8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

1/13

Terapia ABA si Terapia PECS

Terapia ABA (applied behavior analysis)

GENERALITATI :

Terapia ABA este recunoscut pe plan mondial ca tratament sigur pentru copiiiautiti. Cercettorii susin c cca 47% dintre copii pot scpa de diagnosticul deautism, devenind la fel ca i ceilali copii de vrsta lor, dac terapia ABA estenceput nainte de vrsta de 4 ani i se fac 30-40 de ore de terapie sptmnal,timp de 2 ani. Copiii autiti cu vrste cuprinse ntre 2 ani i jumtate - 5 ani au marianse de recuperare dac fac terapia ABA.

Analiza comportamental aplicat (ABA) reprezint folosirea tehnicilor iprincipiilor necesare, n vederea abordrii problemelor importante din punct devedere social care determin schimbri majore n comportament.Este un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr. Ivar Lovaas n anii

70, centrat pe ideea c anumite comportamente ale copiilor apar sau nu n funciede mediu. Bazat pe teoriile comportamentale, ABA demonstreaz c schimbndanumite condiii n mediu, comportamentele copiilor se schimb n consecin. Esteun sistem de nvare, un program care i propune s modifice comportamentulcopilului n mod sistematic i intensiv. Sistemul are obiective clar formulate,

mprite n sarcini mici, astfel nct evoluia copilului s poat fi msuratpermanent. ntrirea comportamentului se face cu recompense, ntreg sistemulfuncionnd pe baza acestor ntritori, fie materiali, fie sociali.

Ea se bazeaza pe teoriile comportamentale, adica:

Antecedente Este stimulul care apare Este un act pe care

inaintea comportamentului, realizeaza un individ. astfel incat acesta este ceea ce se intampla inainteca comportamentul sa fiedemonstrate.

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

2/13

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

3/13

-!!! Instructajul poate consta intr-un cuvant, o propozitie, prezentarea unui obiectsau a unei actiuni si are scopul de a-I comunica elevului ce trebuie sa faca.-la inceput nu are nici o semnificatie pentru elev dar, dupa un anumit numar deintalniri, instructajul ajunge sa controleze comportamentul elevului.

-din momentul in care instructajul controleaza comportamentul copilului el se vanumi stimul discriptiv sau SD-el semnalizeaza copulului ca se cere un raspuns si intaritorul este disponibil.-trebuie realizat cu o voce care este usor mai tare si mai aoturitar decat modulobisnuit de vorbire, in special in etapele initiale ale programului.-nu trebuie adaugat nici un cuvant in plus. SD trebuie lansat cu consecventa petoata durata predarii.-numele copilului nu trebuie folosit inainte de lansarea SD-ului.-nu va fi repetar inainte de terminarea fiecarei incercari.

Raspunsul (R)

-acesta este ceea ce copilul face ca raspunsul la si prin urmare urmeaza SR-criterile pentru un raspuns correct la un anumit SD sunt stabilite de la inceput sivor fi considerate ca si corecte doar acele criterii. De exemplu:SD = fa cu manaR=copilul ridica un brat dintr-o parte in alta-copilul are interval de 3-5 secunde pentru raspuns; daca raspunsul nu apare inacest intervat se considera nonraspuns (acesta nu este inclus cand se calculeazarata succesului)-nici un alt comportament nu trebuie sa fie prezentat pe perioada raspunsului (nicicomportamentele autostimulative)

Stimulul intaritor (SR)

-acesta este o consecinta pozitiva oferita cand copilul demonstreaza un raspunscorrect-urmeaza imediat un raspuns correct-nu trebuie sa existe nici o intarziere in oferirea intaritorului in studiile initiale aleprogramului-intaritorul oferit drept consecinta unui raspuns corect nu trebuie sa fie disponibilpentru copil in nici o alta ocazie (acesta inseamna ca lucrurile pe care copilul leprimeste ca intaritori pe durata sesiunii nu vor fi disponibile in afara ei)

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

4/13

-lucrurile care vor fi folosite drept intaritori variaza de la copil la copil, prinurmare ele trebuie selectate individual-este necesar caintaritorii utilizati sa fie usor de oferit, iar mancarea sa fie usormestecata.

