42511665 manual drept procesual civil

217
Prezenta lucrare cuprinde 0 expunere succintA a instinJtjUor pi!r1ii generale a drepwlui procesual civil. in corespundere cu JegisJapa in vigoare Ia 01.09.2007, expusA in ordinea ~i in confoonitate cu programul de stlJdiu al di5CipJjne~ aprobat la Facultatea de Drept a Universj~j de Stat din Moldova, destinatA stlJden~Jor ~i practicienilor. pentru 0 ins~re suficientA ~i rapidA a cun;ului. . Descrierea CIP a Camerei Nationale a CArtii Drept procesuai civil: Partea gen. : (Note de curs) / Centro I juridic "Dalini". - Ch. : S. n., 2007 (F.E.-P. "Tipogr. Centrala"). - 112 p, Bibliogr. p. 112 ISBN 978-99 75-78-547-1 500 ex. Tema I. Noţiuni introductive in studiul dreptului procesual civil.................................4 Tema n. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil................................18 Tema llL Raporturile juridice procesuale civile 31 Tema IV. Competenta generala a instanţelor judecătoreşti ~ .....................................36 Tema V. Competenta jurisdictiona1a a instantelor judecatoreşti........................4S Terna VI. Parţile in procesul civil...: 52 Tema vn. Participarea intervenienţlor in procesul civil ...................59 Tema vm. Participarea procurorului in procesul civil 63 Tema IX. Participarea in procesul civil a autorităţilor publice, organizaţiilor ~ cetaţenilor pentru apărarea drepturilor şi intereselor altor persoane......66 Tema X. Reprezentarea judiciara in procesul civil " 69 Tema Xl Actele de procedura civila, rermeneJe ~ sancţiunile procedurale. . .75 Tema xu. Cheltuielile de judecata....80

Upload: valeria-lisnic

Post on 02-Jan-2016

125 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Prezenta lucrare cuprinde 0 expunere succintA a instinJtjUor pi!r1ii generale a drepwlui procesual civil. in corespundere cu JegisJapa in vigoare Ia 01.09.2007, expusA in ordinea ~i in confoonitate cu programul de stlJdiu al di5CipJjne~ aprobat la Facultatea de Drept a Universj~j de Stat din Moldova, destinatA stlJden~Jor ~i practicienilor. pentru 0 ins~re suficientA ~i rapidA a cun;ului. .

Descrierea CIP a Camerei Nationale a CArtiiDrept procesuai civil: Partea gen. : (Note de curs) / Centro I juridic "Dalini". - Ch. : S. n., 2007 (F.E.-P. "Tipogr. Centrala"). - 112 p,

Bibliogr. p. 112ISBN 978-99 75-78-547-1500 ex.

Tema I. Noţiuni introductive in studiul dreptului procesual civil 4Tema n. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil 18Tema llL Raporturile juridice procesuale civile..............31Tema IV. Competenta generala a instanţelor judecătoreşti ~ 36Tema V. Competenta jurisdictiona1a a instantelor judecatoreşti 4STerna VI. Parţile in procesul civil......................................: 52Tema vn. Participarea intervenienţlor in procesul civil...59Tema vm. Participarea procurorului in procesul civil.....63Tema IX. Participarea in procesul civil a autorităţilor publice, organizaţiilor ~

cetaţenilor pentru apărarea drepturilor şi intereselor altorpersoane....................66

Tema X. Reprezentarea judiciara in procesul civil............" 69Tema Xl Actele de procedura civila, rermeneJe ~ sancţiunile

procedurale................75Tema xu. Cheltuielile de judecata........................80Tema XIn. AcJiunea civil1i. ;..............................85Tema XIV. Probele ~ probaJillJ1e<! in procesul civil....97BIbUograDe...............112

~TEMA l. :'/OTIVSI Ii\TROOl'CTIVE iN sn:OIt!L OREPTl "LlTI PROCF.sUAL CIVIL

I. ;-';opunea ~ clasifJCare3 fonnelor de aparare a drepturilor ~i intereselor legitime

ale persoanei.2. Tr:i'iiiturile caracteristice ~i importanta fonnei judiciare de apiirare.3. Nopunea dreptulul procesual ci\iI.4. w'oarele dreptulul procesual ci\iI.5. Nopunea ~ dasIficarea nonnelor de proceduri ci\ila.6. Nopunea ~ dasIficarea felurilor procedurii civile.7. Nopunea " cIasif1carea fazelor procesulul civiL

Page 2: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

1. Nopunea " d~ fonnelor de apirare a dreptmilor " intereseJor legitimeale persoanei.

in cadrul raportului juridic subiectele apar mereu ca titulari de drepturi ~i obligapi. Acesle drepturi ~i obJigatii sint pre\'Uute in db-pozitiile nonnelor juridice de drept material. La rindul ei.no!iunca de drept subiectiv presupune trei posibilitap cumulative:

I ) posibilitatea de a avea 0 anumitii conduita,2) posibilitatea de a pretinde 0 conduita corespunzAtoare din panea subiectului obligat. 3) posibilitatea de a recurge. la nevoie.la fol'\8 de constringere a statului.Cel dc-al trei1ea anibut aI dreptului subiectiv aClioneazA atunci clnd sint pertulbate

primele doua.Conduita umana. deseori. de~ Jimitele legalitapi. avind drept rezultat lezarea

dreptului subiectiv ~ cauzarea de prejudiciu. astfel punindu-se problema apamrii drepturilor subiective. Prin UIlTIaI'e, una dintre sarcinile de baza ale ~1atului este garaJJtarea ~i apararea drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei. in vederea rea1izArii acestei sarcini. statui stabilf$e o <;erie de principii fundamentale care permit rea1izarea in p~ a apamrii drepturilor ~i

, intereselor legitime alepersoanei.Astfel. art. 20 aI Constitutiei Republicii Moldova stabil~ cA: mice persoanii are

dreptul la ,mti,ifac(ie efectMi din portea imtan/elor jlldeciitore~ti competente impotriva acrelor care \'iolea:p drepntrile. libertd{ile ~i interesele sale legitime. prevedere preluata din continutul art. 8 aI Declaraliei Universale a Drepturilor Omului ~i art. 6 al Convenpei Europene pentru Apiirarea Drepturilor Omului ~ a Libertiiplor Fundamentale.. De asemenea, art. 26 aI Constitutiei Republicii Moldova garanteaza dreptul la

apArare.fiecare om al'ind po.ribilitatea .'Iii reac(i()ne~ independent. prin mijloace legitime. la incalcarta drepturilor ~i imereselor sale.

Anume aceste douii principii de baza. garantarea acc:eJllfui liber fa justi(ie ~i garantarea dreflll/lui la apOmre. serve<;(; drept gardlliij juridice a apararii drepturilor ~i intereselor legitime ale pt:NXlI1ei de catre stat

Odatii tiind ~1abilite aceste gar.mlii. se pune problema cum ~i in ce r'nod are loc acea.~ ap[1I111\: a drcpturilor subiective? Aici trehuie sA facem loe unor noi noliuni. precum: mijloc de afliimre ~i ./iJ/7/1li de apamre.

in caz de inciilcare a unui drept subiectiv din panea altor persoane. apare necesitatea ohiL't:ti\'fl de apliC'dI'e de ciitre titular a unor rnasuri de protec!ie a dreptului. Aceste masuri de pro!cqic poartii denumire-d de mijlo(' (metoda) de apOmre a dreptl//lli subiecti\'.

Mijlll<:ul de apiirare a dnptului repreVnld 0 categorie de drepl material $i con.Whtie a('('le mii.mri de pmtec(ie care necexitd a fi ultreprillSe In vederea apiiriirii 111lui drepl sllbi£ctiv il/ciikal saIl cIlI/tes1llJ, alvld drept SC/lp ,nliitararea il1lpedimenJe/or de rea/kpre a dreptului re,lp1'ctil'.

Mijloacele de apflmre a drcpturilor civile sint prevazute in ,U1. II Cod Civil 011 RM ~i

Page 3: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

anurne: recun~terea dreptului. restahilirea situaliei anterioare. suprimarea ac~unilor prin L"are se'in,'alca sau se Creaz8 pericolul inddL'iirii dreptului. declararea nulitii!ii actului juridic ,'il'il sauactUlui emis de 0 autoritatc publica.. impunerea la execuUtrea obliga!iei. repar.m::-J prejudiciului. inclusiv moral. autoapamrea etc.

Important este de menlionat ca. doar un singur mijloc de apamre poate Ii realizat individual de ciitre titularul dreptului subiectiv incaleat ~i anume - allfOllpiirarea. in rest. L~lela1te metode necesita adresarea titularului la organele cornpetente. care prin hotarirea luata vor dispul1e intaptl.lirea miisurilor de proteclie cuvenite.

Astfel. in dependenta de faptulla care organe se adreseaza persoana inleresam ~i ce tip de norrne reglementea71i activitatea acestor organe. putem deosebi mai multe fomle de apOrare a drt'f)turilor ,fi imereselor legitime ale !,<'rsoanei.

Fonna de apiirare a dreptului repre:jnJii 0 ca/egorie de drept procesual care constd diJ/tr-un mlumil tip de acavitaJe a organe/or compelellle, In vedma apiirarii unui drqJt sau ullt!1"eS legitim oJ persoanei, activitoJe reglemenJo/d de normejuridke.

Altfel spus. fomla de aparare a dreptullli constituie activitarea organeJor jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examiniirii ~i soluponiirii cauzelor civile. in vederea apariirii drepturilor inciilcate sau contestate ale persoanei. or ~ mai simplu este 0 activitate' desolutionare a lirigiilor.

E.<.enta unei astff'1 de activitap constii din:I ) stabilirea circum<;tantelor de fapt.2) stabilirea norrnei de drept competente ~i aplicarea acesteia.3) pronuntarea unei hotariri cu privire la litigiul iscat ~i executarea acesteia.Premisa acestei activitap de aPArare a unui drept sau interes legitim aI persoanei constituie

existenta unui litigiu de drept. avind drept obiectiv examinarea ~i solutionarea litigiului.Examularea unui litigiu cuprinde in sine primele douii componente ~i poote sa nu

se finaliz.eze in mod obligatoriu cu solu~onarea propriu-zisii. La rindul ei, solu(iOllal'ea litigiului presupune erniterea unei hoti'iri'ri prin care pretenpile inaintate se satisfac total sau partial. cuprecizarea mi jlocului de apiirare care necesitii a fi intreprins sau se resping. Execl/farea hotari'riipronuntate la soluponarea litigiului reprezinta transpunerea in practica a rnijlocului de apiirdre care necesita a fi intreprins in vederea apAmrii dreptului (de exemplu: impunerea la executarea obligaliei contractuale, repararea prejudiciului cauzat prin delict ~.a.)IApari~a unui litigiu de drept poate fi determinata de inciilcarea sau conte<;tarea unui dreptsubiectiv.

illcalcarea ",uli dreDt. Dreptul se considera inciilcat atunci cind piirlile recunosc existenta raportului juridic din care rezulta drepturi ~i obligapi, dar exista impedimente in procesul executarii sau onorarii lor.Contestarea 10l/li dre",. Dreptul se considera conte.~1at atunci cind pfu1ile nu recunosc

Page 4: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

existenta raportuluijuridic ~i solicita constatarea existen!ei sau inexistenICi unui drept sau obligalii.

AtXimrea I/II/Ii inreres. lnteresul este ocrotit de lege prin intennediul unor proceduri speciale. atunci clod nu exista un lirigiu de drept adica nu se indiJca sau con~ ncmijloeit un drept dar din anumite considerente ace!.1 drept e.'ite sau va Ii in viilor imposibil de realizat.

Ca ~i in cazul mijloacelor de ap6rare, existii 0 diver.;itate ~i a formelor de apiirdrea a drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei. Multitudinea forrnelor de apiimre sA datoreazii unui ~ir intreg de factori: gmdul de complexitate aI litigiului. specificul ~i natum juridiai a1 dreptuluiinciilcat., gradul de democmtiz.are aI statului ~i existenta anumitor trcK!ilii juridice.

Putem distinge urmiitoarele douii criterii de delimitare a unei fornle de apiirdre de alta: I) criteriul subiectiv - care are la ba7li statl/tul jurillic III ()(~lIl1l'l(Jr care rea1izeaz.ii

activitatea de apiirdl'e a dreptului sau interesului legitim aI per.;oanei:

2) criteriul obiectiv - care are Ia bazA IIlIIUra juridica a normelor de drept careregIementealA activitatea aces10r ~

TmincI CXJI1t de aces1e douA criterii putem deosebi unTI§toarele tipuri de fonne de 3pArarea drepturiIor~ intereselor Iegbne aI persoanei:judiciani, administrariviI# pmratiJ (~ascii~

A. Forma judiciara reprezinta acetl forml de opiirrue a drepturiIor ~ inJereselor 1egiIime ale persotl1U!i care ate rm/i:tpJ4 de ci1re inskzn(eIe ~ ~ regkmenl/1/ii de rrormek de]11'lJMlurd cMI4.

Din punct de vedere aI aiteriului subiecliv, putem caracIeriza aceast! fonnii ca fiind 0 activitate reaIizaIi de inscittJ1ii speciaIizare numite - instanJe de judecaJQ, care ~ independente fat! de organeIe puterii executive ~ legislative ale statului ~ in ansamblu alcAtuiesc cea de-a treia putere in stat - puJereajudeditoreasrii De areea, atunci cind vorbim despre fonnajudiciarA de apW"are seare in vedere inrnpuirea juSlipei propriu-zise. ,

Confonn art. 114 II Constitu1iei R.M.: ,justifia se tnf6ptuiqte tn numele legii numai de instanJele judecOtorqri': irI" oonfonn art. I] 5' aI ConstitlJliei RM .justifiJ1 Sf! tnjQptuiqre prin Curtea Supremii de JUSIifk, 0I1fik de apel pjudea'1torii". Pentn1 anumite categorii de cauze pot functiona, potrivit Iegii, judedrorii specializate. fnfiin1area de insIante extraordinare este interzisA. 0JEanizarea instantelor ju~ competenta ace&ora ~ procedUJ1i de judecatA sint stabilite prin Iegi <Ig8J1ire.

Sistemul judiciar aI Republicii Moldova este constituit din instante judec!t~ de dreptcomun ~ instante judedItore§Ii specializate, repartizate pe trei niveluri.Sistemul instantelCX'~ de drept COIJIII\ este alcAluit din UIJl1§toarele instante:]. Judedtorii - insIante ~ de drept comun de grad inferior, cai'e functioneaziiin sectoare ~ judedi toate ~Ie ~ cereriIe, in afarA de cele date prin lege in competenta altorinstanfe. I...ocaIMtiJe din raza de- activitate a ac:estora se stabiIesc conform anexei nr. ] a Legii privind organiztuetIjudeciitormscl1 nr. 514 din 06.Ul.1995.

Page 5: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

2 CurtiIe de ApeI- instanta judecatoreasdi. de drept comun de grad superior care ~ exen:itl oompetenta intr~ cilt:urmcriptie care 0Jprinde mai ITI1Ite juded!taij. fonnate din mai multe coIegii, care judeci cauzele date prin lege to competenta ei ca instatJ1! de fond, apel ~ recurs. LocaIitatea de .inti ~ judecitoriiIe din ciraunscrippa lor ~ preWmre confonn anexei nr. 3 a Legii privind organiulreajutltriitoreascii nr. 514 din 06,(17.1995.

3. CSJ - instanta judedtoIeasdl suprerM care aSigum aplicarea. corectA ~ unifonnA a legislaliei de cAtre toate instante1e ju~ in cadruI dreia functioneazii trei co/ega speciolizt1te (civil ~ de contencios administrative, economic ~ penal) care judedi cauzele date prin lege in cnnpetenta ei ca insIanti de recurs. W1 cdegiu liirgit, precum ~ aItecolegii constituite de Plenul 0Jr1ii, dup1i categorii de cauze. 'i:.

in RepJblica Moldova exist! dou! categorii de Instante ~ specializate: economice ~ militare. Sistenlll instantelor j~ economice este constituit din:

I. Judedtoria Ec:momici de C1raumcriDtie - instanta juded!toreasdi specia1izatA de grad inferior, care infaptuK$ justitia la so]uponarea IitigiJlor apIinJte in cadrul relapilor economice dintre persoane fizice ~ juridice. in circumspcriptia dreia sint cuprin~ toate raioahele, ~Ie ~ municipiile RepJbIicii Moldova.

2 Curtea de AoeI EconomIcii - instanta judecatoreascA specializat! de grad superior care judedi cauzele date in ~ta ei ca insIanti de fond, ape] ~ recurs.

Din punct de vedere aI aiteriului obiectiv, putem caracteriza forma judiciarA de apArare ca fiind 0 activitate reglementatA in exclusivitare de nonne juridice distincte, numite nonne de pn:x:edum civilA. care in mare parte se co'!pn in Codul de procedurA civilJi aI R.M. De aceea, fonna judiciarA mai este numit! ~i foona procesual-civiJA de apW"are a drepturilor ~ intereselor legitime ale persoanei.

B. Fonna adminIstrativi rep1'f!1inJ4 acetlf0mr4 de opiirare a drq1turi1or ~ inIe1'f!selor /egiIime ale persoanei care este rea/izaI4 de ci1re uuJorit4(ik publia ~ regkmentoJ4 tk ade nonnaJive specia1e.

Din punct de vederea aI aiteriului subiecliv, putem caracIeriza aceastA funnii de apArare ca fiind reaIizatJi de diverse autorit.A1i publice, organe de stat. exponente ale jXltfrii executive san persoane de drept privat care presteazA W1 serviciu public. Spre deosebire de instmJtele de judecati, a cAror III1idl activitate este infaptuirea justipei. aceste organe au, de regulA, 0 altii activitate de bazA, iar cea de ap!b'3re a dr::pturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei fiind W18 facul1aDvi.

Din punct <.e vedere aI crit.eriului obiectiv, putem caracteriza aceast! formA de apmre ca fiind reglementali de norme juridice cu caracter special, care se conpn in Iegile ~ ac:Iele normative subordonate Iegii prin care sint instituite aceste organe.

Conform an. ]0 aIin. 3) Cod Ovil aI RM: t.1piirarea dreptwiJor civile pe caka odmi1Ustrativ6 se face door rn Ctl1JU'ile previimte de lege. jar h.otiirfmJ emisd pe caJea odmi1Ustrativ6 poole fi ataco1iJ tn insIanfa de juI:/eazrii

in mtele camri, fonna adminisIrativA constituie 0 condi1ie obligatorie peaIabilI adres.'biiin instanta de judecatl (de exemplu: cererea prealabil! in procedUJ1i contenciosuIui administrativ). AstfeI. in caml conteslArii unui act administrativ emis de 0 autoritate publicA, este necesarA depunerea cererii cAtre organul emitent san organul ierarhic superior, dupA care.. in C8l1J1 in care cererea nu este examinatA in tennenuI stabilit de lege san persoana nu este satisBcut! de decizia

Page 6: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

luatA, aceasta se poate adresa in instanta de judecatA cu 0 acpune in CXJI1tenciosul adminisIrativ.

Acest tip de formi de apmre include activitatea unnAtoareIor organe:I) antoritAtile tuteIare (de exemplu: art. 56 Codul Familiei aI RM),2) organele de stare civiJA (de exemplu: art. 36 Codul Familiei aI RM),3) comisia de ape) a Agenpei de stat de eh'bernre a brevetelor de invenpi.4) alte organe administrative, in oompetenta carom prin lege este dati examinarea ~

soluponarea liligiilor,5) organeIe de noIariat.Conform art. 2 aI Legii cu privire fa notariaJ nr. 1453 din 08.11.2002, nocarian1l este 0

institupe publicA de drept abilitatii sA asigure in conditiile legii ocrotirea drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoane1or ~ statului, prin indeplinirea de acre nocariaIe in numele statuIui. Notariatul nu are func!ia de apIrare, ci W18 de ocrotire ~ protectie a drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei. Jar, potrivit art. 2 aI Legii contenciosului administraJiv nr. 793 din 10.o2.2(XX). organele de noIaria1 sint asimilate autoritatilor publice, de aceea activitatea lor se include in forma adminisIraIivA de api!rare.

C. forma privata (obsteasca) repretjnt4 acetl form4 de opiIrrzre a drtpturilor ~ inIe1'f!se1or legiIime ale persoanei care ate rea/iqrJ4 tk c6Jre onumiIe pt!I'SIJ(IM, organe $aU organitJzlii priwde (obFF. neguvemonumtale) ~ este reglemen1tzJ4 de IJiJt7M. ce se con{in in ode nonnaJive specia1e.

Fonna privati de apmre este reaJjzatA prin acthiialfa organelor nestataIe, create liber ~ benevol de d!.tre piirtiIe aflate in lili£iu. Ea d1UU< hipe8'A calea altemativi\ de roltJtionare a diferendelor dintre persoanele de drept privat

in acest tip de fonnA de apArare se include ac livitatea unnAroarelor organe:l)judecata arbjtraJJi (arbitrajul),2) comi~ia de oonciliere, in IegAtura cu solu~;:marea conflictelor coleclive de II1UIId!.,3) alte organe nestatale CJ'eiIte prin acor, iul pArtilor aflate in litigiu ~ investite cu

competen\8 de a solutiona litigiul.Un exponent tipjc aI fo~ ~ de apA;-are reprezintA - jutkcata arbitraJii. Confonn

art. I aI Legii cu prMI-e fa judecato arbitm/d nr. ] 29 din 3] .~.I994, judecata arbitralA este 0 instantli care are functia de a soluliona \itii!ii ,),' apar in.re persoanc:: lizi:e ~ juridice.

Din punct de vedere procedural, 3Ibitrajul se in~ ca 0 modaIitate privata desoIu~onare a 1itigiului din1re ~ de c3tre 0 persoana aleasii de c3tre acestea.

Judocata arbiIraIi peate fi instiJupoTWli1Jzt4 ca un organ pennanent (pe ling! camere de

COITIeJ1. burse. lffiiuni, a9Xiatii ~.a.) sau poote fi creara ad-lwc (ocarional) penttU examinarea ~ soIu~onarea unui litigiu concret

Judecara aIbitraIa poote avea competenfd generaIii sau poate fi spe~ penttUanumite categorii de 1itigii sau penttU anumite categorii de subiede.

Arl>ib1J peate fi orice persoana fizidi care ~-a dat consilJ1f1lmintuI ~i care, dupA pi!rerea

Page 7: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

p3i1iIor. este competentA a soJutiona litigiul. Examinarea litigiilor are loe in confomIitate cu regulamentuI judecapi arbitraJe ~ cu regulile de examinare a litigiilor adoptate.

Arl>itrajul are un izvor contractual. Convenpa arbiJraJIi (c1aum de 3IbitraJ) ~t1 acortIul de voinlA aI piIrtiIor in \eganri cu solu{ionarea diferenduJuj dintre ele pe ca\e arbitra1a. PaI1iIe pot transmite jtIcIecltii arbi1ra1e orice litigiu cu conditia exislentei c1auzei de arbitraj, fnsii

existenta acestei clauze nu constituie impediment Ia adresarea in instanta de judecalA, in Conditille

in care nu sint ridicate careva 00iecpi. Oriar ~ soIupooarea litigiului de ditre judecata arbittal! nu peate ingIMj accesuIla justipe. Astfe~ orice hotMre arbitraIA peate fi caliestatA in instanta de judecata de c3tre p'i11i, in decurs a 3 luni de 1a data primirii hotMrii. TotDdata, in caz deneexecutare a hotMrii unei jtxIecAp arbitrale, partea care a avut ~g de cauzA se poate adresa in instanta de judecata cu 0 cerere de eb'berare a titluhri executorilL

in Republica Moldova functioneazA unniitoarele judedIp arbitraIe ca organe pennanente:J) Curtea de Albitraj Comen:ia1 International, de pe ling! Camera de Cornett ~ Industrie

a R.M (RegulamentuJ pIblica1in MO. or. 131-132 din 31.10.200]);2) Curtea de Arbitraj ~ Mediere, de pe IingA Uniunea Repub1icanA a AsOclatillor

ProducatoriJor Agricoli "Uniagroproiea";3) AIbitrajul cu SI3Iut pennanent in sfera agran1, de pe IingA organizapa

neguvemamentala "Agroconsu1tant".Pentru anumite categorii de litigii-Iegea prevede fonna privati (~) ca concJitie

. obligatorie preaJabiJa sesi1Arii instantei de judecata. De exemplu, in cazuI conflictelor co1ective de munca, conform art. 359 Codul Muncii aI RM se constituie comisia de condliere, fonnat1 dintr-un nwnar egal de reprezentanp ai parpJor aflate in conflict, la initiativa uneia din e\e, in tennen de 3zile de la data decl~ contlictului. in situapa in care parpJe nu ajung 1a 0 intelegere sat! nu sintde acord cu decizia coinisiei de conciliere, fiecare din ele este in drept sii depunA, in tennen de 10 zile ca1endaristice. 0 cerere de soJutionare a conflictuIui in instanta de jJdecat§.

. Conform art. 10 alin. 2) Cod CJViI aI RM modJJJ de aplanarr a IiligiuJui ~ pdrfi pM fa adresarea in instanfa de jutkcatQ poate ji prevt'iW prin lege SGlI contract.. Astfel, soJutionarea litigiului intre ~ pe caJe amiabiJA poate fi caracterizatii ca 0 modaJitare de manifestare a fonnejprivate de soluponare a 1itigiilor. Jar, in cazuriJe in care Jegea sau contractuJ face referintA la ca\ea amiabil1i pentru anumite categorii de litigii, respectarea acesteia va constinri 0 conditie ob1igatorie preaJabila sesjzarii instantei de judecalA, in caz contrar, cererea de chemare in judecata fiindrestituitaconfonn an. l70alin. 1) lit (a)CPC aI RM .

in viitorul apropiat, este preconizata introducerea unei noi rnocIa1itati de soItJtionare a

litigiilor dintre persoanele de drept privat - pe calealTU!dieri.

Page 8: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Astfel. potrivit art. J aI proiectului Legii cu privire fa metIiere: medierea reprezinta 0 moda/i1ate de so/u~ a Ii1igii1or pe caJe amiobil4, cu ajuJoru1 unei terte IN!1'SOtlM, speciaJkpJ4 In coJiJoJe de medioJor, In condifii de neuJraliJoJe, impar(ia1itote, confiden(ia/iloJe, conJradk:toriJJJiJoJ£ ~ egaJitoJe a piirfilor.

Medierea se bazeaza pe increderea pe care p3rtile 0 acordA mediatorului, ca persoan1i apta sa faciliteze negocierile dintre ele ~ sa Ie sprijine in soluponarea litigiului, prin gasirea unei solu~i reciproc convenabiJe. eficiente ~ durabile.

Medierea are un izvor contractual. in OIice convenpe, parple pot introduce 0 c/ouzii de mediere, validitatea c3reia este independenta de validitatea conventiei din care face parte.. De asemenea. medierea poart! un caracter facultativ ~i a1temativ fatA de celelalte formede aparare a drepturilor. Organele judiciare ~ ~ittale, precum ~ alte autorit3~ cu atribupi jurisdicponale pot informa p3r1i1e asupra posibili~i ~ avantajelor folosirii procedurii de mediere ~i Ie pot indruma sa recurga la aceasta penttU soluponarea litigiilor dintre ele. Dadi legea nu prevede altfel, p3rti1e pot recurge la mediere benevol, inclusiv dup3 intentarea unui proces in instantele competente, in once fazii a acestuia.

Mediator poote fi orice persoana care are capacitate deplina de exercipu, are stUdii supenoare, este apta din punct de vedere medical penttU d~ acestei activi~, nu are antecedente penale ~i se buct.ri de 0 bun! reputape, poseda limba de stat, a absolvit cursurile pentru pregAtirea mediatoriJor ~ a obtinut atestarea calitApi de mediator, in conditiile legii.

PArtiIe pot conveni asupra soluponArii, pe ca\ea medierii, a litigiilor in cauzele civile, aparute intre eJe, cu privire la drepturiIe asupra aUora parpJe pot dispune, cu excep\ia litigiilor de muncA. Medierea poate avea ca obiect soJuponarea in totaIitate sau par1iaIa a 1itigiului.

Procedura de mediere se poate fina1iza, dupAcaz :a) prin incheierea unei intelegeri intre pib1i. in unna soIuponarii 1itigiului;b) prin constatarea de cAtre mediator a ~ medierii;c) prin denuntarea contractului de mediete de ditre pIirti sau de d!tre una dintre ele.in uItimele doua cazuri partes interesal! se poate adresa instantei ju~ sau

arbitrale competente in vederea aparnrii drepturiJor sale.in literatura de specia1itate mai este evidenpata ~ forma mixtii de apmare a

drepIuriIor ~intereselor legitime ale persoanei.

Fomw mixtii reprerjntii DCetlformii de apiimre a drepturi/or ~ inJereselor /egiJime alepersoanei Ct1Tf! este reo/i:uJIQ de ciiJre mai muIte orgone, din codrul diferiJor forme de apiirare.

Rei~d din faptul ca aceastA forrm se bazeazA pe existenta celor trei forme: judiciarli, administrativa ~ privata, reprezentind 0 combinare a formei judiciare cu una dintre ce1elalte douA fonne, forma mixta nu poate fi ~ca fiind una independenta, cu t:rasiibJri carncteristice propm. in marea majoritate a cazurilor, cu exceptia cauzelor date in competenta exclusivA a instantelor jud~ apararea drepturiJor ~ intereselor legitime ale

Page 9: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

persoanei imbrncA forma mixta, gratie principiului garantiirii oa:esului liber fa justipe. Astfel, indiferent 1a care forma ar apela inipal persoana in vederea aparnrii dreptului siiu incaIcat (administrativA sau privata), posibilitatea sesizArii ulterioare a instantei judeditorr$i ii este garantat1i.

2. Trasaturile caracteristice si importanta formei judiciare de aparare.Din muItitudinea fonneIor de api!rare, fonna judiciari (pr"oc:esJakivila) ocupii Iocul

dominant, fiind considerata ca cea mai prestigioasa ~ sigurA formA de apmare a drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei. .

Grape principiului garant3rii accesului liber 1a justitie. orice hotarire data cu privire la un litigiu in cadroI unei alte forme (administrativA sau ~) poate fi atacatJi in instanta de judecat.a.

Specific penttU fonna judiciarli constituie faptul cA este muh mai perfectionat3 ~ muhmai detaliat reglemental!, dech celelalte fonne.

Tr3s3turiIe caracteristice ale fonnej judiciare de aOOrare a dreDturilor si intereselorle2itime ale oersoanei:

- este reaIizata in excJusjvitate de anumite institu~i de stat specializate, numite insfan!e dejudecatii, care in ansamblu constiruie sistemul judiciar aI Republicii Moldova,

- este reglcmentatA in exclusivitate de nonne juridiee concrete, numite lIonlle de procedllra cM/ii, care se contin cu preponderenIA in Codul de procedura civila $i alciituiesc in ansamblu 0 ramurii de drept distinctA numitA Drept procesual civil,

- e!>1e realizatA intr-o ordine .111"ict-pre.ftabilitti de I1OIT11ele de procedura civila, dispunindde un caracter imperativ atil pentru in~1anta. dt $i pentru paI1icipantu la proces,

- ~1e Ilnidi pentrlJ toate categoriile de cauze de un anumit gen. pan:urging succesiv majmulte etape numite faze ale procesului civil,

- este ullil'ersa/ii, stabilind ordinea examinarii ~ soluponarii cauzelor civile in toate categortile de proceduri, la toate etapele procesului (examinare in fond, in apel, in recurs, in revizuire. executarea hotAririlor).

- este realizata cu parricipareJl ill $edin/a de judecatii a persoaJ1elor illferesate, care sintinzestrate cu un $ir de drepturi $i obligapi procesuale,

- con~1ituie un aJ1samblu de at:(iuni iptreprinse de clIre instanta de judecatA $i participanpila proces. rei~ind din drepturile $i obligaliile procedurnle de care dispun,

- se finaIizeazA cu emiterea unei hotMri, care trebuie sii fie intemeiatA pe circumstanJeIecare au fast dovedite prin probele examinate in $Cdinta de judecatii,

Importanta $i sarcinile fonnei procesual-civile Ie deducem din prevederile art. 4 CPC aI

Page 10: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

RM. $i anume: .I) judecarea justa $i in termen rezonabil a cauzelor de apW'are a drepturilor

incalcate saucontestate, a libertaplor ~i intereselor legitime ale persoanelor fiziee $i jurldice,

2) apiirarea intereselor statului $i societAtii.3) consolidarea legalitAtii $i a ordinii de drept $i prevenirea cazurilor de incaIcare

a legii.,.

3. Notiunea dreptuJuJ procesual dviLin literatura de specialitate notiunea "proces civil" este susceptibila de mai multe

inJe~: .I. ca ramura de drept, -'2. ca disciplina de swdiu.3. ca activitatea a instantei de judecatA cu privire Ia examinareacauzelor civile.4. ca prim civila concretA examinatA in instanta de jucIecatA.

Pentru 0 maj buna intelegere a notiunii dreptului procesual civil urmeaza sa facem distinqia dintre OO\iunea de "drept procesuaI civil" $i "prcx:es civil".

Procesul civil constituie 0 mOdaJitate de rea1izare a justipei. Continutul procesului civil

este fOrmat din activitatea instantei de judecatA ~i a paI1icipantilor Ia proces. Cuvintul proces

provine de la verbuI latin "procedere", care inseamnA a merge fnainte. a inainJa. Astfe~ procesul civil reprez.intA prin sine derularea sucx:esiw a unui 3nsamblu de aqiuni. numite ac{iwti procesuale, intreprinse de catre instanta de judecatA ~i participantii la proces, rei~ind din drepturile $i obligapile procedurale de care dispun.

Existenta unui anumit drept procedural (de exemplu: dreptul de a pre:z.enta probe) nu presupune realizarea de la sine a aeeswi procedeu. ci este nevoie ca titularul, aceSUJi drept sa intreprinda careva ma.~uri prevAzute de nonnele procesuale in acest sens, adic!! sa intreprindJ! 0ac~une proeesuaJa. De aceea. actiunile procesual-civile sint considerate ca mijloc de realizare in I prJctica a drepturilor ~i obliga~ilor procesuale.

Ac(i1l11ile procemale di~"pun de uJ1Tl§toarele trasaturi caracteristiee:. PI\X'UC anumite consecin!c juridice ~i genereazA, apari~a, modificarea sau incetareamportului juridic procesuaJ civil, .. deruleaz1i intr-o strictA consecutivitatc previizuta de nonnele procesual civile.. continu(uJ fiecarei actiuni este pre\'azut de nonnele procesuale.. se exercitf intr-o anumita forma procesuala.

in cadrul realizarii actiunilor procesuale, intre instant<! de judecata ~i celelalte subiecte se stabiJesc anumite relapi sociaJe. numite - rapOl1Uri juridice procesual civile.

Prin urmare, unii autori definesc procesul civil ca fiind un ansombb.t tk at:(UlIIi procesuale $i roporturiJe juridiJ:e legate de a£estea, reglertrentaJe tk nonnele dreptuJui procesual civil, inJreprinse de cii/re instonp de jud£caJil $i par1icipan(ii iLl proces in legiiturii cu ex.aminarea $i sob.t(kJnarea cauzelor civile $i execuk1rea IwtiirfriJor ju.tJ«iiIore~

Page 11: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Dupii cum este mentionat in defini~e, acea.<;tii activitate a instanJei de judecatA $i a participantilor la proces este reglementatA de nonnele procesuale. care in ansamblu constituie 0 ramura de drept distinctii - dreptul procesual cMI. Astfel, procesul civil in esenlii constituie obiectul de reglementare a dreptului procesual civil.

in viziunea unor autori. dreptul procesual civil reprez.intA ansombhd normelor $i principii10r de drept care reglelTWnteazii $i guvemea:zii ~ derularea procesului civil, precum $i jinolizarea sa prin executarea siliJa a Iwtiirfrii judec~ Altfel spus. clreptul procesual civil reprezintA ansamblul normelor juridice care reglementeaza procedura de judecare a cauzelor civile $i de executare a hotaririIor judeciitOl'e$ti.

intr-o alta viziune, dreptul procesual civil reprezinta 0 ramllra autonomii tk drept care constii d1nJr-o Ibtt1liJate de norme juridke, dU10cate inJr.un anumit sistem, care reg!emenJea;Ji re1afiile sociak ce apar inJre inston(ek de jud£caJil $i par1idpan{ii iLl proces in cadnd exaniinaru $i sob.t(kJ' JJrii ClIUZelor civile $i executiirii Iwtiiririlnr judeciilore~

in art. I CPC aI RM este data definipa legala a obiectului de reglementare a dreplUlui procesudl civil $i anume "re/atiile socia/e referitoare iLl raporturile procesuale civile ce apar la Infaptliirea justifiei de ciitre illstanfele judecO;or~ de drept comWl $i cele specialiwte In cadruljudecOrii camJ!lor In ac{iuni cilti/e, preCIUII ,q a a/tor C.Glize, dnte in competenta lor de preun1ld cod $i tk la!e legi".

in privinta metodei de reglementare a dreptului procesual civil, in li~ de specialitate, de asemenea, nu exist! 0 parere unica. Cert este daar caracterul mixt aI metodei, constituind 0 uniune dintre cam:terul dispolitiv ~i eel imperativ.

Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul raportului juridic procesuaI civil. precum ~i pozitia de subordonare a participantilor la proces falii de instanta de judec3tii, denotA C3rdcterul imperativ aI metodei. Totodatii, existenta principiului dispooibilitiitii Ii alribuie $i caracterul dispolitiv. Divergentele de opinii apar la stabi1irea rolului dominant aI celor doua C3rdCtere. Unii autori definesc metoda dreptului proc.esual civil ca fiind imperativ-dispolitivii, iar alpi ca fiind dispOvm'-imperatiltr'i.

Sistemul dreptului procesual civil este COI1stituit din nonnele ~ institutiile de drept care reglementeazA activitatea instanJei de judecata ~ a participantilor la proces in legiitura cu examinarea ~ soluponarea cauzelor civile ~i executarea hotiiririlor j~. ConventionaJ sistemul poate fi divizat in partea general a ~i special!!.

Partea generala se riisfringe asupra tuturor procedurilor $i fazelor procesului civil ~i include: Sardnile ~i principiile procesului civil. izvoarele dreptului procesuaI civil, organizarea judccatoreasca. compunerea complenJlui de judecam. competenta generala ~i cea juri!'dic1ional:1. panicipantii la proces, cheltuielile de judecatA. actele $i tem1enele dc procedura. ac!iullca ch'il;"\, probele ~i probapunea in procesul civil.

Panea speciala cuprinde in sine normele $i institutiile de drept care reglememeazii in detaliu (oate fazele procesu\ui ci\;\ ~i feluriJe de proceduri.

4.lzvoarele dreptului procesual dvil.Izvoarele dreptului procesual ci\;I, similar izvoarelor altor ramuri de drept. se di\;zeaza in

izvoare in sens material ~ in sens formal.

Page 12: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

in >ens formal. i::voarele dreptllhd pmeesual eM1 con.\.tituk actele Iwnno/ive care COli !ill rt'1:wmentiiri ale procesul11i civil. Specific pentru dreptul procesual civil este faptul ca a~tfel

dc rcglen"k:nlfui ~ conlin numai in ConStitu!ie ~ legi organil'e.Conform an. 2 a1 CPC a1 RM. ..proCt'dllra de jlldecare a CGII:.elor eMle ill

in.wlllI(t'!e.illd('('ii((/re~'ti ('ste srabilitii de Constill/(ie. de pre::e/l1111 cod ,~i de aUe legi

organice. .. Astfel. legiJe(.rdinare ~i actele normative subordonate legilor nu constituie izvoare ale

dreptului procesual civil.Un roJ important in si!'lemul izvoarelor dreplUJui pmcesual civil it au actele

nonnativeintcma!ionale.

\z"oarele nationale ale dreDtului Droc:esual civil:I. Constitulia RM. din 29.07.1994 (an. 6. 20, 26,53. Capito,lul IX).2. Codul de procedura civil1i aI R M. nr. 225 din 30.052003,3. Codul de executare a deciziilor judiciare nr. 443 din 24. I 2.200t

4. Legea insolvabilit1itii nr. 632 din 15.02.2002, .5. L.egea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000,6. Legea cu privire la organizarea judecAtoreasd nr. 514 din 06.07.1995.7. Legea cu privire la Cunea Suprem1i de Justitie nr. 789 din 26.03.1996.8. L.egea cu pJivire la instanjele judec1it~ economice nr. 970 din 24.07.1996.9. L.egea cu pJivire la statutul judec1itorului nr. 544 din 06.07.1995.10. Legeacu pJivire lajudecat!arbitral1i nr. 129 din 31.05.1994.I I. Legea cu privire la avocatura nr. 1260 din 19.072002,12. Legea cu pJivire la notariat nr. 1453 din 08.II.2OC 213. L.egea cu privire la procuratura nr. 118 din 14.01 !OO3,14. L.egea taxei de stat nr.1216 din 03.12 1.,)92.15. Codul civil. codul muncii. codul fhr>:ia,', I'c:lul familiei. codul fiscal conlin ~ ele

unele norme de procedur.1.Pentru sistemul judiciar aI Republicii Moldova precedenlUl judiciar nu

constituie izvor dedrcpl Confo-m an. 17 CPC aI RM.. penbU aplicarea corect1i ~ uniform1i a

legislapei, CurteaSuprerm de Justipe generalizeaz1i, din oficiu, practica examinWii de c1itre

instanjele judecato~ aunor anumite categorii de cauze, adopta. ~i d1i publicit1ipi hotMri explicative

pJivind aplicareacorcctii a normelor de drept ~ soluponarea just1i a cauzelor civile.

Dintre cele mai importante hotariri ale Plenului CSJ ce vizeazIi aplicarea normelor deprocedura civil1i sineI. Hotarfrea Plenului CSJ eu prMI't' fa I/ne/e ehestil/ni api1rute in practica judiciarii in

II's:iif/lro ell pl/Tlerea in aplicare a Codl/illi de procedllrii eMlii at R.M. nr. 30 din 24.102003.2. 1 {otarirea Plenului CSJ eu pril'ire la apliearea de eiitre in.rtantele judeciitorqri a

Page 13: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

les:isla(iei ee res:lementeam asigurarea aclillnii fa jlldecarea cauzelor m'Ue nr. 32 din 24.10.2003,,3. Hotarfrea Plenului CSJ eu pril'ire fa acte/e judeeiitorului in f(lllJ i/l1entdrii

procesllluieMI ,ri pl't'giiririi callzei penrru de:baterijudiciare nr. 24 din 28.06.2004. '4. Hotarirea Plenului CSJ /'II pm'ire fa practica aplieiirii de eiitrt in.\'1alllele

jlldecarore$ti(/ leR':I'/a(iei de,lpl't' incasarea eheltllielilor de judecatii ill eall:ele eMle nr. 25 din 28.06.2004.5. } lotarirea Plenului CSJ eu pril'ire la practica aplidirii de ciitre installlele jlldeciitore~

a IIl/orprC'\'cderi ale ugii eontencio.mllli admillj,\1ratil' nr. 27 din 24.12.2001. '6. Hotarirea Plenului CSJ ell pm'ire la I/nele ('he.l.tiuni ee I'izeam procedllra de

e/iIJerareIII nr/mulllielor jlloeeiitore$ti nr. 18 din 31.05.2004,

7. Ilotarirea Plenului CSJ ell pril'ire la praetiea emll/intirii de ciitre in.11anlelejllt/('('(jrore,rti a (,(/1I:;elor pril'inti /imitarea in capacitatea de exerci(iu $i

declararea incapacitii(iipcr.nxUleifi:kc' nr. 17 din 31.05.2004.

8. I In¥rea Plenului CSJ l'II pril'ire la ap/icarea us:ii insloll'ahilitii(ii de ciitre iru'tanlelejllt/cnnorc,rri e(,(}lIoll/ia nr. 34 din 22.1 J .2004.

9. Hot.irirea Plenului CSJ 11I1',il'il'l' III tll'limrea dc' nitrc' illst/lll/d/'.illdl'(',iron'~'ri a //II/II'I'r/'I'/'dc'ri ale It'gisilltic'i ('/e/'t/Iml/' nr.2 din 02.0:L~OO7,

10. H(.tfmrea Plenului CSJ ('II pril'irc la pmctica aplil'lilii legi,rlalit'i 1'1'/1('('.1'11111,' la/'.\'/III/il/area f/lu:.l'Ior iI/ on/illl' dc' reI'i:JIi1~' nr.i.. din 03.10.2005.

II. Hotarirea Plenului CSJ /11 plil'ire la exall/inarea colI::t'!or cil'i/l' ill on/illl' de al't'!nr.15 din 03.10.2005.

12. HOIi'irirea Plenului CSJ cUl'ril'ire la IIplicarellllO/7/wlor Codll/lli dc pm('et/llni cMlala judecarea cau:elor ill prima imtwl{ii. nr.24 din 12.12. 2005.

13. Hotarfrea Plenului CSJ CII pril'ire la practiea jlldeciirii de nitre il/.I'lIIlI{ele judeciiror~ a cau:.elor cn'ile pm'illd incll\'iilltarea examenlllui psilria17ie .WII spitali:iirii persoaneifiirii /ibend ei collsimtamall1 sail al repre:entantllllli ei legal, nr.35 din 22.11.2004. ~a

Izvoarele intemationale ale dreotului Dmcesual civil sin!:I. Dedarapa Universa11i a Drepturilor Omului.2. Conven~a EuropeanA penbU ap1irarea DreplUrilor ~ a LibertAtilor

fundamentale. Romadin 04.11.1950 (ralifieatii de RM prin Hotiirfrea Parlamenntlui nr. 1298 dill 24.07./997).3. Convenpa privind Proceduracivil1i, Haga. 1954 (ratificaJiide RM fa (N.1 /./992).4. Convenpa privind ~erea ~i executarea sentinjelor arbitrale stn1ine. New-Yak10.06.1998 (ratijieato de RM la 10.06.1998.5. Convenpa privind notificarea ~i comunicarea in striiin1itate a acteJor judiciare ~

Page 14: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

eXbajudiciare. Haga 196..";.6. Conventia privind ob\inerea de probe in striiin1irate in matene civil1i sau comerrial1i,Haga 1970.7. Convenpa privind facilitarea accesului intemationallajustitie. Haga 1980.8. Convenpa CSI privind a~stenta juridica ~i raporturile de drept in procesele civile,familiale ~i penale, 22.01.1993 (ratifieatii de RM la /6.03./995).9. Trntatele privind asistenta juridici ~i reialiiie juridice in mateJie civila ~i penal1iincheiate de Republica Moldova cu Ucraina. Federalia Rusa, Romiini~ Letonia. Lituania ~.a.

5. Notiunea ~ da9flcarea nonnelor de proceduri chiilA.Izvoarele unei ramuri de drept au la baz1i normele de drept re!;pectiv.Normii juridicii de procedurii civilii reprezillJii miisura de reglementare a eondniJei

instan(ei de judecoJii $i participan(i/ilr fa proces in legii1urii cu (!XQJ1Wuuea $i solu{ionorea cauzelor civile $i executJJTea hotiitfriJor judeeiitore$1L

Literatura de specialitate clasifJd normele de procedUr.1 civil1i in functie de mai ITllIte

cJiterii, unanim acceptate.In functie de obiectullwmrelor di~1ingem:a) nonne de orgwlilllre judeciitorea'iCQ - C'cIre reglementeaz1i organizarea ~

funcponareain~1anjelor judecAto~. numirea ~i de~mnareajudeditorilor:

b) nOn/Ie de compete,,(ii -C'dre reglementC<l71\ compctenta generdlA ~i cea jurisdicliooal1iin materia examiniirii cauzelor civile.

c) nonne de procedurii proprill-:i.\'/:i - care reglementcazii desl~urdrea procesului civil

precum ~i punerea in executare silit1i a hotaririlor judl'Ci\tore~ti.Dupa inJinderea cimpuhd de ap1icare putem c!eo<;ehi:a) nOn/It' s:encrale - care ~ aplica la soluponarea tuturor litigiilor deduse judedilii.

indiferent de materie,b) nOn/Ie .rpecilile - C'cII'e se aplica in mod limital, la 0 numit1i materie care este

determinatii de lege.Dupa c/I1I(iIll/hillTomrei doo~him:

a) nonne r{'Rulotorii - care conlin reguli de conduita a inslantei de judecata ~i aparticipanlilor la proces.

b) nonne definitorii - care conlin definitii ale anumitor nopuni procesuale civile.Dupa caracteruJ oonchlilei prescrifoe deosebim:a) nonne imperatil't' . care prescriu reguli de conduita de la care nu foe admite nici 0

abatere, fi ind strict determinatA,b) nonne dispowve - care prescriu a'itfel de reguli conform dIrora instanta de

judecatasau participantii la proces pot alege 0 conduita sau alta.

Page 15: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Actiunea oormelor de proc:Wwi civiJa se impune a fi analizatA din tripl!! perspectivA ~i I

anume prin rnportare la limp, spatiu ~ a'iUpra persoanelor. ,Cu pri\ire ]a aplicarea nonne]or de proceduril civil!! in limp, raportind la

pre\'ederiJeCon~tutiei, putem spune cA ~i in cadrul dreptului procesuaI civil se aplicl

principiulnererroactMJiifii legii - adidi Icgea procesual~ dispune numai pentru viitor. in

cadrul procesului civil, acest principiu cu~ anumite nuante:I) nonnele de organizare judecAtoreasdi sint de imediatA aplicare,2) normele de competent!!. care modificA competenta instantei sesizate in momentulaparipei legii noi, permit exi!iten1a m:Ii multor solutii:a) pAstrarea compelentei penlJU cauzele tn curs de judecatA,b) pAstrarea cornpeterltel penlJU cauzele in curs de judecatA doar dac! procesul a ajuns

infaza dezbaterilor judiciare,c) de2investirea ~ transmiterea cauzei instantei nou competente.3) normele de proceduril propriu-zisA sint de irnediatA aplicare, ceea ce msearnn!! cl

noualege nu duce Ia modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat aI aplicArii legii vechi ~ nu Ie desfiinteazA.Conform art. 3 CPC aI RM.: "instan{ele judee6tore~ ap/icd {egile proceduraIR eMle InI.igoare fa da1a judeciirii COllUi cr.'ile. efeCTUl1rii aetelor de procedurd sau executiirii actelorjudeciitorqli. "Cu privire la aplicarea nonnelor de proceduri\ civil!! in spatiu putem menpona ca se

aplicJiprincipiu/teritoriaJitii(ii, Iegile Republicii Moldova aplicindu-se pe intreg teritoriul tArii.Aplicarea normelor de proceduril civil!! asupra persoanelor are Joe sub incidentaprindpiJdui egaJi14(ii. CetAtenii striIini r. apatrizii. organizatiile striIine ~ intemaponale beneficial!,

, conform art. 454 CPC aI RM. in fata instantelor judecAtOl'e$ti ale Republicii Moldova de acel~i dreptu~ ~i au ace~i obligapi procedurale ca ~ cetAtenii ~ organizapile din Republica Moldova, insA. tarci noastJi poate aplica retorsiunea fatA de persoane1e statelor in care exist!! restricpi aledrepwrilor cetAtenilor ~i OIganizatiilor din Republk:a Mo]dova. '

6. Notiunea ~i dasl6carea feluriJor procedurii dvIIe.Confonn art. 2 alin.4) CPC aI RM., legislapa proceduraiA civil!! stabil~ modalitatea de

judecare a cauzelor in actiuni civile ce rezultA din raporturi juridice civile, familiale, de muncA, locative, funciare. eco]ogice $i din aile raporturi juridice. a cauzelor cu proceduril special!! ~ cu procedum in ordonanlA, precum ~ a ce]or care apar in IegIturi\ cu executarea actelor instantei .iudecllo~ ~i actelor altor autoritap.

Litigiile care se examineazA pe calea judiciaril sint diferite dupA natura ]01' juridicA, ceea ce determin:i stabilirea unorreguli speciale de judecare a acestora. De

Page 16: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

asemenea, atunci cind nu cxista un litigiu de drepl ci foe pune problema apArilrii unui interes, aplicarea procedurii de judecare a litigiilor nu este rezonabilA, ac;tfe] interesu] fiind ocrotit de lege prin intermediul unei proceduri speciale.

Din ace.<;te considerente legislatia procesuaiA prevede pennu anumite categorii de cauz.e reguli de examinare distincle. Astfel. putem spune cA, procedura ci\ilA cunoa,<;te mai multefeluri de procedllri.

Fel de proceduriJ civi1i1 T'f!J1TY!1PUi1 ordinea procesua/i1 de inlenJore, examinare ~solupo1U1Tf! Q anumiJorcaJegorii de cauu, detemlinaJiJ de naturajuridicii diferiJii Q acestora.

in literatura de specialitate, cu privire ]a numArul exact de proceduri ~ cJasificareaace.~ora, nu exist!! 0 opinie unicA.

in dependent!! de fwlCfia pe care 0 TealizeQljj i/Lf1aJ!{a de julkcatii in Ieg3luril cu examin~ unei cauz.e, am putea face 0 primA cJasificare a feluri]or de proceduri civile in doua mari familii: procedurile cJasice ~ procedurile de control.

I.) ProcedurlJe dasice (de bazA) sint acele proceduri care stabilesc ordinea de examinare in fond a diferitor categorii de cauze, cu stabilirea circumstantelor de rapt ~ cen:etarea probelor. finalizatA cu adoptarea unei hotAriri, care constituie actul final de aplicare de ditre instant!! a norme]or de drept material. Astfel. in cadrul procedurilor clac;ice instanta de judecatA realiz.eazA functia sa de bazA - cea de examintJre &lfond ~i solllponore a cauzelor.

La rindul ei, familia procedurilor civile cla.Uce cuprinde in sine douA grupuri distincte deproceduri:

A) procedurile contendoase - care constau in examinarea in cootradictoriu ~ unuilitigiu de drept intre dooA pArti cu interese opuse.

Specific procedurilor contencioase ]e sint lJJ111!itoare]e trilsAturi:a) existenta unui litigiu de drept.b) existenta a douA pArti cu interese opuse: reclamant ~ pirit),c) intentarea procesului civil prin depunerea cererii de chemare in judecatA,d) existenta unei faze distincte a procesului, numitA: faza dezbateriJor judiciare.e) existenta unei ordini de examinare a cauz.ei bazata pe contradictorialifatea $i egalitatea

in drepturi proceduraIe ale pArtilor,f) incheierea unui act de proceduril civil!! numit proces-verbal aI ~tei de judecatA. Din cacbul procedurii contencioase face parte:I.) procedura in actJune dvili - care stabile.,<;te ordinea de examinare a cauze]or

civile. comerciale, familiale, de muncA, funciare ~ altele care au ]a bazA un liligiu intre douA persoane de drept privat (art.I66 - 276 cpc).

2.) procedura in contendQSU) admfnistrativ - care stabi]~ Jrdinea de examinare a cauzelor care rezult! din litigii de drept adminiSlrativ, electoral fiscal, fmanciar. vamaI $i altele, care au la bazA un litigiu intre 0 persoanA de drept privat ~ una de drept public sau dintre douA persane de drept public (art. 277 - 278 CPC ~i Legea contenciosului adminisIrativ nr. 793 din10.02.200». '

Page 17: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

B) procedurile necontendoase . constau in examinarea unor cauze in baza unei ordinilipsite de contradictorialitatea pArti]or.

