JAnul I X . Arad, Duminecă 1326 Februarie 1905 Nr. 29.

R E D A C Ţ I A Ara»! i. Deák Ferencz-u. Nr. 30.

AecwAMewrrjL p «ut™ AuMro-Ungarl» :

f* un mi ui 20 eon. »» V« «ял м ... ... 10 cor. в» 'M »4. u S cer. щ o l u i (um 2 car.

K-n M ai DumintcA p t i n 4 cor. Pentru i4n «tm%m» fi tlràinttate pt m

«6 iraucl.

Hut тммгір«« m m laapoiazà .

48 si 67.

A D M I N I S T R A Ţ I I A Afxd, Ó r á k Р е г е п е г - ч . M x . M

M* G»R<4NÀ*i .̂V.-A* hi

«tal «INMjjiSwl rte. éfct !

UCJU IC | f a ţ ă . ;i

p e n t r u

ILupta ce s'a dat Marţi în Dieta ţării cu prilejejul alegerii de président a fost măsura de ppreponderanţâ între cele două direcţii cari -b de mulţi ani încoacî frământă opinia EpubMcă maghiară: între 48 şi 67 .

A învins curentul 48-tist. Ceea-ce nu 'însemnează însă că pe viitor avem să fim cârmuiţi sub egida kossuthistă. Dincontră: c u :âl criza ministerială se prelungeşte, cu atât. oare mal evident, că guvernul are să se cjiusUtue nu din elemente independiste 48-іязІе, ci din vre-o fracţiune oare-care 67-istă. Şi aaceasta nu numai din cauză că Viena nu edeazft 5n chestii militare, ear fără con-сейѵш/ pe acest teren n'ar avea înţeles un »uvfirn kossuthist, ci pentru-că în Dietă şi azi ţreponderează elementele 67-iste. Äde­ren;..! lui Tisza, Croaţii, Saşii, disidenţii şi )opoplil, ca să nu vorbim şi de naţionali-ăţî. ori cât n'ar fi astăzi într'o tabără, ade-

văru esle că au un punct comun : basa delà 1867 ! Şi dacă azi se găsesc faţă în

şi liberalii isolaţl în luptele ce s'au dat constituirea biuroulul Dietei, tot aşa

ide adevărat este, că atunci când va fi vorba de an arangiament durabil In actuala si­tuaţie, acesta nu se va putea face de cât

nându-se seamă de credinţa politica a numi-;elor grupări.

Kossuthiştil au învins adică numai gra­ţie preponderanţil lor în coaliţie. Nici el în-jŞişî au par să stârue Insă pentru un guvern de coaliţie, ci vor sprigini, vrând nevrând, pil cabinet de transiţie. Victoria în alegeri a. ifesconcentrat adică pe kossuthist! şi dacă

ar fi sä insiste pentru a Intra în guvern, s'ar gàsi m alternativa -ori de a provoca ntre fe; ră şi Coroană conflict, ori să fie

іпѵиш/íí că şi-au renegat programul.

Eată de ce deocamdată el stau în — şteptare. Ca cel mal tare partid din Dietă

negreşit, vor determina mult în ce direcţie sä ip cârmuiască ţara şi în ce spirit să se realiizeze reformele puse> în perspectivă: re-brrn a electorală şi a legilor de politică eco­

nomică şi ceva mai încolo a învăţământului popcrai.

Depinde, bine înţeles, delà spiritul ce se va degaja, cu acea ocasie, dintre şirele for, <ca noi TAomânil, şi peste tot: cele trei naţioonalităţl în ce măsură să le acordăm ori să lije refuzăm colaborarea noastră.

Vor voi el să se facă o lege electorală cinstita: cu lărgirea dreptului electoral, în enz democratic? Vor avea atunci simpatiile oastre... Vor sprigini un guvern ori vor

impune acelui guvern reformă electorală reacţionară şi restrictivă în cât ne priveşte? Ne vor avea în faţă pe toţi, ca un singur om, chiar şi pe ceî-ce până acum au stat în şirele partidului liberal. .

Tot aşa şi cfmd va fi vorba de alte reforme ce ating interesele noastre naţionale.

Şi în privinţa asta nu pot încape pre­ferinţe. După cum am protestat cu ultima energie şi am demonstrat cu demnitate con­tra guvernului Tisza pentru proiectul lui Berzeviczy, tot aşa : ori cât în viitorun guvern s'ar numi 67-ist, dacă ar mal veni cu ase­meni proiecte, l-am combate, pentru-că mal presus de orî-ce basă — 67-istâ ori 48-istă — considerăm existenţa noastră naţională, care cere să luptăm încontra a orî-ce ten-denţe duşmănoase, fie că acestea se présenta sub egida mal blândului 67, fie că vin în numele războinicului 48 !

Cert e, că victoria definitivă a unul cu­rent asupra celuilalt nu se va putea face în absenţa noastră. Vom fi de faţă când se vor da luptele, ne vom spune nu numai cuvân­tul, dar mal presus de toate ni-se impune sarcina să organisant ,;i poporul în vederea frământărilor şi sguduiiilor la cari negreşit va fi expusă ţara.

Simţim anume, că de astă dată va fi vorba nu numai de preponderanţa dintre 67 şi 48 , ci de arangiarea unei situaţiunl în care putem să fim jertfă, preţul ! Fie-că ceie două curente se vor duşmăni zdravăn, fie că ar cădea la înţelegere mergând totul pe socoteala noastră. Prin purtarea şi luptele noastre bărbăteşti să dovedim cel puţin atâta, că nu suntem un element peste care se poate trece uşor la ordinea zilei, ci că în viitoarele constelaţiunî trebue să se ţină so­coteală de noi ! Ioan Russu Şirianu.

JPe căi diverse. Kossuthiştil sunt teribil de mâniaţi pe Tis^a şi soţii; iar' sorbi într'o lingură de apă. Regele nu vrea să cedeze. De ce? Ştie el. Faimosul Kossuth Franci a vrut să-l dea timp de gândire de ttei luni, dar' M. Sn să vede, s'a gândit mal tute, decât a socotit bietul Franci. Misiunea Iul Andíássy e terminată şi inră fără résultat. Voia Julius să fie şi el ministi u-p't eşedinte, dar' nu se poate.

* Ordin ministerial pentru încasarea

restanţelor de cult. Ministru cu telor şi ins-trucţ'unii publice a dispus, că tn viitor restan­ţele de cult se vor tncassa prin forurile admi­nistrative politice, chiar şi în caşul, când estra-

sul restanţierilor e provăzut numai cu sub­scrierea şi sigilul protopopului concernent. Vi-dimarea consistoruluï diecesan nu mal e nece­sară. (Decisul se refere numai la comunele biseri­ceşti gr.-or.-rom.)

A dresă de aderinţa dedicată Ilustrului domn George Pop de Baseşti.

Ilustre bărbat ! Dumnezeu a trimis în lume pe fiiul

său ca sâ rescumpere omenimea din scla-vajiul sufletesc aviţilor de demnitatea ome­nească şi opul divin a rescumpărărel — scăidând pământul gradinei Getsimania în­greunat de blăstămul ceriului de patru mii de ani prin Sudorile Sale amestecate cu sânge — l'a îndeplinit în muntele Golgotha. Astfel a trimis Dumnezeul părinţilor noştri — din când în când bărbaţi providenţiali, men­tori spre frîngerea lanţurilor ruginite de la-crimele de 1 7 secoll a poporului român, care îmbrăcat sub greutatea cătuşelor, uda glia robiei prin sudori amestecate cu sânge. De un atare mentor trimis de providenţă este fericit de a T e avea, stima, venera şi iubi pe Tine, Ilustre bărbat, poporul român din Sălagiu, ba din patrie. Tu care prin e-lanul sufletului înalt, prin inima-ţl mare şi sacrificarea Eu-lul Tău, al devenit martirul naţiune! române, tot-deauna al cuprins în inima ta doririle şi durerile neamului ro­mân. Scăldat-aî perinele temniţei cu sudorile stoarse de suferinţe îndurate cu resemna-ţiune pentru iubire de neam. Ear la 1 6 Februarie a. c. zi care va rămânea gra­vată prin picuri de sânge, de mentor a neamului, scurşi din inima ta asemenea ce-lor isvoriţl din coasta lui Christos prin su­liţa tiranului : al suferit martiriu în Golgotha privitoare la drepturile neamului român. Ranele inflicte Ţie sunt inflicte şi mamei naţiuni şi fie-căruia suflet de român, pen­tru-că cu Tine a sângerat naţiunea şi toţi fii ei cu tragere de inimă. Iţi trimitem bal­samul vindecător al condolinţel frăţeşti spre alinarea durerii ranelor, îţi trimitem ban-dagele încălzite de focul dragostei spre le­garea ranelor inimel, sufletului şi trupului tău. Mângăe-te ! că al nostru eştt şi ne îm­preunăm lacrimile cu ale tale, ear din sus-pinurile noastre împreunate cu ale tale, îm­pletim o cunună neveştejită şi o dedi­căm tâmplelor brăzdate de furtunile secu­lare a mamei naţiuni române. Mângăe-te / că precum Christos cel restignit a înviat, aşa şi drepturile naţiune! române, pironite în Golgotha nedreptăţi!, pentru car! Tu al suferit martiriu — vor învia, ca să nu mal vadă moartea, iar până atunci neîncetat să trimitem suspine cătră Domnul, să se risi­pească vrăşmaşii lui, să fugă delà faţa lui toţi ce! ce'l urăsc pe El !

Sălagiu, 20 Febr. 1 9 0 5 .

Clerul Român selăgean.

Cei mai excelenţi profesori şi medici c o n t r a m o r b u r i l o r d e p l u m â n î , a f e c ţ i u n i l o r o r g a n e l o r d e îl recomanda ca remediu cu efect r e s p i r a ţ i e , precum: u T O n c h i t ă СТОПІСа, t U S ă C o n v u l s i v ă ,

<v' \ şi mal ales este recomandat Convalescenţi lor dopa influenza. — Sirolinul promovează apetitul şi face să crească greutatea corpului, depărtează tusa şi flegma şi face să Inceteaze asudaroa de noapte .— Dia causa mirosului şi gustului aöu plăcut este luat cu plăcere şi de copil. In farmacii să capătă in sticle de 4 cor. Să fim atenţi, ca fle-care sticlă să fie provozntă cu fkma de maî jos

377 F. H o f f m a n n - L a R o c h e & G o . fabrică chimică B a s e l (Şviţera).

Pag. 2 „ T R I B Ü N A" Nr. І

S e m n e l e w e m ä a n Adevărată groază te cuprinde, când că­

lătoreşti prin unele din satele noastre. Bise­rica pe jumătate descoperită, şcoala cu pă­reţi! deslipiţî, casa Românului scundă şi întunecoasă.

Dacă însă pătrunzi în cele din lăuntru afli la pasul cel dintâiu, că dascălul e certat cu popa, că poporul e decăzut, trage mal bucuros la birt decât la biserică şi şcoala e pentru el numai o povară. In astfel de sate apoi arândaşul e stăpân, care stoarce pe ţăranul nostru până la măduvă.

