UN REZUMAT AL CUNOASTERII

1

Cuvant inainteCartea de fata nu pretinde sa aduca noutati in cunoastere; este doar un conspect despre sensul existentei umane. Pentru ca in special religia defineste pentru noi un sens al existentei, cartea are un caracter religios. Pentru ca traim un ev al progresului stiintific am incercat sa pun deacord stiinta cu religia. Sfintii spun ca in viata nu trebuie sa citesti multe carti ci doar cateva si sa te tii de invatatura lor. Beletristica si literatura SF citim cu totii; lucrari filozofie si de religie doar cativa. Dupa ce am venit la credinta am cautat mai cu deamanuntul calea catre mantuire citind: -Biblia -Istoria culturii si civilizatiei - de Ovidiu Drimba -Istoria credintelor si ideilor religioase - de Mircea Eliade -Istoria religiilor - de Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan si Prof. Dr. Remus Rus -Biblia este totusi adevarata - de Petru Popovici -Viata de dupa viata - de Dr. Raymond A. Moody -Calauza spre cunoasterea si apararea credintei ortodoxe - de Arhim. Ilie Cleopa -Sectoloxie - de P. I. David -Manualul Martorilor lui Yehova -Manualul credintei Islamice -Staretii despre vremurile din urma -Enciclopedia Encarta, articole de pe Internet si altele In decursul anilor am alcatuit un rezumat presarat cu comentarii personale, care poate folosi si altora; va rog sa nu mi-o luati in nume de rau! Mai 2010 Autorul

2

CuprinsCap 1. Evolutionism si Creationism .................................................pag 4-Stiinta si Religie .................................................................................................pag 4 -Evolutionism .....................................................................................................pag 5 -Viata pe Terra ...................................................................................................pag 9 -Aparitia omului .................................................................................................pag 11 -Creationism .......................................................................................................pag 14

Cap 2. Preistorie si antichitate ..........................................................pag 28-Inceputul religiei ................................................................................................pag 28 -Religii ale antichitatii ........................................................................................pag 30 -Semintele Crestinismului ..................................................................................pag 55

Cap 3. Crestinismul............................................................................pag 58-Aparitie Dezvoltare ...........................................................................................pag 58 -Proorocii despre Iisus .........................................................................................pag 63 -Continut dogmatic ..............................................................................................pag 69 -Epistole ...............................................................................................................pag 72 -Erezii si secte la origini ......................................................................................pag 75 -Moaste si icoane .................................................................................................pag 79

Cap 4. Islamismul ...............................................................................pag 83 Cap 5. Biserica in Evul Mediu............................................................pag 91-Biserica de Rasarit ...............................................................................................pag 91 -Biserica de Apus ..................................................................................................pag 93 -Fenomenul monahal .............................................................................................pag 96 -Cruciadele ............................................................................................................pag 97 -Despartirea Bisericii ........................................................................................... pag 102 -Biserica apuseana in societatea medievala ..........................................................pag 103

Cap 6. Renasterea sec XV-XVI .........................................................pag 110-Descoperiri geografice, colonialism, misionarism ..............................................pag 111 -Reforma Protestanta si Contrareforma ...............................................................pag 116 -Inchizitia. Vanatoarea de vrajitoare. Inchizitia Spaniola ....................................pag 122 -Crestinismul si greselile Bisericii .......................................................................pag 124

3

Cap 7. Biserica si sectele ...................................................................pag 127-Protestantii ...........................................................................................................pag 127 -Secte contemporane ............................................................................................pag 128 -Taina Preotiei ......................................................................................................pag 130 -Interpretarea Scripturilor. Sfanta Traditie. Patristica ..........................................pag 133 -Celelalte sase Taine ale Bisericii .........................................................................pag 135 -Rugaciunea pentru morti .....................................................................................pag 142 -Rugaciunea catre sfinti si Maica Domnului ........................................................pag 144 -Sfanta Cruce ........................................................................................................pag 146 -Ritualurile. Rugaciunea .......................................................................................pag 146 -Postul ...................................................................................................................pag 148 -Ziua de odihna .....................................................................................................pag 150 -Functii in conducerea Statului .............................................................................pag 152 -Juramantul militar. Razboiul ...............................................................................pag 152 -Vorbirea in limbi ..................................................................................................pag 156 -Vorbirea cu mortii ...............................................................................................pag 157 -Codul lui da Vinci ...............................................................................................pag 158

Cap 8. Ateism sau credinta? ..............................................................pag 162-Argumente contra ...............................................................................................pag 163 -Biblia este totusi adevarata .................................................................................pag 168 -Argumente pentru ...............................................................................................pag 171 -Viata de dupa viata ..............................................................................................pag 176

Cap 9. Crestinismul si alte doctrine ...................................................pag 179-Mesia ...................................................................................................................pag 179 -Dogmatica ...........................................................................................................pag 182 -Mistica .................................................................................................................pag 183 -Filozofia ...............................................................................................................pag 185 -Comunism ............................................................................................................pag 188 -Reconcilierea religiilor ........................................................................................pag 189

Cap 10. Studiu despre pecetluire ........................................................pag 193-Detalii despre codul barat si microcip .................................................................pag 194 -Revelatii apocaliptice ...........................................................................................pag 197 -Izrael .....................................................................................................................pag 209 -New-Age. Masonerie ...........................................................................................pag 212 -Pregatiri ................................................................................................................pag 216

4

Cap 1. Evolutionism si Creationism Stiinta si ReligiaCrestinismul primelor secole a fost ostil filosofiei si stiintei; Sf Iustin Martirul spune ca cea ce este adevarat in scrierile filozofilor greci se gaseste mult mai bine in scrierile profetilor Vechiului Testament; Sf Clement din Alexandria sec II ii numeste pe filozofii greci hoti, pentru ca au furat ideile profetilor evrei; Tertulian sec III: avand Evangheliile, orice cercetare stiintifica devine inutila; Lactantius sec IV vorbeste despre falsa intelepciune a filozofilor. Pe de alta parte au existat si opinii reconciliante; Origen sec II: orice cunoastere este de folos progresului spiritual iar studiul filozofiei si stiintei nu este incompatibil cu viata crestina; Sf Augustin sec IV: Scriptura contine intregul adevar, dar pentru a o intelege trebuie sa cunosti stiintele naturii. Stiinta este prin definitie regula cunoasterii fara Dumnezeu, deaceea se zice ca oamenii de stiinta sunt atei prin excelenta; dar oare prin propria lor putere au aflat ei tainele lumii, sau li s-a dat cunoastere de Sus? Marii cercetatori au incercat sentimente de admiratie si umilinta in fata descoperirilor facute; probabil ca multe din ele au fost rezultatul nu doar al orelor de munca, ci si al rugaciunilor; grosul oamenilor de stiinta a apartinut Bisericii Evului Mediu, care a fost prin definitie religios. Atitudinea omului de stiinta ar trebui sa fie recunostinta catre Dumnezeu, care a ingaduit prin el sa mai adauge inca o nestemata la comoara cunoasterii. Isaac Newton, descoperitorul legii atractiei universale, isi ridica palaria de pe cap cand rostea Numele Domnului; Michael Faraday, descoperitorul legilor inductiei electromagnetice, tinea lectii de catehizare pentru credinciosi; Leonhard Euler, celebru matematician, a scris Apararea revelatiei divine fata de obiectiunile libercugetatorilor. Chiar daca unii cercetatori au fost atei in tinerete, multi au devenit credinciosi odata cu varsta cand au capatat intelepcine; inteligenta tineretii, geniala, entuziasta nu este aceiasi cu intelepciunea batranetii, iar omul nu se naste ci devine credincios. Doar pseudo-savantii si masa ignorantilor care sufera de mandria cunoasterii, folosesc descoperirile stiintifice ca o trambulina pentru propagarea ateismului; ei nu-si dau seama ca simpla cunoastere nu-l ridica pe om deasupra legilor impuse Creatiei de Dumnezeu. Isidor din Sevilla sec VII spunea: cu cat crestinul se dedica mai mult stiintei laice, cu atat mai mult va spori pacatul trufiei in sufletul sau. Mintea iscodeste, calculeaza, experimenteaza, il introduce pe cercetator intr-un labirint de conexiuni tip cauza-efect-cauza, lipsindu-l insa de perspectiva vederii in ansamblu a finalitatii oricarui fenomen; deaceea savantul este cel care constata si filozoful cel care interpreteaza; rareori, acestia doi, se intalnesc in acelasi individ. De-a lungul timpului se cunosc o multime de gafe stiintifice care au pus la incercare credinta oamenilor. Sf Ap Pavel il sfatuia pe Timotei: departeaza-te de impotrivirile stiintei mincinoase pe care unii marturisind-o au ratacit de la credinta. Trebuie sa fim circumspecti mai ales cu trufandalele stiintei care dupa un timp se dovedesc false ipoteze. Un mare pericol este genul Stiintifico-Fantastic, ce ofera un miraj atragator dar iti ia pamantul de sub picioare. Pe timpul Comunismului Religia a fost acuzata ca obstructioneaza Stiinta. Dictonul: crede si nu cerceta dupa interpretarea conducerii de Partid, insemna ca Biserica tine poporul in obscurantism descurajind invatatura de carte. Defapt expresia crede si nu

5

cerceta exprima un ideal: sa crezi neconditionat fara sa iscodesti, la fel cum a crezut Avraam si i s-a socotit neprihanire. Nici macar pentru fii sai Biserica nu a pretins credinta fara ratiune, caci altfel de ce ii lauda Sf Evanghelist Luca pe cei din Bereea pentru ca cerceteaza toata ziua scrierile ca sa vada daca ce li se predica este sau nu adevarat? Comunistii se faceau a uita ca initiativa invataturii maselor a apartinut mereu Bisericii, iar invatatorii si profesorii au fost pana nu demult in exclusivitate eclesiasti. Daca Biserica ar fi descurajat cercetarea stiintifica, progresul omenirii nu s-ar mai fi realizat. Pozitia refractara a credinciosilor fata de noutatile stiintifice, provine mai mult din inertia gandirii decat din influenta Bisericii. Mentalitatea oamenilor se schimba greu si ramane tot timpul in urma progresului, de aceea ar trebui sa se faca periodic o adaptare a viziunii religioase la noutatile stiintifice fara ca prin aceasta sa se modifice doctrina. Din prea mult zel unii capi ai Bisericii i-au prigonit pe savantii timpului lor si au aruncat astfel o pata asupra credintei. Crestinii de rand nu au avut niciodata o pozitie anti-stiinta, cu atat mai mult astazi cand binefacerile progresului nu mai pot fi negate. Orice noua descoperire stiintifica ne induce un plus de evlavie in fata Creatorului. Daca Stiinta ar mai putea sa scoata si raul din noi, atunci toti crestinii am fi savanti. Din nefericire insa evolutia stiintei a devansat evolutia moralei; cunoastem mai mult dar nu pacatuim mai putin.