Specific proc:Wurilor necontencioase Ie sint urmAtoare]e trils!!turi:a) lipsa unui litigiu de drept (cu exceppa procedurii in ordonant!!).b) lipsa celor douA pArti cu interese opuse (reclamant ~i pin'\), ci ex.istenta unei singure

persoane, numite petitionar,c) intentarea procesului civil prin depunerea unei cererii.d) \ipsa unei astfel de faze precum sint dezbaterile judiciare.e) existenta unei ordini de examinare a cauzei care nu se bazata pe contradictoria\itatea

pATti lor.Din cadrul procedurilor nec.ontencioase face parte:

1.) procedura speciala – care stabileste ordinea de examinare a cauzelor care nu sunt legate de examinarea unui litigiu de drept, ci are drept scop stabilirea unor fapte care au valoare judiciare sau stari ale persoanei ori ale bunuri (an. 279-343 CPC).

2.) procedura in ordonanfii lsimplificatii) - C,tre stabile;;te ordinea simplificatii de e\aminare a cauzelor, care ~i au la baz.a un litigiu de drept C"are se manifesta prin incaIcarea unui drep! tara ca ace.<;ta sa fie contestat, se examineaza tara citarea pilr\ilor, Tara dezbateri judiciare ~i tara de incheiere de proces \'crbaJ,judecatorul adoptind unipeoonal 0 ordonanliijudeditoreasca. in baza malerialilor prezentate de creditor (an. 344-3:H CPC).

3) procedura de dedarare a insolvabilitatD - care stabil~ ordinea de intentare a procesului de insolvabilitate ~ de suprd\'eghere de catre instanta de judecata a realizArii acestui proces. solu!ionind toate chestiunile rele\'ante pentru procesul de insolvabilitate, cu exceppa celor ce tin de un liligiu de drept (an. 355-356 ~i Legea insolvabilitapi or. 632 din 15.02.2(02). .

II,) ProceduriJe de control - sint acele proceduri care nu !in de examinarea in fond ~i solu!ionarea cauze~ Tara stabilirea circumstantelor de fapt ~i rercetarea probelor. in cadrul acestor procl.'<Iuri, instanta de judecata are de a face cu 0 hotarire deja pronuntata pe cauza respectivii de catre un alt organ jurisdiclional (arbitraj, instanta judeditoreascA strlI.inii), adicii pricina a fost deja exarninata in fond, iar funcpa instantei de judecata este nu de a exarnina fondul cauzei ~ a aplica normele de drept material, ci una de control a respectarii unor formalitap, cu scopul de a confirrna legalitatea acestei hotariri, in vederea recun~rii ~i executarii acesteia. Astfel, in cadrul procedurilor de control instanta de judecatii realiz.eazA funcpa sa facultativii (secundan1) ~i anurne cea de control,

Famil ia proceduriJor de control contine in slOe mai multe feluri de proceduri:I) procedura de recun03.?1Cre ~i executare a hotaririlor judeciito~ ~i arbitrale striiine (an.

467 -476CPC),2) procedura in cauzele de contestare a hotanruor arbitrale (an. 477 - 481 CPC),

Page 18: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

3) procedura in cauzeJe de eliberare a titlurilor de executare silita a hotaririlor arbitrale

(art. 482 - 486 Cpc).

7. Notiunea ~ cIasificarea fazelor procesulul dviLProcesul civil reprezinta activitatea instantei de judecatii ~i a participantilor la proces

realizatii intr-{J ordine strict-prestabilita, parcurging succesiv mai multe stadii, cicluri ~i etape, care mai sim numite ~if~ ale procesului civil.

F tUii a procesuJui civil este 0 toIilliJaJe de acte procedurak indepliniJe de caire instan~ de judecatd $i par1idpan(ii l/l proces, l/l 0 anumiii etapii a desr~ procesului, indreptate spre aJingerea Unul seop unic apropiat.

Faz.ele procesului civil sint pilr\ile componente care prin derularea lor formeazii imegtilatea procesului civil ~i se caracterizeazii prin atingerea unor scopuri imediate. A1."!fel, fiecare faza a proce.~ului civil are un scop propriu. atingerea succesivii a carora. este indreptatii spre alingerea unui seop unic - solu{ionarea justii a cauzei civile. Aceste scopuri se aring atanci dnd, printr-{> tOlalitate de aqiuni procesuale intreprinse, se creaza condipi optirne de a t -ere de la 0 faza la alia.

Proccsul civil in tOlalitatea sa parcurge doua stadii distincte ~i anurne: stadiuljudecdfii ~istadiul de execlltare siliJii.

I) stadiuljudecd(ii propriu-zise viz.eazA declan~ procesului civil ~i finaiizarea sa prin pronun!<Jre3 unci hotiiriri jud~ definitive ~i irevocabile, sradiu cunoscut ~i sub denumirea de cO,lillitio:

}u(/('('(/f{/. ca primul stadiu al procesului civil, cu~te mai multe deluri, care sefinali/caza prin emilerca actclor de dispozi!ie ale instantelor de judecatii respective ~i anurne:

I ) judec:lta in fond (in prima instan!A) - tinalizata eu adoptarea unei hotariri.t4) judecata in revizuire - finalizata cu adoptarea unei inheieri.Cea mai nmre impol1an!ii 0 are jlldl'mta l/lfo/l£1 care vizeaza imentarea

pRx:e"ului ci\'il ;;i examinarea in fond a cauzei. tinalizatii ca adoptarea unei hotariri. CeJelalte cicluri nu pot exista inatiua primului.

Fiecare din dclu 1rL'l'C prin um1iitoarele elape:a) intentarea (elapa scrisii in care p1irtile i~i comunicii reciproc preten!iile ~i obie.:!iile). b) pregiitirea spre exarninare,c) exarninarea, urmatii de deliberfui ~i pronuntarea hotaririi,2) stadiul de executare silkii vizeaz1I declan~ procedurii de executare silitii a hotaririi

judcclito~ti ~i tinalizarea sa cu efectuarea ultimului act de executare. Sladiu cuno>cut ~i sub denumirea de execurio.

Executarea silitii este procedura prin mijlocirea ciireia creditorul. titular al dreptului recunoscut printr-o hotarire judeciitoreascii sau printr-un alt titlu executoriu. constringe. cu concursul organelor de stat competente pe debitorul siiu, care nu-~i executii de bunii voie obligatiile care decurg dintr-un a.c;ernenea titlu, de a Ie aduce la indeplinire in mcxI SiliL

Page 19: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Stadiul de executare silitii cuprinde. la tindullui, mai multe etape cum ar fi:I) efectuarea formalitiiplor prealabile ~i necesare executarii silite.2) urmfuirea bunurilor,3) sechestrarea ~i vinzarea bunurilor,4) dbtribuirea surnelor obtinute.

E~e important de rnenponat di parcurgerea tuturor fazelor procesului ci\'iI nu estenecesarn pentru exarninarea unei cauze civile. Dupii piirerea mai multor autori, procesul civil consta din: faze obligatorii ~i faze facultative.

F tllIl obligalorie a proce.~ului civil este ftllll pe care ineviJabil 0 parcurge orice cauzii civilii In cadtul desfi4urarii procesuJui, illdiferent de soliciJorea partidpan(i/Dr fa proces.

Faze obligatorii ale procesului civil sint:1) intentarea procesului civil (art. 7,166-173 CPC),2) pregiitirea cauzei pentru dezbaterile judiciare (art. 183-191 CPC),3) dezbaterile judiciare (an. 192-237 CPC),4) executarea benevolii a hotaririi judedito~.FtllIlfaJ:Ultativii a procesului civil este ftllll pe care 0 poole parcurge examinarea unei

cauze, In deperukn(ii de solil:iJorM partidpan(i/Dr l/l proces.Faze facultative ale procesului civil sintI) judecarea in ape1 (art. 357 - 396 CPC),2) judecarea in recurs (an. 397 - 445 CPC),3) judecarea in revizuire (art. 446 - 453 CPC).4) executarea silitii a hotiiririlor judedito~ti (Codul de executare al RM. CaI1ea D.

TEl\ fA n. PRINCIPIILE FUNDAMENf ALE ALE DREPTULUI PROCFSUAL CIVIL

1. ~O~ulX'3 ~i dasificarea pJincipiilor dreptului procesual chiL2. Ptincipiile organlzaponal-functionale ale dreptului procesual civiL3. Ptincipiile functionale ale dreptuIui pro<XSl3l civiL4. PtincipiiJe intemaponale ale dreptului procesual civiL

I. Nopunea ~ dasifkarea pJincipiilor dreptului procesual civiLLa fel ca ~ la alte rdITluri de drept, dreptul procesual civil este guvemat nu numai de

norme de drept, ci ~i de anumitc principii fundamentale. .:-':opunea de principiu este de origine latina ~i in traducere inseamna "bazii",

"inceput". "fundament". Tinind conl de acea~ta, prin nopunea de prindpii ole dreptuhJi procesULJl civil

in\.Clegem acek di.'qxm(ii de bazd, idei fwulmnen1/lle, care se contin UI kgisln{ia procesULJla

civiJii ~ exprimii esenp dreptuWi procesuol ciVil.Aceste dispozipi de bazli tree ca un fir ~ prin toate institupile dreptului procesual

civil

Page 20: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

~ detennina 0 astfel de ~ a acestora ca sa asigure adoptarea in practicli de clitre instan\.Cle judeclto~ a unor holMri intemeiatc ~i legale ~i respectiv sa asigure ~i exccutarea lor. De

a.<;emenea. in dreptul procesual ci\il rolul esenpal aI principiilor este acela de a eonrrib/li fa 0 mai buna imerpretare $i aplk:are a teXlelor de lege,la 0 mai buna inte\egere a acesLOra.

Rei~ind din faptul cli principiile dreptului procesual civil sintaplicate in procesul de

intaptuire a justipei civile, adica de soluponare ~ examinare a cauzelor civile. ele pot fi consider die

~i principii ale procesului civil.Otice principiu a unei ramuri de drept trebuie sa-$i gaseasdi pennanem

rejleetarea intr-v anumira nonnii de drept sau trebuie sa fie abstractizat rei~d din acestea. De altfel. ideea sau

conceppa de drept care nu este intarlta intr-o norma de drept, ramine a exista numai in domeniul

~intei dreptului. Datorita importan\.Ci lor, unele principii ale dreptului procesua1 civil se regasesc in

Constitutie, altele in Legea eu pm'ire fa org~rea jUtleciitoreasca sau Legea eu pril'ire fa

~1andul judeciitonuui. precum $i in Codul de procedura civil1\. De asemenea, unele principii smt

consacrate ~ in diverse acre normative inremationale.Principiile oricarei ramuri de drept, inclusiv ale dreptului procesual civil,

simlegare intre e/e ~i constituie in ansamblu un sistem juridic concret, ci c!oar luatc Impreuna pot expriml1 esen(a

dreptului procesULJl eMI ca ramurn de drept ~ a procesului chi\. incaJC<1re3 unor principii poate

duce ine\itabil la inca1carea alter principii. Pe de alta pane, unul sau mai multe principii indeplii1e::c funq.ia de garanpe a realizarii altor principii.

Sistemul principii lor dreptului procesua1 civil constitute acel fundament juridic pe care se

ridicli intrega ramurn de drept Tinind cont de continutul principiilor este elaborata intreaga

Il"gislape procesuala.In literatura de specialitate sint evidenpate citeva crlterii de c\asificare a principiilor

dreptului proce.~al civil. .I) Dupaforra jwidiea a aetl/hli nonllativ in care sint consaCrdte, deosebim:a) principii constitu~ionale,t-) principii consacrate in legislapa procesuala civil~2) Dupa .gera de ac(iwlc. deosebim:a) principii generaJe de drept.b) principii interamurale.c) principii ramuraJe,d) principii instituponale.

Page 21: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

3) Dupa ohiectul de reglemenrare. deosebim:

a) principii organiza\ional-func~ionale - care determina organizarea instantelor dejudecata ~i procesul civil concomitent.

b) principii functionale - care reglcmenteaza numai activitalca proccsuala a instanICi dejudecata ~i a panicipan~ilor la proces.

Ca 0 categorie apane pot fi examinate principiile intema\ionalc ale dreptului procesualcivil, aplicabile in cadrul examinarii ~i soluponarii litigiilorcu element de extnmcitate.

2. Ptincipiile organizational.functionale ale dreptului procesual civiL2.1 Principiul infaptuirii iustitiei in exdusivitate de cltre instantele iudecltoresti Sediul materiei:Art. I 14 aI Constitupei: .j/lsti(ia se injaprllie$1e ill Ilwllele legii numai de imran(e/e

j/ldecarorf!$ti':Art. 115 al Constitu\iei: .Justi(ia se infliptuie$te prin Cuneo Suprema de JIISti{ie,

cur(ile de apel $i jlldeeiitorii. Pentru QJU(}nite earegorii de ~ pot fWIC/iona. potril'it legii, judeccnorii specia/i:t1fe. infiinfarea de instanJe exrraordinare este iJlter:i'iii Organiwrea instl11lfelor judeearore$fi. competen(a aeestora $i procedura de judeeata sfnt stabilite prin legi OI'gank:e. ..

Art. 19 CPC: .. in eauzele civile. jllSti(ia se illfaptuiqte potril.it reglememarilor kgis/a(iei proceduraJe cMle $i munai de cii1re in.I1anfek judeciitorf!$1i $i tk judeeiitorii ei, 1IU1ni(i in func(ie in modul stabilit de lege. Constituirea de im1an{e extraordinore e.rte imerzjs(i ..

Art. I din l.egea cu privire la statutul judecatorului: "plllerea judeeiitoreasca se eXi!rcitiinumai prill instl11lfa judeciitoreasca in persOQ11Gjudeeiitorului. unieul purtiitor al acestei puteri. ..

Esenta vrinciviului: - jusDfia se infiiptuieF in exclu.~ivitate de ciiJre instan(elejwleeakJre$li, legal constituite, in persoana jwleciiJorilor murri{i.

Elementele constitutive ale principiului sint urmatoarele:- caracterul exclusiv aI instantelor de judecata in ceca ce priv~ infaptuirea justipei,- interzicerea constituirii unor instante judeclt~ extraordinare,- prioritatea formei judiciare de aparare a drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei

fatA de alte forme,- intaptuirea justipei in persoana judecltorilor numip in functie.Astfel, instan\.Cle judecato~ in persoana judecatorilor, intaptuiesc justi~a pe cauzele

civile prin examinarea si suluponarea acestora, conform competentei anibuite de lege ~ in stricta conformitate cu normele de procedura civila, dupa 0 procedurn specifica door instantelor judecato~.

Page 22: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

JudeclilOrii sint persoane\e investite constitutional cu atributii de inf3ptuire a justi~ei. pc care Ie executa pc baza profesional1\.lnstantele judecato~ se formeaz.a pe baza principiul/llulliriijudeiitorilor in func{ie.

2.2 Ptincipiul indeoendentei iudecitondui sf supunerii Iui nwnai \e2ii.Sediul materiei:Art. I 16 a1in. I) al Constitupei: ,jlldeciitorii instanfelor judeciitore$1i sillt indepelldenti.

impartiali ~.i illanlOlibili, porril'it legii. ..Art. I alin. 3) din Legea cu privire la statutul judecltorului: "judeecnorii imtwl{e!orjudeccnore.,~ti Sll1t indepellden,;, impartiali $i ilIanWl'ibili $i se Sllpun lIIonai legii."

Art. 20 alin. 2) CPC: ,Ja illfiipntirea jllsti(iei in ('Qlt:.e/e ci1>ile. jlldeciitorii .\;111 illdepelldell(i $i se Sllplllllllullai legii. Orice imextillne ill actil'itatea de judecara este inadmisibilii $i atrage riispwwerea prel'l2:)lla de lege. ..Esenta vrinciviului: - jwleciiJorii in actil'iJatea lor sin! independen(i, impar{ia/i ~inanwvibili ~ se suplln lIIunai kgii. .Elementele constitutive ale principiului sint urmatoarele:

- il1<kl'<:nJenta juda:atorului in pnx.'\:~.ul examinarii ~i ~Iutionarii unei cauze concreterata de opinia CCII Irlalli judCI.:5tori C"dre fac part~ Jin complerul de jUdec-dta (art. 48 CPC al RM).

- indeJ'<:nden1a jlKh-atorului in proce~ul examinarii :,;i ~Iulionarii unei C"Juze concrete rata de cl1ncluziil~ date de participantii la pl'O<."t:S. indiferent de statutullor juridic (cm. 130 epe al R.\1).

- indepcnden1a jud<.'Catorului in proce~lIl examinarii ~i solu~onarii unei cauze falfi dein..1aJl\Cle judeciitnre~ti iemrhi.: superioare.

- indcpendenta judc:X:alorului in procesul examinarii ?i ~Iu!ionarii unei cauze fal<1 deorgancle putcrii c\l'Cutive?i legislati\'e?i altor persoane!>au organizapi de drept public

sau privat. - supunerca judeciitorului in procesul examinarii ~i solulionarii unei cauze numai legii. Garanliile de asigumre a independen!ei judecAtorilor sint unnAtoarele :a) procedurd de infaptuirii a justiliei.b) proccdurd de numire. suspendare. demisie ~i eliberare din funqie a judeditorilor.c) declamrea inviolabilitapi judecatorului.d) incompatibilitatea funqiei de judeditor cu exercitarea oricarei alte funqii retnooite. cu

exceplia acti\itcitii didactice?i ~inpfice.e) SCCJ'eml deliberiirilor ~ interzicerea de a cere divulgarea lui.f) stabilirea raspunclerii pentru lipsa de respect faIA de judecatA, judeditor ~ pentru

imexliune in judecarea cauzei.

Page 23: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

g) aJoearea resur.;elor adecvate pentru functionarea sistemului judiciar. crearea de conditiiorganizatorice ?i tehnice fa\'orabile acti\'italii instantelor judecato~ti.

h) asigurarea materiala ?i socialii a judecatorilor.i) alte masuri pre\'3zute de lege,2.3 Princioiul rolului diri1!uitor al iudeditomlui in Drocesul civiLSediul materiei:Art. 9 CPC: .jn.vran(ei jlldeciilore$n Ii rel'ine un rol diriguitor ;n organizarea $i

,de.rfii..mrarea pmce.mlu~ ale dinti limite $i 01 canti COIl(UIlIt s;m Slabilile de prezenllli cod $i de aile

~.. .

Ec;enta orincioiului: - in codrul infiiptuiriijusti(iei in CllUZele civile,jrukciilond are UIl rol activ si diri~itor in organimrm $i desr~rorea procesuJui civil, conJribuind Ia crearea cOlldi{iilor favorahik. pentru exerritare de ciitre participan(ii Ia proces a drepturiJor sak procedumk si crearea condi{iilor necesare bunei desr~ ak procesuluL

Elementele constitutive ale principiului !Oint unm\oarele:I ) crearea de c3tre iudectltor a conditiilor f3VOrdbile oentru exercitare de caire

oarticioanlii13 oruces a dreDturilor!>ale orocedurale. orin indeolinirea llI1TI1itoarelor actiuni:- explicarea participanlilor la proce!O a drepturilor ~i obligapilor lor procedurale.- preintimpinarea a'iUpra unnarilor pe care Ie poate produce exercitarea sau neexercitareaaClului de proccdurii concret- acortlarca sprijinului participanlilor fa pJ'OCe!; in exercitarea drepturilor ?i qbligaliilor lorpl1x"cdul1llc.- contribuirea, la ~Iicitarea (J'Jrticipanlilor la proces. la procesul de colectare a prohelorcare pot contrihui la adoptarea unei hotiiriri legale ~i inlerneiale.2) crearea de ditre iudecator a conditiilor necesare bunei cbtasurdri ale oroce!>Ului. orinindcDlinirea ulTlltitoarelor actiuni:

- conduccrea dezbaterilor judiciare.- punerca in di~lI!ie p!uticipanlilor la proccs oriciiror imprejuriiri de fapt sau de drept- ercctuarca allor aqiuni pre\'azute de lege.2.4 PrinciDiul e{!alit:1t1i tuturor oersoanelor in rata lecii si a il1.'>titiei.Sediul materiei:

Art. 16 al Constimlid: .JII(i C/'/.i(t'IIii Rl'pl/blicii Moldo\'{/ .~ilPlegll/i ill .ftlfll legii ,~i 0 IIIIlII/illi[ilor pllb/ice. farli dcoschirc de ra.~i. II(/[i/lllolilllll'. origi/!(' emidl. /imhi, reli.~iC', SI:t opilli£'. IIp///1I'IIl'II(.i polilini. ell'.'/'(' SII// origillc soc;a/J. ..

Art. 22 al epc: .JI/.\'li[ia ill ('(/1/:('/1' cil'ile Sf "/(iiplllil'!fle 1'(' prilldpil/I I'galil,i,;i IIIl/Inl/' IJeI:malll'lor, illdepmdelll de cl'lli/I'llie. ras.i. lIa(iOlla/ilale. origilll: l'mini. /illll'ei. n'ligil', se.r. Opillil', a{i///1('III'II/J po/ilini. ann'. origille ,wdalii. sC/1'iC'ill. domici/il/. loc tic I/(I.,~/('/'C. prc('//m ~i 01 cgalilii(ii Tl/lllmr mgalli:fl[iilor,

Page 24: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

illtiffin'lll d(' lipl/I de pmpriel/ITl' ,~i fOn/1ll jlllidicli de OIgal/i:tII~., sl/l'lI/rlonare. ,'it'd il/ ~i de /clll' cilt'l/II/SlClII(e",

Art. 8 din Legea cu privire 101 organizareajud<.'Catorea.~: ..to(i c('lli/ellii R.M. S"'I egali il/ fara legii ,~i alllorilti[ile jl/dcnilo/"('$n. .fard deosehire de rasa. lIariollalilate. origille eTllicii. limb.'i rdigie. se.\', opillie. ap<1I1ellCII(ii l,oIincd m 'ere sail de origille social Ii. pre(1nn $i de alTt' imprejl/rari. ..

Ec;enta orincioiului: - ;11 cadrll/ itifiiptuirii jllsti(iei itl cauzele civile toale pm;(KlIlele ji<ke $ijuridke .~;lIt egak itl fap leg;; si illSWI(r!lor judeciitore~

Elemenlele constitutive ale principiului !Oint ul'l113toarele:I) egalitalea tuturor ill fa(a legii $i aplicarea unifol1Tl3 a legii. ffirn de careva descriminari. 2) egalitatea ;11 fara jusnriei:a) exi~nta unui !Oistem judiciar unic ~i interdictia infiintarii irt<;tal1telor judecatore;;ri

extraordinare.b) existen1a unci proceduri ul1ice de examinare ?i !>Olulionare a cauzelor civile.c) exislen1a unui ~tatut juridic proce!Ouai unic pentru !oale categoriile de participanti la

proces ~i inzestmrea lor cu acel~i nurnar de drepturi ?i obligatii procesuale.3) acordarea regimului national cetAtenilor?i organizaliilor srraine,4) privilegiile proce!>Uale ale persoanelor care beneficiazli de imunitatea rnspunderii ci\ile

sint expres prev3zule de lege ~i Irdtatele intema~onale.5) exi!Oten1a unor facilitati procesuale. precum scutirea sau ~Ionarea plalii taxei

de stata~isten\li juridica gratuitA ?a.. nu col)stituie ternei de discriminare.

2.5 Princioiul Dublicititli sedintelor de iudecati in orocesului civil.Sediul materiei:Art. 21 al Constituliei: ...orice persoana aoctlla de un delicl eSle pre<Junala

fIe\'inomlapilla cjlld \'inOl'a/O sa \'Oft dOl'edita;II mod legal, In cursUllUlui f}/'()ces iudiciar mthlic. In cadnd cantia is-au a.\iguml toole gaml/(iile IIoce,mr£' apiiriirii sale. "

Art. 117 aI eon~1itutiei: .jn toat£' ilLwall!ele jude(.'(jt(l/"('~'i ~edin(ele de jlldecata sim puhfice. Judecarea call:elor ;11 ~edin(a inchisa ,ve admile lIIunai In c:a:.urile .\1OOilile prin lege, Ot re,\f'ectarea Illntror reguli/or de procedurii. "

Art. 10 al Legii cu privire la organizarea judecalorea<ci: ...~edin(ele de judecata sim puNicl'. Judtnlrea ClIll:('/elr ;n ~edill(ii ;ndli,\u ,\'e admile IIIII/Ilti /11 m:JIrile slabilile plill I('~e, CI/ /'e,~pe('larea pmcedurii. ..

Art. 23 al CPC: .. III lOale i/~~'(l1/lele .~'('d;'I(ele de judt'('(/Iii .1'/111 puNice",E,'it.'I11a orincil1iului: - ;11 cad",/ ;II/iipl,,;,;i jllsti(i('i pe calm..l" ('Mle. ;11 k/all' ill.\'tnll(ele

jlldeciib're~ ~iJl{ele de jllflecoJli .1';111 publice.Elemenlele constitutive ale principiului sint ulTl11iloarele:- puhlicitatea ~intelor de judecata pentru particip<U1lii la proccs. care of em posibilitatea

aceslom de a participa nemijlocillajudecarea cauzei.- publicitalea ~inlelor de judecatA pentru puhlic. care of era posibilitatea tuturor

Page 25: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

pcrsoanelor. care doresc siI a<;iste la judecarea cauzei. sa 0 l:.e[1.- eXl.'CPliile de 101 regula geneml1i. ~i anume dest1i.\;unlrea pl'\x''Csului civil in

~inl<i il/chi.w(s('('/'('Iiil poate avea loe numai in cazurile ex pres pre\'cizute de legc,

,

~

m

21

! ~

..Participanpj la proccs. precum ~i celelalte persoane prezente in sala de ~in1e

judiciare au obliga!ia de a re~pecta ordinea ~1ahilita penlJU juclecarea cauzei. conform prevederiJor an. 195 ere, Dezhaterea cauzei in ~in\.a de judecata se des~ara in condipi ce asigura acth~tatea normaIii a instantei ~i a participan\.iJor la proces. conform prevedcriJor an. I I CPC. In ~in!a de judecata nu se admite pre7..e11\.a minorilor in vi~13 de pina la 16 ani. daca nu sint cita\.i in calitate de participant la proces sau martor,

~rdre3 procesuJui civil in ~in\.ii inchisa poate avea Joe numai in scopul protejarii informaliei ce constituie secret de <;tat. tainA corncrcialA ori a unei alte informa\.ii a carei divulgare este interzisA prin lege.

Des~rarea procesului civil, in ~intii inchisa, poate avea loe la dispozipa instantei de judecata. in vederea prevenirii divulgarii unor informatii care se refera la aspectele intirnc ale vielii, care !ezeaza onoarea. demnitatea sau reputatia profesionala ori alte circum<;tan1e care ar pre judicia interesele panicipantiJor la proces, ordinea pubJifa sau moralitatea. to aces! sens instanta emite 0 incheiere motivata. $edin\.3 poate fi declardl! inchisa penlJU intregul proces sau nUlnai penlJU efectuarea unor anumite acte procedUl'3le.

La baza acestei excep\ii stau prevederiJe art. 28 ~i 30 aI Constitutiei. care garanteaza respectarea ~ ocrotirea vietii intime. familiaJe ~ private, precum ~ secretul corespondentei. Cu toate acestea, judecarea cauzei in ~intii inchisa se efectuiazi aJrespectarea tuturor reguliJor de procedunl civilA. Acea.<;tA exceptie nu se nlsfiinge asupra participantiJor la proces. ~in\3 de judecata inchisa avind loe in prezen\.3 acestora, iar in caz de necesitate fiind posibiJii ~i participarea martorulu~ expertuJui. speciaJistului sau interpretuJui.

HotMriJe ~in1ei inchise se pronun\.ii public. to vederea piistriirii confidentiaJitatJj, instan\.3 de judecatA previne partcipantJj la proces cu privire Ia nlspunderea pe care 0 vor purta in caz de divulgare a infolTTl31ei obtinute in cadruJ procesuJui. to cazuJ clezbaterii cauzei in' ~intii inchisa, pot fi elilJerate unor alte persoane dech pi!r1ile copii de pe incheieri, rapoarte de expertizAsau declaratii ale martorilor doar cu permisiunea data de ~intele instantei de judecata.

2.6 PJinejpiullimbii de proceduri $I I!aI'8I1tarea drerJtului Ia interpret.

Page 26: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Sediul materiei: .An. 1 18 aI Constitutiei: "procedura judiciard se de.rjQ!joarii in limha lIIoldol'l'lleasco.

Persoanele care nu posedii sau nu I'(Jrbesc limha moldOl'eneascii au dreptul de a lua cUIW~.tin(ii de toate actele ~ lucrorile dosandui, de a WJrbi in instantii prin interpret. In mndi(iik legii, procedura judiciarii se poote desfii..~ura $I /1lIr-o alto limbO acceptabilii persoanelor care participii la proces, ..An. 9 aI Legii aJ privire la organizarea judeciitoreascll ~i art. 24 CPC: ,judecareacau:Rlor in insIan(ele judeciitor~ se desfti$oarii in limbo moidol'enea.scii. .. :.Esenta orincipiuJui: - in cadnd infiiptuirii justi(iei pe C(I1Jzel£ civik, ulllJ01e inslL1n(el£judeciitore~ ~(el£ tk jUJkcatQ se tksf~ii in lilllba tk stilt. I.'Persoanele interesate in solu\ionarea cauzei care nu posedii sau nu vorbesc Jimba de statsint in drept sA ia cun~tii aJ materialele dosarului ~ sA vorbeasca in instan\.ii prin interpret

Totodata. existii ~ posibilitatea ca procesul sa se ~ ~ intr-o altA limM acceptabilii penlJU majoritatea participantilor la proces. in aces! sens instants adopti'nd 0 incheiere. in astfel de cazuri. in~\.a de judecatA emite obligatoriu hotAtirea ~i in limba de ~1at.Actele. procedurale care se inmineaza participanjilor la proces se traduc. la solicitarea lor.in limba de stat sau in limba la care ac~tea au recurs la proces.

3. Principille funct:Ionale ale dreptuiui pl'OCero3l civil. 3.1 Principiulleziliratii procesului civil Sediulmateriei:Articolele 2. 3. 11.20 ale Codului de Procedura CivilA.Alt. 5 aI Lcgii eu privire la organizarea judeciitorea.d .,jU.l'ti{io se /llflipmie~e in

,\1ricra COl!fonnitaTe cu legislaria. Legile altar statl' se aplicii llWllOi III moduf prl!lii:J/t de kgislaria Republidi Moldol'a. ",

Tennenul "Iegalitate" provine de la cuvintul fr&lcez "Iegalite" ~i presupune cardClCrulla ceea ce este legal, adica conform legii. Legalita1ea in proccsul civil rcprezintii 0 modalitate de realizare principiului legalilii(ii, ca principiu general de drept. in cadrul unui domeniu concret de activitate aI vietU sociale.

Esentil Drincioiului: -legaliJotea constii in fndeplinirea exacta, neabliuJii $i wzifomui a IWnnewr tk drept tk dim illslL1n~ tk judecatii, de cOJre top participan(ii /Q proces $i persoanekcore ronJribuk 1a infiiptuirea ju.fli!ki in cadml exmniniirii $i sob.tponiirii cau:.ewr mile $i executiirii IwtiiririJor judeciil1Jre~

InStall\.3 de judecata nu numai ca i~i realizeaza acthitatea in strictii conformitate cu legea. dar 0 ~ aplica nemijloeil la solutionarea cauzelor, I~stabilind ao;tfellegalitatea, care a fest inciilcatA odatA cu lezarea unui drept sau interes aI persoanei.

Codul de Procedurd Ch~lii contine numeroase prevederi cu privire la principiullegalitatiiin procesul civil ~ anume art. 2, 3, 12, 13, 20. 239, 373, 410, 442 ~.a.

Rei~ind din acestea, am putea desprinde urmAtoarele elementele consritutive aIe.acestuiprincipiu:

Page 27: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

I) normele de procedunl civilft se pot contine numai in Constitutie, Codul de ProcedumCivilii ~ alte legi organice (art. 2 CPC),

2) instantelt' judeciito~ aplica normele de procedun1 civilii in vigoare la data judecariicauzei civile (art. 3 CPC),

3) pe lingii nonnele de procedura. instan1ele judeciito~ la solutionarea cauzelor aplicA~i norme de drept material (an. 12CPC),

4) aplicarea legislapei altor state de catre instantele judecAto~ ale Republicii Moldova se aplica numai in cazurile ~i in modul previizut de lege ~i tratatele intemationale la care este pane (art. 13 CPC),

5) una dintre conditiile de bazii ale hotAtirii judeciito~. aliituri de temeinicie, este ~ legalitarea acesteia (alt. 239 CPC), care poate fi verificatA de ciitre instantele ierarhic superioare pe calea exercitiirij apelului ~i recursului (art 373.410.442 CPC).

6) la infaptuirea justitiei, judecfttorii ~int independenti ~ se supun fUD1lOi leg;; (an. 20CPC).

insii, principiul legalitAtU nu este adresat doar instantei de judecata, ci tuturor subiectelor

participante Ia raporturile procesuaJe ci\~Ie, inclusiv participantilor la proces ~ persoaneJor care contribuie la infaptuirea justitiei. intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc. astfeJ incit instan\.3 de judecatii vegheazii respectarea procedurii de catre participantJj la proces. iar ~ dinUI1111I pot contesta actiunile instan\.Ci pe care Ie considera ilegale.

3.2 PrlnciDluI disoonibilltatiL Sediul materiei: an. 27 aI CPC.Esenta Princioiului: disponibiJiJolea in drepturi se ofirmii in posibili1oteo partidpanfilor

fa proces, in prinruJ rind a piir{ilor, tk a dispUlU! liber tk drepl1JJ .wbiectiv material SQ1J de interesu/ kgitim supus judecii(ii, preClml $i de a di<qJwle de drepturik procedura/e. de a a/I.'gf independent nwdalitoJea $i mi.iloacek procedurole de apiirare.

to conJinurul sltu pnncipiului disponibiJitAlii cuprinde 0 sene de drepturi procedurdlt' ~i

libertatea de a dispune de ele dupil propria optiune. Rei~ind din acestea. am putea desprin~ urmiUoarele elementele con~1itutive ale acestui principiu:

J) eXiJ1e11ra UIlU; ,~ir /I/trfg de drepturi procedurale ~; egaJitatea acesrora pel/m/ c01egoriile respmil'l' dl.' l'aT1i( 'ipal/ri la pr()('('s (art. 56, 60. 65.68. 72 CPC).

'1'1

23A~el. putem ~i: dreprul de a introduce aqiunl.'3 ci\'ila. dreprul de a dctem1ina

limitl'le ac!iunii -.au ale ap3rfuii. dreprul de a Il'nunta 1..1 aCtiune ~au de 1..1 dreprul

Page 28: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

subiecti\'. dreptul de a l\.\.lInOO$1c prl:tcn~ile din ac\iune s:.tU dc a ~tinge litigiul printr-o trJl1Z<Il:\ie. dreprul de a atacahotluirea judec-.1torea-d. dreprul de a cere execut;trea silitii a hotiiririi.

2) posihiliratea de a disp/lne /iher ele {/C/'.~te drepturi proceel/lmle.Astlel. dreprul parpi interesate de a imroduce ac!iunea civil1\. se traduce prin aceea ca

tirulaJ1J1 dreprului este liber ~ se adre5eze S<lU nu justi!iei. A~ttel, imemarea procesului civil din oficiu nu poate a\"Ca loe ~ nici alte persoane. dl.'CiI tirularul dreprului ~biectiv incalcat. nu poille inainta ac~unea. cu exceppa acpunii obi ice. cind legea CII."orda tertelor persoane dreptul de a introduce actiuni civile, precum ~i in alte cawri prevAzute de lege (art.71 ~ 73 CPC). Prin esen13 sa. principiul disponibilitii!ii ~e opus principiului oficialitiitii. care este specific procesului penal.

Dreprul de a detennina limiteJe aCliunii const! in aceea ca reclamanrul fixeaz!i in cererea sa de chemare in judecatii limitele ~i obiecrul actiunii. Instan13 nu ~te ~ limitele acpunii fixate. in sensul de a-i acorda mai mult sau ahceva dedt a cerut Confom1 art. 60 alin. 4) CPC instanta judecatoreasca nu este in drept sA modifice din oficiu obiectul sau temeiul acpunii.

Detem1inarea limitelor apArarii apartine piritului care este in drept sa ridice exceptii de fond sau de procedum. sA-~i constIUiasca aparari in fapt sau in drept. sA introdudi in judecatii terte per.;oane.

Reclamanrul poote renunta oridnd 1..1 judecatii., iar pinu.tI poote recun~ in tot sau in pane pretentiile care au fost inaintate. TotodatA. partite oricind pot inceta procesul prin incheierea unei tranzaetii de imp1icare (art. 60 ~ 212 CPC).

Disponibilitatea procesului civil es1e detem1inatii de camctelUl dispozitiv aI ramurilor de drept pri"at ~i confera 0 autonomie subiectelor rnporrului materiallitigios in cadrul procesului civil. inzestrindu-i cu dreptul 1..1 initiativa. A~tfel, disponibilitatea in drepturi proceduraIe determinaevolu!ia ~i continuitatea procesului civil. Disponibilitatea se rasfringe asuprn tuturor fazeJor procesului civil.

in toote cazurile, ins1\, disponibilitatea procesuala se realizea1A sub controlul instantei judecato~. Rolul activ al instantei implica ~ obliga!ia de a stabili daca actele de dispozipe ale JW1ilor nu s-au facut in vederea unor scopuri ilicite, dacl p1ir\ile au capacitate de dispozipe, precum ~i daca <.:onsim\1iminrul a fost dat in mod legal. Potrivit art. 27 alin. 2) CPC, instanta nu va admite dispunerea de un drept sau folosirea modalitii~i de aparare de ditre un participant, daca aceste actecontravin legii sau incaJca drepruriJe ori interesele legitime ale unei persoane.

3.3 PrinciDiul rontradictorialitltii 51 eeaIItitii in dreoturi procedurale ale DIrtIIor. Sediul materiei: art. 26 aI CPC.Esenta princiniului: procesul civil este organiuIJ a.~tfel illc;' parpJe ~ ceilol(i

partkipan(i fa proces dispun de posibililo/ea de a-~ fonnula, argumenta ~ tlovedi pozj(in in proces, de a alege tTUJda/iJii{i1e ~ mi.J1oacele .~us(inerii ei independenJ de in..~ton(4, de alte organe ~ pmOtl1U!, de a-}i explllle opulin osllpra oriJ:iirei probleme de fapt ~ de drept core are legliJura cu COUlll ~de a-}i expllne (Junetlll de vet/ere a.~lIpra ini{kzJivelor in..~ton(ei de judecaJii.Elemcntele constitutive ale acesrui principiu sint: .

Page 29: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

I) posibilitatea panicipan~lor la proces de a-~i fOm1ula ~i su!>1ine pozitia in proces,2) independenta panicipanplor 1..1 proces fa!1i de instanta de judecatii., precum ~i de alte

pcfS( .me de drepl public sau privat,3) po,ibilitatea de expunere de catre participantii la proces a opiniei cu privire 1..1 toateproblernele de 1;lpt ~i de drept care au legarura cu cauza ~i a~pra initiativelor ins'tantei de judecatA.

4) pihtmrea impaJ1ialitiitii ~i obiectivitIitii de catre instanta de judecatii ~i crearea condi!iilor prielnice de catre aceasta in vederea realizarii dreprurilor ~ obligatiilor procedunlle ale panicipan!ilor la proces,5) egalilatca piir1ilor in drepruri ~i obliga\ii procedurdle.

Acest principiu cs1e viabil in tome ~wdiile ~i fazele proce."ului chil. exccp!inJ ctapa ddihcr;trii ~i pronun!iirii houiririi. in 1'a7.ele f.Il'ultative ale procesului aces1 prin.:ipiu, de ;l~n1CnC<l e~(c pre7.ent. Contmdictorialitatea repl'C7.intfl ml.;;inml de bazii a procedurik'r contct,,-'i,'a~' ~i lip~~te in cazul proccdurilor neconteocioa<;c. lno;a. fitza de bazii a procesului ci\il. in care principiul contrJdictorialitii!ii i~i dcst~arii poten!ialulla ma.xim constiruie fuza dezbaterik'r judiciare.

in opinia prof. Triu~niko\'. dacll principiul disponibilitiqii se referii mai mult la c>1>il'CIIIIlirigillllli. atunci principiul contrddictorialitl\!ii :;e ref ern 1..1 pmeeslIl de proba(i/l/l".Condiliile l"e<1lilArii acesrui orincioiu sim:

a) egalitate'd pl\r!ilor in drepruri ~i obliga!ii procesuale (art. 26 alin. ~ CPC). EgalitatC<1p1lJ1ilor in dreprurile proceduraJe ~1e gammata prin lege ~i !'oe a~igura de ciitre instan!1i prin crearea posibilitatilor egale, suticiente ~i ..1decvate de lolosire a nlruror mijloacelor procedumle pentru ~\ls!inerea pozipei a~prn circumstantelor de fap! ~i de drept, a.\tfel indt nici una din parti ,;ii nu tie defavorizatA.

b) citarea regulatii a panicipanplor 1..1 proces (art. 193 Cpc). Juclecarea cauzelor are loe in ~inta de judecatii cu in~iintarea obligatorie a participantilor 1..1 proces pri\ind loeul. data ~i ora ~-din\ei de judecatii sau de efectuare a anumitor acte de proc:edura. in vederea realizArji acestei condipi, procesul poate ti aminat (art. 205 CPO ~u suspendat (an. 26Q..261 cpc).

c) temeinicia hotiiririi pronuntate poate fi bazatii numai pe circumstantele de fapt ~i de drept care au fOS! conSf'ltate nemijloeit de caire instan\1l. in ~in13 de judecatii., in baza probelor care au fost prezentate ~ aprec:ate de catre participanpi 1..1 proces (an. 239 CPC).

d) repartizarea sarcinii probapunii (an. 118 CPC). Fiecare parte in proces trebuic sa dovedea.<cl circumstantele pe care Ie invoca drept temei 011 prelen!iilor ~i obiecliilor sale, daca legea nu dispune altfel.

e) publicitatea initiativelor ~ lururor actiunilor procesuale ale instantei de judecatii., care inainte de a fi realizate trebuie sA fie propu!'oe spre discupe participantilor Ia proces. ~intele ~intei de judecatii da explicapi asupra aC\iunilor sale. iar obiecpile impotriva acestor acte se consemneaza in proeesul-verbal aI ~intei de judecatii (an. 194 alin. 2 CPC).

Page 30: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

f) ordinea de petrecere a clezbaterilor judiciare: an. 213 CPC - explica!iiJe panicipanplor 1..1 proees, an. 216 alin. 3) CPC - audierea martolUlui, art. 222 CPC - cercetarea inscrisurilor. art. 224 CPC - prezentarea probe lor materiale, art. 228 CPC - ccrcetarea concluziilor experrului. art. 231 CPC - cercetarea concluziilor date de autoritiitile publice. art. 233 CPC - sustineriJor ornle. art. 233CPC - dreptulla replica. tome ace.<;tea avtnd un caracter conmldictoriu.

3,4 Prindplul oralltltil dezbaterilor ludlclare.Sediul materiei: art. 25 ..11 CPC.Esenta nrincipiului: dezbaJeriJeftuJk:are se desr~K11ii oral.Principiul oraIitiipi dezbaterilo,' judiciare este complementar principiului publicitll!ii ~i

a,igurn eficienta principiului contrddiclorialitii\i.i ~i nemijloeirii. Dupa prof. I. ~Ieanu el este regula in procedurn contencioa...a ~i exceptia in cea necontencioao;a.in realitc1le proceSll1 civil se de.s~ard gra!ic unci simbio7.c dimre forma orahi ~i <.:easerisa de exercitare a dreprurilor ~i obliga!iilor pro<.."esuale.Oralitatea este regula generdlli, iar fOm1a serisa este obligatorie door in C'dZUrile pre\'azutede Icg.ea proccsuala.Confom1 an. 25 CPC dezbateri1e judiciare se desf~ oral.~imele ~in!ei de judCC'cltii deschide ~dinta ~i anun!l\ procesul C'.tre se \'..1 judeca(an. 197 CPC), impreuna cu grefielUl veritica prezenta 1..1 proces (art. 198 CPO, explica dreprurile ~i obliga!iile interprerului (art. 199 CPC), ale panicipan!ilor la pmces (art. 202 CPC). solu!ionea71i ccrerile ~i demersurile particip.mplor 1..1 proces dup<i a<;cultan:a opiniilor cdorlal!i participan~ (mt. 203CPC),

,

.,

24

25

~

Martorii fac dl'poljlii in forma orala. d~ au dreptul sa se foloseac;ca de insemnari care ;.e anexeaza la dosar (al1. 2 J7 O'C). If.d depozitiile martorilor au fost obtinute ca urmare a unei delegalii judiciare sau in urma asigurMii probelor. atunci acestora Ii se ~ citirii in ~ln!3 de judecatA (art. 221 CPO.

ExistA in cadrul procesului civil exigenta formei scrise referitoare la ceret"'...a de chemare in judecatA (art. 1 66 CPC). inscrisuri (art. I 37cpc). raportul de expertiza (art. 158 CPC). hotarirea judeditorea.c;ca 1m 24 I CPO. insa. acestord Ii se dau citirii rn ~in\A. Cererile de apel. recurs. revizuire. tranzactiile de impacare. de 3<;C/T1C11Ca, se perfectea1A in form1i scrisa.

Uncle 3C\iuni proce.<.uale se pol exercita atj'"t in fanna oraJa. Ct'"t ~ rn scris. De exemplu. inaintarea demersurilor ~i obiec!iilor la acestea. imputemiciriJe

Page 31: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

reprezentantului se pol atesta ~i prin declara~e ora1!i darA in judecarA de c!itre rcprezcntat (art. 80 alin.7) CPC). cit $I in baza unui inscris (procura).

Pentru tiecare ~in!!i de judecarA in prima instanlA ~ in instanta de apel. precum ~i pentru tiecare ac!iune procesuala intrcprinsa in afam ~intei se incheie un proces-veJbal in scris (art 273. 275. cap. XXlal CPC).

3.5 Principiul nemiilocirii dezbaterilor iudiciare.Sediul materiei: art. 25 CPC.Esenta DrinciDiului: in codnd exmniniirii $i solufioniiril (XIl.t:Ulor civile

jutkciiJomltrebuie sa cerr:ete:£ dired $i nemijlocit probek $i sa emiJjj /wtiirirr!4 nwnai in lemeiul circumstan(elnr roilState $I al probelor cerr:etate $i verijiJ:oJe in ~~ de judeco1ii.

Principiul nemijlocirii confern instantei dreptul ~ tIXOdatA obligapa de a cerceta rn modnemijlocit ~ nemediat toate eJementele care se impun a fi analizate pentru soluponarea rn corecta,

. legala ~i temeinicl a cauzei deduse judeca!ii.Elementele constitutive ale rnincioilllui sint:1 ) examinarea directO ~i nemijlocita a probelor de ciitre judeciitor.Confonn art. 130 CPC, ins'WIta apreciaza probele dupA intima ei convingere,

bazatA pecerretarea multia~tuala. complerA, nep!irtinitoare.~ nemijlocitii a tuturor probeJor din dosar in ansamblu ~i intert:onexiunea lor. Ca rezultat aI aprecierii probelor. instanta este obligatA sa reflecte in horArire moti\'ele concluziilor sale privind admiterea unor probe. precum ~i argurnentarea preferintei unor probe fatA de alta. A~el. pentru ~ putea fonna propria convingere judec!itorul lJ'eOOie sA analizeze personal, in mod direct ~i nemijlocit de nimeni toate probele.

2) examinarea probeJor ~ realizarea allOT acte de procedura numai In cadnd ~ediJllei de jlldecatii.

. Confonn art. 193 CPC, judecarea cauzelor chile are Joe in ~ta de judecata . La ora judeaUii cauz.ei. p~intele anuntA desd1iderea !jedintei de judecatl! ~ ?f'OCeSU1 care se va judeca (art. 197 CPC). iar dupa pronuntarea hotMrii. prejedintele ~tei 0 dc.clara ihchisa (art. 237 alin. 4 CPC). Toate actele de proredura ale instantei de judecarA ~ ale participanplor la proces. pentru a produce efecte juridice, trebuie sa fie realizate doar rn cadrul acestui interval de limp. adica in cadrul ~intei de judecata. Pe parl.'Ursul derularii procesului. ~nta de judecatA poate fi intrerupra. iar apoi reluat!i. Faptul deschiderii, intreruperii. reluarii ~ ihchiderii ~intei de judecarA este consemnat obligatoriu in procesul-veJbal al ~in\Ci de judecat!. Conform art. 273 CPC. pentru fiecare ~intA de judecatii in prima instanlA ~i rn instanta de apel, precum ~i pentru fiecare act de procedura indeplir.it in afara ~intei (de exemplu: audierea martorului la loeul. aflarii luj). ~

incheie proces-vt'.bal, in care se indica momentele esen~ale ale dezbaterii cauzei.3) desl~lIrarea dezbaterilor judiciare in fata acelui~i complet de judecatii.Tinind cont de primele doua elemente. din care am dedus cii cercetarea trebuie sa aiba loe

Page 32: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

in ~ima de judel.:arA, nemijloeit de ditre de catre judecatorul sau judec!itorii care ul1TleaZ.!i sa ia hotfuir\.'a. componenta completului de judecatA trebuie sa rdmina ncschimbarA pe parcl.Il>ul

26examinarii cauzei. Astfel. in cazul inlocuirii unui judecator in timpul judecarii cauzei. dezbaterile se reiau de la inceput (an. 25 alin. 2 CPC).

Realizarea aces1Ui principiu cuno~tc unele exc':P!ii:I) delegatiile iudccatoresti (an. 125-126 G>c).in cazul necesita~i de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare inIT-un alt or4

municipiu au mion, instanta care judedi pricina poate da instantei respective. in ba1..a unei inchcieri. o delegalie penml efectuarea actului de procedum respectiv (de exemplu: audierea martorului).

Delegapa judec!itorea..<cl se indeplin~ in ~inta de judecatA conform regulilor generale, iar procesele-verbale ~i probele adunate in legiiturn cu indeplinirea delegapei se remit instantei care judedi pricina.

2) asil!UTarea Drobelor(art. 127-129CPC).Participan!ii la proces interesa!i sa previna disparitia ori imposibilitatea admini~i

inviitor a unei probe utile pentru dovedirea pretentiilor pot solicita instantei judecato~ a.~igurarea (conservarea) probelor. Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului se efectuiazA de c3tre notari sau persoane ofJCiaie ale misiunilor diplornatice.

Procesele verbale ~ probele adunate in leg!itur3 cu asigurarea 1X'Obe1or se remit instanteicare judedi pricina.3) str!imutarea cauzei (art. 43 CPC).

In cazul rn care are loe stramutarea cauzei de la 0 in~1an1A la alta, din motivile s-pecificatein lege. acte~ procedurale. rndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei, produc efecte juridice rn masura rn care noua instanlA considera ca nu este necesara modificarea lor.

4. Prindpiile intemationale ale drcptului procesual chi!.In cadrul raporturilor juridice de drept privat cu element de extraneitate se pol ivi litigii,

care ajung a fi examinate in fata instantelor judedito~ sau a:bitraj. Aceste litigii ar putea fi numite litigii dl'ile cu element intema{io/Jal (strai/J). Probleme de drept procesul civil in legatura cu litigiul ch~1 cu element de extraneitate tin de:

a) competenta in dreptul intema~onal privat - vizeazA determinarea instantei competentea solu~ona litigiul,

b) procedura aplicabila - vizeazA determinarea legii proceduraJe aplicabile (a c!irui stat

anume).c) efectele hotMrilor judeciiton$ sau arbitrale straine.in vederea solutionarii accstor probleme de drept procesual civil international. sin!

Page 33: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

aplicabile UI11l3toarele principii:4.1 PrindDiul prioritltii contractelor si conventiilor intemationale.Sediul materiei:AJt27 din Conventia cu privire la dreptul tratatelor.Art. 4 aI Constitutiei: ..daca e.xi.ttO necollcorckmre iJltre pactele ~i tratatele prMtoare fa

dreptwile fimdal1lentale ale ornldui la care Republica Moldol'Q cste pal1e ~i kgile ei intel7le. prioritalC au reglcmentarile u!1ema{io/Ja1c. ..

Art. 2 alin. 3) CPC: ..dacii prill tratatul illtemariollal fa care Republica Mo/dOl'a este pal1e suit stahilite alte IIO/111J! decit cele prel'o::.ute de le?islapa proce.mala cMla a Rt'puhlicii Mold(JI'(1. sc aplica /J01l1lele tratantlui ill1ernariollal. doco din ace.'itea 1111 re::Jlltli co pentnl aplicarea lor cste necesara adoptarea ullei legi lIariollale. ..

Esenta nrincipiului: daca prin tro1LlJul intema(iollll,lli1 care Republka Moldova este parte, sil/I stahilite alJe lIormc deciJ ce'e prel'li:JlJe de legisli1(ia procesualii civilii a Repub6cii Moldova. se ap[jca mlnl/ele tro1LlJubli illtema(ional daca dill ac/?!..tea IIU re'lJl/tii ca penJru ap/icarrJIJ WI' esle necesara odoptarea unei /egi na{it.male.

27

.U PrinciDiul acordirii recimului national strdinilor.&>diul materi~i:

:\n. ~;\4 CPC ..a/afel/ii straill} .~i o(1alli:ii. m:f!ell1i:tlfiife strailll' ,~i cell' i/lfenw{iOnllle bt'llc/;cia:p ill .II/!a illstal/fe/or de jllde(1//a ale Rl'f1l1hlidi Moldom dc' ace/ea.yi dn'pncri $i ell/ (/cc/e'IL')i oh!iga(ii co ,~i ce/afl!l/ii.yi (I/'Rw/i:t/fiilc RCf1l1hlidi Moldo\'Q ill ceJ/ldifiile legiL ..

E-ent<l nrincioiului: pernlQ11ele .~trtiille $1 apatri:ji se bllellra ur p11.1ceslll civil de egaJiJoJea iI/ dre(1lllri ~ obliga[ii procesuaJe Cll persoallele din !itallli respectiv.

Pcr.nmele straine sau apatride nu pot dispune de careva drepturi sau obligatii procedurnle suplimentare. Astfel. reclamantul strain nu pcXlte fi obligat sa depuna cauliune sau 0 alia garantie din moti\1I1 ca este persoanii snaina sau di nil are domiciliu sau sediu in Republica Moldova. 0 soilitie a.-emanatoare cuno~ dreptul bulgar ~i al \!Iilor ex-sovietiee. Ce;~ mai multe sisrerne de drepl pre\'ad. insii. existenta cautiunii (de excmplu: eel fr.mcez, german. en.?,!ez. ungar. polonez. reh). Com'entia de la Haga din 1954 ell pril'ire la procedllm eMla prevede di, sint scutiti de cautiune numai eetJi\enii statelor. p1irti contrdctante. deei pe bazA de reciprocitate.

Totodalli. conform art. 454 alin. 2) CPC. Republica Moldova poate stabili retorsiunea fat! de persoanele statelor in care existii resniqii ale drepturilor procedurnle ale eetAtenilor ~iorganizatiilor din Republica Moldova.

