5 august 1928 5 lei - core.ac.uk · viul culorii lui luchian nu are nimic din violenţa exclusivă...

16
Universul literar Anul XLIV Nr. 32 5 August 1928 5 Lei ŞTEFAN LUCHIAN

Upload: others

Post on 18-Oct-2019

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

Universul literar Anul X L I V Nr . 3 2

5 August 1928 5 L e i

ŞTEFAN LUCHIAN

Page 2: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

Ш- UNIVERSUL LITERAR

P I C T O R U L L U C H I A N Un nume, numai lumină palidă şi

culoare suhţirateca. Viaţă. Nimic mui DÍU decât aceasta culoare a lui Lu­

chian şi totuşi nimic mai delicat, mai шао chiar când e accentuată,

Luchian e fără îndoială cel mai mare pictor român pentrucă e cel ein­teilt care foloseşte expresia picturală ca expresie a unei personalităţi. Până la el erau preocupări de ade­văr în primul rând, de lumină şi cu­loare, de atmosferă fada apoi.

E adevărat că dacă Luchian a con­tinuat şi mai ales a întregit pe Gri-gorescu, generat, a de pictori, urmă­toare, a continuat pe Luchian fără să-l întregească şi pe urmă a naufra­giat. A înţels din el numai o parte, numai un aspect al mar ei lui arte şi l-a transformat în manieră.

E cert că vioiciunea, mai exact viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni­smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului compro­

mis. Acea intensitate vie e il­lumina care caracterizează orice melancolie. In tonurile ou şi delicate ale acestui pictor e toată amara in­

teriorizare din sufletul lui Eminescu.

In. acest sens se poate vorbi de o unitate de temperament unică. Por­tretele lui au o tristeţe de soare de toamnă şi gluma lui e dureroasă ca un zâmbet de bolnav. E în „Atecu Li­teratul" un amestec grotesc de pre­tenţie în „ţinută" şi bohemă soioasă, de intelectualitate ostentativă şi sărăcie

cu duhul da o amuzantă melancolie.

„Profilul" clin 1907 şi „Pălăria ver­de" aduc încă o notă a acestui com­plex temperament. E un sensualisnt de forme pline, o voluptate de linii copioase, care singure sunt destul ca să arate acea obosita sete de viaţă a sufletelor bolnave. In „Lăutul" trupul de miel al copilului şi braţele plantu­roase ale femeii sunt obsesia acelu­iaşi dor de viaţă sublimă în reflexii interioare, în dorinţi refulate.

Dar refugiul de Ia Mănăstirea Bre­bul... E în cele câteva lucrări făcute aci o sete de lumină proaspătă, de verdeaţă fragedă, dc alb halucinant de adecvat, ca o orgie delicată а unui evadat din mahalale prăfuite şi miro­sitoare.

In „Curtea Mâruulirii Brebii" e o impresie de patriarhal care nu are ni­mic a face cu pitorescul patriarhal atât de compromis, şi înainte şi după acest mare pictor, de către tradiţio­naliştii cu orice preţ. E un patriar­hal familiar şi firesc, asemeh\i unui început de veac.

Şi unitatea acestui mure tempera­ment trebue căutată aproape delà în­ceputul carierei lui- ,,Safla Florar ca­

sa" (1905) e, printr'o paradoxală în­clinare, de obiridut, o figură de o no­bleţă rară, o artistă gânditoare şi sub­ţire, cu ochii grei de gânduri.

Autoportretul intitulat „Un zugrav" mai aduce aceeaşi gură sumeasa în­tr'un surâs interior şi aceeaşi magni­fici ochi întrebători şi timizi, de gân­ditor care îşi cere voie să apară în lumea celorlalţi.

Nu e departe de acest portret, prin realitatea vieţii lui interioare acel „Haham din Moineşti'' doctoral, sen-sual, material şi pretenţios. E aceeaşi mână de pictor acelaşi ochi care vede, şi totuşi, deodată, bila aleargă pe masa artei, la cealaltă extremă.

Şi târziu când boala s'a agravat^ când a fost ţintuit în pat, a începui pasiunea sălbatecă şi gingaşe a flori­lor. Ca pământul bolnav, care înflo­reşte spre nemărginirea cerului la care nu ajunge niciodată şi spre soa­re, Ілісіиап pe patul lui de suferinţă a pictat flori. Maci în culori arză­toare şi suave, tuf anele delicate şi toată armonia incomparabilă a mate­riei devenită bijuterie de aur şi sân­ge şi catifea. Cer albastru prizonier al ulcelelor, al răsadului.

iV 'a avut timp şi na avut posibili­tăţi pentru compoziţii ; Compoziţia e

o artă imperială. Cere ateliere vastes cenici, comenzi mari şi bogăţie à mijloace. Noi suntem o ţară săraci Pridvor dc mânăitire, florărese, ink leciuali de cafenea, colţ de nááurt boi şi ciobani, margine de sat şi sunt la un loc toate posibilităţile t nui picior care lâncezeşte într'o cuá de maliala şi care când fuge, ajuty până la poalele munţilor. Poate c România Mare va fi alta. Dar sufle intelclualului român, de dinainte i război, e tot în Luchian.

Va putea fi întregit, dar prin № mic alterat şi cine se va abate de l calea lui, va greşi. Arta lui eterata,-viziune personală şi restrânsă a I» mii — e;te arta din epocile mari | sufletul lui a fost un suflet de aik tros.

Când tinerii artişti vor pricepeţi atât de Bine zădărnicia eforturile lor, cât înţeleg ridiculul „idilismului atunci nu va mai fi jiosibil de cât un singur îndemn :

înapoi la Luchian...

C. BREUGElJ

Page 3: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

UuViiVERSUL XlTËRAJ.,- 5ІІ

LUCHIAN : C O L Ţ DIN C U R T E A MAN ASTIRLI B R E B I LUCHIAN : ZUGRAVUL (AUTOPORT RET)

In ueinea diu ur ină, m a e s t r u l u i nu- i pai plăceau mese l e m a r i , cu l u m e pttltă, cu mul te g lume , 'Totuş odată а fost inv i ta t şi a t r e ­luit să ia pa r t e la o astfel de masă . jSa mâncat sa ' b ă u t s'a vorbi t . La Ifta Luchian se î n d r e p t ă s p r e a in-jBtrioană şi-o r o a g ă să-1 scuze că t i e -Itt să plece..., a r e o î n t â l n i r e . \~ 0 întâlnire, î n t r e a b ă vec inu l doaiu-

L şi la ce o r ă ? La pa t ru r ă s p u n d e L u c h i a n .

f- Bine da r e d e a b i a unu.. . j - Nu e n .mic , exp l ică in şoap t ă inne­ni, voi lua d r u m u l cel mai iung .

I NOTE BIOGRAFICE Storul Ştefan L u c b i a n se t r ă g e a d in -|familie de m a r i p r o p r i e t a r i de moşii , bírnia fost fiul unu i ţ ă r a n să rac , cum ticnsin necunoş t in ţa de cauză d e c ă t r e I biografi. Se ştie că d u p ă u n i r e a p r i n c i p a t e l o r , lip bocri moldoveni , î n f l ăcă ra ţ i d e irele act al lui Cuza , s 'au căsă to r i t cu latence de pes te Milcov. Tatăl pictorului , m a i o r u l de p i o t ă

D i m u r i e Lucb i an , (fiul S e r d a r u l u i Va-sile Lucb ian , boer cu căr ţ i vech i d e boe-rie) ье căsă to r i se şi e l cu Elena Luch ian n ă s c u t ă Ch i r i aoescu m a r c la t . fun-d i a r ă , în j u d e ţ u l Ia lomi ţa , u n d e a moş­ten i t şi p i c to ru l o moşie, pe ca re ma i t â r z iu în s b u c i u m u l vie ţ i i a p ie rdu t -o .

El s'a n ă s c u t în c o m u n a Ştefăneşt i din j u d e ţ u l D o r o h o i în a n u l 1866. La v â r s t a dt. 7 an i , famil ia mu tâ i idu - se la Bucu­reş t i , L u c b i a n a fost d a t la şcoala p r i ­m a r ă d in ca l ea Că l ă r a ş i l o r .

Liceul l 'a făcut to t în Bucureş t i la „Sfân tu l Sava" , însă nu l'a t e rmina t , a abso lv i t n u m a i 4 clase. I n t r a cincea, t a t ă l său ca r e v r e a sâ-1 facă tot rnd i t a r l 'a p r e z e n t a t la şcoala mi l i t a r ă p e n t r u e x a m e n u l de a d m i t e r e .

D a r Lucb i an , c a r e e r a î n a m o r a t d e p i c tu r ă , şi visa să a j u n g ă pic tor , s'a opus şi n u a v r u t să cand ideze la şcoala mi ­l i t a ră .

Silit în cele d in u r m ă de . f ami l i e , el б'а p i e z e n t a t la e x a m e n î n să n u a v r u t să r ă s p u n d ă la nici u n a d in î n t r e b ă r i l e co-mi s iunc i e x a m i n a t o a r e , ca re c r e z â n d că nu- i p r e p a r a t , 1-a r e sp ins .

F a m i l i a v ă z â n d că nu- i ch ip , a r e n u n ­ţa t şi 1-a l ă sa t să-şi u r m e z e v o c a ţ m n e a .

A i n t r a t deci la şcoala d e be l l e - a r t e din Bucu re ş t i .

P e a tunc i e r a d i r ec to ru l şcoalei m a ­r e l e T h e o d o r A m a n .

La v â r s t a d e 19 ani , L u c h i a n a t e rmi ­na t cu succes cu r su r i l e şcoalei d e bel le-a r t e şi a p l eca t Ia München , u n d e a stu­

d ia t u n an cu mar i i maeş t r i mi inchen-ezi.

D e acolo s 'a dus la P a r i s u n d e a s ta t 4 ani , c e r ce t ând toa te expozţ i i i le . A u r m a t în mod facul ta t iv şi la Beaux-Artes .

Luch ian a fost u n u l clin mar i i noş t r i p ic tor i . P r i n t r e o p e r i l e ' s a f e ce le m a i de s eamă p u t e m erfumera :

Safta florăreasa (1906), Lăutul (1912), Pe drumul suferitei (1910), Flori, peisa-gele delà Brebu, Turnul delà Brebu, mănăstirea ; a p ic ta t î m p r e u n ă cu Ar-tach ino biserica din str. Brezofan din Cap i t a l ă . Apoi, Capete de evrei, m o a r a delà Poduri din Bacău, — Lorica, Apu­suri de soare la Tekirghiol, — Tăetorul Йо lemne, Neculai Cobzarul (1V06), Spălătoreasă (1906). C â t a fost bolnav a p ic ta t niai m u l t flori. ' * /

P i c to ru l Ştefan Luch i an a ' m u r i t în a n u l 1916 la 27 Iun ie , fiind" r ă p u s d e o b o a l ă i n c u r a b i l ă de ca r e su fe rea d e ma i mulţi ani.

S í C. R. E O.

Page 4: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

Ш . — - UNIVERSUL ÜTERÁK

§» o e e A. DAI ILLA ANDREI TUDOR

H I M E R E D-lui Camil Petrescu

Soare, făr'de tine, toate JN'ar mai fi decât ce sânt : Arbori, Dealuri , Stânci, Pământ, Adevăr, Realitate.

J U R N A L

Pentru dragostea pierdută şi azi amintită IIu mai răspunde nimeni şi sunt singur să bat şi să aîlu ispita în ceasul, care mă'ii'Jeamnă să cânt.

Dar prin tine se prefac In himere ireale, In fantastice-aniinale Ce din umbră se desfac.

Răscumpărate sunt visele toate, oglinzile nu mai arată de loc ; când şi când un gând mai răzbate şi o lumină se deschide ca un ghioc.

Şi de te-ai culcat, fantasme Cu contururi argintii, Trec prin codrii, prin pustii, Naluciudu-se ca 'n basme.

Iar în ceruri, în Eter, Mişună Închipuire , Ipoteză, născocire, Spaimă, groază, şi mister.

Uuziuue, Uuziune. Eşti imboldul multor inşi,

• Forja unora convinşi, Că mai poate fi minune.

Nu cred. Totuş, te ador Că faci inima să'mi bată (Nu mereu, ci câteodată) De năaejde şi de dor.

Iluziune, Poezia, Stăpâniţi-mă ş'acuni, Inbataji-ma cu fum -Şi parfumuri d'ambroziă.

IOAN GEORGESCU

S F Â R Ş I T

Chinuitoare amintirea necuprinsă opreşte'n plasă siluirea stinsă. Minunile moi murmură o dragoste

[măruntă, iar sus prin fumuri fruntea fălfăe

[şi'nfruntă

MARIUS SOLIT ARU

La răspântie de drumuri a căzut un calator. Umbra aripilor serii pogorâse 'n câmpul gol,.. Din ochi i Ini — adânc de râpi — plecase n licur depărtarea, Şi b prindea, neştiutor, în plasa-i fumurie, zarea.

Ca anele unui pârâu cu destrămări de ziuă, In CUmpene de gânduri mici , străinu-şi plânse a n i i ; Abia atunci am înţeles pământul cum îl cheamă La margine-de drum uitat, în svonuri seci de scamă.

Sufletu-i, crâng de lumină'l ascultam ~ străpungător : Suferinţă — alcătuită pe un vânt tulburător, Cu metanii sidefate _ în volbură grea d e ploaie — Când, cu chipuri r ec i de ceara, plopii'n creştet se îndoaie , ...Noapte. U m e d . L u n g fior.,. La răspântie de drumuri а murit un călător.

I N C I M I T I R

I una străjueşte visătoare Cimitirul crucilor albe Pe care se înalţă — înfiorătoare, Parfumate a li l iecilor salbe.

Şi 'ntinsurile par curmate D e liniştea ce-şi fese firul... Sub arcul tăriilor înstelate Se pierde pe deal cimitirul.

Din funduri d e gropi, mocnite, Ţipă schelete le cu glasul lor mut Şi'mprăştie în zări tăinuite _ -Aiomitorul şuvoi tăcut.

Geniul cutropitor al morţii de veci încremeneşte clipa présenta — Şi gândurile spânzurate în cosciuguri reci Pironesc privirea spre viaţa absentă...

M ATE1U C. AEEXAN DR.ESCU

Î N F L O R I R Ă F L U T U R I

înfloriră mii ide fluturi Pe tulpini de românită, Vin iubire, vin, să scuturi Aripi albe in arşiţa. Vin încet... pot să te învingă Şi pe cer şi pe pământ : Sa nu sboare şi pe soare Să nu ningă, Visul sfânt... înfloriră... înfloriră... Vin iubire să culegi D i n tulpini ce se resfiră Aripi albe să deslegi...

Page 5: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

UNIVERSUL LITERAft.— ЫІ

CEAI DE MUŞEŢEL levastă-mea a căzut g reu b o l n a v ă . I» grabă am r u g a t pe lelea Safta spă-imsa, să-şi dea avizul ei de tămă-äoare i n iaba le le i în c i r cumsc r ip ţ i a Йа cădea bo lnava . sica Safta s p ă l ă t o r e a s ă s'a înfă ţ i şa t i-voi<asă cu poala î n r ă c a t ă de l eacu r i I tfura plină d e s fa tur i .

spălat oe mâini , s'a î n c h i n a t î n d e -! é aprofundat s o r o i coane şi s'a jpíat decapotabil bo lnave i , m e s t e c â n d (ravcrgenţa g ing ; i lo r u l t ime le implo-căfrc a to t -pu te rn i cu l . rândul ei bo lnava i-a poves t i t în-

llarea boalei, ia r l ecu i toa rea . le lea foălătoreasa. a a scu l t a t -o ca p e o

ţine.

urmă au veni t p ă r e r i l e lelei Safta foreusu. o rdonând bolnave 1 ' să o as -iţî să Ie s ăvâ r şească cu s f in ţenie . »Ce să fie cu mine le le Saftă. a în-it ra î n l ăc rămarea în d a s . b o l n a v a Éànd mântui rea cu ochii în t avan . •Ce să fie maică , — iaca o umflă-

II -Si cu ce ai să m ă scapi de ea, Saftă ? .Cu ceai d e muşe ţe l maică î Jfnmai cu a t â t a ? :»Cu atâta maică" . .tea toi muşeţe lu l lelei Safta snă lă-Ba.tmifln'ura dă inu ind a m chema t şi doctor mic—mic şi ca o n o r a r şi ca Wre, Am p r e f e r a t p e doc to ru l cel In locul unui m a r e . cave o r V â t d e iar fi fost, s t a t u r a l u i nu a r fi p u t u t s peste f m e t r u si fio înă l f îme. ia r tperea lui ştiinţifică, la r â n d u l ei nu

fi mai m a r e decâ t a t â t cât cele trame. Jn m^d ' e , a c r ee ru lu i . con-

să înmairaz'neze ca geniu . în cei ani de Facu l t a t e , p e n t r u două d''n Irei motive : a) doc to ru l cel mic

inie ca p r ' cene re , am socotit că ori-?avă ar fi fost boala , el nu nufea prezinte ca a t a r e , fiind Ü o s i t de ere; deci soe r î e toa rea nu a v e a să W de înp-riîorăfonre şi b) doc-el[mic. fiind şi ca ono ra r , o min-Stiintifică p e ca r e mi-o deb i ta ne-trea lui, nu a r fi m e r i t a t o n o r a r i u ]

al din zi lele n o a s t r e ; lei două locuinţa bo lnavu lu i şi lei una mie И a medicului !

fund doctorul cel mic c h e m a t în Unei crize a t roce , şi-a aşeza t a m -Ipîlăria pe m a s a m e a de lucru , şi rpinat cu u n g h i a u n u i dege t în natului, din ca r e a picat o b o a b ă î, ii cu ungh ia a l tu i deget , în c reş -ipttlui, din c a r e s'a rostogol i t d o u ă ! raătreaţă, t r e c â n d i m p e r t u r b a b i l pătâiul neves t i . :ш lung i n t e roga to r iu a u r m a t briul s imptomat ic al boa le i , şi o ie rigoare în care. . . cea iul de mu-wtomina ! i care să fie boa la , d o m n u l e

linflamaţie a cu t ă c a r e os t r ac i zea -t organele î n t â l n i t e In j u r u l ei, indu-lé şi p r o d u c â n d astfel du -

Apoi doctorul cel mic a plecat. Boala însă persistând cu tot muşeţelul prescris şi de doctorul cel nuc, doctorul cel mic a revenit la căpătâiul bolnavei, de data asta opinând pentru aducerea unui in­ternist celebru, care nu a întârziat câ­tuşi de puţin, după ce mai întâi maestrul de acord cu discipolul, a aranjat în prealabil, în antret, quantumul onora­riului.

După ce internistul celebru a epui­zat de ciocănit toată fibra bolnavei , a opinat pentru înlocuirea muşeţelului cu coadele de cireş, adăugând repauz intens, al imentaţie circumspectă şi... răbdare !

— „Boala ?

— „Boala... boala este cam aşa cum a spus-o colegul meu predecesor : inter-coliită acută, cu tendinţă spre obstrucţio-nism al intestinelor !

Apoi internistul cel celebru, s'a re­tras, luând cu sine onorariul unei munci similare în efecte ca şi aceia a discipolu­lui său, cu deosebirea că schimbase doar denumirea suferinţei.

