cu sfinlii sai" (12,8). Stdpdnirea lui Belialva fi anihilatd Ei la fel vor fi alia[ii lui, ftrtt'm, termen criptic pentru adesemna pe strdini Ei, in particular, pe romani (15,2-3). ln schimb,sabia Dumnezeului lui Israel nu va avea rival (16,1). Intr-o scriere dinsec. I d.H., Adormirea lui Moise, se spune cd ,,lmpdrdlia [luiDumnezeul se va manifesta in toatd creatia sa !i atunci Satana nu vamai exista Ei suferin[a va dispdrea odatd cu el" (10,1).

in toate aceste texte, instituirea imparaliei atotputernice a luiDumnezeu pune capdt, in mod definitiv impdrd[iei lui Satana 9i aduhurilor rele, aliate cu popoarele inamice ale Israelului. $i lisus iqiproiecteazd activitatea ca pe o luptd victorioasd contra lui Satana 9i asupuqilor lui, demonii: ,,Am vdzut pe Satana ca un fulger cdzdnd dincer" (Luca 10,18). Dar, cum observd G. Theissen, nicioda6 nu-iconsiderd pe pagAni duSmanii sdi Ei, in consecin[d, nu-i va asocia cudugmanul real, principele riului, cel ce subjugd qi distruge.

in acest orizont, in care sperantele religioase gi utopiile politiceiudaice merg mdnd-n mAn5, apare anunlul lui lisus: Dumnezeu vreasi devind prezent cu toata puterea lui impdrdteascd de eliberare Eide iertare, de integrare gi de clementd. Cdnd lisus le vorbeEte despre

Page 3: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI

Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta.Triumful final al binelui Ei al dreptd[ii este anticipat de momentulprezent Ei aceasta este o invitatie se se simtd norocogi gi sd fieparticipanli la o istorie care se innoiegte in interior. Resemnarea gifatalitatea (momentul actual, rdu, va fi urmat de un viitor bun) lasdlocul la altceva: un prezent bun, marcat de impdrdlia lui Dumnezeu,va culmina intr-un viitor Ei mai bun. Fraza pe care Iisus o adreseazducenicilor sdi este astfel deplin iustificatd: ,,Fericili sunt ochii care vddcele ce vedeli voi! Cdci zic voud: Mulli prooroci Ei regi au voit s6 vaddceea ce vedeli voi, dar n-au vdzut, Ei sd audd ceea ce auzi{i, dar n-auauzit" (Luca 10,23-24ll Matei 13,16-17).

O asemenea fericire dezarmeaza tentativele de a indrepta aten(iaspre intrebarea tipicd, comund: dacd ImpdrS[ia lui Dumnezeu ainceput deia inseamnd cd sfArEitul lumii este aproape. CAnd va veni?Un prim rdspuns trece prin imaginea fulgerului, fenomen atmosfericinstantaneu Ei imprevizibil, dar in acelaqi timp perfect vizibil de Ia uncapdt la altul al cerului gi de pe pdmdnt (Matei 24,27 ll Luca 17,24:,,aEa va fi Ei venirea Fiului omului ", personaiul ceresc care va veni sdjudece omenirea). Imagini ale surprizei sunt Ei cea a stapdnului caresosegte in plind noapte (Marcu 13,34-36, Luca 12,36-38) Ei a holuluicare vine noaptea, evident neanuntat (Matei 24,43 ll Luca 12,39). Nueste posibil deci sd se facd nici o previziune, nu se poate oferi nici unindiciu. Mai bine sd se recunoasca ignoranla proprie in leg6turd cu odecizie pe care Dumnezeu Si-a rezervat-o lui insugi gi pe care nimeninu o poate influenta (Marcu 13,32 ll Matei 24,36): ,,lar de ziua Ei deceasul acela nimeni nu gtie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numaiTatdl". Iisus nu vrea sd intre in speculalii despre viitor, nici despresemnele care vor anunla sfArEitul istoriei sau a fragmentului deistorie pe care-l trdim acum. Cu alte cuvinte, sfArEitul lumii poatea$tepta. Aceastd idee nu este pusd sub semnul intrebdrii nici princele trei sentinle ale lui lisus care par sd lase sd se inteleagd cdlmpdrdlia va veni imediat. Analizate atent, acestea nu schimbd celeafirmate pAnd acum. Pe de o parte, Iisus vrea sd transmitd soliditate

Ei convingere: ,,Adevdrat grdiesc voud cd nu va trece generatiaaceastar pAn6 ce nu vor fi toate acestea" (Marcu 13,30-31 ll Matei24,34-35ll Luca 21,32-33). Sintagma ,,toate acestea" nu indicd in modnecesar sfArgitul lumii, ci semnele care il preced: ,,cdnd veli vedea

' in gibliu Ortodoxa romaneasca: ..neamul acesta".

s.t.r. DUMNEZEU sE MANTFESTA 3lz

implinindu-se aceste lucruri, s6 Etili cd El este aproape, lAng6 uEi"(Marcu 13,29 ll Matei 24,33 ll Luca 21,29).

A doua sentinld pare sd fixeze o datd referitoare Ia sosirea Fiuluiomului, la sfdrEitul istoriei: ,,adevdrat grdiesc voud: nu veli sfArgi [destrdbdtutl cetdlile lui Israel, pAnd ce va veni Fiul omului" (Matei10,23). Dar lisus se poate referi aici, nu fdrd o dozd de ironie, la mareaindatorire care-i agteaptd pe ucenici, trimiEi ca misionari printrepoporul lui Israel - oriunde s-ar afla -, gi care, sigur, nu va fi incheiatdcdnd va veni Fiul omului.

in sfArEit, data sosirii impdrdliei pare fixatd cu precizie in Marcu9,1 (ll Matei 16,28 ll Luca 9,27): ,,Adevirat grdiesc voud cd sunt unii,9in cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, pdnd ce nu vor vedeaImp6rdtia lui Dumnezeu, venind intru putere". Si observdm insd cdfraza se referd la ,,unii" - de presupus cd la ucenici, care vor muri maitdrziu - 9i cd lisus nu se include printre ei. E dificil, agadar, de dedusce este convins de sfdrEitul imediat al lumii: existd un interval inaintede sosirea acestuia, chiar dacd sosirea finald a impdrdliei nu parefoarte indepertatd. Sentinta din Marcu 9,1 este unicul textin care Iisusvorbegte despre desdvirgirea impdrSliei in timpul vie(ii unora dintreucenicii sdi; ca atare, poate fi vorba de o modificare fdcutd decomunitatea creqtind timpurie.

RezumAnd, cuvintele lui lisus sunt prea puline pentru a face dinel un profet apocaliptic care, cum credea A. Schweitzer, ar fi inlelesImperalia ca pe o realitate exclusiv viitoare qi ar fi crezut cd sfdrSitullumii e iminent.

5.1.1.2. Intrarea in impiirdlie, acum Ei apoi

Agadar, in ceea ce priveste venirea Impdrdliei lui Dumnezeu, esteinutil de cdutat semne care sd permitd fixarea datei ei. Atentia estesolicitatd de momentul prezent: ,,impardlia lui Dumnezeu esteinduntrul vostru" (Luca I7,21). Aceastd formulare, destul deambigud, poate l5sa sd se inteleagd cd impdrdlia este ,,induntrul"fiecdrui om, cd mediul ei este interior gi spiritual, aga cum sugereazd,in parte Ei paralel, Evanghelia lui Toma 3 ( ,,impdrdlia lui Dumnezeueste in voi gi in afara voastrd"). Dar chiar in aceastd evanghelie, inlogion 113 se spune cd,,lmp6r6(ia Tatdlui se intinde pe p6m6nt". Prinurmare, Impdrdlia nu este pur interioar6, ci exterioare Ei vizibild, datfiind cd existd indicii ale prezenlei ei in lume. Pentru lisus, impdrdlia

Page 4: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

3r8 s.r. DUMNEZEU, TATAL, Sr i|\TPARAT!A LUI

este accesibih celor carel ascultA, acum Ei aici, Ei trebuie deschiEibine ochii gi alintite cu luare-aminte urechile pen[u a o primi Ei aintra in ea.

Mai este un element in cuvintele lui lisus care merita subliniat:,,nu vor zice: Iat-o [impdrdlia e] aici sau acolo" (Luca 17,21). Cusiguranla Impdrdlia nu se situeazd intr-un loc precis al istoriei, ca Eicum s-ar putea identifica cu unul din multele proiectele sociale,politice sau culturale care au iegit sau vor ieEi in aceasta. impdrdlianu se poate ageza sau cuprinde intr-o ideologie sau un proiect. Avorbi despre lmpdrd[ie inseamnd a vorbi despre o noud inimd,despre rela[ii personale diferite, despre structuri umane carecorespund modului in care Dumnezeu a creat gi viseazd aceastdlume. hoblema decisivd este cum intri in lmparatie, participareapersonald intr-un spa[iu de mantuire, fericire Ei recuno$tintA - pecare Dumnezeu, devenind prezent, il oferd tuturor prin intermediullui lisus. Pentru aceasta este nevoie de o hotdrAre, o dorinld, o voinla,care nu pune condilii.

De aceea lisus, spre uimirea ucenicilor, ia ca model copiii:impdrdlia lui Dumnezeu trebuie primitd a$a cum o prime$te unprunc, adicd din nevoia gi sldbiciunea celui care gtie cd singur nuface nimic (Marcu 10,15ll Luca 18,17). Un alt model, $i mai derutant,este cel al pdcdtogilor publici - publicanii, colectorii de taxe 9iprostituatele - care merg inaintea bunilor practicanti ai Legii inimpdrdlia lui Dumnezeu (v. Matei 21,31l). Nici ace$tia, evident, nupun condilii ca sd primeascd un mesaj care le schimbd viala.Contramodele sunt, in schimb, cei ce se considerd drepli Ei care,poate tocmai de aceea, refuzd invitalia lui lisus gi chiar fac campanieimpotriva mesaiului pe care el il comunicd (v. Matei 13,13 ll Luca12,52). Nu e ugor nici pentru cei ce trdiesc ataqa[i de bogdtiile lor Eicu greu iau hotdrArea, care le-ar putea pune in disculie statutul, dea-gi reorienta viala. O datd lisus invitd un bdrbat bogat sdl urmeze,dar acesta se retrage trist gi abetut: bunurile pe care le poseddconstituie o barierd insurmontabild pentru a intra in Impdrdlia luiDumnezeu (v. Marcu 10,23 ll Matei 19,23 ll Luca 18,24).

in concluzie, intrd in impdr6lia lui Dumnezeu cel ce o cauta, maimult ca orice, ce o urmeazd, ce wea sd fie primit in ea (Matei 6'33 llLuca 12,31). Lucrurile nu sunt ins6 ugoare gi intrarea in Impdrdlieimplicd gocuri gi violenle, rupturi exterioare 5i interioare, negareapropriului eu Ei a propriei lumi. lisus afirmd, cu o metaford viguroase'cd intrarea in impdrdtia lui Dumnezeu cere efort gi lupta: ,,se ia cu

s.Ll. DUMNEZEU sE MANTFESTA stg

ndvald, Ei cei ce dau ndvald, pun m6na pe ea"r. (Matei I1,12 ll Luca16,16). Cine iubeEte o comoara luptd ca s-o ob[ind. Cine wea sd-Eiinsugeascd ceea ce dore$te trebuie sd fie perseverent gi tenace.

Doud parabole sunt caracteristice pentru comportamenteletenace gi insistente gi meritd amintite aici. in parabola prietenuluiinoportun, care vine la miezul noplii Ei strigd Si bate la poartd, este oincdpdlanare eficientd, care obline ce dorege, chiar dacd facegdldgie cAnd toli dorm (v. Luca ll,5-8). Uneori ceea ce nu obtineprietenia liniEtitd ob[ine prietenia insistentd. Este Ei cazul viiduveiconfruntate cu un judecdtor fdri scrupule, cdruia, protejat deprepotenta Si impunitate, nu-i pasd nici de Dumnezeu, nici deoameni. Un personaj ca acesta este accesibil doar prin presiunerepetatd: iudecdtorul va capitula doar in fa[a incdpd[Andrii unei femeicare nu obose$te sd se pl6ng6, neavAnd nici o altd armd ca sdl facdpe omul fdrd scrupule si cedeze. Doar mica for[6 a vdduvei, amplifi-catd prin tenacitate, va obline ceea ce urmdre$te: ca judecdtorulsd-gi piardd rdbdarea (!) gi sd facd, in sfArgit, dreptate celui care nuinceteazd sd-l sdcAie (v. Luca l8,l-8). in mod similar, impdr6lia cereo ceutare insistentd, o munca suslinut5, ca aceea a negu(dtoruluicare a ceutat mereu perle fine gi care intr-o zi a gdsit-o pe cea maifrumoasd, perla care i-a schimbat viala (v. Matei 13,45-46). Sau capescarul care aruncd in apA toli pe$tii mici EiJ pistreazd fdrd nici ceamai micd indoiald pe cel mare, singurul care meritd (v. Toma 8).

A intra in Imparetie inseamnd, in ultimd instanld, a accepta cuIisus cd Dumnezeu iEi face simlitd prezenla in lume Ei cd lucrurile numai sunt ca inainte. Totul e transformat, cdci orizontul speran(ei s-aapropiat de viala oamenilor. A intra in impdrd(ie echivaleazd cu a fipartaq, acum Ei aici, la vestea bund a sosirii impdrdliei gi, in acelagitimp, a anticipa pacea impdrd[iei viitoare gi eterne. Cine primeEteImpdr6lia pe care o anunld lisus va gdsi primire in casa definitivd, inImpdrd(ia care, la sfdrqit, se va manifesta deplin. Iisus formuleazdpropriul sdu viitor in termenii participdrii la masa din impdr6tie,anunlatd de profelii Israelului: ,,AdevArat grdiesc voud cd de acum nuvoi mai bea din rodul vilei pAni in ziua aceea cAnd il voi bea nou inimperAtia lui Dumnezeu" (Marcu 14,25 ll Matei 26,29 ll Luca 22,18). (V6.t.3.)

lTraducere versetului s-a dat dupe Biblia hotestantA, textul nind mai aproapede original. in Biblia Ortodoxe: ,se ia prin straduinF gi cei ce se silesc pun manape ea".

Page 5: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

5.I. DUMNEZEU, TATAL, $I iMPARATIA LUI

Nu totdeauna insd perspectivele sunt cele mai promilatoare.Pentru bogatul care cAuta sd dobAndeascd via(a veqnicd nu va fi,spune lisus, ugor sd intre in Impdrdlia lui Dumnezeu (Marcu10,17.23). Dificil este gi pentru omul imoral, pentru cel ce-i face peal[ii sd cadd in pdcat Ei-i indepdrteazd pe cei fdr6 apdrare de caleacea dreaptd: mai bine sd rdmAnd acum cu un singur ochi decdt sd fiepierdut mai tArziu pentru totdeauna, degi cu ambii ochi (Marcu 9,47

ll Matei 18,9 ). La fel, cel ce se multumeste sdl invoce pe Dumnezeudoar din buze, dar nu trdie;te aga cum ii cere el (Matei 7,21 ). Sau ceicare, degi apar(in poporului lui Israel, nu vor primi vizita pe careDumnezeu le-o face prin intermediul cuvintelor gi semnelor Iui Iisus,spre deosebire de strdinii care, veniti din rdsdrit Ei din apus, vor sta lamasa impdrd(iei cu patriarhii, Avraam, Isac Ai lacob (Matei 8,12 llLuca 13,28).

