50601526 diagnosticarea intretinerea si repararea mecanismului motor

8/9/2019 50601526 Diagnosticarea Intretinerea Si Repararea Mecanismului Motor

1/30

1. DIAGNOSTICAREA MECANISMULUI MOTOR

Generalitati

Schimbarea starii tehnice a mecanismului motor (piston, cilindru, biela, arbore motor,

lagare manetoane si paliere) in procesul de exploatare consta in modificareadimensionala a componentelor, a formei geometrice a unora din piese ca urmare afenomenelor de uzura , a solicitarilor termice si mecanice , a efectelor contactuluipieselor mecanismului motor cu mediul de lucru (lubrifianti, combustibil etc.).

Parametrii de stare care definesc modificarile starii tehnice generale alemecanusmului motor sunt:

- gradul de etansare al cilindrilor;- abaterea de la forma geometrica a pieselor de natura sa determine depasirea

jocurilor admisibile in articulatii.

Parametrii de diagnosticare pentru testarea gradului de etansare sunt:. presiunea la sfarsitul compresiei!. pierderea de aer prin neetanseitatile grupului piston-cilundru-

secmenti,". depresiunea din colectorul de admisie;#. debitul de gaze scapate in carter$. consumul de ulei prin ardere

Parametruii de diagnosticare legati de marimea jocurilor in articulatii si intre piesele inmiscare relati%a sunt:

- zgomotele anormale;- ni%elul %ibratiilor .

1.1 Diagnosticarea pe baza presiunii de compresie

&asurarea presiunii la sfarsitul compresiei, ca modalitate de apreciere a

gradului de etansare a cilindrului este un procedeu utilizat frec%ent, mai ales ca, ingeneral, documentatia tehnica a motoarelorde automobile data de firmele constructoareindica %alorile admisibile si limita ale acestei marimi. 'ceasta metoda poate da rezultatedecisi%e daca este asociata si cu alte diagnosticari cum ar fi consumul de ulei prinardere, pierderea de aer prin neetanseitatii etc., a%and in %edere ca este caracterizatade un coeficient de informare sub ,$. %itarea erorilor de diagnosticare la masurarea presiunii de compresieimpune conditii obligatorii pri%ind turatia arborelui motor si regimul termic in timpulprobelor.

*nfluienta turatiei arborelui motor se explica prin faptul ca pierderea desubstanta in procesul de combinare depinde de durata acestuia respecti%e de %iteza

1


2/30

pistonului. *n regim normal de functionare a motorului, influenta turatiei asupra pierderilorde gaze din cilindru este insemnata. Prin urmare masuraporile se se realizeaza prin antrenarea arborelui motor cudemarorul care %a trebui sa asigure turatii de cel putin + ! rotmin. 'ceastapresupune o incarcare la capacitatea maxima a bateriei de acumulatoare, demontarea

tuturor bujiilor sau injectoarelor si deschiderea totala a clapetei de acceleratie.ompresometrele si compresografele utilizate (exemplu compresograful din

Fig. 1) au supape unisens si conuri de caucic care asigura o suficienta etansare lani%elul orificiului bujiei sau injectorului.

Fig. 1Compresograf

'paratul se fixeaza prin apasarea conului de cauciuc care asigura o suficientaetansare la ni%elul orificiului bujiei sau injectorului. Presiunea aerului deschide supapa "pre%azuta cu arcul ! si ajunge pe fata pistonului #, care impreuna cu arcul $ formeazamanometrul aparatului. /eoarece deformatia arcului $ este direct proportionala cupresiunea care actioneaza asupra pistonului #, deplasarea capatului 0 al tijei pistonuluieste proportionala cu presiunea de compresie. Parghia 1 articulata de tija 0 a pistonului%a transnite miscarea la capul de inregistrare + (pre%azut cu un %arf ascutit) caredeplasandu-se, imprima pe hrtia cerata, gradata in unitati de presiune, %alorile maximeale presiunii la sfrsitul compresiei. /upa fiecare masuratoare, descarcarea aparatului si aducerea la zero a arculuiindicator se realizeaza prin apasarea tijei " a %entilului unisens, iar suportul impreuna cuhrtia se deplaseaza la o distanta fata de linia anterioara de masurare pentrudeterminarile la cilindrul urmator. 'sadar, pe aceeasi diagrama %or fi imprimate %alorilepresiunilor de la toti cilindrii motorului, ceea ce pernite analiza comparati%a a presiunii. *ngeneral, %alorile maxime ale presiunii de compresie se realizeaza dupa - $ curse alepistonului. 2egimul termic al motorului in timpul masuratorilor influenteaza %aloarea

presiunii de compresie, ca urmare a influentei temperaturii asupra jocurilor din grupulpiston cilindru - segmenti, asupra gradului de etansare asigurat de uleiul existent la

2


3/30


4/30

Se obser%a ca la cilindrul $ apare o presiune mult mai mica in raport cu ceilalticilindri. Sursa de pierderi de substanta poate fi situata la ni%elul segmentilor si cilindruluisau la ni%elul supapelor. Pentru localizarea defectiunii, in cilindrul respecti% se toarna uleirece (" $) prin orificiul bujiei (sau injectorului ) dupa care se repeta masurarea ;daca la aceasta ultima masurare se constata o crestere a presiunii, inseamna ca

neetanseitatea este cauzata de segmenti(rupere de segmenti, blocare in canalul depiston, uzura excesi%a), daca presiunea ramane la aceeasi %aloare scazuta, cauzele serestrang la ni%elul mecanismului de distributie(supape si scaune de supape cursaredusa supapei de admisie, fisurarea supapei sau a scaunului).

oreland rezultatele masuratorilor presiunii de compresie cu rezultatele altor formede diagnosticare (consum de ulei, pierderea de aer prin neetanseitati, zgomote etc.)diacnosticarea prin determinarea presiunii de compresie, poate pune in e%identaurmatoarele defectiuni:

- uzura excesi%a a uneia sau a mai multor came;- uzura excesi%a, ruperea sau blocarea secmentilor;- fisurari ale garniturii de chiuloasa ;- micsorarea cronosectiunii sau neetanseitatea supapelor.

1.2 Diagnosticarea pe baza pierderii de aer introdus in cilindrii

/iagnosticarea mecanismului motor pe baza pierderilor de aer prin neetanseitatiinlesneste la fiecare cilindru a unor ni%eluri de uzura normala sau accidentala precum sie%entualele neetanseitati ale supapelor. Prin urmare, parametrii de stare tehnica care se pot e%alua prin aceasta metodasunt:

- uzura cilindrilor;- pierderea elasticitatii sau ruperea segmentilor;- deteriorarea etanseitatii supapelor si a garniturii de chiuloasa,

7radul ridicat de informati%itate al acestei metode a impus crearea de aparate

indi%iduale sau inglobate in testerele generale cum sunt testerele japoneze :S89&2S2, 2'=* etc.'paratele care ser%esc acestui procedeu de diagnosticare se numesc pneumometreSchema de principiu este prezentata in Fig.4,a.

Sonda a aparatului se introduce in orificiul bujiilor sau injectoarelor a%and grija ca inmomentul masuratorii, pistonul cilindrului respecti% sa se gaseasca la p.m.s. la sfarsitulcursei de compresie. Se utilizeaza aer comprimat la o presiune de ,# ,0 &pa, preluatde la retea sau de la surse indi%iduale, conectarea la sursele de aer comprimat

efectuandu-se prin tubul $.

4


5/30

Fig. 4 Pneumometru:a schema de principiu; b %edere de ansamblu.

