4.proiectarea activ. did. [compatibility mode]

5/14/2018 4.Proiectarea Activ. Did. [Compatibility Mode] - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4proiectarea-activ-did-compatibility-mode 1/65

III. PROIECTAREA ACTIVITĂŢIIIII. PROIECTAREA ACTIVITĂŢIIDIDACTICE: DOCUMENTE DEDIDACTICE: DOCUMENTE DE

PROIECTAREPROIECTARE1. Rolul fiecărei componente a programei pentru

orientarea activităţii profesorului

2. Sistemul de lecții: Tipuri de lecţii și modele destructurare a lecțiilor

3. Documente de proiectarea. Planificarea anuală

b. Planificarea calendaristică (semestrială)c. Proiectul unităţii de învăţared. Proiectul de lecţie



Locul proiectării didactice în procesul deLocul proiectării didactice în procesul de

învăţământ învăţământ Învăţarea este „procesul

dobândirii experienţeiindividuale de comportare”

Se acumulează informaţii, Se formează gândirea,

sentimentele, voinţa,

Predarea- o componentă ainstruirii care constă îndirijarea activităţii elevilor

în vederea realizăriianumitor obiectiveeducative.

(întreaga personalitate) La om, învăţarea presupuneformarea unor structurispecifice vorbirii şi gândiriilogice. (esenţială -interiorizarea acţiunilorreale, trecerea de la planulacţiunii concrete laacţiunea imaginată)

comunicarea pedagogica, proiectarea didactică-tehnologia elaborăriilecţiei,

-elaborarea auxiliarelor-activitatea de evaluare şicontrol al rezultatelor învăţării



Învăţarea şi predarea - procese care se completeazăşi se condiţionează reciproc.

Această situaţie este impusă de caracterul sistemic,

unitar şi dinamic al procesului de învăţământ,alcătuit dintr-o reţea puternică de interacţiuni-ruperea lor

distrugerea acestor caracteristici ale procesuluide învăţământ.

Oricât de bogată şi expresivă ar fi expunereaprofesorului, f ără participarea activă a elevilor,reala funcţionarea sistemului nu este asigurată

necesară proiectarea activităț ii.



Proiectarea activității didacticeProiectarea activității didacticeProiectarea didactică reprezintă ansamblul de procese șioperații deliberative de anticipare a activit ăț ii didactice,

de fixare mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizareainstrucției și a educației și a relațiilor dintre aceștia.

demers personalizat -interpretarea personală a programei-elaborarea de instrumente didactice

presupune construirea cât mai atentă a experien ț elor deînvăț are care vor fi parcurse de elevi.



1.1. Rolul fiecărei componente a programei pentruRolul fiecărei componente a programei pentru

orientarea activităţii profesoruluiorientarea activităţii profesoruluiPrograma şcolară - document tehnic, a cărui lectură se

realizează diferit, în funcţie de nivelul de şcolaritate

pentru care a fost proiectată.Structura curriculară a programei îi modifică importanţa înraport cu celelalte documente şcolare.

- -

document obligatoriu document reglator pt.că:

stabileşte competenţe (generale și specifice) sugerează activităţi de învăţare/

oferă explicaţii metodice propune teme mari de studiu –

organizate de profesor

Fiecare din elementele curriculare are un rol de sine stătător în orientarea activităţiiprofesorului :



Activitate pe grupe:Activitate pe grupe:

1) Pornind de la definiția competențelor generale și de la analiza

conținutului lor explicați cum îl pot ajuta acestea pe profesor înactivitatea de proiectare.

2) Pornind de la definiția competențelor specifice și de la analizaunor exemple explicați ce rol au acestea în proiectarea activitățiididactice a profesorului.



Competenţele - definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi

atitudini- care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii,

- de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltareapersonală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi

pentru angajare pe piaţa muncii (istorie, cultură civică)

nu definite în programa de geografie;

ompe en a es e un rezu a rea , care poa e eva ua . ec vu –un deziderat;

Dobândirea unei competențe –este ținta unui obiectiv.

O competență se realizează în timp îndelungat, pe parcursul maimultor lecții

În fiecare situație de învățare- atingem anumite obiectiveoperaționale

(Maria Eliza Dulamă)



CompetenţeleCompetenţeleelemente de bază ale programelorelemente de bază ale programelor

1. Competenţele generale rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevlilor

reglează procesul didactic

impun anumite criterii de selectare a conţinuturilor:

(istorie, cultură civică)-importanţa studierii amanunţite a faptului (istoric) scade,creşte importanţa modului de abordare a conţinuturilor pentru aasigura: cunoaşterea faptului,

formarea unor valori şi atitudini direcţionează selecţia surselor analizate la clasă,

tipul de analiză,

implicaţiile educative ale analizei

facilitează evaluarea rezultatelor învăţării istoriei/ culturii civice/ geografiei.