5.1.1.3. Chemarea grabnicd a lui lisus

Iisus pune omul fald-n fa{d cu el insuqi qi cu viala lui. Dacd Dumnezeudevine prezent in istorie Ei astfel mdntuirea Ei iertarea finald suntanticipate, rispunsul fiecdruia nu poate fi am6nat sau ambiguu: va fio judecatd viitoare final5 a lui Dumnezeu, care va cAntdri inimafiecdrui om. Dar ceea ce anuntd insistent lisus este cd, impotrivatuturor previziunilor, intervenlia lui Dumnezeu are loc mai devreme.In consecin[d, timpul actual (cel de acum doud mii de ani gi cel deacum) devine un timp al innoirii propriei inimi: un timp de gralie, dinpartea lui Dumnezeu, gi un timp de pocdinle, din partea fiecdrui om.

Chiar de cAnd incepe sd predice, lisus adreseazd o chemareenergicd: ,,Pocdi!i-vd!" (Marcu l,l5). $i Ioan Botezdtorul fdcuse dinpocdintd esenta mesajului sdu (v.4.5.2- l.). Dar, pentru lisus, pocdinlanu este pregdtire pentru judecatd, ci rdspunsul la un mesaj funda-mental: Dumnezeu este deja prezent, Impdrdlia lui sose$te. Este oschimbare considerabild de perspectivd, care transpare din imagini.in timp ce loan vorbea despre bdtut 5i vAnturat grAul la arie, cudespdr[irea ulterioard, definitivd, intre grAu (care se pdstreazd) Eipleavd (pentru foc), Iisus aduce in atenlie semAndturile Ei secerigul,adicd imprdEtierea semintei Ei recolta, spicul plin Ei bogat. PentruIoan acum e momentul ca toporul se taie arborele care nu dd rod,care trebuie si sfArEeascd in foc, Iisus afirme ca nu trebuie taiat unsmochin care nu rodeEte trei ani: inainte de al taia, trebuie sapat in

s.l. l. DUMNEZEU sE MANIFESTA

jurul lui Ei pus gunoi, ,,p.oate va face rod in viitor" (Luca 13,9).Chemarea de a intra in Impdrd[ie este o imbinare de urgenld $irdbdare.

Oricum, nimeni nu va fi scutit de a sta fatd-n fald cu Dumnezeu

Ei cu el insugi. lisus condamnd tentatia de a crede cd nu trebuieschimbat nimic - sau, cel mult, lucruri neinsemnate - in viataproprie, dacd te consideri drept gi bun, ireprotabil. Cealalta tentalieeste se crezi cd ceilalti - pecdto$ii - trebuie sd se pocdiasci. In falaerorii arogante privitoare la propria rectitudinte, Iisus subliniazd cdadversitd[ile Ei nenorocirile vin singure, indiferent de purtareafiecdruia qi cd, prin urmare, nimeni nu poate crede cd apelul laschimbarea vielii este adresat celorlal[i, nu lui. EI amintegte cazulunor galileeni care au murit masacrali de trupele romane in templu

Ei episodul cu cei optsprezece oameni mo4i sub ddrAmdturileturnului din Siloam. Nici unul dintre cei morli nu era mai vinovatdecAt cei rdmagi in via!6. Lectia e clard: ,,dacd nu vd veli pocai, toliveli pieri la fel", to!i, adicd, pot muri, de aceea toli trebuie sd sepocdiascd (Luca l3,l -5).

Anuntul lui lisus ii pune pe cei care il ascult6 in faga unei ocazii unice

Ei irepetabile. Nu trebuie ratatd, Nu rateazd ocazia zilierul aflat la sapdla larind Ei care, dupd ce a gesit o comoard, o ingroap6 din nou, vindetot ce are Ei cumpdrd larina: bucuria lui e bucuria omului norocoscare, printr-o intorsdturd a so4ii, a vazut cum i se schimbd viala. Nuo rateazd nici negustorul de perle fine care gdsegte intr-o zi o perldvaloroasd gi, asemenea zilierului, se grdbe$te si vAndd tot ce are casd cumpere ce ceuhse dintotdeauna. Prin aceste doud parabole(Matei 13,44-46) Iisus aratd c5, in privinla impdrdliei, trebuie evitatdorice neatentie, ca acum este marea ocazie a vielii. Ar fi o eroareimensd sd te lagi cuprins de indoiald sau teamd. Chiar dacd nu e ugorsd renuntri la tot ce ai, un asemenea prilei, care transformd intreagaexisten[a, nu poate fi lesatd sd treacd. Bunurile fiecdruia sunt relativefald de ceea ce este plenitudine Ei hotar, fa[i de incomparabilafericire Ei bucurie.

Altfel, dacd nu se reac[ioneazd atent, dacd nu se aclioneaza cuhotdrdre, se produce eEecul cel mai r5sunetor, ca in parabola vinuluinou pus in burdufuri vechi, care plesnesc ai vinul se varsi, sau apeticului de postav nou pus Ia o haini veche, care in felul dsta serupe Ei mai mul t {Marcu2,2l'22ll Matei 9,16- l 7 ll Luca 5,36-39). Acumeste momentul decisiv, un dmp privilegiat gi special, ca la o nunte,

321

Page 6: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

5. i. DUMNEZEU, TATAL, SI IMPARATIA LUI

unde totul se desfiiqoara rapid, Si unele practici, precum postitul, potagtepta: cine ar posti aflandu-se aldturi de mire la nuntd? (Marcu2,18-20 ll Matei 9,14-15 ll Luca 5,33-35). Sau cine Si-ar construi prostcasa, pe un teren ferA rezistenlii sau ridicand zidurile inainte de aturna fundalia, cu riscul evident de a vedea - in batiocura tuturor _cum ploile Ei vdntul le surp6? (Matei 7,24-2T ll Luca 6;42-49).

Nici ucenicii nu pot da inapoi cAnd sunt chemali de Iisus sdlurmeze. In fala ocaziei vielii lor, pe care le-o oferd invdtdtorul, ar fi ogregeald sd caute scuze, sd nu-gi dea seama de importanla pro-punerii. EEecul in viald nu e o problemd de bani sau de recunoagteresociald. A eEua inseamnd a nu-[i dea seama ce ti se oferd orin mareafereastrd deschisd de lisus: prezenla iubitoare i lri Du-n"r"u.- Nu lipsesc parabolele in care eEecul este prezentat cu realism Eiforld. In acest sens, ironiile vecinilor il vor umili pe cel care voia sdconstruiascd un turn gi a trebuit sd se opreascd din lipsd de resurse.Sau, cu eEecul cel mai ruEinos se intelnegte regele care se incdpdgA_neaze sd poarte rdzboi impotriva unui inamic cu efective dubte Eicare, in pofida acestei situatii, nu trimite o solie de pace inainte de aincepe ostilitdlile (v. Luca, 14,25-32). in parabola celor zece fecioarealese ca domnigoare de onoare ale mirelui, iumatate dintre ele nupot sd-Ei indeplineascii sarcina incredinlatd fiindcd, in momentuldecisiv, to4ele cu care trebuiau s6 iasd in intAmpinarea mirelui li sesting Ei nu se g6ndiserd sd-gi ia ulei de rezerv6. Egecul le insolegte, intimp ce cealaltd iumatate, cele care erau preg6tite, intrd la nuntd cumirele (v. Matei, 25,1-13). iqi duc la capdt insdrcinarea gi slugilecare-$i agteapta stapanul veghind, dacd e nevoie pand dimineata, Siprimesc de la acesta tot felul de onoruri (v. Luca 12,S5-3g). lzbdndd e$i pentru administratorul credincios cdruia stdp6nul. cAnd seintoarce gi vede cd s-a purtat bine cu slugile ce i-au iost incredin[ate,ii este recunoscdtor, dar eEueazd administratorul cel rdu care a b6tutsfugife gi s-a imbdtat (v. Marei 24,45-Sl ll Luca 12,42-46). Simila( esreadmonestata sluga care s-a multumit sd ingroape talantul incredinlatde stdpAn Si sunt rdsplatili cei doi care riscaserd gi astfel dublaserdcantitatea primitd (Matei 21,14-3011 Luca 19,11-27).

Intr-un cuvAnt, cine este pregdtit nu egueaz6, este recunoscut Eiprimegte bund recompensd. Chemdrii lui lisus de a intra in impdrdlietrebuie sd i se rdspundd cu generozitate Ei hotdr6re. Cel ce-oprimeEte va fi insolit de fericire.

5.I.I. DUMNEZEU SE MANIFESTA

5.1.1.4. Mesagerul gi mesajul

Mesajul este inseparabil de mesager. impdrdlia este inseparabild decel ce-o vesteste. Iisus sugereazd cd Dumnezeu a inceput sd se facdprezent prin cuvintele Si gesturile lui, fante de lumine intr-unintuneric rece 5i ostil: ,,Cel care e departe de mine este departe deimpdrdlie" (Toma 82). Chiar de la inceput, exorcismele sunt poatemodul cel mai spectaculos de a semnala aceasta prezenld:

expulzarea demonilor care tulburd spiritul oamenilor arata cd forlardului este invinsd. Existd cineva mai puternic ca el, care are, prin

defini[ie, putere, cineva care este capabil sdJ lege Ei sd'l supund: celcare inldnluia este acum inldnluit. lisus este mai puternic decAtSatana (Marcu 3,27 ll Matei 12,29 ll Luca 'tl '21-22).

Tot de Ia inceput apar parabolele, metafore care vorbesc despreimpdrilie Si o anuntd, o prezintd, o pun in evidenld. Activitatea lui

lisus, in ansamblu, este legata de o convingere personalA, comu-nicatd cu perseverent6 celor carel ascultd: ceea ce Dumnezeu a

inceput, Dumnezeu va duce la capdt. De aceea existd o succesiunede parabole care evidenliazA contrastul dintre un inceput modest'

aproupe neinsemnat, Ei un final splendid. DacA laranul pune in

biazdi sdmAnla, aceasta cregte. in timp ce zilele trec Ei ldranul iEi

vede de ale lui, sdm6nla creste, fArd oprire, 9i cAmpul se umple la

inceput de fire de grdu, apoi de spice Ei, pdnd la urmd, de gr6u copt'

Fdri sd-gi Aea seama, graul e gita Ei sosegte timpul seceriEului (v'

Marcu 4i6-29). Dacd e un contrast evident intre un camp semanat 9iun camp ce aSteapta secerigul, diferen[a dintre o minusculd sdmAnlS

de muEtar qi planta crescuta, atat de robusta cd pdnd,gi pdsdrile igi

fac cuib intre crengi (v. Marcu 4,30-32 ll Matei 13,31'32 ll Luca

13,18-19) este enorrid. MuEtarul semdnat de om cregte fabulos' iar

aluatul pus de femeie in trei mdsuri de fdind dospeEte toatA coca(Matei i 3,33 ll Luca 13,20-21). Munca pe cdmp 9i in casi sunt

izvoarele normale de inspira(ie pentru paiabolele lui Iisus: impdrdlia

este a lui Dumnezeu Ei avielii de zi cu zi. inceputul este insignifiant'

dar sfdrgitul va fi mdrel'Una dintre parabole - parabola semdndtorului - ocupd un loc

aparte in tradilii evanghelicd gi exprim6 ferma convingere a lui lisus

ci impara$a vi merge inainte Ei va cunoagte un final magnific. La fel

Darabola fLmeii oferd rdspuns indoielilor ucenicilor care visaserd un

succes imediat gi spectaculos. Iisus rdspunde cu increderea in faptui

cd Dumnezeu va instaura complet lmpdrdtia sa' mai mult' ctl

I

Page 7: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

T324 5,I, DUMNEZEU, TATAL, $I iMPARATIA LUI

ce.rtitudinea cd fiecare clipd a vietii este hotdratoare gi adecvatd sdprimeascd for(a milostivirii lui. privirea lui lisus nu se inoreapta atAtspre viitor, cat spre prezent. Iar prezentul este un amalgam deegecuri Ei izbdnzi, de realitdli mari Ei mici. Rezultatele, privite global,pot fi marunte, dar existd spatii de fericire gi de vindecare care sunto ,,izb6ndd" pentru cei cdrora Ii s-a redat demnitatea si care au lostumanizali prin puterea lui Dumnezeu: pecdtosul primii sau bolnavulvindscat gesesc in impdrdlie ancora de salvare a vietii lor.

In parabola semdnitorului se descriu trei situatii in care sdmdnlase pierde qi una in care sdmdnla fructificd in trei grade. Seminleiecare cad pe l6ngi drum nici mdcar nu ajung in pd;ant: vin pdsdrileqi le ciugulesc. Cele care aiung in teren pietros, incollesc repede,caci stratul de pAmant e subtire, dar, cum nu au rdddcini profunde,soarele primelor cdlduri arde micile spice Ei acestea se usucA. Alteseminle ajung in zona in care cresc ciulini gi acegtia, mai puternicidecA^t fragilele spice, le sufocd, astfel cd spiCele rdmAn rahiiice, f6rdrod. In schimb, seminlele ingropate in pdmdnt mdnos rodesc Ai aicirodul e bun (30 din una), excelent (60), chiar extraordinar (100).Neimpiedicatd de nimic, recolta ajunge unde trebuie Si acest faptface ca eEecurile anterioare sd fie uitate (v. Marcu 4,3_g ll Matei 13,3_9ll Luca 8,5-8).

Cu aceas^td parabolA, Iisus nu vrea doar sd justifice inceputurilemodeste ale Impdraliei lui Dumnezeu, ci vrea sd sublinieze ca rezul_tatele activitdlii sale (formate d^in egecuri Ei izb6nzi) rdspund moduluide acliune al lui Dumnezeu: impArAtia n.l soseEte trilmfal, dintr_odatd, ci se. instaureazd treptat, intr-o alternanl5 dL momente reuqite$r mal pulin reu$ite. lmpiirAlia cunoagte momente de impetuozitateSi momente de sterilitate gi respingere. Dar se impune increderea:-Dlmnezey va incorona printr-o bogatd recoltd inceputurile careimbind diferite situalii.