4.3 PrinclDiuI imunitatii iudiciare a statelor striine 51 oremUzatiilor Intematlonale. Sediul materiei: 457 CPC.E.c;enta orincioiului: anJrell/U'ea ;:., proceslll civil, Ur ca/ili1Je de piril sou interwmient, a

Page 34: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

willi .~tat .~trtii/I poale uvea loc nwnai eu corrsim(iinrultul orgmrelor competerrte ale satllkli SaIl (lfX(lIIi:tr(iei mpt'Ctive, daca Ie,:ea na{iona/ii .~all traJatul urtema{innal fa can Repllblica MII/d(}l'a este parte IW prevede alIfeL

in cauzele civile. organiza~ile intemaponale ~i repre:zentanlii diplomatici ai statelor striiine cad sub incidenta jurisdictiei instantelor judec1ito~ti din Republica Moldova. in limitele stabilitede lmtalCle intcrna!ionale ~i de legile nalionale.

4.4 Prloo'oiul resneCt3rlI iurlsdlctiei Instantelor iudeditoresti striIne.Sediul materiei: 459-462 CPC.E.c;enta rnincioiului: Ur nriisura Ur care legik UllUi stat nil aJribuie competen{a Ur dreptul

iJltenra,umal privat instan(ewr sale, Ursemn1ra cii Ur nwd indireet recunosc 0 asemellea c011lpeten(ii imtan(ewr altui.mIJ.

Normele care determina competenta in dreplUl intemational privat nu reglementeazii exp~s (,'Ompctenta sau incompelenta ins1antelor ju~ti strmne. Competenta in dreptul international privat ee apaI1ine unui s1at anume se determina de legile ace!;lUia ~ nu de legile altui stal (vezi art. ~ ~i 461 CPC). in masura in care legea Republica Moldova nu atribuie t:ompetenta in dreptul intemational privat instantelor sale. inseamnii ca in inod indirect recuno~te 0 asernenea competentli instantelor altui stal $i invers. daca 0 instanlii judeditoreasdi s1riiinii se declarii nccompetentfl a !'Olutiona eererea inaintatA de un eetA{ean a Republicii Moldova, acesta 0 poate depl.U1~ la instanta judecatorea.'idi competentli din Republica Moldova (art. 460 alin. 2 CPC).

Dc ascmenea. in legislalia procesuali'i mai es'te consfinlitA ~i regula 1/t',11riimlllarii locll/lli dC' e.n/mil/arc a nllI::J!i. astfel il1C1"'t, pricina pe care instanta de judecatA din RepubliC'd Moldova a re\inut-o spre judccare. cu respectarea normelor de compelen\1i, trebuie sA lie exarninatli de acea<;tJi in..;tan\3 in fond chiar daca ulterior. in legatum cu schimbarea cetliteniei. domiciliului. sediului pfu1i1or. pricina a devenit competentli unei instante judecato~ striline (art. 463 CPC).

Dc ,l..;cmene-ci. instanta juded\torea<di din Republica Moldova refuzil sA primea'idi ccrcrca spre cxaminare sail dis-pune iocCIarea procesului pomit in cazul in care se constatli ca existii o hotfuire datii in litigiul dintre acel~i pilrti. cu privire la acel~i pretenlii ~i in ba7..a acelor~i tcn-x:iuri. de c[ltre 0 instan!1l judeciitoread dintr-un all stat cu C'dre Republica Moldova are incheiat un aClIrd intl'mational cu privire la recun~terea ~i executarea hotAririlor.2R

Nen.'SIX'Ctareajurisdiclici instantelor judecato~ti a unui stat constituie un ten-x:i de relitz

de a recun~1c ~i ineu\'iin!<\ CXl.'Cutarea silitii a hotfuirii judecato~1i slmine pc teritoriul stllului respecli\' (art. ~7' alin. , lit. (e) ('PC). '

Dctcmlinarea instm!t:i dt: judeeatii competent~ int1uent~,!Zi\ in mod direct ~i It:g~a

p,,:x~dumla aplicabilii la examinarea ~i soluponare cauzei.4.5 PrinciDiullccli forului in materie de oroccduri (/ex DTrleessl/ali~ fori). Sediul materiei: 458 CPC.E.c;ent.1 orincioiului: ill '''alerie de p11.1Cedurii ('MIa este apli('abild legea fOn/hli (/egea

Page 35: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

(iirii ill care .~e jl/deea CaIl:.a~Procedurd de examinare ~i solu~onare a cauzelor cu element de extranietate ~i

procedura execut1irii silite e.-.1e prevazut de legea \!Iii uncle se judedi pricina sau >e face exeeutarea. chiar cladi una din piiJ1i este strilina. A<;tfel. Icgea tbrului este legea locului de jud~dre a cauzei ~i de executare a llL'tiiririi judcc!lto~ti.

4.6 PrinciDiul exeauatur-ulul hotaririlor ludeditoresti striine.Sediul materiei: 466 CPC.E.c;enta orincioiului: pentru Cil 0 hotiirire jl/deciitorenscii striiitra sa displ/nii de

fo~exeel/torie $1 aIdoritatea de luau judecal, fntocmai Cil 0 hotiirire data de 0 in.ffL1n{ajl/deeiitorea.~ea no(i01wlii, este Ilevoie Cil aceasttJ sa lreaea procedura de recunoa.ytere ~ilrcl/viin~ a exet1ltlirii siJiJe (exequatur).

o hotmire judeditorea.<cl Sbiiinii nu poole 3\'ea eficacitate'd in acel~i condipi ca ~i 0 hOlfuire clatli de 0 instanlii nalionalii. 0 hotmire judeciitorea.scii strniro:i nu poatc di~ne de fO$

executorie ~i autoritate de lucru judecat. deoarece se opune suver.mitIi!ii statUlui. pc al carui terituriu

sc invocll acea hotMre. Formula executorie e!o1e ordinul dat de in<.tan\<1 de jlldccat.'i organelor de executare silitli, de a aduee Ie indeplinire dispozitivul hotliririi. in are" fel cstc pusn in mi~are fOJ1a de constringere a statului pentru realizarea justitiei, insa. aeeastli folii de constringere nu se poate reuli7.a decit pc teritoriul stanllui care 0 exercitli. iar organele de executare silitli ale unui stat nu se

pot supune ordinului clat de instanta altui stat. Ra\iunea acestci o.olutii se gll.~te in unul dintre

principiile dreptului intemational public ~j nume - principiul .rl/l'tnuri/ii{ii slC//efor. De aceea. fOJ1aexecutorie a unei hotmiri judeciiio~ are un caracter strict teritorial. iar pentru ca 0 hotArirejudeditorea.e;ca strilinii sa di~nii de fol1ii executorie in tocmai ca ~i 0 hotmire proprie a statului peteritoriul direia se va executa este nevoie de a obline e.~eql/an"'-II/.

Exequatur-Ill este procedurajl/didarii ill cadrul eiireia, in unna ClmtlTllului exercitat

asupra Iwtiiririi judeeiilore~ striiitre de eiitre in.~tLlIl~ de jlldeca/ii pe terilorilll eiirrlw .~e eere

exeel/tarea, Iwtiirireajruleeiilorea..w:ii striiina e1I1e dednroJa execuulrie.ExeeuatUr-ul are un obiec:t dublu:I) acordii hotmiriijudeclito~i Slraine all/Olira/ea de /II(,llIjlldeml.2) acordii hotmirii judeciito~1i Slraine fOl"(a ex('C/(/mie.Aeestc douii efecte se dobindesc in temeiul hotMrii de cxcqualur (iocheierea de

incu\'iintare a executlirii silite. adoptatli conform art. ~70 alin. 3 CP("). prin ("Ife '-e rccuno~elicaeitatea hotiririi judedllo~ti stri\inc.

4.7 Princioiul reciorncitatii in aconian'D a',-i.<;tentci iuOOk:c.

Page 36: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Prin regimul reciprocitiitii se intelegc cii unumite drepturi ~int acnrrutte strjinilor numai in

miisum in care ~i stantl s'lrliin a<;igurn un trdtament idl:ntic celalcnilor n~tri aflali in t;1rile c;irnm Ic apaJ'\in Slrainii. motiv pentru care ac:eastIi f(mOO contribuit: la a~iguran:a cgaliti1tii in drepturi a statelor ~i a reliilenilor siii.

ClIndilia redprncitiitii nu trehuic privitli ea 0 atingcre adu..a mitalllentului egal rc..:unoscUI

d~ Icg~ p[lJ'\ilor in pn:x:cs. ci dimpotriva ca 0 eonlimmre a acc,tlli tralament egal. c;ki ar Ii (~

ncin\cb ca strliinul sa se hucure in fa!a instUllcior noa<tre de ill'dca:;:i dn:pluri ca ~i cctu!cnii

"TEJ\.IA m. RAPORTURILE JURIDICE PROCE..o;;UALE CIVILE..

1. Nopunea, particularitatile, premisele ~i structura raportwilor juridice procesualeci,i!e. 2. IIl'itanta de judecata . subiect obligatoriu aI rdporturilor juridice

proce;uale civile. 3. Particlpanpi la proces ~i persoane1e care contribuie Ia intaptuirea jl1'ititieL

1. Nopunea, particularitapJe, premi~ ~ structura raportwilor jinidice procesualecivile.

in procesul examinarii ~i soluponarii cauzelor ci\ ile, intre instan\3 de judecatA ~ subiectele participante la proces se stabilesc un ~ intrcg de relatii sociale. A~ relapi sint reglementate de normele de procedura civila ~i se numesc raporturi procesual civile.

Raportul juridk procesUlll civil repreVnJii refa{ia sociolii, regkmenJalQ tk normele de procedllrii civiJii, stobiJiJii intre instan~ de judecaJii, pe de 0 parte $i partidpanfii fa proces, pe tk

altii parte, In I£giiJurii cu exomilUlrea $i solu(ionarea cauzelor roUe $I execu1area IwtiirfriJor

. judeciitore~Procesul civil reprezintA 0 acrivitate, constituitA din ac!iunile procesuale

realizate de ditrc instan\3 de judecat! ~ participantii la proces, re~ind din drepturile $i obligatiile procesuaIe de care dispun, precum $i dimr-o mulritudine de raporturi proccsuale ci\i!e care apar. se modifica ~i se Sting odatA cu reaJizarea acestor acpuni,

Raporturile procesual civile apar ~ exist! pentru a asigura realizarea normaIa a raporturilor juridice materiale, de aceea ele poart! caracter protectionist. Raporturile procesual ci\ile reprezinta un anumit gen de relapi sociale stabilite in cadrul unui domeniu concret (procesul civil) ~ dispun de specificul sau,

Particu laritAtile raooriurilor orocesuale civile:I. Existen\3 raporturilor procesuale civile doar In Jannii juridkii.Dadi unele raporturi materiale (de exemplu cele civile sau farniliale), pot exista

indiferent

Page 37: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

de reglementArile juridice, atunci raporturile procesuale nu pot exista in Jipsa unui suport nonnaliv. De aceca. analogia in cadrul dreptului procesual civil aproape ca nu exist!.

2. Prezen\3 instantci de judecatA ca subiect obligaJoriu aI raportului procesual civil.Tinind cont de faptul ca raporturile procesuale civile apar in cadrul infaptuirii

justitiei recauzele civile. iar ju~pa este realizatA in exclusivitate de c3tre instan!Cle judecat~ acestea din urma participa la toate raporturile procesuale civile in calitate de subiect obligatoriu, indiferent de fdZa procesului ~ felul de procedura. Raporturile proce~uale civile sint intotdeauna biJaterale. or. fiecare din subiectele participante la proces interaetioneaza de sine st!tAtor cu instan\3 de judecatA.

3. PluraIiJaka de mbiecte in cadrul raporturilor procesuaJe chile.Alaturi de instan\3 de judecara. ca subiecte ale raporturilor procesuaIe civile

participa unnumar mare de participanp la proces, care difera in dependen!ii de felul de procedura $i complexitatea cauzei judecate. Astfel, in procedura contencioasil paIticipa, in prinull tind, p3r1iJe: reclamantul ~i pizitul. fiind posibila ~ institupa coparticiparii procesuale (art. 62 ~ 63 CPC), care, la tindullor, pot fi reprez.entate de cAtre reprezentanp (art. 75, 79 CPO. de a.c;emenea. pot interveni in proces ~i persoane terte (art. 65 ~ 67 CPC), precum mai este posibila ~ participarea procurorului (art. 71 CPC) ~i autoriratilor publice (art. 74 CPC). De a.c;emenea, in proces sint implicate ~i un ~ir de per>oane care contribuie la infaptuirea justitiei: grefienJ1, interpretul, expertul. specialistul. martorul.

4. Utzitarea ~i wrifonniloJea raporturilor procesual civile.Toate raporturile procesual civile care apar intre instan!3 de judecatA ~i

participantii lapmces au un obiect comun - cauza CiviJa concrera aflata pe rol sau raportul materiallirigios. De aceea nu putem separa raporturile procesuaJe civile dintre instanlii ~i reclamant instan!ii $i pirit.

31in"an\ii ~i intcrvenienti. instanta ~i reprezent<mti. Fiecare dintre aceste mporturi cu obitXtul sau 'fX'cilic forme<Jl.a 0 parte din obiectul uni.: al procesului ch'iI concret. Unitatea ,*,iL'Ctului dct~nnina ~i unitatea scopului rdporturilor PI1.x:esual civile - intaptuireajustitiei pc cauze .:j,'ile. in acest 'Cop pl\X:l>dUrd civila Unneaz.3 sa realizeze sarcinile previizute de wt. 4 CPC al Repllblicii ~\'Ioldova: jud=rea justii, in tennen rezonabil a cauzelor civile. cOl1solidarea fegalitiitii ~i ordinii de drepL prevenirea cazurilor de incalcare a legii.

Gr.!!ie faptului ca obiectul ~i ~opul rJporturilor procesual civile sint unice. acestea sintomogene din pun<..1 de vedere juridic.5.fntl!T'Cfmexiunea $i interrlepl!lIden(n raporturilor procesual civile. ,

Procesul civil constii dintr-o multitudine de raporturi relativ independente. cu temeiurile lor

Page 38: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

de aparitie. subiecte. con~nut ~i obiect propriu. T~i acestea nu pot exista absolut independent ~i separJt unlll de a)tul. in cadrul procesului ch'iI intotdeauna sint prezente 0 totalitate minima de raporturi procesuale. numite faze ale pracesu/ui. care fonneaz.3 un sistem specific fiecarei cauze con<:rete. '

6, Carocterul mdoritor aI raporturilor procesual civile.Subordonarea prezentii in cadrul procesului civil. prezenta instantei de judecatii ca subiectobJigatoriu al procesului. caracterul imperdtiv aI tmor nonne de drept procesual civil. toate acestea confinna aceastii particularitate.

7. Caroi:teruI dinomi£ al roporturilor procesuale civile.Procesul civil este in pennanentii mi~are. In miisura in care procesul civil este pomit ~i iaamploare. el trece dintr-o fazA in alia, respectindu-Ie consecutivitatea. De exemplu. nu se poate trece la faza dezbaterilor judiciare daca nu s-au intreprins actiunile de pregatire a cauzei. Oar se poate trece la executarea hotiiririi. evitind anumite faze ale procesului - cele facultative.

Vorbind despre raporturi procesuale civile la plural evident apare intrebarea cite raporturi procesuale apar in cazul examinarii ~i solutionarii unei cauze concrete. S"mtem de parerea ca in cazuf liecarei cauze civile concrete apare un singur raport procesual care are un caracter complex, or. constii din mai multe raporturi generate de exercitarea actiunilor procesual civile.Unii autori. Clasifica raporturile procesual civile in functie de cercul subiectelor ~i valoareacontinutului pentru atingerea scopului principal aI procesulu'i civil. Astfel. deosebim:a) raporturi procesuale principale - care aparintre instanta de judecatii ~i p~.b) raportUri procesuale facultative - care apar intre instanta $i celelalte subiecte pwticipantela proces.Aparilia unui raport juridic procesuaJ civil este precedatii de existenta unor premise:I) existenta nonnewr de procedura civi1a.

in Jipsa nonnelor de procedura mporturi procesuale nu pot exista. Norma juridica reprezinta premisa generala care contureaz1i in abstract faptul juridic. subiectele. con~nutul ~i obiectul ra)X)rtului.2) capadJoJeajurididi procesuala a subiectelor participante la proces (art. 57. 58 CPC).3) producerea faptului juridic - care este imprejurarea prevazutii in ipoteza nonne

juridice. care reali7.atii in concret, are consecinje juridice. adica atrage dupA sine, apari~a. Illodilicarca sau stingerea unui rapon procesual civil. La rindullor, faplele: jutidice se impwt in c\'cnilllente ~i actiuni. insa pentru aparitia rdportului procesual civil au importantfi doar actiunile.

Stru<:tUrd rdoortului Drocesual civil es1e alc"dtuita din trei elemente: subiecte. conti nut :iiobiL'ct.I) Suhicl1ele raportuluJ proc-c;uaJ chil- adica titularii de drepnlri :ii obJigatii procesualeci\ ilL'.p'" Ii l'i;"ili<:alC in trei gmpuri distin<:tc:

a) in'I,tJ1lelcjudec[llo~ti - alltoritiili de stat spcciali71lte inefecnmreajustitiei.b) panicip,mtii la proc\.'S..:) pcT'ooancie care wntribuie la intaptllirea justitiei.

Page 39: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

2) Conpnutul raportului procesual civil e.s1e format din drepturile ~i obligatiilc slibiCClclor aceslOrd. Normcle de drept p!\"CCsual civil stabile~ volumul drepturilor ~i obJigaliilor ,"bicclelor in functie de sC'I.)pul pwticiparii ~i de calitatea lor procesuala. Ptivitor la carJCterul corelativ aI drepturilor ~i obliga~ilor C~ fonneaz1i continutul raporturilor proccsualc civile. unii auton sint de parerea cii acesta lipse~te. Drepturile procesuale sint exercitate ca rezultat al lInl~~ l11anifestiui unilaterale de \'oin!<1. ~i acestora nu Ie corespunde 0 obligatie impusa unui alt subiect. Se

~tie ca rdporturile procesuale apar intre instanta ~i participan~ la proces. Drepturile procesuale ale

pfu1ilor sau ale instanjei de judecatii, de regula. nu iau forma unei obligatii pentru celaJait subiecL

Intrucit drepturile ~i obliga~ile procesuale nu pot fi realizate decit prin ac~uni procesuale. doctrinarii sint de parerea ca ~i ac~unile procesuale fac parte din continutul raporturilor procesuale.

3) Obiectul raportului procesual ci,i} este conduita subiectelor. care rezultii dindrepturilor ~i obJiga~ile lor procesuale. adica sint actiunile procesuale propriu-zise

intreprinse decaire instanta de judecatii ~i celelalte subiecte.

2. Instants dejudecatA . sublect obtigatoriu a raporturiJor procesuaIe civile.Instanta de judecatii este principalul subiect aI raporturilor procesuale ci\ ile. Instanta

organizeazA $i dirijeazA actiunile celorlalte subiecte, a\ind un rol diriguitor in cml procesuluicivil.

Comptmerea instanjei. potrivit legii. constituie 0 garantie a imp~alitii~i acesteia. In acestsens, instanjei de judecatii ii sint impuse exigenje de ordin cantitativ ~ calitativ.

£'(igenrele CGntitatil'e se refera la numarul judecatorilor din care se compune completul de

judecatii care judeca cauzele in fond, in apel ~i recurs. Rei~ind din prevederile art. 21 CPC, putem

evidentia dOltii modaIitiiti de judecare a cauzelor civile:a) judecarea unipersonala (un singur judecator),b) judecarea colegiala (complet format din mai multi judecatori).Conform art. 46 CPC cauzele se judeca in prima instanta de catre un singur judecator sau

de un complet din 3 judecatori. Problema judecarii colegiale a cauzei se examineazA de catre p~intele sau vicep~intele instafljei.

in instanta de apel, cauzele se judeca de tm complet compus din 3 judecatori. dintre careunul este p~inte at ~intei de judecatii.

Colegiul civil ~i de contencios administrativ largit ~i colegiul economic largit aI CuJ1ii Supreme de Justitie judeca recursurile in componenta a 5 judecatori, dintre care unul este pre~inte aI ~injei de judecatii.

Page 40: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

in cadrul judecarii colegiale a cauzelor. conform art. 48 CPC, judecatorii se bucura dedrepturi egale in solu~onarea problemelor ce apar la examinarea cauzei ~i emiterea hotiiririi. iartoate problemele care apar in judecatii se solutioneazA cu votul majotitii~i judeditorilor. Nici unjudecator nu are dreptul sa se abpna de 1a vOl ~intele ~injei de judecatii voteazA ultimu!. Judecatorul care nu este de acord cu hotiirirea majori~i semneazA hotiilirea. dar este in drept se expuna in ~s opinia separatii.. <:are se anexeazA la dosar. Jar nu se cit~te in ~inta de judecatii.

Exigelllele calitatil'e detem1ina cine poote ~i l'CSpe<:tiv cine nu poale face pwte dincompletul de judecatii la judecarea unei C'dU7..e concrete. in legiitunl cu accstea. pot apiirea incidenteprocesuale cu privire la formarea completului de judecatii:

a) incompatibilitatea. b)ab~nerea.c) recuzarca.f1lcompatihiJiJa/l!tl. in sens geneml. wnstii in imposibililHtca jlldt..'CAtomllii de a indcplini

concomitent cu func~a de judecalor ~i alte functii privatc. S<lU pubJice, eu exceptia activitiitiididaelice ~i ~tiin!ifice (art. 8 Legea cu privire la statutul judeci'ltomlui). in sens resmns.

,

"

32

33

..incompatibilitatea se refeffi la situa\ia in care un judecator este oprit sa ia pane la judecarea IInei cauz.e in cazurile expres prevAzute de lege.

Astfel, an.. 49 CPC stabil~e inadmisibilitatea participiirii repetate a judecltorului ]a judecarea aceJej~ C'clUze. Prin urman~, judcaltorul care a luat pane la judecarea cauzei in prima instanjA nu mai peate participa la judecarea acesteia in in!'t.anta de apel, de recurs ~i nici ]a rejudecarea ei in prima instan\ii. dupa ca.o;are.

ludecatorul care a luat parte la judecarea cau7..ei in instanja de apel, nu mw poate participa la

judecarea ei in prirm instan\ii. repetat. in instanta d ape] ~ nid in instanta de recurs.ludecatorul care a ]uat parte la judecarea cauzei in instanta de recurs nu mai poate participa

la judecarea ei in prima instanta ~i nici in in~1aI1ta de ape!.Aceste reguli de inadmisibiJitate nu au incidenta ao;upm cazurilor de scoatere a

cererii de pe rol sau de incetare a procesului in temeiu] an.. 265 lit a) ~ b) CPC ~i nici

Page 41: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

asupra cazuri]or de judecare a cauz.ei in componenta Plenului Cur1ii Supreme de Ju!'ti~e. De a..emenea, nu se extind asupra judecltorilor din Colegiul civil ~i de contencios administrativ ~i Co]egiului economic al Curtii Supreme de Jusripe la judecarea recursurilor in plinA componenta ~ nid asupra P]enu]ui Curtii Supreme de Justipe la adoptarea hotMriJor explicative.

Ea ~ are motivapa in stari de fapt diverse, anterioare sau concomitente procesu]ui in cauzA, de natum a crea sU~'Piciuni in privinta modului corect de soluponare concret! a acestuia. Ponhit normelor de drept procesual civil ~i proceo;ual penal ale Republicii Moldova exigente]e legale referitoare la incompatibilitate, abpnere ~ recuzare sint norme care se refer.) ]a compunerea ]egalA a comp]etului de juclecati\.

Abpwrea ~i recUlP/"ea reprezintli situapi reg]ementate de lege pennu a proteja partes in proces in acele cazuri in care se presupune ca judecAtorul nu ar fi obiectiv. Cazurile de abtinere ~ ce]e de recuzare sint acel~j (an.. 50 cpc). Procedura de soluponare a ce]or douA incidente procesuale este comunA (an.. 52-54 cpc). Ceea ce difeffi In cazullor este caracterul normelor care Ie reglementeazli ~ subiectuJ de la care parvine ~pativa. dupii cum urrneazIi:

I) in cazul ab(inoii, inipativa parvine de la in~i judecAtor ~i este prevAzutli de norme imperative, in acest caz nerespectarea obligaJiei de abJinere a judecltoru lui nu afecteazli vaJabilitatea hotMrii, ci atrage numai sancJiuni disciplinare pentru eel in cauzA,

2) in cazul reculiirii, inipativa paI"\1ne de Ia partes interesata ~ este prevAzutli de norme I

dispozitive, aceasta din unn1i avind posibilitatea de a-I recuza pe judecltor sau de a accepta ca.. pricina sa fie judecatli de ci!tre acesta.

Temeiuri]e ~ procedura de abJinere sau recuzare a judecatorului se extind ~ asupra

expertului, specialistului, interpretului, grefieru]ui ~ executorului jlJdedtoresc (an.. 51, 151 CPC).

3. Partidpantfi Ia proces ~ persoaneIe care contn'bule Ia infliptuirea justitIeLCea dea doua categorie a subiecte]or raporturilor procesuaIe civile este reprezentata de cAIre

un cere larg de subiecte, care sint numite - partidpanpi fa proces.Conform an.. 55 CPC se consideffi participanp Ia proces:a) piirliJe (rec]arnantul ~i pititul),b) intervenien\ii (principal ~i accesoriu),c) procurorul,d) persoanele, care conform legii. sint imputemicite s1I se adreseze in instanta co cereri in

apiirJ.rea drepturilor ~i intereselor legitime aI altor~:e) autoritli!ile publice in vederea depunerii concluziilor;t) peti!ionarul ~i persoana interesatli in cauz.ele cu procedur.) special1l.

Page 42: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

To\i participan\ii la proces se caracterizeaz1i prin faptul .:-11 dispun de interes juridic pennu solu!ionarea cauzei. care poate fi material sau procesual. Din acest pune! de vetiere. participantii]a pl\>.:es se clasifica in:

3~I ) panicipanti care au atJ) interes material, cit ~i interes procesua.l in

soluponarea ju~1A ~impidli a cauz.ei. Din aceastA categorie fac parte: partile (an. 59 CPC).

intervenientii (an. 65 ~i 67cpc). peti!ionarul ~i persoana interesatli in cauz.ele cu procedur.1 special1l (an.

280 alin. 2 CPC).2) participan~ care nu au interes material, ci numai interes procesuaI in

soluponareajusta ~ mpidA a cauz.ei. Din aceastIi categorie fac pane: procurorul (an.. 71

CPC), persoanele. careconform legii, sint imputemicite sa se adreseze in instan!3 cu cereri in apararea

drepturilor ~i intereselor legitime a] altor persoane (an.. 73 CPC), autoritli!i]e publice in vederea depunerii

concluziilor (an.. 74 CPC).Fiecare din categoria respectiv!i de participanp ]a procesul civil dispone de un

anurnit statutjuridic procesual. numitli pozipe procesualli, care se caracteri7..eaza prin COIl\

inutul sIiu. adidi prinansambluJ de drepturi ~i obligatii procesuale de care dispun. Specific este cA.

tuturor participanplor la proces Ie Slnt acordate un ~ir de drepturi ~ obIigaJij procesuaIe. numite drepturi generaIe, care sint prevAzute in an. 56 CPC. Astfel, toP participanpi la proces se bucurn de drepturi procesuaJe

egale ~i au obligapi procesuale egale, cu unele exceppi stabilite de lege, in dependenta de pozipa pe

care 0 ocupli in proces. Prin urmare, unele categorii de participanp pot dispune de anumite drepnuiprocesuale, numite drepturi speciale. de exemplu drepturiJe speciale ale piirtilor an.. 60 CPC.

Cea dea treia categorie de a subiectelor raporturilor proce.o;uaIe civile e<;te reprezentatA deci!tre persotlll£re core oonJriblik 1a &r/iiptuireajllsti/i.ei. .

Specific ace.<;tora ]e este cIi nu au Interes juridic nici material ~ nici procesual insoluponarea cauz.ei, iar dacA se va constata ca acestea sint in vre-un fel

cointeresate, in conformitate cu an.. 51 CPC vor fi recuz.ate sau se vor abpne de la judecati\.

Aceste subiecte ~i au locul in procesul civil grape functiei pe care 0 depn sau faptului cIi

dispun de informa~i utile pennu judecata, iar menirea lor este de a connibui la infaptuirea justa ~i

rapidA a justipei pe cauz.ele civile.

Page 43: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Din acea<;tli categorie de subiecte fac parte: reprezentantu] (an.. 75 CPC), grefierul (an.. 47 . CPC). interpretul (an. 199 CPC), expertul (art. 149 CPC), specialistu] (an.. 230 CPC), martorii (an..

132 CPC).

TE:\IA IY. COMPETI:'\TA GE.'o;ERAL..\ A INSfANTELOR JUDECATORE$TL

I. :"opunea ~i cla<;ificarca competentei genl'rate.2. Dclimitan:'d competentei instantelGr jUdl'Cito~ de competenta Cu1\ii Constltutionale. 3. Delimitarea competentei instantelor judeclto~ de competenta judeclfilor arbitralein soluponarea cauzelor chile.

~. Delimitan:'d competentei instantelor judeciito~ de drept comun de competentainstantelor judeciito~ economice. 5. Competenta injudecarea revendicirilor conexe.

6. Efecte1e inciilc:irii reguIiIor co pri'ire la competenta generali.

1. I'opunea de competenti generala ~ daslficarea eLDe dreplUl de a examina ~i solupona litigii de drept ~i alte probleme de ordin juridic cu

caracter indh'idllal (stabilirea unui fapt juridic sau a unei stari a persoanei ori bunurilor) dispun: instantele jU<b.iito~, diferite organe de stat ~ organe sau organizatii nestatale. Jiecare din organele nominalizate. inclusiv instanta de judecatA. sint in drept sa examineze ~ soluponeze numai acele cauze civile, care Ie sint atribuite prin lege. adica care sint date prin lege in competet1ra lor,

Din punct de vedere etimologic, covinwl competenrii provine de la cuvinlUl francez ..competence" ~i semnifica capacitatet. cuiva de a se pronunta a<rupm unui lucru, pe temeiul unei cu~teri adinci a problemei. ori capacitatea unei autoritAp de a exercita anumite anibupi, iar termenul de a fi ('OlnpettnI desemneazA capacitatea de a avea anibupe, autoritatea 1egala de a face ce\'a,

Competen~ generalii . aptiJudinea recunoscuJii de kge und insttm(e jw:IeciiJorqii SOU

unui all organ eu adiviJotejurisdk(iona/ii de a exomina $i sohl(iona 0 anwnild cauz4Com~tenta generata se raponeaza la instanta de judecatA sau la un alt organ cu

activitatejurisdic~onall dar nu la judec:3tori,

in dependenlA de faptul, daca legea atribui examinarea ~i soluponarea unei categorii concene de cauze in competenta unui singur organ sau in competenta mai multor organe jurisdicponale. competenta generala poote fi clasificatA in competent! exclusiva (unica) ~i competenlA cu pluralitate de organe.

. , . >. , Competenp generalii exclusivd tine numai de instantele judecato~ ~i constii in aptitlldinea exdJL~ivd a inslLlntelor judeciiJore~ de a exomina $i sohl(iona nemii10cit amuniJe categdrU de caul.t!. acestea prin esenta lor neputind fi examinate de aIte organe cu activitatejurisdic~onala.

Din acea.'itA categorie de cauze fae pane:

Page 44: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

a) contestarea patemirapilmatemitAlii (art 49 Codul Familiei aI RM).b) decaderea din drepturile parint~i (art. 68 Codul Familiei aI RM),c) incu\'iintarea adop\iei (art I 19 Codul Familiei aI RM),d) dedararea nulil1i~i clsatoriei rart. 41 Codul Familiei al RM).e) cbfaccrea cAo;atoriei in cazurile prevaztate de art 37 Codul Familiei aJ RM), f) cauzcle de declarclre a insol\'abilitii!ii.ins!\. e.\aminarea ~i solulionarea unei bune p3r!i a litigiilor este data ~i in competenta altor

organe cu acli\'iulIC jurisdiclionala. A<;tfel. un litigiu putind Ii examinat ath de in~tanta de judecatA. cil ~i de aile organe administmtive SIIU private. Ori de cite ori 0 lege speciaUI nu prevedc exprcs compelen\!! allui organ cu activilate jurisdic!ionalil. litigiul va reveni spre solu!ionare nemijlocit instan!clor judtX:ato~i, care au plenilUdinea de competen!A. Mai mull decit ath. in compl.'tenta insulO!clor judcdllo~i mai cste anibuil1i ~i cxeldtarea {.'Ontrolului hotilririlor pronuntate de alte organc Cli ac:lh iUti... jurisdiclionalil. Astfel :ut, 10 Cod Civil sUlbil~te cd. apardrea drepturilor civile

se face pe cale jlldil'i:mi. iar apiirarea dreplUrilor chile pa call.' adminiAAlli\'a se fill'C J\W in cazurile expres prevazlltc de lege. Hotanrea emisA pe cale administrdtiva poote ti atacata in instan\!! de judecatil

Ir.,J iA-r:,:::. Cmllp('tc1/(n CII plum/itate de (1rgane. in dependentii de modalilat~1 dc alcgcre a

organului com~tent.. poate fi clasificata in competen!A; altemativa, conditionata !imperati\'a). conven!ionalil.

COl1lpeten{a get/era/d a/Jenwm'd reprerjntd aptiJlIdulea daJd prin lege de a .wllupl/1/a (1 anllmitd callzQ mm 11I1I/tor (1rgane ClI activiJtJJe jllrisdicponafii, pe".oona intt!r~atd tnVld dreprul de Q alege u1/1I1 dbl1re organele men(ionate m lege.

Astfel.legea of em reclamantului dreprul de a alege ~i valorifica posibilitatea eXar:linarii ~ solu!ionarii unei cauze civile tie de catre instanta de judecati. fie de caire alte organe jllrisdictiooa1e. Trebuie mentionat ca aceste oporrunitAti nu se exclud reciproc. or. asta ar semnifica impiedicarea accesului liber la justitie. AstfeI. tilUlarul dreptului subiectiv se poate adresa consecutiv organului extrajudiciar competent ~i apoi instan!ei judec:3to~ti competente. ori concomitent la ambele. De exemplu: '

a) decizia pe care organul fiscal a emis-o pe marginea contestapei poate fi contestatA la Inspectorawl Fiscal Principal de Stat sau atacatA in instanta de judecatA competentA (art 2~ Codul Fiscal nr. I 163-XD din 24.04.1 r:xJ7),

b) persoana care se consicJera IezatA intr-un drept sau interes legitim de c:3tre fumizotul de informapi poote ataca actiunile acesruia atlt pe cale extrajudiciarn.. cit ~ direct in instanta de contencios administrativ competentA. (art. 21. alin.l, art22 $i 23 ale l.egii nr. 982-XIV din11.05.2000 privind accesulla informatie).

Competen~ generalil coru:lqionatii (imperaJivd) repreVnJii aptiJwJinea doJii prin lege de a sofu(iona 0 anllmiJd pricinli mai mu/Jor organe cu activiJaJe jurisdic(iona/ii 'introO aruuniJjJ omine succesivii, jiJ! prin stohiIirea und procedurii prwlabik de .mfu(ionare pe cole extrajwliciard a fiJigiuhlL

Page 45: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Existenta procedurii prealabile de soluponare pe cale extrajudiciara a litigiului poote fi condiponata de lege sau de ac6rdul Mlor. Astfel, pennu anumite categorii de cauze legea stabil~te respectarea in mod obligatoriu a procedurii prealabile:

a) litigiile de contencios administrativ (art 14 Legea contenciosului administrativ).b) litigiile privind repararea prejudiciului material ~i celui moral cauzat salariatului (ar.

332 Codul Muncii),c) litigiile privind transportul marfurilor ~i trdl1sportul de aiUitori ~i bagaje pe calea femtA

(art 155.156Codul transpOrrului feroviar,l.egea nr. 300 din 17.07.2003).d) litigiile privind transporrul auto de nWfuri ~i calarori (art. 49 Codul transporrurilor

auto,l.egea 116 din 29.07.1r:xJ8),I e) litigiile privind apararea drepturilor consumatorilor (art. 13 Legea privind protectia

consumatorilornr. 105 din 13.03.2003).AceastA procedum extrajudiciara poote reZlllta $i din contmctul incheiat de

M, in cazul in care e.<;te stipulalA clauza ponivit clreia p.'lrtile contmClate. in caz de aparipe a litigiului. vor incerca solu~onarea acestuia, pina la adresarea in judec<u:L pe caJe mTliabila, prin inaintarea de pretenpi ~i rec1amatii.

Procedura extrajudiciarn.. in astfel de cazuri. reprezintA 0 conditie obligatorie prealabila sesizmii instantei de judecatA. Daca judecatorul constati. Ia faza intentArii procesului. ca reclamanlUl nu a respectat procedura de soluponare preulubila a cnuzei pe calea extrajudiciarn.. previizuta de lege penbU categoria respectiva de cauze sau de contraClU1 parplor. alUnci conform art 170, alin.1 lit (a) CPC va restitui cererea de chemare in judecatA. Daca aceasta caren!A este depistatA pe parcursul examinarii cauzei. alUnci conform art 267. lit.. (e) CPC in.<;tanta judeditorea.d va scoate cererea de pe mi.

~

"

36

37

"

"

Competenp generalii conven{ionalii (conJradualii) repre;jntQ aptiJudinea dot4 prollege de a solu{iona ° l1IIUI1IiJii cauZJi mai mu/Jor organe cu adiviJoLe jUri.'ilJk(ionalii. alegerro orgarwlui competenJ avind 1nc prill acordul piir(ilnr, eu condqit1 eo au conveniJ a~upm aceStukl fapt prin indu!ierea unei conven(ii.

De regula, in astfel de cazuri este vorba de judecata arbitrala ~i convenpa de arbitraj. Cooform art. 2 aI Legii nr.I29-xm din 31.05.1994, parple au dreptul sa

Page 46: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

transmir.a judeclpi arbitraIe orice litigiu, izvorit din relapi economice conform clauzei despre arbitraj din contract sau din alt acord.

Conform art. 30 CPC, plicina civilli care este de competenta instantei judeclto~ de drept cornun sau a celei specializate poate Ii stramutata, pina la emiterea hotMlii, spre judecare arbitrala, dadi pfu1ile consimt ~i daca 0 astfel de stramutare nu este interzisa prin lege.

in contexnd aceslOr prevederi putem afirma ca intelegerea piirtilor despre solutionarea unor cauze civile se va putea incheia atit inainte de apatipa eventualelor litigii, dt ~i pe parcursu 1 exarninarii acestora in instanta de judecata. .

Competenta contractuala se aseamana cu COI11pdel1ta altemativa prin faptul existentei posibilir.api de a alege organul care va judeca pticina. fusa. in cazul competentei alternative dreptul de a alege organul competent revine reclamantului. vointa piritului in aceste cazuri nu conteazA. Pentru ca reclamantul sa poatii alege alternativa soluponarii litigiului de cltre arbitraj este nevoie ~ de acordul piritului, or, convenpalclauza de arbitraj este una btlaterala. Daca reclamantul in virtutea optiunii legale decide sa se adreseze nu in arbitraj. ci in instanta de judecata. obiecpile piritului inaintate in condipile art. '2fJ71it (e) CPC afecteazA alegerea reclamantului, cererea urmind a fi scoasa de pe rol.

Important este ca legea sa nu internca soluponarea acestora de catre alt organ decl't instanta de judecata. AJtfel spus, atunci cind in plivinta unor categorii de-litigii legislapa va institui competenta generala exceptionala, altemativa sau conditionar.a (imperativa), acestea nu vor putea fi atribuite spre soluponare altor organe nici chiar plin inJ.elegerea MIor.

2. DeIimitarea oompetentei imtantelor judecl~ de competenta Cw1iI Constitutfonale.

Delimitarea competentei instantelor judecato~ de competenta CUrpi Constituponale are la bazA deoSl'birea co/ttrolului constinr{ionoJitiitii aI actelor normative, exercitat de Curtea Constitutionala. de cOlltrolll1 legalitii(ii actelor normative. exercitat de instantele de contencios adrninistrativ.

ConJrolul colt~tiJu{iollaJjJd!ii e.<;\e acmWtea de verijicore a coliformitiJtii legilnr ~ a/Jor acle normative cu CoII.mtu(ia, iar ca institutie cuprinde regulile ptivitoare la organele competente de a face acea.c;tii vetificare. procedura de urmat, pl'el-"Um ~i mJ!surile care trebuie luate du~ reah7.area acestor Droceduli. Misiunea sau scopul de bazii a controilJui constitu{ionalitii(ii este vrore;area lerzii fillldaJlle11lale. velificindu-se a<afel corespunderea actului normativ contestat cu prevedelile Constitu!iei. semnificativa fiind ~i denumirea acestui control.

Conform art. 134 aI Constitutiei RM., CUrtea Constitu!ionala este unica autoritate de jutisdictie constitutionala. Pottivit art. 135 aI Constitupei, CUrtea ConStltuponala exerei\1i. la sesizare. controlul constitu\ionalir.api legilor ~i hotaririlor Parlamentului. a decretelor ~intelui RM. a hotaririlor ~i ordonantelor Guvemulu~ precum ~ a tratatelor intemaponale la care Republica Moldova este parte. De asemenea, CUrtea Constitutionala rezolva cazurile exceptionale de neconstituponalitate a actelor sesizate de CUttea Suprema de Justitie.

in ceea ce ptiv~te cOlltrolllllegaliJii(ii aetelor normative, impoitant este faptul ca acestui control ii sint supuse numai acte/e lIonnorn'e subordollate leg/lor. care conpn

Page 47: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

reglementari adoptate in vederea O1:r:Glli::Jjrii execl/rarii sau exJ!cutiirii ill cOllcret G legii. care nu pot nici samodifice expres legea ~i nici sa 0 contrazidi. Acest control este rea\izat de instantele de judecatii38

competente, de accea, cind vorbim despre cU/ltroilJ legaliriitii. vorbim despre un cOIltrolul judiciar aI actelor normativ sub aspectullegalir.api. Scopul de t,dZA a cOlltrollllui judiciar allegalitapi actelor normative consta in TJrore;area resvecriirii vrinciDiullli lefwliratii in adiviratea alUoritiitilor u.ublice, velifidndu-se a.c;ttel corespunderea actului normativ contestat cu prevederile legilor ~ altor acte normative subordonate legilor ierarl1ic supetioare.

lnstanta de judecat(j nu poate decide asupra constituponalimpi sau neconstituponalitatii actului normativ conl1..'Stat. deoarece nu dispune de astfel de atribupi, ci du~ cum menponeaza unii auton, instanta sOlupc:JeaZA coliziunea ~ta inlre difetite acte normative, determinind daca actul nonnative cu putere jJridica inferioara corespunde prevederilor actului nonnabv cu putere juridici supetioara. Jar daca in procesul judecarii cauzei, se constar.a ci norma de drept wmeazA a fi aplicar.a este in contradiqie cu prevederile Constitupe~ instanta inainteazA, pottivit art. Ii CpC. CurJji Supreme de Justitie propunerea de a sesiza Curtea Cvn~1ituponala in vederea vetificarii constituponalitBtii.

3. DeJimitarea competentei instanteJor judeclto~ de rompetenta Judedtilor arbitrale in solutionarea cauzelor civile.

Judecata arbitrala, ca orice alt organ cu activitate julisdictionaIA. t:Ste compcten~ sa judece doar acele cauze care sint date in competenta ei. Conform art. I aI Legii eu prMre /a judecata arbitralii. judecata arbitraIa este 0 instantli care are functi~! de a solupona litigii ce apar inlre persoane fizice ~i juridice. Judecata arbitraIA poate avea competenta generala sau poate fi specializata. pentJU anumite categotii de litigii sau pentru un anun lit cere de subiecte.

Conventia de arbitraj este un ctiteliu de delimitare a competentei instantelor ju~ de competenta judecatilor arbitrale. Conform art. 2 aI Legii cu pril'ire /a judecata arbitra/d, parple au dreptul sa transmita judecatii arbitrale spre solutionare olice litigiu, izvon't din relapile economice. conform c\auzei de arbitraj din contract sau din alt acord. In aces! sens urmeazA a fi intrunite un ~ir de condipi:

I) Conditii rnatelial-iutidice:a) litigiul trebuie sa rezulte din rapoItUri julidice de drept ptivat ~ sa carla sub incidenta

clauzei de arbitraj.b) clauza de arbitraj lI'eOOie sa fie incheiar.a in forma scrisa.c) persoanele care au incheiat convenpa de aroitraj trebuie sa fie capabile, iar

reprezentanpi trebuie sa dispuna de imputemicirea respectiva.2) Conditii mocesuale:a) litigiul trebuie sa tiM concomitent ~i de competenta instanJ.elor judecato~.b) litigiul nu trebuie sa tiM de competenta exc1usivii a instantelor judecat~.c) convenpa de arbitraj trebuie sa fie incheiat:1 pina la examinarea cauzei in fond de catre

Page 48: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

instanta de judecatA,d) in convenpa de arbitraj se indicma .iudc .:ald :l:nitrala in care ~.;:, ide

u1il1~",it spn:: solutionare toate litigiile ~te sau doar ('pan.: dio' e':. )),~:,\ !Xir\il~ prevad trJnsmjlf';(;~ i;tigiulu: spre examinare unui tn'bunal ar,,:t'<ll pe" r,,\J1~: It. ::ll~n( ! ~ xanh.1J'ea lui se va laC(' in .. :'--:1formitate ("u regulile aprobate de orga1J';,~\ia l~ linga ,'ar.: fu 1-1ioneazA arbitrajul. dar daca III1Ji organ arbitral ad-hoc, in clauz.a Je wbitrai p1\r\il~ treP:I!I' ~1 in Ii.:e arl'iuii sau modul de numire a lor.locul de solutionare ~i regulitt' judcciJ~i. hI cazul in CaJ'I' pat1ile nu respecta una dintre condipiJe menponare mai sus clauza de arbitraj est..: nulit

Conventia mb:tmlii arc ca afe,;! in\.t:,tirc;t l.nt.; organ arbitral cu soluponarea litigiului dintre rarti. i:J prooule iliu:t:p~. ef<.'1,;,,: :1'. k;.l.ul-:: ;l: <...)INi,Ulrea judt:ditii arbitraie. dar ~i in 1cgalur.i.::u procedura de umlal., ei~'te ('JI1' det'urg din ;. )J1~nutullonventiei.

Ca ~i olilX' cr~:U1 eu atrihulii Juri<,'_1i~;i('nak~' iW:lecCita ari:'lra'a este obligatii sa-~i ventice .::ompelen!J, Confonn an. ~2 d1l1 Regl.!,,;'k "",'1 Cl,'i, c!" \11'itJ,,, ~'('lnl'rc;allnlemaponal de pe

39linga Camera de: Come., ~i Industrie a Repuhlicii Moldo\'a (M.O. nr. 131-132 din 31.10.20011. trinunalul arbitral \'a veriflCa competenJa sa in ~Iulionarea litigiului. in cazul in care ~.\'a stabili c.'I caU/4 e:\PU~ in ccrerea de arbitrdre nu line de competenta Cu.,ii de Arbitraj. el va emite 0 inc~ie:re ~i va rcstirui cererea de arbitrare ~i documentele anexate reclamanrului, iar conform an. II alin, I lit (C) aI Legii CII pm'ire la jlldecat arbitra/ij constatarea fclptului ca litigiul nu este de competcnJa judcca~i constirui temei de clao;are a procesului.

Obliga!ia de a~i \'erifica competenJa revine ~i instantei sesizate cu un litigiu. daca in fd\il ace"eia una din p3J1i invoca 0 convenlie arbitmla. ExistenJa unei convenpi arbitrale e.1e de natura !;3 excludii competenta instantelor judecato~ti QJ privire la acellitigiu. La acest efect principal ~ refera djspozi~ile an. 267 lit (e) CPC. astfel dadi reclarnanrul in condipa existentei clauzei de arbitmj decide !;3 se adreseze nu in arbitraj. ci in instanta de judecatA, obieqiile piritului inaintate impotriva exarninMii litigiului in instanta de judecatA, pin! la examinarea cauzej in fond. afecteaza alegerca reclamanrului, eererea urmind a fi scoasa de pe mI. dupA ~ se verifica valabilitatea clauzei de arbitra j sau faptul ca ea nu ~i-a pierdut valoarea sau faptul ca este aplicabila. Important e.<;te ca pAJ1ile pot decide strAmutarea litigiului la judecata arbittal! chiar ~ dupA aparipa litigiului. ba chiar mai mult ~ dupA intentarea procesului in instanta de judecata.

Conform art 30 CPC, pricina care este de competenta instanjei ju~ de drept comun sau a eelei speciaIizate poore fi strAmutatA, pin! la erniterea hotMrii. spre judecare arbittalA dacA pArlile consimt ~ dadi 0 astfel de strWnutare nu este interzisA de lege.

Sint competente sA judece contestapile impotriva hotMrilor judedilii arbitrale ew,ile de apel de drept comun sau dupA caz Curtea de apel econornidi.

4. Dl~jmltarea competentei instanteJor judeditorqd de drept comun de competentabNanteJor jud~ f.COIIOIt1Ice.

Page 49: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Crearea instantelor economice ca 0 mmum independentA a sistemului judiciar aI Republicii Moldova, a avut ca urmare aparipa problemei cu privire la delimitarea competen\ciin~1antelor judecAto~ dMrept comun de competenJa instantelor ju~ econornice.Delimitarea competenjei vi.zeaza mai multe aspecte ~ anume:a) competenta instantelor judecato~ de drept comun ~i econornice in soluponareacauzelor civile.b) competenJa instantelor judecato~ de drept comun ,i econornice in soluponareacauzelor ee decurg din raporruri juridico-publice (contenciosul administraliv),c) competenta instantelor judecato~ de drept comun ~ econornice in judecareacauzelor in ordinea procedurii in ordonantA,

d) competenJa instantelor judecato~ de drept comun ~ economice in examinarea cauzelor cu privire la contestarea hotMrilor arbittale ~ de eliberare a titlurilor executorii penttuexecutarea sHira a hotaririlor arbittale. '

e) competenJa instantelor judeciito~ de drept comun ~ econornice in examinarea cauzelor cu privire la recun~re ~i incuviinJarea execut!lrii silite. 0 hotliririlor instantelor judcclto~ti striiine ~i arbirrajelor intemalionale.

Conform art 28 CPC, instantele judecato~ de drept cornun judedi cauzele civile, ell parTidparea pen;oanelor flzice ,i juridice. autorit!l\ilor publice. privind ap1lrarea drepturilor incalcate sau contestate. dacA apArarea nu se efecrueaz!l pe 0 alra cale judiciarA.

Regulile generctle cu privire la competenta instantelor judecato~ economice sin! stabilite in an. 29 CPC, in conformitate cu care in competenta instantelor economiee este datA judeC'clrea /iJigillor economice care rezuIra din mporruri juridiee civile, financiare, funciare ~i alte mporruri .\'tahilite imre persoane juridice. precum ~i persoane fiziee care dispun de statutullegal de intreprinzAlor individual (practidi activitate de intreprinzAtor tam a constitui 0 persoanajuridica).

in lipsa unci dctini~i legale a no\iunii de liJigW eco1/(/mic. acea<;ta nu pOale con~titlli un criteriu exact de dclimitare a competentei instm\elor economice de eele de drept comun. Acca..1a dclimitare poatc ti rcalizma prin lIrili71trea in climul a doua criterii. elabomte de doetrina $i I'\: larg folosite in pmctica.

Criteriile de delimitare a competentei instantelor judecato~ de drept comun de competenta instanlelor jlldeciito~ economke sin! COmr1Ollfll(a .~lIbiecfil'il II /1/flort/lllli maTerial litigios ~i I/antra jllridica (/ raflOlllll/li maferiallitigios.

I) Comoonenta subiectiva a raoortuJui materlallitieios (starurul juridic aI subiC\:(elorpmticipante la raporrului material litigios).

Rei~ind din prevederile an. 29 CPC componen(a sllbieefi\'(j a rapol1/1l/1i mflferiallitigiostrebllie sa I!e eonstitllifa din:a) oersoane iuridit:e.

Conform art 55 Cod Civil: perslX11li'i jllridieii este organi;JJ{ia care are IIn parrimonill

Page 50: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

di.ml/d ~i riirpunde pentnl obliga{iile sale cu acesr patrimonil' poote sa dobi1ulea.fCii ~i sa exm:ite in mune proprill drepfUri patrimoniale ~i personale neparrillloniale. sa-~i QSlune obliga{ii. poofe ft reelamanf # pirft in insran(a de judecatO.

Persoane1e juridice pot fi de drept public sau de drept pmm care. in raporturile civile. sint siruate pe pozipi de egalitate (art 57 Cod Civil).

Persoanele jllridiee de drept public reprezinIA starul ~ unit!l\ile administrativ-teritoriale care participA la mporrurile juridice civile pe pozipi de egalitate cu celelahe subiecte de drept. Alribupile starului ~i ale unilAplor administrativ-teritoriale se exerciIA in asemenea raporruri de organele acestora, in conforrnitate cu competenJalor (art. 58. 192, 193 Cod Chin.Persoanele jllridiee de drepf privat pot avea soop lucmtiv (comercial) ~i scop nelucmtiv(necomercial). se constiruie liber ~i doar in una din formele previiZllte de lege (an. 59 Cod Civil).Persoanele jllridice de drept privat eu scop lucrati\, sint numite sociefii{i comerciale ~ipotrivit an. 106 Cod Civil pot fi constiruite doar sub formA de:

- societate in nume colectiv. .- societate in comanditA,"- societate cu mspundere IimitatA,- societate pe acpuni.Pe ling! societ!ltile comerciale, mai deosebim $i cooperativele - asociapi benevole de

persoane fiziee $ijuridice. organizate pe principii corpomtive in scopul favorizilrii $i garant!lrii. prin acliunile comune ale membrilor sAi. a intereselor lor economice ~ ale altor interese legale (art 171 Cod Civil).

Un loe aparte in sistemul persoanelor juridice QJ soop lucrativ i1 ocupA intreprlnderile de .~tat - fondate ~ dotate de catre Guvem sau aIte organe abilitate ~ intreprinderile municipale fondate ~i dotate de ditre autorit!l\ile administratiei publice locale (an. 179 Cod Civil).Persoanele jllridiee de drept privat aI cArei soop este alrul decit eel de obpnerea de venitsint numite organi;Jz{ii neeomercwle (art ISO Cod Civil).Organizapile necomerciale sint:a) asocia(iile - organizape neoomercaI! constiruiIA benevol de persoane fiziee $i juridieea.c;ociate prin comunitatea de interese penttu sarisfacerea unor necesit!l\i necomerciale. care pot avea forma de ac;ocialie ~c;cA, asociap religioac;ii, partid sau de alIA organizalie social-poliridi, sindicat, uniune de persoane juridice. patronat. alte forme in oondipile legii (an. 181 Cod Civil).b) funda{ii/e - organizape necomercial! tlIrii membri. infiinJaIA de una sau mai multepersoane fiziee sau juridice in vederea atingerii anumitor scopuri necomerciaIe (art 182 Cod Civil).c) in.~tifU{ii/e - organizape necornercialA constiruira penttu exercitarea unor funcpi deadministrare. ~ciale, culrumle. de invA!funint ~i altor func~i cu caracter necomercial. care pot fi

,

40

Page 51: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

41

~plJJ/ice - fondate ~i fmantate de 0 autoritate publidi sau private - fondate ~i finantate de persoanc de drept privat (art 183 Cod Civil).

b) oersoane fizice care dispun de statutulle231 de intreprinzator.C.onfonn art 26 C.ad Civil. pcrsoana fizidi are dreptul sa practice activitatea de

intreprinzator. tara a con~1itui 0 per.;oana juridic!, din momentul inregistl3rii de stat in calitate de intreprinzator indhidual sau in alt mod prcV3zu1 de lege. Asupra acrivil8.1ii de intreprinzator individual se aplidi regulile care reglementeazA acrivitatea persoanelor juridice cu scap lucrativ dadi din lege sau din esenta raporturilor juridice nu rezulta altfel.