2. Competenţele specificerepere pentru profesor în selectarea conţinuturilor în concordanţă cu nivelul

de vârstă a elevilor.Permit adaptarea evaluării la nivelul dezvoltării psihice și individuale a elevilor



3. Criterii de selectare a conţinuturilor3. Criterii de selectare a conţinuturilor cunoaşterea factologică pierde teren în favoarea unei cunoaşteri precedurale,

declarative şi contextuale

demersul didactic să asigure o cunoaştere construită (orice conţinut poate să fie prezentat în mai multe feluri (ca înlănţuire de fapte,

ca sumă de izvoare,

dispute legate de necesitatea :informaţii „clasice” sau informaţii aflate încă în dezbatereteme controversate şi sensibile

Istorie- temele subordonate domeniilor de conţinut, cu ponderi diferite ladiferitele clase ale învăţământului preuniversitar:



Criterii de selectare a conținuturilorCriterii de selectare a conținuturilor

Geografie- Ordonarea informațiilor în

stucturi coerente și esențializate;

Selectarea informației și

introducerea ei în sisteme deinstruire care să faciliteze o

învățare activă;

Cultură civică Raportul între cunoștințe –valori-

atitudini și comportamente să fiecentrat pe atitudini și comportamente

Cunoștințele, noțiunile- mijloacepentru exersarea gândirii critice

Familiarizarea elevilor cu valorile,principiile și conceptele democratice

în jurul Europei; Înțelegerea simultaneității

prodeucerii fenomenelor șievenimentelor pe Glob

Prezentarea echilibrată acomponentelor geografice aleteritoriului național;

Trecerea de la memorare la

învățare eficientă

ș cu reptur e omu u ; apro un areași nuanțarea abordărilor spre calselemai mari

Exeresarea unor atitudini, relațiiinterpersonale, a calității de cetățean,

a cetățeniei active Raportarea conceptelor la textele

fundamentale: Constituția României,DUDO, documente ale UE



Cunoștințele declarative – (a ști )

fapte, evenimente, defini ț ii, taxonomii, informații despre relațiile dintre obiecte saudespre caracteristicile unui obiect.

vizează memoria explicit ă

reprezintă informaţia relevantă pentru domeniul de specialitate, înţelegerea,definirea şi utilizarea corectă a terminologiei de specialitate.

Cunoștințele procedurale- ( a ști să faci)

modalit ăț ile de aplicare, de organizare a cunoștințelor declarative, indicații despre,

se regăsesc în memoria implicit ă, presupun formarea unor deprinderi importante pentru domeniul istoriei /culturii

civice : de a citi o hartă, de a interpreta un document sau un fapt cotidian.

Cunoștințele contextuale (condiționale sau strategice) vizează condi ț iile ac ț iunii, arătând în care moment, în ce context este potrivit să se

utilizeze o anumită strategie.

cunoaştere dobândită într-un context specific. (ex: elevul foloseşte termenispecifici într-un eseu)



Economia

Viaţa cotidiană

Omul şi societatea

Oamenii şi lumea ideilor

Domenii de conţinut- Istorie

Relaţiile internaţionale

Religia şi viaţa religioasă

Popoare şi spaţii locuite



Domenii de conținutDomenii de conținut--istoria arteloristoria artelor

Contextul istoric

Arhitectura

Sculptura

Pictura



Domenii de conținutDomenii de conținut –– geografie (ciclul superior algeografie (ciclul superior al

liceului)liceului)

dimensiunea geoecologică, culturală, europeană, integratoare(de sinteză între ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale),

dimensiunea interdisciplinară, metodologică (prin utilizareahărţii),

, .

evidenţierea specificului geografiei ca domeniu de cunoaştere(atât al ştiinţelor naturii, cât şi al ştiinţelor sociale),

disciplină şcolară în acelaşi timp despre natură, despre

societate şi despre fenomenele care apar la intersecţia natură –societate (mediul geografic ca mediu înconjurător al omului



Recomandări referitoare laRecomandări referitoare la conţinuturiconţinuturi în în

programele actuale pentru Istorieprogramele actuale pentru IstorieIstorie - nivelul gimnazial:

recomadări referitoare ladomeniile în care trebuiecantonat demersul didactic,termenii istorici şi

Istorie –liceuconţinuturile organizate pedomenii,se precizează care suntproblemele de atins

sunt precizate temele care trebuiedezvoltate

unităţile tematice - mai rigiddelimitate

consacrate la nivel academic –pentru cunoa ştere de tip integrativ,critic şi autoreflexiv

Învăţarea istoriei prin cercetare

presupune utilizarea de sursediverse (mărturiile contemporane),alcătuirea de proiecteargumentarea demersurilorutilizate.



Recomandări referitoare la con

ținuturiRecomand

ări referitoare la con

ținuturi-- Istoria artelorIstoria artelor

Prezentată evoluția cronologică a creaţiei artistice plastice dinEuropa Occidentală, (antichitate- jumătatea secolului al XX-

lea), cu asemănările şi deosebirile specifice, de la o epocă laalta.

,

limbajul artistic,semnificaţiile ideatice,

ierarhiile valorice,

evoluţia gândirii şi creaţiei umane



Recomandări referitoare laRecomandări referitoare la conţinuturiconţinuturi în programele în programeleactuale pentru Geografieactuale pentru Geografie

gimnaziu

prezentarea în succesiune logică,pentru realizarea de conexiuni

între diverse componentegeografice

esen ţ ializarea con ţ inuturilor,

prezentarea lor în formă intuitivă

liceu

realizarea instruirii î n modpredominant (sau în mod

exclusiv) în clasă accentuarea dimensiunii

pragmatice

renun ţ area la elementele

eviden ţ ierea caracteristicilornaturale şi socio-umaneprincipale, cu exemplesemnificative şi minimale.

profesorul poate să proiecteze

studiul a două sau mai multe ţă ri pe parcursul unei singure ore.

tradiţionale ale geografiei şcolare(predominant enciclopediste şi descriptiviste)

studierea unor ţări semnificative, într-o formă esen ţ ializată,

atractivă şi actual ă, evitându-selatura narativă şi factologică aprezentării, pe baza unui algoritm



Recomandări referitoare laRecomandări referitoare la conţinuturiconţinuturi în în

programele actuale pentru Cultură civicăprogramele actuale pentru Cultură civică

Echilibru între elementele programei

Reluarea unor conoştinţe şi apofundarea lor pentruformarea, dezvoltarea şi aprofundarea noţiunilor des ecialitate

Caracterul interdisciplinar şi intercultural aldemersurilor

Valorificarea experienţei de viaţă a elevilor



Activitate pe grupeActivitate pe grupe1)Apreciați de ce sunt precizate în programe

valorile și atitudinile vizate prin predareadisciplinei de specialitate

2) Precizați ce rol au activit ăț ile de învăț are/

sugestiile metodologice în orientarea activității

didactice a profesorului.