EvolutionismTeoria evolutionismului incepe cu Charles Darwin (1809-1882), al-5-lea nascut intr-o familie engleza bogata si cu stromosi de elita. Dupa scoala medie Darwin va studia medicina la universitatea din Edinburgh timp de 5 ani renuntand insa, in favoarea studiilor la Cambridge in vederea unei cariere eclesiastice. Aici incolteste in mintea tanarului Darwin ideea selectiei naturale ca prima cauza a evolutiei speciilor, sub influenta geologului Adam Sedgwick si a naturalistului John Stevens Henslow, pe care i-a avut ca profesori. Dealtfel Henslow a fost acela care l-a ajutat pe tanarul absolvent de 22 de ani sa se ambarce la bordul navei Beagle ca naturalist fara salariu, intr-o expeditie stiintifica de cinci ani in jurul lumii. Darwin isi gasise in sfarsit vocatia de cercetator si observatiile sale stiintifice de-a lungul acestor cinci ani, mai ales cu privire la diferentierea speciilor izolate din insulele Galapagos de pe langa coasta Ecuadorului, i-au intarit convingerea in evolutia speciilor pe calea selectiei naturale. In 1836 Darwin se reintoarce in patrie iar dupa doi ani se casatoreste cu Emma Wedgwood, o verisoara de gradul unu, cu care va intemeia o familie solida; vor avea pe parcursul casatoriei zece copii din care trei au murit de mici. Ideile economistului englez Thomas Robert Malthus dupa care omenirea se inmulteste intr-un ritm mai rapid decat cresterea resurselor de hrana necesare, drept pentru care in lume apar boli, dezastre naturale sau chiar razboaie, ce mentin echilibrul intre numarul de indivizi si resursele existente de hrana, l-au influentat profund pe Darwin care a preluat ideea pentru regnul animal si vegetal. Timp de 20 de ani si-a pregatit marele naturalist teoria care avea sa tulbure lumea intrun mod ireversibil, si poate ca ar mai fi durat ceva timp daca un contemporan pe nume Alfred Russel Wallace, tot naturalist englez, n-ar fi ajuns in mod independent la aceleasi

6

idei ale selectiei naturale ca si Darwin. Oamenii de stiinta ai vremii au prezentat in paralel intr-o intrunire stiintifica la Londra extracte din lucrarile celor doi, pentru a nu-l priva pe Darwin de meritele cercetarilor sale. Asta l-a determinat pe savant sa finalizeze si sa-si publice in 24 noiembrie 1859 lucrarea: Spre originea speciilor pe calea selectiei naturale. Toate cele 1250 de exemplare ale primei editii s-au vandut in aceiasi zi. Iata cateva idei din cuprinsul acestei celebre publicatii: printre fiintele existente in natura este o mare diversitate individuala vedem minunate adaptari oriunde in lumea fiintelor organice apare intrebarea, cum aceasta varietate, pe care eu o numesc specie incipienta, devine in final o specie bine definita, distincta? datorita luptei pentru existenta, diversitatea, oricat de superficiala ar fi si oricaror cauze s-ar datora, daca poate da un ascendent indivizilor dintr-o specie, in infinitatea relatiilor dintre fiinte, va tinde spre favorizarea lor pentru supravietuire si va fi mostenita de urmasii lor acesti urmasi cu atat mai mult vor avea o sansa in plus pentru viata, intre multii indivizi care se nasc periodic intr-o specie si din care doar un mic numar supravietuiesc Am numit acest principiu, dupa care orice usoara variatie, daca e utila, e pastrata si transmisa mai departe, prin termenul Selectie Naturala, spre a o deosebi de selectia dirijata de om in domeniul domesticirii animalelor pentru obtinerea de noi rase mai productive, dar expresia Supravietuirea celui mai potrivit ar fi mai exacta odata ce se nasc mai multi indivizi decat pot supravietui, datorita resurselor limitate din natura, trebuie in mod necesar sa aiba loc o lupta pentru existenta, fie intre indivizii aceleiasi specii, fie intre indivizii din specii diferite, fie cu conditiile fizice ale mediului de viata este teoria lui Malthus aplicata prin forta lucrurilor intregului regn animal si vegetal, pentru ca in natura nu exista ca in societatea umana posibilitate cresterii artificiale a resurselor de hrana sau restrictia constienta a nasterii de noi indivizi in natura fiecare planta produce seminte anual si aproape fiecare pereche de animale naste un nou individ, deaceea putem considera ca rata de inmultire are ratie geometrica, iar aceasta poate fi controlata doar prin mortalitate daca un animal isi poate proteja ouale sau puii acestea nu trebuie sa fie in numar mare pentru a asigura supravietuirea speciei, dar daca ouale sau puii sunt expusi nimicirii atunci este nevoie de foarte multi nou nascuti pentru ca specia sa nu se stinga deobicei lupta pentru supravietuire este mai apriga intre indivizii aceleiasi specii decat intre indivizii de specii diferite sa incercam in mod imaginar a da un atu unei specii in defavoarea alteia.. Probabil ca nici macar intrun singur caz nu am sti ce sa facem.. Aceasta trebuie sa ne convinga de ignoranta noastra in ce priveste relatiile reciproce dintre toate fiintele vii Tot ce putem face este sa tinem minte tot timpul ca orice fiinta se straduieste sa se inmulteasca in ritmul unei progresii geometrice si ca periodic va trebui sa lupte pentru viata si sa sufere o nimicire masiva reflectand la aceasta lupta ne putem consola cu convingerea ca acest razboi al naturii este neantrerupt, ca se face fara sentimentul de frica, moartea este in general rapida si cel mai puternic mai sanatos si mai fericit supravietuieste si se perpetueaza S-a spus ca eu inteleg selectia naturala ca pe o putere activa a Divinitatii, dar prin Natura eu inteleg doar actiunile conjugate si produsul multor legi naturale, si prin legi inteleg sirul ordonat de evenimente din natura, constatate si verificate de noi oamenii selectia sexuala va contribui si ea asigurand celui mai puternic si mai bine adaptat mascul, cel mai mare numar de urmasi pe parcursul modificarii descendentilor oricarei specii, in timpul luptei neincetate a tuturor speciilor pentru a creste numeric, cu cat gradul de diversitate al descendentilor unei specii e mai ridicat, cu atat sansa de

7

supravietuire a acelei specii e mai mare Selectia naturala duce catre diversitatea de caracteristici si catre extinctia masiva a formelor de viata intermediare si mai putin perfectionate este un fapt minunat cum toate animalele si plantele se inrudesc unele cu altele in grupuri, subgrupuri, varietati ale aceleiasi specii, specii de acelasi gen mai mult sau mai putin inrudite, genuri si subgenuri formand familii si subfamilii, ordine clase si subclase daca speciile ar fi create independent n-ar fi posibila o astfel de clasificare afinitatile fiintelor din aceiasi clasa au fost reprezentate printr-un arbore ramurile verzi si tinere reprezinta speciile existente iar cele produse cu ani in urma reprezinta lunga succesiune de specii disparute. In fiecare perioada de crestere toate ramurile au incercat sa dea lastari inconjurand si nimicind ramurile vecine, in aceiasi maniera in care speciile si grupurile de specii au subjugat alte specii in marea batalie pentru viata. Crengile groase divizate in altele din ce in ce mai subtiri au fost ele insisi odata ramuri tinere pe vremea cand copacul era arbust, si aceasta legatura intre fostele ramuri si cele de acum poate reprezenta destul de bine clasificarea tuturor speciilor, a celor stinse si a celor existente in grupuri si subgrupuri dintre multele ramuri inflorite pe cand copacul era doar un arbust doar doua sau trei s-au facut ramuri groase care sa dea alti lastari; la fel speciile care au trait in trecutul geologic, foarte putine au dat urmasi diversificati; dintre primele ramuri multe au cazut si s-au descompus iar acestea reprezinta acele ordine, familii si genuri care acum nu au urmasi in viata si care sunt cunoscute de noi in stare de fosile este marele Copac al Vietii care umple cu ramurile lui rupte si moarte crusta pamantului si-i acopera suprafata cu frumoasele si mereu tinerele sale lastare. O intuitie ascutita, o viziune mareata nu lipsita de tragism, optimism si poezie la un loc. Marele naturalist nu intelege insa ca acele legi naturale de care vorbeste sunt uneltele lui Dumnezeu iar Evolutia, desi i se atribuie un caracter impersonal, este defapt opera Lui. Noua teorie i-a cucerit pe multi din contemporanii lui Darwin, dar a starnit si un val masiv de proteste. Unele veneau din partea Bisericii care nu putea accepta aceasta opinie rebela ce se impotrivea ideilor conservatoare despre originea speciilor si a omului. Desi Darwin ocolise cu prudenta subiectul evolutiei umane, simpla sugestie ca omul ar putea avea stramos comun cu al maimutelor si ca ar fi putut fi candva si el un animal fara minte si sentimente, era de neconceput pentru credinciosi. Alte obiectii veneau chiar din partea oamenilor de stiinta care nu puteau credita aceasta lege a Selectiei Naturale ca fiind bazata pe o diversitate individuala intamplatoare in cadrul speciei. Este lipsit de ratiune ca niste combinatii aleatoare de caracteristici, sa poata produce niste structuri atat de complexe, cum ar fi de exemplu ochiul uman. Un mare semn de intrebare se punea asupra mecanismului prin care trasaturile avantajoase pentru supravietuire erau transmise mai departe urmasilor. Raspunsul la aceasta intrebare l-a dat calugarul austriac Gregor Johann Mendel (1822-1884) care in urma numeroaselor experimente, incrucisand in jur de 28.000 de fire din sapte soiuri diferite de mazare, a dedus existenta genelor dominante si a celor recesive. In 1865 el formuleaza cateva idei fundamentale ce-l vor consacra mai tarziu ca parinte al geneticii. Incrucisand mazare inalta cu mazare pitica in numar egal, Mendel constata ca plantele obtinute sunt in proportie de inalte si pitice iar nu toate plantele de marime medie cum s-ar fi asteptat; de aici el enunta ca: plantele obtinute dupa incrucisare sunt posesoare de gene sub forma perechilor AA, Aa, aA si aa, iar plantele care poseda cel putin o gena dominanta de tip A vor fi inalte pe cand cele care au mostenit ambele gene recesive de