Suferinţa totuşi continuând, după sfa­tul internistului cel celebru, a trebuit să încerce şi părerea unui al trei lea inter­nist şi mai celebru.

Iu casă a intrat o doamnă înaltă, blon­dă şi frivolă, cu vorbirea repede şi aro­gantă, examinând mai mult tablourile de pe pereţi decât s imptomele boalei pentru care fusese adusă. Doamna cea înaltă, blondă, şi frivolă, cu vorbirea repede şi arogantă, — era şi ea... doctor, ca şi cei doi dintâi — întrebând şi primind răs­punsurile în treacât, printre scurtele şi enervate le plimbări prin odaie, de la un bibelou, la ч> glastră cu flori, acuza di­rect pe pacientă !

U n violent şi agresiv miros de par­fum, sufoca în toată alcătuirea fizica a doctoriţei şi mai violentul şi agresivul miros al spitalului de unde venea . Dan­telele îmbrăcămintei aşeza în toată înfă­ţişarea ei exterioară, în locul graţiei cu cari găteli le trebuiau să îmbrace pe feme-ia-cloctor, ironia amară a doctorulu''-fe­mee, chemată să împrăştie teroarea sufe­rinţei, în schimbul unei achesări la o eventuală mărturisire de dragoste.

După ce şi-a suflat nasul fin şi colo­rat, într'o batistă diafană, în colţurile căreia fulgerau patru mari fluturi de mătase, şi-a vârât-o apoi precaut în micul buduar ambulant din fundul saco­şei, din care a scos grabnic un ciubuc de alifie vişinie, înfăşurat într'un capu-şon de aur, pentru a aşterne la loc, pe nas, vopseaua de aceiaşi culoare ca a-ceia din vârful creionului de aur, ştear­să de batistă, a mormăit ceva la întrebă­rile îngrijorate ale bolnavei, conbnuân-du-şi concomitent cu bidinăreal'a repu­diau tă a nasului, nepăsarea, în fundul o-gl injoarei incrustată în acoperişul sa­coşei .

— „Hm... nimic grav ! — „Dar boala ? - - „Hm... boala, de, boala se chiamă

cum se chimă toate boalele noastre de femei — o parametriţă care sugrumă ţe-

SARMANUL KLOPŞTOCK

suturile vec ine cu repercurslum diame­trale spre esofag şi duoden ! La drept vorbind, eu sunt mamoşă ! Este însă d e trebuinţă să se cheme un ginecolog.

— „Prea bine ! Şi ginecologul a fost şi el chemat ! Ginecologul a intrat în odaie, a cerut

săpun, apă caldă şi prospop. La patul bolnavei s'a aranjat îndată un curs» în toată regula şi în toată plenitudinea sen­sului său technic. Specialistul ginecolog, examina nrgălos pe belnavă, piimjnd În­trebări, dând examen. Dar l imbajul va­ria oribil de cotradictoriu. In vreme ce profesorul se servea de termeni specifici, bolnava da răspunsuri instinctive, mul­ţumind pe doctor, într'atât cât putea reeşi din babilonia dialogului un cât de vag simptom al boale i !

— „Dar boala în def in i t iv? - - „Boala,,, nu aşi pute-o preciza toc­

mai atât de prompt ! ' Bolnava trebueşte văzută de un coleg specialist în maladii le lurburărilor gastrice, în genere !

—. „Dar deocamdată nu se poate şti nimic, sub nici un raport ?

— „Mda... am găsit o rezistenţă- recta-lă pe o anumită porţiune care îmi face impresia unei inflamaţiuni ine lare cu ten­dinţa spre infecţie.

— „Regim". • - - „Ceai de coade de vişin, extrase

leguminoase derivând dintr'un amalgam de zarzavaturi d e o candtate circa 2 ikgr. fierle în două kgr. de apă care să dea jumătate kgr. de zeamă şi care să constitue alimentaţia strictă, până la îm­puţinarea obstacolului duodenal !

Onorariu], complimentări le şi mulţu­mirile de complezentă, apoi doctorul lur­burărilor orgairce de nutriţie care nu întârzie şi el să apară.

„Cine. a examinat bolnava ?. (i s'a dat lista doctorilor).

— „Şi ce i s'a prescris ? (I s'a dat dosarul reţetelor).

ţ ; ; Apoi aceleaşi in terogator i , aceleaşi

păreri, aceleaşi prezumţiuni, fără însă ca mântuirea să se arate. Până atunci în­trebările continuară asupra etăţii bol­nave', asupra genezei boalei. asupra e-venimentelor familiare şi ereditare, pro­punând, opinând şi interzicând bolna­vei d e toate, în schimbul tuturor asigu­rărilor de lecuire.

A n o ; onorariu, ploconeli le în uşă şi mul­ţumirile lipsite de convtncţie d e o par­te, răspunsurile de rigoare, întrebările inerente şi salutul academic dé alita, cu părerea pentru doctorul care ratificase iu total tratamentul "ultimului predecesor şi care oferise bolnavei peştele alb şi vi­ţelul de lapte, de a se lua ş i a'vizul unui chirurg vestit.

— „Dar despre maladie nu aveţi nimic a ne spune ?

A m dat de un nodul rectal cu tendinţa spre o stenoză cu care n u d toc­mai de glumit !

-—• „Atunci ? — Repede după chirurg. Dar acest nou vestit chirurg a fost mai

Page 6: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

51L— U N I V E R S U L L I T E R A R

anevoios de găsit de o a r e c e , d u p ă ce a fost minu ţ ios şi p e r s e v e r e n t cău t a t acasă, la spi ta l , la facul ta te , la c lub, la p a t i n a j , la c inematogra f şi la h i p o d r o m a m af la t că toa tă p a s i u n e a sa es te a u t o m o b i l u l şi că aşa fiind m a r e l e om d e ş t i in ţă nu es te de găsit ' d ecâ t în m a ş i n a lui, a l c ă r u i volan nu l ' a r s l ăb i d in m â « ă p e n t r u toţi l au r i i m o n d i a l e i medic ini .

C h i r u r g u l Cel vest i t a desc ins agasa t din maş ina lui d r a g ă , s'a u i t a t u r â t l a mine şi la b o l n a v ă şi a apăsa t cu o si lnicie d e ca t â r un dege t în inănuşa t pe l imba cocli tă a neves te i , s t r â m b â n d o-bosit din nas şi l a n s â n d p e n t r u s ine câţ i ­va t e r m e n i doctor ieeş t i .

Apoi d e g e t u l cel î n m ă n u ş a t sa coborâ t mai jos , în f igându-se în a b d o m e n . Bol­nava a d a t un chiot , s m u l g â n d m ă n u ş a din m â n a ves t i tu lu i ch i ru rg , ia r ves t i tu l c h i r u r g a zâmbi t î n t r e t ă i a t , cu ea t ' s fac ţ iu-nea mis t ică a d e s c o p e r i t o r u l u i şi de ­getul s'a p l imba t gol p e toa tă c e n t u r a abdomina lă , sufocând bo lnava ca re ce rea î n d u r a r e şi m ă r i n d b u c u r i a din p r i v i r e a mul ţii mi t ă a s a v a n t u l u i .

Dege tu l a t r ecu t apoi la loc în mămişe şi i n t e roga to r iu l , d e da t a asta , s'a în­d r e p t a t sp r e mine :

— „Cine es te soţul fenieei ? — „Uu. Şi toa te î n t r e b ă r i l e d e toa te r e so r tu r i l e

puse p â n ă a c u m bo lnave i , se a d r e s a u mie !

C a r e să ti fost p e n t r u c h i r u r g u l cel vest i t deduc ţ i a f i rească ca r e t r e b u i a să se dega j e din r ă s p u n s u r i l e me le p e n t r u scopul u r m ă r i t iii l e g ă t u r ă cu boa la d in ­s p r e ca r e nu v e n e a nici o conf i rmare , nu şi-a pu tu t -o exp l ica nici s avan tu l , de -vre­me ce concluz ia a fost o s tupef ia tă r id i ­ca re à u m e r i l o r a c e s t i r a şi c a r e î m p u ţ i n a pe r sona l i t a t ea fizică pu ţ ină , ch iar şi fără r i d i ca rea umer i lo r , a c h i r u r g u l u i cel vestit, ceea ce-i puse înda tă în mişcare ambe le mâin i d in î n c h e e t u r i l e omopla ţ i ­lor p â n ă în sfârcul ungh i i lo r a cademic îngr i j i t e , în t r ' o s t â n g ă c i e d e in ip rec iza re , a s e m e n e a unui p i e r ro t a m b e t a t de ne ­s ta to rn ic ia d ragos te i , p e r o r â n d vag, d ibu-ind r ă s p u n s u l şi p ă s t r â n d în p r i v i r i a-c e a ş i u r ă p e n t r u b o l n a v a ca re se încă­p ă ţ â n a s ă su fe re şi c a r e nu se hotăra să s p u n ă ce a r e !

—• „Ce a r e bo lnava d o m n u l e vest i t vest i t c h i r u r g ?

! ! ! - - „In o r ice caz, e g r a v ? — „Evident , va t r e b u i să m e r g e m di­

rect Ia cuţit . Nu ştiu încă dacă cuţ i tu l va t r ebu i să vină m a i c u r â n d sau ma i târ­ziu ! In or ice caz pen t ru u n m o m e n t nu e .iijevoe e cuţi t . Ar fi şi nu a r fi ! A r fi dacă pac i en t a a r avea p u r o i ! D a r din mo­ment ce n u a r e t e m p e r a t u r ă , evident , p u ­roiul s e ; e x c l u d e ! C e i a ce n u este cazul în care, a r fi v o r b a de o t e m p e r a t u r ă a iur -inauţă !şi deci p u r o i u l i n e r e n t şi ca a t a r e cu ţ i tu l . i n e v i t a b i l ! Se p o a t e clar s ă scă­păm ş"i d e ' p u r o i şi de cu ţ i t , "dacă t e m p e ­r a t u r a se va m e n ţ i n e " n o r m a l ă ! î n t r ' o ipoteză even tua l ă şi cu to tu l în a fa ra de infecţie," nu poa te fi v o r b a decâ t de un chist, d e o t u m o a r ă , d e o nu l i pa r ă , d e o p e l v i c e l u l i t ă - s a u poà t e d e un í i b r o m , dacă n ' a r f i - v o r b ă d e u n cancer r ec ta l şi sp re c a r e în coueluziuni , eu t ind să cred p e r s i s t e n t ! ' - .

— „Aşa d a r tot Ia cuţ i t m e r g e ?-

— „Evident , în cazul unu i cancer ! — „ D a r d a o ă nu este vorba de can­

cer ? — „In cazul acela a r t r e b u i să vă fo­

losiţi şi de un.. . in te rn i s t sadea (?) ca r e să nu fie nici ginecolog, n ic i mamoş , nici medic de afecţ iuni gastr ice , — în rezu-*™«t or ice , a fară de aces te t re i s p e c i a ' ' taţi, impl ic i t ch i ru rgu l , c a r e va avea să... constate (!) tot ceia ce am constatat şi eu !

D u p ă î ncasa rea o n o r a r i u l u i şi condu­cerea p â n ă în p o a r t ă a ch i ru rgu lu i cid vesti t , unde-1 a ş t ep t a radiosă, d r a g a lui maşină, mi-a r e c o m a n d a t pe in t e rn i s tu l sadea în p e r s o a n a unei... doc tor i ţe !

P r o c e d u r a s'a r coe t a t cu o punc tua l i ­ta te s tupid de conc luden tă ca şi indecizia d iagnos t ica lă , şi din pa r t ea doctor i ţe i sa­dea ca şi din aceia a în t r egu lu i co 'eg iu medica l dé d i n a i n t e a lumină l ic i - sa le , c h ' r u r g u l cel vest i t , cu in te roga tor i i in l e g ă t u r ă cu p r o v e n i e n ţ a boalei , cu reco­m a n d ă r i , regim, res t r ic ţ i i absolu te , pung i cu giaţă, ep i loga te de o n o r a r i u l la cen-t 'mă , de noui e x p e r i m e n t ă r i , de noui d ro ­gur i , d e noui r ev izu i r i a efectelor şi d c o r ă b d a r e cât m a i cu carul , în p lus de t re i o r i p e zi i r i g a ţ i u n i r e c t a r a cu 5 kg r . s a r e de l u x d i so lva tă în 15 kg r . de ană n a t u r a l ă , punc te de foc pe ab­d o m e n si i a r b ă de puşcă , d izo lva tă în z e a m ă ele coade de vişin, ca e x t e r ­m i n a t decisiv şi r ad ica l a l ce lebre i iu-f la inat 'uni . ,

•—• D a r de sp re diagnost ic , ce se aude d-nă doctor sadea ?

— P a r d o n , aceas t a a r e i m p o r t a n ţ ă mi­mai p e n t r u noi medic ' i ! Bolnavul să facă b ine să se v indece cât mai curând , căci as ta es te d a t o r i a Iui !

— „Or i cum. pă rda ln i ca asta de boală cum se ch inmă ?

•— Salp ingi tă c r o i r e a , cu tendin ţă sp re v indeca re , compl ica tă însă cu o gâ­t u i r e p r in in f lamaţ ie a o r c a n e l o r vecine, i m p ' c t â n d a s u p r a s tomculu i ,a in tes t ine­lor şi în special a doudenu lu i . D u n ă t r a t a m e n t , d i a t e r m i e . d u p ă d i a t e r m i e băi f ierbinţ i d e t ă r â ţ e , d u n ă băi f ierbinţ i de t ă râ ţ e , băi şi mai f ierbinţ i d e nămol !

_ „Ş'apoi ? — „Apoi, după toate p robab i l i t ă ţ i l e

spe r ăm să r evedem pe bo lnavă în forma a n t e r i o a r ă boalei !

— „Dar î n t r ' u n caz că nu o veji mai revedea ?

— „Am să-i recomand. . . un al t doctor . Şi a.şa s'a şi î n t âmp la t . D u p ă p l a t a ono ra r iu lu i , a ace loraş i

t e m e n e l e ob l iga to r i i şi a ace loraş i fă­ţa rn ice mu l ţumi r i , boala văzându-ş i ele t r e a b ă în c o n t r a t u t u r o r a s igură r i lo r , a t u t u r o r special iş t i lor d e resort , a t u t u r o r gologani lor r i s ' p i ţ i şi a r ăbda rei d e oţe l r e c o m a n d a t ă paciente i , a t r ebu i t să so­l ic i tăm şi p r o p u n e r e a pc ca re doctor i ţa sadea ne-a făcut-o în p e r s o a n a celui mai en vogue med ic de boa le in t e rne .

Recep ţ i a a fost a t â t d e l u x u r i a n t ă în­cât p a c i e n t a a avu t la i n t r a r e a în ca­b ine tu l doc to ru lu i zilei, s enza ţ i unea pe ca re o a r e bo lnavul înebun i t d e d u r e r e a unei măse le , a că re i furie î nce t ează d e înda t ă ce e 'a aşezat în fotoliul den t i s -ţic. " — ,J^>ragâ ştii că nu mai mă d o a r e !

hai să p l ecăm. — „Ne facem d e râs , t r e b u e să r ă m â ­

nem.' . . .

— „Să rămânem. Un fecior înc ins cu un şor ţ alb peste

o j u m ă t a t e d e frac, care , a v e a par'că şi el ceva d in m a r ţ i a l i a t e a unui medic eo vogue, ne-a i n t r o d u s în cabine tu l d-lui... as i s tent , p e n t r u a lua bo lnave i fişa еы-incnuhl i patologic , şi cu ca re ocaziune am v ă r s a t o p r e a l a b i l ă t a x ă de Ici una mie. Deci , de là început , p u f ne şanse de t ă m ă d u i r e ! I n t r ' a d c v ă r , două erori con-concomi ten te a v e a u să de ru teze pe me­dicul en vogue la prec iz ia rea diagnos­t i cu lu i : una , a greş i te i e x p u n e r i a bol­nave i şi a l t a a e r o n a t e i sezizări a d-lui a s ' s t en t , la ca r e avea să se adauge aceia a modiculu i en vogue, greşi t informat de d. as i s ten t , ca re , cu toa t ă fastuoasa sa b u n ă v o i n ţ ă nu p u t e a să v a d ă maladia cu aceiaş i ochi cu ca r e t r e b u i a să o vadă medicul en vogue —. ce ' a ce nu ar fi îosi cazul dacă .bo lnava s'ar fi spovedit direct aces tu ia , fără i n t e rmed iu l asistentului,

Poves tea a t r e b u i t clar să sc repete cu ace la ş agasan t memor ia l , şi în cabi­ne tu l d- lui a s : s t en t . Răspunsu r i l e au fosl î n se r a t e î n t r ' o foaie a n u m e imprimată foaia c a r e a t recu t . în locul bolnavei, ÍJ c ab ine tu l clocitorului en vogue şi care avea să se pronunţe, tot în scris în d r e p t u l cons t a t ă r i l o r t r e c u t e în foaie l 'oaia u rma să rev ină a doua zi în cabi­ne tu l doc to ru lu i , d c u n d e pacienta tre­buia s'o r id ice luând cunoşt inţă de oV n u m i r e a boale i şi de t ra tamentul de u r m a t , tot în scris !.

Şi astfel şi eu şi nevas tă -mea am luat cunoş t in ţă şi de u n a şi d e a l ta : „analia sputei, a sângelui, a urinei, a secrefiuni-lor vaginale şi a fecalelor dupe care ii se vor înfăţişa în scris toate aceste re­zultate" — glăsu ia medicu l zilei, il foaia pa to logică .

Le-am făcut în tocmai şi le-am înfăji-' sat, ev ident , pr in d-1 a s i s ten t .