Aceastd incoronare este subliniatd intr-o formd speciald in rusd-ciunea ucenicilor, Tatdl nostru, devenitd rugdciunei creStind (Matei6,9-13 ll Luca I1,2-4). Iisus se a dreseazd cdtri Dumnezeu din proximi_tate Si pune pe buzele celor cel invocd cuvdntul ,,Tatd',. in acelagitimp, vorbeEte despre proximitatea lui Dumnezeu prin primele doudsolicitdri ale rugiciunii, care pot fi considerate paralele. in prima(,,sfinleEte numele tdu" sau, in traducerea cea mai frecventd,,,sfinleasca-se numele tdu") se cere Tatalui sa aclioneze qi sd-gi mani_feste puterea gi gloria sa, ca toli se-t poatA recunoaEte cj Dumnezeu,

5'I 'I ' DIJMNEZEU SE MANIFESTA 325

Stdpan al Universului Si prieten al sdracilor $i oprimalilor' in adoua

(,,fi s6 vina impdrd[ia ta" sau, in traducerea cea mal comuna "vlei'-oatatiu ta"),'ucenicul cere ca Dumnezeu s5' instaureze curdnd'

iotiL ti l"pfin, imperdlia sa gi ca mAntuirea sa se striluceascii de la

"" .jpat iu uitut ut pimantutui. impdrSlia celui care este Sfant va

inr"-itu triumful dieptatii qi al p5cii, al binelui gi al adevdrului'

lin.ofo a" frontierele itriite ale lsraelului, astfel incat se va implini o

sDerantd comuna tuturor oamenilor'-. - so"runtu intr_un viitor al plenitudinii igi are rddScinile in certitu-

ainelsemnetot impiraliei, aela vizinite in activitatea lrri.lisus' Acest

Jisfret in"eput este insd esenlial, caci aratd angajarea lui,Dumnezeu

iulu A" o*"nit" Ei nevoile ei qi dd fo(d speran[ej oamenilor' Nu este

contradiclie intre a cere sd vini impdrdlia pe deplin.gi a afirma cd

;;i;it;"j'; t"-ne ale venirii ei Nu este vorba de o disiunclie de tip

nni. r-i_paratia este sau nu este aici"), ci despre ceva paradoxal

i-i-tiliti '" nu "rt"

aici qi deja incepe sd fie aici") De aceea'

;:;;i;"i';;t" ca impardlia sa vind qi, in acelagi timp' Iisus ii cere sd

intreinea.Vi i torgiprezent 'cumafirmiG'Stanton,sunt juxtapuse';;;;;i"i;t. - nu fira tensiuni - in predicarea lui lisus (qi in viala

fiecdrei fdPturi umane!).pe aceasta linie de imbinare intre prezent Si viitor' Tatal nostru

continJcu incd trei solicitdri: una referitoare la trup.(pdinea de

toaie tifefu gi, in acelaEi timp, pAinea de la. masa cereascd)' una refe-

,l-t"-. r" reialiile dintie Dumnezeu si noi si dintre noi 9i aproapele

"orii" ti"ttur"u primitd de la Dumn6zeu corespunde iertarii oferite

;;;;;;;-^t greqit) 9i, o a treiu, referitoare la spriiinul spiritual

i"irtiu noiatitoi in" clipa ispitei)' Tradilia care .std la baza

Evangheliei dupe Matei u uJ."n*ut dimensiunea cotidiand din Tatdl

nort.i, gi a introdus doud solicitari foarte ̂ oportune: una explicAnd ce

inseamnd ci Dumnezeu isi.in'tu","u'a impardqia (atat in c-er, cat si

pe pamant, trebuie sd se realizeze ce vrea Dumnezeu' "faca-se vota

ta precum in cer, aqa qi p" p;;ant;l; cealattd ("ne izbdveste de cel

;ri';,-;.ntt" a explica elibe;area de ispiti prin intermediul cauzelor

t""rhir, tJi.a Salana) 9i consecinlei ei (cdderea in rdu)'

Dac iTa td lnos t rues te rugac iuneapr inde f i n i l i e ,Fe r i c i r i l esun t.r.fui t**itlui lui lisus' iar daci in Tatdl nostru el vorbeEte din

p-*ir"it",". iui Dumnezeu, Fericirile sunt spuse din proximitatea

lelor sdraci, infometati, nefericili si denigrali. Mesaiul izvordgte, din

.,ou,air, .*p"ti.n!a concreta de milostivire gi compasiune a lui lisus'

Page 8: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

5,I, DUA'INEZEI], TATAL, 5I iMPARATIA LUI

mesagerul Impdrd[ ie i , q i care, in ul t imd instan(a, v ine de laDumnezeu insugi, cel ce l-a trimis (v. Matei 5,3-4.6.I I - l 2 ll Luca6,20-23).ln Fericiri, Dumnezeu ste aldturi de cei care se afld la nevoieqi nefericire gi nu au pe nimeni s5-i apere. De aceea, cei mai lovi{i denenorocire sau de nedreptate devin oameni fericili gi binecuvanta{i:in lmpdrd[ia lui Dumnezeu se produce o rdsturnare a situa(iilor, cdcitocmai ei, sdracii, sunt cei prefera[i, prietenii lui Dumnezeu. in pofidalipsurilor care ii oprimd, au o via(d plini de sens, cdci Dumnezeu leddruieqte prietenia Ei compania sa. impdrd(ia ,,este" (nu doar,,va fi"!)a siracilor Ei, la fel, despre rdsplata celor denigra[i se spune cd ,,estemare in cer". Speranla este indreptatd spre prezent, cdci Dumnezeule este aldturi celor care trec prin incercdri gi nevoi.

Agadar, impdrdlia este a lor, cdci le-a fost deja acordatd rdsplatacereascd. Prima gi a patra fericire subliniaza motivele fericirii caretransformd viata seracilor (Ltca 6,20.22-23). pe de altd parte, celorcare acum suferd de foame li se garanteazd cd Dumnezeu ii va sdturaEi va face sA trdiasca fdrd spaime. Viitorul este prezentat qi pentruace$tia ca un timp Ei spatiu al plenitudinii, caci Dumnezeu - uniculbine, cel ce are cheile vie[ii gi mor{ii - ii va face sd intre intr-oImpdrdlie unde nu va fi sdrdcie, nici suferin[i. Cum afirmd carteaApocalipsei: ,,$i va lterge orice lacrimd din ochii lor qi moarte nu vamai fi; nici pldngere, nici strigdt, nici durere nu vor mai fi, cdci celedintai au trecut" (21,4). Noutatea Fericirilor este cd prezentul estetransformat pe m5surd ce Dumnezeu se implicd personal in vialasiracilor de pe pAmant Ei le deschide larg porlile impardliei sale, iiface mostenitorii ei. lisus ii proclamd pe cei sdraci ferici!i fiindcd eisunt cei dintdi prieteni ai Domnului, aici Ei acum, Ei apoi, cAndlmpdrS[ia se va instaura complet, vor avea in ea un loc de onoare.

Ca gi la Tatil nostru, tradi[ia cregtind a amplificat FericirileadaptAnduJe noilor situagii in care s-a aflet comunitatea crestindtimpurie. Fericirea celor denigrati gi urmdrili (a patra din celemenlionate) exprimA dificultd(ile gi tribula(iile lor (v. o descriere inMatei 10,17-25). Spre a sublinia ca impdralia lui Dumnezeu nu se vainstaura fdrd o judecatd care va stabili ce fel de viatd a dus fiecare,Luca a inclus in Evanghelia sa patru nefericiri. Acestea sunt o punerein gardd adresatd celor care triiesc mullumiti de ei ingigi Ei indiferen[ila nevoile altora (Luca 6,24-26): bogalii, cei sdtui Ei fdrd nici o grijd,cei ce se bucurd de succes Si de o bund reputalie. Toli acegtia se

5.I. I . DUMNEZEIJ SE N'IANIFESTA

hrdnesc deja din fericirea,,lor" 9i nu simt nevoia fericirii venite de la

Dumnezeu.Tocmai sple a arata cd Fericirile sunt un program de via[d,

Evanghelia dupd Matei se referd la,,sdracii cu duhul", respectiv cei ce

trdiesc spiritual in apropierea lui Dumnezeu in umilin[5, care i se

supun gi incearcd sd-i facd voia, deqi aceasta implicd pentru eipersecutii, cci ce au milS de allii cu o inimd. curatS;i sincera, cei care

lucreazi pentru pace. Cele cinci fericiri proprii lui Matei contribuie

astfel la conturarea profilului ucenicului lui lisus ca om care crede in

Dumnezeu Si nu abandone azl cauza omului: bucuria, in impara(ic,

este qi va fi deplind (Matei 5,5.7-10).

5.1.1.5. Deciziile finale

Oferta mAntuirii este o constantd in mesajul lui lisus. Cu rdbdare Eigenerozitate, Dumnezeul pe care lisus il anunld se apropie de

oameni qi le oferA iertarea qi mila. in parabola despre grAu 9ineghinS, stepanul holdei nu vrea sA anticipeze separarea dintre

planta bund gi rea gi le cere oamenilor sdi sd le lase sd creascd

impreund pand ,,la vremea secerisului" (Matei 13,24-30)' Va veni

timpul despd{irii. Acum e timpul salvarii. O salvare care ajunge pAnA

la marginiie poporului evreu, adicd sdracii, bolnavii, pdcdto$ii qi

copiii, Qi, oca;ional, depdgegte frontierele acestui popor: centurionul

strdin din Cafarnaum qi cananeana din Tir sunt doud exemple'

Am comentat deia (5.1.1'1.) cd una din diferenlele dintre

doctrina rabinului Iisus 9i alte doctrine iudaice contemporane este

aceea ci el nu vorbeqte despre infrAngerea qi supunerea popoarelor

pdgAne de cdtre poporul^lui Israel, inlelese ca semne ale restaurdrii

pof,orutui legdmintr-rlui. in nu puline texte iudaice, precum Psalmii

iu i 'solomonr (17), sfdrqi tul istor ie i se caracter izeaza pr intr-o

rasturnare profundd: opresorii Israelului suferd cea mai ruqinoasa

infrdngere din partea."lo. pe care pAnd acum i-au oprimat' in alte

texte, "popoareie

strdine sunt acceptate ca ̂ pelerini la Sion 9i la

Ierusalim'Ei recunosc Dumnezeul lui Israel. in predicarea lui lisus

insa situalia se inverseazd: membri ai poporului - cdrora le era

destinatd impdrdlia - sunt expulzati, in timp ce strdini venili de la

rApocrifd a Vechiului Testament, din sec. I i.Hr. (n. trad.).

Page 9: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

5.I, I . Dul l lNEZEU SE I\ ' IANIFESTA5,I. IJL]I\,INEZEU. TATAL, SI IN'IPARA]]A LUI

marginile lumii se agazd la masa cereascd cu patriarhii Israelului(Matei 8,Il-12 ll Luca 13,28-29).

Refuzul de a lega mAntuirea de apartenenta etnicd sau religioasdeste confirmat in grandiosul tablou al judecd(ii finale (Matei25,31-46), in care criteriul intrarii in imparaIie este doar compasluneapentru cei neinsemna(i: infometa[ii, insetatii, strainii, dezbrdcalii,bolnavii, intemni[a(ii. $i aici - textul a primit o puternicd amprentd atradiliei crcqtine, chiar dacd nucleul concordd total cu ce spune Iisus- cei adunali in fa(a Fiului omului, care actioneaza ca.iudecAtor uni-versal, sunt ,,toate neamurile" fdrd excluderi qi preferin[e. in modsemnif icat iv, judecatorul , I isus, se ident i f icd cu sdraci i q ineinsemna[ii de pe pdmant, de oriunde ar fi, pe care ii numeEte ,,fra[iai mei". Scena reprezintd o conceptie noud asupra verificariiproiectului personal, in care comportamentul milostiv concret ialocul unor norme rituale sau legale. Orizontul ImparA(iei nu este,aEadar, limitat de aSteptarile Israelului ca popor al legdmAntului.

Este adevdrat insd cA lisus se migci aproape exclusiv in Israel gicd Israelul, poporul siu, este cadrul Si destinatarul activitS[ii sale. Odovada tangibild sunt referirile la salvare, dar Ei la judecatd (rezervatdacelora care s-au indepdrtat voluntar de mdntuirea ce li s-a oferit).Dumnezeul lui lisus este, cum a remarcat M. Reiser, un Dumnezeuviguros, un foc care insufle[egte prin compasiunea lui, dar care sepoate transforma intr-un foc devorator peniru cei care il reping pe elsau pe trimisul sdu. Aceastd corespondentd intre cer gi pdmdnt, intreIisus Ei Dumnezeu, este indicatd cu claritate intr-o sentinld referitoarela Fiul omului, personajul caruia ii este incredintatd judecata finald.Spune lisus: ,,Oricine va mafiurisi pentru mine [ma va recunoagte]inaintea oamenilor, gi Fiul omului va mirturisi pentru el inainteaingerilor lui Dumnezeu. Iar cel ce se va lepdda de mine inainteaoamenilor, lepddat va fi inaintea ingerilor lui Dumnezeu" (Luca12,8-9 | Matei 10,32-33). Este o legdturi stransd intre salvare giadmonestare, cdci ambele der ivd din suverani tatea pe careDumnezeu o exercitd asupra lumii, a oamenilor gi a istoriei. Aceastisuveranitate, energica Si exigenta, intrd in actiune cAnd Iisus vorbegteQi aclioneazd Ei cheamd la pocAinta inimii, gi in vederea judecAliidivine finale.

Iisus nu foloseqte ameninlarea pentru a-i impresiona pe cei ceJascultd, dar se referd constant la reditatile care se situeazd in spaliulprezent Si mai indepdrtat. Nu lipsesc, in acest sens, exemplele luatedin Scripturi sau din fapte contemporane sau din parabole inrudite

cu intelepciunea populard' De exemplu' inainte de potop' in timpul

rui ili", iuu inainie de distrugerea Sodomei si a Gomorei' in timpul

i;i 'l;i',;til;u

liniqtili ruti;a unei vieli care se transforma treptat

intr_un drum fdrS ieqire, pana cand dezistrul i-a surprins pe toli (v

iJ"tJ zq,st-sg ll I-uca tf,zo-ao)' Tot asa triia fdrd sd se teama de

;ili; - ';.i

mult, plin de proiecte - un om. bogat care voia sd

construiasca noi himbare ia sa-gi pdstreze bu^nurile $i bogatele

r"-f r" ' "Jt"",e.

El insuqi iqi rezuma viata in: "odihneste-te'-anan"a, bea, veseleqte{e" bar moartea l-a lovit brusc pe acel

r".nlil^i, !i n-u uuut ti*p nici s5-9i dicteze testamentul (v Luca

ii,lo-zol. De aici avertismentul lui lisus: "Fi1i (precum) cdldtori(i)"

ii"-" izl. Un alt bogat' care umbla imbrdcat ca un rege $i treia in

|ori""ta iata sa-i pele de sdracul care zdcea la poarta casei lui' a

;i';;:;ftt,-tgii vielii, in imperdtia morlii si acolo situatia s-a

;:;ili^ii;i;l, iira', ti'u.ut plin de rdni uitat de cel bosat' care se

i.riiti"" tn*;a;ce farAmele cdzute de la masa acestuia' a gasit

_arinai"* in sanul lui Avraam, in timp ce bogatul, in cazne, ii cerea

ilt ;il;; pi"a*ra J" tpa de'pe degetul.lui sd-i rdcoreascd limba'^g]"T1"fi.ii"*

imposibiid, in afara timpului, care_s-ar fi putut evrta

a... f. "i"ia,

.t"urta.,a sttipi"iiie 9i pocainau-se (v- Luca l6'19-3,l)'

Cine se pocaiegte este un,,cambist experimentat"' cineva care a qtiut

;i;;; ;;;;;e buna (om ii Ps eucto-Ctementine 2'51't )'

GAndul morlii .u rnot'u-ul pociinlei 3qa.1" qi in

loya episoade

istorice, deja amintite, din timpul vieiii tui lisus: cazul galileenilor

;;;;.;ti ;; Pilat qi cazul t"r''i rs vict'ime pe care le-a fdcut prdbu-

ij.* .ttitr,t ai; sitoum (u L"ta l3'l-5) Vi-itorul se ioacd in prezent

ii'nr "r," intelept sa ui1i, inconEtient sau interesat' fragilitatea

existenlei proprii. Clipa prezentd nu este eternd 9i bog-aliile ar putea

fi un miraj care sd te tu.a "ft"'i

uiu' D" ut""u' liindcd viala e scurti

qi are un inceput qi un sfarqii acum e timpul de a lua hotdrArile' de a

:il;t,t" energiilein cel mai bun mod posibil' Cui nu se trezeqte ql se

refugiazi in Cautarea u.., 'igu.u.t" nerodnice, i se poate intampla

ur"H"n"u celui de-al treiea siuiitoi din g^ar1!ola !lj1:ntt" a ascuns

banii care-i fuseseri rrrtt"iirrftii Ei ru tiatait n-u t:TT cu nimic Se

il;;;; ;; riscd gi cine nu"indraznegte nu ca$tiganimic' poate

ilil;"'i;;; ffiiraliei (Matei 2s' I4-30 ll Luca re't I-27) Nu tre-

il;;; ;;erie faptul ci drumul e greu qi poarta stramte Dupa o

i"ir"r" o"ri*ttt "*''tta

a" "ni""i ""

siatiu magnific care iustific6' din'Jii.'"'r"]iJ"".,"iior.