Aici apoi al teren de lucru! Apuci din şcoală tot entuziasmul unei

tinereţi, tot focul inimii tale, ca să le pui în interesul neamului tău. întâlneşti pe badea Ion la moară, îl vorbeşti, faci spume la gură, îţi pare da 1-aî capacitat, mâne te ia în râs, zice că eşti : nebun. întâlneşti pe badea Nicolae pe uliţă, îl opreşti, stal cu el de vorbă, asuzi, ilustrezi cu pilde spu­sele tale, îţi pare, că e pe partea ta, te des­parţi de el, să 'nlâlneşte cu al doilea şi te numeşte : misei. Vil delà biserică, chemi acasă pe badea Mitru la un pahar de rachiu, îl inspiri cu vorba, să mal inspiră şi din sticlă, te preamăreşte, mergând cătrâ casă zice : că eşti omul lui D-zeu. Sunt în pri­mejdie cele mal vitale interese ale neamului tău ; când ar trebui să întri în luptă : să lapida de tine şi badea Ion şi badea Nicolae si badea Mitru! In momentele cele mal critice el sunt în tabăra duşmanului. In fruntea lor nu e preotul cu crucea sau da­scălul cu făclia aprinsă, ci jidanul — cu sticla. Ş'ameţiţl de duhul rachiului puturos, sermanil de el nici nu visează, că azistă la propria lor înmormântare. In această at­mosferă stricată zace de multă vreme po­porul nostru în ignoranţă, întunerec şi nevoi.

De un timp încoace însă pare, că at­mosfera tot mal tare începe a se limpezi de duhoarea usturoiului şi-a rachiului otrăvitor. Poporul începe a lua în samă sfaturile preo­ţilor şi-a învăţătorilor şi a tracta după merit pe aceia, cari îl jupue până la pele. Munca săvârşită începe a da roade mulţămitoare.

CONCERTUL DE JOUI- у/ Balul, de pe vremuri atât de vestit al Ara­

dului, a reînviat, cu toate farmecile sale în pe­trecerea de Joui seara, a tinerimii noastre. Public număros şi distins a umplut eleganta redută, delà „Ipartestület", înfăţişând o privelişte aşa de im­pozantă şi ca exterior. Şirele dintâiu ocupate de elita damelor noastre şi până la mijloc tot doamne şi domnişoare, contrastând atât de admirabil In toaletele lor albe cu însaş sala redutei, tn culoa­rea laptelui. Le urmau domni! şi la sfîrşit garda mare a tinerimii. Galeriile, jur împrejur erau d'asemenï ocupate şi ochiul atent, nu se putea împărţi adesea, privind în sus ori jos, pretutindeni acelaş aer de simpatie şi încântare întâlnind.

Obiect de serbătorire şi interesare fost-au îndeosebi iubiţii noştri deputat!, dintre cari afară de a! noştri Dr. Ioan Suciu, Russu Şirianu, şi Dr. Ştefan G. Popp, prezent ma! era şi simpaticul de­putat al Cristianului Dr. Gomşa.

Concertul s'a început la ora 8'/ г -Punctul I. din program este al domnişoarei

Terenţia Ungurean, executând un admirabil pout-poriu românesc, la pian. Domnişoara Ungureanu, s'achită perfect de piesa sa. Publicul o aplaudează cu însufleţire. Un frumos buchet î! întinde au ti­ner arangiator, ea mulţumeşte publicului care o cheamă ma! de multe or! la rampă.

Punctul II. „Aş prea ca iubirea-mi1'... duet de F. Mendelsohn cântat de d-şoara Elena Pav­loviéi (sopran) şi d-şoara Dora Vuia (alt) acom­paniate de d-şoara Onora Luca, eleva conserva­torului „Krispin". Este poate punctul culminant al concertului. D-şoara Pavloviéi este o cântă-

Conştiinţa naţională amorţită pentru un timp începe a reînvia. IcI-colea să ivesc apostoli cari încep să vestească cu căldură dragostea de neam. Sunt talente la ţeară între ţăranii noştri, cari te uimesc.

Mereu îmi pare, că-mi răsună In urechi vorbele sfătosului ţăran delà alegerea din Radna, vorbe adresate celor din tabără contrară, cari mergeau la urnă între baio­netele jadarmilor. Iată ce grăia vrednicul ţăran:

< Fraţilor, de multe-orl am mers eu pe drumul Aradului şi multe zdrenţe am vă\ut pe marginea Iul, dar' şubă românească nam vă\ut aruncata., că vin Jidovii şi o cum­pără!* Apoi ironic câtră jandarmi:

< Vedeţi cum grijesc de şubă \ . ..» Aceste sunt cuvinte gândite şi rostite

de inimă românească. Acesta e ţăranul cu­minte, sfătos şi plin de viaţă, cum poate nu­mai în legende ni-1 putem închipui. E omul ajuns la conştiinţa de sine, ce-şl ştie mă­sura puteriţe, Acest ţăran par'că ne-o spune mal pe încunjur: *Ce sunteţi pol sf armări­lor, pol coate-goale, cari trăiţi toţi dupa spatele mele ? Ce valoraţi pol faţă de ţăran, talpa ţării? Fiecare atârnaţi delà capriţul atâtor ş atâtor stăpâni, dar eu cunosc numai pe unul mal mare — pe Dumnezeu* !

Şi cât adevăr e acum în cuvintele ace­ste ! Ce minuni am face când întreg popo­rul ar fi pătruns de conştiinţa aceasta? ! El vede bine, că pe unul din noi ne strânge surtucul pe al doilea briul — numai el se simte în larg. El ştie bine, că unul e de pri­cină cu cvincvenalul celalalt cu congrua şi mal cu câte alte nevoi. Toţi suntem supuşi şi amărîţl într'un chip s'au altul, numai el e mândru si liber. Când va fl ajuns popo­rul la acest grad de conştiinţă, vom putea rămânea acasă, surtucaril, ne vom trimite numai oastea în luptă şi vom fi siguri de izbândă !

Doamne Dumnezeule, mulţi dintre noi, cât am dori să putem desbrăca surtucul, de care e legată atâta umilire şi cu ce dragoste am îmbrăca şuba românească, cad asta ar însemna pentru noi a ne îmbrăca în haina libertăţii !

Ce mângăere are ţăranul în suflet ci se pogoară darul tatălui peste holdele sali încununează munca lui cu belşug — ş i l sbucium câtă dejosire la noi surtucaril,! tru o coaje amară de pâne !

Cuvintele lăranulul delà alegerea I Radna sunt cuvinte profetice, sunt seml vremii ! Noi, poate nici nu visăm, căli aproape este secerişul. Pe aşa popor, 1 l'am părăsi, ne-ar ajunge pedeapsa! Dumnezeu. Vom mal avea, poate deci amare şi de aci înainte, dar nu v o m i nici pe un moment crucea şi făclia mână. Şi în curînd va bate ceasul, orî-ce primejdie ne va afla organizat! I Ioane puternice, constatatoare din tun păstor !

Roşia, 5|18 Febr. 1905. losif SA

inv&ţii

D I N R O M Â N I A . Aleşii opoziţiei la col. 1. de Camerei m Emil Cost inescu, liberal (Neemţu). §

I. Brătianu, liberal (Brăila). Al . Iliescu, lkm (Olt). Dr. Al . Stăncescu, liberal (Olt). C i l liberal (Buzău). G. G. Ghiţescu, liberal, (Sucel N. Fi l ipescu, conservator (Brăila). Al. Mal loman. cons. (Buzău). Leon Bogdan, comti' tor (Neamţu). Barbu Şrirbey, conservator (Di Nie . Botez, conservator (Bacău).

La colegiul II cameră. B. Epurescu, liberal (Vlaşca) Petre S.j

nescu, liberal (Buzău). Balotagiu pentru un loc la Buzău ;

un loc la Bîrlad şi pentru treî locuri la în total cinci locuri.

La colegiul III cameră. Dr. C. Angelescu, liberal (Buzău). Ba lo tag iu : pentru un loc la Buzău.

La colegiul I Senat. D i m . A. Sturdza, liberal (Brăila), M.|

rekyde, liberal (Oit). D. Protopopescu, (Olt). Anton Carp, liberal (Buzău), Rad iumbaru, liberal (Bacău), M. G. OrleanuJ ral (Covurlui). Torna Tri fonescu , liberal (A Nicu N. Albu, liberal (Neamţu). C. 01ăa| conservator (Dîmboviţa). C. G. Arion, ca vator (Buzău) Ioan Suditu , conservator (Brl

Balotagiu : pentru două locuri la Vii un loc la Dorohoiu ; un loc la Mehedinţi] loc la R. -Sărat ; un loc la S u c e a v a ; un Suceava ; un loc la Vasluiu ; — în total | locuri.

reaţă cum no! Români! puţine vom avea. Voce dulce şi totuşi destul de puternică. Alt-ul d-şoarel Doi'a e foarte dulce. Pe dânsa altfel o cunoaştem şi o apreciem atât de mult no! Aradaniî. Acompania­mentul d-şoare! Luca, d'asemenï perfect. Publicul le aplaudează cu frenezie şi tinerimea Ie resplă-teşte cu frumoase buchete de flori ostenelele cari nouă procuratu-nea atâta plăcere.

Punct III. Duett pentru 2 violinï de I. Pley-gel, escutat artistic de T. Lugojan şi E. Monţia.

Punctul IV. „Liniştea nopţii"- de G. Böhm, şi „Muguur mugurel" de G. Dima, cântate de d-şoara Pavlovicî, storc din nou furtunoase a-plauze publicului.

Punctul V. „Barcarola11, de F. Gaal esecu-tat cu multă dexteritate la pian de d-şoara Onora Luca, aplaudată fiind asemenea mult.

Punctul VI. „Airs varies" pentru violină, cu acompaniamentul de pian de Gh. Beriot, esecutat de T. Lugojan şi Dora Vuia. Două forţe cu ade­vărat artistice. Lungi aplauze li-e resplata ce li o dă publicul.

Punct VII. „Paria-Valse" pentru voce de L. Arditti, cântat de d-şoara Pavloviéi. Vocea i-se desfăşura aci, în toată plenitudinea-!. Se vîră 'n suflet şi te încântă. Cântăreaţa a încetat, dar' abea târziu ţi-se stinge în suflet vibrarea ultimului acord. Este supremul deliciu ce ţi-1 poate îmbia numai cântarea.

Punctul XIII., cel din urmă este „Cimpoiul" capriciu pentru pian de 1. Murăşan, esecutat de d-şoara Onora Luca.

Gu aceasta concertul s'a terminat. Recreare şi deliciu sufletesc îmbiatu-ne-au

toţî debutanţi!, cuvine-se deci, ca şi aci să le

esprimăm sincera noastră recunoştinţă. T» ne simţim încă îndemnat! a-I adnee m mite şi diu! Krispin, directorului conservaţi din Arad, care a avut amabilitatea a pune » la dispoziţia aranjatorilor, un pian de Erbil fiind-că am ajuns Ia ceî-ce şi-au câştigat I mulţumită aranjatorilor, aci ne aducem amil de primăria din Arad, care a dat taxa lief cu preţ absolut scăzut.

Am publicat erï lista participanţilor m deosebi a frumoaselor participante, în r a l nostru despre petrecere.

După concert a urmat dansul. Dus-au cu toţi! impresii neşterse, din nof

de Joui, petrecuta ca 'n poveşti. . .

EPILOG. Aş vrea, cd'n liniştea naturii Lâng'un isvor să-ml perd simţim,I Să-'ml cânte-acum drina de jale, El, care mia cântat iubirea. Când aruncată 'n aiul braţe Tu, scump isvor, tu ne-al vă\ut Şi cu-a lui şoapte de iubire Mi-al murmurat doina, ce-al vrut,\ Vai, astăţi toate sunt uitate, Un vis a fost, ce a trecut Şi'n locul dragostei e ura. Voi, iile dulci cum v'am petdut!f\ Ear' tu isvor, prietin de jale Să'ml fii, cum al fost şi întâi Prietin în dulcea amintire Căci numai tu singur ne ştii.

