8/19/2019 5. Obiectivele Diversificării Industriei Agroalimentare

1/2

1. Obiectivele diversificării industriei agroalimentare.

Diversificarea industriei agro-alimentareAlimentaţia este o activitate de bază a vieţii, cu caracter ritmic zilnic, ce constituie unul din componentele esenţialeale sănătăţii noastre. Dincolo de banalitatea practică, alimentaţia este un act major pe plan economic, social şicultural. odul de alimentare reprezintă e!primarea identităţii noastre.

Alimentele de acum zece ani erau mult mai sigure dec"t acum #$ de ani iar alimentele de astăzi sunt mult mai siguredec"t acum 1$ ani. %a această ameliorare semnificativă au contribuit progresele ştiinţifice, dezvoltarea te&nologicăşi conştientizarea participanţilor la lanţul alimentar. După al doilea război mondial omenirea a realizat un progresştiinţific fară precedent cu multiple efecte generate prin transformările te&nologice. Aceste noutăţi au sc&imbatmodurile de viaţă ale fiinţelor umane, inclusiv obiceiurile sociale care au solicitat apariţia de noi produse.Alimentaţia noastră s-a modificat prin 'ntrepătrunderea de fenomene te&nologice, economice şi culturale.

  (ncep"nd cu anii 1)*$ inovaţiile au permis industriei alimentare să diversifice considerabil oferta dealimente. Aceasta s-a realizat printr-o creştere a gradului de transformare şi de comple!itate a alimentelor. Astăzimai bine de +$ din alimentele care ne sunt propuse sunt transformate.  Oferta alimentelor s-a 'mbogăţit considerabil 'n trei direcţii principale

1. diversificarea sortimentelor alimentare/. simplificarea utilizării,

0. crcşterea serviciilor şi funcţiilor alimentului.Diversificarea sortimentelor.  (n prezent se estimează 'ntre 1+$.$$$ şi /$$.$$$ de referinţe alimentare, adică alimente transformate sau nu,care sunt propuse consumatorilor. Aceasta s-a realizat prin mai multe mijloacetransformarea produselor de bază. pre e!emplu 'n filiera laptelui s-a trecut de la consumul tradiţional direct delapte şi de br"nză la o ofertă care 'n supermagazine e!pusă pe zeci de metri de vitrine frigorifice cu produse lactatetransformate iaurturi, creme, deserturi etc.naţionalizarea produselor regionale. Dacă după al doilea război mondial era 'ncă marcantă regionalizarea gusturilorşi produselor precum şi o relaţie 'ntre specialităţi şi perioade festive, astăzi se poate remarca o disponibilitate de produse din orice colţ al 2uropei şi asta pentru tot anul.cercetarea calităţii şi autenticităţii. 3ertificarea de conformitate apărută 'n anii 1))$ atestă că un produs alimentarrespectă caracteristici de calitate prevăzute de un standard sau un caiet de sarcini. Autenticitatea se aplică apelaţiilorde origine controlată 4AO56 sau indicaţiilor geografice protejate 47856 care se traduc printr-o relaţie dintre produs şi

originea sa, aria geografică 'n interiorul căreia au loc anumite faze de producţie sau de transformare.

lipsa sezoanelor de consum. Atât produse brute cât şi produse transformate se pot consuma tot anul.

Este cazul: tomatelor, strugurilor şi altor legume verzi dar şi fructelor de mare sau peştelui crud. răspândirea alimentelor exotice. Mai ales tânăra generaţie preferă să mănânce alimente cu specific

indian, cinezesc, libanez, italian sau mexican, !n unele cazuri, industria alimentară adapteazăexotismul la gusturile locale de piaţă.