Conform art I al Legii cu pril'ire In patenta tk intreprinziitor nr.93-XIV din 15.m.I998. paJenJa de 'inJreprinziikJr este un certificat de stat nominativ, ce atesta dreptul de a deslasura genul de activitate de intrcprinzator indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.

Patenta se elibereaza pentJU unul din genurile de activitate, a caror lista este anexata la lege. Patenta este valabila numai pentJU titurarul ei ~ nu poate fi transmisa altei persoane. Des~rarea acrivitatii de intreprinzator in baza patentei nu impune inregistrarea de stat a titularului acesteia ~ primirea licenJei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinJele privind prezentarea darilor de seama financiare ~ statistice, pnerea evidenJei contabile ~i financiare, efectuarea operapilor de cac;1i ~ decontarilor, precum ~ prevederile art. 90 din Codul fiscal.

Conform art. 2 aI Legii privind gospodarii1e filrdnqti (tkfennier) nr.1353-XIV din 03.ll.2roJ,gospodiiia (iiriitreascii este 0 intreprindere individual!, bazata pc proprietate privata asupra terenurilor agricole ~i asupra altor bunuri, pe munca personala unei singure persoane sau a membrilor unci familii (membri ai gospodariei ~), avmd ca scop oblillerea de produse agricole, pre1ucrarea lor primara., comercializarea co preponderenja a propriei producpi agricole. Numai gospodariiJe ~ pot destasura acrivitate in.dividuala de intreprinzator in agricultura. Gospodaria t1ir8ne3Sdi are statutul juridic de persoana fizica.

PentJU ca un litigiu sa fie examinat ~ soluponat de ditre 0 instanta judeditoreasdi economica este necesar ca ambele p1ir1i ale litigiului sa dispuna de statuI de persoanii juridici sau persoanii jizjca cu statut de antreprenor, dobindit in modul prevazut de lege. Dac1i cel pulill una din p1ir1ile litigiului va fi persoana fizica. atunci litigiul se va examina de c1itre 0 instan!1i judec1itoreasca de drept comun.

Este impatant de menponat ca este obligatoriu statui de intreprinWtor (comerciant)

.. numai pentJU ~rsoana fizica. dar nu ~ pentJU persoanele juridice, care dopa cum am precizat pot fi cu scop comercial (societatile comerciale), dar ~ tma de, scop comercial (organizatiile necomeiciaJe), or instanJele economice nu judec1i numai litigiile dintre societatile comerciale, dar dintre toate categcxijle persoanelor juridice constituite in una din formele preV3zute in ti1lul II, capitolul2 Cod Civil aI RM.

Page 52: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

InstanJele judecato~ economice judec1i cauzele ce tin de competenta lor co participarea organizapilor ~i et:dJenilor Republicii Moldova, precum ~ organizapilor ~i cetatenilor str1iini ~i apatrizilor, organiza1jilor cu investipi straine, organizapilor intemaponale care pracridi acrivitate3 de intreprinzator, daca plin lege sau tratat international sau prin inJelegerea p1irtiJor nu este stabilita o alta modalitate de solutionare a litigiilor (art. 29 aIin. 3 O'C).

2) Natura huididi a raoortuIui materiallitb!ios:Reie~ind din dispozitiile legale. constatam di instanJele judedito~ economice

judec1ilitigii/r ecollc.mice. Dat fiind faptul di lip~ 0 definitie legaIa a "litigiului economic", importanta este determin.in:a corectii a esenJei notiunii de "economic". Astfel, intrebarea este daca acest caracter denota .5lIbiec(ele Intre care apare litigiul. raspunsul fiind - fntre agenpi economid saunatura rapoItului juridic din care rezllitii litigiul - rapol1 juridic patrimonial, adidi cu caracter ecol/omic. c0ntinutul ciiruia poote fi evaluat in bani.

Expunerea art. 29 alin. I lit (a) CPC favorizeaza idee3 conform direia, initiallcgiuitorul preciZe3Z1i di in~1an!ele economice judec1i litigii/e eCO/lOmice. avindu-se in vedere in primul rind notura acestora, adidi cu camcter patrimonial, dupa care urmeaz3 precizarea subiectclor raporturilor juridice din care rezulta aceste litigii patrimonialc.

Acest tip de litigii rezulta din raporturile juridice materiale patrimoniale stabilite in legawr1i cu incheierea ~ executarea contractelor civile, rccun~rea ~i apararea dreptului de proprietate ~i altor drepturi reaIe, repararea prejudiciului material cauzat

Aceste dOllli criterii sint intr 0{) suinsa legatur1i ~i door aplicarea lor in cumul garanteaza determinarea corccta a competel1Jei generale a instanJelor judec1it~ economice, d~i in practica preponderent se pune in aplicare criteriul dupa compoTll!n(a suhiectil'll.Atunci cind votbim despre competen\<! instanJelor judec1it~ economice, in opiniaunor autori (Iarkov), putem face delimitare intre competenta generalii ~ cea specialO.Competen\<! genera/ii a instanJelor ju~ economice are la baz1i cele dou1i criteriienuntate ~i include in sine:.a) cl1l1Zl!le patrinwnioJe care rezulta din raporturi juridice civile, funcjare,

financjare ~. a.stllbilite fntre persoane juridice sou persoane pe care dispun de stl11Uf de antreprenor indiIiduaI (art 29 alin. I) lit (a) CPC),

b) cauzele de contestare a hot1iririlor aJbitrale ~ cauzeJe de elibernre a titlurilor de executare silita a hotaririlor aJbitrale pronun{ate pe teritoriul Republicii Moldova, daca in lipsa convcnti ~ aJbitrale, instanJele economice ar ii fast competente sa judece litigiul in fond in prima instan!1i (art art 29 alin. I) lit (e), 36 alin. I) lit (d), 477 alin. 3 CPC),

c) cauzcle de recuno~re ~i incliliintare a cxecut1irii silite 0 hot1iririlor instanJelor judec1ito~ economice straine ~i aJbitrajelOi intemaponale (art 36 alin. I) lit (e) cpc, d~icontravine art. 468 CPC).Competenta specialii este stabilita plin lege indiferent de componenta suhiectiva a

raportului materiallitigios sau caracterul patrimonial allitigiului ~ include in sine:

Page 53: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

a) cauzele dintre acponar ~ societate3 pe acpuni, intre membrii altor societati ~i societate. incIiferent de subiecte, ce rezulta din activitatea economidi a socielA\ii respective (art 29 alin. I) lit (b) CPC),b) cauzele privind declararea insolvabilitatii (art. 29 alin. I) lit (ci, 36 alin. I) lit (h)

CPC).c) cauzele pri.. in<! contestarea actelor administrative ce \izeaza dreptul de

proprietateasupra unor bunuri care au intrat in circuitul civil (art 29 aIin. I) lit d) CPC, 36 alin. I) lit c) CPC1.

d) cauzele privind ~ drepturilor ~ intereselor statului. ale unita~lor administrati\-teritoriale ce pn de huget. privind rezilierea contractelor ce Jezeaza interesele statului. privind prote...1ia mediului inconjurator (art. 36 alin. I) lit a) CPC).

in competenta instanJelor judec1ito~ economice pot fi date prin lege ~i alte categorii de

caUle.

Competenta examin1irii cauzelor in ordinea procedurii !fICCiaJa ~i a cauzelor in ordineJ procedurii in ordonan!ii de ditre instantele judeditore~ti economice nu este expres prev3zuta i:1 Codul de Procedllr:'i Ch,ila sau alte legi, fapt car pune sub indoiala legalitatea examinarii unor a.~tfe1 de catl'gorii de cauze.

Rcic~ind din faptul ca procedura in ordonan!ii reprezintii procedura simplificaw J pJ\1cedurii in actiunc civila, instanJele judecato~ti economice vor examina in ordinea pl\1cedurii h ordonan!ii acele cauze care. sint date prin lege in competenta lor spre solutionare in ordinea aqiunii civile. insa. trebuie de rnen~onat di ordonanta judeditoTea.'CA va putea fi emisa doar in caw pretentiilorprev3zute la lit a), b). c), i),j).. k) an. 345 CPC.

i L

42

43

5. Competenl3 in judecarea rewndiciriJor conexe.R.:gulile CtJ privire la com~enta in judecarea revendidlrilor conexe sint ~abi1ite in an.

31 CPC.,,\'Ifel. in cazul conexiunii mai multor revendicari. unele dintre care sint de

competenta in'~mtei jlJucdit~i de drept cornun, iar allele de competenta unei instante specializate. tOa!~ pn:l~nliilc ~ examine-dZA de catre instanta judedtoreasca de drept comun.

in cazul concxiunii mai mullor revendidlri, unele dintre care sint de competenta instanlei

Page 54: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

jllJc.'CAton:~ti de drept comun sau economice. iar altele de competenla instantei de contencios <Juillinistr.ui\'. toate Prctcnliile se cxaminca7A de cAtre instanta de drept comun sau cconomic1l. cu exceplia' cauzelor privind contestarea legalitlitii actelor administrative CtJ caracter nonnativ.

TEMA V.competenta jurisdictionala a instantelor judecatoresti

I. Notiune'd ~i felurile competentei jurisdicponale.2. Compctenta jurl-dictionnla materiali\ n iru.1antclor jl1dl'Cato~ti de drcpt l'onUI11 ~i

a insbmtclor judedito~ economice.3. Competenl3 jurisdiqionalii teritorialii $i felurile ci.4. Temeiurile $i proctodura strimutarii cauzei de la ino;tanl3 sesi7.ata la 0 alta ino;tanpi. 5. Efcctele inci\lc:irii regulilor cu pri\ire In compctentll jurisdlctionalii.6. Conflictele de competent! juRidictionaliL

1. Notiunea ~I felurile competentel jumdiqionale.Dupa ce s-a stilbilit cA pricina tine de competen\!! instantelor jude..';1to~ti. in C"ddrul

sistemului ace&or organe. urmeaz1l a se stabili daca pricina respectiva va fi ~Iulionatli de c3.tre judeditorie, Curtea de apel $3U Curtea Suprema de Justipe.

Dad\ normele de cOInpetenra genera/a fac delimitarea intre imputemidrile instantelor de judecatli ~i ale altor organe cu activitate jurisdicponal1l. acestea fiind din cadrul diferitor sisterne. atunci C(Jlllpetenra juriwicriono/ii constituie totalitatea normelor de procedurti civila potri\it cArol"cl se face distinctia intre imputemicirile legale de a examina ~i solutiona callR civile in cadrul sistemul judiciar. intre instantele de judecatA.Competen~ jllri'ldic(ionalti reprdlliti aptillldinea reellnt>selltc; de lege IIIIei instan(ejlldeciiWre~ concrete de a examina ~ SOlu(iOl1/1 a anlllllitii cauziL

In cadrul aceluil1$i sistem de organe. adica a compctentei jllrisdiclionale. distingem competenta material! ~i competenta teritoriali, dupa cum ne rdportAm la instantele judecato~i de gl"cld diferit (pe verticala) sau la instante de acel~i gl"cld (pc orizontala).

Competell(ll juri.'ldic(iona1ii materialii repre'dnta aptitzulinea recUlwsellla de lege unei instan(e ftukciiWre¥i de un anumit grad de-a exomuw ~ solu(iona 0 amllnitti cauzd in fond in prinw urstan(ii

Competenta jurisdictionala materialii delimiteazii competen!a intre diferite verigi ale instantelor judec8lo~ti cu privire la examinarea ~i solulionarea cauzelor civile in calitate de prima instan\8. pe vertical1l. mspunzind la intrebarea ce solutioneaz8 fiecare instanlii de judecatli in fondCompeten~ jurisdic(UJna1ii teriJ.orialii . aptiJudinea reellnoscula de lege unei instan(ejudeciihJre~ de ace~ grad de a exnmina ~ .wJlu(iona 0 aJlllmita Ct11lZJl in fond in prima imtmrtii.

Page 55: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Competenta jurisdiclionala teriloriala delimiteazii competen\!! instantelor judec8to~ de acel~i grad in vederea soluponarii cauzelor civile in funclie de teritoriul asupra cAruia se extinde activitatea (jurisdictia) lor.2. Competenl3 jurisdiqionaJii materiali\ a in.<.1antclor .iudl'Oitor~ti de drept comun a instantelor judecltol'e$fl economice.2.1 Comoetenta iurisdiclionala matc:rialii a instantclor iudl'Ciitoresti de dreDl comun.a) Competen~jllri'idic(ilJlralii materia/a ajlldeciit(lrii/(lr - slabilitii in an. 32 CPC. PrecizAri :judeca nllmai in prima instanl1l.este genera/ii. adica judeca toute categoriile de cuuze cu exceptia celor care sint date incompctenta altor instante judecatore~ti.sc face distinctia inlre compctcnl<l ('(/ imltlllrd tk d~'('111 (,(}1II1II~ uuidi in ordinea proceduriiin aCliune civiiA (art. 32 alin. I CPCr ~i compctcn\1t ca ill.wclllrci tiC' m11lC'lIdos atlmillisfralil'. adicA

in ordinea procedurii contenciosului administrdtiv (art. 32 alin. 2 CPC ~i art. 7 din Lege<!comenciosului administrdtiv).

h) Competenp jurivdiJ:(kmoM mt1kriaJii a Cur(i/or lk apel- stabilitA in art. 33 CPC.

Precizari :

- este speciala. adidi judeca numai categoriiJe de cauze date in competenta lor expres ~

excauStiv prin lege,- se face distirx:tia intre competenta ca in.rtan{ii de drept camun (art. 33 alin. I

CPC) ~i

competenta ca in.rtan{ii t:k conlendos administrativ (art. 32 alin. 2 ~ 3 CPC ~i art. 8 Lege<!

contenciosului administrativ),

- se face distincpa intre competenta ca instanta de fond (art. 33 CPC) ~i ca instanta de apel

sau recurs (art. 358 ~i 399 CPC).- este !.1abiJitA 0 competeni3 exclusiva, in matene de contencios administrativ,

pentru:a) Curtea de apel Chi.$iniiu - care judedi in exclusivitate in prima instanta litigiile

decontencios adminj~trativ privind nesoluponarea in tennen a unei cereri sau

legaJitatea actelor

administrative emise de autoritapJe publice centrale de specialitate, de Comisia electoral!! Central!!

cu privire Ia indilcarea legislapei electorale,

b) Curtea de Ape/ ComraJ - care verifidi in exclusivitate legalitatea actelor emise de

Page 56: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

autoritaple publice centrale ale Gagauziei.

Pooivit art. 33 CPC, ca instan1e de drept comun, curple de apel judedi in prim!! instantacauz.ele civile privind:

a) apararea drepturilor de autor ~i drepturllor conexe, dreptului asuprainventiilor, marcilor de produs ~ m3rcilor de serviciu, indicatillor geografice (inclusiv adenumirilor de origine), desenelor ~ modelelor industriaJe. soiurilor de plante, topografiilor

circuitelor integrate, numelor comerciale, reprim!!rii concUren{ei neloiale, indiferent de calitatea

persoane~b) contestarea hotAririlor Comisiei de Apel a Agenpei de Stat pentru Proprietatea

Intelectual! emise in litigiile din domeniul protecpei.proprietapi intelectuale,c) declararea legalitAtii unei greve,d) ~rea ~ incuviintarea executarii silite a hotMriJor judedito~ strnine,e) lichidarea ~ suspendarea activitAtii asociatillor ~ de nivel republican,f) incuviintarea adoppei copilului de ditre cetateni ai Republicii Moldova domiciliap

instr.lin!!tate $i de ditre cetA1eni strnini ~ apatrizi.b) Competenpjurisdic(ionalii materio14a Cur(ii Supreme de Justi{ie."judeca cauz.e numai ca instanta de recurs (399, 431 CPC).

2.2 ComDetenta lurlsdictfonali materIaJA a instantelor ludeditoresti economlce.

a) Compete1lp jurisdic(ionalii materia/4 a judeciiItJriei economke de circumscrip(ie stabilitA in art 35 CPC. PrecizAri:- judedi numai in prima instanta. .

- eSte generaJa. adidi judedi toate categoriile de cauze cu exceppa celor care sint date in

~'Omreten!3 altor instan1e judecAto~ economice.h) Compl.'tenpjurisdic(ionalii materialii a Cur(ii de apel Ecofl(Jmice.Preciz1iri:

- eSte speciala. adidi judec!! numai categoriile de cauze date in competen\3 ei expres ~i

~xc3u~tiv plin lege.

- se face distinctia intre competen!3 ca instanl!! de fond (an. 36 CPC) ~i ca instanl!! de apelsau recurs (an. 358 ~i 399 CPC).Potri\it art. 36 CPC. Clinea de Apel Economka judeca in prima instanl!!:

46

a) cauzele privind ap!!rarea drepturilor ~i interese!or statului, ale unitAtilor administr3tivteritoriale ce tin de buget. privind rezilierea contrdctelor ce lezeaz.a interesele statului.

privind protectia mcdiului inconjllrator.

Page 57: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

b) cererile de declarare a insolvabiliraUj:c) cauz.ele privind contestarea actelor administrative ce vizeaza dreptul de proprietate asupra

unor bunuri care au intrat in circuit civil;d) cuntestaTea, in conditiile legii, a hotaririlor arbitrale:e) recun~rea ~i incuviintarea executfuii silite a hotaririlor instan1elor judecato~

economice srrn.ine ~i arbitrajelor intemationaJe;f) ahe litigii date de lege in competen\3 sa.Competenta in caz de concurenta a oretentiilor

Potrivit an. 37 CPC, in cazul in care mai multe pretentii legate intre ele sint decompetenta mai multor instan1e de diferite grade, pretentiile urmeazA a fi conexate ~i examinate de instan1e ierarl1ic superioara. Dispozipa de conexare a pretentiilor 0 emite instan\3 judeditorea.<ci sesizatA cu cerere.

3. Competenta jUJ'ic;dJqionaIA teritorialA ~ felwile ei.Dup!! cum s-!! mai mentionat. competenta jurisdic\.ionalA teritorialii delin'riteazA

coffipe\enta IDstan1elor judedito~ de acel~i grad in vederea solution!!rii cauzelor civile in funqiede teritoriul asupra c!!ruia se extinde activitatea (jurisdicpa) lor.

Competenta jurisdicponalii tentoriala poate fi de mai mute feluri:1) C.ompetmta jurisdk(ionalii f£ritoriaIii generaIii (de drept COnlWl) - care este

. determinatA dup!! domiciliuVsediul sau locul de aflare a piritului.Regula generaJa de determinare a compe(e01ei teritoriale este stabilitA in art. 38

CPC. conform direia ,aqiwlea unpotriva unui cerii(ean se inJenlea:ii In in.ttan(a de jlloecatii In a carei jurisdic(ie ~i are domicilild sou ltx:u/ de aflare, iar acpunea impotriva unci organizatii se intenteazA in instanta de judecarii In a ciireijuri.sdicpe ~i are sediul sau se ajlii orgamd ei de administratie.Este numitA ge1lera1ii san de drepr comun deoarece se aplidi in toate cazurile. cu

exceptiacelor pentru care legea prevede expres altfe\.

Conform art. 30 Cod CiviJ aI RM: tkJmiciliul persoanei fizice este /md lmde acesf(J ~i are /ocuin[a statomicii sau principalii. Se consider!! di persoana i~i piistreazA domiciliul an'ta timp dt nu ~-a stabilit un altu\.

Rqedin(a persoanei fizice este ltx:ullll1'fk ~i are locuill(a temporara sau seamdara. Persoana aI cArei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se considem domiciliatA Ia locul ~intei sale. In lipsa de ~in\1i. persoana este consideratA di domiciliazA unde se ~ iar dacli acesta OU se cu~ la locul ultimului domiciliu.

Conform art. 31 Cod Civil, domiciliul copilului minor pma la virsta de 14 ani este la parintii sID sau la acel p!!rinte la care locu~ permanent. iar domiciliul persoanei lipsitc de capacitate de exercitiu este la reprezentantul ei.Conform art. 67 Cod CiviJ per.;oana jurididi are un sedill, indicat in actele de

constituire,Stabilirea ~i schimbarea sediului sint opozabile din momentul inregistrarii de Stat.2) Competenp jurisdJcponaM f£ritoriolii alt£nlllJMi -. care este determinatA de ciitrereclamanl

Page 58: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

in a!>ttel de cazuri legea inv~ mai multe instan1e de judecara cu aptitudinea de a judeca 0 caw concretA, iar alegerea uneia sau alteia este pus!! pe seama reclamantului. Astfel de cauze sint prevazute in art. 39 CPC.

Potrivit art. 39 alin. 14 CPC, alegerea instan1ei se face la libera voini3 a reclamantului. 0 instan!ii de judecat!! nu este in drept s!! re!'titui cererea. invocind faptul c!! pricina data poat~ Ii judecatii ~i de c!!1re 0 altA instanl!!. Totodata. din momentul in care reclamantul a ales una dintre

in'tan!t:le L'0mp:tcnte ~i a dcpus actiu~J nu mai p.."\Ite solicita ulterior tnmsmiterea cauzci sprec\:uninare unci alte instan!t: deoarece dreptul de a alege instanta competcntii incetea7.,i din :11\ 'P.lCl1!ul dcpuncrii ac~unii.

..\Itemati\a acontua reclamantului constii in taptul ca pc linga posibilitatea de a se adres:.1 in in-.t;m\il de judecata conform regulii gencmle, adica in a cilrei jurisdiclie i~i atla domiciliul sau ,,-'diul piritul. reclamatului i se mai acorda p.-.,;ibilitatea de a se adresa ~ la ins1an\il:

a) in cilrei jurisdiqie i~i are domkiliul reclamantul.b) in direi jurisdictie se atlii bunurilor pinrului,c) in ciirei jurisdictie se aflii loeul ,auzfuii prejudiciului.d) in direi jurisdiclie se atla loeul incheierii sau executarii contractului.Prin urrnare, aqiunea impolriva piritului aI carui domiciliu nu este cunoscut sau

care nuare domiciliu in Republica Moldova poate Ii intentara in instanta de la locul de atlare a bunurilor acestuia sau in instanta de la ultimullui domiciliu din Republica Moldova.

Actiunea impotriva unci persoane juridioe sau a unei alte organizalii peate fi intentata ~iin instanta de la locul de atlare a bunurilor acestora.

Ac!iunea care izvo~ din acti\"itatea unei filiale sau reprezentan\C a unei persoane juridice sau a unci aile organizatii poate fi intentata ~ in instanta de la locul unde filiala sau reprezentanta i~i are sediul.

Acliunea pentnl plata pensiei de intretinere ~i acliunea pentnl constatarea patemitatij potIi intentate ~i in instanta de la domiciliul reclamantului. .

Acpunea de desfaoere a casatoriei peate fi intentata ~i in instanta de la domiciliul reclamantului daca in grija lui se atla copii minori sau daca deplasarea lui la instanta de la domiciliul piritului intimpina diflCUlt.a!i intemeiate.

De asemeea, acliunea de divort in cazul in care unul dintre soli este declarat, in modul

stabilit. disparut tara urrna, incapabil din cauza unei boli psihioe ori este condamnat la privatiune de

libertate peate Ii intentata ~i in instanta de Ja domiciliul reclamantului.Ac(iunile oe tin de restabilirea in dreptulla muncii,la pensie, la Iocuin\!. de revendicare a

. bunurilor sau a valOru lor, de reparare a prejudiciului cauzat prin condamnare ilegala, tragere

Page 59: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

ilegala la raspundere penala. prin aplicare ilegala a masurii preventive sub forma arestului

preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu parasi Iocalitatea ori prin aplicarea

ilegala a sanc(iunii administrative a arestului pot fi intentate ~i in instanta de la domiciliul reclamantului.

Acliunile in reparare a prejudiciului cauzat prin vatamare a integritapi corporale on prin

aha vatiimare a siinAtapi sau priD cIeces pot Ii intentate ~i in instanta de la domiciliul reclamantului ori in ill';tan\ll de la locul prejudiciului.A~unile in rep'.uape a daunei cauzate bunurilor unci persoane fizice Shll ale unciorganiza!ii pot Ii intentate ~i in instanta de la loeul daunei.Actiunea in apamre a drepturilor consumatorului peate fi intentath ~i in instanta de ladomiciliul reclamantului sau in instanta de la loeul incheierii sau executarii contnK'tu1ui.Ac!iunea niiscutii din contractul in care se indica locul executarii lui poate' ti"'intentatii

~i inin-r;II1!J1 din aoelloe.

Ac(iunea impolriva piritului care c"te 0 organizalie sau un cetatean al Republicii Moldova cu \Cdiul ori cu domiciliul pe teritoriul unui alt stat peate fi intentata ~i in i~tan!" de la sediul ori domiciliul reclamantului sau in instan!" de la locul de atlare a bunurilor piritulu, pe teritoriul Repuhlicii Moldova.Ac(iunile in materie de a~igumre ~ pot depune in instanta de la domiciliul asigllrdtului.

de 101 "x:ul aflilrii hunurilor sau de la locul accidentului.3) Competenp juri!idk:(iJmalii terituriaJii exChL~ivii - care e~1e atribuitii expres de

legeunci anull1ite insl,m!e de judCC'dtii in exclusi\"itate.

in astfel de cazuri nu func!ionea71i competenta generala ~i nici rea ahemativa. Nom1Cle de procedura C'Me reglementeaza competenta exclusiva sint impemtive. de la elc nu ~ admite nid '0 derogare ~i se ga.-;esc in W1. 40 CPC.

Astfel, actiunile cu privire la dreptul asupm terenurilor, subsolurilor. fj~iilor forestiere. planta!iilor perene. res'Urselor acvatioe izolate. asupm IInor ca.-;e. incaperi. constnlc!ii. altor obiccth'e fixate de pflffiint. precum ~i ac!illnile in ridicare a sechestrului de pe bunuri. se intente:1Z1i in instanta de la loeul atliirii acestor bunuri. Daca bunurile oe constituie obiectul actiunii sint situate in circumscrip!ia mai multor instan\C. cererea se depune in orice instantii in a carei raza teritoriala se atla 0 parte din bunuri.

De a.<;emenea. acliunile privind repararea prejudiciului cauzat mediului ilk.'OI1jurator se intenteaza impotriva proprietarilor (posesorilor) de utilaje in instanta de la locul instaliirii utilajului, cu exceptia cazurilor cind aoesta este instalat in striiinatate.

Examinarea acpunelor privind tezaurul statului line de competenta instan\Ci de lare~inta org"dIlului imputemicit sa reprezinte vistieria statului in litigiul respectiv.

Acpunile creditorilor defunctului intentate inainte de acoeptarea de catre ~nitori a sucoesiunii tin de competenta instantei de la locul atliirii averii sucoesorale sau a p3rtii ei preponderente.

Page 60: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Actiunile ,impolriva carau~lui, oe rezulta dintr-un contract de trdllsport de pasageri ~ bagaje sau de incarcaturi, se inainteazA in instanta de la sediul dWu~lui. caruia. in modul stabilit, i-a fost inaintata pretenpa.

Cererile in judecata ale actionarilor se depun numai in instanta de la sediul societapi pe

ac!iuni.4) Competenp jurisdic(kmalii teritoriaJii dupii legiitura fntre cauze - care este

determinata dupa instanta in care se examineaza 0 alta cauzA.Competenta teritorialii dupa existenta legaturii intre cauze acorda imputemicire unei

anumite instan\C de a solutiona intr-un prooes cauze de diferita competen!ii. dadi intre ele existA 0strinsa legiitura. .

in cazul in care mai multe pretenJii legate intre ele sint de competenta mai multor instan\C de acel~i grad, pretenpile urrneazii a fi conexate ~i examinate de instanta sesizata mai intii (art. 37 CPC)

Acrtiunea impotriva mai multoI' Piriti cu diferite domicilii se intenteazA in instanta de ladomiciliul sau locul de atlare unuia dintre ei,la alegerea reclamantului (art. 42 alin.1 cpc).

Acpunile acoesorii ~ incidentale pn de competenta instan\Ci care este in drept sa judeoeac~unea principaJa (art39 alin.IS CPC)

Acliunea reconvenponalii se inainteazii, indiferent de ins1anta competentA, in instanta carejudecli acliunea initiala (art. 42, alin.2 CPC)

Actiunea intervenientului principal se inainteaz1i in in~1:mta care judedi ac!iunea initiala(W1.42 alin.3 CPC).

Ac!iunile civile oerezultii dintr-o cauzii penala. daca nu a fost pomitii sau solulionata in cadrul procesului penal. se intenteazA potrivit normelor de procedurn dvla, potrivit regulilor de competen!i\ stabilite de Codul de prooedura civila.

4, Temeiurile ~ procedura ~utJirii cauzei de La instanfa sesizatJi la 0 altJiinstantJi.

Strdmutarea cauzei este 0 masura intreprinsa de citre insttmta de judecatii dupii oe a pol nit

proccsul. care (:onstii in schimbarea competen!ci jurisdictionale teritoriale.in ,l~tfCl de situalii u-cbuie s:1 sc !ina coni de doufll'l:guli:I) ;mlllahilitatl'll compete1/(ei jllrisdic(iona(e.

An. 45 CPC prevede cA. nimeni nu poate fi lipsit ram consim\.'Imintul sAu de dreptul judeduii proce<:ului in in!>1aJ11J1 ~i de judeditorii in a caror competenlJl caU7A1 e.<;te dati! prin lege. cu exceppile expres prev!l7.ote ~ Codul de procedurn

Page 61: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

civiiA. Instanta ierarl1ic superioari nu 'este in drept s1i strnmute din oficiu 0 pricina la 0 aM instanJA, ori sa 0 preia pentru judecare in procedura sa.

2) pd-ftrarm compelell(ei.A<;tfel, cauza primiti! ~;pre examinare in conformitate cu nonnele de competen!ii va

continua s1i fie examinati! in fond de acei~i instan\3, chiar dadi ulterior ea devine de competen!a altci instan\C. (art. 43 alin. I CPC).

Aici se impune mentiunea ca la momentul pomiJii procesului competenta jurisdictionala nu s-a incalcat or, judec3torul a pomit corect procesul. Dadi pe parcursul judedirii se depisteazii ca proc~1 a fast pomil ~it, cu incalcarea normelor de competenl! jurisdicponala materialS. aruoo cauza \'a fi strl\mutati! la instanta competenti! (art. 43 alin.2lit (b) CPC).

Chiar dadi nu s-a incalcat compctenja jurisdictiona!!i teritorials. oricum se pot produce situapi care, fiind expres previizute de lege, pot fi invocate de ditre participanli ~u pot fi aplicarc din ofJCiu pentru a strnmuta examinarea unci cauze de la 0 instan\3la alta.Temeiurile stmmutmii sint diferite dupA natura lor jurldica, ceca ce determinA diferiteproceduri de inf3ptuire a acesteia.Astfel, tot in.fIa1I/a care a incepuJ eXL/lIIinarea cau:.ei va decide sttamutarea cauzei, printro incheiere SIL.~ceptibiio de recurs daca:a) piritul aI c3nJi domiciliu ~u loe de aflare nu ern cunoscut va cere stramutarea cauz.ei lainstan\3 de la domiciliul sAu sau locul de aflare aI sAu (art. 43 alin. 2 lit (a) CPC),b) ambele pW1i soliciti! strAmutarea cauzei la instanta de la locul aflArii majoritaJii

probelor (art. 43 alin. 2 lit (c) CPC).in ambele C8Z1Iri, legislatia prevede expres unde se va !ltrAmuta pricina. in

primul caz, strnmutarea se face in scopul respecti!rii normei de competenl! teritoriala generalA, in al doilea caz - in scopul facilitiirii solutionlirii mai rapide a cauzei, '

Instanta ierarhic superioarA, prin Yncheiere im'ocahi/o (nesusceptibila de recurs) va dispune!;tr/imutarea cauzei in urmlitoarele cazuri:

a) daca recu7.area sau ablinerea de la judecati! a unui sau mai multor judeditori on altemolive intemeiate fac imposibila substituirea juclecatori1or (art. 43 alin. 2 lit (d) CPC),

b)dacAexistl motive pentru mAsuri desecuritatepublidi (art. 43 alin. 2 lit (e)cpc),, c) dacA exi!>1Ji banuieli ca nepAJtinirea judec3rorilor ar putea fi ~tiIbita de circum~\

flecauzei sau de c:alitatea participantilor la proces (art. 43 alin. 2 lit. (f) CPC),

d) daca in circumstan\e excepponaJe. instanta competenti! s1i judec~ pricina nu pootefunctiona timp indelungat (art. 43 alin. 2 lit (g) (]'C).

in toate aceste cazuri, instanta ierarhic superioara va dispune stltmutarea cauz.ei doar la cerere, inuuci't conform art.45 alin. 2 CPC, ea nu este in drept s1i stltmute din oficiu 0 pricina la 0 alti! instanlli ~u s1i 0 preia pentru judecare in procedura sa.

5. Efectele inc:11cArii regulilor cu privire la competenta generaliL

Page 62: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Daca cererea nu urmeaz1l a Ii judccatli in instantele jud~ in ordinea procedurii civile. adiclli~~te competenta general1l. judecatorul refuzA primirea cererii printr-o incheiere motivatA. poni\ it an. 169 alin. I) lit (a) CPC.

Refuzul in primirea cererii exclude posibilitatea aclresmii repetate in judecatli a acelui~ireclamant CtJ ~ acpune impotriva acelui3$i pirit, CtJ acel3$i object ~j acel~j terneiuri.

Din acei3$i cauza ~i CtJ acel~i consecinte juridice se va dispune. conform art 265 alin. I)lit I a I CPC. incetarea procesului dacA acesta a fost pomit ~it

In cazul in care, reclamantul nu a respectat procedura dE' soluponare prealabilii a callzei pc

calea cxtrajudiciara. prevAzutli de lege pentru categoria ~.1CiCtjv!i de cauze sau de contractu! piir1i1or. judec8lorul dispune printr-o incheiere restituirea Cf -erii, conform art 170 alin. I) lit (u) CPC.

Daca to~ procesul a fOS! pomit ~it, 01r. 'l(;C1i'~: cons;derent, cererea va Ii scoasa de pcrol. ponivit an. 267 alin. I) lit. (a) CPC.Conform an. 267 alin. I) lit. (e) CPC. instanta de judecat! va scoate cererea de pe rol in cazul in care pArtile au incheiat un contract prin care litigiul urmeazii a Ii soluponat pe cale aibitral1l. iar pina la examinarea cauzei in fond, pin"tul a ridicat obiecpi impotriva soluponarii in judecatA.

6. ConOictele de competenta jurisdictionali.in prnctidi pot apArea conflicte de competenlli. intruci\ conform nonnelor de competenlA

jurisdicponala teritoriala altema1iva mai multe instan\e pot fi competente sa judece aceiB$i cauza.in acest caz sintem in prezen\3 unui confliCt pozitiv de competen\8. De exemplu: in cadrul uneiinstan\e de judecati! a fast admisa Spre soluponare 0 cerere de chemare in judecati!. in cadrul alteiinstante s-a dispus conexarea cauzelor. astfel incit urmeazA a fi exarninati! ~ cererea care deja a fastadmisA. In aces! caz ambele instan\e sun competente sa judece.

Tot din cauza competentei teritoriale altemative se pot produce conflicte negative decompetenl! - atunci cind prin incheieri irevocabile mai multe judecatorii se declara necompetente.

Confonn art. 44 CPC. dadi in fata unci instan\e de judecaUi apare un confliCt decompetenlli. arunei aceasta este obligati! s1i suspende din oficiu procesul ~ sa

inainteze dosarul instan\ei competente sa solutk>neze conflictul de competen\A.Astfel, Curtea de Apel va judeca conllictul de competenlA (pozitiv sau negativ)

ap.'!rutintre instan\ele de drept comun din cin:um."CIiPtia sa.

Dad! conllictul de compelenta apare intre judecatorii care nu tin de a::ei~ curte de apel

Page 63: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

sau intre 0 judec3torie ~ 0 curte de ape~ ori inere curti de ape~ atuoo acesta se va solutiona de c3tre

Colegiul civil ~ de contencios administrativ aI CuJ1ii Supreme de Justitie.Curtea de Apel economica judeca conflictele de competenl! care apar intre

judecatoriileeconomice de cin:umscrippe.

Colegiul economic aI CuJ1ii Supreme de Justitie exarnioeaza conflicteJe de competentaintre judecAtoria economica de circumscrippe ~i Cunea de Apel Economica.

Conflictul de competenlA dintre 0 judec3torie de drept comun ~ una economica de circumscrippe se soluponeaz! <re ditre CUItea de apel de drept comun de la locul de aflare a

reclamamului.Conflictul de competenlA dintre judec3toria economica de circumscrippe ~i 0

CUlte deapel de drept comun se vajudeca de C3tre Colegiul ci\il ~i de contencios

administrativ aI CurtiiSupreme de Justipe.Conflictele de compelenlJl se solulioneaza tara citarea participan~lor la proces.

printr-oincheierea. care nu se supune nici unei cai de atac

TEl\1A VI. PARTILE iN PROCESUL CIVILiLlentitatea Intre pt~tmana I'in'lului ~i eel ol:>ligat in cadrul rdpottului material (calitate pr\)cesuaUi pasiva).I. notiunca de p3r1i in procesul o\iI.2. notiunea, temeiwiJe ~ feluriJe coparticiparli proccsuale. 3.notiunea de parte respectiva ~ nerespectM in proces. 4. notiunea ~ temeiuriJe succesitmii in drepturi procrouraJe.

1. No!iunea de Pirti in procesul chiLProcesul civil. de regula. se intenteaza in legalUra cu aparipa unui litigiu intre subiectele

rdpottului juridic material. in cazul in care nu mai exist1i posibilitatea solutionfuii contlictului pe calc amiabilii. Din momenlUl intentiirii procesului civil, subiectele raporrului materiallitigios devin ~i subiecte aJe rapottului juridic procesual civil ~i cad sub incidenta dreptului procesual civil. Din IllOmenlUl apari!iei raporrului juridic procesual civil. subiectele ra(X?ttului material litigios sintnumite reclamant $i p"uit sau pir1i in procesul civil. '

Piir(i1e in procesul civil - sint persOl11re1e, care la momenJul intenJdrii procesulu~ se prrnunii subiecte ale mportu1ui material UtigiJJs, litigiul ciirora, cu privirr! la dreptul subil!ctiv inciilcat .Wl conJestat sou intemul ocrotit de lege, umreazjj aft exominaI # solu(ionot de cliJre in.~tanp d£ judecatii.

Este important de menponat ca. in orice cauzA examinat1l ~ soluponat1i de d!tre instanta de judecata. in ordinea pnxedurii contencioase. exist1l numai douA p1U1i: reclamantul ~ piritul, indiferent de numArul subiectelor care participa pe 0 parte sau alta.

Page 64: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Reclmnantul este pmupuslll sllbil!ct al roportu/ui moJeriol liJigios, drrpl1.d sau inJere.~lll legiJinl al caruia .~e sus(ine ell e.~te inclilcot sou conJestal # prin llmurre se solkiJli apiirarl!/1 sou rec~ Iui in instan(li de judecatii.

Reclarnanwl participa ca parte activa in proces, deoarece la solicitarea lui procesul a fostintentat in vederea apamtii drepturilor sau intereselor sale legitime.

Trebuie de. tinut cont ci nopunea de reclamant $i persoana la solicitarea dlreia are loe" intentarea procesului civil nu coincid intotdeauna. Persoana care potrivit legii poote sa pomeasci procesuf civil nu intotdeauna este ~reclarnant Reprezentanpi (art 79 CPC), procurorul (ar. 71 CPC). persoanele de drept public ~i privat in cazurile preV3zute in art 73 CPC, pot sa inipeze proce.<;e civile in apararea intereselor altor persoane.

PiriJ este presupusul subiect al mportului ma/£rialliJigios Impotriva cliruia se pomeF proceslll eMl in in.~tan(li de jUflecatii, ca ftind prevonot cd aT ft incliIcat sou conlestot dreptuI reclamantllhli.

Pititul panicipa ca parte pasivll in proces, deoarece impotriva lui se pom~ procesul in vederea apararii drepturilor sau intereselor legitime ale reclarnanwlu~ care se presupune ci ar fi fost incalcate sau contestate de citre piril.

Piir1ile In procesuf civil se caracterizeaza, fata de alte subiecte participante fa rclporrul

pnx:esual civil, prin urmi\toarele tra.<;1\turi:I.) pii'1ile sint prezumate ca subiecte ale mpottului materiallitigioS.2.) piirlile au interes juridic atit material. cit ~i procesual,3.) piir!ile due procesul din nume propriu,4.) piir!ile supol11l chellUielile de judecata.Pentru l-d un subiect de drept sii dobindeasca calitatea de parte In proces trebuie sa

Indeplinea<di cumulativ mai multe condipi.CmuJi{iile penJnl aft parte in proces sint urmatoarele:A) CaliJaJea pnJCesllalii - reprezinti'i identitatea intre persoana reclamanrului ~i

permanacare cstc tilUlwlIl dreptului subiectiv dedus judecapi (calitate procesuali'i activi'i), respectiv

Pal1ile trehuie sa-~i legitimeze dreplUllor de a sta In instan!a. Ohliga!ia Je legitimare a calila!ii procesualt: revine n~damantului care trebuie sa i~i jus1ifice atit calitatea sa p!\"X.'Csuala acth"j dt ~i calitatea procesuala p~l,h"a a celui chemat in instan\A. Instanta este. Insa. obligam sa veriti~-e existen\U calila!ii pnx:esuak ;lc,tive ~i pasi\'e. chiardin oficiu. d~-oarece rJpol1uljuridic p!\"X.'Csualse IntemeitlL1 doar pc un mpol1jllridic de drept material existent.

Calitatea ceruta pentrU a putea exercita 0 aqiune in justitie trebuie sa corespund.'\ cu cea de tilUlar al dreplUlui care se atla in discu!ie, deoarece acpunea are ca obiect protoctia dreplUlui sllbiectiv.

Lipsa calitiitii procCSllale cOrl'>lilUie 0 exceppe de fond, care poote fi invocat de oricare dintre piirti. precum ~i de catre instanta din oficiu, in once faza a procesului. iar drept consecinta impune inloeuirea piirtii care tigureaza ~it In proces. iar in cazul in care procedurii de susbstitllire nu este aplcabila. actiunea se respinge ca fiind neintemeiatii.

Page 65: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

"Calitatea procesuala se poote traI1smite pe parcursul derulArii procesului civil in cazurilein care este posibilll succesiunea in drepturi procedurale.B) Capacitoll!/1 proctSUQ/ij - reprezint1i aplicarea pe plan procesuaI a capacimpi civile.La fel ca ~i in dreptul material. capacitatea procesualll se manifestA sub forma capacit1lpiprocesuale de folosinta ~i a capacit1ipi procesuale de exercipu.Capacitatea procesuali de folosinti este aptiwdinea genercilll a persoanelor rle adobindi dreplUri ~i de a-~i asllma obligapi pe plan procesual (art 57 CPC)." Capacitatea procesuala de exercitiu este aptilUdinea generala a persoanelor de a-~iexcrcita in volum deplin ~i personal dreprurile ~i obligatiile procesuale (art 58 CPC).

Persoanele fizice dobindesc capacitatea de exercipu deplinll la vm,1a de 18 ani. PentrU persoanele care nu au capacitatea de exercipu este prev1izutii im;tiwpa reprezentiirii ~i asistarii. Reprezentarea intervine in cazul minorilor sub 14 ani ~i persoanelor declarate incapabile (art 58 alin. 6 CPC). Asistarea intervine in cazul minorilor care au virsta intre 14 $i J-g ani precum $i adulplor limitap in capacitatea de exercipu (art 58 alin. 4 CPC).

Capacitatea procesual1l de folosint1i ~ exercipu a persoanelor juridice este dobindit1i din mornenlUl inregistrarii ~i pierdutii din momenwl radierii din registrul de stat

Exceptia lipsei capacitiipi procesuale poate fi invocat1l in OIice falA a procesului. de cltre orice parte. precum ~i de ditre instanta din oficiu ~ atrage dup1l sine, in cazul lipsei capacitatii procesuale de foiosint1l - nulitatea absoluta. iar in cazullipsei capacit1itii proc.esuale de exercipu nulitatea relativii.

C) Interesul- reprezint1i lolosul practic. imediat pe care iI are 0 pate in vederea justifidirii intentiirii proeesului civil.

Conform art59 CPC. pfu1.i in procesul civil pot ti OIice permana tiziea sau juridica. stalUl Republica Moldova ~i unit1l!ile administn.ttiv-teritoriale. reprezentate in modul stabilit. iar in cazurile previizute de lege chiar ~i asocia!iile care nu con~1ilUie per.;oane juridice. dar au propriile organe de conducere.

P1ir\ile au drepruri ~i obligatii procesuale egale. DreplUrile pfirtilor se clasifidi in dreplUri generale. specificate in art. 56 CPC ~i drepwri speciale. ~1abilite in an. ({) CPC. A~tfel. in baza dreplUriior speciale. reclarnanlUl este in drept sa moditice terneiul sau obiecwl ac!iunii. sa mareasdi sau sii redudi cuanwmul pretenpilor din acpune sau sii renunte la acpune. Renuntarea poate fi pat1iala sau totalii. [}adi reclamanlUl renunt1i la pretentii, alUnci procesul inceteazii.ReclamanlUlui. de a.<;emenea. ii apartine dreprul de a aJege competenta teritoriala in cazurile previizute de lege (art. 39 CPC).

PirilUl este in drept sii recunoasca integrcil sau pat1ial pretentiile. [}dca pin"tul recun~ pretcntiile care-i sint Inaintate. anmci procesul continua pinfl la adoptarea hotiiririi. PirilUl mai aredreptul ~ inainteze impotrivJ rcclamantului actiunea reconvenponalA in condipile specificate in art.172 CPC. Confonn an. 43 aJin. 2) liL (a) CPC. piritul poate cere strdfllutarea cauzei sau conform art. 1h7 lit (e) CPC. poote ridica obiectii impolriva soluponmii litigiului in judecata.'

Page 66: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

P1ir\ile pot incheia 0 tran:o('pe de impacare. acea.<;ta fiind 0 inte1egere prin care p1\J1i]e i~ fac coocesii reciproce. Tr3I'IZOC\ia de impi!care admisii de ditre instan\8 de judecara duce la incetarea proce.c;ului. P3J1jIe. de ac;emenea, pot instiwi prin inte]egere competenta generdUl conventionala.

!n.c;tan\8 nu va admite renuntarea sau recu~rea acpunii ~ nici tranzacpa de impacare. cIadi p3J1j1e ~ valorifidi ace.c;te drepturi cu rea-credinti. adidi contrar 1egii sau afectind drepturile. libertAlile sau intere.c;eJe altor pcrsoane.

Obligapile p1ir1ilor in proces, de ac;emenea, sint generale ~ speciale. Obligatiile genemle sint de a beneficia cu bunA credin{A de drepwrile sale. de a respecta ordinea in cadrul ~intei de judead. de a onora instan\8 de judecata. Obli~liile speciale depind de faza procesuala. Astfe], la faza intentarii procesului. reclamanwl este obligat sA prezinte un numA/' de copii ale cererii de ehemare in judecata egal cu nurmrul piri\ilor pl~ un exemplarpentJU instanta de judecara.

Fiecare din p3J1j]e in proces, potrivit art. 118 CPC, trebuie s!i dovedeasdl circumstantelepc care Ie invodi drept temei aI pretenpilor sau obieqiiJor sale, dac!lJegea nu prevede altfel.

De a.c;emenea, p3J1jle sint obligaie sA anunte instanta de judecara despre schimbarea domici1iu]ui dup1i intentarea procesului, precum ~ despre motivele oeprezenmii in ~in{A de judecata.

2. Notfunea, ternelurDe ~ felurDe copartldpirli procesuaJe.Procesului civil ii este specifidi existenta a dou! p1ir1i: partea reclam~bJ1ui ~ partea

pirl'tului. reprezentate de regulA a cite 0 persoanA de fiecare parte. Exisra, insii, siUJatii clnd de partea reclamanwlui sau pirl'tului particip1i mai multe persoane. Conform art. 62 CPC, 0 aC{iune poote fi intenta in comun de mai mulp rec]amanp sau impotriva mai multor Puiti. In astfel de cazuri are loe

. coparticiparea procesualii, instibJipe care mai este numit! litis consor(iu.Coparticiparea procesuaM repmintil pordciparea concomi/ent4 de partea rec/anwnJubd

~ / sau pirilului nud mulJor subiecte, Uderesere ~ pmen(iik clirorrl nu se exclud reciproc.

Instiwtia coparrieipmii procesuale nu schimbii num1inJ1 p1ir1ilor. Chiar dacli 0 aepune poate

fi inaimra in cornun de mai multi reclamanp sau impotriva mai muhor pJritj, in cadrul procesului. mmin a fi door dou1i p3J1j cu interese contradictorii. Coparticipantii. in functie de partea cui

particip1i in proces. se numesc coreclamanfi sau copin"1i.Scopul coparticipmii procesuaIe este de a nu admite ca drepturile altor persoane

sA fie afectate prin soluponarea cauzei ~ de a optimiza examinarea ~ soluponarea justa a anumitor cauze civile. Coparticiparea procesualA contn'buie la concentrarea in cadrul acelui~i proces a intregului material probant, fapt care exclude erniterea de hOlMri contradictorii in cazu I unor cauze similare dupA obiect ~i temei.Legislatia ~i doctrina procesului civil definesc mai multe feluri de coparticipare.DupA criteriul p/'()('esuol-jllridic deosebim:

Page 67: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

a) copartldpare activi - awnci ciod de parte reclamanbJlui participA mai multepersoone.b) copartidpare pash'A - aUJnci clnd de parte piritului parricip1l mai multe persoane.c) copartidpare mb.1i - aUJnci cmd de parte reclamantului ~i pirirului partici~ maimulte persoane.DupA criteriul moterial-jwwic deosebim:a) copartidpare obligatorie (art. 62 CPC) - CtlTe are loe indiferenJ de di~Popiir(i1or ~ inston(ei d(' jud£cata. ea jiind preseri.~ti in mnd nbligaJfI1iu de lege ~ determinatii de natura mportu1ui maMia] liJigins.

Examinarea ~i soluponarea in Jipsa unui coreclamant sau copin) sau examinarea ~dla a cauzelor in astfel de cazuri C!.1e imposibila. Da..:a nu sint atr~i copal'ticipanlii obligatorii in proces. hotarirea va fi cao;atA de c1itre in~1a/1ta ierarhic superioarii in cazul contestarii acesteia.Copaniciparea proce.;uaIA obligato.;e este detenninalii in cumul de cele 3 conditii stabilitein art. 62 alin. 2 CPC ~i anume:

a) obiectullitigiului i1 consUUJie drepUJrile ~i obligapi1e comune ale maj multor rcclamanpsau piop.

b) drepUJri]e ~i obligapile coreclamanplor ~iIsau copirip]or decurg din acel~i temeiuri defapt sau de drept.c) drepwrile ~i obligapile ce forrneaza obiecUJllitigiu]ui sint de acei~i natura.Coparticiparea obligatori~ se produce in cazurile cind are ]oe examinarea lirigii]or cerezulta din raporUJrile de proprieUite comunA, rela~i de ~ire (de exemplu: imp(U1irea masei succesora]e).litigii locative (de ~xemplu: anu]area bonuJui de repartipe a spapului locativ in cazul in care exisra mai mulp ehiri~ majori). ap1irarea onoarei. demnira~i ~i reputapei profesionale (acpuniJe se vor inainta impotriva autorului ~ publica!iei), anuldrea rmsuriIor de asigurare a acpunii (anu]area sechesttului pus asupra casei care apartine cu drept de propriewe comun1l mai multor pcrsoane.)b) copartidpare faaJItatM (art. 63 CPC) - care poaIR avea /oc fa disporj{kI instan{J!idejudecaJ4.

Coparriciparea facultativA are loe in siUJatiile cind participarea la judecarea cauzei a unuia sau mai mulp coparticipanp poaIR avea 1oc, adidi in mod nonnal pretentiile pot fi examinate ~separat, dar persoanele intere.<;ate solicii3 examinarea in comun a pretenpilor inaintate.Conditiile de admisibilitate a coparricipmii facultative sint prev1izute de art. 63 CPC:a) pretenpile se af1A in conexiune prin raporUJl material juridic dintre coparticipanti. prinpretenpile inaintate sau pmbele comun~,

b) exista posibilitatea de a Ie examina de catre acei~ instan{A ~i in acei~ procedurA. Coparticiparea se admite doar in instanta de fond.La faza preg1itirii cauzei pentnJ dezbateri judiciare judecatorul solu\iOnea1A problema

intervenirii in proces a coparticipantilor (art.185 alin.] ) lit (c) cpc}.

Page 68: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Satisfacerea sau respingerea cererii de atragere in proces a coparticipanlilor se perfecteazA printt'oO ineheiere a instantei. fnCheierea prin care Sea admis ori Sea l'CS!'ins cererea de admitere a coparticipmii facultative nu se supune recursului, poIrivit art. 63 alin. 2 ~

Fiecate coparticipant apare independent in proces in rdport cu cealalta parte. Renuntarea la acpune de ditre unul dintre coreclamanp nu produce efecte pentJU cei]alp, dup1i cum recun~ aqiunii de cltre un copirl't nu-i afectealA pc ceilalp. Astfel, potrivit art. 52 CPC, coparticipanpi pot incredin\8 sustinerea procesului unuia sau mai multor coparricipanti.

Conform art. 361 ~ 401 CPC coparticipanpi care au parricipa11a proces din partea ape]anUJlui sau recurenUJlui se pot alanua ]a apel sau recurs, daca pretenpile lor coincid cu cele ale apelantului sau recurenUJlui. In acest caz cererea scrisA de al1iturare nu se taxeaza.

3. Notfunea de parte respedM ~ nerespectid in proces.In cadru] procesului civil sint utilizate dou1i C"dtegorii distincte de pane respectivA ~i

nere.<;pectiva.Parte respecti~'ti in proces /!!lie recUtlOstwd partoo in ca:oll in care existd

idRnJiJaJea ulJre persoana reclonul1Itului ~ pemxuw ('me esle titularul dreptu1ui subiecm' dedus judeeapi (caliJok procesuaM O£tivii), respectiv idenJiJaJea ultre persoatlll piritubd $i eelobligat in cadrul ropnr1Ului nll1lerial (co1iJote procesualii paswii.

Stabilirca ~i dO\"~dire acestci idcntitllti e~1e numitll kgitimlUCil piirtilor. Obligapa Icgitin1.1rii este pusa pe seama reclamantului. Anurne reclamantul trebuie sa dovedea.<d cli ~e titularul dreprului subiectiv incalcat. iar pinwl este titularul obligatiei care nu a fost executatii

ExisUi situapi in c-are pentru a sc stabili c-alitatca procesualii trebuie administrate acel~i probe ca ~i pcntru dovacla terneiniciei prelenpilor inaintatc. De aceea. la mornentul intentarii procesului civil existll doar prezumpa. adicli doar se presupune cli per.;oanele indicate in cererea de chcmare in judecaIA sint subiecte ale rJjXJrtului materiallitigios. Dacli in cadml examiniirii cauzei se va constata ca. aceastiI identitate nu exista in privinta uneia din piirti. atunci sintem cazul unei pcirti I/t'I"e~pecril'(' in proces.