4. Va4. Valorile şi atitudinilelorile şi atitudinile

repere referitoare la dimensiunea afectiv-atitudinală a

personalităţii elevilor

realizarea lor - element implicit al activităţii didactice apro esoru u

au o importanţă egală cu cea a competenţelor în reglareaprocesului educativ.



5, 6.5, 6. Componenta metodologică şi cea de evaluareComponenta metodologică şi cea de evaluare aa

programelorprogramelor5. Componenta metodologică : vizează activităţile de învăţare; sugestiile metodologice

(diferențiate pe clase) orientează actul didactic spre demersuri care să-i impliceactiv pe elevi în învăţare

organizarea activităţii didactice(exemple)

6. Componenta evaluare- liceu, recomandări pentru: integrarea evaluării în activitatea de proiectare ademersului didactic, îmbinarea metodelor şi instrumentelor tradiţionale de

evaluare cu metodele alternative



ConcluzieConcluzie

Demersul didactic personalizat exprimă:

dreptul cadrului didactic de a lua deciziiasupra modalităţilor pe care le consideră

optime pentru a asigura eficienţa învăţării,

răspunderea personală în a asigura elevilor

un parcurs şcolar individualizat.



2. Sistemul de lecţii: Tipuri de lecții și modele de structurare2. Sistemul de lecţii: Tipuri de lecții și modele de structurarea lecțiilora lecțiilor

Specificul actului de învăţare (act continuu şi global, care se realizează înmai multe etape)

caracterul sistemic, unitar şi dinamical procesulului de învăţământ

Etapele parcurse de intelect pe parcursul procesului de învăţarereprezintă sarcinile didactice fundamentale ale sistemului de lecţii,

.

Principalele etape ale învăţării sunt:• receptarea materialului (inducerea unei stări de atenţie)• înţelegerea (condensarea informaţiilor în noţiuni şi principii)

• fixarea în memorie• actualizarea cunoştințelor (reproducere, operare, transfer)• evaluare şi autoevaluare• exersarea creativităţii.



LecțiaLecția

(Reactualizare)(Reactualizare)

Definiți lecția

Precizați componentele lecției.



LecțiaLecțiaDefiniție

unitate didactică fundamentală,

formă de organizare a procesului instructiv,

activitate intenționată, sistematică, cu autoreglare

prin intermediul căreia informațiile sunt percepute și asimilate activ deelevi,

în timp determinat,

provocând modificări în psihicul elevului, în sensul formării dorite .

Componentele lecției:

Resursele umane- elevi și profesor

Resursele materiale- mijloacele de învățământ, materialele didactice șispațiul de instruire (clasa)

Resursele temoprale- (ora)

Resursele ideatice ( conținutul lecției)

Resursele procedurale (metodologice): metode didactice, proceduri decercetare științific.,



Tip de lecţieTip de lecţie--un anumit mod de construire şi desf ăşurare a lecţiei,un anumit mod de construire şi desf ăşurare a lecţiei,adecvatadecvat obiectivulobiectivuluiui fundamentalfundamental (sopului)(sopului)

Tipuride lecţii

transmitere

mixtă

recapitulare

şisistematizare

evaluare

formare

de priceperişi deprinderi

-asimilare

(dobândire)de

cunoştinţe

introductivă introductivă dezbateri

întemeiată pe

activitateade

grup aelevilor

bazată pe referate

de tipproces

bazată pe analizalucrărilor

scrise

prelegere

prinactivităţi

practice înmuzeu



Alte variante posibileAlte variante posibileLecția de dobândire de cunoștințe:• bazată pe observare directă

• prin activități practice pe teren

• bazată pe utilizarea computerului

• dezbatere

• bazată pe elaborarea modelelor• bazată pe elaborarea unor proiecte

• lecția-vizită

Lecția de recapitulare și sistematizare:

• lecția concurs

• lecția bazată pe studiul de caz



Structura lecţieiStructura lecţiei metodicăvizează şirul activităţilor de parcurs, în

timp, pentru realizarea obiectivelor

presupune:

formularea obiectivelor: general şioperaţionale selectarea conţinutului care trebuie

învăţat Alegerea- metodelor şi procedeelor

de ansambluconstă în succesiunea evenimentelor ce

epuizează desf ăşurarea unei lecţii

Aceste evenimente corespund cu etapele

învăţării: receptarea materialului (inducerea unei

stări de atenţie) înţelegerea (condensarea informaţiilor în

no iuni i rinci ii

conţinutului,- materialului didactic

conceperea instrumentelor deevaluare, autoevaluare şi control alrezultatelor învăţării

fixarea în memorie actualizarea cunoştinţelor (reproducere,

operare, transfer) evaluare şi autoevaluare exersarea creativităţii

este influenţată, condiţionată de poziţialecţiei în sistemul didactic imediatsuperior (capitol, unitate de învăţare)



Ob Etapele

lecţiei

Conţinut

informativ

Activitateaprofesorului

Activitatea elevilor Metode şiprocedeedidactice

Materialdidactic

Momentorganizatoric

Reactualizareacunoştinţeloranterioare

Anunţareatitlului l. noi, a

STRUCTURAMETODICĂ

STRUC

a obiectivelor l.