rr.u"J a"ui'gti"ta dir-ec1ia de..mers (Matei

?:T; ililil;'il,zal o stia bine administratorul abil li intelisent

Page 10: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

5.I,t. OUMNEZETJ SE MANIFLSTA :13 |5 . I . D ( I I \ INE IC I I , TA tAL ,5 I IVPAMTIA I , I I

care, ?nainte de a fi dat afard, incepe sd reducd sumele datornicilorsldpanului sdu. ca sa-qi faca prieteni Si sd-Ei pregAteascd astfel viitorul(Luca I6, l -7). Prezentul este pentru I isus un t imp decisiv qi p l in dedecizi i .

intrcbarea cine se va putea prezenta fdrd tearnd in fa{a judecd[iiuniversale (Luca 21,36) nu este eliminatd din rnesajul lui lisus care,in acest punct, se dovedeEte un urma; al lui loan Botezdtorul si alpredicar i i lu i . G6ndul judecdl i i f inale se juxtapune gAndului rno4i i :moartea gi judecata finald nu sunt departe. Este o trecere naturaldintre situa(ia trditd acum qi momentul c6nd se va da seamii. Subacest aspect, lisus insistd pe responsabilitatea fiecdru;a, nrai multdecdt pe ameninlarea condamnirii. Exemplul celui care se duce latribunal impreund cu cel care vrca sdl acuze rcflecta nevoia de arezolva nein[elegerea pAnd nu e prea tdrziu: odatd ajun5i in fa(ajudccdtorului, decizia acestuia poate fi in defavoarea ta Ei ai puteaajunge- la inchisoare (v. Matei 5,25-26). Trebuie, deci, primit mesajulImpirS(iei gi schimbatd viata proprie inainte si vina o sentinlerl:finitiv5. Judecata clarificd qi separd. Sf6rEitul nu e la fel pentru toli:,,ln noaptea aceea vor fi doi intr-un pat; unul va fi Iuat, iai celalalt vafi lasat. Doud [mori] vor mdcina impreund; una va fi luata gi alta va filasatd. Doi vor fi in ogor; unul se va lua, altul se va ldsa', (Lucal7 ,34-35 ll Matei 24,40-41 ). Sau, in parabola navodului, pescarii ,,auales in vase pe cei buni, iar pe cei rdi i-au aruncat aiari" (Matei13,47-49). Alegerca, insd, o fac pe mal, nu inainte: Dumnezcul luiIisus este rebddtor, lasd loc fiecdrui om sd traiasca pentru birrc qi sarepund balan[a in echilibru.

De-a lungul predicarii, Iisus intalneste refuzul mesajului sdu, insensi_bilitatea in fa{a evangheliei. Sunt oameni care se exclud ei ingiqi de lamantuire, care rdmAn rezerva[i sau dispreluiesc ceea ce vdd gi aud.Iisus este atdt de convis de importanta anunlului sau, inc6t ilsurprinde lipsa de credin(d a celor ce ar fi trebuit sd_l primeasca cuentuziasm (v Marcu 6,6, referitor la oamenii din Nazaret). ljnelecitate din profelii lui lsrael aiuta gdsirea rdspunsului la un fapt adeseade nein[eles. In acest sens, Isaia 6,9-10 (,,Cu auzul veti auzi !i nu vetiintelege gi, uitdndu-v5, vd veti uita, dar nu ve[i vedea,,) servegte careferin[d in capitolul parabolelor (v. Marcu 4, l2 ]l Matei 13, l4- 15 llLuca 8,10). Iisus intdlnegte qi entuziasm gi rdceald, qi acceptare girespingere. Nu de puline ori, raspund cu un entuziasm debordant cei

mai indepartati de practica religioasd Ei de normele religiei iudaice'

in timp "e

practicanlii Legii se distanleazd Si nu reuqesc sA aibi

increaere inrabinul gilileean care vorbegte cu vigoarea profe[ilor'

intr-adevar, lisus"folosegte un limbai aseman6tor vechilor profe!i

ai lsraelului pentru a caracteriza pe cei ce refuzd mesajul lmpardliei'

Cuvintele cele mai energice se refera la aqezdrile galileene in care a

infdptuit o buna parte din minuni: Corazin' Betsaida 'si Cafarnaum'

cenirul activitilii sale. Au avut norocul sA vada direct semne extra-

oiaittur" a" ui"iecare qi eliberare si' cu toaie acestea' nu.s-au pocdit'

Este neindoielnic cA acestora li se poate aplica ceea ce lisus' potrivit

iui I-u.u 19,44, aplicd la Ierusalim: ,,Nu ai qtiut si recunogti clipa in

care Dumnezeu a fost la tine"r (v' 4'5'3 1 ')'--- Al doilea grup apostrofat similar sunt capii Israelului' mai ales

inuaiat-ii feiii Ei r*s"ii (Matei 23' 13-33 ll Luca I I '37-48)' Iisus

imintegte refuzui lor qi le demascd purtarea ipocrita qi aroganta'

atentd L preceptele nesemnificative ale Legii qi neatentd la ceea ce

e cel mai important (V.4 5.4)Condamnarea se indreapta Ei spre un al treilea grup sau "strat"'

,,ou*""ii-u."t,"i generalii (aceitui neam)" sau' simplu"'generalia

l."uriu in"o-ut icesta);, care n-au primit cuvintele inlelepciunii 9i

chemar i l e lu i l i sus lapocd in (a . | ron i c ,e l spuneCa, in , , z i ua judecS l i i ' ' 'acuzatorii fiilor lui israel - ai acclora care au reluzat mesajul

i-pliati"i - vor fi strdini precum regina din Saba' venitd special si-l

;;ili;'p; reg;le inlelepi Solomon, sau locuitorii Ninivei' oraqul pe

.ui"-Ountn"ri, voi; sd-l distrugi pentru pdcatele lui' care au luat in

r".-lpi"Ji.ff" profetului lona, cAnd le-a cerut sd se pocdiasci

(Matei 12,41-42 l l Luca l l ,3 l -32) (v '4 '5 '3 '1 ' ) '' Rezumdnd, Iisus a intalnit refuzul fa!5 de predicarea sa ql' ln

fond, fa[a de ei gi acest lucru dureros 9i dur l-a.determinat sa folo-

,"iila i-ugini uigurour", deseori luate din imaginarul-biblic cel mai

p.pufu, p"itt, u".uru.t",i,u, intr-un limbaj proietic' dimensiunile !i

consecinlelu refuzului' in nici un caz, insd' nici pentru Cafarnaum'

,,patria sa", lisus nu decreteazd condamnarea eternd qi ireversibild' in

ciuda caracterului energic, deseori amenintdtot al cuvintelor sale'

n".iriit" finale apa4in doar Tatdlui, nu sunt ale Fiului' nici ale

;;;;i;; (v. Marcu t5,32), chiar dacd toate i-au "fost date de cdtre

i;i;i; iM;i"i 4i,27 ll Luci 10,22)' Ne putem, deci' intrcba' cum este

Dumnezeul, Tatdl' vestit de lisus'

-;i" g',bliu Ott"doxa romaneasca: "nu

ai cunoscut vremea cercetarii tale"'

Page 11: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

332 5.I, DUM}IIZEI I , TATAL. 5I iNIPARA IIA I, I , I

5.1.2. Dumnezeu, Tatdl tuturor, vestit in parabole

Iisus nu gi-a ,,inventat" Dumnezeul. Nu existd Dumnezeul lui lisus, pede o parte, Ei Dumnezeul lui Avraam, pe de altd parte. Dumnezeul alcdrui Fiu se considerd este Dumnezeul creator Si grijuliu, Dumnezeulpatriarhilor, Dumnezeul exodului qi Sinaiului, Dumnezeul lui David giSolomon, al profelilor gi al in!elep[ilor, intr-un cuvdnt, Dumnezeul IuiIsrael, cdruia in fiecare zi evreul pios - gi, prin urmare, Ei lisus - iiadreseazd rugdciunea Shema: ,,Ascultd, Israele, Domnul Dumnezeulnostru este singurul Domn" (Deuteronomul 6,4). Aga inceperdspunsul pe care Invd(dtorul din Nazaret il dd unui invd[dtor al Legiiinteresat de prima Ei cea mai importanta poruncd a Legii iudaice (v.Marcu 12,28-29). Dumnezeul pe care il anun!5 lisus este ,,iubitor deoameni, milostiv, indelung rAbddtor, plin de indurare Ei de dreptate",cuvinte cu care el insugi i s-a ardtat lui Moise pe Sinai (Exodul 34,6)gi care au fost reluate in cdr[ile Profelilor gi in Psalmi (v., ca exemplu,Ioil 2,l3 Ei Psalmul 145,8). Ca atare, nu existd nici un motiv de aopune Dumnezeul de pe Sinai - al credin(ei iudaice - qi Dumnezeullui lisus - al religiei crestine - ca Ei cum ar fi cel rdu gi, respectiq celbun, cel crud qi cel milos. O opozilie de acest fel falsifica totalconvingerile Ei mesajul lui lisus.

Sunt, insd, unele accente in felul in care vorbegte lisus despreDumnezeu, care dau un caracter aparte cuvintelor lui. Pe de o parte,cAnd se referd la Dumnezeu, Iisus preferd un termen (,,tat5") tuturorcelorlalte posibile (,,domn", ,,impdrat", ,,judecdtor", ,,pdstor", ,,sfant",,,preainaltul"... ). Este o alegere premeditate intre numeroaseleposibilitd(i oferite de tradilia iudaicd atat in Scripturi, cdt qi in afaraIor. Pe de alta parte, lisus vorbegte despre Dumnezeu gi despreactiunea sa in lume prin intermediul parabolelor, aforismelor,sent intelor, imagini lor cu rdddcini in v ia[a obignuita Ei ininlelepciunea comunS, apropiatd poporului, nu rezervata teologilorde profesie, invdldtorilor Legii. Lumea lui nu este a silogismului, ci ametaforei. ASa umple de conlinut precis cuvintele cele mai frecventedin vocabularul propr iu-zis. rel ig ios. , ,Dumnezeu" (sau, pr inmetonomie, ,,cer") gi ,Tata". In al treilea rand, cum am vdzut inparagraful anterior, Iisus nu edulcoreazd imaginea lui Dumnezeu,inldturAndu-i posibilele asprimi, nici invers, nu ii ascunde gloria,puterea $i suveranitatea. Dimpotrivd, in expresia ,,lmpdrAua luiDumnezeu" se pdstreazd Si se accentueazd prezenta activi EiimDlicatd a lui Dumnezeu in istoria umand. in ansamblu si in fiecare

5.1,2. DUI\'JNI]ZEIJ, TATAI- TUTUROR, VESTIT iN PARABOLE

om in particular. De aceea, mentuirea sa iqi deschid-e drum cu putere

ii a"ri.tiu"-a puterea rdului qi a principelui lui' Satana: bundtatea

se rdspAndegte Pe PimAnt'

5.1.2.1. Un Dumnezeu surprinzdtor

Dumnezeul pe care il anunld lisus rupe barierele rid.icate de calitS[ile

Si-fupucitatife personale, atenueazd diviziunile dintre oameni pe

Laza de virtr-r1i morale sau op[iuni de via15' lisus il prezintd ca pe Tatdl

din."ru.i caie ,,face si rdsari soarele gi peste cei_rii Si.peste cei buni

ii'trit"i-," pf."i" peste cei drelrti $i peste cei nedrepli" (Matei 5'45)'

i;;;;t;; ac[ioneazd rara resiriilii 9i fara condi[ionari' fdrd mdsuri

,i "uur.,a.i

dinainte. Inclusiv cei rdi qi cei nedrepli, prieteni ai raului,

i".ili."r.i, ." dreptul sd fie primili la el' gtiu ci-i va trata Ia fel ca

;;;iti.h subliniazd J' Dupont' Iisus afirmd,ci qi cei rdi au

ii"p*r ii fie iubi[i. Rationamentr]l simplu cu soarele 5i ploaia are

menirea de a infS[iqa un adevdr profund: Dumnezeu nu face distinctii

int." "l*"ni,

nici iisus nu face, cum 9i recunosc fariseii care-t pun

pt.rrr.-.-iiitttului (Matei 22,16) Evanghelia lui lisus depaQeqte'pri-u

Jlrti*ti" cAnd e vorba de aprecierea cuiva (-e om bun'irdu) cu

un argument fbarte Prozalc, dar eicient: "soarele rdsare pentru to[i"'

buni gi rdi. Sau, mai bine spus, Dumnezeu face sd rdsard soarele la

fel pentru to!i. Aceasta aon'tott'" reprezintd pentru lisus o dovada

incontestabila a unui Iucru simpiu' dar aproape nea$teptat:

Dumnezeues teTa ta l t u tu ro roamen i l o r , q i a l ce lo r ca re t ra i escdeparte de el, Pdcdtoqii.

Parabolele sunt, cum am spus' limbajul adecvat' viu' plin de

i*ugini p"ntr'.t a vesti, fird incorsetarea gi apdsarea conceptului'

lu.i""t"uf ce vrea sd fie Tatdl tuturor' chiar gi al celor ce s-au

indepdrtat de el. Un oun "teinplu

de indepartare^ este oaia pierduta'

pornitd pe un drum singura,'Je'parte de ceielalte 99 ale pdstorului Va

risca pdstorul pentru o singura iaie? Poate ca nu' poate cd nu e foarte

r".-"ri..J"uii poate e ch;r neproductiv Dar-cum nu se resemneaza

;5;rdd;;i o oui", ua pl; l; "6"tut"u

celei pierdute qi efortul lui

rl ?'.*olj,i,, ," uu intout"t mullumit acasd', cu oaia gesita'

Dumnezeu nu se resemneaza se piardd nici unul din fiii lui' il va

.i,r12 ci se va bucura cand cel pieriut s-a regasit pe sine gi a regSsit

;;;i;;;t";.. Pare-ciudat, dar este adevarat: bucuria pentru

aceastd oaie aiunge sa lte mai mare decdt pentru restul de 99' Iisus

Page 12: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

5.I. DUI\INEZEIJ, IATAL, St INIPARATIA LUI 5- I.2, DUI\'INEZEU, TATAL TtIIUROIi. VF^S]'Il' iN PAMBOI,I

nu pune limite bucuriei lui Dumnezeu (v. Matei 18, I 2- 14 ll Luca15,3-7), cum nu pune limite nici prieteniei lui cu cei care s-au pierdut.Existd o concordanld deplind intre ceea ce spune Iisus <rcspreDumnezeu $i comportamentul propriu, adesea supus criticilorevreilor stric(i. Parabolele sunt terenul neutru in care punctele dcvedere ale naratorului (lisus) gi ale celor ce il ascultA (in acest caz,fariseii) se intersecteaza gi, prin dialog, Iisus atrage de partea sa pecei care, la inceput, se arAtau refractari sal accepte. O naraliuneexceplionald este parabola fiului risipitor, in care punctul de vedereal lui lisus este reprezentat de tatd, iar opinia criticilor sdi, de fratelemai mare (v Luca 15,Il-32). Povestirea incepe cu o agresiune gi oabdicare: fiul mezin se revoltd contra tatalui !i-i cere partea dcmostenire, renun[d, cu alte cuvinte, la condi[ia lui de fiu. Dar uncipierderi dorite ii urmeazd una impusd de pu(ina lui minte: fiulrespectiv ajunge fdrd bunuri qi fard demnitate, pazliic de porci,meseria cea mai injositoare pentru un evreu. Nu are decAt o solutie:sd se intoarcd in casa tatdlui, dar, gandeqte el, ca argat, nu

"u llr.