Do d a t a as ta a m fost invi ta ţ i laexame-, nul g e n e r a l al bo lnave i , di rect în cabil ne tu l in i ţ i a l al doc toru lu i en vogue —ami in t ra t şi eu, medicu l en vogue nesocotind! v reun act d e i iupudici j ie în asistenjil mea dc soţ legit im ! 1

Ani ocupa t f iecare câ te un scaun dfl mă tase .op r indu-nc un moment respiraţii

Doc to ru l en vogue, a cercetat ІшгіііИ apo i a u rca t pe b o l n a v ă pe o estradă, ІШ vârfu l că re ia s ta posomorâ t vm divan™ fofolit î n t r ' u n B u k a r à e l iotrop, peste carfl fu lgera r e v ă r s a r e a cat i felată a nnoiifl m e n s t ischlei fer a jura t . Gătelile au LOM da te Ia o p a r t e şi bo lnava a fost cocoţaljB pe d i v a n . •

Ciocănel i , tuse for ţa tă , iar сіосапеИ răsuf lă r i scur te , r ăsuf lă r i repezi, şi ТІЯШ Ilari p r o f u n d e ; î n c e t a r e a respiraţiei, ІЩ r e l c r a r c a r e sp i ra ţ i e i , apoi iar tuse, uf l ciocăneli , i a r o p r i r e a respiraţiei si і Д n e d u m e r i r i ; — ciocăneli noi ,respkajM î m p u n s ă t u r i , î n t r ebă r i , răspunsuri şi t lfl î n t r e b ă r i . — U n ciocan de gumă a loifl p u t e r n i c g e n u n c h i u l bo lnave i şi gambafl svâcni t b rusc în sus. O lampă electricj s'a o p r i t în d r e p t u l ochi lor bolnavei jH doc toru l en vogue a pr iv i t atent pupileUH Apoi bo lnava a cobor î t pal idă estrada™ gătct i l i le so ii rostogol i t la loc pe ЁПШ Docto ru l en vogue a verificat din м Д hâr t i i l e ana l ize lor , a deschis câteva с а Л grele , au r i t e , d in faţa călimărilor a vá f l o u n g h i e î n t r e d in ţ i , lovindu-le епепЯ smal ţu l , s'a s c ă rp ina t în t r 'o ьргалсеаіЯ a închis Ia loc că r ţ i l e şi s 'a oprit » • ochii n hâ r t i i . Щ

Page 7: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

UNIVERSUL L I T E R A R . - 515

L A UN SCHIT, ODATĂ In tăcerea p re lungă a dimineţ i i , sune­

tele uunctau ra r depă r t a r ea , p i e rzându-se peste codri i , ca r i se ' n t i n d e a u în va le , până la apa d in poalele mun te lu i . Sunete­le de a ramă porneau din clopot de m ă ­năstire, r ă sunând spre mu l jmn i r e aceluia , ce aşezase lăcaş de azi l şi pace, pen t ru cei ce-au r enun ja t la v ia tă , în văi adânc i şi-ascuns*1 de larmă şi păca t . Ca idu l tr ist spus pe note joase era un plânset î n t r e ­tăiat. Iu nii 'niăstiro umbro şi su t ane nő­

se s t recurau plecate pe sub s t reaşini chilii, g răbind cu sufletul spre slujba biserică. Hase roase de amaru l nes­

fârşit al vremii , acopereau asemenea finlgiurilor scheletele că lă toare , iar glu-file trase ne ochi. î n m o r m â n t a u lumini ne Tfr pierdute, ale u n o r pr iv i r i absente . MSjni osons» se s t r ângeau sub mâneci le hainei de r ăcoa rea d imine ţ i i , iar naşii ra­mau pc p ia t ră uşor, cu sunet p ie rdu t si murind. In biserică glasur i de pe a l te t ă ­râmuri îngânau cuvinte răzleţe şi clono-

vorbea rar spre Domnul , care ascul ta ceru ri.

Pe apa din va le o d u b ă pescă rească lu­neca pe.rn't" d'n + i-'un ostrov depă r t a t . Părintele Iosif m â n a din lopcţi cu o r i v ' -

in iirirb'; încreţi tă si eu gândul d u s la sat ascuns la o e o l t r ă a r ă u l i r c a r e

încolăcea ru'erzândii-se în. zare. Ce roa ­să mângâie suf le te le î n d u r e r a t e a le u-

nnr neve.sto si copii r ămaş i fără s n r i ' f n . . ii porniseră cu pescu i tu l pe m a r e şi spre.

ternit, când se vorbiseră de 'n tors la rm, «e r idicare din apa . care începuse ür.iiniea'e, niâiue spre cerul în tunecat ,

wenl năpr-isnic. Tn noap tea , care se lăs-.i ane. apă ru ră lnmni i răzleţe la or 'zont ,

Jkhi?i de vân t şu ieră tor , nori grei şi pi u m . apăsau a supra capetelor lor şi nă-

ţalnic începu în u r m ă o sparicr-л de nour i . Porniseră cu o barcă, cu pânze , albe în »in de pace, pe care acum apa t ropă ia , ţw a trece în fugă nebună spre p r o r a

erată, de unde găleţile cercau z a d a r -s'o scoată. Retiş ; seră să s t rângă p a n ­dái- în în tuner icu l cc-i înconjura , v â n -suera a m a r . ia r apa ţâşnea îu toa te

(urile, pocnind în oameni , frânghii şi tttrjr. Oamenii , peştele din lun t re S1

trea d ispărură în a p a în tuneca tă : sin-re câteva b ra ţ e cercaseră să iasă din re, dar r e in t r a ră imediat în adânc . A ua zi. pc când soarele l u m i n a pe ţăr iu miliile celor plecaţi de cu seară, a p a re spăla malul măr i i , adusese câ teva

tru rut file mânca t e de peşti ale î n e . jilor. Tânăru l păr in te Iosif, cercase să ne sufletele îndurej-ate de-o asemenea

Apoi intr 'o v r e m e i-a înă l ţa t ho lba ţ i re noi : - „Nimic g rav ! - Cuţit ? - Nici p o m e n e a l ă ! • Trece ?

- Trece ! • Cum se c h i a m ă boala ?

- Umflătură ! _ Medicamente ? • Răbdare ! . - Regim ?

- „Ceai de m u ş e ţ e l " :

î n t â m p l a r e a şi acum vâsl ia sp re m â n ă s -t : r e . î n t r ' u n t â rz iu , lo tca se r idică pe ţ ă r m u l nisipos, ia r pă r i n t e l e o porn i p r i n codri i .

P ă d u r e a ieşea din în tuner ic , nini 'na in te ca soarele, să fi a p ă r u t pe undeva în de­pă r t a r e . Totu l se trezia la viaj-i n o u a : copacii p r indeau , să-şi s cu tu re picătur i le de apă cr is ta l ină, ce a t â r n a u răz le ţ pe crăngi şi-şi în torceau frunzele cu fa ţa spre lumina, ca re t rebuia să. v i e ; ia rba î n . cerca culori şi din cenuşiul zării se desc-ne \ i t runch iu r i de copaci ursuzi si 'nco-lăciţi să lbat ic . In iarba, ca re văluia la boarea vân tu lu i răcoros al dimineţ i i vie­tă ţ i le m ă r u n t e mişunau , iar ne r amur i pă­sările îşi p r egă t eau ves tminte do zi, c iu-gnlindu-şi de pe pene, scorurile pr inse din a jun. pe când se u rmăr i se ră în drăgos t i r i pe întinsul câmpiei . Pe t recuseră noap tea în codru. în tăcerea care î ndemna la odih­nă. O pădur i ce d" a lun, cobora în vale până la râu. de unde o cale s t ră jui tă de pioni conducea sure mănăs t i re . Chilii le ghemui te sub re rdacur i bă t râneş t i se pi­tesc în cerc, dând roată bisericei. P ă r i n ­tele Iosif avea o c ă m ă r u ţ ă sărăcăcioasă , a runca tă la capă tu l semicercului , l ângă poa r t ă . Şi s s vedea î n t r ' un înserat cit ind la lumina unei f lăcăii de l u m â n a r e din scrisoarea unui prieten al său. acum p r in s t ră ină tă ţ i neu t ru î n v ă ţ ă t u r ă înal tă . Şe­dea în odăi ţa lui scundă la masa de b rad , gândind la rosturi le acestei vieţi. î nmor ­m â n t a t şi dena r t e de lume se pomenise de pe când cuvânta cu florile. Păr in ţ i i nu şi-i cunoscuse şi din t impul depă r t a t , la onre-1 mai (lucea mintea , nu se vedea d e ^ t la mână=tire înt re oameni închişi la vorbă şi 'a i-uf/ct. Locuia de mul t ă v r e m e în chil ia în ca r e se găseau şi a j u n s e s e să s e ' m pa ce cu pa tu l s t r âvech iu , în ca re poposiseră a-tâţ ia până la e l . cu mas-a de b rad amin t i ­toa re de ce rce tă to r i a i aces tu i m e l e a g pier dut în lume p recum şi cu scaunu l bă tu t în mi j locul odă ie i . P ă r i n t e l e Iosif e r a efrn în toa tă f i rea şi nici n u e r a p e n t r u în t â i a ca­ră că p r imea cuv in te scrise de là p ie teni , c a r e să-1 t u r b u r e , amjn t indu- i d e o lume şi de ţ i nu tu r i necunoscu te ; d a r în s ea r a aceea su f l e tu l s ă u era în a ş t e p t a r e . Simţea că ceva t r e b u e să vie p e n t r u a s ch imba o-d a t ă cu telul sau de t ia iu , care se copia zi de zi. Pr ie tenul , care-i readusese gân­dur i t recute , sfâşierea l ăun t r i că a acelora, p e car i - i văzuse f rângându-ş i mâin i le la malul măr i i şi n a t u r a , care chema la o v ia ţă mereu nouă, ce oare cereau delà su­fletul său chinui t ?

D e o d a t ă l a r m ă grozavă se iscă în o-g r a d a mânăs t i r j i şi uşa chiliei pă r in t e lu i Iosif sări în lă turi . I n t r a r ă trei persoane, pă r in te l e Iosif nu văzu decât pe Maria , care-1 p r iv i a d â n c în och i lui cei negr i Nu auzi nici vorbele păr in ţ i lo r i'etîi, ca­re-i c e n t r ă i e r tăc iune ue telul cum in t ra ­seră in chilie, nu auz i cum a fa ră începuse pe neaş tep ta te notup ш m u n ţ i ; nu \ eueu Junimile, care jucau la ferestruica : avea mereu in ochi imaginea unei fet i ţe cu o-chii a lbaş t r i , cu Duze p u r p u r a şl mers elastic, care-i cerceta sufletul . Şi păr inte le Iosif nu-şi mai găsi a s t âmpăr .

Zadarn ic cercetase păr in te le Iosif ros­tul lumii p e stelele că lă toa re , z ada rn i c cer­cetase i i lă de filă hr isoave d in vecűii pă -

N E C I L A I DAMIAN

rinţ i , nici cadrele învechite nu-i a r ă t a se ră calea vieţii ; fusese d a t unor ochi a lbaş ­trii să-i desfăinuiască acest lucru. Pe sub cea rdacur i o u m b r ă luneca în nopţile" (le vară , pe furiş, cu paşi m ă r u n ţ i , s t recu-rându- se în biserica înecată în în tuner ic şi tăcere. Şi îngenuucl i ia tà p e p i a t r a rece, ţ intea cu groază la sfinţii ţ in tu i ţ i d e pe păre ţ i , spre îndura re . Nici un răspuns , nici un semn sau o inângâere, sufletul ei plutea în păclă (basă şi pă r in te le Iosif nu găsea deslegare. Când îi ghicea înc run ta ţ i şi must ra t ori, o pornea pe poteci ascunse şi nebă tu t e de picior de o m şi toate a-eesfea fără de i/.bavă. Şi în t r ' un târz iu pr icepu păr in te le Iosif, că e o lup tă z a d a r , nică, aceea a sufletului Iui D u m n e z e u cu păcă toasa ca rne omenească. C â n d v a , când ruga de seară t recuse la Domnul şi când a p a din va le î n m ă r m u r i imaginea pădu­rii u r c a p e deal în înse ra t , acolo u n d e se rupe p ă m â n t u l în adânc ime neagră . Maria t rebuia să vie p e n t r u fugă şi în aş­tep ta re , pă r in te le odihni pe-o p i a t r ă la marg inea prăpăst ic i , mai îu tâ in cu linişte, apo i cu sufletul s t râns de d u r e r e . îş i a-niinti , că la ieşirea d m schit , zărise maşi-111. cu care venise dudu i t a Maria pe vreme de ploaie pen t ru în iâ iu la mănăs t i re , ga ta de d r u m ; că în u r m a lui se r idicase nor d e praf. încercând înăl ţ imi le şi pr icepu nenorocirea lui. Ca un îndemn, vân tu l plecă crengile copacilor aore marg inea prăp-astiei. care se deschidea in a d â n c f ă . r ă fund. Cercetă o clipă 'n min te şi socoti m â h n i t în t rx-ut . Cu paşi înceţi sc aprop ie şi sfredeli în în tuner ic nevăzutul . . .

D a r de undeva depar te , în t r 'o va le a-dâncă , se auzi sunet de tă lăngi cu p lânse t . ia r un b a r i u t recut în ani , cu amin t i r i d i n vremi t recute , cu o mi ţă de oaie pe spate , zicea niolco.n din cimpoiu. Sunetele cădeau în p ică tu r i cristal ine, ori punc tau îngeraşi pe cerul a lbăs t ru i Era p e înserat , când fiori plecau din clopot de mănăs t i re de pustnici p ie rduţ i în codrul neumbla t şi se răs f i rau depa r t e p r i n văi şi hâ r t oape u i ta te de lume, ducând cu, siue pofte ne­împl in i te şi dorur i uc igătoare . Cu ochii p ierduţ i în sclipiri le sfioase ale lucea fă ru ­lui, ce se r idica în înalt , pă r in t e ' e Iosif ra . mase t imp h m g gândi tor : în vre 'ne^ de seară, pc boa re de vânt , cu sufletul că lă­torind.

H i V* '\ H li \ ' 1 y »/̂ 1 lf' i 1 Y V Ш И* • i f f m II I f f m

Page 8: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

516— UNIVERSUL LJTMAJl

dA/Süigca, адл sí готийи dlönou 18)

X X X

Amiül 1871 a a d u s în ţara mol imi de c i u m ă , h o l e r ă şi m a i a les v ă r s a t . Căd-măcămii i le lui Ş t e f an Vogoriide ş i Cos-t ache Negr i , c u m şi cei şase a n i de domniile ai lui Gr igore Gh ica , n e d e m n u r m a ş al u n c h i u l u i s ă u d r a g o m a n u l uc is de tu ro i , l ă s a s e r ă ţ a r a în s ă r ă c i e . I o n i ţ ă S a n d u S t ü r z a n u p u t u s e î n d r e p ­ta n i m i c . R ă z b o i u l R u s o - T u r e , î n c h e i a t p r i n t r ' u n t r a t a t r ă u făcut , la A d r i a n o -pole, a d u s e ţ ă r i i c a m p r i n l u n a M a l u o l oco t enen t ă r u s e a s c ă , p r e z i d a t ă î n t â i de g e n e r a l u l Paltin, apo i de con te le P a v e l Kiisseleff. A c e s t a îşi a t r a s e a d m i r a ţ i a lui A n t o n P a n n n u m a i p r i n î n d e m n u l la p a c e cu ca re a i n t r a t î n B u c u r e ş t i . C ă r t u r a r u l ! î n aces t a n a l t re izeci şi ş ap te l ea , î n ţ e l egea , că războaelle t o a t e t r ebuesc făcute d u p ă p i lde le M â n t u i t o ­r u l u i , a d i c ă n u m a i cu t i n t a d e a r ă s ­pând i cu sabia , fie c h i a r p r i n s i l ă gân ­du l b u n pe acolo pe u n d e n u e. Regu la ­m e n t u l Organ ic e r a a p l i c a t de u n o m cu m i n t e b o g a t ă . Kisseleff s t i n se m o -Umile , a d u c â n d p e n t r u p r i m a o a r ă în t a r ă v a c c i n u l p r e v e n t i v , clădi. îm> l ini i f r u m o a s e po r tu l B ră i l e i , şi o r g a n i z ă o pol i t ie c iv i lă , căc i zicea el, , . ţ a ra u n d e ex i s t ă u n s i n g u r c e t ă ţ e a n ca r e să se t e a m ă a r ă m â n e s i n g u r , e o ţ a r ă s l a b ă " .

I n p r e l ege r i l e s a l e ţ cnu te elevi i or, An ton P a n n p r o p o v ă d u i a . . in ima in te l i ­g e n t ă " de care vo rbeş t e S f â n t a Sc r ip ­t u r ă .

— „ L u p t a n u e b u n ă l a n i m i c . Nu lup t a ţ i c o n t r a r ă u l u i , ci faceţi b ine le .

Şi d a c ă vre-un, elev se ridica şi-l în­t r eba :

— O a r e n u e nic i o f r u m u s e ţ e în l u p t ă ?... el r ă s p u n d e a :

— T o a t e cele ce d u c c ă t r e m o a r t e ră ­m â n şi b u n e şi f r u m o a s e .

Kisseleff t o c m a i des f i in ţ a se p e d e a p s a ou m o a r t e :

— De aci ' n a i n t e ne puterai î ng r i j i cu ori c â t ă c h e l t u i a l ă c a p u l , g l u m e a An ton cu elevi i . Nici o p r i m e j d i e nu-1 p â n ­deş te .

O b s e r v â n d el că s i n g u r a j u d e c a t ă a p o p o r u l u i es te s c o a s ă d i n p rove rbe , p l ă n u i să facă o c a r t e de î n ţ e l e p c i u n i m i n c i n o a s e , pe d e o p a r t e fiindu-d p l ă c u ­te, pe de a l t a . ftiindcă v e d e a în aces te p r o v e r b e o filosofic şireaită ş i pliină de con t r az i ce r i .

'Că s p u n e a el : — Bine , b ine , , ,Paza b u n ă t rece pr i ­

m e j d i a rea" , d a r „ De ce te t emi , n u scapi 1 ' , ceeaee-1 t o c m a i d i n p o t r i v ă . Şi , Z i u a b u n ă de d i m i n e a ţ ă se c u n o a ş t e " , î n s ă „ T o a m n a se n u i m ă r ă boboci i" , ceea ce-î i a r ă ş pe dos d e c â t ce -am e p u s În­tâi . I

Cunoaştem oameni i după idealuri le lor. A n t o n . Parnm, toţelee sub unghiu l aces ta , se arăta altul decât cel cunoscut din şcoli.

.,In an i i c r u z i m i i mel«, d e - a r fi fost

şcolii ca a c u m , şi de Imvăţam. vre-o l i m ­bă d i n ce le l ă u d a t e n u e r a s ă m ă joc cu astfel do t r e b u r i mic i , c i e r a să t r a ­d u c oseb i te că r ţ i ca r i să m ă . f o l o s e a s c ă şi pe m i n e şi pe a l ţ i i . E n m ă m u l ţ u ­m e s c oâ a m p u t u t face şi a t â t în tasu­r i le m e l e v a c a n t e , d e c â t s ă 11° pe t r ec n i m i c a f ăcând .

E u a l t e le n ' a m î n v ă ţ a t d e c â t , d i n m i c ă cop i l ă r i a m e a , m i - a m b ă t u t c a p u l oa s ă a j u n g d e s ă v â r ş i t î n m e ş t e ş u g u l m u z i c e i 'b iser iceşt i , î n ca re a m şi i s -but i t . D u p ă ce a m î n v ă ţ a t c a n o a n e l e şi o r t o g r a f i a a c e s t u i m e ş t e ş u g , n ' a m z ă b o ­vi t a r o m â n i şi a l u c r a pe no t e că r ţ i l e cele m a i t rebuinc ioase i c a r i s u n t Anas -tas imarul s e r d a r u l u i Dion isi e Foti.no, Doxastarul . d i m p r e u n ă c u Triódul şi Pent icostarul , Hernvico-Kinonioarul , Ka-tavasierul şi a l t e le m u l t e , c a r e ие -d â n d u - m i m â n a să le t i p ă r e s c , şed l a f u n d u l lăziii d e vre-o douăzeci ' d e a n i .