Nr. 29. T R I B U N A Pag. б .

preţ să vorbiască cu soţia omorîtuluT. Gând i-au comunicat aceasta niareî ducese, a şi mers tn celulă, unde era şi a avut loc următorul dialog :

Când ducesa a Intrat în celulă, ucigaşul a Inghenunehiat şi-a zis :

— Mă rog de iertare. Te-aş fi cruţat de o aşa durere, dacă o voinţă mal sfintă, decât a mea nu mi-ar fi poruncii, ce trebui să fac. Am ascultat. Sunt fericit, că cel puti.n Dta ai scăpat de moarte şi încă o dată mă rog de iertare.

Marea ducesa a răspuns plângând : — De ce aï comis crima asta? — La asta nn pot răspunde. Dar' spune

la aceia cari sunt tot aşa de rătăciţi, ca şi băr­batul Dtale, că şi ei sunt condamnaţi. încă odată mă rog de ertare.

Marea ducesa a inghenunehiat apoi, s'a rugat mal multă vreme, apoi zise cu lacrimi :

— Dzeu porunceşte, să uităm şi să iertăm pe cel-ce ne păcătuesc. Te iert.

Dupà-ce s'a depărtat marea ducesă Elisabela, ucigaşul zise :

— M'a iertat, acum pot să mor în pace ! DaiJ dacă încă odată trebue să fac faptul, sunt

gata. Aşa scrie Fetit Parisien. — Hímen . Dl Niço i se Birăuţiu, sergent în

regimentul de artilerie Nr. 7 îşi serbează azi cununia cu domnişoara Elisabeta Milovati în Sân-Miclăuşul mic. Felicitările noastre 1

— 0 americană în serviciul pol i t ie i . Zia­rele americane scriu în timpul din urmă foarte mult despre un tip de miss american. Numele-î Elena Wilder, ea e de présent unul din şefii po­litiei Honolulu Miss Wildere o fată bogată, fiica nnuî plantator milionar şi s'a pas în serviciile politiei numai din pasiune. Călăreşte şi şi-a co­mandat uniforma după placul propriu.

— Productiunea aurului în 1904. In acest din urmă an productiunea aurului a crescut cu circa 4 mil. lire sterlingé, ceea ce se atribue redeschidere! minelor de aur din Transvaal.

In 1903 producţia aurului a fost de 64.500.299 lire sterlingé ; în 1904 este de 68.225.068 lire tterlinge, adecă cu 1.754.773 mai mult.

, — Acuse contra generalului Stoessel . Lumea c f*arte necruţătoare faţă de uameniî mari căzaţî. Stoessel а fost erou până era în iruntea cetăţii Port-Arthur. A c u m însă învi­nuirile, ce i-se aduc, cresc zi de zi. T o t maî mult se desluşeşte capitulaţia lui şi pricinile eî. Cei din Petersburg nu-s mulţumiţi, fiind-că a capitulat aşa de vreme . . S'a şi pornit o mişcare, ca să fie tras la răspundere de tribunalul de război.

— Prima ediţie a lui Don (Juixote. Cât de curînd se va ţinea o mare sărbare aniversară : obiectul serbării va fi vestitul scriitor Cervan­tes, o minunăţie a literaturii spaniole, despre a carul viaţă nu şt im relativ mal mult, decât despre marele scriitor dramatic englez, cont im­poran lui : Schakespeare. Din incidentul acesta face multă bătaie de cap literaţilor, care a fost prima ediţie a operilor lui Cervantes. Cartea au aflat-o în Valladolid f e provăzută cu notiţe marginale şi a fost posesia medicului F , , : ~ i a n o Ortega, cel mai sîrguincios scrutător al luï Cer­vantes. După moartea medicului cartea a rămas nevestil lui, căreia i-au făcut oferte foarte con­siderabile. Văduva i-a oferit-o acum guvernului spaniol ; ce e interesant, e, că în carte se află şi autograful lui Cervantes. Nu să ştie, dacă tîreul va avea vr'un rezultat. .

— Membrii casei magnaţi lor. „Budapesti Közi." a publicat indicele acelora, cari delà 1905—1910 sunt membri i casei magnaţilor. Casa magnaţilor numără 395 membrii . Dintre aceştia şeasc-spre-zece sunt archiduci. Sunt apoi 29 dignitari a bisericei romano şi greco-catolice. Zece degnitarï aï bisericei gr.-or. Treî ep i scop! reformaţi şi Vay Bela, ca cel mal bătrân cura­tor protestant. Tre î episcop! evangelicí, apo! : baronul Des. Prónay, ca supremul inspector al bisericei evangelice şi Iu!. Laszkáry şi Lud. Ihász, inspectori districtualî. Gavr. Daniel, su­premul curator al bisericei unitare,. Treispre­zece nobiiï banderialî; aici se ţine şi guverna­torul oraşului F i u m e . In urma oficiului sunt membrii : preşedintele şi vicepreşedintele Cu­riei, preşedintele judecătoriei administrative şi vicepreşedintele, preşedintele Table î reg. din Budapesta. Croaţii trimit 3 înşl. Intre magnaţi

sunt şeapte princip!; conţi 183, şi baronî 4 5 . Maî sunt 73 membri i , pe car! ori regele îi denumeşte pe întreagă viaţa, ori casa magnaţi­lor îl alege la constituire. Intre cei din u r m i sunt şi cine! Jidovi: BróJy Zs igmond, Chorin Ferencz, Deutsch Sándor, Kornfeld Zs igmond şi Sváb Károly.

— Apelul francmazoni lor pentru расѳ. Bi­roul international al francmasonerie!, az! cu re­şedinţa în Neuenberg (Elveţia) a făcut apel la toate societăţile francmasonice din lume pentru întrepunerea lor în favorul încheeri! păcii cât mai grabnice intre beligeranţii din Extremul-O-rient. Intre altele apelul din Neuenburg zice : în­groziţi de teroarea răsboiuluî actual şi de cala­mităţile ce decurg din continuarea lui, rugim guvernul japonez şi гиэѳзс să încheie un armis­tiţiu cu scopul subsemnâri! unei păci onorabile ambelor naţiuni.

— Grozăvenii le delà Mohilep. Ziarul „Die Zeit" publică următoarea scrisoare, ce ziarul „Vorwärts" a primit-'o delà Mohilef (Rusia) :

„Duminecă 5 Februarie st. n La no! în Mohilef s'au întors la caznele din evul de mijloc. După întâmplările din Petersburg au fost şi aci câte-va greve mici, iar Joî la 2 Februarie era să fie şi o demonstraţie. Dar n'a mal fost, căcî toatecurtile erau pline de soldaţi, ascunşi. In ziua acea însă au început sălbăticiile politiei. Fără nici o pricină poliţia prindea oamenii pacî-nici de pe drum, îl tira la politie şi acolo îî mă­celăreau fără milă. S'an născocit caznele cele mal drăceşti.

Au rupt oamenilor brafele şi picioarele. Vi­neri şi Sâmbăta au fost astfel făcut! nevrednici de viajă vre-o sută de ruşî. Cazna se făcea astfel : du­ceau pe nenorociţi la sub-politaiu, de le însemna numele. Apoi le eşea înainte pe trepte o bandă de zbirï de-aï politiei, cart îî băteau până ce-î lăsau ca morţi. Apoi îî aruncau pe scară de că­deau în primirea altei bande, care-i ciopârţea cu săbiile. In sfârşit îî dădeau în primire soldaţilor, în curte, «jart ie scoteau ochii şi le rupeau bra­ţele, picioarele şi degetele. Ţipetele şi vaetele se auzeau în toată uliţa, dar nu le putea nimeni ajuta* Doi doctori au cerut poliţaiului să sfâr­şească, dar acesta a strigat: „Vă cunosc ! Tof! sunteţi democraţi ! Ar trebui să vă znopească şi pe voi ! Mulţumită Iu! Dumnezeu, au început alte vremuri! Nu ma! e Sviatopolk ministru!" Mai multe fete au fost mişeleşte tratate, Pe unele le au bătut aproape până la moarte cu cnutul. Рѳ o femee, care căzuse leşinată de bătaie, au arun­cat-o la câini. Unii nenorociţi se luptau cu moartea, ceialalţi vor remânea nevolnici. In oraş e o spaimă nespusă. Nime nu ѳ sigur de ziua de mâine. La fiecare pas prind oameni de pe uliţă: căci po­litia nu dă voie să se treacă pe toate uliţele".

P A R T E A L I T E R A R Ă . Curente culturale la noi în secolul Х Ѵ Ш .

í 1. Minea. ^ (Continuare şi flnoj.

Leibnitz prin celebra-I lex continuationis pre­dica, că în cursul unei evoluţii fie ce formă e resultatul celor de mal nainte şi cauza tuturor celor viitoare. O nouă formă de concepţie se iveşte deci, care dă signatura timpuluî.

Ideile acestea le profesară apoi Herder, Winckelman şi Goethe. Conform acest ide! nu numai statul şi biserica, în ramele cărora trăim, ci şi dreptul, morala, de asemenea împrejurările economice, sistemele filosofice întocmai ca şi ideile artei, ştiinţei de orï-се fel, chiar poporul însuşi, limba lui îşi are cursul său de evoluţie ca pro­duct al unor puteri organice sub influinta vremi!, locului şi împrejurărilor esterioare. Un popor e o plantă a naturii, ca şi familia.

Din aceste idei, or! viceversa să porni acea grupare conştientă a popoarelor ca atare, să deşteaptă conştiinţa naţională, care strînge împre­jurul unu! steag, unui ideal şi cele mai răsleţe părticele ale neamurilor.

La noî deşteptarea aceasta, înrolarea dife­ritelor tendinţe sub o idee comună să pote mul­ţumi numai curentului nou ardelenesc, întemeiat după spiritul vremii pe istoria naţională. Ten­dinţa marilor îna inte— mergători culturali, Mi cu, Şincai şi Petru Maior, tendinţa de a arăta pe Români ca un popor curat roman, cu limbă pură,

de origine latină, lepădarea vechilor cirile şi re ­luarea strămoşescului alfabet latin sunt tot atâtea, probleme, cari şi-au ajuns menirea lor : dormiam şi am fost deşteptaţi Ia conştiinţa de popor r o ­mân, ce suntem.

Deşteptarea cuprinsese deja la 1791 când cu memoriul lui Petru Meheş toate sufletele c is-carpatine.

Curentul nou străbătu nu peste mult şi în ţările româneşti delà Dunăre : providenţialul George Lazar trecu munţii şi prin cuvântu-î de apostol chema la viată conştiinţele amorţite sub cultura străină : cuvântul spus nu fu al predica-turuluî în pustie, cuceri minţi, inimi, aşa că la începutul sec. XIX comuniunea culturală îşi lua începutul, dacă nu era chiar termiaată.

Când azi de aşa departe privim acele vremi de însufleţire curată, când ascultam bătăile unor inimî neprihănite, estasiaţî admirăm aurora uneî epoce aşa măreţe şi ne cutrămurăm ca de o psalmodie sfântă, eând cetim salutul lui Eliade Rădulescu cătră tinerele generaţii de atunci : „Voauă tinerilor vi-se deschid înainte alte t im­puri şi zilele voastre pot fi m u senine şi maî fericite decât ale lor. Viforele nopţii au trecut şi dimineaţa României a răsărit cu soarele cel veci ­nie, ale căruî raze sunt luminile, ce încălzesc s e ­colul al XIX-lea u .