8

tip a vor fi pitice in proportia aratata. A-2-a concluzie ar fi ca urmasii nu mostenesc o medie a caracterelor genetice, pentru ca mazarea nu a fost o medie intre cele doua soiuri; urmasii pastreaza mostenirea genetica intacta asa cum au primit-o formata din perechi de gene una de la planta mama si alta de la planta tata, din care gena dominanta va da caracteristica viitoarei plante. Observatiile lui Mendel au fost apreciate abia 34 de ani mai tarziu. Conceptia lui Darwin asupra Evolutiei poate fi rezumata cam asa: In lumea fiintelor vii lucreaza Legea selectiei naturale astfel ca la o schimbare a conditiilor de mediu pentru o specie, indivizii posesori ai calitatilor de supravietuire la acea schimbare se vor reproduce transmitand aceste calitati urmasilor, iar ceilalti indivizi vor dispare in timp; daca la un moment dat doua grupuri de indivizi din aceiasi specie sunt separate intre ele de factorii geografici si sunt puse sa traiasca fiecare in medii climatice diferite, atunci vor evolua in mod diferit de-a lungul generatiilor; cand indivizii celor doua grupuri nu mai pot interactiona sexual avem doua specii diferite; in acest fel din aproape-n aproape, pe parcursul nenumaratelor generatii si multelor schimbari de mediu, se ajunge la o noua specie; datorita migratiilor si conditiilor neuniforme de mediu din natura, se obtine o diversitate de specii, care au insa toate aceiasi origine. Era o ipoteza. Ceea ce a acreditat insa aceasta ipoteza a fost descoperirea codului genetic ce sta la baza cresterii si inmultirii organismelor vii. S-a ajuns astfel prin anii 1930-1940 la o teorie completata si modernizata a Evolutiei la care, pe langa piatra de temelie pusa de Charles Darvin, au contribuit in mod decisiv noile descoperiri din domeniul geneticii si din domeniul fosilelor. Genele sunt treptele scarii rasucite ale moleculei de ADN; marginile scarii sunt formate din zaharuri si fosfati iar treptele sunt perechi de segmente nucleotide diferite; un segment poate fi una din cele patru nucleotide si anume: o adenina, o thymina, o guanina sau o cytosina. Organismul viu este format din celule proteice, adica molecule foarte mari si complexe construite din lungi lanturi de aminoacizi (20 de diferite tipuri); aminoacizii se aseaza in molecula proteica intr-o ordine precisa comandata de catre ADN, constituindu-se astfel in diferite tipuri de proteine cu diferite functii fiecare; ordinea de fabricare a celulelor proteice in functie de necesitatile organismului este comandata tot de catre molecula de ADN; astfel codul genetic putem spune ca organizeaza materia in unitati celulare cu forme si caracteristici distincte, care sunt fiintele vii. Fiecare gena este un grup de patru segmente nucleotide, doua de la mama doua de la tata; celula de reproducere masculina cuprinde jumatate din cod iar cea feminina cealalta jumatate; prin unirea lor ia fiinta prima celula a viitorului individ care va contine un cod genetic unicat; celula se va multiplica prin diviziune iar fiecare din celulele rezultate va contine molecula initiala de ADN ca zestre genetica. Celulele de reproducere, chiar apartinand aceluias subiect, contin coduri proprii speciei dar individualizate, cea ce asigura unicitatea fiecarui nou nascut chiar intre mai multi frati din aceiasi parinti. Peste aceasta diversitate initiala a indivizilor speciei se suprapune fenomenul de mutatie a genelor care apare cand o celula se divide in doua in procesul de crestere al organismului. Deobicei cele doua celule rezultate contin gene identice dar sunt si multe cazuri cand apare o mutatie, o modificare de gene, in mod spontan din cauze necunoscute. Mutatia genetica este forta motrice a diversificarii indivizilor speciei; aceasta este esentiala petru Evolutie caci o schimbare a mediului trebuie sa gaseasca intr-o specie indivizi care sa-i faca fata, altfel specia se stinge.

9

Adversarii Teoriei evolutioniste vin cu un experiment remarcabil; conform textului biblic Dumnezeu le-a facut pe toate dupa soiul lor, ei demonstreaza o evolutie sau mai bine zis o involutie a fiintelor vii, dar in interiorul speciei fara trecerea granitei catre alta specie. Astfel s-au facut incrucisari pentru obtinerea unor rase superioare de gaini, porumbei, oi, caini, cai, vaci, etc. Lasand insa porumbeii de diferite rase pe o insula pustie, dupa un timp toti ajung porumbei salbatici; la fel caini de diferite rase sau cai, toti ajung la limita inferioara a speciei lor. Acelasi lucru se intampla si in regnul vegetal cu altoiurile pentru obtinerea unor plante mai productive; capsuni goliat lasate in parasire ajung capsuni salbatice, soiuri de rosii, trandafiri, meri, toate ajung la limita inferioara a soiului lor, fara a degenera insa la alta specie inferioara. Exista deci niste bariere. Tot in sprijinul acestei idei a separatiei speciilor este sterilitatea catarului; obtinut din incrucisarea intre cal si magar, catarul nu poate avea urmasi. Daca am admite ca Evolutia este Procesul creator al lui Dumnezeu, atunci in acord cu Biblia s-ar parea ca odata cu trecerea celor 6 etape ale Creatiei ciclul Evolutionist s-a incheiat. In cele 6 ere ciclul evolutiei a functionat iar trecerea pragului speciei se facea prin mutatiile genetice induse in fiintele vii de catre Creator; cu incepere din ziua a-7-a insa, ziua in care Dumnezeu S-a adihnit si in care ne aflam acum, Evolutia a incetat nemaifiind posibile modificari decat in cadrul speciei.

Viata pe TerraCercetatorii sustin ca acum 4 miliarde de ani Pamantul era lovit de o ploaie de meteoriti; o mare parte din apa marii primordiale s-a vaporizat formand norii iar emanatiile vulcanilor au dat nastere unei atmosfere de Azot, Bioxid de carbon si slabe urme de Oxigen; temperatura depasea valori de 49 0C. Viata a aparut in apa dupa ce bombardamentul meteoritilor a incetat, cea ce ii face pe unii savanti sa considere ca germenii vietii pe Terra au venit din Cosmos adusi de meteoriti; cealalta varianta ar fi ca vieta a aparut in izvoarele calde din mare in apropierea eruptiilor vulcanice submarine. Bacteriile, primele forme de viata rudimentara, erau de doua categorii: autotropice adica cele care folosind energia chimica din mediu isi fabricau singure moleculele cu care se hraneau si heterotropice care se hraneau direct cu moleculele pe care le gaseau in mediu. Un organism viu este definit de doua calitati fundamentale: se hraneste si se inmulteste; deci are un sistem de a-si procura hrana din mediu si a o metaboliza si un aparat de reproducere care include prezenta moleculelor de ADN. O forma controversata de viata este virusul care nu este o celula si nu are un metabolism propriu, in schimb se reproduce intrand in celulele organismelor vii si inlocuindu-le moleculele genetice cu propriile sale molecule; astfel celula virusata va reproduce tot o celula virusata si nu pe ea insasi. Virusul este folosit de ingineria genetica de exemplu in agricultura, pentru obtinerea de organisme vii mai productive si mai rezistente la boli; se contamineaza celulele unui organism cu un virus modificat in laborator in care s-au inlocuit anumite grupuri de gene cu cele dorite de om, astfel ca genele introduse trec in tot organismul si aduc schimbarile preconizate. In urma cercetarilor stiintifice se poate afirma ca primele forme de viata au fost bacteriile unicelulare ale caror fosile dateaza de acum 3,9 miliarde de ani; aceste organisme microscopice traiau in apa si foloseau energia luminoasa in procesul fotosintezei fiind producatoare de oxigen; primele forme mai complexe de viata au aparut 10

in mediul marin acum 680 milioane de ani, dar pana acum 600 milioane de ani n-au existat decat organisme unicelulare vii. Apoi viata s-a dezvoltat in organisme multicelulare din ce in ce mai complexe de forma viermilor, mormolocilor, dar fara organe de simt si fara schelet, vertebratele aparand acum 570 milioane de ani. Viata apartinea exclusiv mediului marin. Incepand cu 535 milioane pana acum 515 milioane de ani in urma, in perioada numita Cambrian, viata a cunoscut o explozie de crestere si diversificare; plantele marine se adapteaza la viata de uscat umpland Pamantul de vegetatie iar o parte din animalele marine devin anfibii; din acestea vor evolua mai tarziu reptilele si din ele, acum 200 de milioane de ani, mamiferele. Geologii arata ca Evolutia nu a avut o desfasurare uniforma ci a fost marcata de peste 20 de extinctii in masa in lumea plantelor si animalelor, datorate unor schimbari bruste de clima sau unor cataclisme cum ar fi caderea pe Pamant a unor meteoriti gigantici. Aceste extinctii au fost defapt niste salturi calitative care au ajutat fenomenul evolutionist lasand in viata speciile mai perfectionate. Cea mai mare dintre extinctiile cunoscute a avut loc acum 245 milioane de ani, in Permian, si a fost devastatoare; 95 % din specii au fost nimicite; 90% din speciile marine au disparut in cateva milioane de ani, iar pe uscat au disparut doua treimi din familiile de reptile si amfibii si 30% din ordinele insectelor. O alta extinctie de mari proportii a avut loc cu 65 milioane de ani in urma, la sfarsitul Cretacicului; se presupune ca un meteorit de 6 km in diametru a lovit Pamantul starnind un nor de praf care pentru cateva luni a impiedicat lumina soarelui sa mai ajunga la plante; aceasta a determinat o lipsa de vegetatie care a dus la moartea prin infometare a dinozaurilor lasand loc pe scena vietii unei clase de mica importanta pana atunci, anume clasa mamiferelor; de notat ca fara aceasta masiva extinctie mamiferele n-ar fi reusit sa ajunga clasa dominanta pe Terra si nu s-ar fi ajuns nici la aparitia Omului. Urmand aceiasi linie putem spune ca si Potopul este o extinctie si anume cea mai recenta. Unii savanti considera extinctiile niste evenimente ciclice care ar face parte din Legea Evolutiei. Sfarsitul lumii ar putea fi deci Extinctia generala. Scenariul aparitiei si evolutiei vietii pe Pamant propus de oamenii de stiinta, nu mai este astazi o simpla ipoteza. S-au consumat ani de munca in domenii ca: paleontologia, astronomia, ingineria genetica, biologie, chimie; s-au folosit metode moderne de investigatie care nu mai pot fi puse la indoiala. Un exemplu este metoda izotopului de Carbon 14 pentru determinarea varstei fosilelor. Un organism viu acumuleaza pe parcursul vietii atomi de Carbon 12 si un mic procent de izotopi Carbon 14 care poate fi cunoscut in functie de marimea organismului, stiind nivelul de radioactivitate in C14 al mediului (apa, aer, sol) in care a trait; dupa moartea organismului cantitatea initiala de C14 se injumatateste dupa o perioada cunoscuta de 5730 de ani; dupa alti 5730 de ani fosila va contine doar un sfert din cantitatea initiala de C14; astfel afland cantitatea ramasa de C14 dintr-o fosila se poate determina varsta ei. Metoda presupune ca fosila sa fi fost tot timpul izolata de apa si aerul din mediul inconjurator pentru ca acestea i-ar fi imbogatit continutul de C14; se considera ca radioactivitatea mediului in momentul mortii organismului este aceiasi cu cea de azi, premiza care poate fi inexacta. Mare atentie trebuie avut ca din momentul prelevarii, fosila sa fie izolata de mediu pentru a preveni imbogatirea cu alti izotopi. Cu toate aceste aproximari trebuie sa observam ca intotdeauna eroarea poate fi un exces de C14, deci fosila examinata are intotdeauna mai multi ani decat se determina in laborator. Similar cu metoda C14 se folosesc si alte metode bazate pe cunoasterea timpului de injumatatire a altor componente radioactive din

11

organismele vii, cum ar fi: Potasiu, Argon, Thoriu, Osmiu, Rheniu. De exemplu Thoriu are perioada de injumatatire de 80.000 de ani. Studiul fosilelor a scos la lumina date foarte interesante; astfel graul de acum 5000 de ani din mormintele faraonilor, a germinat si a dat grau la fel ca cel de azi; mumiile de pisici de atunci sunt la fel cu pisicile de azi; in straturile vechi de pana la 50-60 milioane de ani s-au gasit fosilele a 455 specii in 13 subdiviziuni in care se clasifica toate plantele si animalele de azi; s-au gasit scoici, rechini, balene, broaste, reptile, ursi, elefanti, lei, lupi, pasari ale caror fosile sunt asemanatoare cu scheletele animalelor de azi dar de talie mult mai mare. Exista deosebiri semnificative care marturisesc despre un proces de evolutie. Mergand mai in urma s-au gasit fosile de ferigi de acum 340 milioane de ani, la fel ca cele de azi ca structura dar mult mai mari; frunze de stejar, ulm, tei, la fel; libelule, paianjeni, furnici, tantari, lacuste prinse in rasina sau in gheata, la fel ca cele de azi. Daca Evolutionismul ar fi real ar trebui ca in depunerile vechi sa se gaseasca formele cele mai simple de viata, ca mergand spre depunerile mai noi sa gasim forme mai multe si mai variate; pe masura ce inaintam pana spre 2,5 miliarde de ani in urma, descoperim ca intradevar urmele de viata sunt putine si in fosilele unor organisme simple. Adeptii fixismului reclama lipsa verigilor de legatura, a fosilelor care sa arate trecerea de la o specie la alta, dar faptul se explica prin numarul mic de fosile descoperit; cu timpul vor iesi la iveala si verigile intermediare.