I a r d u p ă ce a m i s p r ă v i t că r ţ i l e de m a i s u s n u m i t e , şi v ă z â n d că o s t e n e a l a îmi s t ă z a d a r n i c ă , m ' a m a p u c a t a a d u n a şi a face c â t e o ca r t e d i n cele poli ti -oeşti înce t , î n c e t î n v ă ţ â n d u i - m ă s i n g u r , u n a ca s ă - m i t r e a c ă de u r â t şi a l do i ­l ea soco t ind ca s ă t r ă i e s c , p r e c u m a m şi tipăirit î n t â i u , C a l e n d a r u l lu i Bonifa-tie Seitosu'I, a l do i lea C â n t ă r i l e de Sie, al t r e i l e a Cân tece l e de l u m e , a l p a t r u ­lea î n d r e p t ă t o r u l Be ţ iv i lo r , al c inc i lea Hr i s to i t i a , al ş a se l ea Erotocri tui l şii al ş a p t e l e a aces t e F a b u l e şi i s t o r i o a r e " .

In p r e f a ţ a t o m u l u i IV a l Eroifocritu-lu i . An ton P a n n s p u n e : „dn'n ceasu l în ca re a m p u s s u b t i p a r aces t Erotocrit, p â n ă în m i m u l u i a r e s t a , n u m i - a m vă­zu t s ă n ă t a t e a d in p r i c i n a a m u l t o r în­t â m p l ă r i nenoroc i t e . S u n t m u l ţ u m i t că d. G h i o r g h i e d e K l o s i u s (din Sibiu) a ş t i u t r o m â n e ş t e b ine ş i a p u t u t d e s c u r c a c io rne le , u r m â n d c u t i p a r u l foar te f r u m o s , c r e z â n d u - m i la boa lă . " Şi în 1846, în l u c r a r e a „ I r m o l o g h i o n " , t i p ă r i t ă î n t ipogra f i a s a b i se r i cească , pe ca re , c u m a r e g r e u t a t e o c u m p ă r a s e şi i n s t a l a s e î n chi l i i le biser ic i i Ol ten i , în fosta p r o p r i e t a t e a l u i H a g i Dinu, la î n c r u c i ş a r e a căe i Dudeş t i cu s t r a d a Ol­t en i , A n t o n P a n n i a r ă ş m ă r t u r i s e ş t e : ,.Cu d e s t u l e a m e ţ e l i , c u p i e rde r i de o-d i h n ă şj de s o m n s'a t i p ă r i t şi s 'a în ­t ocmi t în r o m â n e ş t e " .

A c e a s t ă a c t i v i t a t e de om s ingu r , în­că lz i t doa r de b o g ă ţ i a lui i n t e r i o a r ă , a-t r a s e l u a r e a a m i n t e a n o u l u i m i t r o p H t Neofi t al Ungro-Vlahiei i c a r e îl n u m i , p e n t r u m e r i t e l e s a l e f ă ră p a t a l a m a d in ş coa l ă profesor de m u z i c ă la s e m i n a r u l d in B u c u r e ş t i . Aci scr ise A n t o n P a n n o-p e r a sa de m a r e e r u d i ţ i e m u z i c a l ă o-r i e n t a l ă ,. Basul ' t eore t ic s i p r a c t i c a l muzice i bisericeşti^ s a u g r a m a t i c a m e ­lodică".

X X X I

U m b l â n d p r i n cele mai bune fami l i i d i n Bu cu re ş t i , între oari In aceea a lui Dinien Fi l ipescu, Anton P a n n observase

şi n o t a s e oeeaee « f a (bun şd f r u m o s di î m p r u m u t a t d i n v i a ţ a a c e s t o r a . I n 1834 el p u b l i c a s e um' c o d a l m a n i e r e l o r ele-g a t e (Hr i s to i t i a , a u şcoa la mora lu lu i ) , î n t o c m i t d u p ă m o d e l u l u n u i cod lati­nesc şi a l a l t o r d o u ă c o d u r i româneş t i p r e e x i s t e n t e :

Dîn c â t e p ă r ţ i o m u l arf Suf l e tu l es te m a i m a r e . . .

Toa te a c e s t e s i l in ţe a l e lu i , e r a u pen­t r u u n t r a i u m a i tichniit. A n a , după c â t e v a l u n i d e l à s o s i r e a î n Bucureştii, d ă d u s e l a i v e a l ă p r i c i n a ee-i s i l ise pe a m â n d o i s ă p ă r ă s e a s c ă B r a ş o v u l . Pri­m u l lo r copil c ă p ă t a s e n u m e l e de Gheorghe ş i i i p l ă c u s e a t â t d e m u l t lui D u m n e z e u c ă d u p ă al t r e i l ea a n împli­n i t fu pof t i t îin R a i u l l umi ina t d e eus, p r i n t r e î nge r i i c u r a ţ i la p e n e .

M o a r t e a b ă i a t u l u i î n b o l n ă v i de triste­ţe p e A n t o n , î n t r ' a t â t î n c â t a ce s t a căzu într'O' l u n g ă p e r i o a d ă d© a b u l i e şi amă­r ă c i u n e . Lamen ta ţ i un i i l e s a l e s u n t măr­t u r i e :

Unde- ţ i es te f rumuse ţea Suifleţelul m e u iub i i Lnde - ţ i es te r u m e n e ţ e a Şi d răgăs tosu l z â m b i t ? T e - a m p i e r d u i , o, va i de m i n e Te-am r ăpus , ftoarele m e u A m r ă m a s f ă ră de t ine , N e n o r o c i t u l de eu...

T r e c â n d pes t e s t â n g ă c i a versurilor, t r e b u e s ă o b s e r v ă m c ă vese lu l Anton P a n n a j u n g e h a z l i u c h i a r î n jeluirile Iui cele m a i s ince re

• C u f iecare r ă s ă r i t d e soare , Anton

p leca l a B i se r i ca B r a d u l u i , unde era m o r m â n t u l b ă i a t u l u i .

Aces te v iz i te m a t i n a l e , ca r i au ţinut a p r o a p e t re i a n i , a u p u s pe Anton Panm in p r a g u l une i nouă în ţ e l ege r i .

In f a ţ a m i c u l u i c i m i t i r e r a o cârciu­m ă , c u g r ă t a r , la f e r e a s t r a c ă r e i a spân­z u r a u ş u n c i şi c â r n a ţ i . P e f irma de d e a s u p r a e r a z u g r ă v i t u n b ă r b a t călare pe u n bu to iu şi cu c a p u l to t cufundat î n t r ' o o a l ă de v in . D e d e s u b t se putea citii î n l i t e re m a r i ş i r o ş i i :

,.E m a i U n e aici decât pes te drum1'. Des igur , a c e a s t ă f i r m ă - i n v i t a t i e se a- •

d r e s a n u m a i celor vii , ş t i u t fiind că morţ iu n u m a i p o t s ă a l e a g ă d in t re cele p ă m â n t e ş t i .

A n t o n P a n n p ă r ă s i n d c i m i t i r u l , intră În t r ' o zi In c â r c i u m a c u f i r m a veselă şi In c â t e v a c e a s u r i se c o n v i n s e că morţii d e - a r î nv i a , a r t rece cu toţ i i p e la cit- • c i u m ă .

M â h n i r e a lui p i e r i s e cu t o t u l . — O m u l t r e b u e s ă r â d ă , oa e ă se de-

o ; e b e a s c ă de v i t e l e n e r â z ă t o a r e , spume» el Ane i , l a î n t o a r c e r e . N u înţelegi ca... trebuie s ă f acem a l t copi l ? N u te-ai să-. • t u r a t de a t â t a z ă b r a n i c n e g r u ?..

Page 9: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 5 1 ?

' Ana găeise v o r b a c u t e m e i ş i î n c e p u s e a cânta, i a r A n t o n p l e e c ă i a d i n n o u Urni» lui tă ioasa . Î n t r ' u n p o t o p d e cu-

' Tinte cu d u h . Această voe b u n ă ce s e î n s o ţ e a lu-

, fir'nos cu h ă r n i c i a l u i m e r e u i s c o d i t o a r e ; creştea a d m i r a t ă d e foştii e levi a i sco­liei Vail lant , u n d e câ t e u n F i l i p e s c u , i Budişteanu, Rose t t i . G h j c a s a u Golescu , ['învăţaseră s ă a r t i o u l e z e l a t i n e ş t e şi s ă '

converseze î n s a l o a n e f r a n ţ u z e ş t e . La petrecerile m a i m a r i d in c a s a b o e r u i u i Filipescu. u n d e Airton P a n n c u n o s c u s e

i ţ e Dkmisie Fortiino-eerdartfl, p l u m a şi reselia e r a u l a m a r e rang ' . Acolo pen-

: tru pr ima o a r ă A n t o n poves t i i s p r ă v i l e tai Nastrntvn şi a l t e c â t e v a m i n c i u n i .

BMirftnu] 1)ОРГ Fil i ineşcu p r i m i s e de curând' în casă pe u n t â n ă r f rancez , a d ­mirat de c u c o a n e p e n t r u t a l e n t e l e sale wtistir© si prrtu.it, de b ă r b a ţ i p e n t r u .glumele lu i . T â n ă r u l u i m i s e b o e r i m e a ;prin poli teţea r a r ă c u c a r e o fe rea t u t u ­ror cunoscuţ i lor n V t e c a r t o a n e r e cari imn caWgrafiaife і ) " "ч і 1е si m e s e r i a l u i : цЗкокке. i m i t ă p r o f i l u l j a p o n e z " ,

într'o s e a r ă d e i a r n ă , A n t o n P a n n c u -Boscu şi el pe a c e s t t â n ă r . V ă z â n d u - l tomare t r ece re î i fu песагі, şi se a p u c ă 1& povestească cele m a i de h a z î n t â m ­plări. •

Francezul îi p r i v e a f a t a o a c h e ş e în-"rtfttă în f avor i t e şi m u s t ă ţ i , l u m i n a t ă * un s u r â s n e ş t e r s , d a i ' n u î n d r ă z n e a Ä-1 în t r e rupă .

Furia lu i c r e s c u î n s ă c â n d A n t o n Раші povesti c ă u n i t a l i an , p l ă t i s e d o m -litorului C a r a g e a o s u m ă în semnată pen­tru ai sis' p eronate eu t u n d ă p ă i r u l -şi băirtKUe morţilor d i n ca r e el făoea c u m u l t ă a r t ă , Щ carton, p ro t i l e j a p o n e z e . C â n d m o l i ­ma ee s t insese , i t a l i a n u l î n c ă m a i cu-Ireera o r a ş u l ochvnd p r i n o g r ă z i cele mai frumoase b ă r b i şi p ' e t e î m p o t r i v a tlrora. ducea p â r ă de b o a l ă l a s t ă p â n i r e , Jocotánd c ă e m a i b i n e s ă m o a r ă în l a -Bret un o m tea fă r , d e c â t s ă su fe re a r t a hu' <le bărb ie r . — Maii d a i i d a s c ă l u l u i s ă bea , c ă poa te

mai tace. s t r i g ă Skoke. . . , Anton îl p r i v i şi-i r ă s p u n s e :

— Lumea a r e d o u ă fe lur i d e debi ­te vor l i i toare : u n e l e cari v o r b e s c «reu vese l indu - se p r o ei si n r e altiil. lltple cari t a c т е г л п . a ş t e p t â n d să le tină 'n m i n t e o v o r b ă b u n ă şi s 'o a p u n ă e-aia.... Goli două p a h a r e . SkeVe m i r â n d u - s e îl î n t r e b ă : — Bei m u l t ? — P<wi ! — Fumezi ? — Fumez ! — Fsti î n s u r a t ? — Până a c u m n u m a i de v r e o d o u ă li, — Al toa te vici i le , p ă c ă t o s u l e , zise № " 1n g l u m a . — Nu s u n t v ic i i , boe ru l e . că d a c ă a r l vicii le-ai a v e a şi d u m n e a t a . A s t e a Pt puteri.... D doamnă t i ne r i că , v ă d u v a Cal in ca ttunoanca, z i să s i P e t a l u d a . p e n t r u KSkoke a v e a cele m a i î n c o v o i a t e p o -ln|i, hohotea îmt r 'un j i l ţ , d a r a t â t de ie, că o c l ină t o a t ă a d u n a r e a se în-irse eă o p r i v e a s c ă şi s ă o a s c u l t e , lton se a p r o o i e d e e a şi-i s p u s e c â t e v a mu la u r e c h e . O fată î n c a s ă s e r v e a c o m e s e n i l o r m. Maluda, î n ţ e l e a s ă c u A n t o n s u s p i n ă : -Ah. 'ce b u n i a r fi a c u m a n i ş t e s t r u -li U --S t rugur i n ' a v l m a n u l ă s t a . că i - a m ral pe toţi v in , zise cu g l a s u l l u i g r o s «ral Fi l ipescu.

— S t r u g u r i 1 î n t r e b ă f r a n c e z u l c u g l a s d u l c e s p r e Pe t a luda . . . S t r u g u r i pof­teş t i ?

— S t r u g u r i , p u i ş o r u l m e u , o f tă ea.... — A ş t e p t a ţ i p u ţ i n , r ă s p u n s e t â n ă r u l

i e ş i n d . I n t i n d ă î ş i p u s e b l a n a , c ă c i u l i t ă de

l u t r u şi o l u ă l a fugă a f a r ă . P e t r e c e r e a c o n t i n u ă p â n ă c ă t r e z iuă,

d a r t â n ă r u l n u s 'a m a i a r ă t a t . T o a t ă l u m e a î l u i t a s e . C u c o a n e l e în­

g â n a u a c u m a p r o a p e a d o r m i t e c ân t ece de felie :

F a t ă m a r e de b o g a t N u g r ă b i l a m ă r i t a t Ca f loa rea la scu tu ra t . . .

B ă r b a ţ i i j u c a u l a o m a s ă s tos . A n t o n P a n n , î n t o r s l a cele b i se r i ceş t i p o v e s t e a urnei d o a m n e b ă t r â n e c â t de b i n e e ira cer, u n d e î nge r i i m o r n u m a i de r u ş i n e , i a r de a l t ă b o a l ă n u .

î n s p r e n ă m i e z i i n v i t a ţ i i se r i s i p i r ă . E s t i m p S k o k e l u a s e d r u m u l î n s p r e

Ta r ig ra r J b in i şo r , b in i şor , a ş a î n c â t d u p ă douăzec i d e zi le t ocma i b i n e s e î n ­to r cea l a b o e r u l F i l i p e s c u . ţ i n â n d î n m a m ă o p u n g ă cu d o u ă o c a l e d e s t r u ­g u r i conţ i , ş i î n t r e b â n d :

— N u c u m v a m a d a m ' P e t a l u d a a p leca t ?

XXXII

C â n d se î innb'ni a l zeci lea a n d e t r a i cu Ana. în IR-??. Anton avea nafru zeci si t re i Ae an i . O *ată. Fca tev ina , l u a s e locul d i s p ă r u t u l u i G h e o r g h e si o resem­n a r e târz-'e s e a ş t e r n u s e nesfe d u r e r e a b ă r b a t u l u i . P e la mi j locul a c e s t u i an e l СЛ7П b o l n a v si în t imn de t re i luni b ă ­l ă r i i l e a s f imară p r a e u l uşi i sa le n e m a i flnsch'se de când f eme i i l ua se şi ea ca­lea curv ie i . ca si Zamfi ra .

Nu se p e t r e c u s e пЧ-і o minune , d a r Anton P a n n a n u n e a . P r i m a lu i t r i s t e ţe fă iii 1 pac a fost r â n d s'a n r iv i t î n t r ' o oglindii si s'a văzu t b ă t r â n fără d e veste , şi r.insnir. M o a r t e a îî a n a r e a ca «în mira e t e r n i t a t e ce r t ă si t r e c u t u l s ă u nr i lp t de d e s f ă t a r e . Scr isese Anei o sc r i soare . C â n d femeea se ivi în u şe . f rumoasă , cu o ca-saucă nonă n e сяп si cu m ă r s p l e de ur­mii?:. o c h ' 5 Ini l ă c r ă m a r ă î n t r ' o m â n i e p l ină de don 'n t i .

Boala îl hnhă i se , casa e r a m u r d a r a . P e perefi p ă i a n i e n i cn n ' c i o a r e luniri, s t r e -ju inu ca T i ' s t e lucefe r i п е т і . F e m e e a nu zăbovi mul t si se duse , fără să-şi fi a-t in s b ă r b a t u l ce o c h e m a s e cu v e r s u r i la î m n n c a r e :

Asfeanfă. ie .raz f ierbinte Să t e ' n t r e b două cuv in te : Ce fi-am greşi t , vin de-mi spune Nu c r a b i a mă r ă o u n e .

Şi î n t r ' n n a din aces te zile. o "fa*n bă tu la uşa b o l n a v u l u i şi s t ă tu l a ta ifas l a căpă tâ iu l lui . An ton ca să-i m u l ţ u ­mească se simfi d a t o r să facă g lume si ^ă sovmă i sp răv i , lucru d e c a r e se m i r ă mul t fa ta .

— U n om sănă tos la m i n t e se v indecă de or ice cu vese l ia , zicea el. Iacă , ab ia a c u m m ă î n t r e b şi eu ce boa lă oiu fi a-v â n d d e zac aşa d e nouăzec i d e zile.

P â n ă a nu a p u n e soare le , Anton e r a v indeca t ca p r in m i n u n e . Ana p r imi un ul t im r ă v a ş d e l à ne l ig i t imu l e i b ă r b a t . E r a un pamf le t în acrost ich :

An i i . c a r e îi! t r ă i a i î m p r e u n ă cu mine

nu c r e d şi acum eă- i ai

tot cu acel a ş b ine . Nu zic că şedea i pe b a n i

şi u m b l a i în că l ească sau t e s lu jea i de Ţ igan i muş te l e să- ţ i gonească .

Nu, căci eu s ingur a m fost cu d r a g o s t e la t oa t e b ă r b a t , s l ugă şi rob pros t >lnjindu-ţi cât se p o a t e

I a r tu, d o a m n ă t e n u m e a ' şi-a casei s t ă p â n ă : or ice do rea i şi pof teai î{i e r a şi în m â n ?

C a r e , d a r a l t n e a j u n s o nemnl ţ i i ro i toare , te -a r ăn i t şi t e - a pă t run i să te faci v â n z ă t o a r e

Ah, l u d o şi Da l idé d e i n t e r e s o r b ' t ă t a i . a m a r seama vei da, a s p i d ă o t r ăv i t ă .

Aceas t ă p o e m ă d e r eg re t , î nche ie to­m u l a l p a t r u l e a a l E ro toc r i tu lu i , şi a doua v ' a i ă casnică a dască lu lu i .

E ra h o t ă r î t să n u se m a i în soa re . Că , z icea el :

F e m e i l e n u t e ' n t r e a b ă D'a i negus to r i a s l abă Tot î t i c e r . to t t e f r ă m â n t ă P â n ă v ă d c ă cucu- ţ i c ân t ă .

I a r î n t r ' a l t ă p a r t e , v e n i n d d e l à t eor ie , la p rac t i că , e l scr ia .-

Şap t e a n i t ra i i cu u n a Tot m e r e u ra'am j u d e c a t G â r a - m â r a . t o t d e a u n a , D a r în sfârşi t a m scăpat . Cu a d o u a făcui casă Si la al zecelea an Vrând să se facă m a i g r a să Mă u r î şi-mi fu d u ş m a n .