Ş-acum să mi-se permită o mică, ultimă di-gresie.

Curentul cultural ardelean, représentant prin o literatură inspirată din aceleaşi izvoare îşî avu viaţa sa, ca orî-ce alt curent : să începu şi să termină în condiţii, cari nu cad în cadrul consi­deraţiilor noastre.

Luând drept cinosurâ, că literatura e espre-зіе culturii, îmî permit sâ observ, că fiptal s'a repetat. Curentul nou, ce stăpâneşte literatura noastrâ şi pare a o domina prin două reviste, ce însamnă foarte mult „Luceafărul" la noî şi „Să-mănătorul" delà fraţii transcarpatin!, dacă nu e pornit din Ardeal, putem zice, că Ardelenii au o mare parte la reînvierea luï. Direcţia pur ro­mânească, semnificată cu atăta căldură şi de ma­rele nostru savant dl Iorga, caracterisează şi î m ­bracă în haina actualităţii chestiunile, ce le-am atins în treacăt.

Maî de mult, nainte de articolele d-lui Iorga scriam după-ce făcusem Js^iantul literaturii şi culturii noastre u r m ă t o a m e * î ;

In astfel de împrejurări începe în poesia ro­mânească să bată vîntul dinspre Ardeal — un vânt sănătoa, ca vânturile ce sunt menite să cureţe o atmosferă încărcată, pestilentioasă, alungând uri-cioşii şi întunecaţi! nori de pe cerul poésie! noas­tre, un vânt răcoros, dădător de sănătate şi vieată care-ţî face atât de bine pe o insuportabilă ar­şiţă de vară. Dinspre Ardeal porneşte un fluviu mândru şi puternic, cu apa ca cristalul de lim­pede şi ca inima Romanului de bună, fluviu me­nit să iee cu sine toate micile văi şi păraie, sta-bilindu-Ie pentr'o vreme îndelungată un drum de­finitiv. Revista literară „Sămănătorul" şi grupa­rea cercului el literar înseamnă curentul nou, căci aicï a apărut „Cătră tinerii poeţi" a luï Iosif, aici „Fragmentul epic" al luï Coşbuc şi iată c e spun în programul lor : „ne strângem cn credinţă şi cu dragoste în jurul aceluiaşi stindard, st in­dard de pace, de înseninare şi de înfrăţire inte­lectuală, de apostolică muncă pentru desmorprea inimilor, cari tîagesc, pentru redeşteptarea avân­tului de-odinioară în sufletele româneşti, pentru chemarea atâtor puteri risipite la o îndrumare maî sănăto isă — sfânta grijă a întăririi şi a în -nălţăil neamului acestuia" E o directe noauă aceasta, maî naţională, mai românească, de cât orî-care alta — iată cum poate fi considerată în li­teratura română noua poésie ardelenească. E ca un suflu viguros de viaţă nouă pornit din Ardeal în toată români aea din cele patru unghiuri — analog cu acela, pe care altă-dată îl desvoltaseră iluştrii noştri cronicari ardeleni, descoperitori şi propovăduitori aï evangheliei măreţe аезрге ori­ginea cea veche a neamului şi-a limbe ! E un isvor fecund de energie în poesia noastră, al că­rui mare meşter a făcut tot aceea, ce pentru cultura neamului făcuse odinioară mal pe sus de toţi entusiastul român şi mare dascăl George La­zar, ilustrul ardelean Astfel să schimbă

şi opera noastrâ după vremuri, conform cerin­ţelor lor ; . .

*) Vezî „Telegrafii! român" n-riî 75, 7S, şi 78. „Poeţii ardeTenlTTu literatura готпіла" de irăţll 1. ЯІаѳ» (1902).

Pas: 6. „ T R I B U N A " Nr. 29.

Bibliografie. A apărut: Raportul anual pe anul al VI-lea de ge­

st iune, 1904 delà „Grăniţerul" institut de credit şi economi i , societate pe acţ i l în H.-Dobraară­

tând un profit curat 21,842 cor. 17 fii.

Redactor responsabi l : Sever Boon. Bditor-proprietar : Georgre Ni chin.

INSERŢIUNI şi RECLAME.

La tipografia «Tribunel> sp caută un m a ş i n i s t - C L l I e g ă t o r . Doritorii să se adre­seze la administraţia «Tribunei».

Prăvălia de fer şi deosebite instrumente a

F r a ţ i l o r B e r t a (Berta-Testvérek)

A r a d , A n d r à s s y - t é r í > . Telefon 386 . Telefon 386 .

Deposit bogat în fer şi mărfuri de metal, In diferite instrumente, In ferării pentru mobile şi edificii, cuptoare de fer de Nadrág şi Meiding de primul rang Maşine (sparherQ pentru bucătării de Olanda elegante, specia­lităţi pentru economia de casă, dulapuri

pentru ghiaţă.

Arme Ferlah şi Piper,puste pentru vânători: Mopopol de vênzare a coaselor de oţel Ba­rabás Béla şi a pumpelor de stropit contra nenorosporei pe lângă o garantă de 10 ani,

Instrumente de verit etc.

Foarfece engleze, Solingene veritabile, pene-ţinuri si briciurï.

Deposit esclusiv „ A H O I " P e seama ţinuturilor sud-ungare uni­tu l deposiî al lustrului de argint:

VENUS pentru cuptoare. Comandele de provincie se efectuesc pentru

preţurile ieftine de zi.

V V V W V 4P V W % ЩЩі U" "TB1 Щ' "ÜT ГДГ С"

шшшшшжжж In Berăria oraşaneasca

(EDIFICIUL TEATRULUI)

«cepand delà anul nou se va găsi în peraa-mentă

„Bere regala" fabricaţiunea primei berarii pe acţii ungară din Steinbruch, zilnic se dă cep la butoi proaspbt

u n p o c a l 2 0 fii. o h a l b ă 3 0 fii,

Bucătărie escelentă ungurească, gustare, prânz şi cină eu măsurii bogat. — Vinuri bune de deal. — SerTiciu

promt.

Imî dau toate silinţele, ca onoratul public in restaurantul meu prin asigJiarea că va fi servit promt şi cu mâncări bune.

Cu deosebită stimă

restaurator.

Am onoarea a atrage atenţiunea ono­ratului public aeupra

c a f e n e l e i „ F I U M E " pe piaţa Libertăţii (casa Domány) care să bucură de bună, reputaţie şi unde sa pot căpăta In toată vremea mâncau calde, beuturi reci, cele mal fine vinuri In sticle, bere, şampanie şi beuturî spir-

tuoase. Buffet rece. Deschis pană dimineaţa.

Mu sica ţigănească» Se roagu protecţie, cu stimă

Weinberger S. conducător. Se caută eubabonenţî pentru ziarele

din loc şi Pesta. Abonament de cafea pentru dejun şi

ojină se fac cu preţurile cele mai eftine.

Dr. Eies Béla şi-a deschis

cancelaria advocaţiaiă

in Arad, strada Deák-Ferencz nr. 4 2 (col ţu l s t r a d c i pcáH-Fcrencz ş i p i a ţ a A n d r á s s y ) .

ftVis! Am onoare a avisa pe on. public, că

am inaugurat sărbătoreşte cu concursul unei musicî locale cafeneaua

„ G 0 R 0 A N A " (fostă Grünwald)

pe caro s m montat o elegant şi pim la disposiţie Büfette rece şi beuturi alese,

precum foî locale şi din capitală. Solicitând binevoitorul concurs

Sunt cu deosebită stimă

Brndermann Jakab 500 cafegiu.

g g g g g g g g g g g g g g g g g g 8 0 0 И В С

!» ciasornicar şi giuvaergiu.

b b A R A D , Piaţa Libertăţ i le lângă edificiul teatrului vechiu.

Aur şi argint călcat cumpără p. preţul eel mal mare de zi, ori schimbă pentru

alte objeete de pur şi argint.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI.

1 9 0 4 5 Februarie

101367863

3149376

42680249

9539237

11999980

13839240

1732546

5567480

568049

212442

82470000

17499160

290625622

12000000 18209715

2740900 172573860

213367

82470000

2417780

290625622

S 1 T U A Ţ I U N E A S U M A R Ă . A C T I V

{ 71227863 Reversa metalica Aur. . . . 49256418 I 30140000 „ trate Aur 20110000

Argint şi diverse monete

Portofoliu Român şi Străin

\ *) împr. contra ef. publice 6342300 \

I ' „ „ „ „ In cont curent 3042397 [

Fonduri publice

Efectele fondului de réserva

„ „ „ amortisarea imob. şi material

Imobili

Mobilier şi Maşini de Imprimerie

Cheltuell de Administraţiune

Deposite libere

Compturi curinţl

Compturî de valori

1 9 0 5

Capital

Fondul de réserva

Fondul amortisăril imobilelor şi material

Bilete de Bancă In circulaţiune . . .

Profituri şi perderl

Dobânzi şi benefiell diverse . . . .

Deposite de retras

Compturî curinţl

Scomptul 6% •) Dobânda 6»,

29 Ianuarie 5 Februarie

70192863 69366418

3424480 3539841

37139828 33393409

9463730 9384697

11999940 11999940 14731258 14731258

1704546 1704546

5638889 5638889

568551 568890

196016 215966

82954385 83055410

23865536 26640531

17138229 15943976

279018251 276183771

12000000 12000000

19546217 19546217

2923784 2923784

161420770 158444520

173095 213840 82954385 83055410

279018251 276183771

Nr. 29 „ T R I B U N A " Pag 3.

Opoziţia la putere. „Cumpeteţe-se Coroana şi naţiunea" este

titlul unul articol din „Magyarország" din peana lui Kossuth Ferencz.

Opoziţia coalizată a luptat umări.la umăr, ca să trântească, guvernul călcător de legi. Asta

|a trebuit s'o facem, în conştiinţa, că dacă asupra luptei noastre va fi binecuvântarea lui' D u m n e z e u , \tara nu va rămânea fără guvern. Ţeara aşteaptă delà noï, ca în conformitate cu principii le con­stituţionale, 'să primim guvernul. De aceea am arătat din primul m o m e n t , că este nu numai dreptul ci şi datoria opoziţ iei coalizate, să for­me guvern.

E L E C T O R A L E . Din cercul Ciacovel.

Am tot aşteptat să citim în „Tribuna" şi despre decursul alegerii noastre. Inzădar. Poate de frică să nu roşească hârtia de multele fapte scârboase întâmplate la aceasta alegere, n imeni fu s'a încumetat să le descrie.

Sufletul |mi-e scârbit, inima-mi bolnavă de atâtea mişel i l , câte dat mi-a fost să văd cu prilejul acesta.

Acum mi-s'a dat întâia oară ocsziunea sâ'mMăd dorul de patruzeci de ani împl in i t : Românimea luptând unită pentru drepturile-I }i mal presus de toate pentru naţionalitatea-I primejduita. Şi în loc de aceasta ce-am văzut? Fapte, de care tot Românul de omenie trebue sä se scârbească, ruşineze.

Dar să revenim la aceste fapte. Delà conferenţa din Sibilu, plecat-am cu

planul, să punem de candidat în cercul nostru w falnicul nostru bărbat naţional Dr. Vasiiie Іжасіи.