Pentru masuratori, se lucreaza cu %enitul # inchis si 0 deschis, ceea ce permiterealizarea circuitului de aer prin regulatorul de presiune +, dupa care aerul cu presiuneconstanta de ,0 barr trece prin orificiul calibrat si ! ajungand la monometrul ". *nacelasi timp aerul %a trece prin supapa unisens ", conducta ! si sonda de masurare .ircuitul de aer, dupa orificiul calibrat , e%olueaza pe principiul %aselor comunicante si

astfel manometrul " indica presiunea aerului din cilindri luand in considerare sipierderile prin neetanseitati la ni%elul cilindrului. Supapa de siguranta 6 care protejeazamanometrul " lucreaza la presiunea de ,!$ &pa.

5


6/30

&onometrul " are o scala procentuala( -5). ?a sonda complet obturata(situata ideala a unui cilindru fara scapari de incarcatura) indicatia este 5(la uneletipuri 5) iar la comunicare cu mediul, indicatia monometrului " este 5( sau 5la unele tipuri constructi%e). *n %ederea asigurarii unei precizii acceptabile a masuratorilor si conditii uniforme de

masurare la fiecare cilindru se impune ca inaintea inceperi diagnosticarii sa fie indepliniteconditiile:- efectuarea tararii aparatului prin introducerea sondei intr-un orificiu calibrat (din

setul auxiliar al aparatului) si reglarea indicatiei monometrului " pentru indicatia -#5(cu ajutorul robinetului de tarare )

- inainte de inceperea masuratorilor, motorului se aduce la temperatura de regum.

/iferenta de presiune indicata de monometrul " nu este dependenta liniar de%olumul de aer scapat prin neetanseitati.

%aluarea starii tehnice a grupului piston - cilindri segmenti - supape pe bazaindicatiilor aparatului se face in functie de alezajul cilindrilor si tipul motorului, conformabelului .

Tabelul 1

Poi!iaa"a#a!ului

Ne$e%i!a #e"a#a!ii

I&'i$a!ia a"a#a!ului ()*

+.a.%. +.a.$

1 - / - 100 101 - 130 / - 100 101 - 130

?a inceputulcompresiei

/aca pierderile totaledin cilindru sant mai mari

de: + !0 " "$

?a inceputulcompresiei

/aca pierderile lasegmenti sau la supape(luate separat) sunt mai

mari de:

0 0 ! !

?a sfarsitulcompresiei

/aca pierderile totalesant mai mari de: ! " $ #$ $$

Pentru precizarea sursei pierderilor se procedeaza in felul urmator:- in cazul in care sursa de pierderi este localizata la ni%elul grupului cilindru-segmenti,

prin turnarea unei mici cantitati de ulei rece cand pistonul se afla la p.ms. sirepetarea masuratorii se indica o %aloare superioara masurarilor anterioare;

- in cazul in care sursa de pierderi este localizata la ni%elul suprafetelor de etansaresa supapelor sau garniturii de chiulasa, adaugarea de ulei rece nu modifica ni%elulindicatiilor aparatului de masura in raport cu masuratoarea anterioara;

- la o uzura mare a segmentilor, la blocarea sau ruperea acestora, introducereaaerului in cilindru prin%entilul # si sonda se percepe zgomotul pro%ocat de

iesirea aerului prin cilindrul de alimentare cu ulei;

6


7/30

- prin aplicarea unei solutii de apa cu sapun la imbinarea dintre chiulasa si bloc, lacilindrul respecti%, si introducand aer prin %entilul # si sonda , in zona in care estefisurata garnitura apar bule de aer.

1.3 Diagnosticarea pe baza masurarii depresiunii din colectorul de admisie

%aluarea starii tehnice a mecanismului motor pe baza masurarii depresiunii dincolectorul de admisie este utilizata din ce in ce mai frec%ent, deoarece tot mai multiconstructori de automobile completeaza caracteristicile tehnice ale motoarelor cu %alorilenominale si limita ale depresiunii din colectorul de admisie.

Pana la cilindrul motorului, depresiunea este influentata de starea filtrului de aer,carburator, geometria galeriei de admisie, insa marimea depresiunii din colectorul deadmisie depinde in mod hotarator de starea de etansare a cilindrilor.'paratul utilizat %acuummetrul se monteaza in pozitia prezentata in Fig. .

Fig.

8nele motoare sant dotate din constructie cu orificii obturate pentru racordareaaparatelor de masura. *n cazul in care lipsesc aceste reductii, o rezol%are destul de

simpla este introducerea unei reductii filetate in izolatorul(flansa) dintre carburator sigaleria de admisie, care este confectionat din teflon sau alt ,aterial plastic. /upaterminarea masuratorilor, se astupa orificiul cu un surub de etansare.

/iagnosticarile care pot fi realizate pe baza masurarii depresiunii din colectorul deadmisie sunt:

- starea tehnica a mecanismului motor gradul de etansare al cilindrilor;- jocul termic al supapelor;- momentul intrarii in functiune a a%ansului %acuumatic;

- starea membranei a%ansului %acuumatic de aprindere;- regimul de mers in gol incet al motorului.

7


8/30


9/30

Fig./ Dependenta volumului de

gaze de ardere scapate in carterde turatie si de starea motorului

&asurarea debitelor se poate realiza atat cu aparate cu masurarea instantanee adebitului cat si cu contoare de gaze, cronometrand separat si timpul in secunde.*n Fig.se prezinta schema instalatiei cu debitmetru %olumetric(contor de gaze).

Fig.Instalatie cu debitmetru volumetric

ontorul se cupleaza la orificiul dealimentare cu ulei al motorului prin conul decauciuc $. *nainte de contor se interpune o unitate de filtrare "(de exemplu un tub cuperforatii pe care se infasoara straturi de tifon). 'cest element filtrant realizeaza inacelasi timp cu filtrarea si racirea gazelor in %ederea protejarii contorului.

impul de masurare poate fi stabilit intre - $ minute, tinand seama de necesitateae%itarii supraincalzirii contorului.

2ezultatele masuratorilor de debit de gaze scapate in carter se asociaza si cu alte

forme de diagnosticare(presiunea la sfarsitul compresiei, pierderea de aer prinneetanseitati, etc.) pentru a se putea e%alua cat mai realist starea tehnica generala agrupului cilindru piston.

9


10/30

Pentru stabilirea starii tehnice a fiecarui cilindru in parte, se masoara la inceputdebitul de gaze scapate in carter a%and toti cilindrii in functiune, dupa care se scoate dinfunctiune, pe rand, cate un cilindru, prin intreruperea aprinderii sau decuplareainjectorului, efectuandu-se masurarea debitului de gaze fara cilindrul respecti%. /aca lascoaterea din functiune a unui cilindru %aloarea masurata are o abatere mai mare decat

o anumita %aloare stabilita pentru tipul de motor testat, in raport cu testarea debitului degaze in situatia in care functionau toti cilindrii, inseamna ca cilindrul respecti% are grad deetansare foarte scazut(segmenti blocati, rupti, o%alizarea cilindrului, etc.).

?a determinarea debitului de gaze scapate in carter, se aduce motorul la temperaturade regim de +$ 6$ , dupa care se obtureaza orificiile de legatura aale carteruluimotorului cu mediul exterior, probele efectuandu-se la regimul de functionare in gol laturatia maxima.

/iagnosticarii gradului de etansare a cilindrilor pebaza debitului de gaze scapate incarter i se poate asocia si si diagnosticarea pe baza presiunii gazelor din carter./aca se

cunosc %alorile nominale ale presiunii(pentru motorul nou) se poate aprecia gradul deuzura a grupului piston-cilindru. *n general, cand presiunea in carter ajunge la + 0mm>g, grupul piston cilindru este considerat la un ni%el mare de uzura, necesitandinter%entii de mentenanta.