Se r u ş ' n a a c u m ci t ind în cae tu l „Sni-t a lu l A m o r u l u i " v e r s u r i ca aces tea scr i ­se p c p a t u l d e zăce re şi a d r e s a t e A n e i :

C u m ziceai că m ă iubeş t i Nu g â n d e a m să mă u răş t i S ' -a tâ t să m ă d e p ă r t e z i Cât n u vre i n ic i să m ă vezi... .

In t o a m n a anu lu i u r m ă t o r m a m a lu i m u r i în casa ce-i c u m p ă r a s e A n t o n în s u b u r b i a Bradu lu i .

— E des tu l d e r ă u că m a m a m e a s'a p e t r e c u t aşa de r e p e d e . D a r filoso­ful g rec Sencca , s p u n e că e şi mai r ău când o m a m ă ia p a r t e la î n g r o n ă c i u n e a fiului ei r ă p u s . Äsa d a r , fie-i ţ ă r â n a u -şoară , şi eu m u l ţ u m e s c lui D u m n e z e u .

F i indcă î l d u r e a a c e a s t ă p i e r d e r e , e l spuse „ p e t r e c e r e b u n ă " inv i t a ţ i l o r Ia p r a z n i c d u p ă î n m o r m â n a r e şi eşi s ingur din oraş .

C u u n faeton opr i t în d r u m , e d imi-minea ţă , el con t inuă ca lea î n s p r e O l t e ­n i ţa şi n u se opr i decâ t l a v ia d e l â n g ă G r e a c a a p r i e t e n u l u i s ă u Tudoracbţe Sfetescu, ce e r a în aceas t ă t o a m n ă p r e ­t u t i nden i î n c o n j u r a t d e porc i i s ă i nou fătaţ i şi iu ţ i ca n i ş te şoarec i , şi d e câţ i ­va t i ne r i poef', veni ţ i d e l à Bucu re ş t i la m u s t ă r i e . P r i n t r e aceş t ia , câ ţ iva , ,fran-cej i de ba l t ă " , ad ică t i ne r i cu ban i , t r i ­mişi l a s tud iu la P a r i s d e p ă r i n ţ i i l o r şi înămol i ţ i p r i n coc lau r i l e r omâneş t i delà D u n ă r e , u n d e peş t e l e şi rac i i , v inu l şi femei le t r a n s f o r m a u v ia ta î n t r ' u n azil al iubir i i şi a l t r â n d ă v i e i .

( C o n t i n u ă î n n u m ă r u l v i i tor)

Page 10: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

518 — U N I V E R S U L L I T E R A R

• И * I Г С 1 1 1 1 C l f J E A N L A W

— F r a g m e n t din „ B r e v i a r d e istorie u n i v e r s a l a " — S e r i o z i t a t e a I s to r ie i c ă d e a ridicolă ca

u n joben t u r t i t la p a g i n a 183 : L a w . Era o a r ă t a r e de i m p e r t i n e n ţ ă şi haz.

O r a se î n v e s e l i a b r u s c şi s p i r i t u a l cu p ro fe so ru l t u ş i n d j e n a t şi m i m â n d p a r ­că ifaţa s o b r ă a duce lu i do S a i n t - S i m o n , eu cifrele celui m a i s u p e r b joc de fi­n a n ţ e şi fan tez ie , c u n e d u m e r i r e a l u i Ludov ic a i XV-tea, g r a v a t ă pe o m o n e d ă si c u aces t f an t a s t i c J e a n L a w — p u ţ i n g rec , p u ţ i n e v r e u — su râzând . î n t r ' o re ­v e r e n ţ ă o s ă r u t a r e şi o tiflă. E r a o pa­g i n ă d e s incur u m o r , s u b t i l i z â n d un ho­h o t d e r â s î n i s tor ie şi e t e r n i t a t e . P e s t e g r a v i t a t e a de m u z e u a t u t u r o r m o r ţ i -lc r rega l i , pes te poze, soc lu r i şi s t a t u l — veşn ic ie scrobită, ca Î n t r ' u n A t e n e u m o n d i a l — J e a n L a w călca în v i a t ă a-devăraităi, d inco lo d e ş t i i n ţ ă şi c ronolo-g ' e . A fost acolo s i n g u r a e x i s t e n ţ ă a f l a t ă cu emoţ ie şi r e t r ă i t ă o m e n e ş t e cu în­ţe legere şi d r a g o s t e . Ceasu l se" l u m i n a v i u şl t oa t e i s tor i i l e se c o m p r o m i t e a u n e s i n c e r şi a b s u r d e . B i e t u l r e g e - s o a r e m u r i a î n c ă o d a t ă ş i N a p o l e o n î.şi v e d e a e r o i s m u l d e p ă ş i t şi î n f r â n t .

Fo i le c ă r ţ u se î n s u f l e ţ i a u în t r ' o r u ­m o a r e de ba l m a s c a t m e d i e v a l şi ele­g a n t — cu foşne tu l r och i i l o r d e m ă t a s e , g re le şi î nch i se ca o v i r t u t e , cu l i n i a g o a l ă a m a i l l o t - u r i l o r . C a v a l e r u l J e a n L a w î n a i n t a s p i r i t u a l şi s i g u r j o n g l â n d o s p a d ă s a u u n c u v â n t , şop t ind o cifră «au o în t â ln i r e , scanda l izând , fe rme-câ-іжі, i u b i n d . Pes t e v e a c u r i îşi p ă s t r a f a r m e c u l lui u n i c de Diavol sau D u m ­n e z e u şi c u o f ineţe şi o b o n o m i e de p r e s t i d i g i t a t o r se s t r e c u r a p r i n uş i în­t r edesch i se în i s to r i e , pe s u b n a s u l g r a v şi i m p l a c a b i l a l m a e ş t r i l o r .

G e n u l m a n u a l u l u i d i d a c t i c este com- • p r o m i s . M o r a l a este a l t e r a t ă . S p i r i t u l e x p l o d e a z ă desch is şi aer is i t . Jean Lau­se r e fuză m e t o d e i . î n c e r c a ţ i să-1 d e s p u ­iaţ i de- v i a ţ ă , sub ţ i a t M a t m o s f e r a s u b c lopo tu l m a ş i n i i p n e u m a t i c e , a n e m i a ţ i - 1 cataiogaţ i-1 decolora ţ i în clor cuvân tu l , rânduaţ i -1 î n v i t r i n ă în f ip t î n t r ' u n ac cu g ă m ă l i e şi sor i ţ i c a l m i o e t i c h e t ă c a p e n t r u o i n s e c t ă r a r ă . Je ani Law,, i n v e n ­t a t o r u l b i l e t u l u i de b a n c ă . R id i ca ţ i s t a - , tu i şi c o m e m o r a ţ i - i de cinci or i pc an câ te u n c e n t e n a r . I a r m u n c a v ă v a fi z a d a r n i c ă şi n e c a z u l r id icol , f i indcă de­a s u p r a r eg i s t r e l o r se va a r c u i , cu o v i a ­t ă ca u n s t r igă t , a c e l a ş r â s de in te l igen­ţă p r o a s p ă t ă şi b ine dispusă..

Nu, a m v ă z u t n i c i o d a t ă în. f i n a n c i a r u l L a w u n t ip reflexie c u p r e v e d e r i — ge­n ia l e d a c ă vre ţ i — d a r c u g e t a t e . N u s i m t n icăe r i î n t o a t ă m u n c a lu i izbut i ­t ă s a u r a t a t ă , u r m e l e u n e i c â n t ă r i r i aşezate-. D i m p o t r i v ă el g â n d e ş t e pes te l o g i c a p r i n c i p i u l u i con t r ad i c ţ i e i . Es te un impu l s . Nu a lege ; v rea . Nu cu­getă ; s imté. N u se a p ă r ă : atacă-.

Dacă j uca şah , a t u n c i d e s i g u r îşi c â ş :

t iga s a u îşi p i e r d e a p a r t i d e l e . s cu r t şi d r ep t . P r o b a b i l că n u a ş t e p t a s ă p u s -t i ea scă p ioni i . Nu ' f ă r â m i ţ a o. p r o b l e m ă ci l u p t a cu t o a t e p iese le . D e s c h i d e a d i ­ve r s , s e oferia , a t a c a şi d u p ă a zecea m i ş c a r e , r e g e l e î i e r a î n mi j l ocu l t a ­

h i : i. l i r a g e n e r o s n e c i m o s c â n d m e s c h i ­n ă r i a e c o n o m i c ă a p r u d e n ţ e i . Cine a r şti să re -cons t ruească o p a r t i d ă de ş a h a lu i J e a n L a w , a r în ţ e l ege p r o b a b i l p e n t r u cea de î n t â i a o a r ă m o b i l i t a t e a g r a ţ i o a s ă şi s i m p l ă a sp i r i t u lu i Său şi a r d i s t r u g e î n s f â r s i t l e g e n d a s i s t e m u ­lui .

In f inanţe ca şi în \ iată Jean Law a fost uni s p o r t m a n . Ges t iu te şi h o t ă r î t în t r ' o cli-păl n e ş t i u t ă p â n ă l a p r e z e n ţ a ei. P r i ­v i re s c r u t â n d r ea l i t a t ea , dcnăş ' nd -o şi ere ind-o m a i a d e x ă r a t ă decât emu e. Avea în ch ipu l Iui de g â n d o ag i l i t a t e de s a l t i m b a n c şi o b r u s c h e ţ e de d u ş . Să r i a u n ' n d cuv in t e şi c a m e n i . cifre şi l u m i , r e a l i z â n d v i sur i , c i n e m a t o e r a f i â n , 1 pe e-cnanul vieţ i i a l t o r a , r epez i c iunea i n e g a l ă şi i n v e n t i v ă a v ie ţ i i lu i . Nu v ă d n i m i c r a ţ i o n a l , n i m i c p r e v ă z ă t o r , n i m i c s t r a ­tegic în e x i s t e n ţ a lui L a w . Es te d o a r un d r u m făcu t d :n s a l t u r i şi i n c a n d e s c e n ţ e , d e p ă ş i n d orice logică ş t i u t ă şi t r e c â n d pes te cape te le şi î n ţ e l e g e r e a oamerHloir c u o g e n i a l ă u ş u r i n ţ ă şi c u o d r ă c e a s c ă d e s i n v o l t u r ă .

T â r g u l cu p r i m ă n u este u n s i s t e m E o n e b u n i e . A l ă t u r a ţ i n u m a i cifrele jo­cu lu i şi s t r ă d u i ţ i - v ă să găs i ţ i aco lo un ros t c u m p ă n i t . S i m p l a c i t a re a n u m e ­re lo r dev ine — în t r ' o ca r t e de ş coa l ă — i logică şi. deci i m o r a l ă . Le p r ive ş t i "-u u n soin de a m e ţ e a l ă şi n e d u m e r i r e . T*> s c a n d a l i z e a z ă si te sgâ'l ţăe. U n o m c u m ­p ă r ă n i ş t e b ie te h â r t i i d e p r e c i a t e şi le p l ă t e ş t e — fă ră s ă c e a r ă c i n e v a de d o u ă o r i m a i m u l t . A tâ t . P e s t e o s u t ă de an i , n e b u n i a une i cl ipe d e v i n e s i s ­t e m f i n a n c i a r . Gel d i n t â i u joc cu p r i m ă al lui L a w a fost d u p ă toa te p r o b a b i ­l i t ă ţ i l e u n ges t s t r â m b . Dar, o r d o n a ţ i şi r a ţ i o n a l i , n o u ă n e t r e b u e j u s t i f i c a r e a a r ­g u m e n t a t ă a f ap tu lu i . I s t o r i a (ce t i torul este r u g a t s ă t u şea scă ) este o ş t i i n ţ ă a e v e n i m e n t u l u i , deşi s ' a r fi c u v e n i t să r ă m â n ă . - u n c a l e n d a r a l acc iden te lo r . Veacu r i l e se fac n u m a i d i n ac te g r a t u i ­te. Noi le s t r â m b ă m însă , f ina l i ş t i şi î n ţ e l ep ţ i . D a r cel p u ţ i n p e n t r u aces t f a n t a s t i c Jea-ri L a w se cere d r e p t a t e a d i s t r u g e r i i t i p a r e l o r şi cel p u ţ i n p e n t r u el v r e m ş t e r g e r e a o r i c ă r e i i recunoş t in ţ i . P e n t r u c ă n u a poza t în fa ta obiec t ive lor i s tor ice şi n u a s c o m p t a t glori i p o s t u m e . Ci s imp lu , c u t o a t ă s i m p l i t a t e a şi ome­n i a lu i , a t r ă i t , a i ub i t femei , a j u c a t î n că r ţ i şi a m u r i t de g r ipă .

Dacă ş i-a î n g ă d u i t v r e o d a t ă a t i t u d i n i , n u lo af işa decâ t n u m a i p e n t r u m u l ţ u ­m i r e a n a i v u l u i s ă u do r de d r a m a t i z a r e şi d e c o r a ţ i e c o p i l ă r o a s ă . A v e a o i m a g i ­n a ţ i e de cel m a i a d e v ă r a t sp i r i t şi d e cea m a i b u n ă s i n c e r i t a t e . S i n c e r i t a t e a , c a r e n u melodra.matrizeaiză şi n u c a u t ă g r a v i t ă ţ i i nu t i l e , ci î n f ă t i ş â n d u - s e oa ­m e n i l o r p ros t i d r e p t însrâ.mfare. r ă m â n e n u m a i c i n s t i t ă şi u m a n ă . P e L a w l - a m p ă s t r a t î n a m i n t i r e — a ş a c u m e r a î n cartei î n t r e r ă z b o a s l e d i n O l a n d a şi r e ­v o l u ţ i a cea m a n e — fă ră t r ă s ă t u r i l e de ­f ini te a le u n u i po r t r e t . II v e d e a m , c â n d ca î n t r ' o m i n i a t u r ă î n c l i n a t g a l a n t în fa ţa u n e i d o a m n e a p r o p i i n d u - s e c u p a ş i

p re ţ io ş i de m e n u e t c â n d în proporţii e n o r m e de epopeie . Se r i d i c a p a r c ă dea­s u p r a P a r i s u l u i , . formidabi l ca un erou înltr'o s c e n ă f ina lă , c u un, p ic io r (pan­toful m i c a v e a o f u n d ă n e a g r ă de. mă­tase)., ră iz imat de cel miai î n a l t t u r n al T u deni i lor şi c u ce lă l a l t c ă l c â n d Palatul C o m p a n i i l o r a p u s e n e s u p e r b , m â n d r u şi a t e o l u t , î n t r ' u n hoho t de b â t a e de joc s a u de s c â r b ă .

D a r pe J e a n L a w — cel a d e v ă r a t — l -am v ă z u t to tuş i al tfel ş i l - am iubit.

Cunoş t i v i a ţ a c u i v a î n a m ă n u n ţ i m i l e ei cele m a i a p r o p i a t e . îi şt i i toa te în­f rânger i l e ş i toa te v ic tor i i le , îi afli toate d r u m u r i l e şt t o a t e î n t o a r c e r i l e . Dar nu s u n t decât, f r a g m e n t e l e u n e i existenţe. Ai vo i s ă u n e ş t i aces te t r ă s ă t u r i într'un d e s e m n în t r eg , c o n s t r u i n d u n chip şi d e s c o p e r i n d u n ora. Te s t rădueş t i za­d a r n i c s ă afli che-iai c a r e g r u p e a z ă pe un a c e l a ş m e r i d i a n su f l e t e sc frânturile ş t i u t e l e g â n d u - l e , î m p ă c â n d u - l e . Şi după ce o r i ce efor t a r ă m a s inu t i l , după ce l in i i le s 'au î n s t r ă m a t î n t r e ele şi chipul s'a d e s t r ă m a t comple t , so î n t â m p l ă o c l ipă de s u b i t ă i l u m i n a r e . I n t r e zece, î n t r e o sută,, î n t r e o m i e d'e oamen i , l-ai î . ' cunoscu t .

P e J e a n L a w l -аш v ă z u t p r ima cară cu s i g u r a n ţ a de a-i fi d e s c o p e r i t însfâr­si t a u t e n t i c a lui v i a ţ ă s p i r i t u a l ă într'un F a n t e . E r a u n c a p l u c r a t cu m â i n i de domni şoa ră îndrăgos t i t ă , c r e s c â n d d i n t r ' o t ă c e r e ca d i n t r ' o iub i re . O tris­te ţe f ă r ă t i r a d ă şi gest . O sfâş iere tre­m u r a t ă î n t r e u n v i s — c ă t r e care înlu-u n t r u se î n d r e a p t ă och i i - şi între o poves te . D a n t e ? Hamle t . ? Nu . Siguran­ţ a b r u s c ă a . m o m e n t u l u i n u putea fi c l int i tă . î n ţ e l e g e a m a tunc i omenia sini. p lă a o m u l u i J ean Law. Dincolo de ş t rongăr i iLe l u i . î n vioiciunea, inteligen­tă ,a. t u t u r o r a v e n t u r i l o r de i n i m ă sau de f i nan ţ e , î n m o b i l i t a t e a cuvân tu lu i şi a g â n d u l u i t r ecea d â r a ş e r p u i t ă a unei s â n g e r ă r i . Aic i îi î ncepe şi aici sfârşeşte t r a i u l .

Se c u v i n e aces te i ex is ten ţe , frămân­t a t ă pe -toate căi le l u m i i şi sbă tu tă pe t o a t e î n ă l ţ i m i l e ei, o u i t a r e t ihni tă şi obştească, . S'a a l e s d in t u l b u r ă r i l e unui veaq, d e s ă v â r ş i t ă şi î n t r e a g ă ca un inel. La ce să-i siluirii şco lăreş te adevăru-' ri'le şi la. ce să- i s t r â m b ă m v i a ţ a ? Toate i s to r i i l e m i n t şi toa te s t a t u i l e trebuesc d ă r â m a te-,

MIHAIL SEBASTIAN

Page 11: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

U N I V E R S U L L I T E R A R — 519

REPRODUCERI DIN OPERA PICT, LUCHIAN

L U C H I A N : H A N U L PARASIT . L U C H I A N : MOŞ NECULAE.

Page 12: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

520.— U N I V E R S U L LITERAR

€ a z e T a r i t i s a « B - e i * « i . . .

9 S 9

„Zugravu l" , cuin î i p l ă c e a să-şi zică avea un suflet de-<o c la ră de l i ca te ţ e , îşi i ubea î nvă ţ ăce ' i p ă r i n t e ş t e , şi a j un ­gea u n e o r i să le m e n a j e z e ch iar insu­ficienta a r t i s t i că . Aşa odată , t ine r i i be ­lea r t işt i , cari îl v e n e r a u pe Luch ian , îl r u g a r ă să le i lus t r eze o expoz i ţ i e a lor do fine ele an cu câ teva eb'n u l t ime le lui luc ră r i . El cu toa te că e r a bo lnav , t r ecu să vadă sa lonul . Şi e r a aşa d e p ros t sa­lonul !

C â n d i sp r ăv i cu vizi ta u l t i m e i făli , t iner i i îl î n t r e b a r ă : C e zici maes t re , o să v i n d e m ceva ?

— Da... sigur... clar eu nu ma i expun. . . — D e ce ? — P e l â n g ă voi, eu a m r ă m a s în u r m ă . Mul ţi z â m b i r ă satisfăcuţi . . . Adevă ru l e că d a c ă e x p u n e a , m a e s t r u l

îşi v indea toa t e lucrăr i le . . . şi n u m a i el.