Două mii o sută, dintre cari 7-mult 8 sute tj, puţini Sârbi, numai una comună mică |arl, ceilalţi toţi RcmânI , ne făceau legit ime

sptranţele în biruinţă. Ajungând la Timişoara, ne întâlnim cu un

cunoscut din Сіасоѵэ, care ne spune c i ieri a Kt şi vicişpanul comitatului în calitate de tandidat şi Români i , în număr de peste 600, casa demenstreze împotriva lui s'au prezentat la dunăre şi au strigat ne 'ncetat „trăiască írtban". N'am cugetat, că dl Breban să pri­mească candidatura faţă de Lucaciu, fiind, ca im tirăr încă puţin cunoscut în cerc. Dar a uimit. Natural, noi inteligenţa românească l'am friginir, credincioşi hctărîrel din Sibiiu — ca I nu facem disenziune, am decis atuncî să iprigimm din resputeri candidatura lui Breban, care ahfel e un bărbat cu pregătiri, mare pro­prietar şi director la institutul de credit „Cia-ша".

Dup'ejungerea noastră din Sibi lu am con-ocat ear comitetul, care înainte de conferenţa tau exmis pe noi — pentru a face raport tspre cele întâmplate şi văzute la Sibi iu şi pen­ii a ne organiza pentru lupta electorală.

Cu părere de rău am observat însă, că loţii gr.-cat., cari afară de, protopopul Teaha I Liget şi Argyelán János — cum singur se ;meşte — toţi au fost de faţă şi au luat parte [prima noastră conferenţa — toţi au lipsit urna. N e a supărat şi ne-a durut, dar ce să Kern? Ne-am constituit. A m ales comitet na-bal în centru şi am ales şi în fieşte-care co­urs. Şi am stabilit zi lele de desfăşurare a logramulul pentru fiecare comună, j Mulţimea adunată, plină de entuziasm, l-a ridicat pepturile.

Candidatul nostru, cu un cortegiu impo-m a pornit prin sate, unde a fost primit cu fa şi însufleţire rară. A v e a m cele mal si­ne speranţe.

In Ciacova însuşi, unde au fost adunaţi rre-o 400 de alegători Români , Sârbi şi feţi, preşedintele nostru a deschis adunarea imâneşte şi a vorbit şi nemţeşte. Candidatul istru a desfăşurat programul româneşte. Dr. oste, advocat a vorbit româneşte şi preotul rbesc din Ciacova dl Milosev, credincios ade­rat al alianţei noastre, sârbeşte. In urmă dl «preşedinte, protopopul P inc iu , a ţinut o irântare foarte potrivită.

ii

Aşa s'a făcut în toate locurile u n d e po ­porul a fost luminat.

P r i m i r e strălucită, entusiasm, promisiuni de credinţă a trebuit să ne facă a crede că dacă şi străinii şi mal cu seamă şvabii nu vor ţinea cu noi , dar dacă R o m â n i i vor rămânea tot aşa credincioşi, învingerea noastră e sigură. V ine ziua de alegere. L u m e a stă încordată. R o m â n i i s'au trezit, s'au sculat şi au întrat în luptă. Lupta e grea fiii d-că trebue să luptăm contra candidatului guvernamental , care e vici-şpanul comitatului. Toată ceata diregătorilor, notarilor şi antistiilor cemunalé a fost pusă în mişcare. S'a lucrat din resputeri şi din locuri străine alegătorii cari au avut vot la noi au fost chemaţi prin stăpânire să se presinte. Frica contrarilor a fost mare.

Dar venind comunele la votare ce vedem ? Intre Nemţ i i din Liebl ing şi Detta am văzut R o ­mâni , Sârbi şi toţi Bulgarii cari cu toţii şi-au dat voturile lor pe vicişpanul Capdebó Ger­gely. N o i a m rămas în minoritate cu546 voturi şi contrarii au învins cu 467 voturi. Bravii Ro­mâni cari au rămas credincioşi partidei noastre s'au luptat cu bărbăţie şi căderea noastră nu e ruşinea noastră.

N e ruşinam însă de ruşinea acelora, cari poartă vina că am căzut. Şi vina o poartă aici în cercul acesta mal cu seamă preoţiî gr.-cat. Teaha, protopopul din L ige t ; R o m u l u s lo>go-ticiu din Jebell, Ardelean Şimon, cari nu nu­mai că au vetat contra noastră ci au şi ifgitat şi corteşit pentru candidatul guvernamental. Preotul gr.-cat. din Ghitar dl Jumanca, nici n'a votat, nici agitat. Conştiinţa nu 1-a lăsat să-'şî vânză sângele şi să lucreze contra na­

ţiunii lor. N u mi-e iertat să trec cu vederea pe ju­

dele comunal din Jete l iu Dănilă Loichit iă, o m care ceteşte „Tribuna" are avere mare, creşte fetele în institutul de fete din Sibbiiu, susţinut cu spesele naţiunii rom. Şi dînsul lăpădîndu-se de conştiinţa de caracter, a lucrat din răsputeri şi ca director la institutul de credit „Jebeleana" a făcut presiune pe oameni i noştri! şi a dus la urnă 110 voturi R o m â n e . (Ruşine să-î fie I Nota Red.). Oare nu-î frică de blăstămul naţiuni!?

Contra preoţilor gr.-or. rom., — dăm mulţu­mită ceriului, n'avem să ne plângem. Nici unul dirtre ei n'a vo'at cu străinul, dar unul câte unul în fruntea turme! sale credincioase, au v o ­tat pentru sandidatul nostru. Cu mândrie tre­bue să amintesc numele mult veneratului pro-topresbiter al Ciacovel Ioan Pinciu. Ca vice-president al paitideî, cu colegul său zelosul Dr. Iuliu Coste în tot restimpul delà conferinţa naţională din Sibi iu şi până la alegere, neînce­tat au lucrat, au îndemnat şi toate le-au făcut ce au fost cu putinţă ca să deştepte poporul , a-I da învăţătură şi a-1 însufleţi pentru cauza noastră. Nu maî puţin zel au desvoltat şi ceia­lalţi preoţi in comunele lor şi In alte părţi. Cu laudă trebue să amintesc pe veteranul luptător de 40 ani în causa naţională Pavel Iancu, preot în Obad, care totdeauna credincios fost-a stea­gului naţional şi împreună cu noi de 40 ani a resfirat sămânţa naţionalismului între Români . Aurel Drfgan preot in Gbilad, Ioan Ioanescu preot în Jebeliu, T e o d o r Pocan preot în Je­bel iu , Stefan Tieran, preot în Voitec . Preotul din PetromanI era bolnav şi era foarte întristat că n'a putut lua parte la luptă. Preotul din Li-ghet Nicolae Ghirică încă a votat cu no!. Toţî şi-au împlinit datoria.

Dintre fruntaşii din comune , trebue să amintesc pe Ghiga Nicolaevic iu, notar în pen­s iune , Dănilă Cereguţiu înv. în pensiune, Se-coşanu, econom din Lighed, cari nu numai cu vorbe dar şi cu fapte au dovedit că-şî iubesc naţiunea. T o t aşa Graure, e conom din Jebeliu care a alergat şi prin alte comune să câştige voturi pentru noi.

Dintre comune s'au purtat maî bine Li-ghedul , Petroman, Obad, Jebeliu şi Ghilad. Unipul cu tot cu preot a fost a lui.

Astfel a decurs alegerea la noî. A m avut mulţi buni, dar durere şi mulţi răi. Şi dacă cel rătăciţi ar fi ţinut toţi cu noi, uşor am fi învins.

Cauza principală sunt preoii i ! N u pot să-mi explic cum preoţii Români ,

cari cunosc cauza nonstră naţională foarte bine, cari ştiu că ne luptăm din răsputeri pentru existenţa noastră naţională, contra atentatului

ucigător din partea guvernului — din gură şi în scris se apără şi eî contra proiectului lui Berzeviczy, care vrea să ne scoată limba din scoale , — dar acum când vine ca prin fapte să adeverească ce vorbesc, în faptă să lupte, şi'au uitat de lege, de drept, de dreptate, de popor şi de D u m n e z e u şi luptă contra naţiunii lor.

N u li-e frică de Dumnezeu ? N u li-e frică de blăstămul poporului care îi susţine din crunta lor sudoare ? !

Murmurul mării poporului profund jignit în cel mai sfânt sentiment al său, uşior se poate ridica pe surfaţia mării şi numai o schintee îl trebue care să le arate calea mântuirii, o clipă şi a-ţi perdut turma.

Românul de veacuri asuprit a dormit ; dar fiind de fire treaz, uşior se deşteaptă ; şi a-ţl văzut acolo unde e liber în lucrările sale cât de uşor schimbă guvernele sale?

Astădată a trecut. Ruşine destulă am păţit de după purtarea clerului gr. ca t , şi de după purtarea murdară a Români lor rătăciţi.

Sperăm că nu va fi mal mult aşa, c l de altcum, uşor se poate întâmpla să se verse pa­harul.

Bănăţianul.

Din cercul Peciclieî.

Ni-se cere publicarea următoarelor :

Onorată Redacţiune! .

In Nr. 5 de Duminecă a preţuitului nostru ziar „Tribuna" a apărut o corespondenţa sub titlu „Dela alegerea de deputat din Pecica" sub­scrisă de „un Român" de sub tufă, fireşte pen-tru-că nu avuse curagiul ca să o subscrie. Infa­miile la adresa noastrâ le respingem, ear în me­rit mai îndetail nu vom întră, până când nu vom cunoaşte numele adevărat al cinstitului mistifica­tor — care aşa se vede II este ruşine de numele ce-1 poarta —. După ce însă îl vom cunoaşte pe respectivul de sub tufă — dacă îl vom afla de demn, vom sta de vorbă cu el.

Rugându-vă ca în interesul adevărului să publicaţi această rectificare, am rămas

Pecica-română, la 14 Februarie 1905 m.

stimător! :

Ai on pilimon, jude comunal.

Simion Palincaş, N;colae Cadar, Nicola Dragoş, Petru Codoşi, Arsa Novac, Dinu Put a,

Stefan Puia,

Emanuil Puta bătrîn, Georgiu Puta,

Efremie Moldovan, sub. de nume.

E/tem Hedeşan, Stefan Roja,

Efrem Moldovan, învaţ&tor.

Petru Dragoş.

Deputăţia dela Făget .

Scîrba şi indignarea ce m'a cuprins de pur­tarea majorităţi! alegătorilor români, din cercul electoral Făget m'a făcut să nu ma! raportez, cum a decurs alegerea ! Zi de mare ruşine a fost, ziua de 26 Ianuarie pentru acest! Români, căci mi-e ruşine mie, să scriu câte voturi a avut can­didatul nostru Dr. Aurel Muntean faţă de ovreul Nemess Zsiga — în cerc curat românesc.

Popi, dască'î, ce! mai mulţi au votat şi dus oameni — ovreiului ; strigau bieţi! oameni cu inimă : „Popilor ! Daţi barem şi sânge ovreluî, să facă cu el maţes-jidoveşti !"

II ştiu cu numele, dar nu merită ca astfel de nume să ajungă în pressa ; Par'că nu îmi era milă de ţărani, car! cred că ştiţi, că ma! ales pe aici ce! mai mulţi nu au pic de conştiinţă naţio­nală ! Dar ce bătaia Iu! D-zeu să fie pe pop! şi dascăl! — onoare escepţiunilor — ?

Oare advocstul român, crescut cu bani din bănci româneşti aşa ştie lupta pentru neam, după spatele căruia trăeşte ! dar nu e mirare, căci băeţil să! nici nu ştiu vorbi decât : ungureşte !

Au fost şi preoţi şi dascăli la culme dar mi-e ruşine să spui câţi ! Onoare lor ! Chinezul din Bujor a cutezat să voteze cu naţionalistul, ear preoţii şi dascălii nostril, nu, căci aceştia se pretind oameni cult! (spoiţi !)