Si in cazul masurarii presiunii gazelor din carterul motorului este necesaraermetizarea carterului prin obturarea orificiilor de %entilatie si cel al jojei de ulei,utilizandu-se manometre cu domenii de masurare corespunzatoare.

1.5 Diagnosticarea prin metoda acustica

/iagnosticarea mecanismului motor pe baza zgomotelor emise in timpul functionariieste o metoda empirica a carei %aloare informati%a este relati%a, depinzand in maremasura de experienta operatorului.

Pentru ascultare se utilizeaza stetoascoape simple(Fig.) sau electronice(Fig.).

Fig.tetoscop simplu

10


11/30

Fig.tetoscop electronic:

cablu de semnal; ! baterii; " corpul stetoscopului; # bloc electronic(traductor cucuart A amplificator); $ tija de palpare; 0 casca.

*nainte de ascultare motorul se aduce la temperatura de regim, zonelecaracteristice de testare fiind prezentate in Fig.10.

Fig.10!onele specificede ascultare ale

motorului:o&a 1 grupul piston -cilindrul segmenti;o&a 2 segmentii sicanalele lor din piston;o&a 3 boltul, bucsabielei, umerii pistonului;o&a 4 arbore motor,lagare de biela;o&a arbore motor,lagare paliere.

orespunzator acestor zone, conditiile incercarii si defectiunile specifice suntprezentate in abelul !.

11


12/30

Tabelul 2

Poi!iai&

Fig.10

Obie$!ula%$ul!a#ii

o&a a%$ul!a#iiCo&'i!iile 'e

i&$e#$a#eCa#a$!e#i%!i$ile

go+o!uluiDee$!iu&ea

"o%ibila

1

7rupul piston -

cilindrul

Parte laterala a

blocului, opusadistributiei peintreaga inaltimea cilindrului .

eratia foarte

coborata cutreceri repetatespre turatiimedii. Sepoate intrerupetemporarfunctionareacilindruluiascultat.

Bgomot infundat

care poate fidiscontinuu. ?acresterea turatiei,bataile se amplifica.

Coc exagerat

intre piston sicilindru;indoirea bielei;deformareabucsei sau aboltului

2

Segmentii sicanalele lordin piston

Partea laterala ablocului, la ni%elulpunctului mortexterior.

?a turatii medii Bgomot inalt, deintensitate mica,asemanator culo%irea a doisegmenti intre ei

Coc mare alsegmentilor incanale;segmentirupti

3

=oltul, bucsabielei, umeriipistonului

Partea laterala ablocului motor, lani%elul punctuluimort inferior .

uratii mici siacceleraripana la turatiimedii.

Sunete inalteputernice,asemanatoare unorlo%ituri rapide deciocan pe onico%ala. 'celasizgomot, dar dublu.

Coc al boltuluiin bucsabielei; ungeredefectuoasa;a%ans preamare laaprindere. a

mai sus, darsi joc mareintre bolt sipiston .

4

'rborele cotit,lagarul debiela

=locul motor, inpartea opusamecanismului dedistributie, intrecele doua punctemoarte.

Se pleaca dela turatii medii,coborate lent.Periodic seintrerupefunctionareacilindrului

cercetat.

Sunet infundat,frec%enta medie.Bgomot rasunator,puternic, cu caractermetalic.

8zura saugripareacuzinetilor.8zura sautopireacuzinetilor.

'rbore cotit,lagar palier

Partile laterale aleblocului motor, inzona lagarelorpaliere.

uratii medii cuaccelerarisuccesi%epana la turatiamaxima.

Sunet de frec%entajoasa, puternic,limpede si reegulat.Sunet de ni%elcoborat, neregulatcare se aude maidistinct la ultimullagar, prin cuplareaambreiajului, joculse amplifica.

8zuracuzinetilor.Coc aaxialmare inlagarelepaliere.

12


13/30

2.5NTRE6INEREA, DEFECTELE 5N E7PLOATARE 8I REPARAREAORGANELOR FI7E ALE MOTORULUI

2.1 ntretinerea organelor fixe

"ntretinerea organelor fi#e ale motoruluicuprinde operatii de: %erificDri, strEngeri,control si %erificarea stDrii tehnice a blocului motor, chiulasei, colectoarelor de admisie sie%acuare, a etanseitDtii garniturilor de chiulasD si colectoarelor precum si fixareamotorului pe cadrul automobilului.

peratiile de Fntretinere si periodicitatea acestora, sunt:- strEngerea suruburilor sau prezoanelor de fixare a suportilor axului, culbutorilor la

fiecare $. Gm (sau la ne%oie);- strEngerea chiulasei, la rece, la fiecare $. Gm(sau la ne%oie);- suruburile sau prezoanele chiulasei se strEng Fn ordinea indicatD de fabricant, dar

Fn general se Fncepe cu cele de la mijloc si apoi Fn cruce, pEnD la cele de peextreme (Fig.11); operatia se face cu cheia dinamometricD, cu momentul indicatdupD tipul motorului $$-0$ 9m la /161-$; + 9m pentru /!$0>&9; $$-09m pentru /acia "; !-" 9m pentru 'ro ?!$ si ?!1; #-0 9m laHolGsIagen; 1$-+ 9m la 9issan ; 1 1$ 9m la 2eno lio.

Fig.11$rdinea de str%ngere a &uruburilor c'iulasei la motorul autoturismului eno Clio Diesel

- strEngerea capacului culbutorilor, capacului tacheJior la fiecare ". Gm (sau lane%oie);

- strEngerea colectoarelor de admisie, de e%acuare Ki a tubulaturii aferente, lafiecare $. Gm (sau la ne%oie);

- %erificarea fixDrii motorului pe suporJii cadrului sau a caroseriei automobilului;- %erificarea etanseitDtii FmbinDrilor chiulasei, capacului, bDii de ulei etc.;

- controlul integritDtii constructi%e si functionale ale componentelor organelor fixe.

13


14/30

2.2 Defectele n exploatare ale organelor fixe

*rderea garniturilor de c'iulas+, datoritD: prelucrDrii incorecte a suprafetelor deetansare dintre blocul motor si chiulasD, strEngerii incorecte sau insuficiente a chiulasei(cea mai frec%entD), montDrii necorespunzDtoare a garniturii, detonatiilor motorului.

Depistarea fenomenuluise constatD prin:- scDderea ni%elului apei din instalatia de rDcire, care %a apDrea Fn baia de ulei, alcDrui ni%el create, FnsD emulsionat;- prezenta uleiului Fn bazinul superior al radiatorului, datoritD Fmpingerii lui de pecilindri Fn cDmasa de rDcire cu apa de cDtre gaze;- rateuri ritmice (la &'S), cEnd arderea s-a produs la garnitura dintre ! cilindrialDturati, datoritD Fmprumutului de gaze de la un cilindru la celDlalt;- existenta gazelor comprimate Fn instalatia de rDcire (bule Fn bazinul superior alradiatorului sau Fn %asul de expansiune la acceleratia motorului);

- Fntreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe electrozii bujiei (la &'S);emediereaconstD Fn demontarea chiulase si Fnlocuirea garniturii de chiulasD si

Fnlocuirea garniturii de cDtre sofer sau Fn atelier, respectEnd regulile de montaj sistrEngere.

isurarea sau spargerea c'iulasei sau blocului motor, fie Fn peretii exteriori, fie Fnzona supapelor, datoritD: supraFncDlzirii motorului ca urmare a functionDrii Fndelungate laturatii si sarcini mari; reglajelor incorecte sau FnfundDrii partiale a canalelor apei de rDcire;turnDrii apei reci cEnd motorul este supraFncDlzit din lipsa de apD la ni%el Fn instalatia derDcire sau pornirea motorului fDrD apD; FnghetDrii apei Fn instalatia, cEnd, pe timp rece, nua fost golitD.