-intaritorii verbali trebuie sa sune foarte diferit de vocea folosita pentru lansareaSD-ului si de cea care spune NU-ea trebuie sa fie vesela si plina de emotii-o cantitate mai mare de intaritori va avea un effect mai puterni dar poate cauzasatietate-intrarea trebuie sa fie diferentiata-exista diferite tipuri de intaritori: pozitivi si negative, primary si secundari

Modalitatea de a spune NU

-folosit drept consecinta imediata pentru un raspuns care este incorrect sau unnonraspuns-folosit doar atunci cand copilul aatins criteriile de masterare pentru acel raspuns,deci suntem siguri ca copilul cunoaste raspunsul-folosind NU inseamna ca copilului ii este clar ce este corect si ce nu este si ajutacopilul sa discrimineze intre raspunsuri diferite-folosind NU inseamna ca tutorii sunt consegventi in consecintele pentru unraspuns incorrect sau nonraspuns-NU se spune cu voce calma si neutral

Intarirea

Dedifitie: principiul intariri se refera la cresterea in frecventa a raspunsului candraspunsul este urmat de o anumita consecinta (Kazdin.,1994)-intarirea este un eveniment pozitiv prezentat imediat, dupa un comportament-este definite de faptul ca va creste frecventa comportamentului caruia ii urmeaza-daca fecventa comportamentului nu crste drept urmare a prezantarii a ceea ce vaconsidra a fi intaritorul, atunci evenimentul sau itemul nu este intaritor-intaritorul nu este acelas lucru cu recompense. Recompensa este un evenimet sau pcare poate fid at sau primit in schimbul a ceea ce faci, dar nu inseamna ca va crestefrecventa comportamentului

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

5/13

Promtul-sugestia

Promtul este ajutorul pe care il oferim unui copil pentru a-l invata cum sa realizat osarcina.

CAND FOLOSIM PROMPTURILE?-cand o sarcina este complet naua pentru un copil, raspunsul poate fi promptat demai multe ori, acest lucru fiind cunoscut dreptincercari de grup

CUM FOLOSIM PROMTURILE?-ingeneral un promt trebuie sa fie oferit intr-un interval de timp cat mai apropiatde SD (instructiunea) sau in acelasi timp cu acesta

Clasificarea promturilor

Promtul fizic Demonstratia-modelarea Intarirea (folosirea intariri ca promt) Pozitionarea Corelarea cu cunostintele anterioare Pozitionarea Instructajul verbal Inflexiunile vocale

Promtul fizic

-reprezinta un ghidaj fizic prin care noi ii aratam copilului cum se realizeaza oanumita actiune (lucru)-acesta poate fi realizat atunci cand asezam mana noastra peste mana copilului,ajutandu-l sa indeplineasca o anumita sarcina, cum ar fi batutul intr-o toba:

Demonstratia-modelarea

-acest promt impica imitarea-prin urmare, copilul are nevoie da cunoasca dejamecanismele imitarii, pentru ca noi sa putem folosi acest tip de promt-demonstratia presupune ca tutorele sa demonstreza sarcina, modelarea implicand oalta persoana care sa modeleze sarcina pentru copil

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

6/13

Intarirea (folosirea intariri ca promt)

-cresterea perioadei cand oferim promtul, obtinerea unui raspuns corect si oferireaimediata a unui alt SD- inseamna ca copilul a avut o experienta recenta a unui

raspuns corect care a fost intarit, ceea ce il determina sa ofere din nou un raspunscorect

Pozitionarea

-tinta este asezata mai aproape de copil

Corelarea cu cunostintele anterioare

-folosirea unor cunostinte pe care copilul deja le are pentru a-l ajuta sa ofere unraspuns corect