Transmiterea-asimilareanoilorcunoştinţe

Confruntareacunoştinţelor

dobândite deelevi –opţ.

Aprofundarea,sistematizarea,aplicareacunoşt-opţ.

Evaluareacunoştinţelor

T

URA

de

A

NSAMBLU



Lecţia de istorie/ cultură civicăLecţia de istorie/ cultură civică

Lecţia clasică (tradiţională)

Criticată pentru că:Scopul lecţiei este formulat în termeni vagi (profesorul nu

operaţionalizează obiectivele)Lecţia este structurată în verigi standard: verificarea cunoştinţelor anterioare, comunicarea noilor cunoştinţe, fixare.

Acestea nu permit parcurgerea tuturor etapelor învăţării întimpul lecţiei,

Munca independentă şi activitatea pe grupe au un rol redus înclasă,

Profesorul predă la acelaşi nivel; nu ţine cont de particularităţileintelectuale ale elevilor,

Se acordă prea mare importanţă metodelor verbaleNu se realizează conexiunea inversă, exersarea creativităţii şi

recuperarea golurilor în cunoştinţe lipsesc aproape complet



Lecţia mixtă modernăLecţia mixtă modernă

cea mai complexă pentru că urmăreşte realizarea tuturor sarcinilordidactice, asigurând parcurgerea, în clasă, a tuturor momentelor învăţării.

Structura acestui tip de lecţie :

1. Moment organizatoric

- notarea absenţelor, controlul curăţeniei,pregătirea mijloacelor de învăţământ 2-3 min.

2. Evaluarea iniţială (Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior )entru identificarea i com letarea lacunelor, sau entru reactualizarea

cunoştinţelor care facilitează înţelegerea temei noi 7-15 min

3. Anunţarea temei noi, a planului de idei şi a obiectivelor lecţiei pe înţelesul elevilor

Explicarea obiectivelor operaţionale, este necesară, pentru că ledirecţionează efortul.

Asigură parcurgerea primei etape a învăţării –captarea atenţiei2-5 min



4. Transmiterea – asimilarea noilor cunoştinţe realizată în

moduri foarte diferite (metode, procedee, material didactic) 15-25 min

5. Confruntarea cunoştinţelor dobândite de elevi prinactivitatea independentă din momentul anterior (dacă a fostcazul) şi integrarea lor în sistemul cunoştinţ elor dobânditeanterior (facultativ)

6. A rofundarea sistematizarea a licarea creatoare anoilor cunoştinţe (facultativ)

(Momentele 5 şi 6 din structura lecţ iei mixte asigură parcurgerea unei alte etape a învăţării, obţinereaperformanţei);

5-10 min

7. Evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor,conduce spre realizarea feed- backului, încheind ciclul firesc al învăţării.

3-5 min



Lecţia pe bază de referateLecţia pe bază de referate

Se bazează pe investigaţia proprie a elevilor. După obiectivele formulate lecţia poate fi organizată ca

lecţie de dobândire de cunoştinţe,lecţie de formare de priceperi şi deprinderi,lecţie de recapitulare şi sistematizare.

Structura lecţiei:Etapa de pregătire-

profesorul repartizează elevilor temele,indică o bibiliografie minimă,stabileşte împreună cu elevii planul de idei al referatului,

dă indicaţii referitoare la inserarea şi interpretarea ideilor din bibliografie,la întocmirea aparatului critic.

Etapa de prezentare a referatului, referentul, prezintă conţinutul,coreferentul, prezintă suportul imagistic.

Etapa de valorificare de către elevii clasei a cunoştinţelor dobândite. Profesoruldirijează interpretarea cunoştinţelor de către ceilalţi elevi.



Activitate pe grupeActivitate pe grupe

1. Valorificând cunoștințele însușite despre lecția pe

bază de referate, precizați etapele unei lec ț ii la muzeu și descrie ț i caracteristicile fiecărei etape.

2. Valorificând cunoștințele însușite despre lecția pe

bază de referare, precizați etapele unei lec ț ii de recapitulare și sistematizare și descrie ț i caracteristicilefiecărei etape.



Lecţia la muzeuLecţia la muzeuPoate fi organizată ca: lecţie de dobândire de cunoştinţe prin mijlocirea

unor activităţi practicelecţie de recapitulare şi sistematizare

Etapa de pregătire: Se stabilesc lecţiile care se pot desf ăşura la muzeu.

Profesorul efectuează o vizită de documentare la muzeu:

selecţionează exponatele în funcţie de obiective şi deconţinutul lecţiei

întocmeşte fişele pe baza cărora va organiza activitateaindependentă, sau munca în grup

întocmeşte un test pentru evaluarea cunoştinţelor însuşite întimpul vizitei la muzeu.

.



Lecţia la muzeu ( 2Lecţia la muzeu ( 2))

Etapa de desf ăşurare a lecţiei la muzeuCerinţă de bază - activitatea să fie condusă de profesor, care* cunoaşte nivelul de pregătire al elevilor,* poate să asigure integrarea firească a cunoştinţelor însuşite în

timpul vizitei, în sistemul de cunoştinţe deja însuşit de elevi

Profesorul: prezintă elevilor, în mare exponatele, circuitul de vizitare,precizează sarcinile de lucru, sau le distribuie fişele de muncă

.

Elevii notează datele semnificative pe fişe .Vizita se încheie cu o apreciere a modului în care elevii şi-au indeplinit sarcinile

de lucru şi a disciplinei.