Depistarea fenomenuluise constatD prin:- functionarea neregulatD a motorului, cEnd, datoritD fisurilor interioare dintre peretiicilindrilor sau din zona supapelor, se depune apa pe elecrozii bujiilor si se producFntreruperi la aprindere; se obser%D totodatD, scDderea ni%elului lichidului de rDcire,cresterea ni%elului uleiului (emulsionat, datoritD apei) si picDturi de ulei Fn apa dininstalatia de rDcire;- supraFncDlzirea motorului (pEnD la gripare), pierderi de apD Fn instalatia de rDcire,datoritD fisurilor exterioare ale peretilor; se pot obser%a prelingeri de apD si emanatie

de %apori.emedierea constD Fn repararea fisurilor prin di%erse metode, Fn ateliere

specializate.

2.3 Repararea organelor fixe

2.3.1 Re"a#a#ea blo$ului +o!o#

/upD demontare, blocul se curDta si se spalD Fntr-un sol%ent, canalele de ungere

se desfundD (dupD scoaterea dopurilor) si se suflD cu aer comprimat, apoi se supuneunui control pentru depistarea defectiunilor.

14


15/30

'cestea pot fi:Deformarea sau corodarea suprafetei de asamblare a blocului cu c'iulasa.Planeitatea se %erificD cu o riglD de control (prin fanta de luminD) si introducerea

unei lame calibrate Fntre riglD si suprafata blocului(Fig. 12,a); se admite abatereamaximD , mm pe toatD lungimea. @erificarea se poate face si cu ceasul comparator cu

support(Fig.12, b) sau cu placa de control (pata de %opsea sD fie minim +5 dinsuprafatD) Fig.12, $.

Fig.12-erificarea planeit+ii suprafeei c'iulasei:a - cu rigla metalicD 3i lera cu spioni; b - cu comparatorul 3i masa de trasaj; c - folosind

metoda petei de %opsea.

otodatD, se %erificD suprafetele de prelucrare dacD nu au o coroziune, zgErieturD,ba%uri, fisuri. /eformatiile mici se FnlDturD prin slefuire cu o piatrD abrazi%D de granulatiefoarte finD. /eformatiile si coroziunile accentuate se rectificD pe masini de rectificat plan;se poate FndepDrta un strat de maxim ,!$ mm;

isuri, cr+p+turi sau spargeri de diferite forme si m+rimi pe suprafetele laterale.. Depistarease face prin proba hidraulicD pe stand special, la presiune de # bari.epararease poate realiza prin mai multe procedee cEnd fisurile nu depDsesc

lungimea de $-! cm :- sudarea oxiacetilenicD cu bare de fontD L! cu diamentrul de + mm dupDpreFncDlzirea blcului la 0, apoi rDcirea lentD Fn cuptor;- sudarea electricD (la rece) discontinuD, cu curent continuu de *M!"' sitensiunea 8M!-!$@, cu electrozi monel sau bimetalici din cupru cu otel si Fn%elit decalcar;

- acoperirea cu rDsini epoxidice. peratia constD Fn: curDtirea locului, limitareaextinderii fisurii prin stifturi filetate cu capete, tesirea fisurii, degradarea cu sol%ent,uscarea, preFncDlzirea la 1 N +, umplerea cu un material ternar format din rDsina

15


16/30

epoxidicD (dibutilfalat si material de adaos), apoi uscarea timp de #-0 ore la $ siprelucrarea de finisare;- etansarea cu solutii unor fuzibile (pentru fisuri mici). Solutia, fomatD din particule finede metal si liant, se toarnD Fn instalatia de rDcire, se porneste motorul la turatie micD,timp Fn care de depun particulele; se opreste motorul dupD ce nu mai supureazD pe la

fisuri, timp de o jumDtate de orD; se pune din nou motorul Fn functiune, iar dupD $minute se Fnlocuieste solutia cu apa de rDcire;- etansarea fisurilor mici de suprafata prelucratD, cu solutii metalice speciale, sau cuapa de sticlD;- metalizarea cu zinc topit (pul%erizat cu aer la 0 bari);- tesarea cu stifturi filetate din cupru, pe toatD lungimea fisurii;- spDrturile se pot suda oxiacetilenic sau electri; se pot repara si prin peticire. Peticul,din tablD de otel (?"#) de grosime !-# mm se aplicD cu suruburi filetate, sub elmontEndu-se o garniturD de pEnzD FmbibatD cu miniu de plumb.

/upD reparare, se face din nou proba, pe stand, la presiunea de # bari.

/zura g+urilor filetate pentru prezoane sau suruburise FnlDturD prin refiletare lacota de reparatie sau montarea pe bucse speciale (filetate la exterior majorat iarinteriorul la cotD normalD).

Prezoanele rupte 0n blocse extrag prin di%erse metode: defiletare cu ajutorul unordornuri conice sau zimtate, extractoare, piulite sudate etc.

1ocasurile cuzinetilor pentru lag+rele paliere uzate sau deformate (conicizate sio%alizate) se remediazD pr*n alezare la treapta de reparatie, pe masina de alezatorizontal; prelucrarea se face simultan la toate locasurile lagDrelor, cu capacele montate.=aza de prelucrare se ia Fn raport cu suprafata de Fmbinare cu chiulasa sau cu baia deulei. End uzurile sunt prea mari, locasurile lagDrelor se FncarcD prin sudare electricD, semonteazD capace noi si se alezeazD la cota nominalD.

1ag+rele arborelui cu came prin uzare, %or a%ea conicitate si o %alitate fatD defusurile arborelui.2emedierea constD Fn demontarea si montarea altora corespunzDtoare cotei dereparatie, FncepEnd cu cele intermediare./acD %or a%ea joc Fn locasuri, acestea se alezeazD simultan pe masina specialD si se

monteazD bucse cu diametru majorat, la cota de reparatie.1ocasurile tac'etilor care se uzeaz+se alezeazD la cota de reparatie sau se

preseazD bucse, iar alezarea se face la cota nominalD.?a cele amo%ibile, procedeul este asemDnDtor.

=locul motor se rebuteazD dacD are fisuri sau crDpDturi mai mari de !-!$ mmlungime, fisuri Fntre cDmDsile de cilindru, crDpDturi sau spDrturi la locasurile lagDrelorpaliere sau ale cDmDsilor de cilindru.

16


17/30

2.3.2. Re"a#a#ea $ili&'#ilo# 9Fig.13:

Lorma geometricD interioarD a cilindrilor se modificD fie datoritD cauzelortermodinamice Fn timpul functionDrii motorului (conicitate ! si o%alitate " Fig.13), fieunor agenti chimici (coroziunea) sau abraziunii impuritDtilor (rizuri).

Fig.13/zura normal+ a unei c+m+sii de cilindru:*, **, *** - plane de mDsurare a o%alitDtii siconicitDtii, *, *!, *" distantele panelor demDsurare a uzurilor; plan de uzurD; !

conicitate; " o%alitate.

onstatarea se poate face %izual si prinmDsurarea cu ceasul comparator cu cadran. Seadmite, Fn general, o conicitate si %alitate maximDde ,$ mm. %alitatea se determinD Fn " planuriperpendiculare pe axa cilindrului, Fn cruce, iarconicitatea Fn partea superioarD, la mijloc si Fnpartea inferioarD.

emedierea constD Fn alezarea si honuirea cilindrilor. DmDsile de cilindru sedezincrusteazD Fn solutii alcaline la temperatura de + , dupD ce se curDtD, Fn prealabilde calaminD.