Aparitia OmuluiEvolutionistii sustin ca omul a rezultat in urma unui proces de transformare din primate, desfasurat pe parcursul a 6 milioane de ani; gorila, cimpanzeul si urangutanul provin din aceiasi stramosi; 98,5 % din genele oamenilor si ale cimpanzeilor sunt identice. Aceste rude indepartate au o viata sociala cum aveau probabil oamenii primitivi: se hranesc impreuna, vaneaza impreuna, formeaza aliante de grup unii contra altora, manifesta afectivitate. Primii hominizi au fost Australopitecii numiti asa pentru ca fosilele lor au fost gasite in emisfera Australa, mai exact in partea de sud a Africii; aveau mersul biped, craniul tesit, fata proeminenta, maxilarele cu caninii scurti si patru incisivi; masurau cca 1,5 m inaltime, pana la 49 kg iar creierul ajungea la 550 de cm3; osul pelvisului era mai scurt ca la maimute, coloana vertebrala avea forma de S ca urmare a mersului biped, bratele lungi semn ca erau buni cataratori; caninii mici si aplatizati pot indica un comportament social lipsit de lupte si rivalitati, caci caninii proeminenti erau inainte de toate o arma. Cum se explica despartirea Australopitecilor de restul maimutelor? Savantii pun aceasta pe seama schimbarilor de mediu; acum 8-5 milioane de ani in urma in Miocen, climatul Pamantului s-a racit si s-a uscat iar asta a dus la imputinarea padurilor si cresterea savanelor. Australopitecii s-au adaptat la viata terestra formand colectivitati capabile sa-si gaseasca hrana si sa se apere de animalele de prada; noul mod de viata implica dezvoltarea unor abilitati de comunicare, de confectionare a armelor si uneltelor, in general de folosire a mintii, cea ce a dus la dezvoltarea creierului. Daca Australopitecii au fost siliti de schimbarile de mediu sau au preferat mersul biped si modul de viata terestru, aceasta nu putem sti; se constata ca s-au produs modificari genetice care au canalizat catre Evolutia umana dar nu se stie care este motorul acestor modificari. Schimbarile ce s-au produs in decursul a 3 milioane de ani de la Australopitec la Homo 12

Abilis, Homo Erectus, Homo Ergaster, pana la Homo Sapiens, au avut loc pe teritoriul Africii si vizeaza in special cresterea in volum si complexitate a creierului, odata cu micsorarea maxilarului inferior si a dintilor. Evolutia umana nu a fost nici ea scutita de discontinuitati; clima de-a lungul timpului s-a modificat printr-o succesiune de glaciatiuni si interglaciatiuni de 40.000 pana la 100.000 de ani fiecare. Perioadele cu mare diversitate de specii hominide au alternat cu extinctii ale speciilor inadaptabile astfel ca specia care s-a desprins, singura alternativa la evolutia umana, a fost Homo Sapiens. Paleoantropologii definesc fosilele de Homo Sapiens ca fiind acele fosile de hominizi ce nu depasesc 500.000 de ani si a caror cutie craniana adaposteste un creier mai mare decat al lui Homo Erectus (800-1250 de cm3 ). O consecinta a marimii creierului este scurtarea timpului de gestatie pentru a face posibila nasterea cand cutia craniana este suficient de mica pentru a putea iesi din mama; o alta consecinta este o copilarie prelungita care sa dea creierului suficient timp de crestere si dezvoltare; aceasta implica o grija parentala sporita si de lunga durata ce presupune coeziune intre parteneri, altfel zis formarea de familii. Primele fosile umane au fost gasite intr-o pestera pe valea raului Neander din Germania si au fost numite ale omului de Neandertal; aceasta specie a trait acum 200.000-28.000 de ani in Paleoliticul mijlociu pe teritoriul Europei pana in Asia centrala. De statura mica, musculos, cu capacitate craniana mare, omul de Neandertal nu este totusi stramosul europenilor pentru ca diferentele intre trasaturile craniilor sunt prea mari; probabil ca neandertalienii au fost sortiti extinctiei; ipoteza acceptata azi sustine ca Homo Sapiens s-a format in Africa apoi s-a raspandit in restul continentelor unde a interactionat sexual cu speciile de hominizi care evoluasera in paralel, dar impunandu-si caracterele sale genetice; astfel se explica unitatea speciei umane pe de-o parte si diversitatea in cele patru rase existente pe de alta parte; aceasta mare migratie pare sa fi inceput acum 1,6 milioane de ani. In prima faza specia lui Homo Sapiens pornita din Africa s-a propagat spre Europa, Orientul mijlociu si Asia pana catre 500.000 de ani in urma, continuand mult mai tarziu cu Australia si America. Acum 60.000 de ani aproape toate regiunile Pamantului erau locuite; cu 30.000 de ani in urma are loc o dezvoltare rapida a artelor, a elementelor de religie si a tehnicilor de confectionare a uneltelor, iar cu 10.000 de ani in urma incepea cultivarea pamantului si domesticirea animalelor, punandu-se bazele primelor civilizatii. Primele unelte de piatra dateaza de acum 2,5 milioane de ani cand incepe Epoca de piatra; multi savanti considera acesta, momentul in care omul s-a delimitat de conditia animala. Inainte de asta lemne si pietre erau folosite pe post de unelte rudimentare fara a fi insa prelucrate pentru destinatii specifice, asa cum si astazi cimpanzeii folosesc pietre ca sa sparga samburi, frunze mestecate in gura pe post de burete cu care absorb apa sau ramuri curbate pentru prinderea termitelor. Paleoliticul este prima etapa a Epocii de piatra, etapa in care uneltele in special arme, erau confectionate prin cioplire grosolana si foloseau la lovit, transat si jupuit animale, la sapat si taiat radacini sau la ascutirea sulitelor din lemn. Acum 500.000 de ani se formeaza gintele, familii largite ai carei membri isi aveau hrana si adapostul in comun, fiecare avand sarcini precise de indeplinit. In Paleoliticul mijlociu intre 200.000 si 30.000 de ani, au apatut sulite si sageti cu varf din piatra, primele locuinte, haine confectionate din blana animalelor si tehnica de aprindere a focului; focul era folosit de 600.000 de ani dar nu stiau decat sa-l intretina nu si sa-l aprinda. Vorbirea, manifestarile artistice si

13

credintele religioase dateaza de acum 100.000 de ani; intre 30 si 10 mii de ani in urma apar arme confectionate din oase de animale sau din fildes, arcul cu sageti, dispozitive de aruncat sulite, acul de cusut, opaitul si podoabe din scoici, pietre semipretioase, fildes sau dinti de animale. Se practica ingroparea mortilor impreuna cu obiecte personale; incepe schimbul de produse deci relatiile comerciale; s-au gasit picturi pe peretii unor pesteri reprezentand animale si scene de vanatoare sau figurine de femei modelete in lut, vechi de 30.000 de ani si care se pare ca aveau si un scop religios, pe langa cel artistic; s-au gasit instrumente muzicale, fluiere din oase de animale si tobe din piei. Se pare ca in acel timp omul era capabil de a comunica printr-un limbaj articulat, de a sintetiza idei, de a stiliza imagini. Paleoliticul ia sfarsit acum 10.000 de ani, timp din care dateaza si fosilele omului de Cro-Magnon descoperite in sudul Frantei si ale lui Homo Sapiens Sapiens intru-totul asemanator omului modern din punct de vedere anatomic. Mezoliticul incepe acum 10.000 de ani in Pleistocen la sfarsitul ultimei glaciatiuni. Incalzirea timpului a dus la topirea ghetarilor si cresterea nivelului marilor, la extinderea padurilor si extinctia unor specii cum ar fi mamutul si rinocerul lanos, in favoarea cresterii faunei de statura mica, locuitoare a padurilor din zonele temperate. Din Mezolitic dateaza numeroase unelte si arme mici din piatra numite microliti cum ar fi cutite, secere, varfuri de lance si de sageti, carlige de pescuit. Este epoca perfectionarii arcului si a descoperirii unor noi resurse alimentare: cerealele salbatice, semintele unor plante, noi specii de pesti si mamifere marine, broaste testoase, pasari. Sunt inventate piatra de macinat, toporul cu coada de lemn, barci tip canoe, schiuri si primele vase din lut. Este domesticit primul animal cainele, folosit probabil la vanatoare. Mezoliticul este o etapa relativ scurta de 1.000 pana la 3.000 de ani, de pregatire a trecerii spre o ocupatie sedentara si productiva: agricultura. Neoliticul este perioada in care apar unelte de piatra slefuita iar omul devine preponderent agricultor, vanatul fiind acum ocupatia secundara. Aceasta schimbare este revolutionara prin consecintele ei; oamenii incep sa domesticeasca animale si sa cultive cereale, legume, plante textile; ia fiinta o tehnologie de prelucrare a fibrelor; activitatea agricola organizata, programata, le asigura un trai mai bun, un surplus de hrana deci siguranta zilei de maine. Apare o diviziune a muncii, se constituie colectivitati de tip satesc in care se stabilesc ierarhii functie de posesiunea asupra bunurilor si uneltelor, asa cum arata mormintele bogate ale unor capetenii. Inventarul unor morminte continand obiecte exotice de la mari distante, indica importante schimburi comerciale. S-au descoperit o multime de topoare din piatra slefuita folosite probabil la defrisarea padurilor pentru a face loc terenului arabil; deasemenea unelte de prelucrare a lemnului care se folosea ca material de constructie pentru case, granare si adaposturile animalelor domesticite. Armele gasite arata ca vanatoarea mergea in paralel cu agricultura. Problema asigurarii existentei fiind acum rezolvata, omul a avut timp si pentru alte ocupatii. Din Neolitic dateaza uimitoarele temple megalitice; apar civilizatiile istorice. Prima civilizatie cunoscuta s-a dezvoltat intre Tigru si Eufrat in Mesopotamia in anii 3.500 ien. si a apartinut sumerienilor care au construit primul oras stat din lume: Ur. In paralel s-a dezvoltat civilizatia egipteana pe valea Nilului si cea indiana pe valea Hindusului.