D E S P R E F E M E I

EPIGRAME

POESIEI PURE

Rrémond, sau nu ştiu cine — un critic [eminent

O definea 'ntr'o vreme scurt şi rece : „Să fie nură, aşa ca... a*»a rece „Să 'naiba 'n ea o picătură... de talent.

UNUI PICTOR CARE ŞI VINDE SCUMP TABLOURILE

— ,.E1 dmtre cari face parte : „Din cei cu arta pentru artă „Ori cei cu aHă cu tendinţă ?'

Şi, fără multă stăruinţă, Răspuns-am celor doi profani ; - - „Din cei cu arta pentru... bani".

LUI MIHAIL SADOVEANU

Cel ce-a scris opt zeci volume încă unul a mai scos —< Nu mă miră — ştie-o lume Că-i un om volum-inos.

LUT PANAIT 1STRATI

Ai fost cioban, ai fost văcar Pozeur, zugrav şi marinar — Ai fost hoinar fără de rost — Doar scriitor n'ai fost.

N. CREVEDIA

Ce e femeia ? O specie a p ă r u t ă .numai d a t o r i t ă îngri j i r i ' lor da t e d e o m e n i r e , p u -tere i a u r u l u i şi călduirei c iv i l iza ţ ie i . Se r e c u n o a ş t e de obicei prim adibeaţa, g in­găş i a şi f r ă g e z i m e a pie le i . E a ţ i n e d in fire foar te m u l t l a c u r ă ţ e n i e . Dege te le ei a u o g r o a z ă de a p ipă i a l t f e l de lucruiri dbcâ t de l i ca t e , mo i , parfumante. Ii p l ace să-şi p i e p t e n e p ă r u l , să-1 facă s ă r ă s p â n ­d e a s c ă m i r o s u r i î m b ă t ă t o a r e , să-ş i l u s t rui iască roze le-i u n g h i , s ă le t a ie a s c u ­ţit , să-jşi î m b ă e z e des de l ica te le- i m e m ­bre . N o a p t e a îii p l a c e celemaii mod! pu­furi, —• dar z iua d l v a n u r i de c r i n

Glasu l el e d e o mespus de păt ru inză-t o a r e du l cea ţ ă , m i ş c ă r i l e p l ine d e g r a ţ i i . Vorbeş te cu o m i n u n a t ă u ş u r i n ţ ă . N u se î nde l e tn i ce ş t e cu nic i o m u n c ă g r e a ; şi cu toa t e aces t ea , cu t o a t ă s lăbiciuaiea- i a p a r e n t ă , s u n t greutăţi i pe oare ş t ie să le poante şi să le m i ş t e c u o u ş u r i n ţ ă m i n u n a t ă .

F u g e d e l u m i n a soanKilui şi se fereşte de r aze le l u i p r i n tot felul dte mi j loace . P e n t r u ea a m e r g e e o o b o s e a l ă ; Mă­n â n c ă ? utn m i s t e r ; a r e a c e l e a ş i movoi ca şi ce le la l te speci i ? o p r o b l e m ă .

C u r i o a s ă la c u l m e , e foa r t e l e s n e p r in ­să d e cel c a r e va şti să-i a scundă cel mai m i c l u c r u , căc i m i n t e a o m â n ă t o t d e a u ­n a s ă c a u t e n e c u n o s c u t u l .

A iub i e rel i igiunea ei iair u n i c u l g â n d e s ă p l a c ă celui pe ca re îl i ubeş t e . A fi i u b i t ă e ţ i n t a t u t u r o r a c ţ i u n i l o r sa le . De ace i a n u se g â n d e ş t e decâ t l a c h i p u l d e a s t r ă l u c i . N u se m i ş c ă d e c â t î n t r ' o s f e ră de g r a ţ i e şi e l l igan ţă . P e n t r u e a se ţ e s î n I n d i a f inele caşm/'lre c u l â n ă de T ibe t ; p e n t r u ea a l e r g suve ic i l e în B r u ­xel les cu cele m a i fine i n u r i . Zi şi n o a p ­te se g â n d e ş t e l a no i gă te l i şi v i a ţ a şiro pe t r ece cu î nce rca tu l rochi i lor şi sifo­n a t u l a l b i t u r i l o r . A p a r e f r agedă şa s t r ă ­l u c i t o a r e î n a i n t e a u n o r n e c u n o s c u ţ i a l e c ă r o r l a u d e o î n g â m f ă , a le c ă r o r donifniţi o ' f a rmecă , ou t o a t e că-i s u n t i nd i f e r en ţ i .

Ore le r e z e r v a t e îngrijlţrilior p e r s o n a l e şi p l ă c e r i l o r le p e t r e c e c â n t â n d cele m a i

p l ă c u t a a r i i : p e n t r u ea F r a n ţ a şi I t a l i a c o m p u n d u i o a s e i romanţe şi Napo l i d ă c o a r d e l o r su fiert.

A c e a s t ă s p e ţ ă to f ine e s t e r e g i n a lu-m e i şii s c l a v a u n e i dorim ţi . Se t e m e de m ă r i t i ş f i indcă îi s t r i c ă t a l i a , d a r îl face f i indcă îi p r o m i t e fe r ic i re . D a c ă face copii e o î n t â m p l a r e şi câinid së fac m a r i îd a s c u n d e .

H de Balzac

F e m e i a n u te totreabă nici 1 o d a t ă cto u n d e viii, — ci u n d e v re i s ă a j u n g i .

H. de Balzac

P e n t r u femei le d i n zliua de aa i ac ' lu­n i l e ce le m a i oairactariistice s e estom­p e a z ă î n mimuinaile n u a n ţ e : ,.A avea s a u a fi avut un amant" se t r a d u c e pr in ,.a fi suferit s a u a suferi prea mult" şi ,»a-şi fi înşe la t bărbatul" p r i n „a fi avut o soartă nemiloasă".

P. Bourget • O a m e n i i ee feresc de i s t e ţ i m e a femei­

lor. Orb i i ! Nu-şi d a u s eama că ele îi conduc - . , f ă r ă s ă p a r ă .

A . Gennevraie

R a r e o r i femei le c a d prim su rp r inde re , deş i to tdaeuma p r e t i n d a c e s t l u c r u .

Pierre de Coulevaine

Î n t r ' u n c rea to r , e x i s t ă în mod inevi­tab i l — aşa a v r u t D u m n e z e u — un b ă r b a t şi o femee. Şi femeea e întotdea­una insupor tab i l ă .

Jean Cocteau

F e m e i a nu p o a t e face a r t ă pentrucă ţ inea p r e a mul t să p lacă .

Wildc

Page 13: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

U N I V E R S U L L I T E R A R . ™ №

o « o ci m ti cit* / lobér t de M o n t e s q u ' o u zicea : Daca aşi defini orgol ios poe tu l , a ş i

spune că el es te un At l a s in te r io r , un om ca re p o a r t ă l u m e a în s ine .

• Tot R o b e r t de Mon te squ ieu r ep roşa în-

tro' zi Mărie i R o h a n că d a n s e a z ă în. ba­lur i le j idoveş t i —- Ar t r e b u i s ă nu merge ţ i d e c â t în c a se b u n e .

— A d e v ă r a t r ă s p u n s e t â n ă r a fată ; d a r atunci na ' ş p u t e a să mai ies n ic ioda tă .

Pau l M o r a n d s'a r e î n t o r s d in Amer ica nu n u m a i cu n u v e l e l e d in Magia n e a g r ă ci şi cu u n î n t r e g b u c h e t de i s to r ioare . Iată u n a :

L n n e g r u fu a d u s î n a i n t e a t r i ­buna lu lu i a cuza t d e a fi j u m u l i t pui i unei vec ine a sa. LI m i n ţ e a vizibil , a şa de vizibil că p re şed in t e l e de t r i b u n a l ii adresă un a d v e r t i s m e n t grav

— Ştii ta ce te e x p u i d a c ă nu spui a d e ­vărul ? spuse m a g i s t r a t u l .

— Da... da.. . dom- ' le bâ lbâ i , neg ru l , — la f lăcăr i le in fe rnu lu i .

— Totuş i d a c ă s p u i adevăru l . . . — Ştiu, voiu p i e r d e p rocesu l .

Curnonsk i , c i tea î n t r ' u n j u r n a l c ă un savant ru s v i ce -p reşed in te l e i n s t i t u tu lu i ştiinţ.fic , d i n Moscova, ( J h e o r g h e K a r p e -cenko, a reuş i t p r m t r ' o c u r i o a s ă e x p e ­rienţă a înc ruc i şa v a r z a cu r id ichea .

P r in ţu l a m a t o r i l o r d e gus t ă r i b u n e r i­dică d i n u m e r i cu d i s p r e ţ :

— C e p ros t i e ! zise el. Î n ţ e l eg d a c ă a r fi înc ruc i şa t v a r z a cu p o t â r n i c h e a .

P i e r r e Benoi t e r a în mi j locu l m ă r i l o r când a a p ă r u t Axe l l e . C u toa t e a s t ea cr i ­ticii îşi a v u r ă la t i m p vo lumul , p r o a s p ă t t ipărit cu ded ica ţ i a scr isă p e r s o n a l d e autor !

C a r e e r a m i s t e r u l ? L u a s e P i e r r e Be­noit cu el , sub T rop i ce , c â t eva su t e d e volume, p e n t r u a e v u a ca ed i to ru l său să însereze formula. . . „din p a r t e a d-lui X..., absent din P a r i s " ceace cons t i tue o inco­rect i tudine p e n t r u cr i t ic i ?

Iată s ec r e tu l eău : I s'a e x p e d i a t în-tr 'unul d in p o r t u r i l e d e esca lă câ teva sute d e cope r t e î m p r e u n ă cu p a g i n a a lbă delà î n c e p u t pe c a r e e l le -a s e m n a t şi le-a r e e x p e d i a t cu cu r sa u r m ă t o a r e . Ele călătoriră un şir d e zi le î n t r e cer şi a p ă . Editorul n ' a făcut apo i d e c â t să l e a taşe ­ze la r e s tu l căr ţ i lor .

F ă r ă îndo ia lă însă că, î n t r ' u n caz r ău putea să n u s o s e a s c ă

— Aceas ta e s i n g u r a i po t eză l a c a r e un r o m a n c i e r de a v e n t u r i n u p o a t e s ă se gândească, zice P i e r r e Benoi t .

Шш шшж ce•* L E G E N D A S I N I S T R A

lu ga ler i i le Me t rou lu ' , la Pa r i s mici afişe a n u n ţ ă că un a r t i s t î n d e m â n a t i c face să d i s p a r ă în pu ţ i n t i m p şi fără d u r e r e or ice t a t u a j . D a r sun t încă oa­m e n i c a r e se a r a t ă foar te m â n d r i d e deisenurile i m p r i m a t e p e , p ie lea lor ca p e aceea a une i c r e ioneze s a u ud ane .

La Masi l ia î n t r ' u n b a r d in s t r a d a Boutecie u n vech iu m a r i n a r se face ad­mi ra t d e femei p r i n cele cincizeci de p u n c t e a l b a s t r e gava t e în j u r u l gâ tu lu i şi c a r i sub l in iază aceas t ă l egendă :

A se t ă ia d u p ă p u n c t a j .

CONSTANŢA CONJUGALA

D a c ă a r ex i s t a o d e c o r a ţ i e реігЛги a r e ­c o m p e n s a c o n s t a n ţ a oonjugaiiă, s ' a r pu­tea d a o mi-kiaiie d e a u r Daitrânei pe­r e c h i s â r b e de là Veirbaţa c a r e to ta l i zează 217 ana. S o ţ u l a r e 11U . F e m e i a 107. Ş i ei s ' au căsă to r i t c a m p e când r e g u l a m e n ­t u l o r g a n i c e r a l a no i a r s cu p o m p ă .

Optzec i d e a n i d e vuaţăi c o n j u g a l ă ; iaită ceeaice face o n o a r e bă t r an iuM - so ţ i , oairi de al t fe l n u cer d e c â t s ă c o n t i n u e a c o n v i e ţ u i . Căsn ic i i l e m o d e r n e s u n t de ooi'Cuau inait p u ţ i n souiue ş i itiganuriiia c a m tort a ş a . ue i op tzec i de au j u e cas-Ш№Ѳ cu u e s â v a r ş i r e r a r i şi miai r a r i meu t w t r a i u căsă tor i ţ i ca r i au apuca t r e v o l u ţ i a lu i T u d o r Vlad^imirescu şi în­s c ă u n a r e a îmalt-ej Regen ţe .

A F I PRIMUL

U n far&euir a fost l i n ş a t d e n eg r i , în A m e r i c a : el ie p r o p u s e s e o pudra , pen­t r u ani a ib i .

I»ar tlrn n e n o r o c i r e sosi a l 'doilea. Ы i m i t ă u n c o n c u r e n t c a r e câ ş t i ga se

cu a c e a s t a m i c ă şiineolierie 40.0ШІ do­l a r i .

Neg r i i v ă z â n d c ă n u s e a lbesc şi c ă a u fost î n ş e l a ţ i , ' t á b o r á r a p e ce l de-a l do i l ea . N J C I o u a t ă mu tremue s ă vid d u p ă a l t u l . T r e b u e s á fii p r amu i , p e n t r u a c â ş t i g a b a n i , a e x p l o a t a o IUeie, a fonda o soc ie t a t e , a v i n d e c h i a r p u d r ă .

D u p ă altul . . . se poa ie insa să reuşeş t i câ t eoda tă . Nici o d a t ă însă n u ve i t r iumfa .

B A N C Ă D E S E A R A .

Este o ide ie c a r e fu r ea l i za t ă în Ber l in şd c a r e î n t r ' a d e v ă r n u e l i p s i t ă n ic i de s p i r i t p r u d e n t ş i n ic i d e n o u t a t e .

„ R a n k d e s Ben te l e r K a s s e v e r e i n s " a d e s e b i s a c u m c â t e v a ziile g h i ş e e l e de là o r a 6 s e a r a p â n ă la 8 j u m .

S i n g u r a o p e r a ţ i u n e a u t o r i z a t ă e s t e d e p u n e r i : u n m i n i m u m de 1000 m ă r c i . I n o v a ţ i a a fost p r i m i t ă cu initeires de n u m e r o ş i c o m e r c i a n ţ i şi m a i a l e s de m a r i l e m a g a z i n e şi d e c r â ş m a r i ,

Şi uni i şi a l ţ i i , pot d e p u n e s e a r a î n t r e cele două o r e pe ca r e le -am indica t , r e ţ e t a lo r z i ln ică . A c e a s t ă s u m ă e p u s ă l a a d ă p o s t şi o r i ce t e a m ă de a d i s p a r e e î n l ă t u r a t ă . O d a t ă cu d e p u n e r e a ba­ni lor , negus to r i i se a s i g u r ă d e pacea su­f l e tu lu i ş i de sieri l i n i ş t i t e .

c a r i c a t u r a zi lei BUNĂVOINŢA

— S c u m p a m e a soţ ioară , a i cusut tu n a s t u r e l e d e la p a r d e s i u l m e u ?

— Nu d r a g u l meu , n ' a m mai găsi t nas tu re l e , — d a r am cusu t bu ton i e r a .

( D i m a n c h e i lus t rée )

UIMIRE

Vai ! a ţ i î nce rca t să vă r ade ţ i s ingur , d-le Gi l le te ? !... (Life)

AMABILITATE

— Ce cău ta i în c i reşu l m e u ? — Să-ţi fac un m a r e b ine : împied i ­

cam păsă r i l e să- ţ i m ă n â n c e f ructe le .

S-fcrrtitaiVnii. lim l ' t i V i H - i i m iT T I M ІІТіТ ІГІІП ". iun , • • м • , о д п » , liTercirci

Page 14: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

5 2 2 . - U N I V E R S U L L I T E R A R

carii redate in e жіг a s e C H A R L E S L I N D B E R G H

Cea mai mare personalitate a veacului nostru, Charles Lindbergh a reabilitat pe mitologicul /car şi a atins — sub altă formă — proporţiile supra-omului visat de Nietsche. Nu eroicul lui Lindbergh trebuie subliniat : Eroismul e o ţâşnitură din adâncurile umanităţei şi, ca tot ce vine din aaâncuri, e inconştient şi anarhic. Dar a sta numai treizeci şi şase de ore chiar între două neant uri, — cer şi apă — numai cu creerul şi inima ta ca tovarăşi, sfidând singurătatea şi fixând în ea un punct de echilibru, iată ceace numai marile personalităţi pot face.

C b a r l e s Lindb-ergh s'a n ă s c u t la 4 Fe­b r u a r i e 1902, în o r a ş u l Detroi t , d in ţ i n u ­tu l M ich igan . T a t ă l s a u a fost a v o c a t , apoi d e p u t a t . El e r a de o r i g i n ă s u e d e z ă . M a m ă - s a e r a l i c e n ţ i a t ă în l i t e r e şi wa-m ă r a p r i n t r e s t rămoşi , i r l andez i , englezi şi f rancezi .

In t i m p u l copi lă r ie i , p ă r i n ţ i i să i f i ind s i l i ţ i a face dese că l ă to r i i , a î n v ă ţ a t m a i m u l t pe a p u c a t e . Л u r m a t c u r s u r i l e la n:,ai m u l t de 12 şcoli , s e m ă n a t e î n t r e W a s h i n g t o n şi Ca l i fo rn ia . Se î n sc r i s e în f i n e la ş coa l a de i n g i n e r i a U n i v e r s i t ă ţ i i d in W i s c o n s i n . A c e a s t a a fost s i n g u r a ş coa l ă î n ca r e a s t a t c o n t i n u u aiproape u n afni de zile.

O b i ş n u i t î n s ă de m i c cu v â n ă t o a r e a , cu s p o r t u r i l e , cu via.ţa în a e r l ibe r , cea ­suri le 1 die î n v ă ţ ă t u r ă i s e p ă r u r ă l u n g i şi î n t r ' o zi încă i lecându-ş i mo toc i c l e t a po rn i l a L i n c r / n . Aci i n t r ă elev p i lo t la , ,Mebra |ska Ai rc ra f t C o r p o r a t i o n " .

Nu parvenu s ă sboa re î n s ă s i n g u r , ne -rea i a v â n d b a n i des tu i s ă p l ă t e a s c ă a-s i g u r a r e a a v i o n u l u i . I n t r e t i m p , c o m p a ­n i a v â n d u s e s i n g u r u l a v i o n de şcoa lă pe ca re îl poseda , p i l o t u l u i B a h l , c a r e voia să î n t r e p r i n d ă u n t u r n e u de m e e -t ingur i şi ex ib i ţ iun i în sudu l Neb ra sk i i . Lilr.db.ergh îl u r m ă .

î n v ă ţ ă să facă p r i m i i paş i pe a r i p ă , în t i m p u l s b o r u l u i ş i t o t a t u n c i , făcu p e n t r u p r i m a o a r a u n d u b l u s a l t cu pa­r a ş u t a . S a l t u l d u b l u c o n s t a î n ace ia că a v i a t o r u l s e a r u n c a c u d o u ă p a r a ş u t e , c a r e se des făceau pe r â n d .