=locul motor cu cilindrii nedemontabili se fixeazD direct sau pe masa masinii dealezat, iar cDmDsile de cilindru cu ajutorul unor dispoziti%e. &asina de alezat este%erticalD si poate lucra cu una sau douD cutite (al doilea pentru finisare).

Se prelucreazD mai FntEi cilindrul cel mai uzat pentru a obtine treapta de reparatiela care %or fi alezati si ceilalti cilindri (cota unitarD).

/upD alezare, cilindrii se spalD si se supun controlului care impune: lipsa de petesau rizuri, conicitate si o%alitate la limitele admise. 9umDrul treptelor de reparatie diferDdupD tipul motorului.

/upD alezare, se face o superfinisare (honuire) pe masini speciale si Fn acestscop, s-a lDsat adaos de prelucrare.

/upD honuire, suprafata trebuie sD fie perfect lucioasD (oglinda cilindrului), iarconicitatea si o%alitatea sD nu depDseascD ,$-,0 mm pentru autoturisme si ,$sau ,! mm pentru 'ro si / 161-,$; este urmatD de proba hidraulicD la presiunea de #bari.

Se procedeazD apoi, la sortarea si marcarea cDmDsilor de cilindri, pe grupe dereparatii.

17


18/30

DmDsile de cilindru se monteazD Fn blocul-motor, prin presare cu dispoziti%especiale, dupD ce s-au asezat inelele de etansare Fn canalele respecti%e (care se ung cuemulsie de sDpun sau ulei) si s-au centrat Fn locasurile lor.

Se rebuteazD cilindrii: fisurati, cu diametrul ghidajelor de centrare mai mic ca celnormal, cu alezajul ce depDsesc ultima cotD de reparatie.

=locurile motor cu cilindri nedemontabili, se pot cDmDsui si realiza la cotanominalD.ilindrii sunt alezat la !-" sau chiar 0 cote de reparatie.

2.3.3 Re"a#a#ea $;iula%ei

/upD demontare, se face curDtirea ei Fn solutii alcaline la cald sau cu produsedizol%ante (


19/30

Suprafata de contact (etansare) cu blocul, cEnd este deformatD, se reface pemasina de rectificat plan (Fig.1); nu se admite FndepDrtarea unui strat de material maigros de ,!$ - ,$ mm, prin rectificDri repetate. Pentru a nu se modifica raportul decomprimare, se folosesc garnituri de chiulasD mai groase.

Fig.1ectificarea plan+ ac'iulasei:

arborele masinii; ! disc abrazi%;" chiulasa; # masaelectromagneticD a masinii deretificare

elelalte suprafete deformate, de asemenea, se rectificD plan.- ghidurile de supape uzate se alezeazD la cote de reparatii, folosind supape cu

tije majorate Fn diametru.End se depDseste ultima cotD de reparatie, se Fnlocuiesc cu altele noi, care sepreseazD cu un dorn special Fn locul celor %echi.

- scaunele supapelor care nu asigurD etanseitate, se slefuiesc cu supapelerespecti%e cu ajutorul unui dispoziti% %entuzD (care roteste supapa Fn ambele sensuri),folosind pasta de rodaj Fntre suprafete.

/acD uzura este accentuatD, atunci se frezeazD cu o frezD conicD specialD la #$

(diferitD pentru admisie si e%acuare) (Fig.1/, a).

Fig.1/ rezarea scaunelor de supape: freza; ! dorn; " ghidul supapei

19


20/30

?Dtimea scaunului supapei trebuie sD fie de ,! - ,0 mm; cEnd se depDseste%aloarea, se procedeazD la ridicarea fatetei(dacD supapa se afundD) cu o frezD de 1$

(Fig.1/, $) sau coborErea(cEnd supapa se aseazD prea sus), cu o frezD de $ - ! ,

dupD care se pozitioneazD noul scaun cu o frezD de #$

(Fig.1/, b).Lrezarea este urmatD de rodarea cu pastD, care se executD dupD procedeulmentionat anterior. On intreprinderile specializate, slefuirea se face pe masini specialecare rodeazD simultan toate supapele de la chiulasD.

Scaunele de supape cu duritate mare se rectificD cu pietre abrazi%e adec%ate,antrenate de masini electrice portabile.

Prin reconditionDri repetate, scaunele supapelor se adEncesc peste limitD. eleamo%ibile se Fnlocuiesc, rDcindu-se Fn baia de amoniac, sau FncDlzirea chiulasei la $-!. ele nedemontabile se alezeazD si se preseazD bucse corespunzDtoare de otel.

@erificarea etanseitDtii se face cu petrol turnat pe supapele montate Fn scaunelelor (sD nu se scurgD Fn " sec.) sau cu dispoziti%ul cu aer comprimat (sD nu existepierderi mai mari de bar Fntr-un minut).

hiulasa, se rebuteazD dacD are spDrturi, crDpDturi ale camerei de ardere,porozitDti sau mai mult de sufluri.

2.3.4 Re"a#a#ea $ole$!oa#elo# 'e a'+i%ie %i e


21/30

- controlul presiunii 0n cilindri, la $. Gm, se face cu ajutorul compresometrului saucompresografului(a se %edea Ca".1.2)2 determinarea st+rii te'nice a grupului cilindru-piston-segmenti fDrD demontareamotorului, aceasta, prin metodele:

- mDsurarea cantitDtii de gaze arse scDpate Fn carterul inferior (baia de

ulei) cu un contor de gaze special adaptat; la depDsirea unei anumite cantitDti, se indicDrepararea grupului(a se %edea Ca".1.4) ;- utilizarea indicatorului de stare tehnicD care mDsoarD procentual

scDpDrile de aer comprimat introdus Fn cilindru la presiunea de #$. " 9m" (#,$ bar)dEnd astfel indicatii asupra gradului de uzare datoritD neetanseitDtii grupului cilindru-piston-segmenti, supapelor sau garniturilor de chiulasD. &Dsurarea se face la sfErsitulcursei de compresie, Fn ! puncte P&* si la " mm de la suprafata blocului.

'precierile sunt astfel concretizate: la pierderi de pEnD la $5 se recomandDreparatia curentD cu Fnlocuirea segmentilor, iar la peste $5 pentru autoturisme Ki peste

!5 pentru autocamioane se recomandD reparatia capitalD, prin alezarea cilindrilor./e asemenea, se pot face aprecieri de stare bunD sau satisfDcDtoare a motorului.2 urm+rirea depresiuni prin colectorul de admisie motorul functionEnd la o turatie ce%amai mare de relanti, cu ajutorul unui %acuumetru(a se %edea Ca".1.3).