Etapa de prelucrare şi valorificare a observaţiilor elevilorSe desf ăşoară în prima oră după vizită,Se centralizează, se sistematizează şi se generalizează observaţiile elevilor.Se poate da spre rezolvare testul de evaluare a cunoştinţelor însuşite în timpul

vizitei la muzeu



Lecţia de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelorLecţia de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

Se organizează la sfârşitul unuia, sau al mai multor capitole, (unităţi

de învăţare) la sfârşit de semestru, sau de an şcolar. Se recapitulează pe probleme, (nu în ordinea învăţată), pe baza unor

criterii noi de sistematizare.

Etapa de pregătire –se stabileşte tema de recapitulatse elaborează planul după care se va realiza recapitularease întocmeşte lista bibliograficăse selectează mijloacele de învăţământ adecvate (izvoare istorice,

periodice, beletristică, hărţi istorice, tablourise distribuie sarcinile de învăţare (cu cel puţin o săptămână înainte de

desf ăşurarea propriu-zisă a lecţiei)se verifică ritmicitatea pregătirii elevilor în vederea recapitulării



Etapa de desf ăşurare a lecţiei de recapitulare presupune : reamintirea temei şi a planului de recapitulare (scrise petablă, sau pe folia de retroproiector)

forme posibile de recapitulare:

dezbatere după planul întocmit, din timp, de profesor şielevi recapitulare pe baza unei scheme anunţate la începutul orei recapitulare pe bază de excursie, sau vizită

recap u are pr n m narea munc n grup, cu munca

individuală dezbatere pe baza vizionării unui film didactic recapitulare prin lecţii de sinteză recapitulare bazată pe referate.

La finalul lecţiei profesorul şi elevii vor stabili concluzii,profesorul va face aprecieri.



Alte tipuri de lecţiiAlte tipuri de lecţii

Lecţia de sinteză Elevii ajung să descopere cunoştinţe noi, pe baza cunoştinţelor

predate anterior.Presupune - teme noi a căror înţelegere ar fi imposibilă f ără

apelul la cunoştinţele însuşite la lecţiile anterioare, dar aducemşi informaţii suplimentare.

Lecţia deschisă, model.Se organizează în cadrul schimbului de experienţă între

profesori, la nivelul catedrei, sau al comisiei metodice peşcoală, sau pe localitate.

Presupune o pregătire deosebită din parteapropunătorului, care pune în aplicare modalităţi noi de lucru.

Este urmată de dezbateri la care profesorii participanţidiscută aspectele noi, deosebite ale lecţiei, urmărindgeneralizarea experienţei pozitive.



În cadrul practicii pedagogice:

Lecţia de probăEste susţinută de studentul practicant, sub

îndrumarea profesorului mentor.

Poate fi susţinută numai după ce studentulpracticant a parcurs disciplinele modululuipedagogic şi a asistat un număr de ore la lecţiiledemonstrative ale profesorului mentor.

Lecţia finalăÎncheie activitatea de practică pedagogică .

Studentul trebuie să încerce să facă dovada stăpâniriimetodelor de predare, a abilităţii de a utilizamaterialul didactic, a capacităţii de a activiza, de astăpâni şi conduce colectivul de elevi.

M d l d t t l țiil (1)M d l d t t l țiil (1)



Modele de structurare a lecțiilor (1)Modele de structurare a lecțiilor (1)

Modelul tradițional(structurată în funcție de tipul de lecție);

Modelul învățării secvențiale a cunoștințelor;

Modelul Evocare- Realizarea sensului- Reflecție;

Modelul Știu- Vreau să știu- Am învățat;

Modelul învățării prin explorare și descoperire;

Modelul învățării directe și explicite

Modele de structurare a lecțiilorModele de structurare a lecțiilor etapele (momentele lecției)etapele (momentele lecției) (2)(2)



Modele de structurare a lecțiilorModele de structurare a lecțiilor--etapele (momentele lecției)etapele (momentele lecției) (2)(2)

Modelul tradi ț ional :

1. Moment organizatoric

2. Reactualizarea cunoștințeloranterioare

Modelul învăță rii secven ț iale a noilor cunoș tin ț e:

1. Informarea elevilor cu privire laobiectivul urmărit

2. Reactualizarea cunoștințeloranterioare

3. Prezentarea materialului stimul. ,

palanului de idei și a obiectivelorlecției

4. Dobândirea noilor cunoștințe

5. Fixarea și evaluarea noilor

cunoștințe

4. Dirijarea învățătii

5. Obținerea performanței

6. Asigurarea feed-back-ului

7. Evaluarea performanţei

8. Intensificarea retenţiei şi transf.

Secvența de învățare/ Situația de învățareSecvența de învățare/ Situația de învățare



Secvența de învățare/ Situația de învățareSecvența de învățare/ Situația de învățare(delimitări conceptuale)(delimitări conceptuale)-- ??