Parte nerespectivli in proces este persoann in privinp ciireia se exclmle presrtPUneretlcli este .mbiect al raportului fTUlIeriaJ litigWs.

ReclamonJ ~pectiv este persOtlJUl in privinp ciireia se exclude presuplmerea este titu./antl dreptului subiectiv sou interemlui dedus judecii[U, ursa existli presupunerea cli pfrilul aincii1cat acest drept sou u/Jeres. '

in a...1fel de cazuri persoana nu intrun~ una din condipile pentru a fi parte in proces $i anume . calitatca procesualii activii. Numai cli constatarea acestui fapt are loe dupii intentarea procesului $i impune necesitatea inloeuirii reclamantului nerespectiv. in astfel de cazuri, instanta. tam a inceta procesu~ poate dispune inlocuirea

Page 69: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

reclamantului nerespectiv cu reclamantul respectiv, daca prin inloeuire nu se va schimba competenta in examinarea cauzei.

in ceca ee pri~ procedura substituirii reclamantului nerespectiv, putem avea mai . multe solupi. in dependentA de existenta consimt3mintului reclamantului respectiv $i a eelui ncre~iv. Plin unnare:

I) claea reclamantul respectiv este de acord de a iC$i din proces, iar reclamantul respectiv este de acord de a interveni in proces, instanta adoptA 0 incheiere de substituire (subrogare) a reclamantUlui nerespectiv cu eel respectiv $i examineazA pricina in fond,

2) claea reclamantul respectiv este de acord de a i~i din proces, iar reclamantul respectiv nu este de acord de a interveni in proees. instanta adoptll 0 incheiere de incetare a procesului,

3) daea reclamantul respectiv nu este de a cord de a i~i din proces, iar reclamantul respectiv estc de acord de a interveni in proces. acesta va interveni in proces in calitate de intervenient principal, iar instanta va examina in fond pricina cu adoptarea unci hotMri prin care prelen\jjle reclarnantului nerespectiv se resping. iar eelui respectiv se admit sau resping, in depcndentA de faptul'dacli sint sau nu intemeiate,

4) daca reclamantUl. respectiv nu este de a cord de a iC$i din proces, iar reclamantul respcctiv nu este de acord de a interveni in proces, instanta va examina in fond pricina cu adoptarea unei holMri prin care pretenpile reclamantului nerespectiv se resping.

Legislapa procesualii a Republicii Moldova prevede posibilitatea substituirii atit areclamantului nerespectiv. dt ~i a pirihllui nerespectiv.

PiriJ nerespectiv este persoann in privinp ciireill se exclude presupunerea cd este tiJIt/antl obliga{iei. in.~a extftli presupunerw cli dreptul sau interesul reclonumJului este illciiIaJ1.

in astfel de cazuri persoana nu inlrUn~ una din condipile pentru a fj parte in proces $i anume . calitalea procesualli pa.~vii. Nu este posibilii atragerea a mspundere civilii a unei persoane pcnlrU 0 fapIA de comiterea clireia nu este vinovata. La inlocuirea pin"tului nerespectiv se cere acordul reclamatului, iar independentA de existenla sau inexistenta are,1Uia. putem avea mai multe solu\ii:

I) dadi reclamantul este de acord de a inlocui piritul nerespectiv, instan\a adoptii 0 inchciere de sllbstituire (subrogare) a pinwlui ncrespectiv cu eel respectiv ~i examineazA pricina in ll\l1o.

2) dac1\ n:clamantlll nu este de acord de a inlocui pin"tul nere~'PCCtjv. instiU1\11 c:\amincaz.i pridna COnf0n11 ac\iunii int~ntate. iar dlCii examinarea cauzei va fj imposibili\ larj de p;U1iciparea pinwlui respectiv. instan\11 iI va atrJge in proces din oficiu in calitate de al doj[m pMr. pl\~ten\iile redarnantului falft de pin"tlll nerespt.\:tiv unnind a Ii respinse, iar eele fa\<1 de pin"'tul I\.'spcctiv urmeazli a fi admise in depcndenlft de faptul dacii sint sau nu interneiate,

3) in cazul cind pinwl neresJX'Ctiv trebuie sa ocupe polipa de intervenient acccsoriu de p:lJ1ea pin"tului. instanta va dispune din oficiu substituirea piritului nerespectiv, indifcrent (I~ acordul reclarnantului.

in toate cazurile de substitUire a p1irtii nerespective instanta adoptA 0 incheiere rootivata. care nu se supune recur.;ului. Dupa inlocuirea reclarnantului sau pinwlui nerespectiv. dclbaterile judiciare se reiau de la inceput

Page 70: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Actualul Cod de procedum civilii aI Republicii. Moldova, in vananta sa inipalii. reglernenta aceastA institu\ie in art. 6t insa. ulterior. prin Legea pentnl modificarea ~i complelarea Codl/llti de procedltrO eMla al Repl/blicii Moldol'O din 21.07.2006, acest anicol a fost exlus. institUpa substitUirii piirtii care figureazli ~it in proces devenind inaplicabilii.

4. Notlunea ~ temeiwile succeslunii in drepturi procedurale.Succesiunea in drepruri procesuale este reglernentatii expres in art. 70 CPC. ~i aces(

anicol se refera la piirti. suocesiunea procesualii se poate produce $i in privinta inlen '('//ientilor nril/cioali.

Succesiunea in drepturi procesuak repreDnili trecerea drepturilor $i obliga{ii1or procesuak de fa predecesorii in dreptltri mi1le:rio1e fa alJe persoane, care anterior n-au partidpaJin proces.

in art. 70 CPC sint enumerate cazurile care condiponeazA succesiunea procesualii:a) decesu I persoanei fiziee,b) reorganizarea persoanei juridice,

- c) eesiunea de creanta.d) transferul de datorie,e) alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea procesualii are loe doar daca legea materialii admite trecerea clitre alte

persoane a drepturilor $i obligapilor predecesorilor. De regulii, este vorba de litigiile eu caracter pattimonial. Astfel, in litigiile legate de recul108$lerea patemitiipi este inadmisibilii succesiunea procesualii a pinwlui.

in cazul succesiunii procesuale la succesor VOl' trece toate "drepturile $i obligapile procesuale ale preclecesorului, or,. succesiunea procesualii parpalii nu se admite. Mai mult ca atil actele s!ivil'$ite pinii la intrarea hproces a suecesorului sint obligdtorii penuu acesta in rniisura in care ar li fos! obligatorii pentru personna subrogatii (art. 70 alin. 2 CPC) De exemplu. dadI predecesorul in calitute de reclarnant a renuntat partial la actiul1C. ~;uccesorul nu va putea ceresatisfaeerea integrala a pretcnpilor.

Succesiunea procesualii se admite in OI'lee falA a procesului.Succesiunea procesualii poote Ii l/IIiI'er.'ialii. atunci sUCt't.'SOI'\J1 in drepturi nwllerialc preia

intreg volurnul de drepturi ~i obligatii ale predecesorului. de exemplu in C-dZll1 decesului sau reorganizllrii. Succesiunea procesualii este singulali sau pW1ialii, atunci cind predecesorul trdJ1smite eonfonn legii 0 parte din drepturile sau obligapile sale. de exemplu in calul cesiunei de crean\.!! sau preluiirii dmoriei.

in func\ic de aceste dOllu categorii de su<x:csiunc difcr~1 :,;i proccdum infiipluirii accsteia. Dac1l in procesul deja jXJmit apar temeiurile succesiunii univcr.;ale. atunci proccsul in mod obligatoriu unncazi'i a fi sU~1JCndat confonn an. 2ffJ alin.l) lit (a) CPC. Dadi are loc succesiuneu

"

Page 71: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

procesuala p3I1iala atunci ea se produce tara a suspenda p~ul, in aceS! caz are loe fie aminarea. tie intreJUperea.

Succesiunea pmcesuala a calitiitii de reclamant se poate produce doar cuacordul succesorului in drepturi materiale, care in virtutea principiului disponibilitii~i poate sa refuz.e sa preia <irepurile ~i obliga\iiJe proce.'~.Jale ale predecesorului !>Au. in aceS! caz instan\3 va dispune incetarea procesului din cauza renun\iirii la actiune.

Succesiunea procesuala a calitii\ii de piri\ se produce tara acordul succesorului pinrului. Spre deosebire de substituirea piir1ii nerespective, in caz.ul su~;unii procesuale procesul nu se reia, ci continua de unde s-a aplit

incheierea instan1ei de jUdecat;l CU privire la admiterea !;aU refuzul in admiterea succesorului poate fi atacata cu recurs.

TEl\-tA VII. PARTICIPAREA INTERVENIETILOR iN PROCESUL CIVIL.

1. Notitmea ~i felurile intervenientilor in procesul civiL2. Intervenientii care fonnuJeaza pretentii proprii Ia obiectullitigiului. 3. Inten'enientii care nu fonnuleaza pretentii proprii Ia obiectullitigiului.

1. Notiunea ~ felurile intervenientilor in procesul ci,iJ.AJAturi de pro,] in. cadrul procesului civil pot participa anumite pen;oane drepturile ~i

intereseJe caroJq ar putea fi afectate prin hotarirea judecAtoreasca adoptatii in legarura cu solu~onarea litigiului. Aceste per.;oane pot interveni in eadrul proceselor care au fOS! deja pomite la inipativa reclamantului. Cauza admiterii de ciitre lege a unei atare interventii este faptul ca aceste persoane sint cointeresate in procesul respectiv din punct de vedere aI dreptului material. 0 astfeJ de categorie de participanp la proces sint numiti intervenicnti.

blleTvenien(ii in procesuJ civil repreWtt4 O£ele persoane, pt111idpa.nU fa procesuJ eM! core au legiiJurd cu raportul nlateriallitigios si inJervin sau ~.,nt aJrose intr-un prrxes deja pomiJ intre piir(ile inifiaIe, avfnd inJeres juridk materioJ si procesual in desf~ prrxesuJui, astfeL indllwt4rireD .iud«iiJoreased pronun,w in legiiJurd cu sow(kmarea cauzei m injbJen(adreptJ.uiJe sau ob/iga{ii/e lor. .

TmsAturile caracteristice ale intervenienlilor sin! unnAtoarele:a) au 0 anurnitii legAtum cu raportul material litigios. care este supus judecalii in procesul

civil intentat,b) au interes juridic material ~ procesual in proces. astfel iocI) hotArirea

judecatorea<;eApronun\3tii in legAtura cu soluponarea cauzei va influen\3 drepturile sau obligapile Jor.c) intervin sau sint atrase intr-un proces deja pomit intre piir1iIe initiale.InterVenien~i participA in proces de rind cu piir1iIe, insA dispun de un statut juridicprocesual deosebit Calitatea de inetrvenient este deosebitii de calitatea de parte in proces sau coparticipant

DupA cum s-a menponat interVenienlii au atl) interes material juridic, CI"t ~ procesual juridic. insA cointeresarea lor juridici! in proces este diferitA. in funC\ie de gradul de rointeresare deosebim douA feluri de intervenienti:

Page 72: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

a) intetverzien(i prindpaJi - care formuleazA preten\ii proprii cu privire la obiectul litigiului. iar interventia lor in proces este nurnita interVentie in interes propriu sau int.ervenlie prillcipalQ,

b) intervenien(i tliXesorii - care nu formuleaza pretentii proprij cu privire la obiectul litigiului. iar intervenpa lor in proces este nurnitA intervenpe in interesul altei persoane sau interventie accesorie.

Participarea intervenientilor permite exarninarea in cadrul acelui~i proces a mai multor pretentii. care se bazeazA pe acel~i material probant avind loe 0 econornie de tirnp. De ac;emenea. gra~e intervenientiJor instan\8 de judecata examineaza diferite circum<;tan1e care se refem la rdportul materiallitigios. evitindu-se astfel emiterea de hotMri care ar putea afecta drepturile ~i interesele altor per.;oane.

2. Inten'enientli care fonnuleaza pretentii proprii la obiectul Iitigiului.Conform art 65 alin. I) CPC. orice persoanA interesata poate interveni intr-un proces cese des~ intre alte persoane. Intervenpa e.c;re in interes propriu cind inervenientul invoca un drept aI sill! a,c;upra obiectului litigiului.l"tervenimJul prillcipal1Y!p~ltd acel participant, care inJervine intr-un proces deja pomit !lItre piir(iJe uli/k1le, ill vederra apiiriirii un drept !Iall ulteres al siiu, prin irwintarea preten {iilor proprii fatd de obied1d liJigillJui.Trl l!urile ~ri~ice ale intervenientului principal sint urmitoareJe:

a) inaintcalA pm"',{i; propr;i falii de obiectul litigiului. in Icgatur:i eu .:are se jud<.'di

p:u~il~, are-tc p~tcntii fiiOO d.:osebite de cele alc reclamantului sau pin"lului.b) gra!ie principiului disponibilil4itii. intervin in proces volumar, la li~rn lor

alegere,a\ inJ loe 0 illl('/wntie mltUltarii, atragerea fortatii in proces tiind imposibila.e} int<.'lwntia are Ie\: prin depunerea unei (/C{illll; ditre una sau elUre am~le Parti.d) int<.'r"\'en~a poate avea loe pina la inceperea dezbaterii caurei in fond in prima in~tan\ii.ell eonsim!iimintul p3i1ilor interventia poate avea loe ~i in instanta de ape!.e) prin formularea pretentiilor propl;i pot pretinde la intreg obiectullitigiului sau la 0 panedin el.

,fJ interesele intef\'enientului principal, de regula sint in contradiCiie cu interesele

ambelor pfu1i. d~i este posibil ca sa fie in contradic!ie cu interesele unei p1irti, ch:r sa nu coincida cuinteresele celeilalte p1irti,Procedura intervemiei DrinciDale:Intef\'enientul principal depune ac~unea in instanta unde a fOs! intentat procesul. lajudecitorul care judeca aqiunea initiala. cu respectarea nOllTlelor stabilite cu pri\ire la forma ~ con!inutul cererii de ehemate in judecatii (art. 167-167 CPC). Intervenpa principaJa poote avea loe pina la inceperea examin1irii cauzei in fond. in instanta de apel intervenpe principala se poote face d0ar eu acordul ambelor parti (art. 65 alin. 3 CPC),

Daca aqiunea intervenientului principal este depusa cu respectarea regulilor generJle ~i este aehitatii taxa de SIal judedtorul printr-o incheiere \'a dispune primirea spre exarninare a ac!iunii intervcnientului principal concomitent eu aetiunea initiala a

Page 73: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

reclarnantului. in eazul in care constatii d!. ac!iunea intervenientului principal nu se raportii la obiectullitigiului, instanta pronun\1i 0 incheiere prin care refuza sa. 0 examineze concomitent cu aepunea inipalA a reclarnantului, care poate Ii atacatii cu recurs. in caz de refuz, intervenientul principal nu este dec1izut din dreptul de a cere intentarea unui proces confonn regulilor generale.

Intef\'enientul principal are dre{Jwri $; obligati; de reclamant. Astfel, intervenientul principal poate inainta 0 aC\iune, poate sa administreze probe, sa renunte la pretenpi. sa incheie tranzactii de imp1icare, sa atace hotiin"rea, sa. ceara executarea acesteia trebuie ~i este obligat sa. achite taxa de stal Dar, aceasta nu inseamna ea ipostaza lui procesual1i este identica cu cea a reclamantului sau eom:lamantului in cadrul acelui~i proces, Intervenientul principal se afla in rela!ii specifice eu celelalte douA p1ir1i in litigiu. Daca pretenpa lui este inaintatii impotriva ambelor pfu1i. atunci acestea sint in ipostaza de pirili in rapott cu intervenientul principal, satisfacerea pretCn!iilor intervenientului principal. afectindu-Ie pe ambele. Totodat1i. dac1i intervenientul principal va incheia 0 tranzaqie de implicare eu una din p1ir\i sau ambele, Htigiul dintre reclamant ~ipin"t nu va inceta.

Inter\'enientul principal se deosebe~te de reclamantlcoreclarnant pn"n urrnatoarele:a) coreclamanlii intenteaz1i sau pol intenta actiunea in comun. dar intervenientul principal

il1lcf\'inc intr-un pmces deja pomit intre alte persoane,b) il1lcresele coreclamantilor coineid ~i totodat1i sint in eontradielie eu eele ale

piritului. interesele inter\'cnientului principal nu coincid ~i sint. de regula.. in contradictie eu interesele ambelor p.'iI1i,

3: Intcrvenientii care nu fonnuJea7.1i pretentii proprilla oblectullitigiuluJ. Illtervellientul accesorill repreVntii acel participallt care inlervine .mll e,~te a/ra.~ ,1//r

UII pmces deja pomiJ 'IlITe piir(ile illi{iale, pe lingii 0 parte sou al1o, care sfnt coi1/teresa/e In .mar1a pmce,\'IIlu~fiirii a fonnulll pretenpi proprii farii de ohiectlllliJigiuhli00

',r ~.~Intervenientul accesoriu ~st~ t~rta per~xlOa care poate sa pattieipe inlJ'-un pn.ws

deja pomit intre Parti, ammri de reclamllOt sau de pin"" intrueil hotiirirea judL,\:atl)Il'a.;c;\ ar putca ~ intluen!eze drepturile ~IU ohligaliile lui fa!ii de una din p1irti. (art. 67 CPC)

De exemplu: 0 pern..)ana. C'dre plate~te deja in baza hotiin"ri juJL'\:;lIl )re~ti pensica de intretinere a eopilu lui minor din prima c1ismorie. este ae!ionatii in judecatii pcntru a plati pensie alimentarft copilului din a doua C;l.;3torie. in acest proces prima sotie va pu!ca intcf\'eni in pn.'Ces ,~aturi de pin) ea inter\'enient aceesoriu. Moti\'atia se rezuma la faptul ca dll'a instan!a \'a decide plata pensiei de intrelinere. atunci cU<Ultumul primei pensii se \'a mi~rJ ~i nu este excht, ca pin"tul sa ae!ioneze eu rea credin\ii. in\Clegindu-se eu a doua sope, ea aceasta sa-I actionere in juda"atfl.

Page 74: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Sau. impotriva unei organizatii este inaintatii 0 ac~une de reparare a pagubei eauzatii prin pierderea unei haine pe care a lasat-o la garderoba. in proces va fi atras in C'J.litate de intef\'enient aceesoriu ~i salariatul garderobier.

Este mai putin probabil, dar to~i posibil ea intef\'enientul accesoriu ,ii apara in proces de partea reclamantului. De exemplu: in cazul cesiunii de datorie, in procesul intentat de d!.tre creditorul cesionar debitorului poate interveni de partea reclamantului, care ~ creditorul cedenl Intrueil creditorul cedent raspunde in fata creditorului cesionar pentru valabilitate'J crean!Ci cedate. acesta ca intervenient accesoriu iI va ajUta pe reclarnant sa dud procesul. in calul in C'are instanta \'a respinge pretenpile reclamantului din cauza nevalabilit1i\ii crean\Ci. are;ta \'a putea inainta 0 actiune in regres c1itre creditorul cedent

AdicA intef\'enientii accesorii au un interes juridic in solutionarea cauzei f:e din eauza perieolului de fi actionati in regres. fie din alte considerente. Astfel, intef\'enien!ii accesorii i~i ap1ir1i drepturile preventiv.

jntervenientul accesoriu are toate drepturile ~i obligaliile procesuale ale p1irtii d!.reia i se alatum. Astfel. el are dreptul de a prezenta probe. de a inainta demersuri, de a da explicatii. de a pune intreb1iri, de a lua cuvintut in sustineri verbale. Potrivit art. 360 CPC ~i intervenientii acoesorii au dreptul de a ataea hotiin"rea eu ape!. insa.. art.68 CPC prevede ~i anumite exceptii. E.~ vorba de dreptul de ren~nta la acpune, de a modiflea temeiul sau obiectul aetiunii, de a majora sau a reduce cuantumul pretentiilor din aepune, de a recun~te aepunea sau de a incheia tranzac~a de impacare. de a' inainta aepunea reconvenponala. de a cere executarea silitii a hotiin"rii. Aceste eonditii dure sint explicabile, or, intervenienpi accesorii nu pot avea preten!ii proprii.

Pe parcursul procesului interesele procesuale ale Partii ~i intervenientului accesoriu nu seexclud, dar nici nu eoincid ca in eazul copartieipantilor.

Potrivit art. 67 alin. 2 ~i 3 CPC. intef\'enicnJii accesorii pol intef\'eni in proces la cererealor motivat1i. la solicitarea uncia din p1ir1i sau din oliciul im;tan\Ci.

Daca interventia este solicitatii de poten!ialul intervenient, atunei cererea motivatii va Iidepusa instantei ~i cite 0 copie fiecareia din p1ir1i.

Daca intervenientul accesoriu este atrds in proces la solicitarea uneia din p1ir1i sau din oliciul instantei, atunci partea sau Partile pot sa eonteste introducerca in proces a intervenientului accesoriu. Legea procesuala nu prevede posihilitatea eontcstfuii inchcierii de atmgere in proces a intervenientilor acccsorii eu recurs. Potrivil art. 67 alin. 5 CPC, p.mte Ii atacalU cu recurs doar ineheierea judec1itoreao;ca de respingere a cererii de introducere in pmces a intef\'enien!ilor accesorii. insa.. Partile sint in drept s1i~i expuna p;ircrea privitor la introduccrea in proces a intervenientului aecesoriu, iar odatii eu ~tacarea hotiiririi sa at.ace ~i inchcierea de atrdgere in proces a acesluia.

Pe de altii parte, att. 69 CPC prevedc ca. daca in uona pronuntfuii hoUin"rii partea in proces va obtine un drcpt fa\i1 de intervenientul accesoriu <.au al'casta \'a putca inainta prclCn!ii impotriva ei. pm1ea interesatii eslC obligatii sa-I in~tiin\C7c ~...prc Ix>mirea prnce~ului ~i \i'1-i cxplice drcptul de a interveni in tconen de 15 zile. prc7.cntind totooaUi \>i jlldecrl!ii un dCl11c~ in aeN scop,

Page 75: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Acea.'-13 prevedere cxi~13 din considerentele puterii lucrului judecat Faptele constate, rclpOl1Urile juridice Slabilite prin hOLariri .iudecAto~ irevocabile nu mai necesi~ dovczi suplimentare in cazul invoclrii lor in cadrul altoI' procese. [}ddi partea interesa~ nu atrage intervenienrul accesoriu in proces, in cazul inain~i ulterioare impotriva acestUia a acpunii in regres ea va trebui sa probeze din nou in judecata faptele sau raporIUrile juridice care au fcst deja constalate prin hotMrea irevocabilii a judecii~i. Conform art (f) CPC. acestea nu VOl' avea fol'\ii juridi<2.

Daca interVenienrul accesoriu i~iin\3t in mocIul cerut de lege nu intervine in proces din motive neintemeiate, el va pierde dreprul de a dovedi ca litigiul a fcst solu~onat ~it din cauza incorectitudinii in proccs a pAr!ii la care urma sA se alAture. daca nu doved~ ca explicatiile. aqiunile ~ mijloacele juridice ale p3J1ii au fcst ~ite din inten\ie sau din culpii grava.

lnterven~a accesorie poote avea loe pinA la inchiderea dezbaterilor judiciare in orice instanlii. Admiterea intervenienrului accesoriu, se perfectea7A printr-o incheiere a instantei. incheierea prin care este refuzatA introducerea in proces a intervenientului accesoriu peate fi ataca~ cu recurs de aceasta sail de partea careia i se aliilun1.

TEMA VIII. PARTICIPAREA PROCURORULUI iN PROCESUL CIVIL.

1. T emeiurilc ~ fonnele de partidpare ale procurorului in procesul civil 2. Pozitia proasuali a procurorului in procesul civil.

1. Temeiurile p fonnele de participare ale procurorului in procesul civil.Conform art 124 din Constirupa Republicii Moldova ~i art. 2 alin. 2 aI Legii ('//

prMre /a prlX1//llfUra nr. liS-XV din 14.03.2003, procuratW'a prin exercitarea atribupilor sale reprezintJ! interesele genemle ale soci~tii, apMA ordinea de drept. dreprurile ~i liberta~le cetAtenIlor.

Potrivit art. 55 CPC procurorul se numBrA printre participan~i la proces. Noul cod de procedura chilii al Republicii Moldova a limitat paniciparea procurorului in procesul civil, in comparatie cu prevederile vechii legislatii procesuale. Conform art 7\ CPC $I art 4 lit d). art 9 ~i art. II ale Legii CII pm'ire fa procllmtwii, procurorul participA la judecarea cauzelor civile ~i a litigiilor economice dacii el insu~ I-a pomit in condipile legii. Din cele menponate re21l1tA cii intentarea procesului este unica fOnnQ de participare a procurorului in procesul civil. Conform prevederilor vechii legislatii procesuale procurorul putea sa intervinii in procesul civil deja pornit pcntru a depune concluzii. aceasIa fiind cea de-a doua formii de participare.

TemeluriJe partidpIrIi procurorolu1 in procesul civil sint specificate limitattv delegislape. A~eL procurorul po~e procesul ci,il:

1.) la cererea oersoanelor fizice. care nu-si DOt aOOm dreDrurile si interesele personal dinanumite motive CboaIA. "milA. incaoocitate).

Conform art 71 CPC, dad! 0 persoanii nu se poote adresa in judecatA personal din cauzii de siinatate, virstA inaintatA, incapabilitate sau alte motive intemeiate va solicita

Page 76: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

printH> cerere serisa procurorului )Ipiirarea drepturilor ~ intereselor sale. in art 9 aI ugil Cli prilire fa procuraturii printre aceste categorii de persoane rnai sint specifica~ ~ minorii.

Exemple de camri cind legea prevede posibilitatea participarii procurorului in procesulcivil:

"

. conform art 42 Codul Familiei, procurorul are dreptul de a cere declararea nulitA{ii ciisiitoriei daca ciisiitoria a fcst inchei~ de 0 persoanii care nu a alins virsta matrimoniaIii ~i acea.<;tii virstii nu a fcst redusii in modul stabilit,. conform art 68 alin. 2) Codul Familiei, procurorul este imputemicil sa pomea..:,caacpunea de deciidere din drepturile piirin~,. conform art 137 alin. 1) lit (f) ~ art 140 lit (b) Codul Familiei, procurorul are dreptul ~cearA desfacerea sau declararea nulitiipi adop~ei copiIului.in cazul in care drepturiJe urei persoane incapabile necesi~ apiirare nu este absolutnecesara cererea acesteia sau a reprezentanrului ei legal.2.) aDiirarea dreoturilor, IibertAtilor si intereselor legitime ale unui numiir nelimitat deoersoane.

De regulii, sint cazuriJe in care procurorul contestii legalitatea actelor normative in inStallta de judecatA emise de organele administra~ei publice centrale sau locale. De asemenea, se peate adre...a ~ in alte cazuri in care sint vizate drepturile un cere ne1imitat de persoane (de exemplu: protecpa consumatorilor. poluarea mediului).

3.) aDiirarea dreDrurilor si intereselor starului si ale socie~tii in cazurile previizute de Iege. Conform art 71 alin. 3) CPC. procurorul e:;te in drept sa adreseze injudecatA 0 actiune sauo cerere in apiirarea dreprurilor sau intereselor ~'tarului ~i ale societil\i ce pn de :

a) formarea ~i executarea bugetului.b) protec~a propri~pi aflate In proprietatea exclusivii a starului.c) rezilierea contractului care lezeazii stand in interesele lui.d) f\:I'Cepere3 tmei sume OOn~ti in beneticiul agenlilor economici in a caror

capitalstatutar <,tatul are cotA-paI1e.

e) d\.\.'lamrea. in conditiile legii. a actelor nonnative ale autoritlitilor publice. ale altornr~ane.: ~i organil<llii. ale peooanelor oticiale sau funclionarilor publici C'd fiind nule. f) pcn:cpcrea in bcneticiul statului a bunurilor dobinditc ilicit,g) mlUlarea inregistrArii ~i lichidarea persoanei juridice in carol indilcarii modului $tabilitde.: con,tituire. precum ~i urmarirea veniturilor d ilicite.

h) prolcctia mediului inconjurator.i) alte cazuri prevazute de lege.Pomirea procesului civil de catre procuror la solicitarea socieralilor comerciale nu este

posibilii.

Page 77: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Legi,lulia procesual civilA admite pomirea procesului de cAIre procuror in toate felurile de proccduri civile existente. au"t in procedurn contencioa.'iA in actiu~ civilA, CI"t ~ in procedurn contenciosului administrativ (an. 5 lit (c) Legca contenciosului administrativ).

in procedum specialA, procurorul poute pomi procesul de limitare a capacitAlii de exercipu ~i de declarare a incapaciraIii persoanei din cauza unei tulbun1ri psihice (an. 302 CPC) sau s1i inilieze 0 procedum de reconstituire in cazul in care a participat la proces in insmnta care a solulionat pridna in fond sau a dispus iJ1\:etarea acestuia (an. 336 CPC). pentru obligarea trdtarnentului stalionar sau ambulator in institutii narcologice sau medicale de profil general a peooarelor in privinta carom se confirmA depeodenta lor de aloool. de droguri sau de alte suhstaJ'1!C psihwope (an. 15 alin. 3) al Legii plMlld controllli $i pm'enirea conswmdlli abll:,iI' de alc(Jol. cCl/IslUnllllli ilirit de drogllri $i de alte slIbsTan(e psil1otrope or. 713-XV din 06.1" "001 ).Nu este exc1us1i initierea unei proceduri in ordonanlA de cAIre procuror, dacA creditorulsolicira in condi\iile art 71 CPC acest lucru SOli creditore.rte STatu/.in funclie de naturnjuridicA a preten!iei procurorul se poate adresa atl"t in instanta de dreptcornun. cit ~i in cea economica.

2. Pozitis procesuaIi a procuroroJui in prc>cesul civil. .Procurorul dispune in procesul civil de 0 calitate procesuaiA deosebitli. Pozitia procesuaiA

a procurorului in procesul civil rezulta din interesele procesuale pe care Ie are acesta ~ din volumul de drepturi ~ obligaIii pe care legea procesualA i Ie of em. Conform an. 72 alin. I) CPC. procurorul care a inaintat 0 aCliut1e are drepturi ~i obligapi procesuale de redamanl

insa. pnind cont de faptul. cA procurorul nu este subiect aI rnportului materiallitigios. el nu poatc.displlne de obiectullitigiului. adicA de dreptul subiectiv material sau de inreresullegitim supus judedilii. fapt care determinA lipsa interesului juridic material ~ existenta numai acelui procesual. Procurorul nu are calitatea de reclamant, ~i la solicitarea lui are Joe intentarea procesului civil. Reclamant este titularul dreptului subiectiv incAlcat, care din anumite motive nu poUle ~-I apcre peoonal. Toote aCel>'tea detennina stubilirea unor restricpi in privinta procurorului

~i mlUl11C:- nu poole incl1eia trdOZaClia de impacare.- impotriva procurorului nu poute Ii inlentara 0 aCliune reconventional!\, acea~ta tiind

indrcptalii impotriva reclamantului.- nu ~uport1i cheltuielile de judecatii. inclusiv in cazul pierderii procesului,- asupra procurorului nu se rasmng efCctele hotaririi judedito~ pronllntate pe pricina

de:grevcillii peooana in a dlmi interes a It)st p-1mit procesul sau reprezentiUlli)(.r ci legali dc dreplul de: a cere e\aminarea cauzei in It'nd.

Pc:rsoana in intcresul careia a fost intentut procesu1. trebuie sa lie in~tiin!;lta de cain: in,tan!il uespre data ~i )(1I.'1I1 cxm11in;\rii cU1I1.ci. ins1i p:U1icipareu sau

Page 78: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

ncpiU1icir~ln:a ei in ~'(lin!<1 tk .iudecara r.imine la discrelia ei. ins.'\. refuzul per.;oanei de a interveni in pl\1CCS. adidl de a prelua calitatea de f'l'Clamant. va c.:on!o1imi tel11ei de ~'OOtere a cererii de pe rol.

- renunlareu f'l'\:larrumlUlui 13 aCliune duce la stingerea tcmeiului de panicipare apl\"'Urorului in proces.

in cazul in care reclamantul \'a renunta la acpune. instanta va dispun incetarea prot.'esuilli. doar dacA renuntarea reclamantului nu contra\ine legii ~ nu incalca clrepturile ~i interesele legitime ale altor peooane (an. 7'l alin. 2 CPO.....~i nu are calitatea de reclamant, procurorul avind doar interes juridic procesual. carecoincide cu cel al reclamantului $i anume - de a admite actiunea. Pentru realiL1/'C3 acestui rezlIltat procurorul este inzestrat cu drepturi ~i obliga\ii de reclamant pentru a-~i putea sustine pozitia in rroces. Astfel. procurorul are posibilitatea de a dispune de drepturi procesuale. de a alege modaIitatea $i mijloacele procesuale de apArare a drepturilor aItor persoane. Totodat!. pozitia procesualA a procurorului diferA de cea a reprezentantului. Cu toate acestea procurorul nu reprezint.'\ interese private propriu-zise. el apArA drepturile altor peooane pentru interesele societatii in generdl ~i nu uITOAre~te decit scopul men\inerii ordinii de drept. care exclude once incMcari aledrepturilor ~i Iibert1iplor cetA\enilor. Astfe1. procurorul apare in instanIA in \';nutea obligaliilor sale iunclionale.....in doctrinA, unii autori (fri~icov) admit po51bilitatea intervenirii procurorului intr-unproces deja pomit in apArarea dreprurilor unui intervenient principal.

....Ordinea de panicipare a procurorului in procesul civil este urmAtoarea:I) solicitarea intenUirii procesului numai in cazul unor preten~i inten1eiatc. fapt

care necesira verificarea temeiniciei acestor Pretenlii. prin intermediu~ pirghiilor de C'd/'C dispun organeleprocuraturii.2) determinarea competentei generale ~i jurisdicponale.3) intocmirea cererii de chemare in judecara sau a altei cereri in conformitate cudi~pozi\iile generale. cu indicarea obligatorie a temeiului participArii sale in proces.4) participarea la procesul de colectare ~ administrare a probelor. deoarece sarcinaproba\iei temeiniciei pretenliilor este pusA pe seama procurorului.5) dacA procurontl a pomit procesul. el dispune ~ de dreptul de a ataca hotarirea emisA

inprima instanIA cu apel, recurs sau de a depune cererea de revizuire.

Conform an. 447 ~i 449 CPC Procurorul General poate depune cerere de revizuire in cazul in care Curtea EuropeanA pentru Drepturile Omului a derulat 0 procedura amiabilA inir-o cauzii care tigureaza ca parte in proces Guvemul Republicii MoldoViL care considerA prin hotfuirea instantei s-a inc1ilcat gray un drept prevAzut de Cons1itu!ia Republicii Moldova sau de Convenlia EuropeanA pentru Apilrcuea Drepturilor Omului ~i Libert1i~lor Fundamentale.6) participarea procurorului in procesul civil la falll executiirii silitc dcpinde de

rezultatulob\inut in urma procesului. udicA dacA a awt sau nu ci~ig de cauzii.Conform an. 72 alin. 3 CPC. neprezentarea procurorului. dtut legal. in ~inta dejudec'dra nu impiedica examinarea cauzei dacA persoana in intereselc cArcia sou inaintat actiunea sus\ine examinarea cauzei in lipsa procurorului.ual[l.

Page 79: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

TE!\1A IX. PARTICIIJAREA iN PROCESUL CI\lL A AUTORIT ATILOR PlJBLK."E, ORGA]\~lL\TIlLOR ~I <.:1:... A TEN I LOR PE:'\TRIJ AJ>ARAREA DREPTURILOR, LmERT ATILOR ~IINTERESELOR ALTOR PERSOANE.

1. Temeiurile ~ fonnele de partidpare in proce;ul cI,iJ a autoritiitiJor publlce, organizatillor ~ cetiitenilor care apArA drepturile, lI'bertiitile ~ IntereseJe altor persoane.

2. Pozi(ia proasuala a autoritiitilor publlce, organlzatillor ~ cetiitenUor care aparadrepturile, IIbertiitiJe ~ intereseJe aItor persoane.

1. Temelurile ~I fonnele de partidpare in proce;ul civil a autoritiitilor publice, organizatiJlor ~ cetiitenilor care apArA drepturile, IIbertiitile " Interesele altor persoane.

Potrhit an. 55 CPC. printre participanp; la proces se nuoWa $i autoritAple publice. organizapile $i cet8!enii care apAr3 in instanlii drepturile., libenAtile ~i interescle altor persoane. Scopul de bazA aI participArii este de a acorda a~istenlii juridica in procesul ch11 persoanelor care nu sint in stare din anumite motive sa-$i apere drepturile ~i interesele personal. Participarea acestor subiecte are Ioc in legiitura cu cemperen\3 atribuitii de lege ace.<;tor organe. organizapi sau cetAteni intr-un anumit dorneniu de activitate al vietii sociale.Conform an. 73 ~i 74 CPC pot ti exercitate dOliA forme de participare in proces asubiectelor menponate:

A) Int.entarea procesu)uI civil in apir'area IntereseIor altor persoane de cUre autoritiitile publlre. ol"l!3J1Jzatiile si per.;oaneJe ftzIce in cazurlJe pm'Azute de lege (art. 73 CPC).Conform regulii generate. !mate pe principiul disponibilitiipi. intentarea procesului civil areloe la solicitarea reclamanrului. ada a titularului dreptului subiectiv indlcat sau contestat. insa. in , an. 73 CPC este stabilitii 0 regum special!!. potrivit ciireia intentarea procesului civil,. in aparareadrepttJrilor altor persoane. poate avea loe ~i la solicit.ari3 altor subiecte. decil

reclamantu I ~i anume:a) ~ ale administrapei publice centrale,b) organe ale administra~~ publice locale,c) organizatii ~ti.d) cetAteni.Terneiurile de participare sine

. 'cererea per.;oanelor care considera ca Ii se incalcA drepturile. libe:tJiple $i interescle legitime. (ca exceptie apare door apArarea intereselor persoanelor incapabile. in cazul cArora nu e.~ necesara cererea lor sau a reprezentanplor lor legaJi).. propria initiativ!!. pentru apararea drepturilor ~i intereselor legitime ale unui nuoWnelimitat de persoane.

I...egislatia procesualA ci\111i admite pomirea procesului de caire autoritatile pubJice.organizatiile ~i cetii!eni in toate felurile de procedura chilA existente.

in procedura contencioa.'i!i pe actiuni civile procesul poote Ii pomit de:

Page 80: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

I.) autoritiitile tutelare care au dreprul sa ceara:- declardrea nulitApi cA.'liitoriei (an. 42 Codul Familiei).- decaderea din drt.i'turi pArinte~ (art. 68 Codul Familiei).- inca.-;area pensiei de intretinere a copiilor minori sau a celor majori inapt; de I11l1nca (an.

i4 Codul Fall1iliei).. desfaccrea ~u declardrea nulitiitii adoptiei ropilului (art. 1.'07 alin. 1) liL (e) ~i

un. 140 lit.la) (,OOul Fal11iliei).

:. \ A~'Cntia de Stat pentnJ Drepturile de Autor in interesul titul.uilor de drepturi aredreplul sa inaintc7e a.:tiuni in in~1an!ele judeclto~ti. atit in nun~le unl'r autori sau linllari ai

drepturilor de autor ~i conexe., la !'Oiicitarea acestora. dt ~i in nurnele sau (art. II din HOt.'irireaGUl'emului nr. 243 din 03.(».2001 cu p'l\;re la aprobarea Regulamennllui Agen!ia de Stat penlIUDrepturile de Autor).

3.) ac!iunilc privind protectia drepturilor consumatorilor pot Ii depu~ la instan!8judecatorea.<;di de caire autoritiitile administratiei publice abilitatc sau de citre

asoda!ille ob~~ de consurnatori (rut. 25 alin. 2 ~i art. 26 aI L..egii nr./05- XV din 13.03.2003 pri1'illd

pmtec(in dl'C'pturilor COl1sw7I(1/orilor).4.) avocatul parlamentar este in drcpt sa deschidii din prootie initiativA un pt'{X-

e<o inlegl1tura cu faptele depistate de incaJcare a drepturilor ~i inleresclor omului

(an.2l. alin.2 al L..egij eupril'ire la a1'Oca(ii pm1lVI1Clllari nr. B49-XIII din 17./0.1997).

in procedura contenciosului administrativ procesul poate Ii pomit de:I.) sindicate, care conform art. 386. alin. 2 lit. Ii I Codul Muncii. sint in drept sa

con~. inmodul stabilil, actele normative care lezeaza drepturile la munca. profesionale., economicc ~isociale ale ~ariatilor. prevAzute de legislatia in vigOClTe.

2.) asoda(iile o~ de consumatori au dreptul sA solicite instan!ei de contenciosadministrativ competente anularea in tOI sau in parte a actelor. emise de

autoritA~1e publice. carelezeazA drepturile ~i interesele legitime ale consumatorilor ~i care contravin

Iegisl8!iei in '.;goare(an. 25 alin. :! liL (d) CPC).

3.) a,'ocatul parlamentar, care la !oesiz.area pcrsoanei vAtAmate intr-un drept aI sau. atacaactele administrative (an. 5 liL (d) aI I...egii contenciosului adminiStrativ).in procedura speciala procesul poote Ii pomit la cererea:

Page 81: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

I.) OJ'ganeior de tutela ~I curatcla - in cazullimit3rii pen;oanei in capacitatea de exercipusau declararea incapacitApj persoanei (rut. 302 CPC).2.) medicului psIhIalnJ - in cazul incuviinliirii examenului psihiatric tara lil>erulconsim[!mint (an. 312 alin. 3 CPC).

3.) Iffitjtutiel de psihlatrie in care estc spitaJizatii persoana - in cazul spitalizarii instaponarul de psihiatrie tara bberul consim[!mint (an. 312 alin. 3 CPC $i an. 32

alin. 2 aI Legiiprivind asistenta psihiatria'i nr. 1402- xm din 16.12. J 997).

4.) organului de administrare a proprietaPi munldpale - in cazul solicit3rii declar.1riidreptului de proprietate municipalii asupra unui bun imobil tara stApin (an. 327 alin. 2 CPC').5.) Institufiei rnedJro.sanitar - in cazul necesitApi spitalizArii fortate sau tratamentuluifoJ1at (an. 309 CPC) sau comlslei penlnJ problernele sodaJe pentru obligarea tratamentuluistaponar sau ambulator in institupi narcologice sau rnedicale de profil general a persoanelor inprivinta c!rora se confum.'1 dependenta lor de alcool. de droguri sau de alte substan!e psihotrope(an.15 alin. 3 aI I...egii privind controlul $i prevenirea consumului abuziv de alcool. consumului ilicit de droguri ~i de aile substan!e psihotrope nr.713-'>.:V din 06.12.2001 ).

Nu este exciusA ini~rea unei proceduri in orclonanta de caire autoritiitile publice.organizapile $i cetAtenii care aparn in instanJii dreprurile. IibertAtile ~i interesele

altor persoane. De exemplu. cerere de inca.c;are a pensiei de inlrelinere a copilului minor ar putea fi inaintatA ~i de

organuJ de ttJtel! ~i cumtelii sau organiza!ia sindical1i - sA solicite perceperea salariului sau altor

drepturi ,calculate sau nepliitite salariatului.B) depunerea concluzillor de dtre autoritiitile publice in cazuriIe pre\'azute de 1e2l'

(art. 74 CPC).A doua forma de participare e~1e depllnerea conclllziilor de ciilre autoritii~le publice.

carese exercitA in ba7a a 3 ~mciuri:

. din proprie initiativ1i,

. la cererea participariP lor la p!'OCt:s.

. din oficiul in~1an!ei.

IA'J'Unt.:rca concluziilor ca form~ de panicipare a autorilil\ilor publice 101 procesul chil ~ fiK~ numai dadi legea pre\ere ~xpres ace~1Iu'::1J. Legea poote s1i pre\'ada obligmi\'itatea depun~rii condul.iilor ,au po:.ibilitllea aceqei ac\iuni. ~runcrea concluziilor de c!itre autorilA\ile pul>lice ~ face in \'inutciJ obliga~ilor funcponale. in ori\.'~ moment piniila pronuntarea hot.'lririi. precum ~i in instanta de apel (art. 74 CPO. Scopul depunerii concluziilor este de a apara drepturile. libeni1\ile.intere~l~ ale altoI' persoane. a intereselor statului ~i ale soci~li1\ii.

A<;tfel. piJniciparea l'L'Prezentantului autl'ritA\ii tutelare este obligatorie:

Page 82: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

- in cazul examinarii cererii privind d~lararea nulili1pi cisatoriei incheiate cu un minor

care nu a mins \'irsta matrimoniala sau cu 0 pcrsoana dedaratA incapabila (art. 42 alin. :2 CodulFamiliei).

- in cazul incuviintarii adoppei (art 119 alin. 2Codul Familiei.art 291 CPC).- in cazul declararii capaci~i depline d~ exercitiu a minorului (art 295 CPC),- in cazul declararii persoanei disparutA tarn urmi1 sau clecedatA (art 299 CPC).

2. Pozitia p~ a autorititiJor publice. organizatillor $I c:etitenilor care apirAdrepturile, hbertatiJe ~ 1nterese1e aItor persoane.

Conditiile de DOmire a oox:esului ci\il de cltre subiectele mentionate sint:a) existen\3lD1ei prevederi in lege,b) existen\3 solicitArii persoanei interesate. cu e.\ceppa cazurilor persoanelor incapabile

sau in cazul ap3riirii drepturilorunui cere nelimitat de persoane.Principala condipe de panicipare in procesul civil a organelor ~ per.;oanelor enun\

3te este prevederea expresi1 dill lege. in lipsa ace;teia respe:ctivele organe sau persoane nu sint in drept nici sa pomea.<d procesul. nici sa depuna concluzii. daca ne referim door la autoritAp stata1e.

Cele douA forme de participare 101 procesul civil a autori~lor publice, organizatiilor ~i cetA\enilor care apiira in instanjA drepturile. Iibe~1e ~i interesele aItor persoane conditioneaza volumul diferit de drepturi ~i obligatii procesuale ale acestora.

DacJi organele sau persoanele flZice pomesc procesul, ele dispun de drepturile ~i obligatiile'procesuale ale reclamantului, cu exceplia posibilitAtij ineheierii tranzactiei de impacare (art 73 CPC).

Dacii autoritA~le publice intervin intr-un proces deja pomi!, pentnJ a depune concluzii, ele valorilica doar drepturile generale ale participantilor la proces, prevAzute de art 56 CPC ~i de alte legi. .

Aceste ~ubiecte nu sint pu1icipante 101 ralX'f!Ul materiallitigios. de acea e1e nu pot dispune de dreptul material, fapt CW"e detenninA lipsa interesului juridic material ~ existen\3 numai a celui procesual. in ace~1 sens ele SlD1 inzestrdte numai eu acele drepturi procesuale, care siot necesare pentru apar.uea drepturilor ~i intereselor altei persoane, si1vi~ind numai acele actiuni procesuale care sint indreptilte spre des~.uea ~i finisare procesului in beneficiul pilrtii a carol' drepturi sint aparJte. dar tara de a dispune de obiectullitigiului. in acest sens. restricPile procesuale stabilitepentru procuror sun aplicabile ~ in cazul participarii subiectelor vizate. -.

Pozitia procesuala a acestor subiecte nu coincide cu eea a parplor, in cazul primei forma de panicipi.ll'e. nici eu cea a intervenientilor. in cazul celei de a doua formA de participare. De a..;emenea. pozitia lor diferA ~i de pozi\ia procesuaiA a procurorului. Procurorul este in drept sa se ad~ze in in~1an\ii in apar.uea drepturilor altci persoane pe orice categorie de eauze. la solicitarea p1\I1ii interesate. fie din proprie initiativa. Autoritii\ile publice. organizapi1e ~i ceta\enii pot participa doar pe un cere limiwt de eauze. care sint ex pres prevAzut in lege.

Page 83: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

TEl\fAX. REI'RE7.£NTAREA JUDICIARA iN PROCESllL CIYIL

1. Notiunra ~ functiile reprezentiiriijudiciare. 2. F elurilc ~i tcmeiurile reprezentiiril judiciare. 3. Statui juridic aI reprezentantului judiciar. 4. imputemicirile reprezentantului in judecatii.

I. Nopunea ~i funqiile reprezentiiril judiciare.Dreptulla aparare ~i acce.q.tIla justitie sint drepturi ftmdamenta1e. gamntlte de Constitu\ie

~i trJtatele intema\ionale ~i care nu pot si1 depinda de nivelul economic OIl justitial>ilului sau de resur.;cle pe care Ie consider.! suficiente statu 1.

in doctrinA se afinni'i ca dreptulla apArare are douA accepliuni. una largii $i alta restrinsa Dreptulla apardre. in cadrul procesului civil. introO acceppune largA cuprinde totalitatea drepturilor ~i regulilor procedurulc care of era persoanei posibilitatea de a-~i valorifica pretenpile sau de a dovedi netemeinicia pretentiilor pW1ii adverse. In aceastA acceptiune largA se include ~i posibilitateafolosirii l:nui reprezentat profesionist. in accep\iunea sa restrinsi1, dreptulla aparare cuprinde door po-;ibilitatea per.;oanei de a beneficia de asistenjA juridica ca1ificatA acordatA de un reprezentant profesionist.

Din continutul prevederilor ronstitutionale rezultA existen\3 unui drept, pe care persoana i1 poate exercita SIlU nu, pe riseul ei. adiea persoana are deplina faeultate de a hotiiri a.~pru antreniirii in proces a unui reprezentant profesionist, precum ~i asupra renun\fuii 101 acesta in favoarea altuia sau chiar de a nu beneficia de 0 asistenIA califieatA, eu excptia cazurilor in care legea in~1ituie ac;isten\3 juridici calificatA obligatorie.

Posibilitatea participiirii in proces a reprezentantului constituie una din garanpile rea1izarii dreptului eonstilU\ional 101 apArare ~ asigurA realizarea drepturilor ~i obliga~ilor procedurule ale participantilor 101 proces. care din anumite motive nu pot sau penbU care este complieat si1 Ie realizeze pef!;Onal.

Potrivit art 75 alin. I) CPC, in procesul civil persoanele fizice i~ pot apara interesele personal sau prin reprezentanti. Participarea per.;onalA in proces nu face ca persoana flZica si1 decada din dreptul de a avea reprezentant Persoanele juridice participA in procesul civil prin intermediul organelor lor de admiriistrare, care actioneaz1 in limitele anibuite de lege ~i !.1atu!, precum ~i prin reprezentantii slii (art. 75 alin. 2 CPC).

Ae\iunea dviiA in eazul judecApi contencioa.<;e, nu poate fi conceputA ram existen\3 celor doui1 parp: reclamant ~i pin't Conditia obligatorie pentnJ a Ii parte in proces, respectiv de a avea posibilitatea de a participa 101 acesta este existen\3 calitAtii procesuale, adica a identitAtii dintre subiectele rdportului materiitl litigios ~ a pArlilor in proces. Participarea altOI' persoane, deci't subiectele ruportului material litigios. este posibila grd~e in.stitupei reprezentarii judiciare.

Reprezenl/u'ea judkiorli repmPllli situa(ia in CtlI'f! 0 persoan4, numiJ4 reprezenJanl, CtlI'f! nil este subiecl al raporlului material /iJigins, indepline~e actele procesuole intr-un proces ~ partkipd /a raporturile proc~'uale, ii, lIll11Iele ~ in

Page 84: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

interesul aIIei persoane, nllmild reprezentaJ, CtlI'f! este .~lIbiect al raportului material /iJigins.

Reprezentarea judiciarli nu este 0 in!.titutie pur proc:esuala. ci reprezintA aplicarea in dreptul procesuaI a normelor de drept civil din materia reprezentl\rii. mandatului $i a eapaei~i juridice a per.;oonei. Spre deosebire de reprezentarea din caclrul raporturilor de drept material, care are drept scop incheierea de acte juridice pentru a genera. modifiea sau stinge drepturi $i obliga\ii juridice. scopul reprezentarii judiciare este determinat de necesitatea asigurArii unei apArari eflCiente a drepturilor ~i intereselor legitime ale permanelor.

nemijlocil in proces sau a~istind-ul in pmces !ji oferind-ui cono;ullatii. sfaturi !ji recomandari. Prin aces! ajutor juridic acordat. reprezentantul contribuie la eXClCitarea din plin a drepturilor !ji obliga~ilor procesuale a pcrsoanelor, care din cauza lipsei CIJI1O!iIintelor juridice nu ar fi putul atinge re2llllatul sconlaL Totodata, repre:z.entantul pe linga functia de apiirare a intereselor reprez.cnlatului. mai exen:ilii !ji pe cea de conuibulie la infaptuirea justitiei. ajutind in ace.<;t sens instan)a de judecaui la stabilirea adevilrului, colectarea !ii aprecierea probelor, aplicarea corectA a normelor de drept, fapt care conuibuie direct la !ji justa solutionare a cauzei.

Necesitatea reprezentArii este condilionalii de trei motive:) ) exi!\1en\8 situa\iilor in care participantulla proces nu e.~ in stare sa participe

la procespersonal (minorii. ~ele incarabile) sau cind participarea lui este dificila (in caz de boaJa.deplasare, distanIA mare p.), .

2) existen\8 principiului contradictorialiliitii, care pune sarcina probatiei pe seama ambelor p3rti. ci nu pe judecltor, fapt care face dificila atingerea rezultatului dorit in lipsa unor cu~nte juridice calificate,

3) fictiunea persoanelor juridice, care nu pot parlicipa la raporturi juridice, inclusiv procesuale civile, decl"t prin intennediul unor persoane fizice, care au 0 anumiti leghlra cu ele, in limitele imputemicirilor stabilite in lege, statui, contract. De aceea, persoanele fizice pot avea reprezentanti in procesul civil, iar cele juridice intotdeauna participa prin intennediul reprezentantilor.

Reprezentarea judiciara implica realizarea de c3tre reprezentant a drepturlior procedurale in numele !ji in interesul albJi participant la proces. AbJnci cind se mentioneaza ca reprezentanbJI 8C\ionaza in numele reprezentatului, se are in vedere ca primul actioneazA in proces din insaJcinarea celui de-al doilea ~ 11 angajeaz3 intr-un raport juridic cu prezenJa sau tara ca el sa fie prezenL Altfel spus, reprezentantul este !ji ..amine purtitorul de nume !ii de voinlA proprie, insa.. prin cumul devine ~i pul1IDorul de nume!ii de voin)! aI altei'persoane. a c3rei voin)! 0 exteriorizeaz1i la indeplinirea actului procedural. Substituirea repre:z.entatului C1l reprezentannJ\ nu este un scap in sine, respectjv este posibila participarea concomitenta a acestora in proces. in astfel de cazuri reprezentatul pAstrindu~ dreptul de a indeplini personal actele procedurale, nedtind la faptul ca concomitent partcipa repreu:ntantul sau.