3.2 Defecte n exploatare ale mecanismului biel"mani!el"

On timpul exploatDrii automobilului, apar o serie de efeciuni accidentale.3riparea pistoanelorare loc ca urmare a supraFncDlzirii motorului (din lipsa de aer

pentru rDcire, datoritD arderii uleiului pro%ocat de uzarea segmenilor, pistoanelor 3icilindrilor, amestecului carburant necorespunzDtor prea bogat sau prea sDrac, a%ansulexagerat); are loc o frecare uscatD excesi%D, urmatD de dilatarea pistoanelor 3i deci,blocarea lor. Lenomenul poate fi obser%at de 3ofer pentru cD este precedat de zgomotecaracteristice pro%ocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctelemoarte 3i emanare de abur, dacD apa de rDcire este sub ni%el. On cazul opririi immediatea motorului se poate e%ita griparea. Se lasD sD se rDceascD, se toarnD Fn fiecare cilindru"-# g ulei 3i se FncearcD rotirea arborelui cotit. /acD se Fn%Erte usor, se cautD 3i seFnlDturD cauza. /acD se rote3te greu sau deloc, pistoanele s-au gripat 3i automobilul %a firemorcat pentru repararea Fn atelier prin demontarea 3i Fnlocuirea pistonului gripat 3i a

segmenilor de la cilindrul respecti%.7riparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor. /acD acestea sunt

u3oare, se pot 3lefui cu ajutorul unui piston Fn abun3D de ulei, deplasat de cEte%a ori de-alungul cilindrului Fn mi3care combinatD (de translaie 3i rotaie). 9umai dupD aceasta, seface Fnlocuirea pistonlui 3i segmenilor respecti%i. /acD din gripare a rezultat 3i topirealocalD a aliajului pistonului 3i aderarea lui pe cilindru, atunci aceasta se FnlDturD cu uncuit triunghiular, se 3lefuie cilindrul, iar pistonul se %a Fnlocui cu altul de aceea3i cotD (sepot utiliza 3i pistoane %echi, dar corespunzDtoare) 3i totodatD segmeni respecti%i. Endgriparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se Fnlocuie3te.

Cocsarea segmenilor este urmarea supraFncDlzirii pistonului, scDpDrilor de gaze(baie de foc) datoritD uzDrii excesi%e a segmenilor 3i deci, arderea uleiului care sedepune sub formD de calaminD Fn canalele respecti%e, blocEndu-i. /eci, segmenii nu

21


22/30

mai asigurD etan3area 3i rDcirea pistonului, 3i ca urmare au loc scDpDri mari de gazearse Fn baia de ulei, iar fumul de e3apament este de culoare albastrD. &otorul nu maidez%oltD puterea nominalD 3i deci, nu mai corespunde sarcinilor de transport. Porireamotorului este greoaie, consumul de combustibil 3i ulei creste, iar compesia la cilindrulrespecti% este scDzutD.

2emedierea constD Fn demontarea grupurilor cilindru-piston-segmeni. urDtirealor de calaminD 3i Fnlocuirea segmenilor, care %or fi montati Fn locas urile din pistoane cuajutorul clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de ! sau 6(dupD numDrullor) si montarea Fn aceeasi cilindri, de unde s-au demontat; se mentioneazD cDpistoanele nu se dezasambleazD de pe biele-mani%ele.

uperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzDtor, montDriiincorecte, Fntepenirii Fn canalele din piston, uzurii lor, precum si supraFncDlzirii ce duc latensiuni interne, lo%iri de pragul de uzurD, detonatii.

/efectiunea se constatD prin compresie micsoratD, scDpDrii de gaze Fn carter, ca

urmare a pierderii etanseitDtii, si scDderea puterii motorului; apare un zgomotcaracteristic (zgErieri) la antrenarea arborelui cotit.Se FnlDturD prin Fnlocuirea segmentilor la cilindrul respecti%. /acD s-au produs

rizuri usoare pe cilindru, se slefuieste, iar dacD sunt accentuate, se Fnlocuiesc.uperea boltului, defectiune mai rarD are drept cauze: uzurD mare (joc ce

depDseste ,$ mm Fntre bolti si umerii pistonului sau bucsa de bielD), material sautratament necorespunzDtor, griparea pistonului.

/epistarea se face datoritD zgomotului metalic ascutit uniform, la accelerareabruscD a motorului. /eoarece ruperea boltului poate produce a%arii gra%e (spargereapistonului, cilindrului, Fnco%oierea sau chiar ruperea bielei, Fnco%oierea sau chiar rupereaarborelui cotit), motorul este oprit imediat.

2emedierea constD Fn demontarea grupului piston-bielD respecti%, depresarea sipresarea unui alt bolt corespunzDtor, inclusi% bucsa bielei, dupD care se face montareaambielajului si motorului.

Defiletarea partial+ a suruburilor de fi#are a capacului de biel+ , se determinD prinbDtDi Fn partea inferioarD a blocului motor, la accelerDri-decelerDri repetate. Se remediazDprin demontarea bDii de ulei, restrEngerea suruburilor de la bielele ce au astfel deanomalii cu cheia dinamometricD la momentul prescris. otodatD se %erificD fixarea lacelelalte suruburi ale bielelor pentru a preFntEmpina astfel de defectuni; dacD nu se

FnlDturD la timp aceasta, existD pericolul ruperii suruburilor si deci, a%arii la biele, cilindri,pistoane, bloc motor.

uperea bieleieste cauzatD de: griparea lagDrului sau topirea semicuzinetilor, jocprea mare Fn lagDri, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau rupereasuruburilor de bielD.

/acD motorul nu este oprit la timp, se produc a%arii gra%e: spargerea bloculuimotor, a cilndrului, a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugereabDii de ulei.

2emedierea comportD operatii dificile, mai ales Fn caz de a%arii si se executD Fn

atelier; Fn afara demontDrii, se face o constatare minutioasD a organelor deteriorate,blocul motor impunEnd repararea si chiar Fnlocuirea, iar cilindrul si grupul piton segmenti bolt bielD - cuzineti se Fnlocuiesc obligatoriu; arborele cotit este controlat

22


23/30

amDnuntit Fndeosebi fusul maneton respecti%, care dacD are culoarea schimbatD necesitDFnlocuire.

"ncovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin bDtDi anormale Fnportiunea medianD a blocului motor. /acD nu se iau mDsuri imediate de reparare Fnatelier a motorului, poate duce la: uzarea accentuatD a muchiilor segmentilor, a

pistoanelor s* o%alizarea neuniformD a cilindrilor pe toatD lungimea lor, uzarea rapidD afusurilor manetoane ale arbrelui cotit.3riparea sau topirea cuzinetilor din lag+re au unele cauze comune: ungerea

insuficientD, uzura mare, deci joc depDsit Fntre fus si cuzinet, material de anti-frictiunenecorespunzDtor, supraFncDlzirii. 'lte cauze ca: amestec carburant necorespunzDtor,a%ans prea mare la aprindere (detonatii) supraturarea sau suprasarcina FndelungatD, ducla topirea cuzinetilor.

Se poate preFntEmpina, dacD sesizarea zgomotului specific (bDtDi Fnfundate, maiales


24/30

Se face constatarea uzurii prin mDsurDri. auzele uzurii pot fi: presiunea mare asegmentilor, datoritD pDtrunderii gazelor, Fndeosebi la segmentul superior, ceea ce ducela uzura peretilor laterali si canalelor de segmenti, coxarea segmentilor prin ardereauleiului (la temperaturi ridicate) si deci, frecarea uscatD a pistoanelor cu cilindri, utilizareaunor carburanti si luribrifianti de calitate inferioarD, rodaj necorespunzDtor al motorului.

Pistoanele uzate nu se reparD ci se Fnlocuiesc fie cu altele noi, fie, dacD esteposibil, cu altele %echi, dar la cota de reparatie impusD, marcatD pe ele din fabricatie.?a montaj, se %a respecta cota de supranDltare a pistoanelor (,$-,"$ mm la/!$0>&9+).

Pistoanele sub cota de reparatie cu: deformDri sau rupturi ale pragurilor dintresegmenti, spongiozitDti, si canalele segmentilor lDrgite, uzurii excesi%e ale bosajelor seFnlocuiesc. Cocul de montaj Fntre piston si cilindru este de ,#-,0 mm pentruautoturisme si de ,-,0 mm pentru autocamioane.