Secvența de învățare – activitatea desf ășurată într-un timp dat pentru arezolva o sarcină de învățare, cu scopul de a atinge un anumit rezultat.

precizarea sarcinii de lucru

îndeplinirea ei în timp determinat și cu o anumită investiție de resurse

finalizare prin atingerea unui rezultat

Componentele secvenței de învățare:

conținutul

ansamblul de metode prin care conținutul transformat în cunoștințe,comportamenete, abilități

Metacomponentele: -deprinderile de învățare exersate pe parcursul realizăriisarcinii de învățare

Exemple secvențe de învățare-învățarea unei poezii, învățarea unei proceduri

formarea unei atitudini

Secvența de învățare/ Situația de învățare ( delimităriSecvența de învățare/ Situația de învățare ( delimitări



Secvența de învățare/ Situația de învățare ( delimităriSecvența de învățare/ Situația de învățare ( delimităriconceptuale)conceptuale)

Situația de învățare- context pentru învățare – relația între agenții învățării (profesor-elevi)

și mediul în care se produce învățarea (clasă, muzeu, parc, mediulsocial)

ansamblul factorilor care condiționează învățarea (materiale, educator,elevi, fapte pedagogice)

pozi ț ia elevului în procesul de învățare- centrarea activității pe elev- e evu -su ect a e uca ț e – actor au un anum t mpact asupra

elevuluielevul –obiect al educa ț iei- factorii –importanță în sine

O lecție- constituită din mai multe secvențe de învățare

O secvență de învățare poate să cuprindă situații de învățaredistincte: de observare, de exersare, de evaluare

de învățare individuală, în grup, frontală

prin conversație euristică, prin problematizare prinexperiment

Modele de str ct rare a lecțiilorModele de str ct rare a lecțiilor etapele (momentele lecției) (3)etapele (momentele lecției) (3)



Modele de structurare a lecțiilorModele de structurare a lecțiilor--etapele (momentele lecției) (3)etapele (momentele lecției) (3)

Modelul Evocare- Realizarea sensului- Reflec ț ie:

1. Evocarea cunoştinţelor anterioare:amintirea lor, analiza şisistematizarea activă, stabilireainteresului şi scopului pentruexplorarea subiectului

Modelul Ș tiu- Vreau să ș tiu- Am învăț at:

1. Ce ştiu despre subiect

2. Ce vreau să ştiu- presupune realizareaunei liste de întrebări prin care subiectuleste înscris în sfera de interes a elevilor

. ea zarea sensu u : con run area

cu noile informaţii, implicareacognitivă şi menţinerea interesului, înţelegerea informaţiilor,monitorizarea propriei înţelegeri

3. Reflecţia asupra cunoştinţelor însuşite: reformularea cunoştinţelor,verificarea cunoştinţelor

3. Începutul învăţării presupuneconfruntarea elevilor cu noile cunoştinţe în forme diferite- text, materiale grafice,fotografice; căutarea răspunsurilor la

întrebări înţelegerea noilor informaţii.

4. Ce am învăţat -presupune conştientizareacunoştinţelor noi; comparare cu vechilecunoştinţe şi cu întrebările iniţiale

5. Ce altceva aş dori să aflu despre subiect-

extinderea învăţării centrată pe întrebărinoi





Modelul Învăţă rii prin explorare şi

descoperire-(pentru predarea ştiin ţ elor)

1. Explorarea- Pentru stârnireacuriozităţii elevii experimenteazădiferite fenomene, emit ipoteze

pentru explicarea cauzelor şi pentruidentificarea f actorilor care ledetermină

Modelul Învăţă rii directe şi explicite

( pentru învăţ area strategiilor şi procedurilor)

1. Prezentarea şi explicareaimportanţei strategiei/ procedurii-

se porneşte de la o nevoie reală aelevilor sau într-un context desprinsdin realitate

2. Explicarea

Elevii explică fenomenele observate,identifică cauze, condiţii favorizantesau constrângeri

3. ExtindereaElevii leagă descoperirile lor de

cunoştinţele anterioare, revizuiescrăspunsurile la întrebări, aplică noilecunoştinţe

2. Demonstrarea şi învăţareastrategiei/ procedurii –proceduraeste demonstrată, descompusă înetape şi subproceduri.

Apoi elevii aplică procedura ghidaţide profesor

3. Evidenţierea contextelor în carestrategia / procedura saurezultatele ei pot fi utilizate-discuţie cu elevii despre posibilităţilede valorificare a noilor cunoştinţe

rocedurale.

3. Documente de proiectare3. Documente de proiectare



3. Documente de proiectare3. Documente de proiectarea.a. PPlanificarea anualălanificarea anuală Oferă viziunea de ansamblu asupra modului în care este organizată

parcurgerea întregii programei, la nivelul a competenţelor specifice şila nivelul conţinuturilor.

Trebuie să evidenţieze separarea între semestre.

Ea se înscrie într-un tabel cu următoarea rubricatură:

Unitatea de învăţare Competenţe specifice Nr. de ore Săptămâna Observaţii

*

* – se trece numărul competenței generale și specifice din programă ( 2.4;3.1) care vor fi realizate la unitatea de învățare indicată

‼ Definiți unitatea de învățare. Precizați caracteristicile ei.



ReactualizareReactualizare

O unitate de învăţ are reprezintă:

• o structură didactică deschisă şi flexibilă,

• subordonată unor anumite obiective de referinţă,

•

• unitară din punct de vedere tematic,

• care se desf ăşoară sistematic şi continuu pe oanumită perioadă de timp

• se finalizează prin evaluare.



b.b. PPlanificlanificareaarea calendaristiccalendaristicăă (semestrial(semestrialăă))

Presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Asocierea între competenţele specifice şi conţinuturi2. Împărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare

Unităţi de învăţare

Competenţe

specifice

Conţinuturi Nrore

Săptămâna Observaţii

* *exemplu

4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare

Se înscrie în tabelul cu următoarea rubricatură:

c.c. PProiectroiectulul unităţii de învăţareunităţii de învăţare



c.c. PProiectroiectulul unităţii de învăţareunităţii de învăţare

Şcoala.... Disciplina….Clasa/ nr. ore săpt...... Saptamana/ anul…

Unitatea de învăţare..................

Nr. de ore alocate......