Expresia in in1£resul reprezenlatului sugereazA ideea di efectele actului efectuat de reprezentant se vor produce in persoana celui reprezentat !ii el va fi eel care va suporta consecintele juridiee ale acelui act. precum !ii efectul benefic pe care it va produce activitatea reprezentantulu~ menirea diruia este supravegherea respect.iirii !ji

Page 85: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

realizmii din plin a drepturilor !ji obligatiilor procesuale ale persoanei pe care 0 reprezint!. Din aceste considerente, nu poate fi reprezentant persoana care a acordat sau acordA in pricina respectiva asistenta judiciara unor persoane ale c3ror interese sillt in contradictie cu interesele persoanei pe care 0 reprezint!. In cazul existenJei unei astfel de circumstante. reprezentantul poate fi recuzat de participantii la proces.

2. Felurlie " temelurlie rcprezentJril judidare.In cadrul reprezentarii judiciare se poate face distinctie intre reprezentarea obligatorie !ii

voluntara. (facultativa).Reorezentarea iudiciara obligatorie este reprezentarea care are loe indiferent

de \'oin\8reprezenlatului.

Reorezentarea iudiciara voluntara este reprezentarea care poate avea Joe in dependen\3 devoin\3 reprezentatului. '

in functie de natura juridica a raporturilor juridice dintre reprez.cntant !ji reprezentat c):isui mai multe feluri de reprezentare:70

Conlonn art. 79 CPC reprez.cntanti legali sin;:a) piirintii. infietorii, n,llorii. curatorii ~i aJ~ p,,~e pre\iizute de lege care apara in

judecata drepturile, liberui!ile !ji interesele legitim. ale persoonelor lara capacitate de exercitiu sau cu capacilale limitata.b) admillistralorii fitluciari sau tutorii care apard drepturile peJX>anelor declar.ite disp3rutelara unna,

c) cu.<;tOdele SJU tutorele care apara drepturile !ji interesele legitime ale ~torilor. dacaffiO!itenirea inca nu a fast acceptati de nimeni.

Reprez.cntantul legal indepli~ in numele celui reprezenlat lOate actele procedurale pe care acesta din Urm3 are dreptul sa Ie exercite. cu exceptiile stabilite de lege. ReprezentanbJllegaJ poate incredin\8 unei persoane teT)e reprezentarea in instanfa judecatoreasca. insil dupa caz. instan\8 iI poate cita pentru a da explicatii referitor la actele care Ie-a incheiat sau saviJ'!iit in calitate de reprezentant legal.

b) ,0 varietate a reprezentArii obligatorii 0 constituie reprezentarm din ojidJ,l. Confonn art. 77 <:PC, reprezentarea din oficiu se dispune de c3tre instanta de judecat3, dad! in procesui pregatirii cauz.ei pentru examinare sau mai tirLiu constat! di. partea in proces sau intervenientul sint lipsiti sau limitati ;n capacitatea de exercitiu !ji nuau reprezentanti 1ega1i,. in cadrul examinarii cauzelor in care domiciliul pirJului nu este cunoscut, respectivsolutionarea litigiului avind loe in lipsa acesttlia,. intre reprezentant ~ reprezenlatul limitat sau lipsit de capacilatea de exercitiu exisliiconflicte de interese,. in cadrul procesului privind limitarea sau lipsirea de capacitatea de exercitiu. dacapersoana respectiva nu este asistata de un avocat (art.304 CPC),

Page 86: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

. in cadrul procesului de spitalizare in Slationarul de psihiatrie persoana nu este asistata deun avocaL

c) rcprezentarea judJdari conventionalA . care poote avea loe atunci clnd intre reprezentat ~ reprezentant exist! 0 intelegere. de exemplu un contract de mandat (art. 1030 Cod Civil) sau un contract de asisten)! juridica.

Reprezentarea conventionala constituie 0 reprezentare judiciara voluntar3, ea nu este necesare in toate cazunle, ci poote avea loe la dorinta persoanei intere,<;ate. Repre:zentarea conventionala are ca temei acordul reprezentantUlui !ii reprez.cntatului. tnsa.. imputemicirile reprezentantUlui contractual oricum trebuie specificate in procura. Reprez.entarea coparticipantilor de c3tre unul dintre a~a are drept temei declaratia vertJaJa a coparticipantilor consemnata in procesul verbal aI ~intei de judecat!.

ReprezellJana judidarii ronven(iona/4 ronstiJuie 0 activi1/lJe a unui reprezelltant profesionist in cmJruJ procesului civil, reaJiWii in numele # in interesuJ reprezenJoJului in ba:.a UnpllJemicirilor QC()rtlaJe, cu scopuJ de a ob(ine penJru reprezprJaJ 0 hotiirfrc nwi favorabilQ, de ai QC()rr!a ajuJor fa exercikrre4 drepturiJor sak # de a Unpiedial inciJlcarea wr, precum # de a-; QC()rr!a ajuJor blStan(ei de judeCtJtii fa infiJptuirea jusd{iei.

Totodata, repre:z.entarea judiciara profesionala constibJie una din fC>m1ele serviciilor juridice existente pe piaJ3, unde are loe eererea !ji oferta !ji chiar concuren\8.

Reprezentant judiciar conventional poate fi oriee persoana cu capacitate de exen:i\iu deplina care are imputemiciriJe respective, lega1izate in modul Slabilit, pentnJ a sus~ne procesul. Viza\~ de aceste cerinte. ar fi oportuna introducerea unei cerinte noi. obligatorii pr.\':nd dobi'ndirea calita!ii de reprezentant conventional in procesele civile !ji anurne dispunerea de ~1I1d;i jllridice

sup('/iollrr'. AceS! fap! ar ,bigurd ridi<.~1 dicacitf1lii ~i C"dlilAlii a~istentei juridice acordate incadrul reprezentarii judiciare conven!ionale.

d) rrprezentarea judlciani statutani - care ~ produce in virtutea prevederiJor aL1elor

de constitui~ a unci peNXme juridice. conl,'nn careia in calitate dc reprezenlmlt a unei persoane

juridice in procesul civil apar conducmorii ace,lora.Reprezentarea legala ~i cea statutarJ face parte din reprezentarea judiciarii

obligatorie. deoarece ele au loe in virtutea legii. indiferent de vointa persoanelor reprezentate. Reprezemareaconven!ionala constituie 0 reprezentare judiciara voluntara, ea nu este necesara in tDate cazurile. cipoate avea loe la dorinta persoanei interesate.

Temeiurile reprezentiriijudiclare depind de feluJ acesteia.Astfel. reprezentarea Jegalii are drept temei relapa de rudenie. confinnatA in modul

corespllnzalor (prin bulerinul de identitate ~i acrul de n~ere a copilului sau prin hotArirea

Page 87: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

judeditoreasca de incuviintare a infierii). aenll admini!;tTativ de numire a tutorelui sau cumtorului. hOtarirea judecatoreasdi ~i contractu I de administrare fiduciara pentru' administratorul tiduciar (art50 Cod Civil). aClUI notarial de numire a custodelui averii succesorale (art 1555 Cod Civil).

Repre7.entarea contractuala are ca ternei acordul reprezentantului ~ reprezentatului. insii,

imputemicirile reprezentanwlui contractual oricum trebuie specificate in proct.Ir3.. Reprezentarea coparticipanlilor de cAIre unul dintre ~ia are drept temei declampa verbala a coparticipanplor

COl1.'emnalA in procesul-verbal aI ~inr.ei de judecalA.Temei aI r"'pre1.entarii stallltare sint prevederile statuwlui. iar in cazul

asociapilor ~mai este necesani ~ intelegerea dintre lillllami de drepturi . membru aI a~atiei ~

aceasta.

punl't de vedere formal. el nu ptxlte sa lilL,;i p,U1e din aha categorie decit rea din l'are I:K'e p,U1e rel'rezentatul. adicii a participantilor la p~.

. Aetualul ('od de pl\l...luni civilii al Rcpublicii Moldova. in varianta sa initiala. in iU1. 55.indudl:a rcprczcntantul in cak'g\1ria p;u1icip:U1lilor la pl\x'es. insii. uhclior. prin U.',l:I'(/ IWlIlm11f(~l(fi('area ,~i co/llpletarea C.~lllilli de pmdwii dl'jlG al Repllblidi Moldam dill

2W7.~(XXj. afo,t exlus, reprezentantul liind ,lstteJ pla~t in C'Jtegoria persoanelor care contribuie la inl1ipnlirea justiliei.

ReprezenliUlt in judecma poate fi ori~ per.;oana eu C"Jpacitate de exercitiu deplina care arc imputemicirile respective. Icgalizate in modul stabilit. pentru a suspne procesul. P..uticipantii la proces, cu exeeplia procurorului ~i reprerenlmltului. pot fi asistap in proces de un singur reprezentant ori de mai multi reprezentanti care ii pot reprezenta in comun sau pe liec-Jre in parte (al1. 76 CPC).

Potrivit an. 78 CPC. nu pot fi reprerentanp in judecalA judecatorii, procurorii. ofiterii de lInnarire penala. politi~ii. cu eXL'Cptia cazurilor partieiparii lor in proces in calitate de imputemieiti ai acestor autoritap sau in calitate de reprezentanti Jegali.

Nu peate fi reprezentant per.;oana care a acordat sau acorda in cauza respecti\'a a~isten\ii judiciarji uner persoane. ale caror interese sint in cootmdicpe eu inte~le persoanei pe care 0 reprezinta sau care a participat in calitate de judec!itor. de procuror. de ofiter de urmiirire penalii, de expert. in cazul existentei unor astfel de circumstante reprezentanlUl peate fi recuzat de participanpi la proces.

3. Statui juridic aI repre:zentantului judiciar.Subicctul care sti~ disculii aprin~ intre doctrinari referitor la reprezentantul judiciar

line de statu/ill procesual aI acestuia.Amel. dupa unii autori. in procesul civil reprezentanllli nu are calitate de

participant,

Page 88: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

deoarece el intervine in proces in nurneJe ~i interesul reprezentalUlui ~i este dependent de acesta,

a<;tfel el neplilind fi un subiect de sine slAlAtor. De a<;emenea. se suspne ca reprezentantul dear. exercira drepturile ~i execulA obligaliile proceclumle ale eelui care-I imputerni~ ~ numai acesta

din urma este <;lJbieclUl mportului procesual.AlIi autori. sint de p!irere ea reprezenlmltul judiciar face parte din cercul panicipanplor

laproces. invoeind unniitoareJe argumente:

a) faplUl paniciparii in nurnele altuia nu inseamna tmnsmiterea pasivii a vointeireprezentallllui. A'ilfel. Reprezentantul exprirna ~i vointa lui in proces, fiind

inzestrat cu drepturi ~iobliga!ii de ciilre reprez.entat dar ~ de catre legiuitor. Prin wmare, in limitele

imputemicirilor.reprezentantul singur ~ cum trebuie !iA acponeze pentru a reprezenta Cl1 mai

eficient ink.'l'CSCle clicntului siiu,b) reprezentanllli judieiar. ca purlAlor de drepturi ~i obligapi procesuale, apare ca 0

figurc1de sine statiitoare in rapornlrile ce !1e na<;e intre el ~i instanta de juc1ecatA,

c) rcprc7.entind intere!1ele panicipanlilor la proces reprezentantul nu are cum sa fie

indifcrent ta\;i de rnersul procesului ~i falii de rezultatul final allui, chiar dimpotriva reprezentantul

va fi extrem de cointeresat in obtinerea unei hot!iriri favorabile pentru eel reprez.entaL Cu altecu\'intc. reprezenlmltul judiciar u~. in ~i masurc1 ca persoana pe care 0 reprezintA, unrezultat final pozitiv. iar acea~ta., tarn indoiala. semnitica interesul procesual at reprezentantuJui pedumta judeciilii.

d) dispunind de acel~i drepturi ~i obligapi procesuale ca ~i persoana reprezentatA, cu

condi!ia cii este investit cu respectivele in modul stabilit de lege. reprezentantul judiciar se prezintaca un dublor procesual ',II participantului la proces pe care-I reprezintA, iar in acea~ calitate. din

4. imDutemicirile l'eDrezentantului in iudecatA.Formularea imputemieirilor reprezentantului in procesul ch'il este in dependenIA directa

de temeiul reprezentArii. Astfel. pentru fiecare tip de reprezentare judiciarii in procesuJ civil am putea distinge anumite reguli de legitimare a stawwlui de reprezentant ~i formulare a imputemicirilor.

Potrivit art 80 CPC. imputemicirile reprezentanwlui convenlional trebuie sa fie formulatcintr-o procW'ii, elibemtA ~i legalizalA in modul stabilit de lege.

Page 89: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

ProCurile elibemte de persoane fizice se autentifica notarial. iar in localitaple in care nu sint birouri notariale. de catre autoritalile administratiei publice locale. Valabilitatea procurii incetealA in temeiul art. 255 Cod Civil.

Procurile elibemte de c!itre persoanele juridice se contrcl.<;emneaza de c!itre administmtorulaeesteia sau 0 alta persoana imputemicitA ~i cu aplicarea obligatorie a ~igiliului.

Potrivit art 81 CPC. imputemicirea de reprezentare acorda reprezentantului dreptul de aexercita in numele reprezentallllui toate acteJe procedurdle. cu exceptia:

- dreptuJui de a semna cererea ~i de a 0 depune in judecalA.- de a str!imuta pricina la judecata arbitralii,- de a renunta total sau partial de la pretenpi.- de a majom sau reduce euantumul pretenpilor.- de a modifica terneiul sau obiectul actiunii. de a 0 recu~te. de a incheia trnnzaclie de

iinpacare,- de a intenta actiunea reconventionala.- de a transmite imputemicirile unci alte persoane.- de a ataca hotilJirea judecatoread- de a schimba modul, amina sau ~Iona executarea holAririi.- de a prezenta un titlu executoriu spre urmanre.- de a primi bunuri sau bani in terneiul hotiiririi.Drepturi care trebuie men\ionate expres. sub sanCtiunea nulitii\ii. in procur'ii.Mandatul clat reprczentantului nu inceteaza prin decesul manclantului ~i nki prin

suJ'venirea incapacitA\ii lui. ci e!.1e valabil pinA la retragerea lui de cAtre ~nitori sau dereprezentanpi legali ai pe~i incapabile.

Reprezentantullegal depune in judccatA actele ee atcstli statutUl ~i imputemicirile sale. imputemicirile date avocatului Sf a~11 printr-un OIdin scris, eliberat de biroul de avocJ\i

!iaU prin alt act prcvAzut de lege.imputemicirile reprezentantului se atestA ~ prin declaralie omlli data in judecatA

de cAire repre7entat. con!"oemnatA in procesul-vcrhal ~intei de judecatli ~i semnatli de acesta din ulTTlli sau printr-<> cerere scrisA care!"oe anexeazA la dosar (art. 80 alin. 8 CPC).

Reprezentantul care renuniA la imputemiciri trebuie sIi i~inteze all) reprezentatul, cit ~i

instanta cu eel pulin 10 zite inainte de data judeciirii caU7.ei sau de expirarea tel111CneloJ' de atac.

TEMA XI. ACfELE DE PROCEDUR.\ CIVIL.\, TERMENELE ~I SANCTIUNILE PROCEDURALE.

1. No!iunea ~ cla.c;ificarea acteIor de proceduri d\ilA.2. Conditille de \'aJabilitate ale actelor de proceduri d\ilA.3. No(iunea ~ cI~ tennenelor de proceduri d\ilii.

Page 90: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

4. CaIcuJarea tennenelor de proceduri d\iIA.5. No(iunca ~ felurile sanctiunilor proceduraJc.

1. No(iunea ~ ~ acteIor de proceduri dvilii.Procesul ci\~1 reprezintli prin sine derularea succesivii a unui ansamblu de aqiuni, numite

a'1e de procedurii eM/ii. intreprinse de c3tre in~"tan)a de judecatli ~i panicipanpi la proces. rei~nd din drepturile ~i obligapile procedurale de care diSJXln. in legiiturii cu examinarea $i !'.Oluponarea cauz.elor ci~le ~i executarea hotririlor judecat~.

in procedura ci~IA se folosesc diferite expresii reprezentind octele de procedurii: ..act procedural", ,.act proce~'UaI", ,.acpuni procesuale".

Actele de procedurii sint destinate sA impulsioneze procesul civil ~ sA determine soluponarea litigiului. In acel~ limp, acestea sint mijloace prin intermediul cMora instat1\3 ~ panicip~ Ipi la proces ~i exercitli drepturile ~ i~ onoreazii obligapile prooesuale. reflec(tneJ pozipa~i rr.ani estIirile de voiniA an) a participanplor la proces. cit ~ ale instantei de judecatA.

NOliunea de..act de procedurii" are mai multe acceppuni:I J opera(illlle juridkii (negotiwn .Iur.s), care include atit sensul de ad juridic, adicA

manif~tarea de voinlii dC!'tinatii sA produc eft.(,'\e jl.1ridice. cit ~ifaptele juridiee. adicA operapunite materiale concrete realizate de c3tre in!'tan\3 de judex::3~;i r:lJ'ticipanpi la proces.

Cind vorbim despre actul de procedurd ch~lii. in ,;ens de opero(iUM juridid, avem in .vedere in~i raportul juridic procesual civil stabilit intre instan\3 de judecatli ~ panicipantul la proces in legiiturii cu exercitarea unui drept sau executarea unei obligapi procesuale concrete.2) inscris (il1tnunentwn probstionesJ. adidi mijlocul de constatare, de dovadii a realizAriiunei operapuni juridice concrete.De aceea. la definirea corectii ~i completli a actului de procedurii ci\~11I stau ambeleaceppuni.

Actul de procedurJ civiJij este OCI!Q monifestore de voin(4 ~ flperafiulll!Q juridi.cii con.creti1JdA inJr-o anwnitIifomu'i previi2:JJ14 tk lege, reoli:tPJQ in cumd ori in codrul procesubd civil, tk ciitre instLm~ de judecoJii sou ceiIolp partidpan{i fa proces, in vetkrea prodJJcerii Ulwr efecte juridice detenninaIe.

Actele de procedurii civim dispun de ul111A!oarele trIisiituri caracteristice:. produc anumite consecinte juridiee ~ genereazii. aparitia. modificarea sau incetarea

raJX>rtului juridic procesual civil.. deruleazii intr-<> strictIi conseculi~tate prevAzutli de normele de procedurii ci~lii.. con1inutul fiecarei act este prevAzut de nol111Cle de procedurii civilii.. se exercitli intr-o anumitli formA procesualA stabilitli de lege.

Principalele categorii de acte de procedurii ci\~IA sine cererile. citatia. hotIirireajudea1toreascA. incheierea judecatorea.<cl. ordonanta judecAtoreascA etc.Fiind multe ~i diverse. actele de procedurii civilii se cIasifid dup1i mai multe criterii. Celemai imJX>rtante sin! ul1TlAtoarele:

Page 91: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

A. in dependenlii de caliktJl!Q pmoanei Sllll organuJui de fa cme emanii. deosebim:- octe ale piir{ilor (de exe.mplu: eererea de chemare in judecatli, referin\3, cerereareconvenponalA ~.a.).

- aete ale al1ar partkipallp In proces (cererea de inter\'en\ie principala ~IU accN1rie.conduziik autorita\ilor publice ~.a.).- aete ale imtall{ei de jlloecatii thntanrea. incheierca SaUl)rUomU1\;\

judeditorea.;cii).- acte/e persoalleuJr care cm/tribllie In I/ifiiptuirea jllsti{iei 1.l<lponul de

expeniz.1.depozi\iik manorului. concJuziile specialistului :>.a.).

- acte/e orgaz/euJr auxe/inre akjllstipei (de exemplu: actele execull)rului judeciilon:sc). B. Dup..'ifimlla lor. deosebim a.:te de pl\.1cedul<l:- .Icri~e. repn:lentind majoriwlca actelor efectuate in cadrul proceslui civil. rei~ind din

faptul ca principiul omlitii\ii se aplicii numai in faza dezbaterilor judiciare. in rest fiind aplicabila proredurJ serisa (cererea de chemare in judecaL hoIMrea judecatorea.'idi ~.a ).

- orale. acele acte ce se concretizeaza intr-o declaratie. relatare. proclamare vebaJa (de exemplu: raspunsuriJe la intrebarile adresate de catre in!>tanlA, declard\iile martorului. explicatiile paI1ilor. dezbaterile. pronuntarea hotiiririi ~.a.).

- lIIaterillk. care constau in efectuarea unoI' opemtiuni piocedurale de ordin material (de

exemplu: cercetarea la fata locului. inta\i~ in fata instantei ~.a.).Co Dupii nwmenJul indeplirlirii lor. deosebim acre de pl'CX.'edurii:. procesUtlle propriu-me. care se sav~ in rimpul ~i in cadrul procesului.- acte extraprocesUtlle (extraftllliciJJTe). indeplinite in afara raponului procesual. fie

anterior procesului. care mai sin! numite acre preprocesuale (de exemplu: in cazul asil;url\J;; probelor). tie dupii intentarea procesului. dar in afara acestuia Ide exemplu: expeniza judidara.

InWlIC\ia fXlr1i1or. delega\iile judeciilo~).D. Dupii caractent/juridic al actelor. deosebim:. acte ob/igaJorii. impuse in mod iperath' c.e Ie!" sa'. c~rute de un pricipiu fundamenal al

procesului civil,- acte faculJoJiJve. care pol fi realizalc 1r. iependenIA de voinlA ~i solicitarea

per.;oaneiinteresate.

in li!eratuta de specialitate pot fj intilnite ~i alte clasificiiri ale actelor de procedura civila.

2. Condi(iile de valabilitate ale actelor de proceduri dviliLPrintre condi~ile de valabilitate ale acreJor de procedura civilA intelegem acek exigell{e

stabiJiJe de lege cu privire ILl felnl cum aratii actul precum ~ con(inuul acestuia, core fihuJ intnmiJe in allSlllTlhhl, gamnJeazii va/nhiJiJatea actuln~ produdnd efecte ftuidice.

Page 92: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Condiiiile de valabilitate ale actelor de pl'CX.'edura civilA pot fi divizate in douA categorii: I ) condi~i de fonm.2) condiiii de con\inut.Pentru a produce efecte juridice. vointa piir1.ilor angajate in proces. trebuie sa fie

manifestata in fonnele stabilite de lege. Numai in felul acesta ea poote fi cunosct1A de ceilaJ~ panicipan\i la proces ~i de instan\JI de judecara ~i numai a.~tfel ea poole cOnduce la !>'tabilirea. modificarea ~u stingerea mponului juridic procesual civil.

in general. prin forma a actului juridic se intelege felul de a fi aJ mari"lfestmii de vointa sau mijlocul de exleriori7..are a voinJei inteme. Forma actului de pl'CX.'edUltt include in sine re~pectarea unor formuliill\i prescrise de lege pentru manifesrarea de vointa ~i realizarea opemtiunii juridice concrete. Formalirailie constituie elemente de detaliu care compun actul de procedura. unele esen\iaJe. allele aocesorii. dar care toate luate in ansamblu alcatuiesc forma acrului.

Fatii de aClele de pl'CX.'edura civila sin! inaintate urmatoarele condi~i de valabilitate: a) n:specatrea fonnei serise.Arele de procedura civila pot fi realizate in forma serisa, oralA sau materiala.

Respecrarearonnei scri-e rcprezinra regula genemlii. majoritatea actelor efectuate in cadrul procesului civil. liind intocl11ite in seris, deoarece principiul omlila\ii se aplica numai in faza dezbalerilor judiciare,in r.:st tiind aplicabila pl1x.'I..'dul<l scris.'i. Penffil uncle acte. legC:I penllilc' I"NI11<1 Ol<llfl ';;1\1 maleriala. ins[ll:hiar :,;i aceslea rrcbuie sa imbmcc. in \'1t1uleil leii. 0 expl\'Sic 'l:ris[l. lie prin int,\:min:a lInuiinscris. c',1I\: ar cuprinJc in inll:q;inll.' con\imllul a('tului. tie prin l'l'I1SC'ml1an:a il1lkplinirii ac.tuluirc,p...'l:ti\'. de regula intr-un prex:cs-\'ebal.

b) intocmirea in limba dc stat.c) capacitatca jurididl pt\-.:esualii a subiectlilui care exercita actul p,,:)(:esual.lI) indeplinire'd actului in tennenul stabilit de lege.e) respectareacondi\iik)r spt.'Cialc impuse de kge. pen I'll ~U1umite aelC de pl\'\..uurfl.Condipile de con\inUL sint stabililC de legisla\ia pt\x'eSuala pentru liecare a.:t in parte.

dupa cum urmeazii:. art. 103 alin. I) CPC - ('on\inutul citatiei ~i aI in~1iin\arii.. art. 158 alin. 3) CPC - cuprinsul rJponului de expenizii.. art. 166 alin. 2) CPC - cuprinsul cererii de ehemare in judecatfl... art. 241 CPC - cuprinsul hotiiririi judecatore~ti.. art 270 CPC - cuprin$UI incheierii judeciitore$ti.. art. 274 CPC - cuprinsul procesului-vebal aI ~inJei de judecatil... art. 347 CPC - cuprinsul ordonantei judecarore~ti.. ~.(l)

in cazul nerespectarii c.::ndipilor de valabilitate legea stabi1~e di\'er.oe sanciiuni.

Sanc~iunile sint previizute de lege ~i vi2.c:azii toate actele de procedura. inditerent ca aceSte'd sint

Page 93: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

emise de instanIA sau de particip;mtii la proces. Sanc\iunile Merit in finclie d~ insemniitatea fonnei

procedumle ~i de inetresul care impune re~ll1rea fonnei.Sanqiunile nerespetiirii regulilor de intocmire a actelor de procedurli sint ulTlliiitoarele: a) nulitatea actului de procedurit - este sanetiunea care inte['\.;ne in cazul actului de

procedura care nu indepli~te condi\iile prevazute de lege pentru validilatea lui. lipsindu-I total sau

paI1ial de efecte.b) obligapa de a completa sau reface aetul indeplinit necorespunz.1tor.c) deciiderea din dreptul de a efectua actul de procedurii. in .cazul in care a e~pi"'dt temenul

de procedura stabiliLd) sanctiuni specifice. de exemplu: neluarea in considerdre a ad.'iugirilor. ~ersiiturilor

sausehimbarilor din cuprinsul hotiiririi care nu sint semnate de judeciilor.

3. Notiunea ~ clasif'JC3J'e3 tennenelor de proceduri chilii.Conform ariA CPC. una din sarcinile procedurii civilc e...te de a judcca just ~ in termen

rezonabil eauzele civile. Printre alte mijloace procesuale care contrihuie la realiz.area acestorsarcini. un rol deosebit revine tennenelor pmces'Uale. .

Tennenek de procedllrii cM/ii Slllt illtervale de limp, stabiliJe de lege !iOn de ciiJre

illSfa1/~ de ftufecaJii. In ftmcpe de care existl; posibiliJatm b.'J:alt; Sllll llecesiJaJea de "'faptun a

ac{iu.niwr proceslllJle ori de survellir:e .7 clms('dll{e juridice pn!VillJlte de lege.

Natura juridiea a tennenelor de procedur;i estc de camcter public. or. panicipantii la

proces nu pot sa Ie modifice unilalcml sau prin intelegcre. Instiluirea lennenelor de pmcedura este

o abilitate legaUi sau judecatoreasca. Anume din acest ClInsidercnt (lvem tennene de procedurn stahilite de lege. iar in cazul in care nu este stahilil prin leg.:. Icrmcnul de pmccdurii se fixeaz.ii de

catre inslim\JI de judecatii (an. III CPC).Chl<;ificarea temlCnelor de pt\1Cedllr~1 are la haza mai multe eriterii.A. Dupii suhiL'Cnll ClU'e Ie slabil~1C dl.'l)sehil11lemlCl1e proceslla1e:

. legale - slabilite prin lege.

.

Page 94: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

judecito~i - in cazul in care nu C"1C stabilit prin lege. tennenul de procedura ~ lixcaza de ciitrc inSlaJlta judccatorca.<dI (de exemplu: an. 171 cre - temlCnul acordat d~ i~"1lU1!a penuu inliiturarca neajnsurilor oererii de chemare in judecatii),B. Dupii subiectele pentru care sint stabilite ~bim tem1Cnc procesuale:adresate instan\Ci de judccatii (de exemplu: art. 169 alin. 2 CPC. 171 alin. 1) ere. 242 CPC),adresate participan!i]or la prooes (de exemplu: art362, art. 402. 434, 449 CPC), adresate altor subiecte (de exemptu: art. I 19 alin. 5 CPC).....

4. Calcularea tennenelor de procedura d\ila.Termenul de p~urd ~ instituie prin indicarea unei date calendaristice. datei

comunicarii acrului de procedura. a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor ~i cert di se va p,,:xluoe. in uJtimu] caz, actul de procedum poote Ii efectuat in decur.;uJ intregii penoade.

Tennenu! de procedure !.1abilit in ani, luni san zile incepe sa curga in ziua inlCdiat urmiitoare datei calendari~ce stabilite, datei comunicarii actu]ui de procedure sau producerii evenimentului on momentu]ui care a conditionat inoeputul lui ~i expim in ziua re.<;pectiva aultimului an aI tennenului. .

Tennenul stabilit in luni expim pc data respecti\'a a ultil11Ci ]uni a termenu]ui. Daca ultima luna nu are data respectiva, tennenul expim in ultima zi a lunii. Daca ultima zi a tennenului este nelucratoare, acesta expire in urm1itoarea zi ]ucffitoare.

ActUI de procedure penuu care este stabilit un tennen peate fi indeplinit pina la ora 24 a ultimei zile din tennen. Dacii cerenle de apel sau de recUJ3, documentele sau sume!e biin~ti au fost predate ]a ofJciul ~ sau la telegnn, sau prin alte mijloace de comunicatie inainte de ora 24 din ultima -zi a tem1Cnului, acrul de procedum se considem indeplinit in tcrmen. Daca aew] de procedure trebuie efa.1Uat nemUJocit in inslan\8 judec1itoreasca on in 0 altii organizatie, teffilCnul se considem e.xpimt ]a ora care incheie programul lor sau]a care inceteaz1i operatiunile respective.

Efectele neindeplinini in termen a actului ae prooedum constau in decaderea din dreptul de a efectua aend respectiv. Astfel, potri\'it art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedum inceteaza 0 dat1i cu expirare3 tem1Cnu]ui prevazut cle lege ori stabilit de instanta judec1itoreasca GudecAtor). Cererile ~i doculOentele depuse dupA expirdl'ea tem1Cnului de proc~dum nu degreveaz1i ':Ie indeplinirea obligatiei procedurcile.

.Confonn 3It. 1]4 CPC. curgerea termenului de proct:dura se suspend1i 0 datii cusu"-pendarea pJ'OCC5U]ui. Din ziua redeschiderii procesului, termenul de procedum suspendat continua sA curgii.

La cererea panicipan~]or la proces. instanJa judecltoreasca Gudecatorul) poate prelungitennenul de procedura. iar pouivit art. 116 CPC, pcrsoanele care, din motive intemeiate. au omis

Page 95: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

tCffilCnul de ind plinire a unui aCt de procedum pot fi repuse in tmnen de catre in~'tar11ii. Cererea dcrepunere in tem1en se depune la in~tanJa judeciitorea.<ea care efectUeaz1i actUI de procedure ~i se examinea7..a in ~din\ii de judecata. Participanplor ]a prooes Ii se comunicti locul. data ~i ora ;;edin\t:!. Neprezentarea lor. in~ nu impiedica solutionarea repunerii in tcmlCn. La cererea de repunere in tem1en se anexeaz1i probele ce dovede.~ impo~ibilitatea indeplinirii actului. Totodatii. tn::'uie cfCCtUat actuJ de procedum care nu a fo~t indeplinit in tcmlen (sa fie depusa cererea, sa fie prez..:ntate actcle respective etc.). Rcpunerea in tennen nu ponte fi dispusa decit in cazul in care rJnt'~l ~i-a exercitat dreptulla aC!iune inainte de implinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua in care a CUI10SCllt sau trebuia sa cunoa<;C1i ine~tarea motivelor care ju~'tifica dep~ireatcnr1<:nului de procedure. incheierea judec1itoreasc1i prin care e,te rcspinsa ce~rea de repunere intell1lCl1 poate fi ataeatii cu reclOrs. insii. incheierea prin ,'are s-a taeut repun~rea in tcml~n nu ~ ,;upllnl.'re\.'Ursului.

785. Notiunca ~i fclurile sanqiunilor procrouralc.Ca ~i alte ramuli de drepL dreptul procesual civil dispune de propriile sanc!iuni. numite

-,"(II l('{illni procedura/e.Sam:{UlIlile pmeedliraJe Stilt unniirile nefavorabile, stahilite de nonnele

procesual cil'ile, care sun.;n pelltru .mhiecJul oh/igat In raportul procesual eM1, In caz de neUukplinirt .WI ;IIdep/inirc deft'Ctuoasii a Illlni act de procedurii, fapt care it faC£' sii 1111 intrullMscd cOIldipile pn'Seri~e tk kge pelltru vaIabilitatea lni, precwn ~ In CQZ de exercit.are aiJuzft'ii a unui drept procedural.

Defini!ia pe care 0 gasim in art. 10 alin.l) cre pcnnite identificarea temeiurilor pentnJ

aplicarea sanc!iunilor procedurale ~i anume:I) neindepJinirea unui act de procedura.2) indepJinire defectuoasa a unui act de prooedura.3) exercitarea abuzi\'a a unui drept procedural.Func{ii/e sancpunilorprocesuale sint urrn1itoarele: educativa., repara10rie ~i represivii. PrincipaJe]e feluri de sanctiuni procedurale ~int:

. anularea actului de procedure defectuo~,

. decaderea din dreplUri penuu neindeplinirea in temlCn a ace~tuia.

. obligapa de a refaoe sau de a completa aewl indeplinit cu nere~ legii.

. restabilirea drepturi]or procedurale,

. despagubirea p1ir1ii v1itiimate,

. sanctiunile pecuniare.La sanctiunile procedura]e pecuniare se atribuie amenzile jlldiciare (art. 161 CPC).

Amenzile judiciare se aplica de catre in~tanta judecatoreasc1i, in cazurile ~i in proportiile stabilite de codul de procedura civiJa. persoanelor care au savir~it inealcari procedurale, cu excep!ia minorilor care, ]a data savir~irii inc1ilcarii procedurale, nu au implinit virsta de 16 ani.

Amenda se stabi]e~te in unitAti convention ale. 0 unitate conven\ionala eSle egala cu 20 de lei.

Page 96: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Anlenzile judiciare aplicate de instan\a judecatoreasca persoane]or cu functie de mspundere din autoritl\ti]e publioe, din alte organe ~i organiza\ii se inca.<oeaza din contul acestor persoane, chiar daca autoritatea, organul sau organizapa in care activeaz1i cei sanctionali panicipa sau nl! in prooesul re.~pectiv. Aplicarea aJnenzii nu exonereaza persoana sancti<>natl\ de obligalia de a exercita aewl procedural.

Aplicarea aJnenzii se stabile~ prin incheiere judec1itoreasc1i, executotie in ~in\8 in care se examineaza cauza, la judecarea careia s-au comis incalcari procedurcile, precum ~i in ~in1i\ apaJ1e. cu in~iintarea persoanelor interesate, a carer neprezentare nu exclude SaJ1C\ionareavinova\ilor. In cazul in care aplicarea aJnenzii este exanlinata in Jipsa per.;oane]or vino\'ate, cek)r sanqionap Ii se va comunica incheierea judec1itorea.'C1i.

Confonn art. ] 64 ere, persoana sanqionat1i cu amendii poate depune in aoeei1~i instanp cerere de reexaminare a incheierii in vederea anularii on reduc...'lii amenzii. Cererea <;e depune in temlCn de IS zile de la data emiterii incheierii de sanctionare sau de la data comuniearii ei ~i ~ examineaz1i in ~il1ta de judecat1i cu citarea perso;mclor intcresate. a caror neprezentare 11;] impiedic1i examinarea. Cererea se soluponea7..1i pnn incheiere. emisa in camera de deli~rdJ'C. car~ poate Ii atacatl\ cu recurs.

De asemenea., in baza art. ] 65 CPC instanta care a adoptat incheierea cu pri\'ire Iaa/llCndii este in drept. la cererea persoanelor interesate. sa amine on sa e~lIonae exC('ut:lr~ ace~tei sanc!iuni pe tcm1Cn de pina ]a 2 luni. .

79TEMA XII. CHELTtrrEULE DE Jl'DECA TA.

I. :"Io(:iunea ~; felurilor cheltuiclilor de judecat.a. Ta.xa de !out2. Cheltuielile de judecare a caU7.ei.3. Repartizarea cheltuielilor de judecatii intre parp ~ compcnsarea lor.

I. \o(:iunea ~ felurilor cheltuielilor de judecat.a. Taxa de stat.

in cadrul procesului civil, chdnliclile de judecata se compun din taxa de stat ~i cheltuielile

Jc judecare a cauzei.Tara de stat reprezintii 0 sun13 de bani. care se determina in functie de

camcterul ~ilaloarea ac!iunii in ac\iuniJe patrimoniale. iar in ac!iunile nepatrimoniale ~i in

alte cazuri stabilite de Legca tmd ell' stat nr. 121CrXII din 03.12.1992, se determina prin propof\ii fixe stabilite.

Pemru compensarea partiala a cheltuielilor suportate de $tit in legiitum cu intaptuirea

jusli!iei, in cauzele civile legea prevede obligatia achitarii taxei de stat Taxa de stat joadi un rol

compensator pentIU intretinerea instan\Ci de judecatii ~i preventiv-educativ, contribuind la

executarea benevola a obliga~ilor ~i prevenind adresari cu cereri r.eintemeiate la inStan\Cle

judecato~i.

Page 97: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Conform art 84 CPC, se impune cu taxa de stat:- liecare cerere de chemare in judecatii (inipala ~ reconvenponala), ccrerea

imcrvenientului principal,- cererea vizind eauzele cu procedum speciala..- cererea de eliberare a orelonantei jud~ore~ti,- ccrcrea de declarare a insolvabilit1ipi,- cererea de eliberdt'C a titlului executoriu privind executarea hotaririlor arbitrale,- cererea de ape!, de recurs ~i de revizuire,- cererea de eliberare a copiilor (duplicateJor) de pe actele judecato~ti.Calcularea taxei de stat.

,'akJlU'l!a ac(iunii. Art. 87 CPC, stabil~te regulile eu privire la determinarea valorii acpunii. Astfel,putem deosebi doua reguli cu caracter general ~i anume:

a) in ac\iunile pentru plata unei sume - valoarea actiunii se determina din suma cerutii (de

eXI'I1If1II1: ill w::JtI In can Je solicitii incasarea lmei datorii in l1Iiirime de 1000 lei. I'aloarea

(/crillllii \'a cnmtitui SLUM de ~OOO lei),b) in actiunile de re\'endicare a unor bunuri - valoarea acpunii se determina din

vaJoareabunurilor revendicate (de exemplll: ooca se rel'endicii WI allto/lwbil al ciinli

mloarl! este de /50lIlii Id. mloar('(/ ac[iunii \\1 con,mtlli SWllQ de 150 mii lei).

Pentru anumite categorii de litigii patrimoniaJe acponeazJi reguli aparte in vedcreadClerminnii \'alorii actiunii:a) din -;uma totalA a obliga!iilor de plat1i pe un an - in aqiunile pentn.1 p!!ita .Jensiei deimre!inere.b) din suma totaJa pretinsa.. dar nu mai mult decit pe 3 ani - in aqiuf'lile privitoare lapl,i!ilc scadcJ1Ic.e) din suma (otala pretinsa pe 3 ani - in actiunile privitoare la pliiti tara telT.lCn ~i la plataimre!inerii viagcre.d) din suma cu care <,e m,yoreazii ori se reduc sumele de plata.. dar ou mai mult decit pcun .U1- in <K'!iunile de majordre sau de reducere a sumelorde plata.,c) din suma 100alii de plata sau a livrarilor restante, dar nu mai mull d~it pe un an - inaqiunile de incctan: a CfC<.1ufuii pla!ilor sau a livr:irilor.

f) din suma tl)tala a !:hiriei in tem~nul ramas de \'alabilitate a contmetlilui. liar nu mai mull decit pe 3 ani - in ac\iunilc de reziliere a !:ontmctului de Ic)(;'dtiune.

g) din \'aloarea clMirii. dar nu mai mica de \'aloarea indicata in inventar sau. in lipsa \',~orii. de evaillan:a fikula in kganlra eu asigumrea obligatorie - in ac!illnilc releritoan: la dreptul de proprietate aSlipra dadirilor proprietate a persoanelor fizice sau din valoarea cladirii. dar nu mai midi de valoarea indicata in im'entar - in cazlil cladirilor care apai\in persoanelor juridice.

h) din pre!ul stabilit aI terenului - in aqiunile de revendicare a terenurilor, SilU din pre\U1

Page 98: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

lui de pialii dacii pre\U1 nu a fOSl stabilitin acpunile care cons\au din mai multe preten~i de sine stiitiitoare valoarea actiunii

sedetermina din valoarea fieciirei pretentii apane.

Va\oarea acpunii se indica de reclamant in cererea de chemare in judOOIta. iar in cazul unor necorespunderi insllli1ta poote dispune, pentIU stabilirea ei, prezentarea re probe, cercetarea la fata locului sau efectuarea expertizei din colltul reclamantului.

Cuantumul !axei de stat adicii suma exacta, exprimatii in moneda nationala.. care trebui achitatii pentIU 0 cauza concret1i se determina in dependenlii de caracterul actiunii Astfel. potrivit an, 3 alin. I) lit (a) din Legea tllrei de stat, in actiunile cu caracter patrimonial cuantumul taxei de stat va constitui 3% din valoarea acpunii, dar nu mai PUtin de 150 lei de la persoanele fizice ~ nu mai putin de 270 lei de la persoanele juridice (de exemplu: in cazul in care se solicitii inca.c;area unci datorii in marime de 10 mii lei. cuantumul !axei de stat va constitui 3% din vaIoarea actiunii, adica 300 lei).

PentIU celelalte categorii de actiuni ~ cereri depuse in prima instantii, Legea tarei d£ statstabil~te sume fixe, exprimate in lei.

PentIU cererile de apel impotriva hotiinlilor jud~o~ti cuantumul taxei de stat constituie 75% din taxa de stat care a fost sau trebuia sa fie achitatii la de(XInerea actiunii in prima instan\ii.

PentIU cererile de recurs cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa de stat care afost sau trebuia sa fie achitatii la depunerea actiunii in prima instan\ii.Penml cererile de revizuire taxa de stat nu se achita.PentIU cererea de eliberare, a orelonantei jud~o~ti, potrivit art 346 CPC, taxa de stat 'se achitii in proporpe de 50% din cuantumul taxei de stat achitate la depunerea cererii in orelineaac\iunii civile.

Scutirea de plata taxei de stat.Potrivit art 84 CPC, de taxa de stat pentIU judecarea cauzelor civile sint scuti)i:a) reclamanpi in acpunile:- de reintegrare in, seJ"\;ciu, de revendicare a sumelor de retn'buire a muncii ~i in alte

revendicari Il:gate de raporturile de muncii,- ce rezulta din raporturi de contencios administrativ,- ce decurg din dreptul de autor ~ din drepturile conexe, din dreptul a.<;upra invenpilor,

desenelor ~i modelelor industriale, soiurilor de plante. topografiilorcircuitelorintegrate, precum ~i din alte drepturi a.~upra proprieta~i intelectuale,

- de inca'>Ut'C a pensiei de intre~nere,- de repara\ie a prejudiciului eauzat prin vatamare a integritf1lii corpomle sau prin alia

vatamare a siiniitatii ori prin deces.- de repam\ie a daunei materiale cauzate prio infrdC\iune.

Page 99: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

- de revendicare a repam\iei prejudicililui cauzat prin poluarca mediului inconjuriitor ~i

folosirea imtionaJa a resut>elor nalumle.- de revendicare a indemniza~ilor de protectie soc:ia1a.e) piir\ile - in cauzele privi1]d revizuirea hotiiri'rilor.d) panicipm1tii la proces - pentIU plingcrile lor impotriva inchcicrilor judl.'Catore:?li,

e) avoealii parlamentari - pennu cereriJe privind apW'area interesclor ~titionariloc al~ carar drepturi ~i lihertali con"1itu~onale au fO..1 incAlcate,

t) proc:urorul. autoritatile puhliee, organizaliile ~i persoanele fizice care, confonn legii. sint imputemicite sa adreseze in in"1anta cereri in ap1ird/'e3 drepturilor. libertiiplor ~i intere!Oe10r legitime ale unor alte pe~ ori in ap1irarea intereselor statului sau ale societalii ~ ~ depuna cereri de

eontestare a hoIMrilor inSlaJ1!e1or judecato~i.g) alte subiecte prevaz,.Jte in art. 84 CPC.Eliberarea. la cecere. a copiilor de pe actele jud~ti pennu participantii la proces se

face tarn plata taxei de stat, ins1\. eliberarea repetata de copii de pe acel~ act !Oe supune ta>.ei de ~1at.

De a<emcnea. Jegea ii rczervA judedltorului dreptul de a scuti persoana fizica de plata taxei de stat sau de plata unei p3r1i a ei, in func)ie de situapa materialA a acesteia, drept care nu se r.lsfringe asupra persoanelor juridiee. fata de care instanta poote decide aminarea sau ~onarea plAlii taxei de stat, potrivit art. 86 CPC. .

in cazul in care, la momenwl depunerii cererii, detenninarea valorii ac)iunii este dificilA, taxa de stat se pl!!~te cU aproxima~e, unnind ~ se incaseze ulterior 0 taxA suplimenwa in corespundere cu partca din valoarea acliunii, stabilita de instanta la solulionarea cauzei in fond. pennu care nu s-a pl!itit taxa de stat la momenwl depunerii cererii.

Daca.. in cadrul examinArii cauzei. i~ majoreazA pretenpile fonnulate anterior in ac)iune, reclamantul pl~ tax!! suplimentarA ~i pennu partea cu care ac)iunea !Oe majoreaz!i.Examinarea cauzei va continua dupa. ee reclamanwl prezinta proba achit!irii taxei de stat 53U a I soluponArii de c!itre instan)A a problemei privind aminarea, ~onarea achit!irii taxei de stat saumi~rarea cuantumului ei.

Restituirea taxel de stat.Confonn art. 89 CPC, ~1iwirea taxei de stat. parpal!i sau integral!!, poote avea loe numai

in urm!itoarele cazuri:a) in cazul depunerii intr-o sum!! mai f!I8Te deci"t cea prev!izut!! de legislapa in vigoare(!.C restiwie suma plAtit!! in plus),. b) in cazul refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonan)ei judedlto~ in temeiulart. 348 CPC.

c) in cazul refuzului de a primi ~ spre examinare in temeiul art.169 alin. I) CPC, d) in cazul restituirii cererii in temeiul alt 170 alin. I) $i art.171 alin. 2) CPC.

Page 100: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

e) in cazul incet!irii procesului pennu mocivele specifiCate la art. 2651it. a), b) ~ e) cpc. f) in cazul scoaterii cererii de pe rol pcntru motivele ~ificate la art. 267 lit. a) ~i b)

CPC.g) in cazul restiwirii cererii de apel ~ cererii de recurs pennu motivele prevAzute la

art.369. 408 ~i 400 CPC,

h) in cazul refuzului persoanei care a p\!itit tax!i pennu intoemirea sau primireadocumentelor pin!! la adresare in instanta judecltorea.c;cA,j) in ahe eazuri stabilite de legislapa in vigoare.Restituirea taxei de stat se efecttJeaU de c!itre organele fisca1e prin in.ennediul

Trezoreriei Centrale. in tennen de eel mult un an de la data emiterii incheierii ~i eliberarea titlului executoriu.

2. OIeItuieme de judecare a cauzel.Cheltuielile de judecat!! a cauzei se compun din sumele bAn~ pllitite de participantii la

proces. ca recompensii persoanelor care au acordat instan)ei asistenta la infliptUirea justi)iei intr-o cauz!i concrelii. precum ~i eele destinate compen.Wii eheltuielilor suportate de e!!tre inslanta la efectuarea actelor de procedur!i.

PotThit art. 90 CPC. din eheltuielile de judecare a cauzei foc parte:a) sumele platite martorilor. interpretilor, expertilor ~i ~;peciali~ilor.b) chelwielile de efectuare a cercet!irilor la fata Jocului,c) chelwielile de i~in)are ~i chemare a pArtilorin judecatA,d) cheltuielile de transport ~i de cazare suportate de p1ir)i ~i de aJ~ ~U1icipanti la proces in

IegAtum cu prezentarea lor in instan\A,e) ehelwielile suportate de cet8)enii strliini ~ de apatrizi in legiiturli cu plata

interpretului.daca tratate\e intemationale la care Republica Moldova este parte nu prev!id altfeL

f) eheltuielile de cautare a pin"tului.g) cheltuielile de efectuare a expertizei.h) cheltuielile de executare a actelor judiciare.i) cheltuielile de asi!.1enta juridicA,j) cheltuielile de declarare a insolvabilit!!lii.k) compensapile pennu timpul de munc!i pierdut,I) alte cheltuieli necesare. suportate de instanta ~ de partieipantii la proces.Nu se incadreaz!i in notiunea de chelwieli de judecare a cauzei:a) sumele ~ achitate expe~lor sau interp~lor pennu prestarea muncii care intra in

atributiile lor de serviciu. .b) desp1igubirea pennu timpul de mune!! pierdut in cazul in care se dov~ reaua

credinta cu care a ac)ionat ceaIaIt!! parte. intentind ae)iunea de judecatA,e) alte sume care rezult!i din anumite cauze. care nu se incadreaz!i in criteriile

stabilite in

Page 101: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

art. 90 CPC.Potrivit art. 99 CPC toate incheierile judeclto~ cu privire la cheltuielile de judecat!!

potfi atacate cu recurs.

3. Repartizarea cheItufeIi)or de judecati mtre PArti ~ compemarea lor.in art. 94 CPC este stabilita regula generalii cu privire la repartizarea chelwielilor de

judecat!! intre pAr1i.A~el. in.ffanp de jrukCtlla obliga partea care Q pimbJJ procesul sa pliiteosca

piir(iicare Q avuJ ci¥ig de CtIld tooIe c1,eltuie1iJe de judecoJd.

Did actiunea reclamantului a fast admisA partial, acestUia i se compen!Oeaz!i cheltUielile de judecat!! propot1iona1 pAr1ii admise din pretenpi. iar piritului proportional p1!r1ii respinse din pretenpile reclamanwlui.

in cazul mai muhor reclamanp sau piriti, a~a smt obligati ~ compenseze eheltuielile de judecatii in mod egal. proportional sau solidar, in func)ie de interesu I fiec!iruia ori de caracterul litigiului dintre ei. Dac!i unul dintre coparticipan)i a utiJizat mijloace speciale de ap!irare judiciara. eeilalti nu sint responsabili de cheltuielile lui.

in cazul in care ~i retrage cererea de chemare in judecat!! 53U renun~ la acliune pina la comunicarea e!!tre pirit a cererii. reclamantul nu beneficiaz!i de compensarea cheltuielilor sUPOrtate. Dacii el a renuntat dupa comunicarea cererii de chemare in judecatA. instanta j) obligil. la cererea pir1tului. ~ compenseze acestuia cheltuielile suportate.

Dac!i reclamantul nu~i susline pretentiile din cauza faptului ca au fo..1 sati..f3cute bencvol de c!itre piJit dup!i intentarea ac)iunii, instanta. la cererea reclamantului, j) oblig!! pe pint S.1 compenseze ace~ia toate cheltuielile de judecat!! suportate in leg!itum eu intentarea procesului. inclusi\' suma cuvenit!! pentru a~istenta juridic!!.

Dac!i reclamannll a intentat actiunea tarn a inainta in prealabil preten~i pin"tului. iar piritul a recunoscllt in judecata imepiat pretentiile, cheltuielile de judecat!! se suporta de caire reclamant.

D-dCa. la inchcierea trJ/'lZacliei. partilc ;Ill previiz1lt modul de reparrizare a cheltuielilor de judccatii. inclusiv a sumei cuvenite reprezentantlllui pentnJ asistenIA juridica. instanla solutioneaza probkma in conformit<lte cu intelegerea pfutik'r. [nsa.. daca. la incheierea mlnzacliei. parple nll au pre\'iizut modul de repanizare a cheltuielilor de judecatii. acestea se considera compensate.

Aceste reguli se aplica ~i la repartizarea intre parti a cheltuielilor de judecatA in instan\ii deape!. recurs ~i in cadrul revizuirii.

On instan!3 ierarhic superioar.'i moJifici hotiirirea atacatA sau pronun\ii 0 noua hotiirire, farjj a trimite cauza spre rejudecare, ea poote schimba corespunziitor repartizarea cheltuielilor de judecatA.

Conform an. CPC 95. instanta judeditoreasci\ poote obliga partea care a intentat cu reacredin!3 0 actiune nefondatA sau care s-a opus insistent judecarii juste ~i rapide a cauzei sa despagubea<ci cealalta parte pentnJ timpul de mundi pierdut Instanta stabil~

Page 102: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

cuantumul acestor des-pagubiri in limite rezonabile. in funclie de circum<;tantele cauzei ~i Qe remunerarea muncii din profesia resrectiva.

De asernenea. potrivit art. 96 CPC, instanla judecatorea.sdi oblig! partea care a pierdut procesul sa compenseze p!ir!ii care a avut ci~ig de cauza cheltuielile ei de asistent!i juridica, in masura in care acestea au fost reaIe. necesare ~i rezonabile.

Daca actiunea a fost intentata de 0 persoan!l sau organ in apArarea drepturilor.libertAplor ~i intereselor altei persoane. in cazul in care actiunea se respinge, integral sau paI1ial, piritului i se restituie. conform an. yi CPC. din mijloarele bugetului de stat, chehuielile de judecatA pc care Ie-a suponat integral sau partial, in acea parte a pretenpilor reclamantului care i-a fost respinsA. Jar. in caz de admitere a actiunii de ridicare a sechestrului pus pe bunuri. cheltuielile de judecatA i se restituie reclamantului din mijloacele bugetului respectiv.

Cheltuielile aferente judecarii cauzei, suportate de instanla judeciitoreasca. precum ~ taxa de S1at. de a cliror plata reclarnantul a fOS1 scutit, in baza art. 98 cpc. se incaseazA la buget de la pin"'! proportional p3r!ii admise din acpune daci pin"'tul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecatii. - .

in caz de respingere a ac\iunii, cheltuielile de judecare a cauzei suportate de instan\!i, precum ~i taxa de stat, se incaseaza la buget de la reclamant daca acesta nu este scutit de plata cheltuielilor de judecatA.

Oaca ac\iunea a fost admisa partial, iar pMtuI este scutit de plata cheltuielilor de judecatA, cheltuielile de judecare a cauzei suportate de instant!i se incaseazA la buget de la reclamant, dac!i acesta nu este scutit de plata cheltuielilor de judecara, proportional partii respinse din acpune.

TEMA XIII. ACTIUNEA CIVIL..\..

I. Nopunea ~i elcmcntde acPunii chile.2. CIlI!>ificarca actiunilor chile.3. Notiunea dreptului la acPW1C.4. Modalitiitile de aparare a pin1uJui impotriva actiuniL 5. Actele de dispozipe ale par!ilor.6. Asigurarea acPunii.