Cocul se calculeazD prin diferenta dintre dimensiunea alezajului mDsuratD cu

ceasul comparator si diametrului pistonului determinatD cu micrometrul Fn parteainferioarD (mantaua sau fusta pistonului).onicitatea pistonului este realizatD din constructie la %aloarea corespunzDtoare.epunerea bolturilor pe piston se executD numai la cele cu uzuri mici pe

suprafetele de contact dintre umerii pistonului si piciorul bielei. 'cestea pot fi cauzate de:frecDrile normale si anormale, micsorarea duritDtii Fn stratul superficial, ca urmare asupraFncDlzirii materialului necorespunzDtor al boltului sau bucsei de bielDnecorespunzDtoare jocului de montaj.

@erificarea se executD prin mDsurarea bolturilor si alezajelor din umerii pistoanelorsi bucsele de bielD (piciorul bielelor la /acia "), de la acelasi set motor, controlEndjocurile admise; de asemenea se %erificD conicitatea si o%alitatea bolturilor de bielD.End cotele sunt depDsite, se reconditioneazD dacD nu se schimbD, pistoanele si bielele.peratia se poate realiza prin metodele:

- rectificarea la o treaptD de reparatie, conjugEndu-se cu un piston nou cu alezajelecoespunzDtoare dimensiunilor (mai mici);

- cromarea durD (rectificare-cromare-rectificare) la cotD nominalD ;- majorarea diametrului prin refularea la cald (preFncDlzire-refulare dirijatD Fn bucse

de ghidare-tratare termicD-retificat la cota nominalD).2ectificarea se face pe masini de rectificare fDrD %Erfuri pe o adEncime care sD nu

depDseascD stratul superficial durificat.Onlocuirea cu bolturi reconditionate se face tinEnd cont de treptele de reparaJie.End se Fnlocuiesc si pistoanele, se alezeazD corespunzDtor, iar la Fnlocuirea

bilelelor se preseazD bucs oi, care se alezeazD (exceptie /acia ") la care bolJurile semonteazD cu strEngere Fn piciorul bielelor.Se Fnlocuiesc boltrile: uzate excesi%, cu praguri sau imprimDri, fisurate, sau cu pete si loride re%enire. Sigurantle boltrilor de piston se Fnlocuiesc pentru cD Fsi pierd caracteristicilede elasticitate.

"nlocuirea segmentilor se impune ori de cEte ori se demonteazD ambielajul

motorului, pentru cD nu se mai pot remonta Fn pozitia initialD, ceea ce conduce la jocurilemDrite, si deci scDpDri de compresie si consum exagerat de combustibil si ulei. /e

24


25/30

asemenea, se Fnlocuiesc la uzarea excesi%D ceea ce se constatD prin mDsurarea fantei silui Fn canalele din piston.

auzele uzurii: frecarea normalD cu cilindri s Fn canalele pistonului, eroziuneaanormalD datoratD impuritDtlor de amestecul carburant sau ulei, montaj necorespunzDtor,coxarea.

2emediera constD Fn Fnlocuirea cu alt set de segment la cota nominalD sau lareparatie crespunzDtoare.epararea bielei se face dupD demontare, curDtie cu un sol%ent si n control

minutios./efectiunile posibile ce apar, sunt: Fnco%oierea si torsiunea tijei, micsorarea distantei ?dintre axele piciorului si capul bielei, uzarea bucsei de bielD si a locasurilor ei, uzareacuzinetilor si locasurilor lor, uzarea lateralD a capului bielei, uzarea suruburilor de bielD.

"ncovoierea si torsionarea se constatD prin %erificare cu un dispoziti% special;axele capului si piciorului trebuie sD fie Fn acelas* plan si paralele (abaterea maximD

,"-,$ mm la mm lungime).- biela deformatD se FndepDrteazD cu o presD Fn cazul Fnco%oierii sau cu dispoziti%tip menghinD Fn cazul rDsucirii ;

- micsorarea distantei dintre axele piciorului si capul bielei se reface prin alezarealoca3urilor din picior si capul bielei si montarea bucsei la biela si a cuzinetilorcorespunzDtori.

/acD distanta depDseste anumite limite, de rebuteazD biela.4ucsa de bielD si locasul ei uzat se reparD astfel:

- se depreseazD bucsa %eche, se monteazD cu o alta prin presare si se facealezarea la treapta de reparatie cerutD, cu alezor reglabil sau cu masinD de alezatbiele. 'ceasta %a fi conjugatD cu bolt la treapta de reparatie respecti%D. %alitateasi conicitatea admise sunt de ,$ mm;

- locasul bielei uzat se alezeazD si se monteazD o altD bucsD cu diametrul exteriormajorat.Cuzinetii uzatise Fnlocuiesc cu altii de treaptD de reparatie corespunzDtoare./zura locasuluipentru semicuzineti, nsecesitD: alezarea locasului si montarea de

semicuzineti cu diametrul exterior majorat (e%entual nefinisasi la interior), care sealezeazD apoi la treapta de reparatie. End bielele au capace lipite, se frezeazDsuprafetele de alezare pe o adEncime de ,!$ mm, dupD care se face alezarea.

4iela cu uzura laterala a capacului se reconditioneazD prin Fndreptareasuprafetelor si folosirea unor cuzineti cu lDtime mai mare, Fn cadrul treptei de reparatie.

5uruburile deteriorate se Fnlocuiesc cu altele noi, inclusi% sistemul de asigurare.Onlocuirea bielei se face cEnd are: fisuri sau rupturi, distanta mDritD Fntre axele

piciorului si capul bielei, lDtimea capului mic sau mare sub limita alezajului bucKei debielD depDsit, deformDri ale capacului.

/upD reparare, bielele se sorteazD pe grupe de greutate si dimensiuni.epararea arborelui cotit. /upD o functionare FndelungatD, apar defectiuni,precum(Fig.1): Fnco%oierea si torsionarea, uzarea fusurilor +(o%alitate si conicitate),

uzarea canalului de panD $ pentru pinionul de distributie si 0 pentru fulie, uzarealoca3ului bucsei arborelui primar #, uzarea filetului pentru rac !, uzarea orificiilor filetate

25


26/30

de la flansa de fixare a %olantului 1, modificarea lungimii fusurilor de bielD si a fusurilorpalier , bDtaia frontalD a flan3ei de prindere a %olantului 1.

Fig.11ocurile unde pot apare defecte ale arborelui cotit

/upD demontare, se curDtD Fn sol%ent, se desfundD canalele interioare de ungere,se suflD cu aer apoi se supune controlului.

@izual, se obser%D starea suprafetei fusurilor si filetelor; lo%iturile si zgErieturilesuperficiale se FnlDturD cu o piatrD abrazi%D de granulatie foarte finD, iar cele accentuateconstatate prin feroflux, numai prin rectificare.

Se controleazD Fnco%oierea si torsionarea (Fig.1) pe o placD de control, arboreleasezEndu-se pe ! prisme (pentru a putea fi rotit), iar cu ceasul comparator plasat la fusulcentral, se %erificD Fnco%oierea. 'ceeasi %erificare se executD si la flan3a arborelui pecircumferintD; pentru torsionare, %erificarea cu comparatorul se executD Fn partea frontalD

a flansei./eterminarea o%alitDtior si conicitDtii fusurilor se face cu micrometrul stabilindu-se

si treapta de reparatie (egalD pentru manetoane sau paliere, tinEndu-se cont de cel maiuzat fus).