Mă mir că nu li-a căzut foc pe obraz a striga în prezenţa protopopului lor S. Olariu — că votează cu ovreu !

Doamne întoarceţi mila şi le dă minte (!) să se pocăiască.

Pag. 4 „T R 1 B U N A i l Nr. 29

Revoluţia din Rusia. Seria roşie.

Marele duce Sergius e al şeaselea mare personagiu al imperiului rus, care şi-a aflat moartea prin asasinat delà ridicarea pe tron a luï Nicolae II. El e al 13-lea — cifră fatală — contra căruia s'a făcut atentat.

Eată lista roşie a acestora : 22 Martie 1901. — Atentatul contra ma­

relui procuror al Sfântului Sinod, P o b i e d o n o s -ceff.

30 Martie 1901. — Asasinatul ministrului instrucţiei publice, Bogolepoff.

15 April , 1902. — Asasinatul ministrului internelor, Sipiagin.

19 Maiu 1902. — Generalul von W a l l , guvernorul general al Volhynieï e serios rănit la Vilna.

i i August , 1902. — Atentatul ţăranului Katchoura contra principelui Obolensky, gu­vernator al Charcoffuliiî.

37 Octombre 1903. — La Tifl is generalul principe Galitzin, guvernatorul general al Cau-cazuluï e rănit de trei indigeni din Caucaz.

13 Noembre 1903. — Metlenco, ministrul poliţiei , e rănit.

2 Ianuarie 1904. — Atentatul duor stu­denţi ai universităţii din Helsingfors contra că­pitanului Engelin, şeful poliţiei din Nicolaistad, în Finlanda.

22 Ianuarie 1904. — Atentatul contra ba­ronului Korff, guvernatorul delà Sonija.

16 Iunie 1904. — Asasinatul generalului Bobricoff, guvernatorul general al Finlandei .

17 Iulie 1904. — Asasmatul lui Andreff. vice-guvernâtorul Eiisabetopolei , în Caucaz.

28 Iulie 1904. — Asasinatul luï P l ehve , ministru de interne.

17 Februarie. 1905. —Asas ina tu l marelui duce Sergius.

Răsboiul ruso-japones şi antropologia. (Urmare).

Deci totalisând fenomenele, dacă în Ioc de acest! doî ani am lua cifra 100, nu ar vedea ori­cine, că progresul Japoniei a fost cu mult mal rapid decât al Rusiei ? Şi Rusia era în condition! ma! avantagioase, decât Japonia ; civilisaţia apu­seană străbătuse acolo de mal mult de doi secoli ; ea se afla în contact direct, imediat, continuu cu naţiunile cele maî civilisate ale Europei centrale; ea văzuse ca un puvoia curgând în ea capitalu­rile lumii întregi ! Cu toate acestea în drumul spre o civilisaţie superioară ea rămase îndărăpt şi la lungă distanţă de Japonia, care nu s'a bu­curat de aceste fericite condiţinnl decât în o mă­sură mal mică şi în timp cu mult maî scurt.

Continuând paralela între aceste două ţari cu cultură forţată, am putea indica unul câte unul toate fenomele psichologice, bune ori rele, cari caracterisează popoarele apusului, cari sunt înaintate în cultura. Japonia are jurnale, are un Parlament, caricaturi, şi industrie mare, greve şi socialism, Spleen şi sinucigaşi, o instrucţie po­porală foarte răspândită, datorie publică etc. Ea are apoi ceva, ce lipseşte cu lotul atât Englitereî. cât şi Germaniei, cât şi statelor unite în momen­tele grave şi supreme ale ultimelor răsboae ; are o pregătiră îngrijită şi sîrguincioasâ, reso'uţie serioasă, modestie extraordinară şi fenomenală atunci, când norocul e pe partea el. Are senti­ment patriotic foarte înflăcărat ; de multe-orî prea tare tinde spre şovinism.

Progresul atins în mal puţin de patru-zecî de anî de Japonia a fost pus în un relief brutal şi imposant prin biruinţele-I militare — şi cele­lalte victorii asupra Chinei fură mal puţin apre­ciate, fiindcă luptase cu o rasă inferioară. Ma! s'a impus şi prin mentalitatea claselor cultivate.

Trebue studiată şi apreciată mentalitatea claselor culte japoneze din diferiţi! articol! eco­nomici, istorici, politici, publicaţi prin principa­lele roviste ale Europei şi Statelor-unite, însă eu cred, că dintre toate e remarcabil articolul apă­

rut în o mare revistă nord-americană The Notth American Review, care discută în modul cel mal competent evenimentele contimporane cele maî discutate şi cele mai emoţionătoare.

L-a scris baronul Kentaro, membru al ca­mere! pairilor din Japonia, care şi-a făcut stu­diile la universitatea din Hirward în 1878, a fost profesor de drept la universitatea din Tokio şi ministru' de agricultură şi de comerciu, apoi de justiţie. Actualmente studiază condiţiiie economice din Statele-Unite.

In numărul din Novembre trecut a susnu-miteî reviste a publicat articolul : „ The yellow perii is ihe golden opportiinily for Japan", care merita a fi cunoscut în întregime. Iată-1 produs aproape în întregime :

După victoria noastră în războiul cu China din 1894—95 naţiunile occidentale văzură în noi o putere, care nu putea fi suprimată, nici ţinută în ostracism, ca o naţiune semi-independentă : de atunci s'a schimbat atitudinea şi ne admiră ca pe un membru al familiei niţiunilor civilisate.

Dacă e vr'un pericol în Orient, nu e peri­colul g-albin, ci pericolul alb ; primul e un nimic, al doilea e o realitate actuală.

Când începură să se audă voci despre pe­ricolul galbin, noi furăm siliţi să studiam acest subiect şi efectele sale internaţionale. De când cu deschiderea primului nostru parlament în 1890 atitudinea puterilor occidentale faţă de Japonia se schimba. Noî simţirăm, că Europa şi America ne tractează cu. o dragoste flască. Ne părea, că amiciî occidentali ne z í j : „Voî sunteţi minunaţi. Voî aţi introdus regimul constituţional şi adoptat civilizaţia occidentală. In cei din urmă c inc i sp re ­zece ani aţi făcut paşi minunat de bun! şi gigan-gatici. Vo! mai sunteţi o naţiune, care promite mult !" Insă puţin timp dup'aceea veni ulterior o schimbare. După-ce războiul se termina în favo­rul nostru, puterile occidentale nu maî încercară să ne domine. Elé începură a trata cu Japonia cu respect şi a-i recunoaşte o putere morală şi militară, care nici n'o bănuiau maî nainte.

(Va urma).

Dare de seamă şi mulţumită publică. La productiunea aranjată în comuna Ş e -

limber în sara de 2/15 Ianuarie a. c. a fost venit curat 63 coroane 20 fiierî. Venitul curat e destinat pentru facerea unor băncî acomodate pentru şcoala noastră. V e n i m decî prin aceasta a mulţumi tuturor participanţilor pentru spf l -ginul oferit în deosebi d-lor suprasolveuţî , cari sunt următorii: Ştefan Drag ic iu40 fii., Dumitru Popovic iu 80 fii., învăţători (Sadu) ; Aurel Barbu învăţător I cor., Ioan Nedelcu 1 cor., August in Nedelcu, comerciant 60 fii., Nicolae Sacarea, învăţător 60 fii., D u m tru Sacarea, paroh 1 c o r . Ioan Roman, paroh 1.20 cor. (Tăimăcel) ; Petru Drăgoiu (Sibiiu) 80 fil. ; ILie Dragomir, (Şura-mare) 40 fii.; Alexandru Morariu vice-notar 40 fii, Aurel Moga, notar 1 cor., (Vestein), Mihaila Jurca, notar (Răşinar), 1 coroană.

D-zeu să le răsplătească jertfa adusă. , " Şelimber, 20 Ianuarie 1905.

în numele comit, parodiial : Ntcolau Vlad,

paroh şi pieşod. comitetului.

A R A 1), 25 Februarie n. 1905. — Mandatul contelui Tisza atacat la Curie.

Se telegrafează din Budapesta : Alegători! din Bel­város aî contelui Andrássy, care, se ştie, căzuse la alegerile trecute faţă de contele Tisza, au atacat cu petiţiune la Curie mandatul acestuia. Eri au înnaintat petiţiunea, care se'nţelege a făcut mare senzaţie în toate cercurile politice.

— Rectificare. întregim seria pa r t ic ipan-telor la petrecerea de Jo! cu doamna Elsa Dr. Crişan şi d-şoara Domnica Ghi.-top.

— Alegerea din Ocna petiţionată. Ni-| scrie din Budapesta, că contra mandatului Dr. Markbreit Gyula, ales la Ocna, s'a înainta* petiţie de nulificare. Motivele sunt cu droaie;

— Festivitate şcolară. In ziua dej. Martie, n. la orele 5 va avea loc la scoale de fete cu internat din Arad, o festivitaţf şcolară cu muzică, declamaţiunl, cant sila blourî vil. Programul detaiat s e va pablicB ulterior. L

— 0 Românca — detectiv. Din Bucure}! se scrie: Săptămâna trecută a fost estradatäa« torităţilor din Helveţia o femeie, care se nunfl „contesa „French" fiind acusată, câ ar fi f ie l mari datorii la unii din giuvaergii din oraşul M veţian Lausanne, luând pe datorii inele, ceastj şi alte IncrurI scumpe. Contesa French a mal multe săptămâni arestată în Bucureşti, tămâna trecuta a fost escortată din Bucure Elveţia, fiind însoţită de d-na Miclescu, care în serviciul poliţiei din Bucureşti. Poliţia din 9 sanne a rămas foarte surprinsă, când a Щ sosind la gară pe aventuriera French însoţitâl o femeie şi ziarele de-acolo sunt pline de lai la аАгеза d-neï Miclescu, care prin fapta el a| vedit un curagiu şi o dibăcie atât de mare.

— împăratul Yilhelm desminte. D e l a | soane, ce stau aproape de curtea imperială Berlin s'a răspândit vestea, că nu de mult eins] i-a cetit împăratului Wilhelm un articol de care spunea, că Wilhelm a îndemnat pe ţari răsboiul cu Japonezii şi tot el a dat sfatul, sil dea constituţie ponorului împăratul a scris ac| cuvinte lângă articol.

„Minciună ! Dumnezeu să mă fereascli,| să mă amestec vr'odată cu gând rău în interne ale unei ţări.

— O anecdotă despre Maxim Gorki „Cl nicleu povesteşte : Maxim Gorki era într'o sarj teatrul din Moscva, ca să vadă piesa unu! favorit. Cum îl văzu, publicul se întoarse sprsj fără a maî da atenţie celor de pe bină şiînţ а-ï face ovaţiunî. Supărat Gorki pentru o tare fa{ă de frumoasa piesă de teatru, ţină I mătoarea dicţie : „De ce vă înholbatî aşa la m| Eu nu-s baletistă, nici Venus din Milo . . scriu poveşti, carî vă plac, ceea-ce mă cură foarte. D'aceea însă n'aveţî nicî un să vă 'nholbaţî la mine. Noî am venit aia] privim o piesă frumoasă. Fiţi buni şi fiţi iar mie daţi-ml p a c e ! Publicul se minunat cepu a avea o bucurie sonoră, aplauze, strlj Mâniat Gorki părăsi teatrul.

5— Fericitul Bűlow. Un Jidan din Uni ar da mult să-1 îmbie împăratul Garmaniej titluri. Biilow adecă nicî de cum nu vrea principe. A maî vrut odată să-1 facă prij împăratul Wilhelm, dar n'a primit, de oare-a zicea — n'are copiî. Probabil, că nicî a| oară nu se va lăsa înduplecat.