14

CreationismCreationismul este teoria dupa care universul este creatia Unui Demiurg. De notat ca aceasta teorie se bazeaza pe credinta intr-un Dumnezeu unic, ce nu poate fi despartit prin insasi esenta Sa de prerogativa de Creator. In anul 1859 Charles Darwin publica Originea speciilor. Intr-un pasaj el scrie: producerea si extinderea formelor de viata, datorate unor cauze asemanatoare cu cauzele nasterii sau mortii, se acorda mai bine cu cea ce stim despre legile imprimate materiei de catre Creator. La finalul cartii sale, marele naturalist exprima credinta ca regnul animal ca si cel vegetal au la origine fiecare un numar de cel mult patru sau cinci stramosi creati; ulterior Darwin va retracta aceasta idee in favoarea tezei ca toate speciile descind dintr-o singura forma incipienta de viata. In acest fel Darwin negand Creatia, Il nega in mod indirect pe Dumnezeu. Se pare ca la batranete in apropierea mortii, omul Darwin a venit la sentimente mai bune fata de credinta; el se scuza oarecum declarand ca teoria lui a fost un entuziasm tineresc de idei care pe unii i-a prins foarte tare. Va inchipuiti ce lupta s-a dat in sufletul lui pe tot parcursul vietii; de tanar primise o educatie religioasa; renunta la studiile de medicina de la universitatea din Edinburgh in favoarea studiilor la Cambridge pentru a deveni cleric. Viata lui va urma insa un alt fagas odata cu ambarcarea pe vasul Beagle ca tanar naturalist in serviciul stiintei. Nu se stie cum a impacat Darwin teoria evolutiei cu credinta in Dumnezeu; poate ca a trecut la cele vesnice fara a gasi raspunsul aici si l-a aflat acolo; fapt este ca ne-a lasat si noua drept mostenire aceasta mare dilema. Adevarul stiintific si-a facut loc intotdeauna cu greu in mintile oamenilor pentru ca a trebuit sa disloce idei preconcepute, adanc inradacinate; suntem fiinte inertiale si suferim de rigiditate intelectuala, mai ales cei trecuti de varsta tineretii. Cu atat mai dificila este asimilarea Teoriei Evolutioniste care se contrapune aparent cu credinta in crearea lumii si a vietii de catre Dumnezeu. Totusi oamenii incep sa inteleaga. De exemplu, pana acum 150 de ani luau textul biblic ad-literam: Dumnezeu a creat lumea in sapte zile; cand s-a dovedit ca intre fosile exista diferente de timp de ordinul milioanelor de ani, atunci credinciosii au admis ca sapte zile din Geneza inseamna defapt sapte ere geologice. Intre Evolutionism si Creationism trebuie sa existe o concordanta caci adevarul fie el demonstrat stiintific fie revelat, trebuie sa fie unic. Ambele teorii spun adevarul. Factorul care le poate pune deacord este adaptarea ideilor invechite despre Creatia lumii la noile cunostinte dobandite prin cercetare stiintifica. Dintre proaspetii adepti de atunci ai Teoriei Evolutioniste, cel care a intuit calea de reconciliere cu credinta in Creator a fost Asa Gray, celebru botanist american contemporan cu Darwin. Grey a lansat ideea ca procesul evolutionist este dirijat de catre Dumnezeu; El a creat lumea imprimand materiei legea evolutiei, legea devenirii de la simplu la complex; Evolutia este instrumentul Creatorului, metoda Lui de lucru in creatie. Astazi cand ingineria genetica a adus un nou bagaj de informatii, putem duce mai departe ipoteza lui Asa Grey. Intr-adevar, cum poate fi dirijat procesul Evolutiei daca nu prin interventie asupra AND-ului? Si cum au loc aceste interventii? Prin fenomenul mutatiilor genetice. Care este cauza mutatiilor? Necunoscuta, spun oamenii de stiinta. Dar nu cumva operatorul acestor mutatii este chiar Creatorul? De ce n-ar fi mutatiile genetice bisturiul cu care Dumnezeu a cizelat fiintele vii facand sa apara noi specii?

15

Unii cercetatori au refuzat Evolutionismul. De exemplu geologul Arnold Guyot considera ca cele trei elemente esentiale: Materia, Viata si Omul trebuie sa aiba in mod necesar un Creator. Materia este o categorie fundamentala care se defineste prin ea insasi, cum sunt si Timpul, Spatiul, Masa, etc. Cand incercam sa definim Materia folosim implicit un cuvant care inseamna tot Materie; de exemplu: Materia este substanta comuna din care sunt facute toate obiectele lumii fizice sau Materia este componenta fizica a tuturor obiectelor lumii reale. Pamant, ape, corpuri ceresti, totalitatea obiectelor construite de om, totalitatea fiintelor vii in trup, toate sunt materiale. Materia este formata din atomi iar acestia din nucleu si electroni; ne uimeste asemanarea evidenta dintre structura Macrocosmosului si cea a Microcosmosului; orbitele electronilor in jurul nucleului sunt de forma eliptica la fel cu orbitele planetelor in jurul soarelui; deasemenea planetele sunt mult mai mici decat Soarele, asa cum electronii sunt mult mai mici decat nucleul; aceste asemanari demonstreaza o unitate de conceptie care presupune existenta Unui Creator. In natura exista mai mult de 100 de tipuri diferite de atomi, fiecare cu o structura unica; atomii se diferentiaza intre ei prin numarul de protoni si neutroni din nucleu, prin numarul de electroni si nivelele energetice pe care se situeaza ei; cate unul, doua sau mai multe tipuri de atomi se combina in diferite moduri formand o gama practic nelimitata de molecule. Tabelul lui Mendeleev contine substantele elementare, fiecare formata din acelasi tip de atomi. O substanta oarecare este definita de niste proprietati cum ar fi: masa, consistenta, vascozitatea, densitatea, culoara, gustul, conductivitatea electrica si termica, etc; aceste proprietati sunt determinate de tipul de molecula din care e formata substanta, iar molecula depinde de tipul, numarul si asezarea atomilor din structura ei.

La aceste cunostinte elementare se adauga altele mai noi. S-a descoperit ca protonii si neutronii sunt formati din subparticule numite quarci care sunt de doua feluri: unii cu sarcina de -1/3 iar altii cu sarcina de +2/3, din sarcina unitara; neutronul de sarcina zero este format din trei quarci conform expresiei: +2/3-1/3-1/3=0, iar protonul de sarcina +1 este format din trei quarci conform expresiei: +2/3+2/3-1/3=+1; protonii avand sarcina de acelasi semn s-ar respinge datorita fortei electromagnetice si nucleul s-ar dezintegra daca n-ar contine neutroni; acestia genereaza forta tare care tine protonii legati. Nucleul unui atom este inconjurat de electroni in miscare foarte rapida care formeaza practic in jurul lui niste invelisuri fiecare de un anumit nivel energetic; multe din proprietatile fizico-chimice ale atomului sunt determinate de acestea; daca unul din invelisuri are un deficit energetic atomul va reactiona cu un alt atom care are deficit energetic realizand un invelis comun de nivel energetic suficient pentru a asigura

16

stabilitate; este principiul legaturilor de valenta care leaga doi sau mai multi atomi pentru a forma molecule. Se mai cunoaste si legatura atomica din retelele ordonate ale cristalelor formate dintr-o alternanta de ioni pozitivi si negativi, sau legatura atomilor din retelele metalelor, in care electronii circula liber facand posibila trecerea unui curent electric. Atomul de Carbon are trei legaturi de valenta nesatisfacute si deaceea el poate reactiona cu alti atomi intr-o gama foarte variata; asta explica de ce Carbonul sta la baza materiei organice si a celuleor vii. Sirul noilor descoperiri poate continua cu descrierea unor particule subatomice ca: pozitronul, neutrino, particulele m si t, antiquarcul si altele. S-a definit notiunea de antimaterie care este formata din particule subatomice identice cu ale materiei terestre dar cu sarcina electrica egala si de semn contrar; de exemplu electronul de sarcina 1 are corespondent in antimaterie pozitronul, identic cu el dar de sarcina +1; se crede ca exista galaxii intregi departate de Calea Lactee, formate din antimaterie. S-a determinat experimental ca particulele de materie si antimaterie cand se intalnesc se anihileaza reciproc eliberand energie. Fotonul este singura particula care nu are antiparticula, deci natura luminii este aceiasi in galaxiile formate din materie sau din antimaterie. Toate aceste studii stiintifice pot fi exprimate prin ecuatii matematice relativ la particulele elementare si fortele care actioneaza intre ele dar nu s-a gasit o explicatie logica a aparitiei si devenirii materiei. Teoria cea mai acceptata azi este marea explozie initiala, marele Big Bang, care vine cu niste ipoteze inexplicabile sustinute de cercetatori; teoria aceasta afirma ca a existat un moment initial acum 15-20 de miliarde de ani, cand universul era punctiform de marimea a 10-31 metri, extrem de mic dar extrem de dens si din acest nimic prin uriasa explozie care a urmat, a fost generata materia si fortele ce actioneaza in univers. Se presupune ca dupa 10-35 secunde de la explozie, timp de 10-32 secunde, universul a crescut de 1050 ori; temperatura initiala era de miliarde de grade; in prima secunda de la explozie s-au format quarcii si electronii, dupa inca o secunda s-au format protonii si in urmatoarele 1000 de secunde s-au format elementele usoare ca Hidrogenul, Heliu, Litiu, Beriliu. Acest proces a continuat timp de un milion de ani timp in care universul s-a racit la temperatura de 30000C; elementele mai grele decat Heliu s-au format odata cu procesele nucleare de formare a Stelelor iar elementele mai grele ca Fierul s-au format in exploziile Supernovelor. Astazi radiatia termica ce apartine exploziei initiale s-a racit la 2700C aproape de zero absolut, dar stelele si miezul unor planete au inca mii de grade. Se presupune ca expansiunea universului va continua vesnic sau se va opri la un moment dat, cand va incepe o regresiune spre cea ce a fost la inceput. Daca studiul Materiei la nivel atomic si subatomic demonstreaza o armonie riguroasa ce face trimitere la Creator, atunci aceasta cosmogonie stiintifica arata nici mai mult nici mai putin, ca Universul a aparut printr-o minune. Ce este saturarea a 5000 de oameni din cinci paini si doi pesti, daca nu o minune? Ce este aparitia unei galaxii in 10-35 secunde din nimic, daca nu o minune? Nici o alta teorie stiintifica nu afirma atat de intransigent existenta Unui Creator. Daca Evolutionismul poate acuza ca Dumnezeu lucreaza foarte incet, Big Bangul dimpotriva arata ca El poate fi extrem de rapid. Fizica clasica defineste particulele materiale ca avand determinare spatiala si masa iar energia ca o caracteristica de pozitie relativa sau de miscare a corpurilor materiale; atat materia cat si energia respecta legea conservarii: nu se pierd, nu se creaza, doar se transforma. Fizica moderna uneste cele doua categorii materie si energie intr-una singura. Materia este deci peste tot in univers, pentru ca peste tot exista campuri de forte si energie