Maj făcu apo i c â t e v a t u i m e u r i , cu pi­lo tu l L y n c h , î n ţ i n u t u i r J e K a n s a s , Colo­r a d o şi M o n t a n a .

M e s e r i a a c e a s t a n u e r a l i p s i t ă d e r i s ­cu r i , m a i a l e e c ă de cele m a i m u l t e ori p e n t r u a a t r a g e pub l i cu l , t r e b u i a u fă­cu t e e x h i b i ţ i u n i foar te p e r i c u l o a s e . Se p a r e că p u b l i c u l a m e r i c a n , a t â t de en­t u z i a s t şi s p o n t a n , n u se e m o ţ i o n e a z ă u ş o r căci i a t ă ce ne poves t e ş t e :

„ L a Bi l l ings , c â m p u l n o s t r u de a t e -r i s a r e se afla l a o a r e c a r e d i s t a n ţ ă de l e c u i u n d e ,se ţ i n e a bâ l c iu l . I n s p e r a n ţ a die a a t r a g e p u b l i c u l , a m r e c u r s l a u r ­m ă t o r u l t r u c :

„ A m făcu t u n m a n e c h i n u m p l u t cu pa i e şi de s tu l de m u l t p ă m â n t , p e n t r u a d o b â n d i î n c ă d e r e o v i t eză a s e m ă n ă ­t o a r e ace le i a a u n u i c o r p o m e n e s c .

„ C â n d bâ l c iu l e r a î n toi, ne r i d i c a r ă m de pe c â m p a v â n d l â n g ă m i n e mame-c h i n u l . M ă u r c a i pe a r i p ă şi f ăcu t câ-tev a a c r o b a ţ i i d e a s u p r a b â l c i u l u i pen­t r u a a t r a g e a t e n ţ i a ; a p o i L y n c h în­toa r se astfeil a v i o n u l e a n i m e n i să n u m ă

p o a t ă v e d e a p e a r i p ă şi asvânli i ă m ma­n e c h i n u l . Aces ta s o p r ă v ă l i d â n d din m â i n i şi d i n p ic ioa re şi căzu l â n g ă r â u l Ye l lows tone .

„ N e - a m î n t o r s l a c â m p u l n o s t r u şi aş­t e p t a m a c u m c a m u l ţ i m e a s ă a l e r g e d u p ă no i să c e a r ă l ă m u r i r i ; d o u ă oro m a i t â r z i u c â ţ i v a l o c u i t o r i d in Mon­t a n a c a r e a u v e n i t s ă n e v a d ă i re -au poves t i t o a l t ă a t r a c ţ i e : u n -aviator se a r u n c a s e d i n sbor î n t r ' u n r â u oare a v e a î n acel loc o a d â n c i m e m a i m i c ă do un m e t r u . A c e a s t a a fost u l t i m a o a r ă când a m m a i î n c e r c a t s ă î n f i o r ă m mulţ imeia în M o n t a n a " .

PRIMUL SAU AVION

Aflând că -guvernul v i n d e l a l ic i ta ţ ie a v i o a n e r ă m a s e d i n t i m p u l r ă z b o i u l u i se h o t ă r î să-şi c u m p e r e u n u l .

P r i m u l a v i o n Га c o s t a t 500 d o l a r i , îm­p r e u n ă cu toa t e accesor i i l e . Aces ta e ra u n u l d i n vech i l e a e r o p l a n e d e a n t r e n a ­m e n t difni t i m p u l r ă z b o i u l u i porec l i t e , , J enny" .

D u p ă d o u ă s ă p t ă m â n i a e r o p l a n u l ora m o n t a t şi g a t a de sbor însă. . .

. . „ p â n ă a t u n c i n u s h u r a s e m încă nic i ­o d a t ă s i n g u r şi n u p r e a ş t i a m c u m tre­bu ie să procedez , d a r ace s t a e r a u n se­cre t pe ca r e IIMI-1 ş t i a n i m e n i . D-e -şase lun i n u m ă m a i u r c a s e m î n t r ' u n av ion si n u a v e a m d e s t u i bami sp re a l u a a l t e lecţ i i . î n t r ' o b u n ă zi, a m r u l a t p â n ă la c a p ă t u l c â m p u l u i a m d e s c h i s m a n e t a de gaz şi m ă înălţaii . A j u n s l a u n m e t r u văzui că a r i p a d r e a p t ă începe c ă -se un­ei ine î n g r i j o r ă t o r şi h o t ă r î ! că a r fi t i m ­p u l s ă ateriisoz. A m a t e r i z a t pe o s i n g u r ă r o a t ă ş i pa t imă f ă r ă s ă fac î n s ă v r e o s t r i c ă c i u n e a v i o n u l u i . A m d e c l a r a t apo i că v â n t u l b ă t e a p r e a t a r e şi că voi a ş ­t e p t a o vrem-o m a i l inişti tă. . ' ."

„ P r i m u l s b o r s i n g u r este u n -eveni­m e n t de n e u i t a t î n v i a ţ a u n d i -pilot. E s t e î n c o r o n a r e a c e a s u r i l e gre le de şcoa lă , a s ă p t ă m â n i l o r d e a n t r e n a m e n t şi a d e s a u n o r ani ' de s p e r a n ţ ă . A fi p e n t r u p r i m a o a r ă , a b s o l u t s i n g u r , î n t r ' u n a v i o n , l a c â t e v a -sute de m e t r i d e l a p ă m â n t e s t e o î n t â m p l a r e ca r e n u se u i t ă mici o d a t ă " .

E î n t r ' a d e v ă r m i n u n a t ă s e n z a ţ i a a-CEEsta a p r i m u l u i sbor s i n g u r . O be ţ i e de m â n d r i e şi de l i b e r t a t e . R l d i c â n d u - t e s i n g u r simţii î n t ine o f ă r â m ă de D u m ­nezeu . Să fi p u t u t î n v i n g e a t r a c ţ i a p ă ­m â n t u l u i d e ca r e s u n t e m lega ţ i . Să to r idic i - sus , m a i s u s , m e r e u m a i s u s — Ni­mic n u îţi m ă r g i n e ş t e g e s t u r i l e şi d o r u l de l ibe r ta te . . . Nici o ob l iga ţ i e , mici o

c c - n \ e n i t n ţ ă . . să-ţ i dictezi n u m a i capri­ciul t ă u de f iecare cl ipă, să-ţ i realizezi inf in i t f an tez ia . S imţ i ceva d in bucuria fă ră m a r g i n i a câ ine lu i c a r e a s t a t legat în lanţ . . . şi a c u m l ibe r , face tumbe, s a re , a l ea rgă . . .

N u m a i d u p ă ce ai g u s t a t o d a t ă din a c e a s t ă l i b e r t a t e în ţe leg i câ t de m u l t t-e a p a s ă jos — fă ră s ă - ţ i d-ai s e a m a — c^instrâ&gorea vie ţ i i z i ln ice .

E GREU SA ALEGI U N TEREN DE ATERISAJ

D u p ă a b i a o s ă p t ă m â n ă d e l a prima î n c e r c a r e de sbor s i ngu r , a f l â n d că toţi pi loţ i i a u t r e c u t m ă c a r o s i n g u r ă dată în c a r i e r a lor p r i n T e x a s , se hotăr î să facă la fel.

Lşi s t r â n s e baga je l e , l u ă câ t eva piese de s c h i m b , le învă l i ţ oa l e î n t r ' o cuver; t u r ă pe ca re o l e g ă în f a ţ a nacelei şi p lecă .

î n a i n t e de p l eca re fusese sfă tui t să rn.i ia d r u m u l direct, sp re T e x a s , drum, caro t r a v e r s e a z ă cea m a i r e a regiune de sbor d in Sud , ci să facă u n ocol -spre n o r d d a r :

, ,acesl s fa t a i zbu t i t să n a s c ă în mine d o r i n ţ a de a descoper i ce poa te fi aitàt d i r ă u în a c e a s t ă regiune . . . P e acea vre­m e îmi p ă r e a a b s u r d , s ă fac ocoluri cu a v i o n u l " .

F ă r ă n i c i o e x p e r i e n ţ ă a s b o r u l u i peste c â m p , amin t i indu-ş i d o a r ce învăţase de la B o h l şi L y n c h , cu u n a n în urmă; ; p lecă î n c r e d i n ţ a t c ă a v i a ţ i a n u se în­v a ţ ă d e c â t p r i n p r o p r i e exper ienţă .

A c u m a v e a s ă facă c u n o ş t i n ţ ă cu ade- -vă r a t a m e s e r i e de pi lo t , cu riscurile şi g r e u t ă ţ i l e ei .

P r i m a g r e u t a t e ora s ă ş t ie isiă-şi aleagă u n teremi b u n p e n t r u a t e r i s a j .

,,Um pi lot e x p e r i m e n t a t p o a t e să ra-ncasică d i n t r ' o s i n g u r ă p r i v i r e tot -ce-eaice _ t r e b u e s ă ş t ie ou privire- l a u n -teren de a t e r i s a r e . P o a t e să- ţ i s p u n ă măramea, • c o n d i ţ i u n i l e t e r e n u l u i , î n ă l ţ i m e a іагЩ d a c ă t e r e n u l e p i e t ro s s a u dacă are g r e p i , d-acă s u n t îir.iipţi ţ ă r u ş i sau dacă s u n t ş a n ţ u r i , d a c ă t e r e n u l e accidentat s a u d a c ă e n e t e d , cu u n c u v â n t , dacă te­r e n u l a l e s e propri-co s a u dacă trebuie c ă u t a t u n álltul. De fapt , succesul unui p ;ilot c a r e făcea t u r n e u r i în acele tim­p u r i s t r ă v e c h i (e v o r b a d-e a n u l 1923! N. R.) d e p i n d e a î n - m a r e p a r t e de abilitate», c i ca re ş t ia să-şi a l e a g ă terenul . Ade­s ea în cazu l une i p a n e de motor, si­g u r a n ţ a p a s a g e r i l o r , a lu i însăş , precum şi a a v i o n u l u i s ă u , d e p i n d e a de iuţeala

Page 15: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

U N I V E R S U L L I T E R A R — 523

BU care ştia să-şi aleagă terenui de ăte-ri&aj şi de talentul de a-şi aşeza pe el avicnul" .

Dacă a v i o n u l se a f l a l a o maire î.năflţi-fne, poa te s ă p a r c u r g ă î n sbo r <plaroatt de 5—8 ori î n ă l ţ i m e a s a a s t f e l î n c â t , d a c ă pana sairvitne Ia o î n ă l ţ i m e de 1500 n i . pilotul a r e o r a z ă de 8 k m . s p r e a - ş i a-legie t e r e n u l ; d a c ă î n s ă a c c i d e n t u l s u r ­vine i m e d i a t d u p ă p l e c a r e , deci zi uimea ins tan tanee şt a c ţ i u n e a i m e d i a t ă devin, necesare". .

,.Pe de a l t ă p a r l e , u n î n c e p ă t o r n u e încă obişnuit , să p r i v e a s c ă l u c r u r i l e do sus. V ă z u t die j c s t e r e n u l e c u t o tu l a l t ­fel decât ceeace p a r e văzu t d i n a e r . deşi nu s i m ţ i d i n a e r o p l a n aceeaş i a m e ţ e a l ă pe care o a.i c â n d p r ive ş t i d i n susiul u-nei Hodini . Col inele se a s e a m ă n ă cu câmpia, p i e t r e l e şi g r o p i l e n u s e văd , d i -ітпьіипіі іе s u n t î n ş e l ă t o a r e i a r m l a ş t i ­nile p a r a ti eâ .mp d e p ă ş u n e " .

P R I M U L P A S A G E R

In t i m p ce m ă a f l a m la M e r i d i a n .şii fă-t w . uillimcic p r e g ă t i r i î n a i n t e a p l e ­catei, u n f e r m i e r var.d î n fugă la m i n e , îmi dec l a r ă f ă r ă î n e o r j u r c ă fusese pi lot in t i m p u l r ă z b o i u l u i , că n u m a l s b u r a s e de a tunc i şi că „ i -ar face m u l t ă p l ăce re să «boare d i n n o u " . I - a m n a s p u n s eă ne -având b a n i p e n t r u b e n z i n ă , ir..u po t să - i satisfac d o r i n ţ a d e c â t î n s c h i m b u l a rarei dedări ceeace sr» şi f ăcu t i m e d i a t .

. ,Păinânti i l e r a m o a l e şi p a s a g e r u l grei; a m t . iecut n u m a i la un m e t r u peste ga rd şi l a un m e t r u şi j u m ă t a t e deasupra a í Jmre lu i c e l u i m a i a p r o p i a t . Mă a f l am în f a t a une i c o a s t e î m p ă d u ­rite ea re u rca tot atat .de r e p e d e ca şi mine. „ J e r . n y " a b i a se puitu f ine cu patru m e t r i m a i sus . I l o t ă r î i ca p a s a -p r o l uneu, d u p ă o astfel de p l eca re a v e a dreptul l a o b u n ă p l i m b a r e şi t i m p J e douăzeci de m i n u t e u r m ă r i i o p a s ă r e . După a t e r i s a j . îmi vorbi de sp re m i n u ­nata p lecare şi-mi s p u s e câ t îi p l ace i b mult s ă I r e a c ă a p r o p e de vârfur i le , a r ­borilor ; m ă î n c r e d i n ţ a d i n n o u că sfou-rase m u l t în t i m p u l r ă z b o i u l u i ş i p lecă in fugă să poves t ească p r i e t e n i l o r sen­zaţiile p r i m u l u i s ă u zbor" .

Numai clin « b o r u r i l e cu p a s a g e r i , r e ­aliză l a M a d c n s u m a d e t r e i su t e d e do­lari. A le rgau o a m o ţ a i d i n toate p ă r ţ i l e ; Unii făceau câ te 25 de tom. cu cartai c u boi n u m a i .să vie să v a d ă s b u r â n d aero­planul .

0 n e g r e s ă îl î n t r e b ă : — „Cât îm i ceri , d o m n u l e ; ca s ă m ă

u r i p â n ă la cer şi s ă m ă laş i acolo !"

UN A C C I D E N T O R I G I N A L

'; Xegăsindu-se în a p r o p i e r e a nic i u n u i teren favorab i l p l e c a r e a d i n C a m p Wood

' trebuia s â a ibă loc în ccintrul o r a ş u l u i : „Greutatea e ra că teirbuia să t rec cu

a»ri])ă de t r e i sp rezece m e t r i şi j u m ă t a t e printre doi s tă lpi telefonici s e p a r a ţ i nu­mai p r in o d i s t a n ţ ă de p a i s p r e z e c e m e ­tri. Stâlpii so a f lau l a c inc i sp rezece m e ­tri in f a ţ a m e a şi c h i a r î n a i n t e a lo r se afla o b u c a t ă de d r u m r e a . î n c e r c a i să plec. Una din roţi s e p r i n s e î n t r ' u n fă-•gaş şi a l i p s i t n u m a i 7 c m . e a a r i p a să •fi putut t r ece . A r i p a o p r i t ă de s t â l p în­vârti a v i o n u l , oa r e se în f ipse cu zgomot .ta zidul une i p r ă v ă l i i d e f i e r ă r i e , r ă s -••tuvränd toa t e r a f t u r i l e . . „Negustorul şi fitil s ă u c r e z â n d c ă e ;tm c u t r e m u r a l e r g a r ă î n s t r a d ă . Vâzèlnd avionul p e j u m ă t a t e i n t r a t î n p r ă v ă l i a sa, Turnase î n c â n t a t şi n u n u m a i că n u vru să p r i m e a s c ă n ic i o d e s p ă g u b i r e clar ie opri c h i a r să-i r e p a r ă m z i d u l ; zicea

că r e c l a t n a pe ca r e i-o facein as t fe l va­l o r e a z ă m a i m u l t d e c â t t o a t e s t r i c ăc iu ­n i le su fe r i t e .

R E Î N C E P E SA Î N V E Ţ E P I L O T A J U L

Deşi s b u r a de ja de doi a n i , n u a v e a î ncă b r e v e t u l de pi lot şi în aces t scop i n t r ă î n pirimävara.1924 în şcoa la mi l i ­t a r ă de av i a ţ i e de l a B r o o k s ; i a tă c u m st' î n v ă ţ a acolo :

...,,U.n elev î n a i n t e de a s b u r a sin­gu r , s b u r a î n t â i , a p r o x i m a t i v zece cea­s u r i , î m p r e u n ă cu prof csontú. Profeso­ral îl ia cu el, şi d u p ă u n sbor de câ t eva m i n u t e ii dă voie să ia în m â n ă c o m e n ­zile ; elevul! îşi d ă s e a m a a c u m cu c â t t r e b u e s ă deplaseze octuepziiu şii î n ce s e n s p e n t r u a obţ ine o u ş o a r ă î n c l i n a t e s a u un v i r a j ; a p o i , p ro feso ru l r id ică m â i n i l e în sus , e s e m n că-1 l a s ă să con­d u c ă islingur. E l evu l în ţe lege n u m a i d e ­cât că a şti să t r ag i de m a s ă p e n t r u a te u r c a şi a şt i să o î m p i n g i p e n t r u a sco-bor î n u î n s e a m n ă să sbor i , ci că o m i ş ­ca re .iras t inc ti vă şi ,s:in'chronica a t u t u r o r comenzi/Iar e n e c e s a r ă s p r e a m e n ţ i n e a-XV n u l în sbor o r izon fal.

Dacă d u p ă zece o ra ele s b o r u n elev n u e în s tane să-şi c o n d u c ă s i n g u r a v i o n u l a r e toa te şansele să fie d a t a-fa ră .

. . . . .Per ioada c e a m a i p l ă c u t ă a a n t r e ­n a m e n t u l u i este f ă r ă indofiadă a c e i a în ca r e î n c e p s-borurile făcute s i n g u r . P r o ­fesoru l iese d in n a c e l ă , l e a g ă , în s e m n de. per ico l o b a t i s t ă a lbă de c o a d a avio­n u l u i p e n t r u а a . iă ta că a v i o n u l e s t e c o n d u s de m â i n i i n e x p e r i m e n t a t e . F a c o ap'Oi s e m a e l e v u l u i s ă decoleze. I n u n e l e c a z u r i , a v i o n u l deco la e u u ş u r i n ţ ă ; fă­cea oco lu l c â m p u l u i ş i nieritS'a foar te b ine . I n a l t e cazu r i , a t e r i s a j u l n u e r a decâ t o ser ie de s a l t u r i , c a r e a t r ă g e a u d u p ă ele o a d o u a şii a t r e i a t e n t a t i v ă , p â n ă când roţ i le se d e c i d e a u s ă r ă m â n ă în con tac t cu p ă m â n t u l o f r ac ţ iune de s e c u n d ă . Ini.r'imii caz specia l d u p ă càt->-ѵа î n c e r c ă r i v a n e de a t e r i s a r e e levul în­c e p u a& se î n v â r t e ou a v i o n u l d e a s u p r a cape teilor n o a s t r e . Se p a r e c ă a ş ' e p i a ca s ă se go lească r e z e r v o r u l de b e n z i n ă şi să. p o a t ă aiteircea m a i în s i g u r a n ţ ă .