Fig.1Controlul arborelui cotit cu ceasul comparator: placD de control; ! prisme; " arbore; # flansa arborelui cotit; $ controlulFnco%oierii (la palierul central si pe circumferinta flansei); 0 controlul torsionDrii (pe fatafrontalD a flansei)

26


27/30

"ncovoierea si r+sucirease FnlDturD prin: FndepDratera arborelui cotit la rece cu opresD hidraulicD, arborele fiind sprijinit pe douD prisme. 'baterea admisD este de ,$mm pentru autoturisme si de ,! ,$ mm pentru autocamioane.

?a arborii cotiti din fontD nodulatD, Fndreptarea se face numai cEnd sDgeata are%aloare micD.

/zarea fusurilor (ovalitatea si conicitatea) este cauzatD de: actiunea fortelorcentrifuge, frearea cu suprafetele cuzinetilor, impuritDti Fn uleiul de ungere, linie de arboreFnclinatD (care pro%oacD Fndeosebi conicitatea).

Lusurile manetoane au, Fn general, o uzurD mai mare fatD de paliere; de obicei,fusul palier central este mai uzat din cauza dezechilibrului dat de %olant.

2emedierea constD Fn rectificarea fusurilor pe masini de rectificat arbori cotiti, latreapta de reparatie corespunzDtoare. Lusurile paliere se rectificD respectEndcoaxialitatea lor (Fig.1).

Fig.1ectificarea arborelui cotita rectificarea fusurilor paliere; b rectificarea fusurilor manetoane arborele cotit; ! flanKa fixare arbore; " %Erfuri prindere arbori; # discul abrazi%; $ masina derectificat

?a palierul principal (de mijloc), se %a mentine Fn limitele tolerantelor lDtimea(pentru a respecta jocul axial indicat al arborelui cotit), cEt si raza de curburD (e%itEnd

suprasolicitDri de arbori sau cuzineti). On timpul rectificDrii o instalatie specialD a masiniistropeste fusurile cu jet continuu de solutie cu $5 sodD causticD.2ectificarea finalD este de finisare, iar lustruirea se face cu un disc cu pEnzD

FmbibatD cu pastD de rodat sau cu pEnzD abrazi%D foare finD. ?a /acia " se %arespecta galetarea (roluirea) fusurilor pe o portiune de #pentru asigurarea ungeriilaterale.

rificiile de ungere se tesesc la margine, canalele se spalD si se suflD cu aercomprimat.

Se trece la %erificarea rectificDrii: mDsurarea fusurior, neadmitEnd abateri peste

limitele normale la concentricitate, conicitate si o%alitate, bDtDi radiale ale fusurilor Fnraport cu axa fusurilor paliere, rugozitate si duritate.

27


28/30

On final, se face echilibrarea dinamicD a arborelui cotit si echilibrarea staticDFmpreunD cu %olantul si ambreajul.

End rectificarea arborelui a atins cota maximD, se reconditioneazD prinmajorarea diametrului fusurilor, folosind una din metodele:

- metalizarea cu aliaje dure, apoi rectificare si lustruire;

- FncDrcarea prin sudare Fn mediul gazos de protectie (1$5 argon si !$5) ;- FncDrcarea cu %ibrocontact cu electrozi care se pot cDli, apoi rectificare si lustruire;- cromarea poroasD, rectificare, lustruire

Canalul de pan+uzat se FncarcD cu sudurD prin %ibrocontact si se frezeazD unaltul decalat cu 6.

1ocasul bucsei arborelui primar uzatse reconditioneazD prin deplasarea bucseide bronz si montarea alteia cu diametrul exterior majorat.

/acD este rulment, atunci aceasta se extrage, se alezeazD locasul, se preseazD obucsD cu strEngere de ,1 , mm dupD care se alezeazD la cota nominalD si se

monteazD rulmentul.Se mai poate remedia si prin utilizarea unui rulment cu diametrul exterior majoratprin cromare durD.

iletele uzatese refac la trepte de reparatie.4+taia frontal+ a flanseise FnlDturD odatD cu Fndreptarea arborelui.2ebutarea arborelui are loc cEnd: prezintD fisuri, crDpDturi pe fusuri care nu dispar

la rectificare, diametrul fusurilor este sub cota minimD, lungimea fusurilor este pestelimitD, prezintD rDsucire, crDpDturi, rupere.

"nlocuirea semicuzinetilor arborelui cotit se face cEnd motorul este demontat,pentru a se putea efectua mDsurDtori ale fusurilor si semicuzinetilor si constatD abaterilefatD de jocurile prescrise.

?a paliere, mDsurarea se face cu micrometrul de interior sau cu comparator, iarsemicuzinetii (dupD starea arborelui) se monteazD cu capacele respecti%e, suruburilefiind strEnse cu cheia dinamometricD la momentul prescris.

Prin calcule, se constatD jocurile si treapta de reparatie, tinEnd cont si de uzareasi abaterea de la forma cilindricD a fusurilor.

Semicuzinetii se Fnlocuiesc cu altii noi, la treapta de reparatie corespunzDtoarediametrului rectificat al fusurilor; acesta se monteazD Fn locasuri, se aseazD arborele sise strEng capacele pentru %erificarea respectDrii jocurilor de montaj si a suprafetei de

contact a fusurilor cu semicuzinetii, precum si a rotirii uKoare a arborelui. 9umai dupDaceastD probD, se finalizeazD montajul, suruburile capacelor de la lagDrele palierestrEngEndu-se la momentul indicat.

?a biele, procedeul este asemDnDtor, %erificarea fDcandu-se pentru fiecaresemicuzinet Fn parte. &arcarea semicuzinetilor se face pe trepte de reparatiedimensionalD. Suprafata stratului de material de antifrictiune al semicuzinetilor, trebuie sDcorespundD cerintelor; sD nu prezinte impuritDti, sD nu aibe zgErieturi, urme de gripaj sauexfoliere (datoritD ungerii incorecte), sD nu aibe portiuni lustruite (datoritD apDsDriianormale), sD nu se obser%e material suprapus sau exfolierii datoritD oboselii sau ruperii.

Onlocuirea semicuzinetilor se face cEnd nu mai corespund treptele de reparatie,suprafata interioarD este deterioratD sau proeminentele de fixare Fn locas sunt distruse,ca urmare a rotirii Fn lagDr.

28


29/30

a mDsurD de protectie a muncii, la repararea mecanismului motor, se impunefolosirea sculelor si dispoziti%elor adec%ate, Fn bunD stare: pentru manipularea pieselorgrele se %or folosi mijloace mecanizate.

/epresarea si asamblarea agregatelor se %or face numai cu presa uni%ersale sauspeciale.

&uncitorii din acest sector trebuie sD fie buni cunoscDtori ai proceselortehnologice, pentru a e%ita e%entualele pericole de accidentare.

29


30/30

4. =I=LIOGRAFIE

. 7h.LrDtilD s.a. '8&=*? unoastere, Fntretinere si reparare,manual an *, ** si ***, ditura /idacticD si PedagogicD 2.'., =ucuresti. 66$;!. .&ondru '8&=*? /'*' /iagnosticare, Fntretinere si reparare

ditura ehnicD, =ucuresti, 66+". *.7hisD, 'l 7roza Ontretinerea si repararea 'utomobilelor. &anual pentrulicee de specialitate si scoli de maistri, ditura /idacticD si PedagogicD, =ucuresti,61$#. &.Stratulat s.a. /*'79S*'2' '8&=*??2 SocietateastiintD si ehnicD S.'., 66+$. *nternet

50601526 diagnosticarea intretinerea si repararea mecanismului motor

Documents