1. Nopunea ~ elementele actiunli chile.Cauzele, care se examineaza pe calea judiciara. sint diferite dupa natura lor

juridicii. ceeace determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora. Asuel, putem

spune ca.procedura civila cuno~te mai multe feillri de proc:edllri. dintre care face pane ~i

procedumCOlltencioasii. Din cadrul procedurii contencioase fac parte: procedura in

actiune ch i!a ~iprocedura contenciosului administrativ.

I Procedum de jumdiJ:(ie contencioa.~ii in acpune civi1ii este activiIatea in.~fa1,(r!i dejudecatli ~ a po:rticipan(ilor 1a proces, cu prow 1a examinarea ~ Sbhl(WnJ1Tf!(lliJigiilor civik,

Page 103: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

reg1ementatii de legi.~1a(in procesunla cnilii ~ declanFQ prin intennediul actfunii civile.

ParticularitAple procedurii contencioase in acpune civila sint urrnatoarele:a) existenta unui litigiu de drept privat,b) existenla a doua parti cu interese contradictorii - reclamantul ~ pin"'tul.c) intentarea procesului ci,il prin depunerea cererii de chemare in judecatA.d) existenta unei faze distincte a procesului, numitA faza dezbaterilor judiciare,e) existenla unei ordini de examinare a cauzei bazatA pc contradictorialitatea ~i egalitatea

in drepturi procedurale ale p!irtilor.f) incheierea unui act de procedura civila numit proces-verbal aI ~intei de judecatA.g) apararea unui drept sau interes prin punerea in aplicare a unui mecanism. numit

actiunea civilii.Astfel, specific pentnJ acest tip de procedura de jurisdic\ie contencioasa este intentarea

actiunii civile, fapt pentnJ care mai este numitA ~i procedura in actiune civilii.Procedura in ac\iune civila. dupa natura sa juridici\, dispune de un caracter

universal. Ea esterecunoscuta ca fiind procedura de bazii. generala. temelia procedurilor civile.

Celelalte feluri deproceduri au la bazA procedura in ac\iune civila ~i constituie doar ni~ de. sau

completAri dela regulile generale de judecare a cauzelor civile. De aceea. studierea procedurii in

acpune civili\e~1e utila ~i permite cuno~terea dispozipilor generale cu privire la examinarea

tuturor cauzelor caretin de competenla instantelor judecato~ti.

Oat fiiOO faptul ca acest fel de procedura are la baza punerea in aplicare a actiunii civile.evidentA este importanta acestei institutii a dreptului procesual civil.

Notiunea de ac\iune ci,'ila este una dintre cele rnai discutate no\iuni ale dreptuluiprocesual civil. Putem face di~1inctie intre dooil acceppuni ale notiunii de actiune civili\:

I) acc:ep(iullea /ni/terial . jllridic:a. potrivit careia ac\iunea civila reprezintA preten(iile

moJDiol-juridice inaintate de catre titularul dreptului subiectiv inciilcat sau contestat c!itre persoana

vinoV'dtA.2) acceptillllea proc:e~'lIa/ - jllridica, potrivit careia actiunea civila reprezintA adresarea in

instanfl tkjudecatli a titularului dreptului subiectiv incalcat sau conte~1atUnii autori (Komisarov, Yarkov),la definipa ac\iunii civile pun pe primul plan cea de-a

doua accep\iune, adidi adresarea reclamantului in in~ta de judecatA cu cerinta de a pune inaplicare fOI\3 de constringere a statului in vederea apararii dreptului silu. Adresarea reclamantului

Page 104: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

c[11re instan\a va duce la intentarea pn:x:esului civil. care va avea lex: indiferent de temeinicia

pretcn!iilor lui falii de pin". Prin umlare. aqiunca civila repre7jnIA un my70c prOf.:esum de apiirare a dreptului suhiectiv priJ/ uiJermedilll ciiruia se itU{iazii o£'liviJaJf!Q UlSftul(d de judecaJii eu privire III exomulOTe $i .~(}hlp(}/lJJTe 0 liJigiuhti.

Un alt autor (friu~nikov). pune la haw delini!ici ac~unii civile accep!iunea materialjuridica, considerind in primul rind (/("(;/11":0 eMlii ca liind preten(ia material- jurididi illmllJoJa de etitre (} pmiOQllii alJei pcrnKllle, ce unneazA aft uJlllluwla ilztro(1 ollU1lliJa ordille proeesualii. Autorul coosidera ca actiunca civila nu trebuie confundaIA cu adresarea persoanei intcrcsate in instan!a de judecalii. acea.'>1a fu~e fiind indeplinilA de caire eerereo de cI1£more ill jlldeeafii. care constituie un mijloc de imenlare a procesului civil. Potrivitlegii, orice persoana se poate adrcsa in inst.an\3 de judecatii pentru apar.uea dreptului indilcat sau contestat Anume 0 a<;tfel de adresare in judecatA a prctentiilor material juridice C\1e numitA - illtemarea ae(iwzii eM/e. Astfel, autorul citat critd ideea definirii ~unii civile ca tiind doar un mijloc de intentare a procesului civil sau de adresare cu privire la apararea dreptului. Aoeastii acceptiune nu ar permite delimitarea aC\iunii civile de adresiirile cu privire la apiirarea drepn.dui sau interesului in ordinea altor feluri de proreduri (speciala. ordonantii. contenciosului administrativ).

Orice adresare in judecatii trebuie sa fie insotiIA de inaintarea de d!tre reclamant a unor pretenpi c3tre pin'" Dadi nu smt pretentii, nu existi nici actiunea civila. Prin urmare. 0 3C\iune civiJa va constitui acea adresare in instan\<! de judecatA care este inSOlitii de inaintarea unor preten~i material juridice unei persoane ditre 0 a1tii persoana. Totodatii, prcten~ile material-juridice ale unei persoane c3tre 0 altii per.;oana pot exista pina la intentarea procesului, eit ~i in afam lui. insa dad\ nu existi 0 adresare in judecatii, nu poate fi vorba nici despre existen\<! acpunii ci\ile.

De aceea, con!inutul ac\iunii civile este constituit din imbinarea a doua e]emente. douacategorii de pretentii (cerinte): .

I) pretenJijle 11If11erial-juridice. adresate de caire reclarnant fatA de pirit, rei~ind dinnaturn inc3lc3rii dreptului subiectiv,

2) pretentiile procesual-juridiee. adeesate de ditre reclarnant insiantei de judecatii cuprivire la inlentarea procesului civil ~i examinarea pretentiilor inaintate fatA de pirit.

intreaga activitate a instantei de judecatii, din momentu] intentiirii procesului. ~ indreptatA spre verificarea temeiniciei preten~ilor material juridice ale reclamantului. iar in cazu] in care se \"01' dovedi a fi intemeiate, sa Ie admitii, in caz contrar sa Ie respinga. in ultimul caz. instan\3 nu va respinge adresarea reclamatului in judecata (pretenpile procesuat-juridice). ci va respinge pretentiiJe inaintate de d!tre reclamant fa~ de pirit.

in aceastii ordine de idei, acpunea civil!i reprezintii 0 acceppune unica. constituiIA din douii \aturi: latura material-juridicii ~i latura procesual-juridicA, ambele laturi existind intr-o unitate indispensOOila.

Page 105: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

in fine. am putea defini acpunea civi1!i ca fiind adresarea in in.wan(ll de judearJQ eu privire /a amninLITea ilztr-o anumiJjj ordine procesunlii a pretetl(iilor material-juridke ale ullci pe1'SOQIle fapi de alto. care rem/lii din raportu1111l1leriJJlliJigios.

Elementele ac(itmii eMIl' constituie acele M componente care in ansamblu cardcterizeazii strUctura aC\iunii civile ~i permit individualizarea unei. ~uni fa~ de aItele. in doctrina. nu existii 0 parere unicii nici in pri\in\<! numarului elementelor aqiunii civile. in doctrina ru~ de regula. sint e\"identiate douii elemente: obieCtul ~i temeiul 3C\iunii, 1.1 care unii autori adauga ~i cOIltinutul. in doctrina romana. sint evidentiate trei ele~nte ale actiunii: subicctell:. obiectul ~ cauza a<:tiunii civile.

O/liectul ac{iIlTIU repre-jn.tij pretell(iJJ materiJJ/-juridka 0 ree/mnanJuhli forii de piriJ. C'O,u:r(1i::Jdii ill C('1'('O de eheman ill jluJecatii. care r(7JJl1ii dill rapt,rllli moteriJJl litigills, lemeillida dirda im.ftul(ll de ft«kcata trebuie sa 0 verifice $i sii adopte IIllOtiirire ill O('est IiCIlS.

Obiectul ac!iunii nu trebuie confundat cu ohiectele (bunurile. lucrUl;!e) l1lateriale ale litigilllui. in pri\'int:1 unui obiect material (de exemplu: easa d.: locuil) se (XIt inainta preten\ii

dili:rite (de exel1lplu: re:;unoa~erea dreptului de proprietate. panajul. e\'ocuarea unui locatar. demolarea ~.a.). Obie.ctul ac~unii nu trebui confundal eu litigiul propriu zi~ ~i nici cu dreplUl subicctiv dedusjudecatii.

Potri\"it art 166 alin. 2) lit (f) CPC. in cererea de chemare in judecatii se indicl preten!iile reclal1lantului ditre pin". Conform principiului disponibili~i (art 27 CPC). dreptul de dcterminare a obk>ctului actiunii ii apal1ine in exclushitate redamantului. care poate a]ege ~ingur modalit.1tea $i mijloacelc proc:edUrd)c de aparnre. De asemenea, potrivit art 60 CPC. numai reclarnantul cstc in drept sa modifice obiectul actiunii, sa mareasca sau redudi cuantumu] preten!iilor. ori sa renun\C la actiune. Instan\3 nu este in deept sa modifice din oficiu obiectul 3C!iunii.

Temei1d OJ:{iullii reprezintii drcumsftu/{de de fapt $i de drept dUI care rewl1a $i pe carese u/tel11£iJJzii pretenpile rec/amantuilli fara de pfrfJ.

Pretenpile reclamantului rezultii din anumite fapte juridice (mcheierea unui contrdCt, inregistrarea ca.<;i\toriei, cauzarea prejudiciului. concedierea) De regula. temeiul unci ac\iuni it formeazA mai multe fapte juridice.

Circum'itantele de fapt constituie femeiul de fapf aI aqiunii ~i de regula.. sint previizute in ipotezele oormelor juridice. De aceea, pentru detcrminarea corecta a circum'itanjelor de fapt este necesar de a determina norma de drept material care reg]ementeazJi raporturile respective. Astfel, ansamblul normelor de deept material care fac referire la circumst.anje]e de fapt invocate COI1stituie fC'/neilll de drept al 3Ctiunii. Potri,;t art 166 alin. 2) lit (e) CPC. in cererea de ehemare in jude.;atii se indicA circumstalJ!ele de rapt $; de dt'ept pe care reclarnantul i$i intemeil12A pretenliile. Ca ~i in cazul obiectului actiunii. detenninarea ~i modificarea temeiu]ui aqiunii Ii IfpaJ1ine in exe]usivitate reclamantului. Din momentul in care temeiul actiunii a fost determinal, rec]amantul, potrivit art.118 CPC. va dovedi existenta acestor circumstal1te, prin prezentarea probelor.

COll(illlltul ac(iwui cil'ile este format din acpunile instanjei pe care Ie solicitii reclarnantul. De fapt acestea sint metodele de ap3raIi a dreptului previizute de art 11

Page 106: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Cod Civil. PenlIU atribuirea ].1 elementele actiunii a continutului acesteia se pronunlii mai multi autori ~i. Alpi, nuconsider§ ca este rezonabil sa impovArAm conceptul actiunii civile eu un element in plus. intrucit metoda de apiirare a dreplUrilor. stabilitii de lege. depinde aparent de voin\<! titularului.

PiiI1ile ac\iunii civile ca element aI ac\iunii civile sint invocate in special in doctrina romanii. intrucit 3C\iunea este legatA de dreptul subiectiv. aceasta nu poate Ii CO£ICI'1'UIA tarn existenta cel pupn a unei persoane care sii fie interesata in apiIrarea dreptului siiu subiectiv incalcat (subiectul acth' aI raportului rnater.:iI-litigios) ~i 0 a doua persoana. acea care a tulburat exerci~ul normal al dreptu]ui subiectiv (subiectul pasiv aI raportului material-litigios). Doctrina rusa nu recuno~te subiectele acpunii deept element de structura a acesteia. ci Ie atnooie doar func\ia de elemente de identificare a unei actiuni fa\fl de allele.

Elementele ~unii sint interdependente. Temeiul aqiunii, incadrindu-se in ipoteza normei juridice. determina natura juridica a raportului material litigios din care rezu]tii preten!ia rec]amantului. adicii obiectul acpunii. Reclamantul lrebuie sa probez.e temeiul acpunii sale. piritul trebuie informal despre obiectul ac~unii pentru a pregari obiec~ile sale. in ~ fel se repaniz.eazA sarcina probaliei. Pentru a stabili dadi dOlla aqiuni civile sint identice este necesar sa identificam elementele ac.eSlOra - obiectul ~i temeiurile, precum ~i componen\3 subiectivii raportului materiallitigios.

A~tfel. daca intr-un litigiu inlre acel~i piir1i. cu pri\"ire la acel~i obiect ~i pe acel~i temeiuri s-a emis 0 hotiirire irevocabila.. alUnci respectiva actiune nu \"a putea Ii exanlinatii repetal. Depistare3 unei atare carente la faza intentiirii procesului. duce implicit la refuzul de a primi cererea d~ chemare in judecata. ~~onform art 169 alin. I lit. (b) CPC. Dadi totu~ procesul a lost pomitgre~it, atunci in baza art. 265 alin.1 iiI. (b) cre. instanta ,'a dispune incetarea procesului.

In fine. am put~a e\"identia' unniitoarele tr3.~turi C"drdcteristice aI aqiunii civile:

a) (/c(illllea eil'ila este de conceput numai in Jegiitl.lr3 cu protectia drepturilor subiectivech'ile ~i a unor intere<e apiirnte de lege. penuu acestea calea justi!iei fiind obligatorie.

b) (/c(ilml'O eMla cuprinde totalitatea mijloacelor proce;uale organizate de legea pr(,'\:'e~uala pcntru protec!ia dreplUlui subiectiv sau altor interese care se pot renliza numai pa cale<1 ju~ti!ici.

c) ac(i/lllea cMla cuprinde. pe de 0 pane. cerinta reclamantului catre instanta de judecatJi de a primi spre examinare cauza (Iatum procesual-juridica) ~i sa se expun1l. pe de aM pane. asupm preter.!iilor reclamantului c3tre pirit (latura matcrial-juridica).

d) {/('(ill/tea ol'i(ii este uniforma. cuprinzind acel~i mijloace procesuale indiferent dedreptu' ce se valorifica.

e) aC(illnea ol'ila se individualize-dZA. devine proces. imediat ce tinJiarul dreptuluisubiectiv apeleazii la actiune.

Page 107: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

2. Clasificarea actiwillor civile.Doctrina cu~ mai multe clasifJc3ri ale actiunilor civile in functie de diferite criterii. Astfel cea mai raspinditA ~i utila cJasificare a acpunilor civile este cJasificarea procesual

juridica. avind drepl criteriu: obiectului actiunii. scopul urrrWit de reclamant ~ natura solupei instan\Ci. fa coniine UTn1A1oarele categorii de actiuni:

a) actiuni civile de reaJizare a dreptului (cu putere executorie), cArora Ie este carncteristicfaplUl c:i:- nu se pune la indoial1i existenta raportului juridic material litigios.- are drept scop confinnarea existentei sau lipsei unui drept sau obligalii. a raportului juridicdintre pitrti.- in baza hotiiririi se elibereazli titlul executoriu, avind loe executarea silita a hotAtirii.b) actiunl civile de comtatare a existentel sau lnexlstentei dreptuIuI (de confirmare).carom Ie este caracteristic faplUl c:i:

- se pune la indoial1i existenta raportului juridic material litigios,- are drept scop exercitarea coercitiv1i a dreptului subiectiv,Daca se cere confirmarea existentei unui raport juridic, acpunea in coostatare este pozitiva,

(de exemplu: constatarea patemitApi, recuoo~erea dreptului de autor, a dreptului de foJosintA a spatiului locat;v etc.) Daca se cere constatarea lipsei unui raport juridic intre reclamant ~ pirit, acliunea in constatare este negativli (de exemplu: con/estarea patemita(ii. dce/oTr11T!a nll/itatii cdWtorieL a /lnlli testament Satl a /lnlli contract etc.). - in baza hotaririi nu se elibereaza titlul executoriu, ne avind Ioc executarea silitA a hotJiririi.c) acliunl civile de colNItuire (trdtlsformare), cArora Ie este caracteristic faptul cli:- au ca scop apari!ia. modificarea sau stingerea unor raporturi material-juridice,- nu se pune 1a indoial1i existenta raportului juridic material litigios,- modilicarea sau ~1ingerea unui raport juridic nu se poate produce altfel decit in bazahotItririi judedito~ti, >- adresarea in judecata cu ac!iuni de constituire este cauzata de dive,.gen\Cle dintre pArti.- in~ta nu va putea examina ~i solutiona astfel de ac!iuni decit dacli legea prevede expresacest lucru.- prin hotiirirea instantei nu se va conlirma un raport juridic preexistent. ci se va con~titui 0~itua!ie juridid\ nou1\,- in ba7.a hotAririi nu se elibereazii titlul executoriu, ne avind loe executarea silitA a holMrii.

Potrivit art. 8 alin. 2) lit. (c) Cod Civil. hotarirea judecatoreasdi poate genera drepturi ~i ohliga!ii civile. iar art, II lit. (j) Cod Civil menlioneaz1i expres ca. drepturile civile pot Ii ap1irdte prin modifiC'.m:a sau stingerea raportului juridic. Hotarirea pronuntatA intr-o aCliune civil!i de transformare dut:c'la modifiC'dI'Ca dreplUrilor ~i obligaliilor cxistente. De de exemplu: conform art,347 alin. 2) Cod Civil. O1odul de folosire a bunului comun se stabil~1e. in caz de divergen!e. prin

Page 108: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

, hotfuire judeditorelt'iCa in halll unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor copmprietuilor.

Actillnile de l'Onstituire pot duce ~i 101 stingere.'\ drepturilor ~i obligalii1\)r dvile (de e\cmplu:

desfu~erea dl.~toriei. dud\ exista l"opii minori. nu poate fi fficutJi altfel <!loci! prin hOlanre

judecatorea.o;cli S(IU privarea de drepturi parin~ti).DlIp1I lIantrcl clrepntl/li ce se valoritica prin intermediul aC!iunii. dt:l.)sebim:

. ac\iuni peoonale.

. actiuni reale,

. acpuni mixte.Dup1l calt'a procedllmla a1ea.<:1i de parte penuu apararea dreptului

decN:bim:. acliuni principale,. acPuni accesorii,. acpuni incidentale.

Dup1l caraetenll dreptului ~i interesului ap1lrat deosebim:. acpuni individuaJe.. acPuni in ap1irarea drepturilor ~ intereSClor statului ~ socierapi,. actiuni in ap1lrdl'Ca drepturilor ~i intereselor altor persoane sau a unui cere nelimitat de

persoane.. acpuni colective,

. actiuni oblice.Clasificarea material-jl/ridiea a acliunii juridice. la baza citreia sta natura

variata alitigiilor materiale, care la lindul lor determina intentarea actiunilor in jude ata.

totodatadeterminind $i 0 diversificare afanne/or procedura/e de l11anifeSlare a (/c(ilutii in pmce.ml eMI.Clasificarea material-juridic1i a actiunii civile permite determinarea ~i aprecierea corecta a direc\iei$i volumul aparani judiciare a dreplUlui lezat. competenta generaJa ~i jurisdictional1l, componentasubiectiv1l, precum scoate in evidentA ~i s~ificul particularitJililor procesuale ale litiului dat.

3. NotilU1e3 dreptuIulla actiune.Cu privire la natura juridici a acpunii civile sin! necesare unele preciz1iri, in ceca ce

priv~ raportul dintre nopunile "drept subieetiv" ~i "ae(iunea eMlii', Astfel, nopunile de .drept.mbieetiv" ~i ..I./C(iwrea cil'i/ii', de$i sint in strinsa legatum. aparlin unor diferite ramuri de drept:drept civil (in sens larg) ~i respectiv, drepl procesual civil.

Leg1itura dintre ,4reptul subiectiv cil'il" ~i ,.ac/iunea cil'i(a" este "drepntlla ac(ilure".

Page 109: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

care constituie 0 garanlie a reali7Arii dreptului subiectiv."Dreptu//a al.'(iune" se nll$te in momentul in care este inclilcat

..drepw( subieeti\' eM/",in acest sens, art. 272 Cod Civil stabi1e$te: "tenneltul de pre.'il.'rip{ie e.\1iiKtilv'i incepe sO curga de la datu IIll$terii drcpt/l/ui la ac{illne, Drepnliia ae(ill/re se IIll$te 1(/ dllw cind perS(}(/l1a a aj/llt ,WII o'ebl/ia .'ia aj/e de.'ipre incafearca drepwl/li. I}M penuu a pune in mi$(:are formele procedurdle cealc3IUiesc conlinutul,.ac(iultii" es[e'necesara $i vointa titularului acclui drepL

La rindul sau. dreptul (a ac(illlte cuprinde in sine douil atribute OalUri) s1Tins legate intre

ele, ~i anurne:a) dreotu//a inten/JITeO. adami, care constituie /amra prrJ/:c.~Iw1-j/lridiea a dreplUlui la

actiune $i con~1! in posibilitatea de a cere in~'taI1tei de jUdeC'dta primirea cauzei spre examinare.

b) dreotu//a admiterea actiunii, care constituie lalllra materiLll-jllridiea a dreplUlui 1a

actiune ~i consta in posibilitatea de a apela la forta de constringere a ~1atului penuu a-I determina pe

debitor sa-~i execute obliga\ii1e, in C'clZltl in care pretcn!iile, se vor dovedi in fapt ~i in drept.

Existen\3 ~i valorificarea dreptll/ui la il/fellwre(/ {/('(iwlii. fie (/ drr'ptllilli la admitcrea

{/c{iwtii. este detcm1inata de inbUnirea cumulativa a uoor condi~i. Prin um1are. dco~bim:

a) crHuli{ii de il1ll'1lfare a lIcfilmii. care oonstituie acele imprejurnri de fapt ~ de drept decare dcpinde aparitia ~i valorificarea drepru/rli (a ill/eII/arc(/ ac(illllii in procesul ci"il.

.b) c(NIdi(ii de admi.\'ibili1a1e a a{1iunii. C'cIre con~tituie ace1e imprejurari de

fapt ~ de dreptde care dcpinde aparitia ~i valorificarea dre!,1ufui fa admi1erea (/crillnii in procesul civil.

Exercitiul actiunii civile cste liber in sensul cA dccl~ aCliunii nu e~1e SlJpusa unor gardlltii S.1U autorizatii prealabile nimcni neputiOO fi tras 103 raspundere pentru cA a invocat pretentii nejustiticate. cu excep!ia unor oonsecin!C pe care Ie poate suporta. Aceasta nu inseamrm insa ca oricine poate exercita actiunea. Pentm a pune in mi~ acJiune.a civiJa. este necesara indeplinireacumulativa a unorcondi!ii. numite mndi(ii de intentare a ac(iunii civile.

Conditiile de intentare a acpunii civile pot fi grupate in doua c.aregorii:a) premise{t!. C'cIre au valoarca unor cO/wi(ii de ba;Ji ~ care constituie acele imprejurari de

fapt ~i de drep! de care depinde aparifia dreptului la intentare.a acpunii.h) conditii. care cOl1~ituie accle imp~jurari de fapt ~i de drept de care depindeI'O/orificarea drep!u]ui Ia intentarea aqiunii.Premise/e dreptului fa inJmJorell QJ:FJnU stnt.

Page 110: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

I) oompetenta genera]a a instantelor iudecAtoresti, adicA aptitudine.a, recunoscuta de lege,instan!Clor judeclt~ de a infaptui justitia !\Oluponind cauza data in procedura civila (an. 169 alin. I lit. a) CPC).

2) absenta unci hOlMri iudecAtoresti irevocabile cu privire ]03 un ]itigiu intre ace~i p1ir!i. a<;upra acelui~ obiect ~i avind acel~i temeiuri sau a unei incheieri iudecAtore~ti, prin care se admite incetarea procesu]ui in legatura cu renuntarea rec]amantului ]03 actiune sau a fost intarita tranz.actia de imoacare a OOrtilor (art 169 alin. I lit b) CPC).

3) absenta unci hotAriri irevocabiJe a iudecAtii arbitra1e, obligatorie pentru p1ir1i, cu pri\;re la litigiul dil1tre ace]e~ p1ir1i, a<;upra acelui~i obiect ~i avind ace~i temeiuri (art 169 alin. I lit. (d)CPC).

4) capacitatea de folosinta a drenturilor orocedurale ci\;~ adicA capacitatea de a avea drepturi $i ob]igalii procedurale civile, care este premisa capacitapi de exerciliu procesuale chile(art 169 alin. I lit (c), art. 57 CPC).

Condi(iiJ.e de exercifiu a QJ:(izUlii cMJe sint:I) respectarea regulilor cu pri\ire la competenta iurisidictional~ adica aptitudinea.

n~unoscuta de lege, instan{ei judecAtore$ti sesiz.ate de a intaptui justitia pe cauza data (an. 170 alin. I lit (b)CPC),2) respectarea regulilor cu pri\ire la capacitatea de exerci.iu a dreDturilor Drocesualecivile, adicA capacitatea de a-$i exercita personal sau prin reprezentant drepturi]e in instanta de judecata (artI70alin.llit(c) ~art.58CPC),3.) respectarea reguli]or cu pri\;re la f( rma si continutul ce~rii de chemare in iudecata(art. 166, 167 CPC),4.) respectarea reguliJor cu pri\;re la timbrarea cererii de chemare in iudeca~ adicaachitarea !axei de stat $I anexarea cecului p]atilorefecbJate (art 84 CPC),5.) respectarea regulilorcu privire la formularea ilT1DutemicirilorreDre&ntantu]ui (art. 80$i ]70alin.llit.(e)~(f)CPC).

Premisele $i condipile de exerci~u ale acpunii chile $UprdeOuntate poarta carac1er gem'm/. fiiOO ap]i::abi1e in toate cazurile $i fonne/e procedumle de lIIall[{estare a IIc{i/lllii eMit'. inc]usiv in cazul 3C\iunii in procedura contenciosului administrdti\'. indiferent de natura litigiului material (de exemp]u: lirigiu de drept comun, litigiu de contencios adminb1mtiv.litigiu economic).

De asemcnea. legis]alia procesual-civi]a mai prevede ~i unele condi\ii sl'l'cialc, ca"~ necesit:1 a fi intnmite doar in anumite cazuri in depeOOen\1i de natura litigiului iSC'dt. De exemplu. respec;area regulilor aJ pri\ire 103 solutionarea orealabila a cauzei PC C'dle extraiudiciara. procedurj ~'tahiiita de lege penuu cauze]e de calegoria respectiv3 tlitigii de muncll litigii de contcnck)~adl11il1l~tmtiv) SilU rcs(n."Iarea unei astM de reguli. pre\3zlJle de art. 34 Codul Familiei al R.M.. care-I lip~1e pc SO! de dreptul de a intenta actiunea de divoJ1, d.acii SOli a estc gravida sau are un copit pina 103 un an, tara acordul acesteia.

Pre7..cnla sau absenta drel'm/ui fa ill1mwrca ac{iwlii. adic!1 a Janlrii pmccslIal-juridice. se verifica la momentul primirii cererii de chemare in judecata de catre instan\

Page 111: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

1i. [j1Nl unei premise sau colldi,ii constituie temei de refuz in primirea cererii de chemare in judecatii <,au ~1ituirea acesteia.

in C'dZ de absen\1i a unci prellli~e de ill1eltlare a acriullii, instanta refic:Ji In primirea cererii conform di~-pozilii]or art 169 CPC <;au fnceteazii proce.<;u1 pomit oonform art 265 CPC. dind 0 icheiere rnotivatii in ace~1 sens $i avind ca efect imposibilitatea de a se mai putea face 0 nouii cerere de chemare in judecat.ii intre acel~i pii/1i. cu privire la acel~ obiect $i avind ace~i 1el1leiuri.

in caz de ab~n\1i a unei cO/wi(ii de ill1t'11tare a ac(illllii, instanta restituic cererea de chemare in judecata conform art. 170 CPC, fie nu dO curs cererii oonform art 171 Cpc, fie SCoale cererea tk pe rol conform dispozitiilor an. 267 CPC, adopUnd 0 icheiere motivata in ~ sens. insA, pastri"ndu-se posibilitatea de a se mai adresa instan(ei cu a~i cerere dupa in]arurarea obstacolelor $i intrunirea condiliilor necesare.

Latura material-jurididi a dreptului 103 actiune se stabil~ $i verifica in cadrul examinArii in fond a cauzei. DacA oretentiile rec]amantu lui se vor dOl 'edi In (am si III drem. atunci instanta este in drept sa admita actiune.a $i satisface pretentiile rec]amantului, aceasta mnd condi~a de baza de admisibili1a1e a ac(iwlii. Conform prevederi]or an. 117 CPC: jiecare pane rrebuie sa dOl 'edeo.'iCo circW1lS1antele pe care Ie illl'Ocii drep1 femei al pre1en(ii/or $i obiec(iilor safe dacii fegea nil dispw1e altfel. Instanta de judecat1i retine spre cercetare numai acele probe prez.entate, care au. imponantA pentru pricina. Instanta apreciaza probe]e dupa intima ei convingere, intemeiata pe cercelare.a sub toate a'>peCte]e, oompleta $i obiectiva. in $Cdinta. a tuturor imprejurari]or c.auzei in ansamblu lor, c31auzindu-se de lege.

Esenta fOlTllCi judiciare de aparare constii in verific.area temeinicii in fapt $i in drept a preten!ii]or reclamantului catre pirit ~ dacA acestea sint intemeiate, instanta admite aqiunea. In caz contra!'. 0 respinge c.a neintemeiata. Instanta refuza nu in cerinta reclamantului catre inc;tan\1i de a primi cauza spre examinare, dar anume in cerin(ele reclamantului catre pirit.

o alta coOOitie de admisibilitate este intentarea actiunii in cadrul termenului de prescriptie.

Daca recllimantu] dispune de drepntl fa ill/ell1area acpunii $i de drepntl/a admiterea actiunii, atunci dreptul sau ]ezat sau contest.at va primi apararea cuvenita. Totodata. per.;oana interesatii poate dispune de dreptulla intentarea actiunii. insa ooncomitent sa-i lipsea<cl dreptulla admiterea acliunii.

De exemplu, in cazu] unci ac!iuni ce are obiect patrimonial, dreptul/a ad:mi1emJ ac(iImii se stinge prin prescriptie, daca nu a fast exercitata in termenu] stabilite de lege. Acea~ inseamna cA se stinge dreptul de a apela ]a forta de constringere a statului pentru a-I determina pe debitor sa-~i execute ob]iga~ile. Ramine vaiabiJ. insa, drepntlla ilI1l!111area ae(illllii.

Din dubla natura a oonpnutului drepntlui fa ac(iwle rezulta cA. orice adresare in instan!3 cu 0 ac!iune trebuie sa oontina. pe de 0 parte, anumite pretentii (cerinte) catre pin'\. adica cAIre 0 pe~ii concretii, pc care consiclera cA i-a ]ezat sau contestat un anumit drept sau interes, totodata. pe de alta pm1e, ~i cerinta catre in~1anta de iudecata de a primi spre examinarea c.aUl.a $i darea unei hotiitiri in vederea admitcrii sau respingerii pretentii10r sale catre pirit

AnUlne unitatea dilltre {arum ma1eriaf-juridicti a dreptului la acliune (care constitui~ cerin!cle reclamantului catre pin"!) ~i la1Uro.P/'(l('e~'lIa/-juridicii (care

Page 112: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

constituie cerin\<! reclamantului carre instanta de judccatii de a primi spre examinare amza \ in ansamhlu alcAnliesc a('(illllcn in prl)('I'Jld dl'i{.

Rezullil ca. nu se confundii ..clrepflllla ac(illlle" CU ..ac(iwwa", intrucit ..ac(illllea" este gcn\.'rdlii. ab,trdCt3. ca un tot de mijloa\.'e procesuale 1ii preexi~ indilc~i dreptului subiecti\'.

Tt )looalJ.. l1o!iul1c:3 de ,.l1c(illlle" nu cste sinonim cu ..cacrea de ('''(?/Iare ill jlldecala', imrucit au

tUnc!ii dilelite. Dreptul subiectiv 1ii ac!iul1ca ITebuie sa existe inainte de a introduce cererea, acea..;ra

tiind actul prin care se dccl~ procesul civil. actul de investire a instan!ei.

4. Moda1italile de apirare a piritului impotrh'a aqjuniLPii11ile in litigiu au posIbilita!i egalc de a folosi toate mijloacele procesuale

penbU sus!inereapmpriilor pozi!ii (art 26 alin. 4 CPo. in virtutea principiului contradiclorialitapi.

pirilUl areposibilitalea de a se apara impotriva ac!iunii reclamanlUJui. in primul rind prin

faptul cA i se aduc lacu~nt3 pretentiile acestuia ~ i se ofera dreptul de a depune referinlA (art. 185. 186

CPC).AlUnci clnd pinwl intenponeaza sa se apere cu adevW'at el poate uti!iza dOlI!

modalitati:inaintarea obiecpilor 1iilsau a OCtiunii reconvenponale. ,

Obiec(iiJe &npotmYl Dt:(iunii sUri controrgrunentele de fapt ~ de drept prin core pFriluIcombaJe preten(iiJe m:lanumJuJui. .Obiecliile piIitului Iind sa dovedeasdi cA reclamanlUl nu are dreptulla acpune nici in

sensprocesual, nici in sens material.

Obiec(iik procesrUJk sint indreptate spre combaterea drepl/lllli la intent area ac(illllii, piritul

a\'ind ca ~op sa probeze cA procesul trebuie sa fie suspendat sau sa inceteze, ori cererea s1i fie

scoa.<;1l de pe 1'01 din cauza cA nu sint respectate premisele sau condipile inaintllrii 8C\iunii. De

c\emplu: in procesul examinArii cauzei. piritul probeazA cA exista deja 0 hotarire irevocabiJ~ intr

un litigiu idenlic sau cA procesul a tast pomit 1ii esre suspnut de 0 persoan~ neimputemicitA. oriprintr-<> inchciere definiti\'~ a fost admis1i renunJarea reclamantului la 0 actiune identicA elc.

Obiec(iiJe 11U1IerioJ.e sint indreptale spre combaterea drepntllli fa admirerea ac(iUllii 1ii

\;zeazA lemeiurile de fapt ~ de drept ale actiunii. Piritul afirmA ~ incearca sa dovedeasdi ca

Page 113: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

preten!iiJe reclamanlUlui sint neinterneiate 1ii nelegitirne. adicA reclamantului nu-i aparpn dreplUriJe

fa C'dTe prclinde ~ dovezile prezentate SIDI insuficiente sau impertinente. iar nonneJe jutidice carese invoca nu sint aplicate sau interpretate corect

Potrivit art. 186 CPC, in cadrul preglltirii cauzei penbU dezbaterile judiciare. judedtorul

propune pirilUlui sa prezinte in judecata in termen probele necesare ~ ii explicA obligaJia de a

depune referillla impotriva aqiunii reclamanlUlui.Astfel. depunerea referintei este obligatorie penbU taote categoriile de cooze

judecate inordinea procedurii contencioase. in referinlA se iOOidi instanJa la care se depune, numele saudenumiTe'd reclamantului ~ revendicarile lui. obiecpile procesuale ~ maleriale penbU fiecarepretenlie in parte. probele care dovedesc acesre obiecpi. dernersurile piritului. precum 1ii alte dateimportante pcnbU solu!ionarea cauzei. La referinlA se anexeaz1l atitea copii de pe referinlA citireclamanli 1ii intervenienJi sinl Neprezentarea in termen a probelor 1ii a referinlei de cAtre pirft nuimpiedidi examinarea ~i soluponarea cauzei in baza materialelor din dosar,

Ac!iunea reconvenlional~ este 0 modalitate mai complicata 1ii mai rar aplicata de aparare apiritului. . . .AC'{illf/(!Q recollven{iona/ii coll.'ifii diIlJr-o preten{ie materitd-juridicii .~eparaJii a

pirilliluiilllpotriva redll/nantului ce unneazjj sii fie examinatii concomitent cu OJ:{iullea principalii.

Ac!iunea reconven!ional~ are caracter inciJelllal. fapt care are importan~ la ~tabilirea

competen\t:i jurisdictionaJe teritoriale. Potrivit art 172 CPC. ac!iunea reconvenlionalll poate fi

inaintata pina la finisarea examinibii cauzei in fond, dad sint respectate conditiile prevAzule de art.

173 CPC. Accs1e condi!ii semnitidi lrei cazuri cind ac!iunea reconventional~ poate fi admisi'i spre

examinare COI1\.'Omilent cu actiunea parincipaJa. judecalorul fiiOO in drept, ci nu obligat, sa 0 (aea.

Accsle cazuri sint urrnatoarele:I. dJdi aCliunea reconventionalii urmlreSle comnensarea Drelentiei initiale.

C'ompensarea se pmdUc.'e alunci cind acliunea principal~ poarti camc.'ler patrin1l)niaJ. in asernenea situatii Nt: facililata execut:\Te'J ho~rii. or, instal1!a va

Page 114: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

elibcr.1 doar un titlu e"\.'CUtoriu (posibil compcnsarea sa slinga intcgml prelenliile p1\I1i1or in liligiu. silUa!i~ in care in gt'ncre nu se elibereazil titlul e"C\:uloriu). De exemplu: locatorul cere de la 1C\.':l!ar plaia ~ntrll chiria apartamenlUlui. iar acesta, la lindul sau, solicita costul repampei capitale ~ care a fik'Ut-o.

2. dac~ admilerea actiunii reconventionaJe exclude. total sau rortial. admiterea actiunii DrinciDale.

in acest caz ac!iunile se exclud reciproc. fapt care face imposibila c"amin:lTe'.l !l)r sepamt3. or. astfel s-ar emite hotariri conttadictorii 1ii soar incalca principiul prejudiciabiliratii faptelor. in aces! C'cIZ ambele ac!iuni sint organic legate intre ele. de aceea, reiC1iind din art. 173 aJin. 2 CPC. actiunea reconventionaJ~ nu poate fi examinata sepamt. De exemplu: in cadrul examin~i acpunii de achitare a pensiei de intretinere penbU copilul minor pin"tul solicita CI.'I'Itestarea palcmitatii. sau in procesul de divort p"uitul solicita declararea nulitatii ~riei. on in acpunea de partaj a bunurilor succesomle piritul succesor legal conte~ Iegalitatea testamenlUlui.

3. dadi actiunea reconventionalll si rea initial~ sint in (,'()OC{iune. iar iudecarea lor simultanll ar duce la solutionarea raoi~ si iusta a litieiilor. De exemplu: in procesul de desfacerea a cAsatoriei pinw I cere partajul averii sau plata pensiei de intreJinere.

4. actiunea este inaintat~ in cadrul aceluiasi Iiti2iu intre aceleasi D~ni.Ponivit art 42 alin. 2) ac. actiunea reconvenponal~ se inainteaza. in instan\3 care

judecAaCliunea initial1\, indiferent de care instan~ ar fi competentA s1i 0 judece. Cererea recon\'entional~ se intoc~e poni...it regulilor generate cu pri\;re la fotml ~ conpnurul cererii de chemare in jUdeC'dt3.

5. Actele de dispozltie ale pArtilor.Parplor Ie este recunoscut dreptul de a dispune de obiectul procesului ~ de

mijloacele procesuale acordate de lege. De aceea, ele pot intaptui un ~r de acte de dispozitie, care pot fi definite ca manifestllri de voinlA ale p1\I1.ilor privind dreplUrile mareriale supuse jlldecApi ori mijloacele procesuale recunoscute'de lege. Rolul actelor de dispozipe ale p1\I1.ilor este. in primJl rind, de a pune ~t situapei litigioase 1ii a procesului diiltre ele in conditii care Ie mul\U~ deoponiv1\, iar in al doilea tind de a stinge orice posibilitate de litigiu pe viitor in leg~rii cu obieclUl cauzei respective. or, hotarireajudecAtoreasdi irevocabil~ va a\-ea puterea lucruluijudecat.

Actele de dispozipe ale p1\I1.ilor sint drepturi speciale ale ace!.'tom (an. 60 CPC). Schimbarea obiectului sau terneiului ac)iunii nu poate avea Ioc la iniliati\'a instanJei de judecata. ci doar a reclamantului. ModIfkind obJectul actiunH reclamantul !oChimbii pretenpile initialinaintate. De exemplu: solicitind initial de.ifacerea cvnIrUctlllui. redaJl/iJ1It111 cere ulterior dcdararea llillilii{ii acestllia. Important este ca toate pretenpile care au suportat modificAri sa nu depii$easc1l cadrul mportului materiallitigios care s-a conlUrat inlTe pfu1i. De exemplu: rec/tll1llllrJul care a cenll ini{ial plata pensid de illtrelillere. iar Itllerior cere lip.5ilTa piritllJui de dreprul fa Jpa(illllocatil'. 1111 se cCJJlsiderii ca $i-a l1Iocl(ficat (/C/iwl('(/. ci a iJla;IIfCII 0 nOlla ac(iwle.

Moditkarea temelulul actiunll pn;:supllne schimbarea circum.'ianlclor de tapt sau de drept pe care Ie invocA reclamantul pentru a-1ii justifica prclen!iile. De excmplu: rc:jlierca allTicipalii a contractlllili de loca(illlle la illi(iatil'a lomlontllti poote Ji

Page 115: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

C'UII::atii (Ie folosirca b,ullclili indliriat colltrur desrina(iei .mle (al1. ~~ Cod CMI) .~CIlI IIllerior ace.11a I'(JClle n!llllllla la aceastci COll:ii $; .wi illl'OCe lIeplara d,Mc', pe p(lInmml a 3 IlIIli dupe:; exp;T'CI1TCl (('17IIC!IIul"i de plalii.

Nu se con:;iderii modificare a aC)iunii. completarea lemeiului acestcia. eXlinderea sau reducerea prelen!iilor pnncipale sau accesorii. solicilarea compcnsiirii vcilorii obia:tului pierdut sau distru~. inlocuirea aCliunii in c.'O!)!\1atare prin ac!iunc,in reali7m~ Can. 60 alin. 3 CPC). De deexemplu: ,\'oli(';tit,,1 r/'illleRran'(/ la ,I'c'I1'icill. n'c/cllllilllllli lIIai ,\'olidl(i $i plata dl',~piigllbirilo,./lion/Ie 1/{!lI1nt (¥ II!H'diae nde1?itima. ori cerind desfacerea Cii'iiitOliei, ulrerior moi cere $iI'Cll1ajIl/Ol'crii.

Reclamantul poate sa modifice acliunea, adica fie obiectul. tie temeiul acesteia. Schimbarea

concomitenta a ambelor elemente semnifica inaintarea unei noi aC\iuni. care trebuie si! se supuna

tunlJU premiselor ~i condi~ilor cerute de lege. Atunci clnd se completeazA obiectul acliunii.

implicit se va impune ~i co~ temeiului 3Ce!.1eia. De exemplu: cererea de desfilccre a

cii.'iiituriei .l"e ill1en1i!ia:a pe alU/mite fapre. iar (vmpletarofiind eu .folicitarea pensiei de intre(illere

a so(ului illcapabil de mullCii. ~ mai bazeazii # pe a/te fapte juridice.Renun(l11m fa ac(inne ~1e un act de dispo;j{k uniloJeroJ a/ reelanwnJubJi care

are drept scop Uu:etarea procesuJuiin acest fel reclamantul renuntii la ac\iune atit in sens material. cit ~i in sens

p~sual.Evident renunjarea poate fi 100II11 sau partiaJ1i. Motivele renunlMii pot fi

diverse: nejustilicareapreteI1!iiJor. sau imposibilitatea de a Ie proba, precum ~i onorarea benevo]a a

obliga\iiJor de cairepint .Nu urmeaza a confunda retragerea cererii de c1tre reclamant inainte de emiterea

incheierii privind intentarea procesului. care conform an. ]70 alin. I lit (i) CPC este temei de restituire a

cererii de chemare in judecala cu toate efectele juridice care rezult!, de renuntarea la ac\iune,

admisi! de instanta de judecali, care conform an.26O lit c) CPC constituie temei de incetare a

procesului. incetarea procesului face imposibila adresarea repetata cu 0 acpune identica.

Renuntarea Ia a~une ca act unilateral de dispozipe 3p3r\ine' ~i persoanelor care pornesc

p~sul in interesul altor titu]ari in condi{iile an. 71 ~ 73 CPC. insa admiterea acestei renun!3ri ilu

duce la incetarea procesului atj)a limp cil reclamantul insu~ nu renunta.

Page 116: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

~i reclamantul nu este obligat sa explice motivele renunfArii la aqiune. instanta este

obligal3 sa-i explice consecin\C1e juridice ale respectivului act de dispozi\ie. pentru a verilica daca

acesta i1 co~entiz.eaza ~i nu-i este viciata voin{a. Renuntarea la 8C\iune trebuie exprimata in cereri

scrise, adresata instanJei. care se anexeaza la dosar. fapt menponat in procesul-verbal aI ~intci

(art121 CPC). Instanta de judecata poate ~i sa refuze printr-o incheiere motivata admiterea renunt3rii ]a actiune. daca acestaefectueaza drepturile ahor persoane.

ReculUJt1$.erea ac(iunii me un act de t/ispo'd#e uniJatera14 a pUfJuhd prill care acesla

4i exprimii acordul cu pretenfile &winJa!e de ciiJre reclamant $i care, de regulii, COlu:1i(iOneazQ

admiJJ!rm ac(iunii.in acest fel. pinrul rent.IJ!4 la apararea intereselor sale. Ca ~ in cazul renun!3rii la

3C\iunea.~ acesreia poate fj integraJa sau partiala. se perfecteazA printr-o cerere scrisa

anexata lamateria!ele. dosarului. nu inai,* de a verifica dadi vointa pititului nu este viciata

sau nu esteexprimara cu rea-vointa. in camI admiterii de c1tre instan{4 a ~i 3C\iunii de catre

pirit seva prmmta 0 hotWire de admitere a pretentiilor reclamantului (an. 212 alin. 5

CPC).Trrulzac(io tk impiit:are este un conJrru:t, care in FUrP dreptului procesuoJ civil,

estenumiJ lid de dispo:i(ie biJoJem/ii a plir(iJor prin care acesteo, fikind concesii

reciproce,aplaJled litigiul $i sting prot%fU/ civil

Motivele inLi1eierii unei tranzactii de imp1ica.re pot fi diverse. De regula, dilicu]tateaprobarii ~ nedorinta de a fi implicat intr -un proces indelungat

Plin incheierea unei tranzactii de imp4care pArple dispun nu numai de drepturile materiale

ce Ie apaI1in. ci ~i de mijloacele procesuale. intrucit tranzacpa de impacare va inlocui hotarirea

judeci1torea.-d.Drl'Ptul de a incheia trnnzac\ii de impacare apartine p4r\ilor raporrului material

litigios.inclusiv intervenientii principali. iar persoane]e care pomesc procesul din nume

propriu ininteresele altor persoane (art 71 ~ 73 CPC) nu dispun de acest drept p~sual.

Tr.mzaclia de impacare poate fi incheiata pe tot parcursul pn1Ce:;ului. chiar ~i la fazaexecutarii 11l)tiiririi.94

Page 117: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

De regula, tranzaC\ia de impacare se negociaza in afara ~intei de judecata ~i in <K.'est C3l. ~ perfecteaz1i in scris. se semneaza de ambele pW1i ~i ~ anexeazii la materialcle dosarului. Dacii tr.mzaclia de impiic'dre se incheie in cadru] ~intei de judecatJi. atunci condipile acesteia se comemneazii detaliat in p~l-vert>al aI ~dintei care se semneazll de ambele parp. Propunind pW1i1or sa se impace. judeci1torul trebuie sa Ie explice conSt.>cin\Cle juridk.'e ale acestui act p~suaJ. Conform an. 265 lit (d) cpc. instanta de jUdec-dta dispune incetarea procesului. daca confil1Tl3 0 tranzacpe de impacare mtre parp. Mai mull decil atit, judecatorul trebuie sa veritice dad prin traI1Z3C\ia de impacare nu sint afectate drepturile altor per;oane ~i daca trdl1Z8C\ia de impacare nu este expres interzisi! de lege. De exemplu: in cazurile de constatare a patemita{ii. de reparare a prejudiciului cauzat prin accidente de munca sau boli profesionale, de achitare a pensiei de intre~nere. Tr.mzac{iei Ii este re2.Crvat capitolul XX"V1l aI Cod Civil aI RM. Conform an. 1332 Cod Civil. nu se poate face tranzaqie cu privire la capacitatea persoanei sau la alte chestiuni care intereseaza ordinea publica. Tranzocpa de imp1lcare poate fi temei pentru eliberarea titlului de executare siJit!, daca ea a fOS! omo]ogata. Omo]ogarea semnifica admiterea ei de catre instanta de judecata ~i dispunerea incetarii procesului in temeiul acesteia. Dacii in baza art 133 I Cod Civil tranzactia a fost incheiata pentru a preveni un p~s, ea are puterea lucrului judecat. insa nu poate fi prezentata spre executare silitA. Daca una din pa'1i nu-~ va OIlora obligaPiJe care rezulta dintr-o astfel de tranzactie, atunci ea trebuie sa se adre<oeze in judecata cu 0 cerere pentru a pomi procedura in ordonan{4 in baza art. 345 aJin.1 lit (b) CPC.

6. Asigurarea aqiunii.in cazul in care neaplicarea masurilor de asigurare a ac\iunii ar crea dificultali

judecato~ sau ar face imposibila executarea hotaririi judeclto~, la cererea participanplor la proces, judecatorul s8u instanta peate lua masuri de asigurare a ac\iunii.

Asigurarea ac(buUi este un act procesUill pe core i1 dispune instanp fa so1k:iJarea participan(ilor fa proces in siIu.a(ia in care pot apiirea dificultii!i in solu(innarea ~ sauexeclltarea lwtiiririi or devcni imposibiM.

Asigurarea acpunii se admite in once faza a procesului.in vederea asigurarii ac\iunii,judecatoru] sau instanta este in drept:a) sa puna sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale piritului. inclusiv pc cele care

se afla la alte persoane.b) sa interzica piritului sa~ire.:\ unor anumite acte,c) sa interzica altor persoane sa\"~irea unor anumite acte in pri\;nta obiectului in litigiu.

inclusiv transmiterea de bunuri catre pirit sau indep]inirea unor alte obligapi fata de el.d) sa suspende v"1I\Zare8 bunurilor sechestrate in cazul intentarii unei actiuni de

ridie-Me asechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar).

e) sa suspende urmarirea, intemeiata pe un document executoriu. contestat de catredebitor pe cale judiciara.

Judecatorul sau instanta poate ap]ica, dupa caz, ~i alte masuri de asigurare a 3C\iunii care sa corespunda scopuri]or specificate in an. 174 CPC. De asemenea, pot Ii

Page 118: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

admise concomitent mai multe masuri de a.c;igurare a actiunii daca valoarea bunuri]or sechestrate nu ~ valoarea acpunii.

Dupa aplicarea rmsunlor de asigurdre in pri\'inta unui bun. incheierea adoptata in acest sens face opozabil sechestru] tuturor celor care vor d..~bindi \'re-un drept a.~pra bunului reSJX'CIiv. in cazul incalcarii interdicpilor. vinovaplor Ie se poate aplica 0 amenda de la 10 la 20 de unitali convenlionale. Pe linga aceasta, rec]amantul poate u:re vinova\i]or repararea prejudiciu]ui C'duzat prin neexecutarea incheierii judecatore$ri de asigurare a acpunii.

Aplicarea sechestru]ui pe buriurile organiza\iei sau ale per.;oanei fizice cu statut de intreprinz4tor. in cazul asigurarii ac{iunii. se efectueaza in um1i1toarea ordine:a) in Primu~nd, pe bunurile care nu participa nemijlocit in produc~ie: valori mobiliare.mi.iloac~ bfu1e;;ti de pe nturi. autoturisme. obiecte de design din oticii ~i alte bunuri.

b) in al doi rind. pe produsele finite (m1irfuri), precum ~i pe alte bunuri materiale care nu par1icipa nemijloci in pl'OCeSul de productie ~i care nu sint destinate utiliziirii nemijlocite in produc!ie.

c) in al treilea rind. pe bunurile imobiliare, precum ~i pe materia prima. materiale. m~ini. unelte. utilaje, instala~i. echipamente ~i alte mijloace fixe. destinate utiliziirii nemijlocite in produc!ie.

d) in aI panulea rind, pe bunurile predate unor alte persoane.Pooivit art. 176 alin. 3) CPC, sechestrdTea bunurilor se efectueazA numai in

limita valoriire\endicarilor din actiune.

in dependen{8 de masura asiguratorie intreprirtsa. judec3torul sau instanta ~inteazA,du[Xi caz. organul care inregistreazA bunul sau dreptul asupra lui.

Acceptind asigurarea acpunii. judecltorul sau instanta pOate cere reclamantului 0cau!iune a prejudiciilor care ar put.ea ti cauzate piritului.

Cererea de asigurare a acpunii se solu~onea1A de judec3tor sau de instanta care exwnineaza pricina chiar in ziua depunerii ei. lara a-I i~ta pe pirit ~ pe ceilalp participanp la proces. Plivitor la asigurarea actiunii, judecatorul sau instanta pronun{8 0 incheiere. Incheierea de a~igumre a ac\iunii se execuIA imediat, in ordinea stabilitA penbU executarea actelor judecato~i. in baza incheierii de asigurare a acpunii. judecatorul sau instanta elibereazii titlul executoriureclamantului. iarcopia incheierii de asigurdre a acpunii p"uitului..

Incheicrile de asigurare a actiunii pot Ii atacate cu recurs. DacA incheierea de asigurare a actiunii a fOS! cmisa tM1 ~irea recurentului, termenul de depunere a recursului se calculeazA din ziua in care persoana interesatA a aflat despre pronuntarea incheierii. Depunerea recursului impotriva incheierii de asigurare a acpunii nu suspenda executarea incheierii.

Masura anterioar3 de a~igurare a acpunii poate ti substituiIA sau anulata.Plin u~. la cererea participan)ilor la proces. se admite substituirea unei forme de

. a~igurdre a actiunii printr-o alIA forma. Substituirea unei forme de asigurare a acpunii printr-o alIA forma se solu~oneaza in ~in{8 de jodecatA. Participantilor la proces Ii se

Page 119: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

comunidi loeul. data ~ ora ~in\Ci de judecata. Neprezentarea lor. insa, nu impiedidi examinarea problemei.

in cazul a<;igurnrii acpunii prin care se cere plata unei sume. piritul este in drept ca, in locul masurilor de asigurare luate. sa depuna pe contul de depozit aI instan)ei suma cerutA de reclamant.

Masura de asigurcue Ii acpunii poate Ii anulatA din oficiu sau la cererea p"mwlui de ditre judecatorul sau instanta care a ordonat masura de asigurare ori de judecatorul sau instanta in a camr procedurii se at1a pricina. Anularea masurii anterioare de a~igurare a ac~unii se solu~onea1A in ~in!ii de judecatA. Participan~lor la proces Ii se comunidi locul. data ~i ora ~in!ci.Neprezentarea lor repetatli, insa. nu impiedicl examinarea problemei.