Surpriza vine cAnd tatal il primegte ca fiu, cu o mare petrecere, ,,Cdciacest fiu al meu mort era Ei a inviat, pierdut era qi s-a aflat [l-amregesitl". Iubirea tatalui nu pune condi[ii, tatdl nu se resemneazdsd-gi piarda fiul cel mic, aga cum nu vrea sd rdmdnd nici fdrii celmare. Mai mult, vrea sd-l recupereze. Fiul cel mare nu s-a migcat deacasi, dar se simte argat, strdin, cineva ce-gi reclamd mdrunteledrepturi (o mica sdrbatoare, din cdnd in cdnd, cu prietenii) qi eindignat cd fratele ce plecase de-acasi e tratat ca fiu. Fiul cel marenu intelesese niciodata cii are tatd, mai degrabd il confundase cu unstipan. De aceea acum, in plind petrecere, tat5l se duce la el qi-i ceresd intre in casd ca fiu (,,tu totdeauna egti cu mine gi toate ale meleale tale sunt") gi sd se bucure gi el de regdsirea celui ce fusesepierdut. Dumnezeu vrea sd ierte gi iartd. A in(eles aceasta cel intorsumilit, ca argat, Si a fost primit ca un fiu. Dar gi cel rdmas acasdtrebuie sA inleleagd cine e Dumnezeu: un Tatd care, evident, e fericitcand poate sd-gi vadd fiii reunitri Ei impdca{i.

O parabold cu surprize este aceea a lucrdtorilor dintr-o vie (Matei20,1-l5). Prima surprizd e cd stapanul viei se duce de cinci oriin pialasatului ca sA tocmeascd lucrdtori - ultima oard in al unsprezeceleaceas al zilei (!), inainte de apusul soarelui. Poate proprietarul esteingrijorat cd in agricultura existd oameni care n-au ce lucra; saupoate are o mosie mare Si-i trebuie mulli lucrdtori ca se termine

repede treaba rimasd. Naratorul nu spune de la inceput Trebuie

aEieptat. Aceastd naratiune parabolica, ca atatea altele, aratd doar

intr-un mod indirect motivaliile comportamentului personajelor' Vine

seara $i ceasul platii. Atunci apare a doua surprizd: cei care au lucrat

doar o ord primesc suma cuvenitd pentru o zi intreagd, un dinar' Este

insd o surprizd relativd: stdpAnul acesta este aparte, ia oameni la

lucru cu o ord inainte de sfargitul zilei de muncd. Adevarata surprizd

vine cand iqi primesc plata cei ce au lucrat toatd ziua: tot un dinar

Protestul e unanim Ei pare pe deplin iustificat. Nu e drept se

primeasca aceea$i suma cei ce au muncit douesprezece ore qi cei ce

au muncit doar o ord. $i in parabola fiului risipitor fiul mare acuza

nedreptatea care i se face in comparatie cu cel care risipise banii

tatdlui gi fusese primit acasd de parca nimic nu se intamplase' Unde

sunt e;hitatea qi dreptatea, corespondenta dintre munca Ei plata?

Este protestul qi revolta celor care asculti - ti astdzi incd - aceastd

naraliune incomodd din perspectiva strictei,,dreptati"'.Rdspunsul stipdnului viei reprezintd punctul de vedere al lui Iisus

si. in uliima instanta, atitudinea lui Dumnezeu care ili face simlitd

irezenla in lume cu impara[ia sa. Proprietarul vrea sd arate' in primul

iana, .jut, cd nu a comis nici o nedreptate: se inlelesese cu primii

muncitori la un dinar plata unei zile gi le-a dat ce le-a promis' De ce

protesteazS? in al doiiea rAnd, subliniazd proprietarul, el poate face

t" ur.u., banii lui. Cine-i poate nega libertatea de a plSti la fel toli

muncitorii angaiali? in final, stdpdnul sugereazd o explicatie a

nemullumirii mun-itorilor angaiati la prima or5: ,,Sau.ochiul tAu este

reu, pentru ce eu sunt bun?" (o altd traducere: Eqti invidio^s ca sunt eu

generos?). Dacd privirea lui ar fi bund' toati fiinta lui ar fi luminoasd

ii n-ar n' loc pentru invidie (v. Marei 6,22-23 | Luca I l '34-36)' ln

parabold sunt in disculie doud tipuri de dreptate: cea proporlionala Si

tea generoasa, cea care se bazeaza pe recompensa strictd pentru ce

a fdiut cineva Si cea bazata pe libera decizic a celui ce vrea sa

rasplAteascd. Existd o dreptate minimd, care pare mai ,,dreapte"' $i o

dreptate generoasd, supr;abundentar aceea a Dumnezeului lui Iisus'- -'int.-u"a"ua., stipAnul viei dd dovezi dc generozitate neobositd E

modul lui de a se purta cu oamenii, ceea ce-l definegte gi identificd

Ou-""r"uf pe care lisus il vestegte este magnific conturat in

comportamentul acestui proprietar. Bundtatea lui nu cunoaQte

sranite, nici macar cele impuse de ceea ce se inlelege in mod curent"orin

dr"otut". Vrea sd fie generos cu toti fiii sai, mai ales ctr cei cdrora

nu le-a dat nimeni atenlie sau, mai bine spus' cu cei pe care nu conta

Page 13: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

336 5.I. DUMNEZEU, TATAL, SI iMPARATIA LUI

nimeni Si care erau in piald gi aEteptau. AceEti muncitori, cei dinceasul al unsprezecelea, singuri in piald, fdrd nici o posibilitate, dardornici sd meargd la vie, sunt pdcdtoEii, marginalii religiogi, cei pecare nu conteazd nimeni c6nd va sosi ceasul unui nou impuls pentruIsrael. Sigur nu conteaza pe ei practicanlii Legii, lucrdtorii chemali inprimul ceas, dar incapabili sd inleleagii pe acest Iisus venit sd-icheme ,,pe pdcatosi" (Marcu 2,17 ll Matei 9,13 ll Luca 5,32). Dinnefericire, nu inleleg ca protestul lor este adresat, in ultimd instanla,Dumnezeului graliei Ei al iertdrii in care, suslin ei, cred. AcestDumnezeu, vestit de Iisus, aratd un chip generos pentru cei aflatideparte de el, dar de care el insuEi a wut sd se apropie ca sd-i aiutesA intre in impdrd$e. Aceastd cAutare surprinzdtoare zdruncindrespectarea Legii, realizdrile Ei meritul ca unic Ei absolut criteriu.Primirea pe care o face tuturor Ei purtarea prietenoasd a lui lisus cuto!i, inclusiv cu pdcatosii, se bazeazd pe Dumnezeul care dd dovaddde o bunatate nelimitatd. Acesta e modul de actiune al luiDumnezeu.

Ospa(ul este imaginea cea mai curentd in iudaism pentru a descrieimparA$a finald a lui Dumnezeu. Nu este surprinzator cd lisus areluat-o pentm a construi una dintre parabolele sale cele maiemblematice (Matei 22,l-10) ll Luca 14,16-24). personajul principaleste un om care se hotdragte se organizeze un mare ospdt cu lumemulta. Un mare ospdt se mdsoard, concret, prin numdrul invitalilor.$i, tocmai din acest motiv, ospdtul e pe punctul de a eEua rdsundtor:cei ce acceptaserd invitalia o declind in ultima clipd, aducAnd o seriede scuze mai mult sau mai pulin convingdtoare care lasd sd seintrevadd lipsa de interes. Pentru amfitrion, surpriza este enormd: arecasa pusd Ia punct, mdncarea pregAtita, dar nu sunt oaspeti.

Atunci, incapabil si tolereze o situalie la iumdtate de drum intrenegliienld gi ingratitudine, omul reaclioneazd cu rapiditatea celuicare se simte iignit. Igi trimite imediat servitorul sd caute, prin orag giimpreiurimi, nigte oaspeli siguri: sdracii Ei invalizii, orbii gi gchiopii,vagabonzii gi cei ce trdiesc in stradd, bolnavii Ei dezmogtenilii soartei,cei pentru care un asemenea ospdt va fi o mare sdrbdtoare. Curdndcasa se umple. Cei pe care nu conta nimeni rdspund rapid, cuentuziasm: aveau nevoie doar sd fie invitali de cineva, cineva sd segandeasc6 la ei gi sd-i primeascd in casa lui. Amfitrionul reuge$te,pdnd la urme, sd-gi faca ospelul, cu nigte meseni neobiEnuili, darmotivali gi recunoscdtori pentru invitatie.

5.1,2. DUMNEZEU, TATAL TUTURoR, \'Esrlr iN PARABoLE 337

impdrd[ia nu putea egua din cauza dezinteresului Ei orgoliului' a

suficienlei vane Ei vanitoase a celor ce-au fost invitali sd intre' dar, la

ora adevdrului, dau inapoi. N-au inleles cd treblie cdutatd, cum

spune lisus, ,,mai intai impdrdlia lui Dumnezeu" (Matei 6'33 ll Lucat'Z,St ) Si trebuie amdnate griiile lor ,,urgente'' (cumpdrat pdmAnt,

achizilionat boi, cdsdtorie). Cdpeteniile Israelului,. cei ce respectd

s.rup.llot Legea, nu sunt interesate de mesaiul lui lisus' Nu vdd in el

uniclt prilel de u s" regasi cu Dumnezeu 9i de a-gi innoi inimile,purtali fiind de grilile vielii. $tiu ce au primit. o invitalie' dar' in

momlntul intrdriiin sala ospdlului, in momentul deciziei de a primi

mesaiul impdrdliei, aduc doar scuze. Ei amintesc de fiul cel mare 9ide lucratorii din primul ceas, cei care au protestat contra compa-

siunii tatdlui gi, respectiv, a generozitalii stipdnului viei' Invita[ii din

Darabola te t"ttag pur gi simplu, aduc6nd diverse motive: pentru ei,

cu siguranld, impdrdlia nu e o comoard sau o perli neasemuitd!ii scnimU, cei cire la inceput nu fuseserd invitali devin mesenii

marelui ospd!: sdracii Ei bolnavii primesc vestea cea bund a

imoardtiei ii intra fara id se indoiascd. Dumnezeu primeste in

i-bataiiu lui pe to[i, indiferent de condilie' Doar cei simpli primesc

reuetalia nunitalii lui Dumnezeu gi aiung primii, in timp c-e invalatii $iexpe4ii nu iau in seamd ce li se oferd' Se produce o resturnare in

reicEite celor ce primesc vestea impdrdliei' Parabola.o constata:

rdspund cei de departe, cei dintdi il refuzd' Datul inapoi 9i scuza sunt'

insi, o formd subiile de manifestare in fala unui Dumnezeu care-qi

deschide casa fdrd deosebiri intre oameni' Este Tatdl tuturor celor ce

stau la masa impdrdliei, inclusiv, Ei mai ales, al sdracilor'

in cele patru parabole anterioare, personaiele se miEca in planul

imaginii expreiive. Dumnezeu e evoiat ca pdstorul celor o sutd de oi'

tatdicefor doi fii, proprietarul viei sau omul care organizeaze ospelul'

in -paraUota

fariseului 9i a publicanului. (vamegului) (v' Luca

lS,f0-14), personaiele au insd nume, reprezintd, adicd, ceea ce sunt

gi sunt ceea ce reprezintd. Aici lisus dd dovadi de o obiectivitateiafinatd, cdci parabola e un instrument de dialog Ei un vehicul de

ili;i;g"t" caie eEueazd daca autorul parabolei iqi indreapte

utluGt"tli contra;nuia sau altuia din cele doud personaje' De

""""r,

-p"ttr"t"le fariseului Ei vameEului sunt de-o transparenld

absoluta.--- $;;" are loc in templut din lerusalim, unde cei doi bdrbali au

u""it J t" *ge. Sunt tiguri antitetice' Unul este tipul eweului

Page 14: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

338 5.I. DUMNEZEU, TAIAL, $I IMPAMTIA LUI

religios $i practicant, ireproEabil Si respectat pentru virtutea lui.Celdlalt este exemplul cel mai clar de evreu care intoarce spateleLegii, care trdiegte din abuzul fraudulos Ei din extorcare, posibile dincauza sistemului roman Ei irodian de impozite; este o persoan6dispretuite, care exercitd o indeletnicire prost vdzutd. Fariseul, inrugdciunea lui, igi face un portret exact, de om ce respectd scrupulosLegea Ei cdruia nimeni - nici chiar Dumnezeu - nu-i poate repro$animic. Se m6ndreEte ce nu e hol, nedrept sau adulterin, ca postestedoud zile pe sAptdmand, cd pldteste diimd a zecea parte din tot cecagtigA, chiar gi din ierburile sdlbatice, unul din produsele cele maiieftine. E mullumit de virtutea lui Ei multumegte lui Dumnezeu,,cd nusunt ca ceilal(i oameni", evident nici ,,ca acest vameE". RugdciuneaIui e veridicd: Dumnezeu, care cunoa$te inimile oamenilor, $tiecd spune adevdrul despre viala lui. Din mdinile lui au iegit numailucruri bune.

in schimb, publicanul nu poate prezenta lui Dumnezeu o vialdcinstitd $i dreapta: el nu respectd Legea. ii poate ardta doar pdcatelelui. Std intr-un coll din curtea interioard a Templului gi, cu ochii inpdmAnt, se loveste cu pumnii in piept in semn de pocAinte. E unpdcdtos Ei nu o ascunde. $tie ca trdie$te departe de Dumnezeu qi nuincearcd sd tdinuiascd. iqi poarti viala ca pe o povarA gi se roagd luiDumnezeu sd-i fie mild de el gi sdJ ierte: ,,Dumnezeule, fii milostivmie, pdcdtosului". Rugdciunea lui e veridicd: nu e o laudd de sine, cio rugdciune autenticA. Se roagd cdutand bundtatea nemdrginitd.Fariseului ii e de ajuns ca Dumnezeu sa-i confirme condilia de omdrept. Ce sau pe cine asculta Dumnezeu?

Aceasta este intrebarea la care rdspunde lisus in finalul paraboleiprintr-o afirmalie surprinzdtoare in conlinut Si formA: ,,Zic voud cdacesta [vamesul] s-a cobordt mai indreptat la casa sa, decAt acela".Iisus vorbeEte aici clar din perspectiva lui Dumnezeu, cu o autoritateEi o siguranli incontestabile: Dumnezeu a primit rugdciuneapublicanului, nu a fariseului. Cuvintele acestuia, pompoase Siredundante, nu au aiuns Ia inima unui Dumnezeu cdruia ii cerea sdconfirme ceea ce se gtia. Pentru fariseu, Dumnezeu, ca un paznic alLegii, trebuia sd se limiteze sd lege ceea ce fdcuse de religiozitatealui inatacabild. Nu rdmAnea spaliu pentru darul gratuit Ei mila celuicare este, inainte de toate, un Tatd cu intelegere pentru fiii lui. Unicarelalie posibild a fariseului cu Dumnezeul lui este dreplateapropo(ionald, nu generozitatea nelimitatd.