. . . „Unul d i n p r i m e l e exerc i ţ i i e r a a ş a n u m i t u l ,.1100" ca re cons ta în e x e c u t a r e a

. u n u i v i r a j de 3C0°. Kievul se u r c a p â n ă la 250—3<>0 m . V e n e a apoi cu vftntad în fa ţă p â n ă d e a s u p r a u n u i T ca t e se a f la î n mi j l ocu l c â m p u l u i . C â n d a j u n g e a de­a s u p r a T -u lu i , o p r e a m o t o r u l , t r e b u i a a p o i s ă desc r i e u n cerc comple t fia d r e a p ­ta s a u la. s t â n g a şi s ă a t e r i sese l â n g ă T, f ă r ă a fi ' r ecu r s d i n ir.eu la moior . . . ' '

U r m a r ă apo i a l i c exerc i ţ i i , ob i şnu i t e l e a c r o b a ţ i i şi d u p ă şase l u n i de zi le şi a-proximai t iv 75 ore d e sbor , Li indbergh p ă r ă s e ş t e şcoa la p r e g ă t i t o a r e d i n B r o o k s p e n t r u a u r m a c u r s u l d e pe r f ec ţ i ona re de la Kelly.

Aci i n s t r u c ţ i a e d i fe r i tă — s b o r u r i pe c â m p i e . în f o r m a ţ i u n i s t r â n s e , t r a g e r i , cu un c i tvâEt tot ec e ra n e c e s a r p e n t r u a d o b â n d i c u n o ş t i n ţ e l e t r e b u i n c i o a s e u-nui pilot în caz d e război .

D u n ă a l t e şase lunii de zile p e t r e c u t e aci1, î n p r i m ă v a r a . 1925, d o b â n d i b r e v e t u l de pilot, şi g r a d u l de s u b l o c o t e n e n t dû r e z e r v ă .

A C R O B A Ţ I I P R I M E J D I O A S E

D u p ă ce-şi l u a s e b r e v e t u l de pi lot făcu u n s c u r t ' t u rneu p r i n Colorado . Despr in ­d e m u r m ă t o r u l p a s a j i n t e r e s a n t d in ca re s e v ă d ac roba ţ i i l e g u s t a t e do pub l i ­c u l a m e r i c a n :

„ D e b u t a m cu p l i m b a r e a pe a r i p ă . Exe­

c u t a n t u l e şea d in n a c e l ă şi m e r g e a In l u n g u l b o r d u l u i de a t a c al a r i p e i .infe­r i o a r e p â n ă la u l t i m u l m o n t a p t apo i a-juitat de a c e s t a se c ă ţ ă r a pe a r i p a supe -r i o r ă pe c a r e r ă m â n e a î n e c h i l i t o u a t â t t i m p c â t t r e c e a m în fa ţa t r i b u n e l o r . D u p ă ce e c h i l i b r i s t i c a p e a r i p ă s e ter­m i n a ş i în t i m p ce a v i o n u l făcea loo­p i n g - u r i se aşeza pe t r e n u l do a t e r i s a j . Mai făcea a p o i o escurs ie pe c o r d a a v i o ­n u l u i , şi exe rc i ţ i u l se p u t e a c o n s i d e r a t e r m i n a t .

. .După 'aceas ta v e n e a o a l t ă a c r o b a ţ i e Exr.cularatul l ega u n c a b l u de t r e n u l de a t e r i s a j apoi o d a t ă a j u n s l a c a p ă t u l ,u-r ipei îşi l e g a cure le le <l» c a b l u şi-şi dâ -a e a d r u m u l s ă cadă- De jos cab lu l e r a inv iz ib i l şi o c ă d e r e ele aces t fel p r o d u ­cea î n t o t d e a u n a s e n z a ţ i e . Se î n a p o i a apo i în a v i o n cu a j u t o r u l u n o r câ r l ige ele fier p r i n s e de c a b l u .

„ U n a clin a t r a c ţ i i l e a c e s t o r exb ib i t i un i e ra schirnOaiPoa d e a v i o n . U n aeropbir.s s b u r a p u r t â n d e x e c u t a n t u l în p i c ioa re pe s i r p a s u p e r i o a r ă . I n m o m e n t u l în ca re s b u r a d e a s u p r a t r i b u n e l o r , e r a în­t r e c u t pe d e a s u p r a de uot a l t a e r o p l a n de а c ă r u i a r i p ă a t â r n a o s c a r ă de f rân­gh ie . Acest a l dciilea a v i o n s b u r a a t â t de a p r o a p e d e p r i m u l , îpicflt g i m n a s t i c u l p u t e a plinele s c a r a cu u ş u r i n ţ ă O b i ş n u i t se t ă c e a u î n t o t d e a u n a d o u ă î n c e r c ă r i n e r e u ş i t e p e n t r u a i e b v U a t r e i a . A r ă t a t astfel , exe rc i ţ iu l p ă r e a m u l t m a i g reu .

-,0 p a r a ş u t ă e r a f ixa tă de ar ipa , o p u s ă ace le ia de caro se p r i n d e a s c a r a . D u p ă ce făcea s c h i m b u l de a v i o n e x e c u t a n t u l s ă r e a cu p a r a ş u t a şi spec t aco lu l l ua s fâ rş i t .

I Ş I S A L V E A Z Ă VIAŢA CU P A R A Ş U T A

Anga ja t ca şef p i lo t de „ R o b e r t s o n Alr -craft C o m p a n y c o n d u c e avioarneile poş­ta le a l e aces te i c o m p a n i i pe l i n i a St . Lou.is-Chicago. I n u n u l d in zbo ru r i , s u r ­p r i n s pe I n s e r a t e de o cea ţ ă d e a s ă este pus în impos ib i l i t a t ea d e a-şi găsi un te­ica de a te r iya j . Se h o t ă r ă ş t e a tunc i să p ă r ă s e a s c ă av ionu l şi să se scoboare cu p a r a ş u t a . D e s c r i e r e a aces te i î n t â m p l ă r i este emoţier .n.nt de s i m p l ă :

„Mai a v e a m b e n z i n ă p e n t r u ş a p t e mi ­n u t e şi z ă r i nd , prim c e a ţ ă l u m i n i l e u n u i r .raş, v i r a i sp re c â m p c ă u t â n d s ă c a p ă t î n ă i t i m e . La o m i e cinei s u t e de m e t r i m o t o r u l î n c e p u s ă dea r a t e u r i şi-şi în­cet in i n w s u l . M ă u r c a i pe c a p o t a şi s ă r i i pe p a r t e a d r e a p t ă a nace le i , t r ă -gâir.d do f r â n g h i a p a r a ş u t e i . D u p ă o că­de re de a p r o x i m a t i v t re izeci de m e t r i p a r a ş u t a func ţ iona perfect . î n c e p u s e m t o c m a i s ă cad ou c a p u l în jos , c â n d m ă s imţ i i s m u c i t de l e g ă t u r i şi r e a d u s în poz i ţ i a ve r t i c a l ă . P a r a ş u t a se desch i sese . A i a a p r i n s l a m p a e l ec t r i că ş i i - am în­d r e p t a t r a z a în s u s , î n c l ipa a c e i a a m •auzit m o t o r u l a v i o n u l u i p o r n i n d d i n

n o u fu m o m e n t u l în .care a m s ă r i t , m o ­toru l e r a a p r o a p e op r i t şi deaceea scă­pa s e m d i n vede re s ă î n c h i d m o n e t e l e . F ă r ă î n d o i a l ă că î n c l ipa în ca re av io­n u l a î n c e p u t să coboare r e s t u l de ben­z ină a a j u n s l a c a r b u r a t o r . I n c u r â n d '• b-ervii'- a v i o n u l l a 400 m e t r i d e p a r t e de mimie; u r m a a p r o p e ace iaş i d i rec ţ ie cu p a r a ş u t a m e a . A m b ă g a t l a m p a elec­t r ică în b u z u n a r şi m ă p r e g ă t e a m să în­d e p ă r t e z p a r a ş u t a , d a c ă e r a t rebuincios» A e r o p l a n u l de sc r i a * s p i r a l ă sp re s t ân ­g a de a p r o x i m a t i v 1500 m . d i a m e t r u , şi t r ecu l a 300 m . de p a r a ş u t ă l ă s â n d u - m ă în a f a r a c e r c u l u i . N u p u t e a m să -mi d a u s e a m a ca re d i n n-oi doi , s cobora m a i r e p e d e şi m ă căzni i să î n d e p ă r t e z p a ­r a ş u t a , c â t m a i m u l t de s p i r a l a a v i o ­

n u l u i . Av ionu l d i s p ă r u complet, , d a r

Page 16: 5 August 1928 5 Lei - core.ac.uk · viul culorii lui Luchian nu are nimic din violenţa exclusivă а impresioni smului şi nici — mai ales —nimic din brutalitatea academismului

624.— UNIVERSUL LITERAÍt

apămi iarăiş d u p ă câteva secunde, iu­ţeala căderea sa l e era c a m ace laş cu a paraşute i mele . Înainte de a a j u n g e în stratul da ceaţă a m n u m ă r a t cinai spi­rale din ce în ce m a i îndepărtate .

„Când m ă afundai în ceaţă ş t iam că m ă a f lam la mai puţ in do trei sute de metri de pământ . A m căutat zadarnic l a m p a electrică .Nu puteam vedea nici pământuL, nici s te le le şi nru a v e a m cea mal m i c ă idee despre com formaţi a so­lului, îmi încrucişai picioarele pontru a nu le prinde în vre-o cracă, îmi apărat faţa c u mâini le , şi aş teptam. In curând zării pământu l şi o c l ipă mai târziu m ă aflam în mij locul unui c â m p de grâne".

CLUBUL VIERMELUI DE MĂTASE

„Despreţ 'un av iator care-şa isalvează viaţa, ee spune în a r m a t a amer icană că devine m e m b r u a l „Clubului v iermelui de m ă t a s e ' , căci pairaşuta e s t e făcută numai din mătase . Fiecare din cei cinci­zeci şi şapte membra a i c lubului şt ie că î ş i datoreşte v ia ţa v iermelui de mătase!"

Raportul dintre paraşută şi av iator ni-1 dă următoarea zicală:

Dacă n u ai paraşută când îţi tre-buieşte în tâ ia oară , n u m a i ai nevo ie de ea mici a l t ă dată".

SBORUL NEW-YORK-PARIS

Sbaruil fără e sca lă New-York-Paris a-trase atenţ ia lumi i prin premiul de 25.000 dolari inst i tui t în 1919 d e Ray­m o n d Ortaig în favoarea pr imului can­didat care v a izbuti să troacă Atlant icul

In t impul unui sbor de noapte către sfârşi tul lui 1926 îi veni lui Lindberg idiejia s ă încerce traversarea. Ini primă­vara 1927 î ş i pune p lanul în executare. Avionul comandat în accist scop l a R y a n Air Lines" fu gata după 2 luni de zile de lucru cont inuu .

S© pare că a fost avionul cel m a i bime pus la punct d i n câte a u sburat vreo­dată.

După um sbor die încercare de là San Diego la Saint -Louis şi apoi la New-Y O T K se lac u l u m i l e pregauri : í n í m e totul e gata. Iată e u t i t lu de curiozitate l i s ta obiecte lor luate de Lindbeng pen­tru sbor:

2 llămpi d e buzunar , un g b e m de sfoară, o funie m a i groasăt, un cuţ i t de vâii-iăioare, 4 rachete roşii , o cutie im­permeabi lă c u chibrituri, u n ac mare, un bidon de pâtoii litni şi jumăta te cu apă de băut , u n a l tu l de un l itru, un aparat ^ ir inburs t" care condensează vaporii respiraţiei şi-i transformă în apă de băut, o plută pneumat i că cu o pompă ş i cele necesare , c inc i cutii de conserve militaire, 2 perne pneumaticei o pânză de ferăstrău pentru tăiat me­tal".

Vremea r e a a m â n ă c â t e v a иііе pleca­rea şi Lindberg se pregătea tocmai să m e a r g ă la teatru când fu informat c ă vremea se îndreaptă. Fără a pierde o olipă se duse la c âmp unde luă u l t imele măsur i în vederea plecăirei. Şi în zorili zilei de 20 Mai: ....... la ora 7.40 moto­rul fu pus în mişcare , iair ila ora 7.52 ple­cai spre Paris".

, ,Din cauza ploii căzute, păjmânfcul era destul de moale şi avioniul supra încăr­cat nu dobândea decât foarte greu vi­t e z ă Ajuns î n s ă în mijlocull pistei că­pătai conv ingerea că voi putea trece peste obstacolele ce se aflau l a capăt. Trecui cu vreo şase metri deasupra unei l ini i telefonice, având o suf ic ientă

i'ezerVa de Viteza. Cred Că pe uil lereii tare aşa ti putut decola ou încă două sute c i D c i z e c i ki lograme încărcătură în plus...

. . .„După numai câteva sute 'de metri а ѵ ш т destulă înălţ ime pentru a trece peste orice obstacol.

..Ceaţa se ridică curând; cu începere da la Cape Cod şi deasupra jumătăţ i i de sud a Noii Scoţii , vântul şi vizibil i ta tea erau excelente. Sburam foarte jos, ade-se4 п г ш л і la trei metri deasupra arbo­rilor şi a apei...

In partea de nord a Noii Scoţii, a m în­tâlnit numeroase zone de joasă presiu­ne şi trecui pr ia mai mullte furtuni.

„Mă îndreptai sipie St. Jotons, deasu­pra căruia sburai, pentru ca , în cazul când voi fi silit să amerizez în nordul A tlanticuliui, să se şt ie c ă a m traversat Ţara Nouă...

Se înoptă l a 8,15. O ceaţă joasă şi subţire se lăsă pe apă . Pnin ea vedeam gheţari i cu o u imitoare claritate. Cu t impul stratul de ceaţă se îngroşă până într'atât că la o înăl ţ ime de trei mü­de metri tocă mai a t ingeam norii . Chiar la aceas tă înă l ţ ime n u puteam zări de cât stelele cari se af lau e x a c t deasupra mea .

„Luna nu se ridicase încă, şi întune-recul era de nepătruns .

„Creasta unora din nori sie afla cu câteva mi i de metr i deasupra mea .

In t imp ce traversam unul din aceşti nori observai c u m ghiaţa începe să se aepuină pe av ion . Aceas ta m ă ei l i să m ă înapoiez imediat în a tmosfera l impede şi s ă ocolesc pe viitor 'toţi norii peste care n u puteam sbura.

„Către ceasuri le unu de dcimineaţă în­cepu să se lumineze şi să ee încă lzească îndeajuns , ca pnimiej'dia ghiaţi i s ă dis­pară...

...„Norii se răreau pe m ă s u r ă ce se ri-cliica soarele, apa deven i vizibilă. Mă isooborài la mai puţin d e 'treizeci de me­tri de valuri . Vântul suf la c u puteire de l a nord-est iar oceanul era acoperi t cu valuri mic i , albe.

„După câţ iva kilométrai de t imp s e n i n intrai d in n o u în ceaţă pe care o traver­sai orbeşte aproape diouă ore,, l a patru sute metri înălţ ime. . .

...„Ceaţa apoi se destramă în făşii cari î m p r u m u t a u to t felul de forme.

N u m e r o a s e ţărmuri îmi apăreau, Ş J arborii se profi lau foarte clar pe orizont. De fapt, mirajul s e m ă n a atât de bine cu realitatea, încât dacă n u m'aşi fi af lat în mij locul At lant icu lu i şa n u aş i fi şt iut c ă nici un p ă m â n t niu se află în drumul m e u aşi fi fost încredinţat oă m ă af lu în faţa unor adevărate insule .

„Cum se împrăşt ie ceaţa m ă scoborâi din nou aproape de apă, siburând câte odată mai jos de trei metri şi arareori m a i s u s de şasezeci d e metr i .

„In apropierea apei sau pământu lu i ex i s tă un. strat de aer în care av ionul sboară cu mai m u l t ă uşurinţă; t imp de câteva ore m ' a m s luj i t die aces t avan­taj. . .

. . .„Primul s e m n cărei îmi arătă c ă m ă a f lam în apropierea coastei europene a fost întâ lnirea cu o corabie de pescari . Pe o rază de câţ iva ki lometri i împrejur mai zării şi a l te le .

„Sburai deasupra primei fără s ă văd vreun s e m n de viaţă, c â n d m ă af lam însă deasupra celui de a doua văzui a-рал-ând la fereastra unei cabine , un cap.

. Adesea, sburârd foarte aproape de pământ , cu motorul încetinit , a m a v u t scurte convorbiri cu oameni i pe cari îi întâ lneam, iar răspunsul M pr imiam prim câte un gest. ' încercai ace laş lucru şi cu pescarul dar îmii dădui n u m a i de

cât s e a m a de iinutiintatea teCţaUWÎJ Probabil c ă n u ş t iu englezeşte sau chlai dacă ar fi înţe les întrebarea mea ai fi fest prea surprins spre a -mi putea tm punde. Mai ocolii odată corabia şi dat] m ă găs i i n u m a i la câţ iva metri, Intre-!

bai: I — ,.In ce dirocţiie este Irlanda?" Fi-;

reste, nu primii n ic i a c u m răspuns şi-mi urinai sboirul...

....O oră mai târziu întâlnii ooartl' A m necunoscut Cape Valentia şi Dingä» Bay . Era coasta M a n e d i . Mă îndreptai spre Par i s conducându-mă duipă bu­solă.

„Deasupra Angl ie i a m sburat mumii la patru s u t e — p a t r u sute cinci zeci k metri.. . Fermele englezeşt i , văzute dl' su9, m ă uimiră. In comparaţie cu fer-] m e l e noastre americane păreau foarte mic i , foarte curate şi îngrijite, cu ridu­rile lor de piatră şi gardurile vii.

. .Primele lumfe i ale Parisului \ъш zărit aproape de ora zece seara, şi сШщ m i n u t e mal târziu dasarisei um, cerc £ jurul turnului Ei fel".

. .Lumini le aeroportului delà Bourçi ise d i s t ingeau c u claritate. . . mă scoboţ în spirală.. . curând băgai de seamă « lung' şir de hangare . Şoselele păreau hí ţesate de automobi le .

„Sburai deasupra terenului la o mi înă l ţ ime , înitorsei apoi avionul cu f» către vânt şi ateirisai...

— „Mii de oameni a l ergau spre mirat ...„Ani tăiiat contactul pentru ca eue

să mu r ă n e a s c ă pe c ineva . încercai I darnic să improvizeiz o gardă a avios lu i , şi când a n u m e părţi începură I t i c n e a s c ă s u b pres iunea mulţime m hotărâi să ieis d in n a c e l ă spre a atu astfel l u m e a departe d e avion... ü sice-sei un picior din nace lă că numai i câ t fusei tras afară fără cea mai mi sforţare din partea mea.

„Timp de aproape o jumătate d« M îmi fu cu neput inţă s ă pun piciorul j pământ . In aces t t imp- a m fost pu pe braţe, în toate poziţi i le posibile.

,.Un oarecare n u m ă r de aviatori ; tari francezi se- amestecară prin ţ ime apoi l a un a n u m e semnal, ca sca m e a pe capul unui corespof* a m e r i c a n str igând:

„Iată pe Lincuberg!" Această pusă pe capul unui america» a dovadă îndestulătoare. Astfel pe ajunsei în unul clin hangare.

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", STB. BREZOIANU Nr. 11