Detalieri de

conţinut (1)

Competenţespecifice (2)

Activităţi de învăţare (3)

Resurse (4) Evaluare (5)

(1) se notează sintetic :ideile de bază care asigură legătura cu cunoştinţele însuşite anteriorideile care asigură explicitarea noilor evenimente, procese, noţiuni

(2) se trece numărul de ordine al competenței/competențelor formulate înprogramă.

(3) pot fi preluate din programă, sau pot fi concepute altele mai adecvateex: Comentarea de imagini şi texte referitoare la..

Lectura de texte pentru argumentarea… ; Citirea hărţii(4) forma de organizare a activităţii didactice, materialul didactic, timpul(5) tipul, metoda de evaluare ( proba scrisa / orala) , metoda alternativa ex.



d. Proiectul de tehnologie didactică

(2)d. Proiectul de tehnologie didactică

(2)

Cuprinde: o parte intoductivă,o parte referitoare la desf ăşurarea lecţiei

Partea introductivă cuprinde: Propunător Disci lina:

Data Clasa: Unitatea de învăţare: Subiectul lecţiei: Tipul de lecţie: Obiectiv general: Obiective operaţionalizate: Metode şi procedee didactice: Mijloace de învăţământ:

Partea referitoare la desf ăşurarea lecţiei poate fi realizată prin:



Descrierea activităţilor care asigură realizarea conţinuturilor;

Înscrierea diferitelor secvenţe într-un tabel de forma: I, II, III, IVConţinutul

instruirii

Acvtivitateaprofesorului

Activitatea elevilor Obiectiveoperaţionale

Etapele lecţiei Obiectiveoperaţionale

Conţinutul lecţieiActivitatea Activitateaprofesorului elevilor

Metode şimijloace de învăţământ

Ob.

(1)

Etapelelecţiei(2)

ConţinutŞtiinţific

(3)


(4)

Activitateaelevilor(5)

Metodedidactice

(6)

Materialdidactic(7)

Etapele lecţiei Obiectiveoperaţionale

Conţinutul instruirii Strategiainstruirii

Obiectivele lecţieiObiectivele lecţiei



ţţ

Obiectivul general al lecţiei – (scopul) formulat din perspectiva acţiunilor realizate de profesor

în timpul lecţiei. să corespundă tipului de lecţie pe care intenţionează să-l

realizeze profesorul.Pentru o lecţie mixtă, obiectivul general al lecţiei poate

primi formulări de tipul:

De a transmite, sistematiza şi consolida cunoştințedespre... (a);De a forma, consolida, ...priceperea,deprinderea elevilor de a... (b)

Cuprinde o parte informativă (a)o parte formativă (b)

dedus din competențele specifice precizate în programă șiplanificări

d Proiectul de tehnologie didactică (de lecţie)d Proiectul de tehnologie didactică (de lecţie) (1)(1)



d. Proiectul de tehnologie didactică (de lecţie)d. Proiectul de tehnologie didactică (de lecţie) (1)(1)

Instrument de lucru pentru profesor care trebuie să-i fie util în predare.

Reprezintă expresia grafică a activităţii metodice de : organizare, sistematizare a conţinuturilor concepere a activităţilor de invăţare care asigură însuşirea acestora

, ,conţinuturilor abordate

Poate să fie întocmit după modele diferite.

Exemple obiective generale ale lecţiilorExemple obiective generale ale lecţiilor



p g ţp g ţ

Istorie, clasa a Va, lecţia Oraşe state , regate imperii în Orientul Antic:

De a transmite cunoştinţe despre primele forme de stat, despre instituţiile

specifice lor; De a forma elevilor deprinderea de a localiza corect la hartaistorică.

Istoria artelor, clasa a IXa, lecția Arhitectura florentină:

De a transmite, consolida și evalua cunoștințe despre arhitectura florentină;

De a dezvolta capacitatea de analiză și sinteză la elevii care analizează imaginile proiectate

Cultură civică clasa a VIII a lectia Proprietatea Formele şi evoluţia



Cultură civică, clasa a VIII a , lectia Proprietatea. Formele şi evolu ţ ia propriet

ăţ ii:

De a transmite, consolida si evalua cunostinte referitoare la proprietate; Dea dezvolta capacitatea de exprimare şi cooperare prin exerciţii de

argumentare.

Geografie: clasa a V-a , lecția Temperatura aerului

De a transmite, consolida și evalua cunoștințe despre încălzirea și răcireaaerului din atmosferă; De a forma capacitatea elevilor să calculezetemperatura medie a aerului și să interpreteze harta izotermelor luniiianuarie

Obiectivele operaţionale ale lecţiei de istorieObiectivele operaţionale ale lecţiei de istorie



Obiectivele operaţionale ale lecţiei de istorieObiectivele operaţionale ale lecţiei de istorie

Întrebări:1. Cine produce comportamentul aşteptat. Elevii2. Ce comportament observabil dovedeşte să identifice

că obiectivul a fost atins

A operaţionaliza un obiectiv înseamnă a descrie comportamentulaşteptat de la elevi, în termeni comportamentali observabili şimăsurabili, pentru a fi evaluaţi.

3. Care este produsul ( performanţa)

comportamentului aşteptat de la elevi diferenţele teritoriale întreregatul şi Imperiul egiptean înAntichitate

4. Ce condiţii am creat elevilor pt a atinge

comportamentul aşteptat comparând hăr ţ ile din manual,

p 28.

5. Pe baza căror criterii considerăm pentru a evidenţia cel puţin două obiectivul realizat din teritoriile cucerite

Obiectivele operaţionale ale lecţiei de cultură civicăObiectivele operaţionale ale lecţiei de cultură civică



Întrebări: cls a VIIIa lectia Proprietatea. Formele sievolutia

proprietatii

1. Cine produce comportamentul aşteptat. Elevii

A operaţionaliza un obiectiv înseamnă a descrie comportamentul

aşteptat de la elevi, în termeni comportamentali observabilişi măsurabili, pentru a fi evaluaţi.