5.t.2. DUt\4NEzEtJ, TATAL TUTURoR, vEsIT iN PAMBoLE 339

Iertarea generoasd o ob[ine publicanul, care venise impovdrat Sipleacd ugurat. Fariseul se intoarce de la Templu fdrd nimic nou ininimd, mai degrabd cu o doza de automultumire. Publicanul pleacdschimbat, innoit, fiindcd a primit iertarea pe care o dorea din totsufletul. Fariseul insd n-are nevoie de iertare. $i totusi Dumnezeupreferd un pacdtos care-i cere iertare unuia drept care este orgoliosde buna lui purtare. Este eroarea fiului cel mare care-Si acuzd tatdl c6nu a linut cont ca de ,,atatia ani i[i slujesc gi niciodatd n-am cdlcatporunca ta" (Luca 15,29). Publicanul, care gi-a recunoscut pdcatul, aprimit prietenia lui Dumnezeu Ei acum trdieEte in apropierea lui.

5.1.2.2. Un Dumnezeu generos

Soarele Ei ploaia sunt daruri cereqti care ajung la fel la to[i oamenii.Ideea grijii lui Dumnezeu pentru fdpturile din univers, pentru animale$i plante, e recurentd in mulli psalmi. Dumnezeu trimite ploaia pen-tru a asigura fertilitatea pamantului, din care se hrdnesc gi oameni Eianimale (v. Psalmul 103, I 3- I 5, de exemplu). Particularitateaversetului 45 din Matei 5 este ce subliniazi - lucru, pe de alta parte,evident - cd atat cei buni, cat Ei cei rdi sunt pdrtaEi la bunurile de bazdale existenlei: apa gi soarele, care vin de sus. Altfel spus, Dumnezeuse ingriieEte gi de cei care nu se poartd drept gi trimite neintreruptdovezi ale acestei griji (Luca 6,35). Nici nu mAntuieqte, nici nu con-damnd inainte de vreme. Imparte darul vie[ii fdrd se faca distinclie.

Lumea este construitd pe egalitatea fiinlelor umane in fa(a luiDumnezeu; mai mult, pe o bunatate care se distribuie egal pentrutoli oamenii gi pentru intreaga creatie. Iubirea nelimitatd a luiDumnezeu ii include Ei pe cei rdi 9i justificd iubirea pentru duEmani(v. Matei 5,44-45). Gralie bunetdlii lui generoase Si surprinzatoare,deschisi sdracilor gi pacdtogilor - cum am constatat in parabolelediscutate in paragraful anterior - se poate vedea grija afectuoasdpentru lucrurile create. Lumea ia o alta infdli$are in lumina mesaluluiImpdrd{iei, este recuperata ca un spatiu al binelui Ei armoniei, aEacum a iegit la inceputdin mAinile creatorului ei.

Din perspectiva Impdrd[iei care a Ei inceput sd fecundezepdmantul, se poate inlelege privirea atat de caldd cu care lisusimbretiseaze lumea ca spatiu in care se manifestd bunetatea luiDumnezeu. Cum afirmd J. Schlosser, pentru el creaiia este o oglindda acestei bundtdli. in lumea create se poate recunoa$te urma atenliei

Page 15: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

340 5.1. DUMNEZEU, TATi.L, Sl iMpARATrA LUI

cu care Dumnezeu are grijd de tot $i de to!i, de lume Ei de fdpturileumane, Aici iEi are rdddcinile marea incredere care trebuie avutA inacest Dumnezeu care nu uitd de crea[ia lui, dimpotrivd, o poartd insuflet Ei se ocupd de ea.

Mediul rural in care Iisus predicd il ajutd sd caute aici exemple inspriiinul increderii. Punctur rui de plecire nu este insd observarearomantice, idilicd, a naturii, ci increderea in grija lui Dumnezeupentru creatia sa: Iisus vede natura cu ochii lui Dumnezeu care, cAnd3

cr:aj l:lng4 "a

vAzut [...] cd este bine,' (Geneza I ,10), cdci era rodutbundtd[ii lui. lisus reia, implicit, bundtatea inilialA a ciealiei, pesFatdde Dumnezeu insuEi, grijuliu Ei generos

", op"ru m6inilor sale.

Imaginea semnificativd a tatalui care ii dd fiului cele bune gihrdnitoard pe care acesta i le cere (un pegte gi un ou), nu cele rele,repugnante Ei periculoase (un garpe, o viperd), aratd bundtateainfinitd a lui Dumnezeu fald de toli cei ceJ'invocd. Argumentul luiIisus e_simplu: ,,dacd voi [ta{ii primdnreni], rdi fiind, Etili id Oalt daruribune fiilorvogtri, cu cdt mai mult Tatdl voitru cel din ceruri va da celebune celor care cer de la el? (Matei Z,g- l l l l Luca l l , l t_13).Bundtatea gi solicitudinea lui Dumnezeu se afla in centrulconvingerilor Ei mesajului lui lisus.

, D_umnezeu

.rispAndeEte bunahte gi are grii6 sd dea ,,daruribune" ale vie[ii, sd acopere, adicd, nevoile" iundamentale aleexistenlei. La acestea este atent Iisus, nu la elementele cele maispectaculoase ale lumii create, ci la cele mai nesemnificative Ei _poate de aceea - mai multe: p6sdrile cerului (corbii, la Luca) gi criniide cdmp (Matei 6,25-33 llLuca 12,22_31). gi pdsdrite Ei florite salbaticesunt fiin(e care nu muncesc Ei nu produc, ,ru ,"u-dna gi nu torc,,,n-au c6mard, nici iitnild" Ei, cu toate acestea, treiesc sprijinite Eihranite de generozitatea Tatelui ceresc, care nu se opreEte in iala niiiunei fiinle create, oricAt de micA Ei inutild ar pdrea. Mii mult, acestTatd nu se mullumeste se facii sa creascd crinii ae c6mp, ii face sdfie atat de frumoqi, c6 vesmantul lor depd$e$te in splenioare chiarve$mintele lui Solomon.

Acest Dumnezeu atat de sensibil la frumusele, atAt de griiuliu cupAsdrile Ei florile, ce nu face pentru oameni? Dac6 nu uitd nici unadin pdsdrile care se v6nd in piald pe cAliva bani, cum sa uite unsingur suflet uman, oricine ar fi, de oriunde ar veni? Sigur, ,yoi", orice9m,- amintg$le _cu insistentA Iisus - ,,sunte1i cu m,rlt mai de pre!decdt pdsdrife" (Marei IO,JI ll Luca t2,Z; Matei 6,26 ll Luca 12,24)'.Concluzia este limpede: ,,Nu vd teme!i',. in Dumnezeu, in Tatdl

5.1.2. DUMNEZEU. TATAL TUTURoR, vEsrlr iN PARABoLE 341

tuturor, trebuie avut incredere. increderea alungd teama 9ielibereazd de frdmAntdri, de grija 9i neliniEte.

Modelul creatiei resitueazd viala la locul ei, ca spaliu ce nu seafld in mAinile noastre, ci in mAinile miloase ale Tatdlui. De aceeagrija pentru hrand gi imbrdcdminte, nevoile esenliale, rdmAne inmAinile tui Dumnezeu, cel ce spri.iind lumea creatd astfel incat sdexiste viali ( hrand Ei imbrdcdminte) pentru toli fiii sdi' Cdnd aceastdgriia lasd loc increderii, bundtatea lui Dumnezeu fale de omenireitrelucegte fird umbre, cum strdlucesc toate cele create, pe care elle sprijina. Din incredere in Dumnezeu care nu-Ei abandoneaze fiii,nici o nevoie nu trebuie pusd inaintea a ceea ce este indispensabil:preocuparea pentru impardlie, singura ce meritd avuta. Restul pot fiidsate in lini$te in mdinile lui. Cu o ironie find, care imbrace totfragmentul pi care il comentdm, Iisus aminteEte cd nicipdrul din capnu-cade fdri sd gtie Domnul (l) (Matei 10,30; Luca 21,18). La fel' vialacuiva nu se lungeEte $i nu se scurteazd, oricdt ar incerca, Bundtateagriiulie a Tatdlui ceresc este un bun motiv ca ,,oamenii cu pulinecredinta" si-Ei pund in el increderea.

Si totusi ne putem intreba dacd aceasta bundtate are o limitd,.u.tougi" granile. in scena bogatului chemat sd-l urmeze, acesta ilnu-"gt" pe lisus ,,invdldtorule bun", iar lisus ii rdspunde: ,,De ce-mizici bun? i\imeni nu este bun decAt unul Dumnezeu" (Marcu 10,18 llMatei 19,17 ll Luca 18,t9). Dacd bunatatea este a unuia singur' sepoate presutune cd e infinit5, cd o manifestd fard precaulii, ca nu-ipune limite.-Limite nu trebuie sd aibd insd nici iubirea dintre oameni'iisus mergdnd pAnd acolo incdt indeamnd sd fie iubili wdimaEii Si sA

se facd rtldciuni pentru prigonitori. $i continuS: ,,Ca sd fili fiii Tatdluivostru celii din ceruri,

"i "i fa." sd idsard soarele Ei peste cei rdi Qi

peste cei buni gi trimite ploaie peste cei drepli Ei peste cei nedrepti"

iMutul S,qa ll Luca 6,3-5). Prin urmare' iubirea 9i bundtatea lui

iu*n"r"u ajunge pAnd acolo unde trebuie s6 ajungd iubireaoamenilor unii fa[d de altii: la to!i.

Naraliunea cire infaliEeazd cu mai multd for[d proximitatea lui

Dumnezeu $i a lui lisus de oameni, fdrd distinclii, este parabola

bunului samaritean (Luca l0,30-37). Nu este intamplator ca

interpretdrile acestei parabole, incd de la Pdrinlii Bisericii, l-au

ideniificat pe lisus cu bunul samaritean care se opregte in fata

omului r6nit de pe marginea drumului Ei se poartd ca un ,,aproape"al celui cdzut in mainile talharilor' Scena - cum se intAmpld de obicei

Page 16: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

342 s.r. DUNTNEZEU. rxrAr..lr iNTPARATTA LUr

in parabolele lui Iisus - este descrisd cu mare precizie gi fdraelemente superfluc care sd abatd atentia celor care o ascultd.Actiunea este rapidi, aproape trepidantd. Verbele se succed unuldupd altul in cele trei scene din care este alcdtuitd parabola.

in prima, actorii sunt un birbat - fdrd nume gi fdrd identitate - unceldtor care merge pe jos de la lerusalim la Ierihon gi ho[ii fard sufletcare-i iau hainele, il lovesc qi pleacd ldsindul aproal)e mort. Nu sespune nici mdcar cd i-au furat ceva valoros: este vorba de cruzimegr.ltuita carel punc pe om in pericol de moarte. in a doua scenA, celrdnit rdmane pe marginea drumului, gol, fara ajutor. Cei ce ar fi pututsd-l a.jute il vdd qi trec pe l6ngd el. Sunt un preot Si un levit, care vinde la lerusalim. Dar qi unul qi altul, succesiv, se grdbesc sa seindepdrteze de nefericit. De ce nu se opresc? De fric5, din scrupulerituale (preo[ii nu aveau voie sa atinga cadavre gi poate omul eramort), dinre(inere fatA de un necunoscut fa[a de carc nu simt nici oobligalie? In fond, nu-l considerS pc ranit un ,,aproape" al lor qi deaceea se indepdrteazd. AEa, le rimine indoiala: era un evreur pecare ei, membrii corpului sacerdotal, ar fi trebuit sa fie primii sa-lajute? Sau era doar un strdin?

Nu $tie asta nici al treilea trecdtor, un samaritean, un schismaticfa[d de religia Israelului, care, in plus, calcd pe pimint evreu, pdmdntcc-i este strdin qi ostil. Samariteanul ajunge l6ngd om ,,Ei, vdzAndu-|,i s-a fdcut mila". Incepdnd cu mila pe care o simte in suflet pentrunecunoscut, lipsit de apdrare gi nefericit, ac[iunile samariteanului seinmultesc. Solicitudinea lui umple scena: n-ar fi ficut mai multpentru un frate de sAnge! lnclusiv cdldtoria sa trece pe planul doi.Unica lu i preocupare este sd facd tot ce e necesar pentrunecunoscut. Spre deosebire de preot gi dc levit, se apropie de omulrdnit gi gi-l face ,,aproapele" sdu fard alt interes decat mila: ii spalS gi-ileagd rdnile, il duce la un han (spitalcle epocii) gi are grijd de el pdnda doua zi, cdnd pleacd, pldtind gazdei sd se ocupe dc el pAnd seintoarce !i-i va achita intreaga datorie acumulate.

lntrebarea din final a lui lisus despre cine s-a purtat ca un

,,aproape" al omului rdnit are un raspuns uSor: ,,Cel care a fdcut milScu el". Solicitudinca samariteanului fa(5 de omul care zdcea pemarginea drumului s-a ndscut din compasiune, care s-a tradus intr-oextraordinari generozitate. Se simte aici ecoul modului in care s-apurtat tatal fiului risipitor, care este mi$Cat cand iEi vede fiul pierdutgi reintors acasa Si sdrbdtoregte evenimentul cu un mare ospd(,pentru care taie cea md bund vitd din graid gi din care nu lipsesc

5.L2. DtiN{N[zt]lJ, TATAL TUTtrRoR, vDSTrr iN PARABOLE 343

muzica gi dansul. Gestul samariteanului aminteEte qi de stapdnul vieicu o generozitate deosebita gi surprinzdtoare, care decide ca totilucratorii - inclusiv cei rnai nenorocogi, cei ce trebuiserd sd rdmAndtoatd ziua in piald a$teptAnd sd-i ia cineva la muncd - sd primeascdun dinar, plata unei zile intregi de muncd. Acolo unde se deschideImpdratia, unde devine prezent Dumne zeul milei Si al generozitetii,Tatal grijuliu qi milostiv, totul e din belgug. Bunurile se inmul[esc.Dumnezeu este Tatal tuturor Bunatatea lui ajunge Ia to[i, dincolo deidentitate, asemenea milei pe care samariteanul a revdrsat-o asupraunui om fara nunre gi identitate, dar recunoscut ca un ,,aproape" !itratat ca atare.

in parabola slugii nemiloase (Matei 18,23-34), limbajul Si argumentulmerg qi mai departe. Este vorba de dat nunte bundvoin(ei maxime alui Dumnezeu fa(A de oameni, nume care este iertarea.Generozitatea lui se desfdqoard cu toatd mdrelia cAnd iarta. $i Iisusface din iertare a patra solicitare din Tatdl nostru, rugdciunea pusa pebuzele tuturor ucenicilor: ,,larta gresalele noastre". Este un accentconstant pus de lisus pe iertarea lui Dumnezeu ca dar dat Si luat,ddruit gi acceptat, oferit gi primit. Parabola o pune in eviden[d in celmai bun mod posibil, intr-o naratiune penetrantd gi directd, carefrizeazd neverosinrilul, dar se dovedeEte reald. Fic[iune Si realitateformeazd un tot inseparabil.

Naraliunea vorbeEte de doud datorii: una enormd gi, practic, denepldtit, zcce mii de talan[i (un talant = 21,7 kg. de argint), 9i unamicd, pcrfect achitabild, o sute de dinari (l 61p31 = plata unei zile demunci). Prima sumd corespunde datoriei unui subaltern al unuipersonaj important (rege?), a cdrui administrare dezastruoasd s-asoldat pentru stdpAnul sau cu lipsa a l0 000 de talanli. in fala unuiasemenea deficit financiar, stdpAnul dispune ca omul respectiv, care,evident, nu poate pldti, s;i rdspundA cu tot ce are (persoand, familie,bunuri): el, re[inut, va fi vAndut ca sclav. Acestui nefericit nu-i mairdmAne decdt sd apeleze la bundvoin[a stdpdnului gi sd-i ceard sd nufie intemni[at gi sd i se permitd sd plateascd treptat datoria.