Instructajul verbal

-presupune oferirea unor instructiuni verbale, de exemplu: aseaza-l pe cel verde peraft

Inflexiuni vocale

-sublinierea celui mai important cuvant din cadrul unui SD poate indica copilului careparte este necesara sa o asculte, de exemplu indica ceasca mare

Alte tipuri de promturi

-exista alte tipuri de promturi cum ari fi indicarea cu degetul, gesticularea,indicarea cu privirea

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

7/13

PROGRAMELE DIN TERAPIA ABA

7.jo

c

6.deprinderide autonomie

personala

5. arte si meseri

4.indentificarea receptica

3. asocierea si sortarea

2. programul de imitatie

1. instructiuni verbale simple

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

8/13

Terapia PECS (picture exchange communication system)

GENERALITATI :

PECS este o metoda care faciliteaza si/sau mijloceste comunicarea copilului cuautism. Are la baza comunicarea prin intermediul obiectelor, fotografiilor saupictogramelor (in functie de nivelul de dezvoltare a copilului). Copilul trebuie sa aibaun set de obiecte, fotografii, pictograme care simbolizeaza obiectul sau actiuneadorita. Cand doreste ceva, el va arata obiectul, pictograma, fotografia adultului(parinte sau terapeut).

Pentru a putea fi introdus acest sistem, copilul trebuie sa aiba capacitatea de ainitia o situatie de comunicare si sa aiba capacitatea de reprezentare a obiectului,

in sensul de a-l recunoaste in fotografie sau pictograma.Aceasta metoda dezvolta comunicarea si creste sansele aparitiei limbajuluiexpresiv.

ETAPELE TERAPIEI

Etapa I cum sa comunicam

Obiectivul final:

Atunci cand vede un item pe care il doreste foarte mult, elevul va ridicapictograma cara reprezinta itemul, o va intinde partenerului de comunicare si vaelibera pictograma in mana acestuia.

-in etapa I PECS, elevul este invatat natura comunicarii- el va invata sa seapropie de o alta persoana, sa directioneze o activitate catre ea sis a obtina itemuldorit, adica acela pe care el l-a cerut prin intermediul pictogramei

Structuta mediului in care se face predarea-elevul si cei doi traineri se afla intr-o arie comuna, deseori fiind asezati, desiacest lucru nu esti necesar-partenerul de comunicare se afla in spatele elevului-un item foarte dorit de elevi este tinut de partenerul de comunicare, fara insa casa ii fie permis accesul elevului la el

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

9/13

-o pictograma cu itemul dorit se afla pe masa (covor), intre elev si partenerul decomunicare

1. este nevoie de doi traineri pentru a preda initierea

2. nu se utilizeaza nici un promp verbal pe durata acestei etape3. prezentati o singura pictograma la un moment dat4. nu conduceti tot trainingul intr-o singura sesiune, aranjati cel putin 30-40

de oportunitati pe parcursul unei zile5. folositi diferite tipuri de intaritori-mancare, jucari6. modificati simbolul/ pictograma pentru a se potrivi cu abilitatile motorii

ale elevului

Resposabilitatile partenerului de comunicare

-momeste studentul-intareste shimbul facut de elev (cu un item) in interval de 2 secunde-asociaza recompense sociala cu cea tangibila-deschide mana in intervalul de timp adecvat

Responsabilitatea prompterului fizic

-asteapta ca elevul sa initieze comunicarea-prompteaza fizic elevul pentru a schimba pictograma-se ocupa de stergerea sistematica a promptului

Secvente de predare :

RIDICA INTINDE

Vom folosi pentru a evalua rapid puterea de intarire a itemului ales stratrgianumita primul este gratis. Dati posibilitatea copilului de a avea acces pentrucateva secunde la inaritor.

EPATA II DISTANTA SI PERSEVERENTA

Obiectivul final:

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

10/13

Elevul merge la cartea de comunicare, indeparteaza pictodrama reprezentanditemul dorit, se indreapta catre partenerul de comunicare, obtine atentia acestuiasi elibereaza pictograma in mana intinsa.