17

care s-a aratat ca sunt convertibile in materie si invers; relatia acestei transformari este: E=mc2 (energie=masa ori patratul vitezei luminii in vid) a genialului matematician si fizician Albert Einstein. El spunea:energia are masa si masa este energie. O ilustrare a acestei ipoteze este teoria defectului de masa atomic; nucleul atomului este format din protoni si neutroni, la randul lor formati din quarci; cantarind separat s-a gasit ca masa nucleului este mai mica decat masa componentelor sale; diferenta de masa se regaseste in energia care tine strans unite particulele nucleului. O alta ilustrare este reactia fisiunii nucleare, prin care masa dispare troansformindu-se in cantitati uriase de energie. Printr-un experiment intr-un accelerator linear de particule s-a reusit obtinerea unei perechi pozitron-electron prin ciocnirea a doi fotoni; tot prin coleziune se pot crea perechi de quarci-antiquarci; in ambele cazuri perechile paticula-antiparticula au rezistat cateva microsecunde apoi s-au anihilat reciproc cu emisie de energie. Fotonii sunt corpusculi fara masa dar avand cuante de energie si care se deplaseaza cu viteza de 300.000 km/s; cand un foton loveste un atom energia fotonului este absorbita de unul din electroni si acesta sare pe o traiectorie cu un nivel energetic mai ridicat; procesul este reversibil; cand electronul revine pe nivelul de joasa energie el emite un foton. Asadar lumina poate produce materie si poate induce transformari in materie; fara sa vrem ne amintim versetul din Geneza: Si a zis Dumnezeu: Sa fie lumina! Si a fost lumina ziua intai. Daca din Energie se poate obtine Materie atunci aparitia universului din nimic poate fi acceptata; daca fotonul este o cuanta de energie luminoasa invariabila in lumea materiei si a antimateriei atunci intelegem ca prin lumina a creat Dumnezeu universul, caci El este lumina. Daca particulele de materie si antimaterie se anihileaza reciproc atunci cand se intalnesc transformandu-se in energie, inseamna ca la Creatie a avut loc procesul invers: producerea si separarea materiei si antimateriei din energie. Punctul microscopic in care a fost initiat Big Bangul poate fi deci asimilat cu o poarta prin care a intrat lumina divina si a iesit materie plus energie. De unde a aparut insa aceasta forma subtila de energie pe care am numit-o lumina divina? Sunt cunoscute fenomenele paronormale de levitatie, telechinezie, emisie calorica, bioenergie, care sunt rezultatul activitatii cerebrare. Daca Omul poate produce energie prin concentrarea mintii Dumnezeu cu atat mai mult. Dar El este in primul rand iubire, iar aceasta este o sursa demna pentru lumina divina din care a creat lumea. Sf Ap Pavel spunea: tot ce exista este creat din El, prin El si pentru El, cea ce reafirma ideea ca Universul este o emanatie a divinitatii. Am putea reformula deci Legea conservarii masei si energiei adaugand la acestea ingredientul principal, Iubirea. Astfel vom avea o imagine unificata a creatiei lumii din Iubire, care emana lumina, din care este creata materia cizelata apoi prin genetica in procesul Evolutiei speciilor, pana la crearea omului. Poate ca Dumnezeu-Iubirea prin Creatie Isi innoieste Fiinta vesnica. Omul are un rol activ in acest proces fiind destinat sa consume energie bruta si materie ca sa produca iubire; deaceea avem fiecare propria entitate ca sa putem iubi si sa fim iubiti caci este o legatura interpersonala. Energia si materia ce alcatuiesc Creatia sunt doar o periferie a Dumnezeirii asa cum viata si trupul omului sunt partile lui periferice; daca acestea nu se pierd conform legii conservarii masei si energiei, caci la moarte reintra in circuitul natural, cu atat mai mult nu se pierde nici Eul personal daca are iubire. Acesta este talantul care trebuie inmultit. Omul poate primi sau poate refuza menirea la care este chemat; daca nu producem iubire si ne canalizam entitatea spirituala spre forme inferioare, e drept sa fim dezintegrati prin moartea a-2-a.

18

Am vorbit despre structura materiei si despre legea conservarii energiei. Sa ne amintim si de legea atractiei universale care mentine corpurile ceresti pe orbite bine determinate, sau de legea miscarii pe traiestorie eliptica a pamantului astfel ca parcurge arii egale in unitati egale de timp, si vom intelege ca toate marturisesc despre ordinea care exista in univers, arata ca totul este minutios calculat, nimic nu este lasat la intamplare. Daca descoperirea acestor legi a necesitat munca si inteligenta din partea unor fizicieni si matematicieni respectati de intreaga omenire, atunci cu mult mai mult trebuie sa-L veneram pe Cel care a conceput aceste legi si le-a imprimat Creatiei astfel ca nimeni sa nu le poata schimba. A crede ca aceste legi nu sunt conceptia unei Inteligente Supreme in timp ce descoperitorii lor sunt socotiti geniali, mi se pare absurd. Paul Dirac fizician care prin calcule matematice a prezis descoperirea pozitronului, spunea: legile fundamentale ale fizicii sunt descrise cu ajutorul unei matematici elegante si de un nivel foarte inalt; in legatura cu aceasta putem spune ca Dumnezeu este un matematician de foarte mare clasa; matematica actuala intelege numai o particica din univers, iar Johanes Kepler astronom si matematician care a determinat legile miscarii planetelor pe orbite eliptice, spunea:in Creatiune eu parca pipai cu mainile mele pe Dumnezeu. Viata pe Terra a aparut acum 4 miliarde de ani in apa marii primordiale, sub forma bacteriilor unicelulare care isi procurau hrana prin fotosinteza; moleculele de clorofila din celula bacteriei absorb fotoni din lumina si folosesc energia lor pentru fabricarea carbohidratilor; din nou apare in prim plan lumina; ce este insa viata? Simplu vorbind, este proprietatea unor organisme de a se misca singure, sau o energie motrice intim legata de o unitate celulara. Aceasta definitie nu este totusi suficienta pentru ca si un vehicul are atasata energia unui carburant, se poate misca singur dar nu e viu; viata presupune pe langa energia atasata corpului fizic si mecanismul de a-si procura aceasta energie din mediu. Cand vorbim deci despre un organism viu, vorbim despre o matrice celulara pe care este instalat un program de procurare si transformare a energiei din mediu in energie vitala proprie acelui organism. Aparent un astfel de program atribuit trupului respectiv ii confera inteligenta dar planta sau animalul nu-si dirijeaza in mod constient procesele vitale; aceste softuri ruleaza in sistemul lor celular instalate de un Programator. El le da autorun si ele traiesc. Nu degeaba marturisesc crestinii despre Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul. Atat matricea celulara a fiintei vii cat si programul vietii instalat pe ea se afla scris intr-un limbaj de calcul numit cod genetic, in moleculele de ADN. Conform cu acesta aminoacizii formeaza diferitele tipuri de proteine care intretin procesele vitale in noul organism. In 1953 doi chimisti americani au reprodus in laborator conditiile de acum 4 miliarde de ani, care se presupune ca erau pe pamant: un vas cu apa intr-o atmosfera sterila formata din Hidrogen, Metan si Amoniac, prin care au produs descarcari electrice. Peste o saptamana apa se colorase in maro si continea aminoacizi, deci materia prima a proteinelor. S-a reusit deasemenea producerea in laborator a nucleotidelor care intra in componenta ADN dar nu s-a reusit producerea unei molecule de ADN. Sa pesupunem ca avem si aminoacizii si molecule de ADN, deci avem componentele necesare formarii unei celule; cea ce ne lipseste este capacitatea de a-i da viata, de a o face sa functioneze singura. Aceasta reclama existenta Creatorului. In ce priveste Omul, adversarii Evolutiei argumenteaza ca numai o Inteligenta Divina si nu niste procese aleatoare fara un scop anume, ar fi putut crea varietatea de specii

19

existente si mai cu seama o masinarie atat de complexa cum este fiinta umana. Unii sunt dea dreptul ofensati de ideea ca am fi putut evolua din maimute. Este cunoscut celebrul proces al profesorului de biologie John Scopes acuzat ca a predat in liceu teoria lui Darwin intr-un timp cand acest lucru era interzis prin lege. Procesul Maimutelor cum a fost intitulat, desfasurat in 1925 in Dayton statul Tennessee intr-o atmosfera hazlie si zgomotoasa, a avut ca protagonisti pe celebrul avocat Clarence Darrow si pe faimosul fost candidat la presedentia SUA Wiliam Jennings Bryan, ca procuror. Gasit vinovat acuzatul a fost pedepsit cu o amenda simbolica de 100 $ dar procesul a fost defapt o victorie a evolutionistilor. Jennings a murit la numai cateva zile dupa proces iar dupa 43 de ani in 1968, legea impotriva predarii Evolutionismului in scoli a fost abrogata ca neconstitutionala. Astazi Teoria evolutionista este larg acceptata. Multimea fosilelor si a dovezilor arheologice demonstreaza ca ne tragem din primate si avem un stramos comun cu al maimutelor. Si totusi nu putem accepta inrudirea atat de stransa cu animalele pentru ca suntem mult prea diferiti de ele. Avem si noi instincte de supravietuire si de reproducere la fel ca animalele dar avem vointa si ratiune ca sa le stapanim; avem imaginatie, creativitate, curiozitate, sentimente. Daca acceptam existenta unui Creator atunci e adevarat ca purtam chipul si asemanarea Lui pentru ca si noi suntem niste mici creatori. Lucrarile noastre sunt adevarate minuni ale tehnicii dar tot reproduceri dupa Creatia lui Dumnezeu raman: avionul este modelul pasarilor, submarinele sunt modelul pestilor, camera video e modelul ochiului, computerul e modelul creierului. Am obtinut materie din energie, am obtinut aminoacizi in laborator, am intervenit in codul genetic al fiintelor vii. Toate astea arata ca nu suntem animale. Avem in noi scanteia divina dar aceasta calitate nu intra in consideratiile Legii Evolutiei asa cum a fost ea definita, ca o lege oarba, straina de Persoana unui Creator. Exista deci doua alternative: una sa admitem ca suntem niste mici dumnezei creati de un mare Dumnezeu dupa asemanarea Lui printrun proces divin care este legea evolutiei, sau a-2-a alternativa: sa negam existenta Creatorului si caracterul divin al legii evolutiei negandu-ne astfel pe noi insine. Se pare ca geologul Arnold Guyot avea dreptate sa sustinea interventia directa a lui Dumnezeu in creatie, pentru cel putin trei elemente fundamentale: Materia, Viata si Omul; defapt asta inseamna a recunoaste ca lumea este in intregime opera Lui. Un alt geolog George Frederick Wright, fost colaborator al lui Asa Gray, subliniaza ca Biblia exprima in capitolul Genezei: un progres ordonat de la cele mai joase la cele mai inalte forme ale materiei si ale vietii, la fel ca si Teoria Evolutiei; intr-adevar este surprinzator cate coincidente cu concluziile stiintifice gasim in paginile Genezei: La inceput a facut Dumnezeu cerurile si Pamantul. A existat un moment initial acum 15-20 de miliarde de ani, cand a fost generata materia si fortele ce actioneaza in univers, prin acel Big Bang; din punct de vedere al materiei din care sunt formate, corpurile ceresti au toate aceiasi varsta; nasterea soarelui si a planetelor sistemului solar a inceput acum 4.6 miliarde de ani si a durat cca 700 de milioane de ani, timp in care noua stea si planetele din jurul ei s-au format printr-un proces de comprimare a unei parti din norul de gaze, praf si planetoizi; Luna s-a format acum 4 miliarde de ani, in urma unui impact al Pamantului de atunci cu un asteroid de marimea planetei Marte. Si Pamantul era netocmit si gol. Intunerec era deasupra adancului si Duhul Lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor.