O solicitare neverosimilS: cum sd returneze l0 000 de talanli?Atunci apare surpriza: stdpanului ise face mila de nenorocit.Termenii problemei se schimbd. Pe de o parte, stdpAnul ii implinetterugdmintea gi-i reda libertatea. $i merge gi mai departe. Nu serezumd la a-i permite o platd fragmentati - interminabilS - a datoriei,ci, impotriva oricdrei asteptAri Ei impotriva oricdrei logici, !o Stergei

Page 17: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

1

344 5.I. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPARATIA LUI

complet, il iartd de cele l0 000 de talanfi. Un asemenea gestaminte$te intoarcerea acasd a fiului risipitor, al cdrui tatd este migcat,sau mila bunului samaritean fatd de omul grav rdnit. BunAtateadincolo de limite trece peste afrontul unui fiu care a wut sa plecede-acasd, peste retinerea fa[d de un necunoscut abandonat, aproapemort pe marginea drumului. La fel, subalternul de aici revine la via[dgralie milei generoase $i nea$teptate a stdpAnului.

Parabola s-ar fi putut incheia aici, dar se pare cd lisus a vrut sdcomenteze, prin contrariul ei, a doua parte din cea de-a patra cereredin Tatdl nostru: ,,precum Si noi iertAm greEi[ilor nogtri". $i vine adoua scend din nara[iunea parabolicd. Omul iertat printr-onemeritatd clemenld se ndpuste$te asupra unui coleg care-idatoreazd o sutd de dinari, o cantitate ridicold in comparalie cudatoria iertatd lui de stdpAn. Totul se intoarce in sens invers, cel iertatse dovedegte incapabil sd ierte. in locul milei apare agresivitatea.Rdutatea ia locul bundtdlii. Clemen(a ce ar fi trebuit sd umple inimacelui iertat se convertegte in duritate de neconceput. Cel ce primisede la st5pan libertatea il trimite la inchisoare pe micul lui datornic.

Bundtatea stdpdnului care a iertat marea datorie este deteriorata,aproape desliguratd de refuzul de a ierta al subalternului nedemn.Tovardgii acestuia au dreptate sd fie indurera[i de intAmplare. De ces-a purtat astfel omul acela? Ce vrea sd ne spund autorul paraboleiardtAndu-ne o purtare atdt de durd Ei, in acelaEi timp, revoltdtoare?Cum subliniazd J. Dupont, contrastul dintre generozitateaneverosimild a stdp6nului gi meschindria odioasd a subalternuluieste absolut. Cele doud comportamente sunt antitetice. Este odisproporlie enorme intre iertarea oferitd de stdpAn Ei cea pe caredatornicul iertat este incapabil sd o ofere.

La fel, iertarea pe care noi o putem oferi este nesemnificativd incompara[ie cu ceea ce Dumnezeu a hoterat sd ne ierte. in ciudaacestei evidenle, subalternul iertat refuzd sd ierte. Iisus wea probabilsA arate cd iertarea nu este niciodatd nici automata, nici ugoard. Cas6 ierli - fie gi o sutd de dinari - trebuie sd intri in spa{iul milei qigenerozitdlii lui Dumnezeu. Altfel, dacd iertarea oferitd Ei ddruitd deTatdl nu e primitd in inimd, darul lui Dumnezeu poate trece pe ldnginoi. Diferenla dintre stdpAn Si subaltern este cd primul actioneazaimpins de mila, iar ultimul iese spunAndu-Ei cd e un om norocos, darferd sa inleleagd dimensiunile darului primit. De aceea, fraza finaldpe care stapanul i-o adreseazd vorbegte de mild, originea Si mamaiertdrii, a lui Dumnezeu Ei a oamenilor: ,,Nu se cddea, oare, ca Si tu

5.t.2. DUN,tNtzEU. TATAL TUTURoR. vEs|TiN PARABoLE

sd ai mild de cel impreund slugd cu tine, precum Ei eu am avut mildde tine?" Dumnezeu despre care vorbeqte lisus nu pune limiteiertdrii. Mdsura acesteia este bundtatea sa mereu noud. Poate fi insddesfiguratd dacd inima nu este transformatd prin mild.

Pe de altd parte, cine Etie cd a fost iertat are multe motive sd ierte,chiar repetat, ferd se oboseasc6. Evanghelia dupd Luca vorbegtedespre ,,de qapte ori intr-o zi" (17,3-4), iar aceea a lui Matei (18,22)despre ,,de Eaptezeci de ori cAte Sapte". Cuvintele lui lisus sunt atatde clare incdt devin incomode: ,,Nu judeca[i qi nu ve(i fi iudecali; nuosAndili Ei nu ve{i fi osAndi[i; iertali gi veli fi iertali" (Luca 6,37). Leinsole$te o imagine strdlucitd gi amuzantd, plind de imagina[ie gi deironie, care pune in relief vanitatea mdruntA a celui care are o foartebund pdrere despre sine: ,,De ce vezi paiul din ochiul fratelui teu, iarbArna din ochiul tdu nu o iei in seamd? [...] scoate mai intdi bdrna dinochiul tdu gi atunci vei vedea sd sco[i paiul din ochiul fratelui tdu"(Matei 7,2-5 1l Luca 6,41-42). Iartd cel ce e congtient de micimeameritelor lui gi de marea mdsure a milei lui Dumnezeu.

5.1.2.3. Un Dumnezeu care prime$te numele de Tatd

Iisus vorbegte de un Dumnezeu generos qi milos, bun gi grijuliu, fermin hotdrArea sa Ei de o bundvoin[d fdrd margini. Toate aceste hasaturiconverg in termenul Pdrinte/Totd. Preferin[a lui Iisus pentru acesttermen nu este intampldtoare.

Tradi[ia Israelului cunogtea metafora paternitdtii (Dumnezeu tatdqi mamd) pentru a se referi la Dumnezeu Ei folosea diverse imagini:cea a tatdlui care are griia de copii, a mamei care i-a purtat in pantecgi care, din acest motiv, ii iubegte cu o infinitd duioEie. Iatd unexemplu din Deuteronomul: ,,Popor nechibzuit gi fdrd de minte, aunu este el tatdl tdu, cel te-a zidit, te-a fdcut Ei te-a intemeiat?" (32,6).Sau, cuvintele pe care Dumnezeu ile adreseazd Israelului, poporulsdu: ,,Dupd cum mama iqi mAngAie pe fiul ei gi eu vd voi mAngdia pevoi, qi voi veti fi mangaiali in lerusalim" (lsaia 66,13). Nici in VechiulTestament, nici in scrierile iudaice ulterioare nu lipsesc referinlele lacaracteristicile oric5rei paternitAli: legdtura dintre autoritate Sibundtate, corespunzdtoare obedienlei Ei increderii filiale.

Uneori paternitatea lui Dumnezeu in rela(ia cu lsraelul, poporulce-i este fiu, se extinde la toate popoarele Ei se concretizeazd inocrotirea tuturor oamenilor. In Cartea intelepciunii lui Solomon se

Page 18: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

:5.I. DUMNEZEU, TATAL, SI IMPARATIA LUI

poate citi, de exemplu, un reflex al acesteia, referinla Ia cei aflali pemare: ,,ardtalai cd poti sd izbdveEti din orice primejdie, aqa incdtcineva, chiar fdrd sA aiba gtiin(a coribierului, sd poatd porni pe mare"(14,4). in Apocalipsa lui Moise, scriere din sec. I d.H., Dumnezeu esteinvocat astfel: ,,O, Doamne, am pdcdtuit; am pdcdtuit, Tatd aluniversului [= a tot $i a toli]" (32). La fel, in Filon din Alexandria,Dumnezeu este numit ,,Pdrintele gi Creatorul universului"(Ambasadd la Caius I

'15). Pe de alt6 parte, desemnarea lui

Dumnezeu ca Tatd se combind cu acelea de Rege (impdrat), Preainalt, Atotputernic (Pantocrator), cum se vede in rugdciunea luiEleazar (Cartea a treia a Macabeilor 6, 2-15). Sd amintim qi expresia,,Tatdl nostru, Regele nostru" (Abinu, MalkenuJ care se afld in unadintre binecuvdntArile pe care evreii din sec" I le recitau in fiecare zi.

Iisus, om al rugdciunii qi cunoscdtor al Scripturilor, este obiSnuitsdl invoce pe Dumnezeu cu toli termenii rugdciunii iudaice, intrecare gi Pdinte/Tatd. Dar nu acesta era cel mai frecvent in epocd. lnaceasta constd singularitatea sa: Iisus preferd clar termenulPdrinte/Tatd cdnd vorbegte despre Dumnezeu gi, mai ales, c6nd ilinvocd. Nu intampldtor rugdciunea datd ucenicilor incepe cucuvintele ,,Tatdl nostru". (V. 5.1.4.4.). Fideld opliunii lui lisus, tradi[iacrestind (mai ales cea prezentd in evangheliile lui Matei gi loan) aamplificat considerabil uzul termenilor Pdinte/Tatd gi Fru, referitorila Dumnezeu qi la lisus: in Evanghelia dupd Matei, Dumnezeuprimegte numele de Pdinte/Tatd de 40 de ori, iar in loan de I l9 ori.lnvers, termenul Dumnezeu este, proporlional, mult mai frecvent inMarcu (de 50 de ori) gi in Luca (peste 130 de ori) decdt in Matei(aproape 60) qi loan (pulin peste 70). Dacd judecdm dupd docu-mentele existente, Iisus foloseqte de mult mai pu[ine ori termenulDomn, denumirea iudaicd cea mai frecventd pentru Dumnezeul luiIsrael: aproape o treime din referinlele la Dumnezeu cu acest numeprezente in evanghelii sunt citate din Vechiul Testament.

AEadar, in primul r6nd, Iisus il numeEte pe Dumnezeu cu acesttermen generic, comun tuturor, evrei Ei neevrei, qi, in al doilea rdnd,foloseEte termenul Pdrinte/Tatd. Aceasta denumire (in aramaicaabba) (v. 5.4.2.) apare aproape in toate rugdciunile sale dinevanghelii: rugdciunea recunostintei (Matei 11,25 ll Luca 10,21);rugaciunea din grddina Getsemani (Marcu 14,36 ll Matei 26.39.42 llLuca 22,42 - Abba, Tatd); cele doud scurte rugaciuni pe crucemenlionate doar in Luca 23,34 gi 23,46; Ei Tatdl nostru, rugdciunea

s.r.2. DUMNEz EU, TATAL TUTURoR, vEsrrr iN PARABoLE

ucenicilor. Este absentd doar in rugdciunea de pe cruce din Marcu15,34 qi Matei 27,46 (,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu"). in acesterugaciuni, gi in alte texte, apare cu forta paternitatea afectuoasA a luiDumnezeu, uneori legat5 de suveranitatea sa universald. Unexemplu este rugdciunea de recunoEtintd a lui Iisus, care incepeastfel: ,,Te sldvesc pe Tine, Pdrinte, Doamne al cerului gi alpdm6ntului" (Matei I1,25 l l Luca 10,21).

In mod similar, la Getsemani Iisus se incredinteaza luiDumnezeu care are viitorul in mdini Ei care, prin urmare, ar putea sdlelibereze de pdtimire qi moarte gi, in acelagi timp, se supune voinleilui (v.6.2.2.3.).

Increderea in Dumnezeu este rezultatul bundtdfii sale generoase,care se intinde dincolo de spaliu $i timp, care include prezentul giviitorul. Deschiderea perspectivei este maximd in aceaste frazd a luiIisus: ,,Nu te teme, turma micd, pentru cd Thtdl vostru a binevoit sd vddea voud impdralia" (Luca 12,32). increderea in Dumnezeur care nudoar dd lucruri bune fiilor sdi, le dd qi le va da tezaurul cel mai mare,prietenia sa, este o convingere profundS a lui lisus. Nici un tatd nu iqilasd fiii neocroti[i gi, cu cat sunt mai dezmosteniti, cu atat mai multse ocupd de e.i, aga cum Tatal ceresc are grijd de pdsdri qi de crinii decdmp. La fel, Impdrdlia este a sdracilor gi a celor umili, a celor nelua[iin seamd. Dumnezeul surprinzdtor pe care il anun[6 Iisus e aproapede cei respinqi gi de cei care nu conteazd. Unul din ultimele episoadeale vie[ii lui se desfdqoard in Templul din lerusa]im, ldngd cutiadarurilor, unde vin oameni de orice clasd qi condi[ie sa-Si aducaofrandele. Dacd oamenii bogati aruncd mul(i bani, o vdduva poatearunca doar doud monezi de aramd. lisus, atent la ce se int6mpl6 in

iur, comenteaze ucenicilor cd femeia a dat md mult ca toti; ,,Pentruce to(i au aruncat din prisosul lor, pe cand ea, din sdrdcia ei, aaruncat tot ce avea, toatd avulia sa" (Marcu 12,44llLuca 21,4). Intregenerozitatea celor sdraci gi increderea in Dumnezeu este o relaliestransd, indestructibila.

in impdrSlie se intra cAnd se prime$te marele dar al milei luiDumnezeu. De aceea, una dintre sentinlele finale ale hedicii de pemunte (Matei) sau de Ia Ees (Luca) este: ,,Fi!i milostivi, precum Sitatdl vostru este milostiv" (Luca 6,36; putin diferit in Matei 5,48). Miladivind a fost, dintotdeauna, o experienld fundamentale a Israelului. Odovedegte Targum Pseudo-Jonathan la Levitic 22,28: ,,Cum Tatirlnostru este milos in cer, voi sd nti miloEi pe pdmant". Iisus insd nu

Page 19: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

I348 5.I. DUMNEZEU, TATAL, SI IMPARATIA LUI

face distinclie intre cer qi pdmAnt, intre mila divind Ei milaomeneascd, ci face din prima mdsura Ei referin{a celei de-a doua. Eutopic sd crezi cd omul poate imita comportqmentul lui Dumnezeu?Dar dacd nu imita comportamentul Tatdlui ceresc, ce punct de reperva avea conduita umand? Chiar Ei acordarea iertdrii, prerogativdexclusivd a lui Dumnezeu, devine drept gi datorie a omului: ,,lar cdndstali de ve ruga(i, iertali orice ave[i impotriva cuiva, ca qi Tatdl vostrucel din ceruri sd vd ierte voud gregealele voastre" (Marcu 11,25).Dumnezeul lui lisus este situat in inima omului si in inima lumii.

5. 1.3. Iisus, vestitorul Impdrd[iei

Iisus este ,,basilophoros", purtdtorul Impdrdliei sau, utilizAnd oexpresie poate mai cunoscutd, vestitorul Impdrd{iei. Cum am vazutmai sus, activitatea sa este puternic conditionatd de o afirmalieesentiald, Si recurentd, mai ales in timpul gederii in Galileea:impdrd[ia a inceput si soseascd, Dumnezeu devine prezent incuvintele Ei semnele profetului lisus. impara[ia, aEadar, este intimlegatd de cel ce-o anuntd, de cel ce-o comunicd ca pe-o evanghelie,ca pe-o veste bund, oamenilor care-l ascultd. Mesaj Ei mesager suntfoarte apropiati ̂ Si aiung sd se suprapund. Iisus vorbegte deDumnezeu Ei de Impdrdlia sa din interior, cu cuvinte sigure Ei plinede autoritate. Nu putea fi altfel, date fiind densitatea Si noutatea aceea ce se vesteste: prezenla salvatoare, mAntuitoare, a luiDumnezeu in istoria prezenta - nu doar viitoare - a omenirii.