— Descoperire. Un tânăr din Turin, a descoperit, că umplându-se două tuburi c i care materie foarte ieftină, зе desvoltă of foarte mare, capabilă de a pune maşiaelţ mişcare.

Mione zice, că e sigur că descoperiri face de prisos întrebuinţarea cărbunilor saiij tricităţiî.

— Universitate din Belgrad. Scupc bească a hotărât, că vor transforma şcoalij perioară din Belgrad în universitate.

— Incidentul delà Hull. Intre întâi] rile războiului ruso-japonez a făcut marei catastrofa delà Hull. Inapropiere de Hullj escadra baltică a atacat nişte bărci de pa considerându-le torpede japoneze. Cornii ternaţională designată pentru studiarea catasl a adus următoarea sentinţă :

Amiralul rus Rosdestvensky cu ii putut presupune, că flota sa e în pericol! numaî aşa a putut proceda, c u m a şi pr<

— Soţia Iul Sergius şi atentatonil.1 rul foarte răspândit „Petit Parisien" scrief toarea întâmplare foarte interesantă :

Revoluţionarul, care a omorît pei duce Sergius s'a esprimat, că ar voi cal

Dr. VICTOR D» ШШЯ medic aniversai, profesor cvaliflcat de scoale medii p. studiul higiénéi.

Institut de dantură medicală şi pentru technica de dinţi.

ARAI), Piaţa Andrássy Nr. 22, etagînl I., vis-à-vis de casa comitatului. 428

Tractament special al durerilor de dinţi şi a boaleloe de fălcii tură totală şi particulară conform diferitelor proceduri. Plombării ment, cu sticlă, email , porcelan, amalgam de aur, şi aur cheraict| Operaţiuni diferite la aşezarea coroanei de dinţî. Coroane de şi aur conform indicaţiuniler specialiştilor savanţi. Dantură fixaţij bilă, după sistem american. T o t felul de execuţii de cauciuc, dantură întreagă fără cerul guriî. Scoateri de dinţî fără nicî o du

••a. •11 ....

Nr. 29 T R I B U N A Pag. 7

Furniaez a c a s ă :

| Cărbuni de peatră de Salgó-Tarjân pentru 1 fl. 70 cr.

[ Cărbuni de Jemn de fag pentru 2 fl 20 cr.

Lemne de foc mărunţite pentru 1 fl. Câte o sută chilograme.

Comandele sunt a se adresa lui :

ALTMANN EDE I — neguţător de specialităţi. —

Arad, Str. Wesselényi Nr 48.

ad 'S ex.

xo ca. s

Să păgu­beşte pe sine Însuşi, cel-

ce nu-şî re­stabileşte

via cu vită

delà p r i m a cu l tu ră de Viţă î n TîrnaVa Propr ie ta r : Caspar i Fr igyes Mediaş ,

(eom. ТДгпатоі.) Viţa a fost udată zilnic In decursul secetei din vara t recută, cu 2 milioane litre de apă, prin сѳ mlăditale s'au desvoltat în mod ideal. — Catalog

Ilustrat gratuit. 445 I

Bijuterii, oroloage, aur călcat si recuisite de arerint, sodulî de ama­netare eumporă pentru preţurile c e l e m*i mari orï Je schimba peutru obiecte noî

DEUTSCH IZIDOR oiasornie&r şi g iuvaerg iu

A R A D , S t r a d a B i s e r i & i i (Palatul minoriţilor.)

Isvorul oel mal eftia da oumperara de : bijuterii şi oro loage . -

F r i e d m a n n L a j o s prăvăl ie de coloniale şi del icatese

ARAD, Piaţa Libertăţii Nr. 4 (lângă cafeneaua Pölzl) Ш Am onoarea aduce la cunoştinţa onoratului public că pe p i a ţ a Li- tgj

bertaţil (lângă cafeneaua Pölzl), am deschis

o prăvălie de coloniale şi delicatese corespunzătoare cerinţelor timpului modern. -*Д

Am stabil În deposit tot felul de cele maî bune coloniale, beuturi din I toată şi streine, ceaiuri, prăjituri pentru ceai (Cabos veritabil) mare asor­timent cu delicatese, caşuri, mezeluri (şi coşer) ş. a. m. Când cer protecţia onor. pubiic tl asigur despre serviciu punctual şi solid.

Cu deosebită stimă comande din provinţă Friedmann Lajos

! 0 S e C U t U P r 0 m P Í - 520 A r a d , p i a ţ a L i b e r t ă ţ i T n r . 4 (1. Pöl . l ) . g

V & * У^фф ^¥¥щ> wwm- ^ # 1

V A R G A J A N O S a t e l i e r d e t a p i s e r i e ş i î n f r u m s e ţ a r e . =

Arad, Strada Zrinyi Nr. 2 (Casa Sebessi). Recomandă magazinul său bogat HRörtat cu mode le

de garnituri de salon, de odăi pentru bărbaţi, precum şi de o tomane pentru dormitorii şi refectori! .

B U I ' G B T E şi P L A N U R I ' 4 4 7 delà ce l e mai s imple până' la c e l e mai corăspunzătoare

- gratuit. -

R E P A R Ă R I şi T R A N S F O R M Ă R I după stil modern In loc şi In provincie ••

Ш

Obducere de biliarde pentru preţurile cele mal culante.

Éicator de p â n z e p e drot, de împletituri de drot, d e site şi de h ndurï d e drot de oţel pentru paturi.

ARAD, József főherczeg-ut 8. szám. Recomandă diferitele за іѳ fabricate de pânsă de drot (de

fen (ar.imă), fer şi de pânză de drot suflat cu ţine, care e &flă în Deposit) ma! a l e s pentru mori, fabrice şi pentru 8opuri economice , recomand de a s e m e n e a sitele pentru ciu­rurile v e n t i l a t o a r e Bacher.

Pregătesc împletituri de drot pentru îngrădit grădini, par-un, curţi pentru găini şi pă iuri de sălbătăciunl, construesc pururi (potreacurl) de a les petr ice le , nă=?ip şi cărbuni de paatră entru scopuri de zidire, de mine, de grădinărit, grilaje pentru sreetre la pivniţe şi magazine, receptori de schîntel pentru eşurl la locomot ive şi de fabrică. 230

Funduri d e drot de oţel pentru paturi, in pentru putinţa de a s e ţ inea curate aant foarte recoman-ibile. Diferite s î te de păr, fer, cupru (aramă) şi mătasă , eşurl pentru tabac şi s î te pentru cernut, precum şi tot felul e obiecte neînşirate aci s e pregătesc şi construesc în cali­

tatea cea mai bună pentru preţuri moderate.

I B A N I 1 ( f pe proprietăţi de pământ, case până la 60 —707 0 ф

a valorii nominale cu amortizaţie de 5—62 ani. 33 Conform sumei împrumutate pe lâuga 4 , 5 ° / 0 .

Credit personal pe s e a m a ofleerilor, pensionarilor şi funcţionarilor.

Convertirea de datorii cu procente mari. împrumut anticipativ nu este.

S z a t h m à r y D e z s ő institut do împrumuturi de bani.

ARAD, Strada Deâk Perene TSt. 33. (edificiul camere i advocaţiale) .

= = Agenţi se accepteaza . =

440

Garol Drössler fabrică c e s . reg . de maşini agr ico le .

Budapesta, VI. Váci körút 59 transpoartă automobile , l ocomot ive eu vapor, grapă de vapor , imblăcee cu vapor, imblăeee de mână şi (járgáöyos) motoare de u'el crud, monteaea mori şi tot felul de maşini agricole .

Marfă solidă, pe lângă eondiţiunl favorabile de plată. —

S e trimit cata loage de preţ şi cheltuel l gratuit.

Se caută agenţi. 490

M N a m a î p e s e a r t t î m p I

N o u t ă ţ i d e s e n s a ţ i e ! Am o i o ü r e a iaşt inţa pa onoratul oublie, ca pa

bulevardul Principala Jog<f (Jóasaf fŐharcz3g-ut ) Nr. 11

Am aranjat un atelier electrial de fotografie pe hârtie îa care In d a c i r s da 5 minuta fac o fotografia admi­rabilă pa hârtie, pa cara onor. public o poate lua imediat, cu preţuri fab doasa de effcina :

1 fotografie vizii până la trei persoane 25 cr. (50 fii.) 1 grapă cabinet 50 cr. (1 cor.) 3 cărţi posta le eu fotografia 1 cor .

Solicitând vis i tarea O Ü J : . publie Rămâa cu deosebită st imă

4T3 Kohn Lajos fotograf.

Pag. 8. „ T R I B U N A" Nr 21

„SILVANIA" institut de credit şi economii, societate pe acţiî în Şimleul-Silvanieî.

C O N V O C A R E . Domnii acţionari aï institutului de credit şi economii «5І1ѴапІа>, societate pe acţiuni, în virtutea §-luï 29 din statute se invită]

XVII-a adunare generală ordinară, care se va ţinea în Şimleul-Silvanieî la 23 Martie st. n. 1 9 О 5 la i o ore n. a. în localitatea institutului.

O b i e c t e l e p u s e l a o r d i n e a z i l e i s u t: ï . Raportul anual al direcţiune!. 2. Raportul comitetului de revisiune asupra computulul anual, al bilanţului şi a propunerilor pentru împărţirea profitJ 3. Stabilirea bilanţului anual şi fixarea dividendelor. 4 . Determinarea scopului, spre care este a să întrebuinţa suma provăzută în §. 99 . p . f. 5 . Fixarea preţului marcelor de présenta şi a onorarelor plată. 6 . Eventuale propuneri. 7 . Esmiterea alor 3 membri pentru verificarea procesului verbal. 8. Decis asupra înfiinţării unei filială. Să atrage atenţiunea domnilor acţionari la disposiţiunea §-Iuî 28 din statute în sensul căruia «la adunarea generală aul

numai acel acţionari, cari cu cel puţin jumătate de an mal înainte sunt trecuţi în registrul acţionarilor şi ca atarl cel puţin cui zi înainte de adunarea generală la direcţiunea institutului, sau la locuri desemnate prin direcţiune au depus acţiunile lor eveJ şi documentele de plenipotinţă. Acţiunile depuse în locuri desemnate prin direcţiune să vor lua în considerare numai încât ra salul despre depunerea acelora cu una zi mal înainte de adunarea generală s'au depus la direcţiunea institutului*.

Pentru depunerea, respective primirea acţiunilor şi a documentelor de plenipotinţă pentru acest an s'au desemnat, rel tive au fost rugaţi, institutele: «Albina» în Sibiiu, «Satmäreana» în Seini, «Sălăgiana» în Jibou, «Bihoreana» şi capitlul gr.-cij Oradea-mare, «Chiorana» în Şomcuta şi dd. Vasiliu Pâtcaş în Hotoan şi Florian Cocian în Cehul-Silvaniel».

Acţiunile, documentele de plenipotinţă şi reversalele despre depunerea acţiunilor la locurile mal sus desemnate, suntl présenta la institut până la 22 Martie st. n. 4 ore după ameazăzi.