20

La inceput pamantul avea o forma neregulata in permanenta transformare de masa, volum si miscare la fel ca si celelalte planete ale sistemului solar; dupa 700 de milioane de ani, datorita miscarii de rotatie in jurul axei sale, a luat forma sferica; era o sfera de magma topita din care tasnea apa ca dintr-un mar pus la copt; vaporii de apa infasurau planeta nou formata intr-un nor dens si gros de abur; racirea pamantului s-a produs treptat odata cu disiparea energiei calorice in vidul rece al spatiului conform cu a-2-a lege a termodinamicii; la suprafata magma se intarea formand o crusta solida ce va creste in grosime, in timp ce miezul pamantului era si este inca si azi fluid la circa 4000 0C; crusta practic pluteste pe magma topita si nu formeaza un intreg ci este fisurata in bucati de forma neregulata care sunt placile tectonice; fisurile sunt marcate din loc in loc de vulcani activi iar cutremurele de pamant sunt rezultatul miscarii relative a placilor tectonice; cand temperatura crustei terestre a atins valori de sub 100 0C vaporii de apa s-au condensat in ploi care au dat nastere marii primordiale; Pamantul era acoperit de ape; era intuneric pentru ca Soarele lumina mult mai putin decat azi, devenind stralucitor abia peste cateva miliarde de ani; erau numeroase insule formate din vulcani activi; Luna se vedea mai mare ca azi pentru ca era mai aproape de Pamant. Si a zis Dumnezeu: Sa fie lumina! Si a fost lumina si a despartit Dumnezeu lumina de intuneric si a fost o seara si a fost o dimineata: ziua intai. Desi studiile arata ca in acea vreme soarele era intunecat, cercetatorii spun ca, totusi a aparut lumina, desi Sursa nu a fost descoperita; aceasta lumina primordiala a determinat in mod direct aparitia primelor organisme vii, bacteriile unicelulare, ale caror fosile dateaza de acum 3,9 miliarde de ani; aceste organisme microscopice traiau in apa si foloseau energia luminoasa in procesul fotosintezei fiind producatoare de oxigen. Sa fie o tarie care sa desparta apele de ape! Si a facut Dumnezeu taria si a despartit apele de sub tarie de apele de deasupra tariei Taria a numit-o Dumnezeu, Cer ziua a-2-a Am vazut ca la inceput pamantul era o sfera de magma infasurata intr-un nor dens de abur fierbinte; dupa racirea pamantului vaporii de apa s-au condensat formand marea primordiala astfel ca planeta era acoperita de ape iar la suprafata erau numeroase cratere de vulcani activi; apoi un bombardament intens de asteroizi, meteoriti si comete a lovit Pamantul incalzindu-l la peste 100 0C astfel ca o mare parte din apa marii primordiale s-a vaporizat din nou formand norii; intre nori si oceanul primordial a luat fiinta atmosfera primara a pamantului, in urma emanatiilor vulcanice; pana la aparitia atmosferei vaporii de apa se aflau la suprafata marii primordiale ca aburul deasupra unei oale cu apa fiarta; gazele din eruptiile vulcanilor sunt un amestec de vapori de apa, bioxid de carbon, bioxid de sulf si azot cu slabe urma de oxigen; aceasta este atmosfera care a despartit apele de ape; de remarcat ca apele din nori nu sunt deloc o cantitate neglijabila, masurand cca 12.000 de kilometri cubi, iar apa este o zestre a pamantului inca de la nasterea lui; cantitatea totala de apa a planetei este imensa si intr-o buna aproximatie aceiasi de la inceput, estimata la 1347 milioane de kilometri cubi; 71% din suprafata Terrei este acoperita de ape si este singura planeta din sistemul solar in care apa se gaseste la suprafata in stare lichida, conditie esentiala pentru aparitia vietii. Si a zis Dumnezeu: sa se adune apele de sub cer la un loc si sa se arate uscatul! uscatul l-a numit Dumnezeu pamant, iar adunarea apelor a numit-o mari apoi a zis Dumnezeu: sa dea pamantul din sine verdeata: iarba cu samanta intr-insa si pomi roditori care sa dea rod cu samanta in sine dupa felul lor! ziua a-3-a.

21

Incepand cu 535 milioane pana acum 515 milioane de ani in urma, in perioada numita Cambrian, plantele marine se adapteaza la viata de uscat umpland Pamantul de vegetatie; in Permianul timpuriu acum 290 de milioane de ani, continentele s-au unit intr-un singur supercontinent numit de cercetatori Pangea inconjurat de un singur ocean; vesmantul vegetal a schimbat in mod semnificativ culoarea planetei astfel ca s-a modificat nivelul de absorbtie si de reflexie a luminii de catre suprafata pamantului, cu consecinte asupra climatului; in Tertiar, circa 30 de milioane de ani in urma, datorita activitatii vulcanice, placile tectonice au inceput sa deriveze divizand Pangeea in continentele cunoscute azi. Si a zis Dumnezeu: sa fie luminatori pe taria cerului ca sa desparta ziua de noapte si ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii a facut Dumnezeu luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii, si stelele ziua a-4-a Sistemul solar s-a format incepind acum 4.6 miliarde de ani pe parcursul a 700 de milioane de ani; pe atunci soarele nu era stralucitor iar ciclul zilei era de numai 15 ore; exista o alternanta dezordonata de lumina si intuneric sau poate o lumina continua de o intensitate variabila; soarele a devenit stralucitor in cateva miliarde de ani, timp in care si ziua terestra a crescut de la 15 la 24 de ore; apoi miscarea de rotatie a pamantului in jurul axei sale si cea de revolutie in jurul soarelui au venit la niste valori constante; a inceput calendarul timpului relativ pamantesc; viata capata un ritm, se supune unui ciclu.

Apoi a zis Dumnezeu: Sa misune apele de vietati fiinte cu viata in ele si pasari sa zboare pe pamant, pe intinsul tariei cerului! A facut Dumnezeu animalele cele mari din ape si toate pasarile inaripate dupa felul lor si a zis: inmultitiva si umpleti apele marilor si pasarile sa se inmulteasca pe pamant! Ziua a-5-a. Primele fiinte vii din regnul animal au luat nastere in apa marilor; in Devonian acum 417 milioane de ani apar primele animale anfibii, provenite din mediul acvatic si adaptate la viata de uscat; Biblia situeaza momentul aparitiei pasarilor in acelasi timp cu

22

dezvoltarea faunei acvatice, pe cand Stinta il aseaza cu mult mai tarziu, in Jurassic acum 206 milioane de ani sustinand ca pasarile sunt descendente din dinozauri. Apoi a zis Dumnezeu: Sa scoata pamantul fiinte vii, dupa felul lor: animale, taratoare si fiare salbatice si a zis Dumnezeu: Sa facem Om dupa chipul si asemanarea Noastra, ca sa stapaneasca pestii marii, pasarile cerului, animalele domestice, toate vietatile ce se tarasc pe pamant si tot pamantul ... ziua a-6-a. In Carbonifer acum 323 de milioane de ani apar primele reptile, iar in Triassic acum 248 de milioane de ani evolutia amfibiilor si reptilelor ajunge la specii de mamifere si dinozauri; acum 65 de milioane de ani, a avut loc extinctia dinozaurilor, mamiferele devenind clasa dominanta; din primate, ultimul pe scara evolutiei s-a desprins Homo Sapiens Sapiens din care provine omul civilizatiilor istorice. Dezvoltarea vietii terestre depinde de continutul de Oxigen din atmosfera, necesar la fabricarea proteinei de Colagen care formeaza tendoanele si ligamentele animalelor; Oxigenul eliberat de primele microorganisme era insuficient ca sa creeze o atmosfera respirabila, pentru aceasta fiind nevoie de vegetatie abundenta; reiese ca plantele au fost primele care au invadat uscatul acum cca 500 milioane de ani; intre 500 si 400 milioane de ani au evoluat vietatile marine urmand ca dupa 400 milioane de ani, cand exista suficient oxigen in atmosfera, unele vietati marine sa se adapteze la viata de uscat. Deductia este corecta dar nu exista dovezi stiintifice in acest sens, datorita lipsei de fosile vegetale; fosilele ce s-au descoperit reprezinta cca 10% din totalul speciilor de plante si animale din trecutul geologic iar din acest mic procent fosilele plantelor sunt foarte putine, fiind perisabile. Pornind de la remarca geologului George Frederick Wright am gasit ca intr-adevar Biblia, intr-un limbaj simplu si direct, puncteaza etapele majore ale aparitiei si devenirii lumii cu o acuratete de necrezut. Taine descoperite abia in secolul XX rezultatul uriasului progres stiintific de pana acum, erau cunoscute cu 6.000 de ani in urma de Moise cel care a scris cartea Genezei; el a stiut ca: Cerurile si pamantul au luat nastere in acelasi timp, pe pamant era intuneric si uscatul era acoperit de marea primordiala, intai a fost lumina, apoi atmosfera, uscatul, plantele; a stiut ca in ziua a-4-a soarele a devenit stralucitor si a inceput calendarul ceresc, apoi au aparut vietatile marilor, vietatile uscatului si la urma de tot, omul. Moise nu a folosit termenul Evolutie ci Geneza; el a pus aparitia si devenirea intregii lumi pe seama Creatorului; aceste taine extraordinare de la inceputuri, nimeni nu le stia; Dumnezeu i le-a revelat si i-a poruncit sa le scrie ca sa intelegem ca El exista si ca lumea nu a aparut intamplator. Emancipatii de azi iau Stiinta drept etalon de verificare a mesajului divin si iata ca Revelatia rezista exigentelor. In perspectiva cunoasterii stiintifice actuale nu trebuie sa interpretam Evolutia ca pe un argument in favoarea ateismului ci dimpotriva ca pe un argument in favoarea credintei. Odata ce Stiinta confirma Biblia tot ce ne ramane este sa admitem Evolutia ca fiind instrumentul de lucru al lui Dumnezeu in Creatie. Aceasta este solutia reconcilianta intre cunoasterea rationala si cunoasterea prin credinta, solutia de echilibru salvatoare pentru omul modern. * Odata cu ziua a-6-a se incheie etapele creatiei; capitolul Genezei continua insa cu revelatii majore pentru istoria omenirii. Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a-6-a lucrarea Sa iar in ziua a-7-a S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le-a facut si le-a pus in randuiala.