Profe(ii Israelului, cu loan Botezdtorul ultimul dintr-o seriemultiseculard, erau profeli ai sosirii lui Dumnezeu (,,Domnul vaveni"). Iisus se prezintd ca profetul prezenlei sale (,,Dumnezeu esteaici"). De aceea igi poate permite sd spund, referindu-se la el^insugi,cd,,aici este mai mult decAt lona" (Matei 12,41 ll Luca I1,32). In Iisuseste un plus, o revendicare de noutate care il singularizeazd fal6 deprofelii lui Israel. Ca sd folosim o expresie savantd, Iisus esteprofetul(!) escatologic, unicul profet care a predicat imparetiaprezenta a lui Dumnezeu. De aceea, autoritatea lui este.diferitd deautoritatea cu care vorbesc vechii profeli ai Israelului. ln timp ceace$tia isi incep oracolele cu expresia ,,Aga spune Domnul" sau

,,Cuv6ntul lui Dumnezeu adresat lui", lisus foloseEte formule propriica: ,ya zic" sau ,Vd asigur, ,,adevdrat greies c voue" (Amcn lega ymin,

s.r.3. rrsus, vEsrrroRul iMpARATTEt 349

in greacd) sau ,,Am venit" - diferit de tipicul ,,M-a trimis (Dumnezeu)"al vechilor profe[i.

Asta inseamnS, cum remarcd C. H. Dodd, cd ne afldm dincolo demisiunea incredinlatd unui Isaia sau leremia. Sigur, Iisus afirm6 ci afost trimis gi cd a-l primi inseamnd aJ primi pe Dumnezeu insugi:,,cine md primegte pe mine primeEte pe cel ce m-a trimis pe mine,,(Marcu 9,37 ll Luca 9,48 ll Matei 10,40). Sau, invers: ,,cine se leapdddde mine se leapddd de cel ce m-a trimis pe mine" (Luca 10,16). incazul lui lisus se face un pas inainte Ei persoana trimisului seidentificd cu mesajul pe care it predicd. Aga se desprinde dinfericirea care incheie rdspunsul dat de lisus ucenicilor lui loanBotezAtorul, care vin sel intrebe dacd el este Mesia sau nu: ..fericiteste acela care nu se va sminti intru Mine [care nu md va respinge]',(Matei I I ,6 l l Luca 7,23).

In fond, acceptarea mesajului Impdrdliei se suprapune cuacceptarea mesagerului: in acest timp diferit Ei nou al istoriei existdun reprezentant, un agent al lui Dumnezeu, care nu este un simpluemisar sau vestitor, ci un trimis plenipoten(iar, cineva care a primitputeri depline ca sd vorbeascd qi sd aclioneze. El ocupd o poziliecentrald in mesaiul pe care il anun[d. Chiar gi ac[iunile simbolice pecare lisus le realizeazd in stilul marilor profeli ai Israelului nu suntsimple intensificdri ale mesajului pe care vrea sd-l comunice, cisemne care unesc persoana gi misiunea sa. Astfel, in cazul luiIeremia, brAul de in putrezit lAngd rAul Eufrat e semn cd Dumnezeu,,va putrezi mAndria lui Iuda gi trufia cea mare a lerusalimului"(leremia l3,l-l l). Sau, Iezechiel nu trebuie sd tind doliu dupi soliamoarta, bucuria ochilor sdi, fiindcd gi Templul din Ierusalim, bucuriaochilor poporului, va fi distrus Ei nimeni nu va putea sd-i plAngdsoarta (lezechiel 24,15-27). Persoana lui lisus, insd, se afli in centrulalegerii celor Doisprezece sau al intrdrii triumfale in lerusalim sau alcinei de rdmas bun.

Iisus s-a considerat Ei a fost considerat un profet, in legetura, cumvom vedea (5,2), cu semnele - faptele sale uimitoare, in specialvindecdrile. CAnd, in pline activitate in Galileea, face o vizitd laNazaret, satul sdu de origine, Si e prost primit de vechii sdi consdteni,pronunld aceastd sentinta cu sonoritdti de proverb: ,,nici un proorocnu este bine primit in patria sa". Acest proverb, creat sau preluat deIisus, este amplu atestat de tradjtia crestina: Marcu 6,4 ll Matei 13,57;Luca 4,24; loan 4,44; Toma 31. In episodul avertismentului fariseilor

Page 20: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

350 5,I, DU|\'INEZEU, TATAL, $I IMPARATIA LUI

despre relele inten[ii ale lui Antipa, Iisus, tot la persoana a treia,rosteste o altd frazd cu caracter proverbial, prin care igi reafirmdvoinla de a-gi continua drumul, in ciuda amenintarilor tetrarhului

Galileei: ,,insd qi astazi gi mdine Ei in ziua urmAtoare merg, fiindcA nueste cu putintd sd piare prooroc afard din lerusalim" (Luca l3'33).

Sd remarcdm cd, atdt in vizita la Nazaret, c6t gi in replicaindirectd cdtre Antipa, activitatea profeticd a lui lisus este legata defaptele sale miraculoase (alungarea demonilor gi vindecareabolnavilor) gi de cuvintele inlelepte pe care le rosteqte. Mesaiulimpdrdliei Ei miracolele ca semne ale lmpdrd[iei configureazdactivitatea sa ca profet. Pe de altd parte, in ambele episoade, Iisusapare ca profet respins sau persecutat, care trebuie sd lupte ca s5-$icontinue misiunea. Acesta este destinul care ii infra[eqte pe vechiiprofeli ai Israelului gi pe loan Botezitorul, ,,cel mai mare intre cei

ndsculi din femei" cu profetul lisus. De aceea el s-a inclus printreprofelii asasinali Ei urmirili, intre care primul a fost Abel, omul luiDumnezeu, omul drept, cdruia i-a luat viata o urd grea, de nestdpanit(Matei 23,34-36 j l Luca I1,49-51).

lisus vorbeqte limpede despre misiunea sa cand le raspundeucenicilor trimiEi de loan Botezdtorul dacA el e ,,Cel ce va sd vind"(Matei I 1 ,2-6 ll Luca 7, 18-23). Cum face in mod obignuit, nu vorbeqtela persoana intAi despre propria identitate, se referd la unelefragmente din cartea profetului Isaia (26,19; 29,18; 35,5-6; 6l , l ) .

Devine clar cd in activitatea lui se implinesc profe(iile legate de

sfArEitul timpurilor, in care mAntuirea lui Dumnezeu se va manifestadefinitiv in poporul sdu. O primesc saracii, adicd cei care au nevoie,

cei ce suferd lipsuri 5i marginalizdri de tot felul (care primesc vestea

cea bund) 9i, firegte, bolnavii: orbii, Echiopii 9i surzii sunt vindecali'leproqii sunt curatati, mor(ii revin la via[d. Aceqtia sunt primii

destinatari ai acliunii personaiului trimis de Dumnezeu. Este foarteprobabil cd lisus se identificd cu acest personaj al sfArEitului

timpurilor, Mesia, qi cd qi-a in[eles misiunea in legdturd cu lsaia

6l , l -3, cum o in[elege un text de la Qumran (4Q521) $i cum este

reflectatd in Luca 4,18-20 (v.5.4 1 )

Figura lui lisus ca profet se contureazd 9i pornind de la ceea ce se

sp-une despre el. Opiniile oamenilor sunt insa destul de diferite' Este

slmnificativ in acest sens episodul din Caesarea lui Filip' in care igi

intreabd ucenicii ce se spune despre el. Rdspunsul e unanim: lumeail considerd un profet (v. Marcu 8,28). Unii il cred loan Botezdtorul,

5.t.:1. Itsus, vEsrrroRul iMpARATtEt :]sl

profetul de la lordan, decapitat de Antipa qi acum revenit la viatd:chiar Antipa are aceasta opinie (v. Marcu 6,14.16).

Unii (v. Marcu 6,15) il cred llie, profetul ,,hotdrAt pentru vrcmuriviitoare" (Ecclesiasticul 48,10). El ar fi cel pe care il va trimiteDumnezeu sd pregdteascd poporul gi sd indemne la impdcare inaintesd vind ziua judecd(ii (v Maleahi 3,23, Luca l,l7). gi lisus spune asta(Marcu 9,I 2 ll Matei l_7,1 I ), nu fiindci se identificd cu llie (care urmasA preceadd sosirea Impdrdtiei, in timp ce el se situeazd in ea).

O a treia opinie il crede, generic, unul dintre profe[i, asemeneacelor vechi, poate leremia sau, dacd preludm un alt element alagtepterii iudaice, ,,Profetul", ,,proorocul" (loan 6,14; T,40). LaQumran Profetul este personajul care se va manifesta la sfdrqitultimpurilor, impreund cu Mesia preolesc, Aaron, gi cu Mesia poiitic,Mesia al Israelului (Regula Comunitdtii 9,1l). gi loan fusese intrebatdacd el este acesta (loan l,2l). Tabloul e completat de o referire laIisus ca profet eguat, din Patimi. Potrivit lui Marcu 14,65 (ll Matei 26,6gll Luca 22,64), Iisus este obiectul unei glume crude: legat la ochi, isecere sd ghiceascd cine l-a lovit. Batiocura porneEte din convingereacd de(inutul e un profet capabil sd prezicd ce se va intAmpla sau sdgtie f ucruri care, f a prima vedere, par ascunse, oculte. (y. 6.2.3.4.)

Tradilia despre lisus a pdstrat Ei alte elemente legate decapacitatea sa de a petrunde gandurile gi sentimentele. in acesr sens,cAnd ii iartd pAcatele paraliticului purtat de patru oameni, ghicegtegandul invdlatorilor Legii prezenti, care, in sinea lor, il acuzd deblasfemie (v Marcu 2,5-8). Altddatd, Iisus anun(d evenimente ceurmeazd sd se intample, de exemplu, propria moarte. Cdnd, la masadin Betania, este uns de Maria, le spune celor prezen(i: ,,mai dinaintea uns trupul meu, spre inmormAntare" (Marcu 14,8 il Matei 26,12).

Rezumdnd, poporul il considerd pe Iisus un profet, un om al luiDumnezeu capabil sd rosteascd vorbe care sd exprime planurile lui$i sd actioneze intr-un mod neobiqnuit, extraordinar, prin faptemiraculoase qi semne prodigioase. Opinia populard este binereflectatd in episodul din Patimi in care Iisus este interogat de Antipa,suveranul Galileei. Acesta ,,ndddjduia sd vadd vreo minune sAvarsitade el" (Luca 23,8). (V 6.2.4.3.) Pirerea oamenilor despre Iisus eite,fireqte, putin precisi, il identificd fie cu Ioan BotezAtorur tcare nufdcea miracole!), fie cu llie sau cu vreun alt profet. pentru mulli esteun al doilea Ioan Botezetorul sau un al doilea llie, profeli legali desfargitul timpurilor, un fel de reincarnare a acestor douA personaje.

Page 21: 5.1. DUMNEZEU, TATAL, $I IMPAMTIA LUI · 2010. 6. 10. · 3r6 5,I. DUMNEZEU, TATAL, 9I iMPARATIA LUI Impdrd[ie oamenilor careJ ascultd, face sd renascd in ei speranta. Triumful final

352 5.I. DUMNEZEU, TAIAL, $I IMPARATIA LUI

_ Pe de altd parte, Iisus se prezintd ca un plenipotenliar alImpdrS(iei, care vorbegte despre suveranitatea prezentd a luiDumnezeu cu o autoritate gi o siguranld ce depdgesc pe acelea aleunui simplu emisar. lmpirdtia Si persoana lui Iisus se contopescintr-atat, incAt adeziunea Ia prima se intersecteaza cu adeziunea lacea de-a doua. Profetul Iisus poate vorbi ca Botezatorul Si poate faceminuni cum fdcea llie, dar existd un element nou, revolulionar:Dumnezeu a inceput sd se facd prezent in istorie, mila lui a inceputsA se reverse in lume. Acest ultim mesal face din lisus chiarmesagerul, in termeni savanli, profetul escatologic. Tot ce spune qiface poartd o marcd precisd care explicd entuziasmul oamenilor:preaplinul de mild qi bunAtate. Cine se apropie de el, se apropie deun foc incandescent, fiindca iubirea lui Dumnezeu trece prin el: ,,Celcare std aproape de mine std aproape de foc qi cel care-i departe demine este departe de Impdrdlie" (Toma 82).

in sfArEit, sd observdm cd lisus, deEi se referd uneori la el ca la unprofet (intotdeauna insd indirect, la persoana a treia), nu va stimulaaceastd identificare. Este semnificativ cd se demarcd Ei de Ioan gi deIlie gi nu sprijind identificarea lui cu un Botezdtor sau un llierediuiuus. Este ,,basilophoros", purtatorul impdraliei, profetul -

singular gi unic - al lmpdrd{iei lui Dumnezeu. Singura datd candvorbeEte direct despre el se prezintd drept cel ce aduce buna vestesdracilor Ei vindecd bolnavii, agadar, cel ce rdspandeqte semne aleinvierii. Indirect, rdspunde ucenicilor Botezdtorului cA el e cel ,,va savind", Mesia. Degi nu o promoveazd, nu-Ei ascunde singularitatea.

5.2. SEMNELE IMPARATIEI

Mesajul Impdrdliei comunicat de lisus sose$te prin vorbe Ei fapte: ceice-l primesc ascultd Ei vdd lucruri noi Ei neobignuite. Iisus nu selimiteaze la a vorbi, nu este doar creatorul unei doctrine care punesub semnul intrebdrii obiceiurile deprinse gi cheamd oamenii sd-giinnoiascd inima. Aclioneazd, aduce impdrdlia in viala concrete afiecdruia, iEi aratd preocuparea - $i preferinta - pentru unele grupuri:sdracii gi umilii, bolnavii trupegte gi spiritual, cei ce trdiesc Iamarginea Legii gi a societdlii. Aceasta preocupare formeazd un tot cugrija pe care Dumnezeul Israelului din Scripturi o aratd pentru ceimai ̂ neputincioEi.

In acest sens, in marele moment al legdmAntului, cAnd poporulIsraelului s-a agezat in lara fdgdduita de Dumnezeu, una dintre con-diliile implicdrii sale se referi la cei marginalizati: ,,Blestemat sd fiecel ce va judeca strdmb pe strdin, pe orfan gi pe vdduvd! $i totpoporul sd zicd: Amin!" (Deuteronomul 27,19). Sau, c6nd profetulIeremia se duce la regele lui luda gi cere - Iui gi intregului popor - saimplineascd cuvdntul Domnului, le spune, din partea lui Dumnezeu:,,Face1i judecatd Si dreptate gi scoateti pe cel asuprit din mAna asupri-torului, nu asuprili gi nu impilali pe strdin, pe orfan Ei pe vdduvd gisAnge nevinovat sd nu varsati in locul acesta!" (leremia 22,3). lnultimA instan!5, Iisus implineEte voin!a divind apropiindu-se de sSracicu gesturi Ei cuvinte convingdtoare, plin de afec(iune gi iertaregeneroasd.

Prezen[a lui Dumnezeu, acum gi aici, se anunlA gi se infaptuie$te,se simte concret ca o revArsare de indurare care innoieEte gi trans-formd. Dumnezeu nu abandoneazd Iumea oe care a creat-o, se simtePdrinte al tuturor, impdrdlia sa a incepul prin infrdngerea puterilorcare oprimd omul gi-i iau demnitatea: toate acestea se manifestdputernic in via[a lui lisus. Nu este o viald inchisd in sine sau limitatdla un anumit timp sau spaliu. Iisus nu se autolimiteazd, asemeneasemenetorului care nu mdsoard raza de acliune a bralului cdnd, pecAmp, arunc5 sAmanta. Activitatea lui lisus se caracterizeazd