Note:

-nu se foloseste nici o indicatie (promt) verbal ape parcursul acestei etape- folositi o varietate de imagini-prezentand una la un moment dat-conduceti reevaluarea intaritorului frecvent-folositi mai multi parteneri de comunicare-pe langa predarea in medii structurate, creati cat mai multe oportunitati pentrucereri spontane, pe perioada activitatilor functionale din fiecare zi

-noua abilitate pe care trebuie sa o intariti este plimbarea-create lectii care nu arata ca niste lecti

Pasul 1. indepartarea pictogramei de pe cartea de comunicarePasul 2. cresterea distantei intre trainer si elevPasul 3. cresterea distantei intre elev si cartea de comunicarePasul 4. evaluarea si eliminarea prompturilor aditionale

Scapati de tpate prompturile, oricat de subtile ar fi ele

ETAPA III DISCRIMINAREA IMAGINILOR

Obiectivul final:

Elevul cere itemul dorit, merge la cartea de comunicare selectand pictogramadorita, mergand apoi la profesor caruia i-o da.

Faza III A

Discriminarea intre o pictogram ace reprezinta un item dorit/ preferat si opictograma reprezentand un item distractor sau neprefereat.-acesta faza presupune prezentarea elevului a doua obiecte impreuna cupictogramele corespunzatoare lor

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

11/13

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

12/13

ce a format propozitia elevul desprinde banda si o intinde partenerului decomunicare realizand schimbul.

Elevul foloseste diferite attribute pe care le combina in propozitii care contin mai

mult de trei pictogramePasul 1. construirea propozitieai din trei pictograme (nu discrimineaza intrepictograme)Pasul 2. discriminare intre un item inalt preferat vs. un item nepreferat sau neutruPasul 3. discriminarea intre pictograme reprezentand doua sau mai multe preferintePasul 4. cresterea sarcinii de discriminare a atributelorPasul 5. introduceti itemi diferiti pentru acelaso atribut

ETAPA IV- STRUCTURA PROPOZITIEI

Obiectivul final:

Elevul cere itemi prezenti si absenti prin intermediul unei fraze pe care oconstruieste parcurgand urmatorul traseu: se deplaseaza la cartea de comunicare,indeparteaza de pe carte pictograma sau simbolul cu eu vreau, aseaza pictogramape banda de comunicare, indeparteaza apio pictograma cu itemul dorit si o aseazalanga cea cu eu vreau pe banda de comunicare, indeparteaza apoi banda decomunicare de pe carte si se apropie de partenerul de comunicare caruia i-o intinde.

La sfarsitul acestei etape elevul poseda in mod obisnuit un vocabular de cel putin20 de pictograme care sunt asezate pe paginile cartii de comunicare si comunica cudiferiti parteneri

In acest sens vom invata copilul sa foloseasca fraze simple sau propozitistarter de forma eu vreau, eu vad sau el este

Secvente de predate:1. ia cartea de comunicare2. indeparteaza pictograma cu eu vreau de pe coperta cartii de comunicare3. pune pictogram ape band ape comunicare4. indeparteaza pictograma cu itemul dorit de pe coperta cartii de

comunicare5. pune pictograma cu itemul dorit pe banda de comunicare

8/7/2019 47115240-aba-si-pecs

13/13

6. da banda de comunicare partenerului de comunicare

pasul 1. adaugarea pictogramei care reprezinta intaritorul pe banda de comunicarepasul 2. manipularea pictogramei cu eu vreau

EPATA V- A raspunde la intrebarea ce vrei ?

Obictivul final:

Elevul solicita in mod spontan o varietate mare de obiecte si raspunde laintrebarea ce vrei ?

ETAPA VI- COMENTARIUL

Obiectivul final:

Elevul raspunde la intrebarea :ce vrei ?, ce vezi ?, ce ai ?, ce auzi ? si ceeste ? si face cerer spontane si comentarii.