Şimleul-Silvanieî, în 8 Februarie , 9 0 5 . О І Г е С І І и П в а i n s t » u t u l w A c t i v e . Contul Bilanţului. P a e

162

" 3 3 200 158 1 5 9 1 1 5

67, ist; 127, 157

I 6 1 132, 1Í9 176, 1 180, 197

I 5 6

7O 189

192, 87

I 9 O 145, 16; 163, 164

Cassa în numărar Cambii de bancă escomptate . . . . Cont-curent împrumuturi pe hipotecă împrumuturi pe obligaţiuni împrumuturi pe amanete Efecte Casele institutului alte realităţi . , . . Bon în Giro-conto şi la alte bănci . . Mobiliar < 4000.

după amortisare 400. Interese de reescompt anticipate .

» » efecte neridicate . . . . Avansuri, arânzî. interese restante şi vadiî Depuneri proprii Diverse conturi debitoare

Cor. b. 2 8 3 6 4 5 0

18209OOJ— 3 9 9 О 5 8 6 3 403ÜG34O

46202 c,8 1686J—

65662I54 i 7 5 3 9 6 ; 5 0

2 7 5 8 2 4 1

3600 7 2 1 2 2 8 4 2

2 2 0 0 5 IO3OO — 1 9 4 7 2 1 5 1

46

10

3 1 2 3 4 4 2 І О 3

1 1 8 1 5 2 l93

153, 200

I 4 2 69

186 1 5 1

66, 72 179.

183, 188 194.

Capital social Fond de réserva*) . . 1 . F o n d de pensiune . . . . Fond cultural ,

} Depuneri pentru fructificare a) depuneri pe libele . b) Depuneri de cont-curent

Cambii d e ' b a n c ă reescomptate Interese transitoare anticipate Dividende neridicate

^ Deposite de cassă . . . . I Diverse conturi creditoare \. ' Profit curat

1 5 6 9 5 2 4 . 9 8 3 4 6 2 4 . 7 6

3 I 2 3 4

Eşite. Contul profit şi P^rderi. Intrai

1 7 3

182, 181 112.

166, 170 55

41, 25 29.

156, 159

Interese : pentru depuneri spre fructificare 7 5 1 0 1 . 6 1

» reescompt . . . . . 3 3 3 5 3 - 8 1

1 Sprese: Salare, maree de presinţe şi relut de cuatir 2 0 6 0 4 . 9 2

tipar., porto, luminat şi alte spese 9 5 2 9 . 9 6 Dare : V

dare directă 9 4 6 9 . 2 4 » după interesele de depuneri 6 2 5 0 . 7 9

Amortisărî \ Profit curat

Cor.

I O 8 4 5 5

b.

4 2

З 0 1 3 4 8 8

I 5720 761

60604

° 3

8 3

2 1 5 6 7 5 66

1 8 7 1 7 2 1 5 4 1 6 9 i 8 q 1 6 8 1 2 8 1 8 9

0», 103 165. 1 6 7

Interese : delà cambii de bancă escomptate

» credite de cont-curent » » pe hipotecă » » » obligaţiuni » depuneri proprii de întârziere

delà credite pe amanete » efecte

Provisiunî si alte venite . Chirii si arânzî

1 2 2 3 3 4 . 6 7 2 9 1 3 3 . 8 8 3 2 6 2 0 . 1 0

2 3 0 9 - 5 7 3 0 0 . —

5 4 9 7 . 8 1 7 8 . 6 6

3 8 8 8 . 7 1

Cor.

1961ÍI

51

215M

Şimleu, la 31 Decembre 1 9 0 4 .

A n d r e i U Gosma m. p., dir. executiv.

*) Cu dotaţinnea din anul acesta va fl C 260,0

Ioan P. Lazar m. p., şef-comtabil O l r e o t i u i i o « . *

George Pop de Eàsestï m. p., preş. Alinipiu Barbolovicï m. p. Yasile Pap m. p .* George MaiorJ Michail Bohăţiel m. p. Augustin Marcus m. p. Augustin Yieaşiu m. p. Vasile Pătcaş m.

Subsemnatul comitet examinând acest cont l'am aflat în regulă şi consonanţă cu registrele institutului. — Şimleu, 8 Februarie| C o m i t e t u l d e r e v i s i u u e

Florian Cocian m. p. Teodor Pop m. p . /Ş^r .%toniu Báliban m . i

ARAD, Tipografia George NichinJ*

Nr. 29. „ T R I B Ü N A"

îndreptări de blwse se efeptuesc la moment

Casă de bluse şi atelier pentru confecţionrea

de haine femeestï

P i a ţ a l i b e r t ă ţ i i ЯО. (Palatul contelui Nádasdy)

Recomand atelierul meu pentru confecţionarea d< haine femeeşti binevoitoarei atenţiuni a on. public de dame.

Cu deosebită stimă

Koszilkov József. 437

romande din provincie se ciVtiiese, promt

Avis p r e a l a b i l .

Cea mai mare magazie a Aradului

bluse şi toalete de dame şi copil gata, Piaţa Libertăţii Nr. 3, casa Dr. Reisinger.

Cu stimă aduc la cunoştinţă onoratului pu­blic, ca pe p i a ţ a l i be r t ă ţ i i J i r . 3 , deschid î n 1 6 a . c. o

prăvălie pentru toalete gata de dame şi copil. Cu stimă:

Winternitz Jgnö.

521

C o m a n d e d u p ă m ă s u r ă In t impul c e l m a î s c u r t .

Kováts és Thomay

к

Р . Т .

f м i i i - ï .

K o e s u t h - u t c z a s z á m .

m Щ N Ы N Щ Ы

Ц n

A v e m onoare a ne recomanda în preţiosul D-voastră sprijin prăvălia noastră de renume pentru construirea de trăsuri.

După esperienţele câştigate 7 ani dearândul în fa­brica de echipaje imp. reg. de curte a Fraţilor Klber suntem în plăcuta posiţiune de a corespunde şi celor mal extreme pretensiunî.

Fabricăm echipage noi conform comande! primim reparări pentru preţuri eftine şi culante.

Я Trăsuri gata în deposit. Preţ-curent gratis şi franco.

^gf| Cu deosebita s t imă .

Щ ш Kováts és Thomay Щ fauri.

^ Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж

fei

M m

жхшхшжшшшшх Fr lde r l c Honig

Turnătorie, fabric-ä de clopote şi metal, arangeata pe motor de vapor.

Arad, strada Rákóczi N*. S'a f o n d a t l a 1840.

P r e m i a t J a 1 8 Ѳ О c u c e a m a i m a r o

m e d a l i e d e s t a t .

Cu garanţie pe maî mulţi ani şi pe lângă cele mai favorabile condiţii de plutire — recomandă clopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantagiul că faţa cu orice alte clopote, la turnarea unui şi aceluiaşi clopot tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—Э0°/0 la greutatea metalului.

Recomandă tot-odată clopote de fer, ce se pot învîrti şi postamenteiÎ de fer, prin-

a căror întrebuinţare clopotele se pot souti de erepat şi chiar şi cele mal mari clopote se pot trage fâră-ca să вѳ clatine turnul.

Recomandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate învîrti. cum şi turnarea din nou a clopotelor vechi, sau schimbarea lor cu clopote nouă pe lângă o supra-golvire neînsemnată-

Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni — la dorinţă se trimit gratis 7 21-25

Ш !

(A s i g u r á r i c o n t r a f o c u l u î : case, mobile, vesminte, m&rfuri !

bucate.!!©:' ir

a 3

SC u eu 03

.5 %

Ф

o >_ — > t-i cS t * ** t

3 * •

s

[ѳоішоиооэ o j o ţ u B i d o ţ B o ţ iè m z ş > o ' w b o ş s

' m z n a n o n o : l a u ţ p n ţ j g gjţaoo 1 \ в д n 8 i s y

isoe

Pag. 10 . T R I B U N A Nr. 28.

ШШВШШШШШШШЖШ

AVI e s Am onoare & aduce la cunoştinţa distinsului

public din Arad şi provincie, că mi-am aranjat perfect afacerile şi pot continua cu toate puterile

meseria mea de zidărie deoarece în decursul сніог 21 de ani de activitatea de sine stătătoare, lucrările mele au fost primite cu mul­ţumire şi satisfacţie — îmi iau libertatea a solicita şi mai dep»rt« protecţia On. public — asig. dinainte că şi de ari înainte mă voi nisui să săvârşesc ori ce lucrare de zidire ce mi-se încrede, cu aceiaşi soli­ditate şi conştienţiositnte.

Ian în întreprindere orï-ce Ztdifï IIOÏ în orî-ce formă, modificări şi r e p a r a ţ i i după planul şi preţul sta­bilit. Mi-am deschis cancelari? in Str. Leiningen Nr. 11 şi r<>£ pe Ou. public să mă piotrgeze.

Cu dbtinsă stimă 498

Weszely J. Pál, tâmplar.

Ш ш III III • maţ**» »MIM» §M«gj»i > " 1 L 4 I f ' '" ' • f — | finjii |lj • щ (umj

тшшшшшшшшш jg Primul institut de artă sud-ungar pentru — S . zidirea de altare, de sculptura si de aurit. § Temesvár-József văr os, vis-à-vis de claustra. ä Atrag atenţiunea ргѳа onoratei preoţim! şi a d-lor 5> curatori supremi bisericeşti, ca în atelierul meu pre-^ gătesc iconostase noi, altare, scaune episcopeşlî si félte

ггдттгтпшііпмпііііі I • aranjamente complete bisericeşti 3ft P e iconostas pictez nouă Ş$ iconi de arta, afară de а с і е к Э ) auresc şi vdpsesc din nou ico-nostase vechi. Primesc şi vap- | n silul de biserici. Trimit schiţe ^ de plan gratuit. L* dorinţă Ä ) călătoresc la faţa locului pe

\ spese l e mele. Recomand icoa Ж I nele mele de relief, peatrâ ma- 3 ß I sivă cu vâpseală polichronică, ffi ! statue sânte delà 60—180 cm. <J) ! mărim. Madonna de Lourdes, ^ I Inima Măriei de 9 ani bogü*t ^ I aurite cu văpseală polichro-

I ПІСЙ.

De présent se pregăteşte I pe seama bisericel din Kesa-! Mare: Inima sfântă a Iul (

Usus si Madona de Lourdes " tn înălţime de 160 cm.

De serviciu prompt şi echitabil îngrijeşte :

. 1 4 0 - 5 2 ( C

» N A G Y N E P . J Á N O S ® ^ Temesvár Józsefváros, Bonnaz-utc{a 6 sz. (casa proprie).

Condiţiunea principală a

F R U M S E T E I , este, că faţa şi manile să fie fine, ear In scopul acesta

j|j mijlocul cel mal potrivit este

j j C r e m a - G y ö n g y

f

щ m m M m <\

# 4M

oare este cu deeăvtrşire inofensivă şi face pelea fină de loc după o singuiă folosire.

In urma unei folosiri îndelungate mitesseril supă­răcios!, aluniţele şi petele de ficat dispar.

Preţul un borcan I cor.

r ă p i i h C r e m a - ü y ö n g j 1 cor« G y ö n g y - C r é m a p ú d e r 1 c o p .

Se poate comanda delà:

Dl i A R A D , Pécskai-ut. 287

Deschidere de prăvălie! Piaţa Libertăţi i N p . 1 7 .

(lângă Ipar és Népbank)

am deschis eselusivă prăvălie pentru stofe de h sine bărbăteşti, unde fle-care cumpărător la cum­părarea hainelor de cari are lipsă poate CCOHOIfliSÎ Уб°/о — Avem în deposit fabricate din ţeară, engleze şi diu Brünn, a căror calitate escelentă

firma ia responsabilitatea

Cu deosebită stimă

Lelcliner ;i Fleischer deposit esclusiv de postav In Arad şi Pécs.

V i n d e r e î n e n g r oi s ş i de ta i l .

504