"implificarea folosirii produselor alimentare nu este o noutate. #e multă vreme omul s$a interesat de

punerea !n conserve de legume sau de preparate de came. !n ultimii ani această latură detransformare a luat dimensiuni extraordinare. Această nouă ofertă ţine cont de noul %timpalimentar& pe care omul modem !l consacră pentm cumpărarea, prepararea sau consumulalimentelor. Atât !n marile magazine cât şi !n comerţul en detail există numeroase produse %gata de

consum& atât pentm alimentaţia domestică, cât şi pentm alimentaţia nomadă. Este vorba de o gamăfoarte largă: de la cele liofilizate până la elemente uşor de combinat pentru a face un preparatalimentar.

  Extinderea funcţionalităţilor unui aliment.

(n ultimii ani, pentm numeroase alimente s-a trecut de la clasicele funcţii de &rănire, de convivialitate saude prestigiu către altele căutate intens de consumatori produsele nutriţionale şi produsele ideologizate49AO, /$$16.

'rodusele cu aport nutriţional - sunt introduse pe piaţă !n ultimii cincisprezece ani, transformândalimentul !n produs de sănătate fie direct (prin consumarea sa) fie prin adăugarea la compoziţiainiţială a unor suplimente: probiotice, prebiotice, fito$estrogeni, omega trei, aditiv vitaminizaţi saucompuşi de micronutrienţi. #enumirile lor sau alegaţiile nutriţionale sunt fie generale, fie destinatepopulaţiilor ţintă: femei gravide, sportivi, persoane !n vârstă etc.

'rodusele ideologizate $ sunt rezultatul frământărilor socio$culturale ale societăţii modeme. Ele suntrezultatul interferenţelor dintre agricultura biologică şi culturile genetic modificate sau punerea !npractică a unui sistem de producţie mai puţin dependent de consumurile intermediare cu prote*areamediului !ncon*urător.

8/19/2019 5. Obiectivele Diversificării Industriei Agroalimentare

2/2

  "pre exemplu produsele numite %ecitabile& prote*ează repartiţia *ustă a valorii adăugate dintreproducătorii ţărilor !n curs de dezvoltare şi transformatorii aparţiiiând societăţilor multinaţionale.

Multiplicarea serviciilor alimentare

Diversificarea şi 'mbogăţirea ofertei de servicii a răspuns solicitărilor consumatorilor care aşteptau ocreştere a serviciilor agroalimentare. Astăzi nu se mai cumpără, nu se mai prepară şi nu se mai consumăalimente ca acum #$ de ani.

5rogresul şi diversificarea transformării agro-alimentare au necesitat noi forme de distribuţie şi de v"nzare

a produselor. 'n 9ranţa primul supemiagazin a apărut 'n 1)*0 ca răspuns-la influenţa americană. (n prezente!istă peste 1/$$ de &ipermagazine şi peste +:$$ cic supennagazine cu dominantă alimentară. 2leangajează peste o jumătate de milion de lucrători. (n anii 1);$, +# din camea franceză era v"ndută 'ncarmangerii şi 1# 'n supermagazine. Astăzi proporţia s-a inversat complet. (n legătură directă cu siguranţaalimentelor merită de amintit dezvoltarea de reţele de magazine cu reduceri de preţ (hard- discount) şidezvoltarea comertului electronic, a magazinului virtual, şi efectuarea de cumpărături on-line.

+ondiţionarea şi ambalarea produselor alimentare s-a sc&imbat foarte mult. 3opiii de azi nu potconcepe laptele livrat 'n sticla rcturnabilă sau conservele din borcane dc sticlă. 5entru ei este foarte normalca laptele să fie ambalat 'n cutii de carton sau recipicnţi de material plastic. Apariţia de noi posibilităţi deambalare şi 'mpac&etare au fost generate de nevoile consumatorilor pentm a rezolva două tipuri de probleme

securizarea produselor proaspete, perisabile, pentru a le mări durata de conservare

creşterea uşurinţei de utilizare şi de preparare. "pre exemplu, !mpacetarea unor alimente trebuia să

fie compatibilă cu noile aparate cum sunt cuptoarele cu microunde. Există de*a ambala*e%inteligente& care comunică infomiaţii asupra stării de prospeţime iar ambala*ele %active& vizeazăţinerea sub control a ecilibrului microbian sau cimic al produselor.