.că obiectivul a fost atins

3. Care este produsul ( performanţa) câte două caracteristici ale proprietatiicomportamentului aşteptat de la elevi in regimul democratic si in cel

comunist,

4. Ce condiţii am creat elevilor pt a atinge

comportamentul aşteptat analizand fragmentele din Constitutiicuprinse in fisele de lucru.

5. Pe baza căror criterii considerămobiectivul realizat

Obiectivele lecției de istoria artelorObiectivele lecției de istoria artelor



A operaţ ionaliza un obiectiv înseamnă a descrie comportamentul

aşteptat de la elevi, în termeni comportamentali observabili

şi măsurabili, pentru a fi evaluaţ i.

Termeni comportamentali: a descrie, a explica, a identifica, a desena, a interpreta, aevalua, a reconstitui, a recompune

Termeni interziși în operaționalizare: a înțelege, a afla, a ști, a cunoaște, a observa, aconștientiza

Întrebări la care răspunde profesorul Lecția Arhitectura florentină

prin operaționalizare:

1. Cine produce comportamentul : Elevii2. Ce comportament observabil așteptăm să explicede la elevi3. Care este produsul ( performanţa) acestui cel puțin trei din trăsăturile

comportament arhitecturii florentine4. Ce condiţii am creat elevilor pt a atinge analizând reproducerile proiectate de

comportamentul aşteptat profesor5. Pe baza căror criterii considerăm

obiectivul realizat

Obiectivele operaţionale ale lecţiei de geografie,Obiectivele operaţionale ale lecţiei de geografie,



((lecțialecția Temperatura aeruluiTemperatura aerului, clasa a V, clasa a V--a)a)

1. Cine produce comportamentulaşteptat.

2. Ce comportament observabildovedeşte că obiectivul a fostatins

Elevii

să explice

3. Care este produsul(performanţa)comportamentului aşteptat de laelevi

4. Ce condiţii am creat elevilor pt a

atinge comportamentul aşteptat

5. Pe baza căror criterii considerămobiectivul realizat

încălzirea și răcirea aerului

prin conversație dirijată de profesor

în 7 minute.

Obi ti l ţi l l l ţi i d fiObi ti l ţi l l l ţi i d fi



Obiectiele operaţionale ale lecţiei de geografieObiectiele operaţionale ale lecţiei de geografie

Elevii să explice încălzirea și răcireaaerului prin conversație dirijată deprofesor

Să analizeze harta izotermelor luniiianuarie

Alte exemple de obiective operaţionalizateAlte exemple de obiective operaţionalizate



Alte exemple de obiective operaţionalizateAlte exemple de obiective operaţionalizate

Cultură civică, clasa a VIIIa, lecţia Rela ţ ia individ-societatedemocratică

Elevii sa precizeze drepturile si indatoririle care decurg din

statutele profesionale rezolvand studiul de caz , din manual,p. 32, in cinci minute.

,

Quintul Elevii să precizeze cel puţin o caracteristică a monarhiei

absolutiste universale analizând un fragment din „Scrisoarecătre Carol Quintul, 1519”, din manual, p. 115.

Geografie: clasa a VI-a, lecția Olanda

Elevii să localizeze corect vecinii, fluviile, orașeleprincipale, utilizând harta Olandei.

Proiectul de lecțieProiectul de lecție –– partea referitoare lapartea referitoare la



țț pp

desf ășurarea lecțieidesf ășurarea lecției

Ob Etapelelecției

Conținutștiințific


Activitateaelevilor

Metode șiprocedeedidactice

Materialdidactic

Proiectul de lecProiectul de lecţieţiet f it l d fă l ţi it f it l d fă l ţi i



partea referitoare la desf ăşurarea lecţieipartea referitoare la desf ăşurarea lecţieiRubrica:(1) înscrie numărul obiectivului operaţionalizat, realizat

într-un anumit moment al lecţiei de către elevi.

(2) etapele lecţiei diferă în funcţie de tipul de lecţie realizatde profesor

(3) precizează ideile mari ale lecţiei, în manieră sintetică.

(4) descrie acţiunile prin care profesorul organizează activităţile de învăţare desf ăşurate de elevi;

precizează sintetic ideile transmise de profesorEx: transmite/expune cunoştinţe despre..., organizează clasa (individual, pe grupe, frontal) a elevilor, conduceanaliza documentului istoric / hărții, demonstrează cunoştinţele cu ajutorul mijloacelor de învăţământ

(5) descrie acţiunile desf ăşurate de elevi, prin intermediul cărora este pusă în evidenţă realizarea obiectivelor operaţionale ;



precizează sintetic ideile aşteptate în răspunsurile elevilor

consemnează numai activităţi relevante pentru progresul realizat deelevi în asimilarea cunoştinţelor din lecţia predată: Ex: analizează imagini, documente istorice, hărţi, precizând....,

răspund la întrebările profesorului, arătând că...., localizează la hartă istorică... etc. / Nu: ascultă, urmăresc, observă, află, conștientizează,

Ac iunile 4 5 să fie astfel descrise încât: să sugereze ce este caracteristic pentru metodele precizate în rubrica

următoare să arate cum este valorificat materialul didactic

(6) Precizează metodele şi procedeele didactice utilizate

(7) Precizează concret materialul didactic folosit de profesor sau de elevi inanumite momente ale lecţiei

4.proiectarea activ. did. [compatibility mode]

Documents