4. Inventar de autoevaluare pentru training asertiv Prezentăm în continuare un instrument de evaluare a gradului de

saturaţie în asertivitate a propriului nostru comportament. Cei doi autori, E. GAMBRILL şi C. RICHEY (1975) apud M. RĂDAN (1992, p.180-185) au denumit instrumentul Inventar de autoevaluare pentru training asertiv pentru că acesta poate sta la baza unui program individual de dezvoltarea abilităţilor asertive.

Pentru măsurarea gradului de asertivitate al comportamentului, autorii instrumentului au recurs, pe de o parte, la identificarea gradului de agitaţie emoţională de la nivelul subiectului provocată de diferite situaţii tensionante, şi pe de altă parte, estimarea probabilităţii ca subiectul să acţioneze ca în respectivele situaţii. Menţionăm faptul că acest instrument nu a fost validat pe populaţia românească.

Stabiliţi gradul de agitaţie emoţională provocată de fiecare din situaţiile enumerate, apreciind procentul de emoţii interferente pe care îl simţiţi în momentul respectiv (disconfort, anxietate, frică, mânie, vinovăţie etc.) şi notaţi cu

1 Deloc2 Un procent mic3 Un procent destul de

mare4 Un procent mare5 Un procent foarte mare

Parcurgeţi apoi lista pentru a doua oară şi apreciaţi probabilitatea de a acţiona ca în situaţiile descrise, pentru dumneavoastră, notând cu

1 Nu fac niciodată2 Fac rareori 3 Fac cam jumătate din

timp4 Fac de obicei5 Fac întotdeauna

La sfârşit totalizaţi separat punctele pentru cei doi indicatori (gradul de agitaţie emoţională şi probabilitatea de a acţiona) şi urmăriţi în care din categoriile de mai jos se încadrează comprtamentul dumneavoastră.

Gradul de

agitaţie

Situaţia Probabilitatea de a acţiona

1. Refuzaţi o solicitare a de împrumuta magnetofonul dumneavoastră 2. Faceţi un compliment unui prieten3. Solicitaţi pe cineva să vă facă un serviciu4. Rezistaţi presiunilor unui vânzător care

vrea să vă determine să cumpăraţi ceva5. Vă cereţi scuze când aţi greşit6. Refuzaţi o întâlnire persoanlă sau una profesională solicitată de cineva7. Admiteţi că vă este frică şi cereţi să fiţi înţeles8. Spuneţi unei persoane cu care sunteţi în relaţii de intimitate când vă supără, prin ceea ce face sau spune9. Cereţi recuperări dacă lucraţi ore suplimentare10. Vă admiteţi ignoranţa într-un anumit domeniu11. Refuzaţi o solicitare de a împrumuta bani12. Puneţi întrebări referitoare la viaţa personală13. „Expediaţi” un prieten vorbăreţ14. Cereţi să fiţi criticat în mod constructiv 15. Iniţiaţi o conversaţie cu un străin16. Faceţi un compliment unei persoane care vă place sau cu care sunteţi într-o relaţie sentimentală17. Cereţi o întâlnire profesională sau personală cuiva18. Cererea dumneavoastră iniţială pentru o întâlnire este refuzată şi solicitaţi din nou, aceeaşi persoană, altă dată19. Admiteţi că aţi înţeles greşit ceva într-o discuţie şi întrebaţi dacă vi se poate explica20. Solicitaţi un post21. Întrebaţi dacă aţi supărat pe cineva 22. Spuneţi cuiva că îl (o) placeţi23. Cereţi serviciul cuvenit, când acesta nu vi se face, de exemplu, într-un restaurant24. Discutaţi în mod deschis cu o persoană critica pe care v-a făcut-o25. Înapoiaţi, într-un magazin, marfa defectă26. Vă exprimaţi o opinie care diferă de cea a persoanei cu care discutaţi27. Rezistaţi unor propuneri sau provocări cu caracter erotic, când nu sunteţi interesat(ă)28. Spuneţi unei persoane când simţiţi că a făcut ceva nedrept faţă de dumneavoastră29. Acceptaţi o întâlnire

Gradul de

agitaţie

Situaţia Probabilitatea de a acţiona

30. Spuneţi cuiva veşti bune despre dumneavoastră 31. Rezistaţi insistenţelor de a bea32. Rezistaţi când o persoană importantă vă cere ceva nedrept33. Părăsiţi un post34. Rezistaţi presiunilor de a vă schimba atitudinea35. Discutaţi în mod deschis cu o persoană critica pe care a adus-o lucrării dumneavoastră36. Cereţi să vi se înapoieze lucruri pe care le-aţi dat cu împrumut 37. Primiţi complimente38. Continuaţi să staţi de vorbă cu cineva care nu este de acord cu dumneavoastră 39. Spuneţi unui prieten, sau cuiva care lucrează cu dumneavoastră, când spune sau face ceva care vă supără 40. Spuneţi unei persoane care vă enervează să înceteze, în public

Sursa: E. GAMBRILL şi C. RICHEY (1975) apud M. RĂDAN (1992, p.180-185)

A. Tipul neasertiv – gradul de agitaţie este mai mare decât probabilitatea de a acţiona. Vă comportaţi predominant neasertiv pentru că nu reuşiţi să faceţi faţă emoţiilor şi să vă reduceţi gradul de agitaţie. Acestea vă copleşesc şi vă împiedică să acţionaţi în contextul respectiv.

B. Tipul indiferent – grad redus de agitaţie emoţională şi probabilitate mică de acţiune în majoritatea situaţiilor. Sunteţi genul de persoană care, în general, nu doreşte să-şi schimbe comportamentul pentru a fi mai asertivă. S-ar putea să faceţi confuzii între asertivitate şi comportamentul agresiv, sau să aveţi un sistem de convingeri neadecvate, de tip iraţional, care să vă împiedice să vă recunoaşteţi drepturile personale sau pe cele ale celorlalţi. Încercaţi să vă gândiţi mai mult la motivele pentru care vă comportaţi într-un anumit fel, în diverse situaţii concrete.

C. Tipul agitat – grad mare de agitaţie emoţională şi probabilitate mare de acţiune. Deşi vă comportaţi asertiv, sunteţi anxios sau tensionat emoţional. Dacă această agitaţie emoţională apare, mai ales, sub forma mâniei sau supărării, devine indicator pentru un comportament cu note agresive. Pentru a face faţă emoţiilor perturbatoare trebuie să încercaţi să vă schimbaţi în primul rând convingerile, să învăţaţi să recunoaşteţi, în diferite situaţii, senzaţiile vegetative care sunt semnalele stărilor afective neplăcute şi să le determinaţi cauzele, apoi să le contracaraţi prin mesaje interioare raţionale constructive.

D. Tipul asertiv, echilibrat – măsura probabilităţii de acţiune depăşeşte gradul de agitaţie emoţională. Emoţiile nu vă perturbă modul

constant de acţiune. Reuşiţi fără dificultate să comunicaţi celor din jur ceea ce vă deranjează fără a acumula tensiune în plan psihic.