23

Darwininstii considera ca Evolutia speciilor continua si azi; pentru a-si sprijini afirmatia ei situeaza desprinderea speciei umane de stadiul animalic, in Paleolitic acum 2,5 milioane de ani, inainte chiar de aparitia lui Homo Sapiens; de atunci si pana acum desigur ca omul a evoluat. De cealalta parte Creationistii considera Evolutia un proces incheiat odata cu aparitia omului; ei situeaza desprinderea de stadiul animalic la sfarsitul Neoliticului acum 7.500 de ani, timp in care e greu de constatat vreo evolutie. Cele 6 etape ale Creatiei ar fi deci lunga Evolutie a speciilor una din alta prin operatorul mutatiilor genetice, iar ziua a-7-a ar fi epoca actuala inceputa acum 7500 de ani; astazi trecerea granitei speciilor a fi incetat, nemaifiind posibile decat transformari superficiale in interiorul fiecarei specii. Din pacate acest lucru nu poate fi demonstrat stiintific. Totusi darwinistii sustin ca in acesti 7.500 de ani omul a evoluat, dovada progresul stiintific actual. Progresul de la primate pana la Homo Sapiens desfasurat pe parcursul a 3 milioane de ani este o davada a evolutiei caci isi gaseste echivalentul in cresterea volumului cutiei craniene, dupa cum marturisesc fosilele. In zilele noastre insa progresul nu e proportional cu evolutia speciei umane; daca in 1903 fratii Wright construiesc primul avion cu motor iar dupa numai 66 de ani Neil Armstrong si Edwin Aldrin pasesc pe luna, asta nu inseamna evolutia omului ci progresul tehnicii datorat acumularii de cunostinte; fiecare generatie porneste la drum cu o zestre mai buna. Omul de azi nu pare a fi evoluat fata de cel de acum 7.500 de ani; cele 7 minuni ale lumii antice cu mijloacele tehnicii de atunci, demonstreaza niste abilitati uluitoare; operele de arta ale antichitatii sunt inegalabile; pe taram moral deasemenea nu s-au inregistrat progrese caci domina setea pentru putere si pentru placerile vietii, atunci ca si acum. Atunci luind Domnul Dumnezeu tarana din pamant a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie ... Cand a facut Dumnezeu pe Adam barbat si femeie a facut si i-a binecuvantat si le-a pus numele Om in ziua cand i-a facut. Se stie ca trupul omenesc este compus din apa, carbon, elemente organice, minerale si ca se descompune dupa moarte; in acest sens trebuie interpretat pasajul biblic si nu in sensul ca Dumnezeu a modelat o figurina din lut pe care apoi a insufletit-o; versiunea aceasta naiva nu tine, acum cand evolutia umana din primate a fost dovedita. O alta idee ce reiese din text este echivalenta intre barbat si femeie pentru ca amandoi sunt numiti cu acelasi nume: Om; apartenenta la unul din sexe nu este o conditie. Si a pus Domnul Dumnezeu pe Adam in gradina cea din Eden si a zis: Din toti pomii din Rai poti sa mananci, iar din Pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci ... caci vei muri negresit! ... Atunci sarpele a zis catre femeie: Nu, nu veti muri! Dar Dumnezeu stie ca in ziua cand veti manca din el vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu ... femeia, socotind ca rodul pomului este bun de mancat, a luat din el si a dat si barbatului sau si a mancat si el si a zis Domnul Dumnezeu: Iata Adam s-a facut ca unul dintre Noi, cunoscand binele si raul. Pacatul neascultarii primilor oameni Adam si Eva a dus la cunoasterea binelui si raului fara de care nu se poate vorbi de mantuire. Tatal i-a creat cu aptitudinea de a cunoaste si pacatul lor era inevitabil, asa ca nu trebuie sa-i judecam; noi suntem mai pacatosi decat ei. Dumnezeu le spune: in ziua cand veti manca din pom cu moarte veti muri dar Sarpele rastalmaceste: hotarat ca nu veti muri dar Dumnezeu nu vrea sa fiti ca El; ii mintea folosind jumatati de adevar: nu vom muri cu moartea a-2-a daca vom alege binele, dar Dumnezeu vorbea despre moartea intai, pe care toti trebuie s-o gustam caci face parte

24

din cunoastere. Apoi Dumnezeu vrea sa fim ca El caci deaceea ne-a facut dupa chipul si asemanarea Lui. Asa cum un parinte interzice copilului o carte, tocmai ca sa-i starneasca interesul asa a facut Dumnezeu cu primii oameni. Am fost inzestrati cu un potential de lupta ce trebuia pus la lucru. Am fost facuti sa trecem prin scoala pacatului si sa-l invingem, sortiti sa cunoastem, sa alegem binele si in final sa ne unim cu Dumnezeu pentru vesnicie. Lucifer a vrut separare de Tatal si egalitatea cu El; dat fiind ca nu pot sa existe doi dumnezei fiecare unic si atotputernic, ar fi trebuit ca unul din ei sa fie exclus; intentia Satanei era deci sa ia locul lui Dumnezeu; separarea a obtinut-o dar nu si egalitatea. Dupa caderea stramosilor in neascultare, moartea fizica a devenit certitudine; Satana nu ne mai spune ca nu vom muri ci ne sugereaza ca moartea este definitiva, nu exista Judecata, nici pedeapsa, nici viata vesnica. Astfel ne ia motivatia de a face binele si ne indreptateste in schimb sa traim in placeri pacatoase. Auzi pe cate unul cum zice: mananca si bea, traieste-ti viata caci cu asta ramai; cine stie ce-o fi dupa moarte? N-a venit nimeni de dincolo sa ne spuna; sunt vorbele Satanei caci Domnul a murit, a venit de dincolo si ne-a spus: adunati-va comori in cer ... fiecare va fi judecat dupa faptele sale ... daca veti pazi ce v-am poruncit veti fi fii ai Tatalui ... departati-va de la Mine cei ce lucrati faradelege in focul cel vesnic pregatit Satanei si ingerilor lui. Binele este voia lui Dumnezeu care protejeaza creatia prin organizare, nastere, crestere, iubire, unire cu Tatal; la polul opus este Raul, vointa diavolului de a vatama creatia prin haos, distrugere, ura, dezbinare. Binele si raul sunt opuse dar nu si simetric egale; binele are atributele lui Dumnezeu, este absolut si vesnic, pe cand raul are atributele lui Satan, este marginit si temporar. Binele nu are sfarsit dar raul si diavolii vor sfarsi in Gheena. Aptitudinea de a distinge binele de rau exista in noi in stare latenta inca de la nastere si se dezvolta odata cu mintea. Copii fac rau fara discernamant: omoara melci, rup aripile albinelor, chinuie pisici, etc; pe la 6-7 ani copilul simte sentimentul de vinovatie inainte de a i se spune ca a facut ceva rau, caci isi ascunde greselile. Chiar daca nu beneficiaza de educatie, copilul cand ajunge adult tot stie sa deosebeasca binele de rau. S-au vazut cazuri de copii din familii decazute care s-au desprins de viata pacatoasa; sigur ca sansele unui copil educat de mic sunt mult mai mari. Zestrea genetica si educatia au o pondere aproximativ egala in formarea unui individ. Daca acceptam ca Dumnezeu l-a creat pe om prin procesul evolutiei operand la nivelul mutatiilor genetice, atunci si provenienta speciei umane dintr-o singura pereche de oameni este posibila. In Neolitic existau comunitati tribale numeroase dar desi erau inteligenti nu erau inca oameni in sensul biblic al cuvantului, caci mintea lor era supusa instinctelor animalice. Dumnezeu a ales doi hominizi si a operat in ei o mutatie genetica noua care le deschidea mintea sa deosebeasca binele de rau; acestia au fost primii oameni Adam si Eva. Aparitia omenirii dintr-o pereche initiala devine deci posibila conform principiului mostenirii genei dominante; sa ne amintim de experientele lui Gregor J Mendel care arata ca din patru urmasi, trei vor mosteni cel putin o gena dominanta si unul va mosteni ambele gene recesive dupa principiul AA, Aa, aA si aa; considerand gena constiintei o gena dominanta de tip A, urmeaza ca prin interactiune sexuala gena recesiva a animalitatii ar fi putut fi treptat eliminata din neamul hominizilor aparand pe scara evolutiei specia umana. Capacitatea deosebirii binelui de rau este Constiinta sau glasul lui Dumnezeu in om, care-i da asemanarea cu Creatorul; in creierul omului nu mai era haos ci o gandire

25

ordonata care ierarhiza orice actiune functie de pozitia fata de doi poli opusi: Binele si Raul. Daca pana atunci nu era vinovat de viol, ucidere, furt, lasitate, cruzime, lacomie si alte fapte pe care le fac si animalele, cand a capatat gena constiintei omul a devenit raspunzator caci odata cu cunoasterea a dobandit si libertatea de a alege intre bine si rau. Abia atunci Creatia lumii a fost finalizata si a inceput ziua a-7-a in care suntem acum, si care se va incheia odata cu Sfarsitul lumii cand roadele vor fi sortate si numarate. In aceasta gena sta sensul intregii Creatii. Dumnezeu nu a urmarit un scop material ci unul spiritual; a creat mai intai un mediu natural in care sa traiasca fiinta cea mai iubita Omul, si sa rodeasca rodul cel mai scump energia spirituala pozitiva. Omul este trup, suflet si spirit; trupul este suportul fizic iar sufletul suportul vital pe care se dezvolta Eul, energia subtila discreta cu amprenta personala; acesta este ultimut produs al Creatiei la care contribuie si omul prin alegerea sa; acestea sunt roadele ce se culeg din lume. Pana acum in granarul lui Dumnezeu au ajuns mii de suflete ale dreptilor: prooroci, mucenici, apostoli, calugari, arhierei, sfinti; cand numarul lor va fi implinit atunci lumea se va sfarsi. Daca alegerea e negativa sufletul acela este neroditor si se condamna singur la dezintegrarea Eului pentru ca refuza unirea cu Dumnezeu, sursa vietii. Sufletele dreptilor sunt o comoara scumpa inaintea lui Dumnezeu si de aceea este mare bucurie in ceruri cand un pacatos se intoarce de la calea lui cea rea. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu a luat o coasta din coastele lui si a facut femeia Si a zis Adam: iata aceasta-i os din oasele mele si carne din carnea mea deaceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup. Acest episod al crearii femeii este anterior celui in care amandoi primesc cunostinta binelui si raului; la fel ca la creatia omului din tarana, gasim si aici creatia femeii dintr-o coasta a lui Adam. Exprimarea e simbolica. Asa cum tarana inseamna compozitia chimica a trupului, asa cum mancarea din pomul oprit inseamna inzestrarea cu gena constiintei, tot la fel femeia din coasta lui Adam inseamna uniunea partenerilor intr-un singur trup, adica instaurarea familiei. Oamenii nu mai aveau sa se imperecheze pe apucate, copii nu mai aveau sa fie ai nimanui; incepuse legatura consfintita de Dumnezeu dintre mama si tata in scopul cresterii si educarii copiilor, dupa cum auzim despre Avraam: l-am ales ca sa invete pe fiii sai si casa sa dupa el sa umble in calea Domnului si sa faca judecata si dreptate Iar cand erau ei la camp, Cain s-a aruncat asupra lui Abel si l-a omorat a zis Lameh catre femeile sale: Am ucis un om pentru rana mea si un tanar pentru vanataia mea a placut Enoh lui Dumnezeu si apoi nu s-a mai aflat, pentru ca l-a mutat la cer Vazand insa Domnul Dumnezeu ca rautatea oamenilor s-a marit pe pamant si ca toate cugetele si dorintele inimii lor sunt indreptate la rau i