Recursul impotriva incheierii de anulare a masurilor de a~igurare a acpunii sau desubstituire a unei fOnTle de a~igurare cu 0 alta ~1Jspenda executarea incheierii. - - " ,.,

Potrivit an. 180 alin. 3 CPC. in cazul respingerii ac\iunii. masurile anterioare de a~igurare a aC\iunii se mentin pina cind hotarireajudecltoreascl devine detinitiva. in cazul admiterii a~unii, masurile anterioare de a~igurare ~i pasneaza efectul pina la executarea hotaririi judecato~ti.

Daca ho!iirirea de respingere a actiunii reclamantului a devenit irevocabila, piritul este in drept sa intenteze impotriva lui ac~une privind repararea prejudiciului cauzat prin masurile de a~igurare a actiunii, luate la cererea acestuia.. indiferent de vinov~a reclarnantului.

TEMA XIV. PROBELE!>I PROBA TIUNEA iN PROCFSl1. CIVILI. No!iunea ~I scopul probatiuniljudlciare.2. Notiunea ~ clawkarea probelor.3. Notiunea de obiect at probatiunil.4. Repartizarea sarcInII de probatiune inlre pirti5. Pertinenta probelor ~ admIsibllitatea mljloacelor de probat\e.6. FelurlIe mljloacelor de probatte.7. Delegatillejudeclto~ ~ ~ probelor.

1. Notiunea ~ scopul probatiuniljudJclare.De regula. instanta de judecatJi in cadrul procesului civil este pu.<;!i in situa~a de a

cuno~ careva circumstan\C de fapt care au avut Joe in trecut ~ mai rar se intimpla ca instanta sa ia cun~{8 nemijlocit cu anumite circumstante. (de exemplu: examinarea Ja fata locului). Aceste proces de ~re in1bradi 0 anumitA forma proc:esuala ~i este numit proba{illlle judiciarii.

in literatura de specialitate nu existA 0 opinie unidi cu privire la delinirea proba~unii judiciare. Diversitat.ea de opinii este determinatA de cercul subiectelor implkate in procesul de proba)iune, care in opinia diferitor autori difera.

Dupii parerea unor autori. proba{iunea in procesul civil este acril'itatea eXc/lIsivQ a piir(ilor. ~ pe totalitatea drepturilor lor procesua/e. care constii dill afirma{iile despre circlonstan{ele de fapt ak CtlllZei. pTell!ntarea de probe. combaterea probelor piiT{ii adI'erse. Illai/lIarea de demersllri cu privire la solicitarea probelor. participarea la cerretarea probelor.

Page 120: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Potrivit acestei opinii. conpnutul nopunii de proba~une nu include a...nel de etape precum cercetarea, verificarea ~ aprecierea probelor; care sint realizate de ditre instanta de judecata. adid! exclude instanta de judecatA ca subiect aI probapunii. acestea din Urm3 fiind doar p3r)iJe. T otodatA, art. 56 ~i art. 55 CPC aI RM prevede ca drept general aI participan)ilor la proces prezentarea deprobe ~ participarea la cercetarea 10r.1Mgind cercul subiectelor.

Dupa parerea altor autori. proba(iunea judiciarii este activitatea slIbiectelor procesuluicivil. de~uratQ cu ajutorul mijloacelor procesuaJe stabilite de lege aI privire fa stabiLirea adeviirului obiecth' despre existenfa sou ine.xistenfa anwnitor circumstan(e. necesare pentru solu{ionarea litigiului intre piirti.

Astfel, subiectele probapunii sint nu door piir1i1e, ci ~ instanta de judecata. precum ~i ceilalli participanp Ia proces: interVenienpi. reprezentanpi. procurorul ~i persoanele care pot pomi procesul in baza art. 73 CPC.

AceastA afumape poate ti preluatA numai cu anumite precizari. Instanta de judecaIA nu'poate fi exclusa din cadnJl proba~unii judiciare. dar sarcinile ~i drepturile acesteia SIDt diferite de cele ale piirtilor. ~i anume:

a) detenninarea definitiva a circum~tan\Clor care au importan)ii penbU solu~onarea justA acauzei (art. 118 alin. 3 CPC).

b) propunerea p3r)ilor ~i altor participan~ la proces sa prezinte probe suplimemare ~i sadovedead faptele ce constituie obiectul probapunii penbU a se convinge de veridicitat.ea lor (art. 118 alin. 5 CPC).

c} contribuirea la procesul de adunare a probelor. dadi p3r)i1e sau alii participanp Iaproces solicilA ajutorul instantei din cauza dificuJtAtilor inulnite (art. 119 alin. I CPC),d) aprecierea probelor dupa intima convingere, conform art. 130 CPC.Scopul probatiunii rezida, in primul rind din sarcinile procedurii civile stabilite in art. 4CPC. in mod special. scopul proba\iunii judiciare nu se reduce door la colectarea ~i prezentarea probelor, ci ~i la aprecierea acestora de c3tre instanta de judecatA, adicA la formularea unor concluzii logice care ar permite motivarea hotaririi judecato~ti.

Trebuie de repnut faptul eft. instanla de judecata nu probeaza. ci soluponeazA 0 eauza civila. insa. legaturd instantei cu probele cste dc~1 de mare penuu a afinna dl ~i aetivitatea acesteia se include in probaliunea judiciara. InUlIa participa indirect la eolectarea probelor. iar

cercetarea ~i aprecierea probelor tiind una din obligapile principale pe pan:ur.;ul procesului. in

aceac;ta ordine de idei. am putea da urmatoarea definilie:Proba{i1m«ljudidorii ate adivikJJea 1ogico-juridka pe care 0 tksfipJra

parlkipmr(ii fa proces ~ tongen(iol instonp de judecaJii, indreptoJ6 spre ajIaretl infonna(iei veridk;e despre drcrum10nfele de fapt ok apariJiei, modijiciirii ~ stingerii rrzporturilor juridice, infliptuiJii inJr-o anumiJii fOnTl/l procesUlllii.

Page 121: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Proba\iunea judiciarn. tiind un proces complex. consta din mai multe etape. consecutivitatea carora unneazii a fi respectata atit de participanpi la proces. dt ~i de inslanta de judecatA. Acestea sint:

I) detem1inarea circumstantelor de f3tJI De care se intemeiazA oretentiile si obiectiileAceastA prima etapa con.<;\A in detenninarea obiectului probatiunii in cauza

concretA.Initial. detenninarea obiectului probapunii este pus3 pe seam! pAr1iIor. Potrivit

art. 166 lit (e) CPC.care regleme:ntealA fonna ~ conpnutu I cererii de chemare in judecatA. este

prevAzut acest lucru cu referire la reclamant in art. 186 alin. 3) CPC este specificat acel~ luCIU in privinta piri'tului. T~i detenninarea definitivil a circumqantelor care au importan\il penuu solutionarea justa a cauzei revine instantei. in virtutea art. I 18 alin. 3 CPC.2) detenninarea. colectarea si orezentarea orobelor care confinna sau infinm existentacircumstantelor de fact De care se intemeiazA oretentiile si obiectiile OOrtiIor.DeIerminorea probelor consta in stabilirea surselor de infonnatie care at putea dovedi

existenta cirt:umstantelor de fapt pe care se intemeiazA pretentiile ~ obiectille pArtilor.Cokctarea probelor este realizatii de catre participanpi la proces. Rec/omarea probelor

de catre instan\il are loe in baza an. 119 cpc. in cazul in care pArtilor Ie este dificil de a Ie prezenta. ~ solicita concur.;ul im;tan!ei in acest soap. cu condipa ca probele reclamate sa fie pertinente ~iadmisibile. Aceastil etapa a probapunii judiciare nu este obligatorie.

PreZJ!ntorf!t1 probelor ca act procesua1 const! in punerea lor la dispozipa instantei.Conform an. 119 alin.1 CPC, probele se prezintil de catre pArti ~i alp participanp la

proces. ~.conform an. 185 alin.t lit b). g). h) CPC. &eeSI lucru urmeazA a fi fkut la faza pregatirii

cauzei.. penuu dezbateri judiciare. ~ nu este exclus ca ulterior. pe parcursu1 dezbaterilor judiciare.

panicipantii sa invoce anumite probe. Mai mutt deCJ1 at!'"\, potrivit art. 372 CPC. acest lucru poote fitOCut ~ 1a faza exarninArii cauzei in ape!. in recurs. conform art. 4 to CpC. fUnd admisibila doorprezentarea inscrisurilor noi in ca1itate de proba. Jar. 0 parte din temeiurile declmrii revizuirii sintindispensabillega(e de corectitudinea administriirii ~ aprederii probelor.

3) cercetarea orobelor - oerceoerea lor de catre instanta de iudecatil.Atunci cind sint cen:etate probele se aplica toate formele de percepere a realitilpi. toateprocedee logice de gindire. adica legile el1lpirice de CuJloa.,~tere. Cercetarea probelor se face doarin cadml ~intei de judecata, pnindu-se cont de principiile oralitilpi. nemijlocirii ~i continuita\ii ~i

Page 122: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

contradictorialitatii. Mijloacele de cercetare a probelor sint actiunile procesuale grape caroraprobele devin accesibile penuu pen:eperea ~i intelegerea lor de dilre instanla de judecatil ~ de catreparticipantii la proces. Fiecare categorie de probe ~ are fonna sa procesuala liP. cercetare.

4) aprecierea orobelor este etapa finalil ~ definitorie aI procesului de proba\iune judiciaJii.

Ea i~i ga.~e ref1ectare in partea morivatil a hotaririi. unde instan\8 indica .J11Otivele conc1uziilor

sale pri\ind admiterea unor probe. precum ~ argumentarea preferintei unor probe faIA de allele"

(art. 130 alin. 4 CPO. De~i. unii doetrinari exc1ud acea!o'ta etapa din. procesul proba\iunii. sintem de

parerea relor care cred ca rnm aprecierea probelor n-ar avea nici un rost celelalte etape. or. legisla\ia

procesuala stabi~e reguli generate de apreciere a probelor ~ necesitatea elucidilrii rezultatelor aprecierii prohelor in hotarirea judeditorea<d.

2. Notiunea ~ dasificarea probelor.Definilia de proM este reflectata atit in doctrina. eit ~i in legislatia procesuala. in sens larg.

probeJe in doctrina ru.c;iI sint definite ca mijloacele legale prill care se ob(in infonnafii w!ridice de.rprc cirelOnrtall(ele carr all illlp0l1Q11{O pellf7U eXlIlIIillarra OOII:1'i.

An. I 17 CPC al RM defi~ probele ca elenrell1e de fapt. dob/lldi/e lit modul previilJlt de lege. care .ren'esc la co/I.rtatarea dmollstQ/1{elor ce justijica preten(iile $i obiec(iile pOr(i/or. prrcllln $i a altor cirelll/won(e inrpo11ame pelltnl jll.rta sofll(iollare a CQII::.ei.

in sens ingu~ probele reprezjllfa illfOlma(iile pe11illellle care direct sau indirect pot conjimra .rall iIIjimra cirelOlIstall(ele de fapt. care all impo11all{O penI1U solu(ionarea jll.rtii a cau<I!i. exprinrate /ntr-o anlOlIita fonna procesllafii. care S/II/ adllli1l;.rtrate littr-o consecuti!'ilale procesuala srabilita de lege.

Probele constituie un concept unie in care se intercaleazA infonnapile despre anumitefapte ~i mijloacele prin care se obtin acestea. Natura juridica a probelor este tripl1\:

I) in primul rind. probele au un anumit COII/i1lllt - infonnapa despre circu~telecauzei.

2) in aI doilea Md. au 0 fonna procesuala. numita mijloc de proba(ie. care garanlea1! veridicitatea informapei.

in acest sens legislapa procesuaIiI civilil enumerA III111iItoarele mijloace de probape:. explicapile pilrtilor ~i altor persoane interesate,. depozipile martorilor.. inscrisurile,. probele materiale,. inregistrnrile audi()-\ideo.

Page 123: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

. concluziile expertului.3) in aI treilea nnd, probele trebuie sa urmeze 0 anumitil ordi1le de administrare

(colectare,prezentare ~ cercetare). Potrivit art. 117 alin. 3 CPC. datele obpnute co indilcarea 1egii nu au putere de probapune ~i nu pot fi puse de instanJil in temeiul hotMrii.

to aceast! ordine de idei. proM constiJuk infonntJ#a cu privire fa drcrunston{e1e de fapt pe core se in1ettreia1)J prelmfiik ~ obiec(ii1e pi1r(ilor, preaun ~ alte circwnsIrzn1e imporlon/e pentrujusf/1 so1u~nare a CtlUZei, core in ansambbJ alciiJuiesc obiectul probtJlli in CtIUlJl dati, infomltl{ie core se confine pe anumiJe supoT1uri (surse) luunite miilool% de proba(ie ~ core trebuie sa ji£. deI.ermitudiJ, cokctoJ4, prezentaJa, cocetat6 ~ apredatii inJr-o anumi/ii ordine pT'OCl!$Ull/ii stabi1it4 de lege.

Oasificarea probelor dupa diferite criterii permite studierea lor mai aprofundata, relevarea importantei lor penuu soluponarea unci cauze concrete, precum ~i a regu1i1or de apreciere a acestora. Unele criterii se referil la conlinutul probei, adica la informatia care confinm sau infilTTlA o circumc;tant!. alte criterii se referil la forma procesualil de adminb1:rare.

. 1 ) Duoilleeatura continutului orobei co faPlUI Drobant deosebim:a) probe directe - din continutul eareia rezulta cen 0 singura concluzie.b) probe indirecte - au 0 legarura multi pIa eu obiectul probapei. de aceea con\inutul

ace!o1eia poale condipona mai multe concluzii.Diferenta intre probele directe ~i indirecte este evidentA. dar aceasta nu

diminueaza din valOare<l probantil a celor din urma, or, deseori probele indirecte luate in comul pot confirma sau infinna veridicitatea unei probe directe. in concluzie. probeJe indirecte sint necesare intr-un numarmai mare instan!ei pentru a pul~ condiliona anumite concluzii, ceea ce face ca ~I sA dureze mai mult

2) DuIXi modul de fonnare a continulUlui orobei (adica a infonnatiilor d~-pre anumitecircum~tanle) dC{"><,ebim:

a) probe primare - care implica un raporL 0 interactiune directA intre circumstantA ~sursa probatiei. De exemplu: inscrisuri in original. depozitiile martorilor oculari.

b) probe secundare - care implica un raport indirect intre sursa probatiei ~i fapta produsA ~i au drept continut infonnatii ce provin din alte surse. De exemplu: copiile de pe inscrisuri. depozi!iile martorilordespre ce-3o auzit de 1.1 aile per.;oane.

3) Duoo sursa orobatiei deosebim:a) probe personaIe - explicapile p8r1ilor ~i altor persoane interesate. depozipilemanorilor, concluziile expertului.b) probe materiaJe - inscrisuriJe. probele materiale ~ inregist$1e audio-video.in doctrina se discuta inca despre corectitudinea acesteia clasificari, cornplicat! mai

alesprin subdivizarea probeIor personate in verbale ~i scrise.4) Duoo.locuI de fonnare a crobei deosebim:

Page 124: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

a) probe judidare - care se constituie pe parcursul examinArii nemijlocite a cauzei. Deexemplu: depozitii1e martorilor. explicatiile pm,ilor. prezentarea ~ examinarea inscrisurilor,

b) probe exfnVudidare - care se formeazA in afara ~tci de judecatl. De exemplu: in procesul asigurnrii probelor audierea martorilor este tacutA de aitre notari. reprezet1tanp ai misiunilor diplomatice sau in procesul delegatiilor ju~.

3. Nopunea de oblect aI probatiunJI.m doctrinii nu existii un concept unic aI obiectului probapunii. Unii 3otori afinnii di

obieclUl probapunii it formeazii totaIitatea faprelor juridice 1.1 care fac referire pAr1ile in pretenpile ~ obiecpile lor. Altii, sint de piirerea ca ~ alte circumstante pot fi irnportante pentru solutionarea justii a cauzelor. Aceastii. uItirn1i piirere 0 regiisim in art 117 alin. I) CPC. AstfeL am putea da. UITI13toarea definipe:

Obiect1d probafiunii repmjnJ4 ansamblul ciraJmstDnfelor de fopt pe core se intemeiaz4 pretenFJe Ii obkc(iik piir(ilor, precum Ii alJe drcumsfJJn{e impoT1llnJe penJru justJl solu{ionareacauzeL

Conpnutul obiectului probatiunii este format din mai multe categorii de circumstante ~

anume:

I) cirr:umst1zntele de fapt cu CtlJTJdo juridic moIeriol.De exemplu: in art 41 Codul Familiei sint enumernte temeiurile declaJirii nulitApi

ciisiitoriei, in art 67 Codul Familiei sint enumerate temeiurile de dedidcire din drepturile piirin~. in m1. 906 Cod Civil sint enumerate temeiurile rezilierii contractului de locatiune din inipativa locatorului. .

Aceste circumstante constituie baza obiectului probapunii ~ necesilii. a fi neapiirat conslatate ~ elucidate pc de plin in fiecare cauzii, in caz contrar va exista terne! de .Ci'i3re a hotiiririi de catre instanta de apel sau recurs (art 386 alin. I lit (a) CPC, art 400 alin. I) lit (a) cpc). Ele sint unanim recunoscut ca element aI continutului obiectului probatiunii, spre deosebire de celelalte circum\1ante. care nu sint recunoscute de aitre top 3Otorii. De aceea ele sint numite circumstante faCtlltatil't' sau de ajutorare, deoarece ele au loe ocazional, intruCl"t in anumite cauze putind sA

lipsea<ci.2) cirr:urm1JJn(ele defaptfacu1Jo/ive sau de ajutorare, care cuprind in sine:a) faptele probatorii - circumston(ele de fapt, CI1Te dupii ce ror fi stabiJiJe de ciiJre

illstan~ de judec:atii ror fi uJi/i2pJe pentru dovet:lina circumsfJJn(elor de fapt care constituie ohiectul pmha{iunii.

De exemplu: in c;lZUl actiunii de reparare a prejudiciului material. obieclUl probaliunii va fi con~tuit din unniltoarele circum..;tante: I) acpunea ilegalii a pirirului, 2) prejudiciul cauzat

Page 125: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

reclamantulJi. 3) legalUra cauzaUl Daca instanta va constata ca pml\ll 1.1 momentul cauzarii

prejudiciului se afla cu tOlllI intr-un ;tlt loe . circumstantA de fapt care nu face p;U1e din obiectul proba!iunii, insii odalii stabililii va servi ca dovadii a inexistentei uncia dintre circum\1antele importante \?Cntru solutionarea cauzei - lipsa actiunii ilegale. Or. in cazul 8C!iunii de constamre a palemiliipi. pinrul dov~e faptul atliirii sale peste hotare un timp indelungat (3 ani), ceca ce va duce 1.1 excluderea posibilitJItii ca el o1e taliil copilului.

b) ciraun.VfJJn{e de fapt ell ctDTJJ:ler juridiJ: procesual.Sint faptele care au semnificatie exc1usiv procesualii ~ de care este legalii exercitarea dreptul 1.1 inlentarea actiunii. Premisele ~ conditiile de exercitare a dreptUlui la actiune sint prev1lzute in art 169 ~i 170 CPC, existenta airora instanta trebui sA Ie verifice indiferent de 80licitarea p;1rtilor. Jar dacii va fi necesar de a constata respectarea anumitor premise sau condipi (de exernplu: respectarea procedurii prealabile), partea respectiva va trebui sA dovedeasd aceastJi circumstantA de fapt. astfel obiectul probapunii IMgindu-se.

Tot de aici fac parte ~ dmunstantele de /apt necesare aft stobi/ite pen!nl adoptarea unei illcht'ieri cu priviJe 1.1 unele chestiuni adiacente exarninarii pretenpilor de bazii. De exemplu: in cadrul uneiactiuni civile, reclamantul 801icit1 punerea sechestrului pe un bun imobil in calitate de masuri de asigurare a actiunii. m cazul dat instanta va trebui sA constate existenta circumstantelor care justificl aceast! cerere a reclamantului.

Sint numite circumstante facu/tatil'e SOli de ajutorare. deoarece ele au loe ocazionaJ. astfel in anumite cauze purind sA lipseasca. spre deosebire de circum<;tantele care au importanIA material-juridica. in lipsa carora nu poote fi 8OluponatA pricina concret1, iar importanta lor este mai redusii dedI cea a faptelor cu caracter material juridic. ~ totu~ prezintii importantA pentru justa 8Oluponarea a cauzei. Unii autorii nu recunosc circumstantele facultative ca parte a conpnuttJlui obiecru/ui proba{iunii j/ldiciare. dar pentru a contura ansamblul circumc;tantelor care constituie obiectul de cun~ a instantei utilizeazii nopunea de limite/e probafi/lnii judiciare.

Determinarea corectii II obiectului probapunii inseamnii predarea directiei corecte a procesului de colectare ~ administrare a probelor. Astfel este important de ~ut cum trebuie sA aibii loe determinarea obiectului probapunii ~ cine lrebuie sA fadi acest lucru. Deosebim douii surse deformare a obiectului probaliunii:

a) temeiul actiunii ~ obiectiile inaintate.b) ipoteza ~ dispozipa normei de drept material ce urmeaza a ti aplicatii.Plin unnare, initial determinarea obiectului este tkulii de piir!i (reclamantul - in cerea de

chemare in judecat1, iar pirirul- in referintA), ill<;/i rolul decisiv iI are instanta. Potrivit art 118 alin. 3) CPC. circumstanrele mre au impol1an(D pentnl justa so/u{ionare a calt;ei sint determinate dejinitil' de in.rtanta judec:dtoreascti pomind de /a pretel1{iile ~i obiec:{iile pdrtilor ~i ale altor participan{i fa proces. precum ~i de la normele de drept material ~i procedural ce urmea!Ji a fi aplicate.Modificarea obieclUlui probatiunii pe parcursul procesului poote avea loe in legiiturii cumodificarea temeiului acpunii sau modificarea cuantumului pretenpilor.

Page 126: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Existii anumite circumstante de fapt care nu necesilii efectuarea activitiitii procesuale deprobaliune, ins!, care pot fi puse 1.1 baza hotMrii. Acestea sint:I) faptele de notorietate publici (notorii).

Art 123 alin. I) CPC stabll~ ca nu se cer a fi stabilite circumc;tanlele pc care instanta lea declarat unanim cunm:ute. Sint fapte pe care Ie cun~ toatii lumea, inclusiv judeaitorii. De exemplu: actele de terorism din II septembrie 2001, contlictul armat din 1992 din Transnistria.careva calamitii!i natumle.

Timpul afeaeaza camcterul notoriu al anumitor fapte. Legea of era instantei dreptul de adeclard anumite fapte de notorietate public;'\. rcmarca care Unneaz3 a fi fiicuta in hotfuire.2) faptele prejudicial stabilite.Potrivit art. 123 alin. 2) CPC. faplele .11Obilite printr-o lIolarire judeciiloreascairel'(}cabiki intr-o pricinii c:iI'ilii .rolu(ioIUlla anterior in install(a de drepl COI1IWI sou .fpecialill1la sun obligatorii pelltru im1al1(a care judecii pridllQ $i nu se cer aft dovedile dill IIOU $i nid IIU pOlft cOIrte.ftale la judecarea Wlei aile cau::.e civile La care partidpii acell!a$i persoane. Aces! cardCter este determinat de puterea lucrului judecat aI hotaririi ju~ definitive ~i irevocabile.

Potrivit art. 123 alin. 3) CPC, sell/il/(a prollW/(a/ii de instanJa judeciiloreasca ilrtr-o cauza penalii $i Ju}tiirirea organului de unllarire penulii pril.ind incetarea unniiririi pellOle. ral1wse irevocabile, sint obligalorii pell11U Ul11011(a cllemaliisa.reprmuul(e asupm efectelor juridice cMle ale adelor persoanei unpotrim careia .NI prOlIlIl1(al .'iellfin{a sau hotiirirea rounai daca ace.rle lll.'le au al'W Ioc $i IUJ11llli illl11iisum III care aufo.11 siilll~ite de persoana in cau:ii.

Potrivit art. 123 alin. 5) CPC faptele constaiate printr-un act aI autoritJi1ii publice nu au pina la judecata putere pentru instan\1i ~ pot fi contestate in condqiile legii. lar, faptele invocate de una din parti nu trebuie dovedite in masura in care cealaltil parte nu le-a negat.4. Repartizarea sardnIi de proba(iune intre pit1i.Sarcina proba{illnii repreVntii obligapa piir(ii de a dovedi anumite CircwrtrfaJl(e de

Repartizarea sarcinii probapunii indica pe seama cui este pusa aceasta obligape. Potrivit regulii generale, prevazute in art. I 18 alin. I) CPC, ji£core pat1e in proces trebuie sa dovedeascii drCums/all(ele pe care Ie illvoca drepl lemei aI prelen(iikJr $i obiec{iilor sale. dacii legea IIUdispWle altfeL

Astfel, dadi una din parp face 0 anumita afirmape cu privire la 0 circurnstan\1i de fapt, care-i justifJdi pretenlia sau obiecpa. atunci aceasta parte este obligatA sa dovedeasca. existen\3 circurnstantei de fapt invocate, in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit ~ nu va putea fi pus la baza hotaririi. Sarcina proba~unii nu se Iimitea7A doar Ia etapa coIectarii ~i prezentiirii probelor in instan\3 de judecatil, ci se rasfiinge ~i asupra examinarii ~i aprecierii lor de c3tre jucIecator. Regula generaIa este aplicata daca pentru anumite categoni de cauze legea nu prevede altfel.Exceppa de Ia regula general! 0 gAsim in art. 24 a1in. 3) din Legea COI/fcnciosuilli

Page 127: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

administratil'. in care este stabilit ca la examulOrea in instan{a de contencios administrativ a cererii'" 1/1 anulare a actului administratil'. sarcUIO proba(iunii esre pusii pe seamii pirfrului, iar In /1lOlerie

de despiigllbire, sarci110 proba(iunii rel'ine ambelor piirrLAlte exceptii. de la regula generaIA cu privire la repartizarea satcinii probapunii intre

P3J1i,au loe in cazulprewlll[iilor.Prezumpo rqRY!lPl1ii eliberarea piJr1ii, in favoarea careiJl eo este pm'ii:wJii, deohligapo de a dovedi allwnUe CircwnsfaJl(e de fapt pe care Ie illl'OCa.Astfel, in cazul prezumpilor 0 anumita cin:urnstantA de fapt este invoeata de una din

pilJ1i,dar dovedirea ei este pusa pe seama celeilalte paJ1i. Deosebim prezumtii legale ~ de

faptDeexemplu:- art. 47 alin. 3) Codul FamiJiei, prezumpa de paternitate a so\Ului: copilul na.'iCUt

dinparin~ cl.;;1toriti sau in limp de 300 de zile din mornentul desfacerii casatoriei.

declararii casatorieil1ule sau dcce~lui SI,)!ului. are ca lata pe so\U1 (fO~1u1 sot) aI rnan'lei copilului. dadi

nu a fost stabilitcontnuiul.- an. 305 Cod Civil, prezum~a proprieta~i: posesorul est prezumat proprietar al

bunuluidaca nu ~~te dovedit ':3 a inceput a JX>~ pentru altul.- art. 306 Coo Ci\'il. prezumtia de posesiune neintrerupril

- art. 307 Cod Civil, prezum~a bunei credinte.- art. 346 Cod Civil, prezumtia egalitatii cotelor paJ1i ideale din proprietate comuna in

devaJ~ie,.. art. 10 II Cod Civil. prezum~a pierderii inc3rcaturii.Prezumliile, potrivit art. 123 alin. 4 CPC. pot fi contestate conform regulilor genernle de

probatiune, ceea ce ar insemna ca. partea in defavoarea careia se instituie prezum~a poate aduce probe care, administrate fiind conform legii, vor dovedi vice-versa. Mai mult decit 00') instan\3 are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezumate.

5. Per1inenta probelor ~i admisibilitatea mijloacelor de probatie.in cadnil examinarii unei cauze civile concrete, procesul de proba~une necesita

respectarea regulilor privind pertinenta probelor ~i admisibilitatea mijloacelor de probapune.

Potrivit art. 121 CPC, instanta de judecata retine .<;pre examinare ~ cercetare numai probele per1inenle care conftrmii, comba1 ori pWlfa indoiald COII£b.qjj!e referiJoare fa emten~ sau inexisten~ de circumstan{e, imporfaJ11e penl1u sohlponareajustii a cauzei.

Page 128: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

AceastA norma este adresata instantei de judecata, or, celelalte subiecte ale procesului de probapune pot da ~ in determinarea pertinentei. Pertinen\3 probelor presupune pe de 0 pane cercetarea tururor probelor necesare examinarii ~ soluponarii cauzei civile, pe de alta parte excluderea probelor care nu au legatura cu cauza, astfel probele trebuie sa fie necesare ~i importante pentru cauza data. ~, legea specifica ca instanta ..retine sore examinare si cercetare", nu inseamna ca despre probele impertinente nu se porne~ in hotarirea jucIecatoreasca. Conform art. 241 alin. 4) CPC, in motivarea hotaririi se indica "argwnentele invocate de instanfii La respingerea unor probe ", iar acestea pot fi respinse ~i din cauza impertinentei.

Legea nu poate prevedea probele pertinente pentru fiecare cauzA concreta, de aceeaprocesul de calificare a unei probe ca fiind pertinenta trece prin 2 etape:I) in primul rind, din normele dreptului material se determinA obiectld proba{ilmii,2) in aI doilea rind, se decide in ce masura proba sau probele administrate pot confuma.combate on pune Ia indoialA faptele ce forrneaza obiectul proba~unii.

Prin urmare, pentru a de termina dadi 0 proI:JA este pertinentil sau nu, trebui sa clarificam care circurnstante pot fi dovedite cu ajutorul acestei probe, dupa care verificam dadi aceste circurnstante fac parte din obiectul probapunii in cauza data. Astfel, prin pertinen{i1 se subintelege legiilum cauwki intre con{inutul probei (informatiei) ~ obiectul proba{iunii (circ:urnstantele de fapt care necesita a fi dovedite).De exi!1nphl: drept nlOtil' de evacuare din apal1ament este invocat compol1amelllulamoral aI piritul.ui dintr-un al1locaLPertinen\3 probelor presupune nu numai excluderea probelor care nu au 1eg1itur3 cufapt.'.cauzaa.

De exemplu: 111 cowl in care /110110ri a produce/'ii unui accident rutier au fast 100 de pe/'soolle. care Sint gala sa depllJ/ii miil1l/ri~ imlallfei Ii va ft sl/ficiclrt sa audiel£ cf{iWI dilll1lO/10/'i pellt/l/ a COIWafa existell(a circwnslall(elor unpol1a/1le penml solu(iOllOrea cauzei.

Daca pertinell(a probelor se referii la calitalea cOIl(inu1lllui acestora, arunci admisibililalea mij/ooceill/' de proh(/{il/lle are incidentil a~upra formei procesuale de administrdre. adica asupra caracterului mijloacelor procesuale de proba~une, adica nu se refera la con~nutul probei. la informapa pe care 0 utilizam, ci la mijloace de probaliune. Regula cu privire la admisibilitate se contine in art. 122 alin. I) CPC.

AdmisihiJiJaka my7oacl!klr de proha(iune rl!preWltii amdifia plltrivit ciireia, circWIISfaJl(ell! cauzei care tlY!huie sa fre dovedite prill anumUe mijkKlCe de probapune, expres illdkate ill lege, llU pot fi dOl'edite prill 'alle mijkIQa dJ! pmhafWne, ell respectareo regulilor (1l pri~'irl' fa colectarea, pre:.('1!/area ~ adlllini~trar('a Illr.

Docninarii procesual~ sint unanim de acorcl ca. admisibi]itatea prohelor este 0 nopune care senmificl formal corespw1derea .rursei de infon/Il/(ie $i a formei proc:eslIllle a acesteia t'xigen(l'lor le~(/Ie.

Adl1li.l'ibi/iratea probelor in procesul ci\'il depinde de intluenta pe care 0 are nonnele dreplUlui material, civil in special. asupra procedurii. Regulile de admisibilitate sint preluate din dreplUl material. de aceea art. 122 alin. 2) CPC stabil~

Page 129: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

ca ..admisibi/irareo probelor se determinii ill emifonl/irare clliegea in \'igoare la momellt/II eliberiirii lor. ..

in ceea ce priv~ regula admisibilitApi. necesitA a fi respectate douii condipi:I) conditia utilizarii numai a miiloacelor de orobatiune orescrise de Ieee oenb1J

dovedirea circum~telor resoective (admisibilitate DOzitiw) sau interzicerea utiliziirii unor miiloace de orobatiune (admisibilitate ne23!ivii).

ContinutUl nonnelor de drept material cu privire la admisibilitatea probelor se reduc la

urmatoarele exigente: .a) admiterea tuturor miiloacelor de orobatie oreviizute de Ie!!e. cu exceotia deoozitiilormartorilor.

De exemplu: leges prevede necesitatea fonnei scrise simple pentnl arvunA (art. 63 I alin. 2) Cod Civil). contractul de insb'iiinare a unui bun (de regulA, mobil) cu conditia inlJ'etinerii pe vial! (art. 840 Cod Civil), contractul de administrare fiduciarii (art. 1054 Cod Civil), contractul de depozit bancar (art. 1223 Cod Civil), contractul de credit bancar (art. 1236 alin. 2) Cod Civil), contractUl de asigurare (art. In alin. 3) Cod Civil). fn toate aceste cazuri, daci nu s-a respeo.;tat forma simpJa scrisii, nu se va putea cere proba cu marteri in caz de litigiu. De asemenea, nu pot fi inlocuite prin proba cu martori actele de fondare a persoane]or juridice.b) admiterea dear a inscrisurilor de 0 anumitA formA si un anumit continut. celelaltemiiloace de orobatie fiind excJuse.

De exemplu: certifJCatul medical sau hotMrea comisiei de atestare trebuie sA constate cii saJariatul nu corespunde functiei depnute sau muncii prestate (art. 86 alin. I) lit. (d) ~ (e) Codul Muncii, iar SIarea de ebrietate la locul de munca se va constata prin certificatul eliberat de institUpa

. medical!! competentA sau prin actul comisiei formate dintr-un numAr egal de reprezentanp ai salarialilor ~i ai angajatorului (art. 76 lit. (k) Codul Muncii). Pentru cJauza penalii (art. 625 alin. 2) Cod Civil), garantie (art. 636 Cod Civil), franchising (art. 1172 Cod Civivl), nerespectarea fonnei scrise semnifica nulitatea ca sanctiune.

2) conditia resoectArii remJlilor de orocedurii cu orivire la Drivire la colectarea. orezentarea si administrdrca lor.

Potrivit art. 122 alin. 3) CPC. .re cOI1~iderii inadmisibile probele obfinute cu incii1carea prel'ederilor leg;;, Clun ar ft indut:erea in eroare a paT1icipanllllui la proces. inc/teierea actului de nirre 0 pers()(lIIii neimpllremicitii, incIteierea defecmlXlSii a actului de 'procedurii, alte acPWti iIe~ale, De asemenea. inadmisibile se vor considera probele care, ~ dovedesc circum~tele cauzei, au fast colectate. prezentate sau administrate cu inciilcarea regulilor.Alaturi de pertinenlii ~ admisibilitate, deosebim $i alte condiPi. (~ali~p) ale probelor $ianume veridicitatea ~ suficienta. .VeridiciJaJea e!I'te «ell CllIiJoJI! a probe~ caraderiqrt/i prin preciW ~

corecti1luJineadetenniniirii circumstan(elor importante penJru soIu(ionarea cauzei,A veri fica veridicitatea probei. insemnA a verifica daci informapa fumizatii

corespunderealitA\ii. Aprecierea veridicitAtii se face dupA urm!itoarele reguli:I) cste veridica proba ob\inutA dintr-un mijloc de probapune care inspirii 0 mare

Page 130: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

incredere,2) vcridicitalei1 probei se verifica cu suprapunerea ei altor probe.3) \'eridicitatea se verifica prin aprecierea in ansamblu a tuturor probe]or administrate,

Astfel, potrivit art. 130 alin. 5) CPC, prom esre declarata co fiilld \'(!ridieii dC/co il/.{tanta cOI1~ratii prill cercetart'iJ ~i comparaT'l'CI eu atte probe cii dnlele pe care II' coll(im' coreJplmd realitii(ii.

Suji£ien~ prr>belor este «ell CllIiJoJI!, cnrrJJ:terizaJQ prin existen~ OI/.~ambbllui nel:esar de prr>be penJru CQU1I1 doJii,

Aprecierea probelor. fiind ultima etapA a procesului de probatiune are dou! a.~: unul care tine de gindire. ]ogica. analiza ~i altUl care releva materializarea rezultate]or gi'ndirii judeciitorilor. Cel din urmA a.c;pect este exprimat in anumite actiuni proce:;uaJe. Necesitatea $i imponanta aprecierii probelor rezultii din regula ca. pentru nici 0 instanta nici un fel de probe nu au fortii probantii prestabilitA tam aprecierea lor (art. 130 aJin. 2 cpc).

Ap1'f!Cierea probelOr est.e octiviJDtea subiectelor procesu1ui de pro/xzfiJme care decurge in /xrQllegilor Iogicii ~ in condi(iile stDbi/ite de nonnele juridiee ~ se ,.qerli fa detennUUlTf/Q perlinen(e~ admisibilit4fil, veridiciJii{ii, sujicien(ei ~ inJerconexiunii probelor.

I Aprecierea probelor 0 pot inf8ptui ~ participanpi la proces atUnci cind se e)(pun asupraprobelor, in special in cadml StJStineriIor vetbaJe. Acesl. fel de apreciere poartii carncter de recomandare, or, insIanta nu este obligatA sA tina cont de ea. Aprecierea autoritarii 0 face insIanta dupA intimLJ ei comingere, bazatA pe cercetarea multiaspectuald, compIetii, nepOrrinitoare Ii nemijlocitd a tuturor probelor din dasor in ansamhlul Ii interconexillnel1 lor, ci1Jiiu:jlldli-se de lege (art. 130 aJin. 1 cpc).

Fiecare probA se apreciazA de instanta in ceea ce ~ pertinenfa. admisibi/itatM. veridicitatea. ei, iar toate probele in ansamblu. in ceea ce priv~ legiitllra lor reciprodi ~ sllftcienfa pentnl soluponarea cauzei. Ca rezultat aI aprecierii probelor, instanta este obligatA sA reflecte in hotArire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe, precum ~ argumentarea preferin)ei unor probe falii de altele.

Deosebim urm!itoarele etape ale procesului de apreciere a probelor:I) preaJabilA, atunci cind instanta admite anumite probe ca fiind pertinente.

satisfacedemersurile participantilor de a administra noj probe, nu~ expertize suplimenrare etc.,2) finalA, atunci cind inst'anta se expune in hotArire,3) de verificare, atunci cind instante1e ierarhic superioare sint solicitate sA verificelegaJitatea ~i temeinicia hotAririi.

6. FeIurlIe mljloacelor de probatiune.6.1 ExoIIcatille Dirtilor sllntervenlentllor (art. 131 CPO.Expliazfiile dam de pilr(i Ii in/mIenim(i repmjnJ4 infi1muzlinfumi1pt4 de ciiJre «esIe

penoane in cadru1 ~(ei de judeaJI4 cu privire fa circumstlln(ele importanJe penJru jus/Il sohl(ionare a cauzei,

Explicapile date de pArti ~i de intervenienp sint 0 categorie de probe cu caracter personal ~i de regulA, se abibuie la cele primare. Explicapile pot fi date oral sau in scrls.

Page 131: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

futrueJ'. explicatiile p!ir\ilor ~i ale intervenienplor provin de la ~ care au interes material-juridic ele nu poartii intotdeauna caracter obiectiv ~ nepArtenitor. De aceea, legiuitorul reoornan<lii verificarea ~i evaJuarea lor deopotrivii cu celelalte probe (art. 131 alin. 1 cpc).

Nu pot fi subiect al acestui mijloc de probapune reprezentanpi, procurorul ~i persoanele previizute de art. 73 CPC. aceste mijloc de probapune fiind specific cIoar p!iJ1ilor ~ intervenienplor, ~i se admite ca reprezentanpi legali sat! autoritatea tutelarii sA poatA explica anumite circum~Je grape faptului ca le-au observat personal.

Explicaliile ca mijloc de probapune se pot manifest! sub formA de:I) a..finna(k - «eo explica(k care confine informll{ia cu privin fa circumstan(ele

importanJe penJrujustn solu(i.onare a CtlUzeLIn!>1anta poate conSiderd suflciente pentnJ proc:es circum~tele detenninate in

baza explica\iilor uneia dintre piiJ1i dad! cealalta parte detine proba. dar nu 0 prezintA la solicitarea in~1antei. D-dcl panea obligati\ sa dovcdcao;di afimw(ii/l' sale, deline, dar nu prezintA in judecatA. probele nccesare, in~ta este in drept s1i-~i intemeieze concluziile pe explica\iile date de partea adversa.

2) recu~ (nuutwi~ire) - acea explial/k core constii in 'recullfHl.,WY!a !IOU illcuviin(aTt!tl de ciiJre 0 porte 0 circU11l!l1illr(elor pe core ceaJo/Jii porte £,\1 urtemeiazil preten(iile SlJU obkc{iik, avind ca reDJlJoJ efiberrJTe(l de obligoJia dovedirii lor.

Pottivit art. 131 alin. 4) cpc. dac3 0 pane recu~ in ~in13 de judecatA sau in cadntl indeplinirii delega~ilor judiciare faptele pe care cealaitA pane ~i intemeiaza preten~ile sau obiectiile, acea.<;ta din urma este degrevatA de oblig-d~a dovedirii lor. Recun~rea poate fi MaUl <,au integrala. Recu~ i~i pierde valabilitatea numai in caz de renuntare la recun~ere, pe motiv d este rezultatul unei erori. Instanta poate re.~inge prin incheiere recu~tere. in carol in care acea~'ta va avea dubii falA de acest act, iar iecu~ efectuatA in prima instanlA i~ipastreazi! veridicitatea ~i in instanteJe ierarhic superioare.

6.2 Deoo7JtiiIe martondui (art. 132-136 CPCI.Faptele care genereazA, modifica sau sting drepturi ~ obligapi. de reguI!, se produc in

prezen13 unor persoane. care nefiind implicate, pot ulterior sA dea anumite informatii despre cele intimplate. Pottivit art. 132 CPC, lTIonor poote fi orice persoanii rore 1111 ore interes in proces ~i carew ii sint cwwscute fapte referiloare fa pricillii. Martorii fac parte din categoria persoanelor care contribuie la infAptuirea justipei.

DepoV{iik mortorilor co m!J7oc de proba{bme constml din infonntJ{ii core COllfinnlJ SlJU ilifuma tlIUIJtJiJ£ circumslon{e importanJe pentru juslll solu(ionare a CtllJZt!i.

Din punct de vedere procesual ele se divizealA in generale ~ speciale. Cele generaJe se refern la datele de identificare a manorului. in ce relatii se aft! cu p8rti1e, Cele speciok constau din relatarile manorului referitoare la unele aspecte ale cauzei examinate ~ din raspunsuri la intrebarileinstantei ~i panicipan\ilor la proces.

. Din considerentullipsei intere.c;ului de orice fel, calitatea de manor nu poate fi dublata de nici 0 alta calitate procesuaJa.. in primul rind, participarea judecAtOlUlui la

Page 132: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

examinarea anterioarn a cauzei in calitate de manor este temei de recuzare (art. 50 alin. I) lit (a) CPC aI RM).

in aI doilea rind, legea stabil~ cine nu poate fi audiat ca manor in judecata. Cele 5 caregorii de persoane enumerate in art. 133 CPC fonneaz!i ~-numitul cere aI incompatibilitii(i/or l'ellJnt ca!itatea de manor. Legea nu stabil~ cert 0 anumitA virstA de la care persoana poate fi depune manurii. fapt care ne pennite sa a.firmam d minorii, de asemenea, pot fi martori. Instanta va stabili in fiece caz aparte daca este posibil! audierea persoanelor minore sau cu deficiente fIzice sau mintale, iar legea reglementea1A 0 procedura deosebita a audierii lor.

in aI treilea rind, ca noutate, legislapa procesuala atit penal!, dt ~ cea civil! instituie imunitatea manorilor. adica dreptul de a refuza depunerea marturiilor. in ~ sens, categoriile de persoane rnenponate in art. 134 CPC pot depune mArturii, dar dad conpnutul acestora sint de naturn sa atecteze. inclusiv prin prejudicierea moral! ~ material!, sotii. logodnicii. rudeJe rnentionate in lege sau sa dezv!luie secrete profesionale sau comett:iale, ori date pe care Ie-au ,'unoscut in exercitiul functiunii. a~a pot refuza safaca depozitii, fhrn a suporta careva C'L)nsecin\e nefaste. Confonn art. 135 CPC. ma\1orul trebuie sa declare in I'Cris despre motivatia n:{I/:'/I/l/i eI(' (/ depwlt' miMl/rii. Daca nu motiveaz!i sau instanta considerci motivele nejustificate, atunci manorul va repard prejudiciile cauzate pfu1ii interesate in n1futuria sa ~i V'd putca fi supus unei (\11~nzi de 10 lInitfl\i conven\ionale.

Martorul f.e deose~e de expert care, de asemenea nu are nici un fel de interes in '<.»)U\il1mU-ca cauzei. d:U' care ia cuno~tin!3 de materialul probant dupA pomirea cauzei, la indicapa instanl!.'i d!.' judccatl\.

Afll111atia ca martorul este lipsit de interes in soluponarea cauzei nu este pe deplin adev1irdtA. intrucit acesta poate fI totu~i in relapi de rudenie. prietenie cu 0 parte in proccs. De aceea. pentru aprccierea justa. instanta de judecatA. inaintea audierii manorului va veri fica in ce fel de relapi!'oe alla ~1acu piirtile~ intervenientii (art. 216alin. 2) CPC).

Martorul in procesul civil are 2 obligapi de ba1A: . sa se prezinte in fata instantei la ora ~i data stabilita.

. sa faca manurii veridice.in ambele carori Jegea stabil~ consecinte juridice ale neonorarii acestor obIigapi.

in primul caz. confonn art. 136 CPC, neprezentarea ma\1orului in judecatA tara motive intemeiate poate fi sanctionatA printr-o amend! de pina la 5 unitAli conventnale. Neprezentarea repetata poate

cauza aducerea fortatA a manorului ~ 0 amend! de pin! la 10 unitati convenponale. in aI doilea

caz. manorul care refuzA sau se eschiveazA de a face declaratii poartA ra.~ndere conform art. 313din Codul Penal, iar manorul care face declarapi mincinoa.c;e cu buna ~intA - conform art. 3 t 2 din Codul Penal.

Drepturile manorului in procesul civil sint urrnatoarele:. dreptul de fi audiat la locul aflarii sale, dadi se afl! in imposibilitate de a !'oe

prezenta injudecat!,

Page 133: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

. dreptul de a i se pastra locul de munca ~ de a i se compensa cheltuielile legate de citai-e ~

pentnJ sustragerea de la obligapile sale obi~uite,. dreptul de face depozitii in limba matem~ ~i respectiv dreptul de a fi asistal de uninterpret,. dreptul de utiliza notite. atunci dnd informatia pe care 0 prezintA contine date.

cifre greude memorizat, care ulterior sint anexate la materialele din dosar.Aprecierea depozipilor manorilor tacuta dupa reguliJe stabilite de lege depinde de

maimulti factori. in primul rind. este vorba de aprecierea depozipilor ca fiind probe primare sausecundare. in aI doilea rind, veridicitatea depozipilor depind de cit limp a treCUt de la procIucerea fllf4elor ~ elucidarea lor in depozipi. in aI treilea rind, contea1A lipul psihologic aI martorului, modullui de percepe lumea inconjurAtoare ~ nu in ultimul rind, atitudinea manorului ratA de cauzaaflatA pe 1'01 ~i persoanele implicate in ea.

6.3iOsaisuriIe(art. 137-141 CPC).Se considerA di inscrisurile sinJ obiecte ale fumij moteriak pc core cu ajutorul

senmelor sin! imprirntde infonntl{ii relevanJe pentru C(JlllJ1 civilii. Suportul material aI inscrisului i1 constituie orice obiect aI lumii inconjurAtoare, de orice volum, forma ~i ca1itate, capabiI sa p8streze semnele scrise. Modul de imprimare a semnelor pe suporntri (aplicarea unor mijloace chimice. cum ar fi cerneala. ~I. vopseaua sau aplicarea unor mijloace mecanice. cum ar fi cioplirea, arderea) trebuie sa fadi posibiUi perceperea lor de c8tre om pentnJ a Ie citi.

in art. 137 CPC se enumarn doar inscrisurile care pot fi utilizate ca mijloace de proba in procesul civil ~i anume: orice document act, conventie, certificat scrisoare personaJa. alt material expus in scris cu"litere. cifi'e, semne grafice. precum ~i primit prin fax. ~ electronidi ori prin allmijloc de comunicare sau in alt mod ce pennite citirea infonnatiei care se referA la circumstantele importante pentnJ solu~onarea cauzei ~ care pot confirma veridicitatea lor. De a.c;ernenea, !'oe considem proba scrisa sentintele. hotaririle ~i alte acte judecat~. procesele-verbale ale actelor procedurale. procesele-verbale ale ~intelor de judecatA. anexele (scheme. proiecte. desene etc.) la pl'l"lCe!'oele-verbale ale acteJor procedurale.Aceastli enumerare legala denot.li mullitudinea inscrisurilor in procesul civil ~

necesitmeac\asificarii ace.o;tora dup3 anumite criterii.in functie de statutul juridic al ~bicctul de la care pro\'in. inscrislirile!'oe clasiflCa in:

a) oficiale - sint actele care prO\in de la autoritati publice, persoane cu funqii de raspunckre ~i exprima imputemicirile autoritatilor sau persoanelor care Je..au emis ~i/sau dispun de anumite rechizite ~i au 0 anumitli procedura de perfectare ~i eliberare.

De exemplu: certiticatul de n~tere. ck inregistrare a disatoriei sau a decesului. bonul de repartitie a ~pa!iului locativ. actele de fondare ale persoanelor juridice. ordinele de angajare. transferare. concediere. sentintele. hotAririle .iudecato~. Toote

Page 134: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

acestea se caracterize'dZA prin faptul ca exprima imputemicirile autoritaplor sau persoanelor care Ie-au emis, dispun de anumite rechizite ~i au 0 anumitli procedura de perfectare ~i eliberare. Contractele, de asemenea. se ambuie la probe scrise oticiale, chiar daca unele dintre ele. contin ~ rechizitele persoanelor fizice semnatare. in caml in care nu corespund caracteristicilor enun{ate nu pot Ii utilizate ca probe scrise.

b) neofidale - provin de la particulari.De exemplu: scrisori, recipise. opere scrise, partituri. te:stameAte olografe etc. Ele nu au 0

forma prestabilita. important este ca ele sa pennitli stabilirea identitlipi persoanei care Ie-a intocmit,adeviirata manifestare de voin\! a acesteia, timpul.loall intocmirii

Dupa conpnutul probelor scrise, acestea se impart in:a) dispoj(ionole sint inscrisurile care confirma manifestliri de vain\! cu caracter autoritar,

adicii care genereazA, modificii sau sting raporturi juridice. Acestea sint actele autoritlitilor pubHce . care nu au caracter normativ. actele persoanelor juridice, ale coTlducatoriIor acestora emise in limitele ilTtputemicirilor de care dispun, convenpile, perfectate de patti in forma scrisil

b) infonna{ionoJe sint miJloace de probapune. conp'1u lJl carom nu exprimA 0 manife~tare de voin!A, ci 0 simpla informape prin care se descrie, se calif -:a circumstantele importante pentrU solu!ionarea cauzei. cum ar Ii un certificat, 0 dare de ~~ arm.:.. scrisori protocolare sau personale, concluziile unor organe de control etc.

in funqie de fonna in care sint perfecta~ i". ,rosurile se clasificli in 4 categorii:. inscrisuri perfectate in forma scrisa Iibera,. inscrisuri itttocmite in forma scrisa simpla., care necesitli ~i respectarea anumitor

exigente.. convenpi autentificate notarial. care nu necesitli a fi inregistrate,. conven!ii care necesitli in mod obligatoriu inregistrarea dupa autentificare.

De acea.~ clasifJCare se tine cont pentrU a stabili admisibilitatea probelor.Alia clasificare deosebit de importanta are la baza modul de formare a inscrisului. Astfel.

in procesul civil avem inscrisuri autentice. adicii originale ~i copii.. Legisla!ia stabi~ anumite exigente cu privire la administrarea ~ aprecierea

inscrisurilor autentice ~i ale copiilor. Confonn art. 138. alin. 4) CPC, inscrisul se depune instantei in original sau in copie autentificata in modul stabilit, indicindu-se locul aflarii originalului. E.ste obligatorie prezentare<i inscrisului original atunci

. cind conform exigentelor actelor normative circumstantele trebuie confirrnate doar prin

docurnente in originai,. cind copiile de pe documentul prezentat au conpnut contradictoriu,. cind instanla considera necesara prezentarea originalului.

Conform art. 139 alin. 4) CPC, instanla nu poote consiclera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe un document, dacii originalul este pierdut, iar copiile acestuia prezentate de

Page 135: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

paTli nu sint identice $i prin alte probe conpnutul veridic aI originalului nu poote fi dovedit6.4 ProbelemateriaJe (art. 142 -145 CPC)'I'robele moJerioJe sin! obiectele care, prin aspect, coJiJJJk, proprieti1{i, m.vuFi,.~chil1/biiri, !be de aj1are .W1 prin alte camcteristici., pot servi fa consfJJ/Qrea circumstan(elor impOr1aJIIf! pelltru ,Wllu(imllJrea cauZI!i.

Informapa neces:ua pentrU ~Iuponarea cauzei nu este imprimata prin semne. ~ cum

, este in C'dZUl inscrisurilor. ci 0 pen.'epem din cardCteristicile obiectelor lumii materiale. Prin aceasta

se deosebesc probele materiale de cele scrise. De exemplu: un act scris anmci dnd este e"\aminat in

instanIA din punctul de vedere at conpnutului constituie 0 proha scrisa.. iar dad acel;\;\i act este

examinat din cauza ~er.;1itUrilor sau altor agresiuni fizice sau chimice. atunci ,.a constitUi 0 proba

materiala. Mai mult decit ati\, probele materiale in procesul civil aproape intotdeauna constituie

probe cu C3rdCter primar. adicii instanla Ie exarnineaza $i apreciaza nemijlocit farli a solicita copii.

lar probele scrise pot fi inlocuite cu copii in cazurile admise de lege.Legea procesuali\ nu poote da 0 enumerare exhaustiva a probelor materiale. Ca

exemplede probe rnateriale SIDt insu~i obiectele rnateriale ale litigiului - automobile.

imobile. obiecte aledreptului de autor. averea detenoram. produsele defectuOOse etc.Modul de cercetare a probelor materiale, de asemenea. prezinta careva particularitati.- in primul rind. instanta poate atrage pentrU cercetarea lor !>peciali~ sau experti.(art. 142

alin. 2 CPC),- in aI doilea rind, probele materiale care nu pot Ii anexate la dosar se predau in

scopulpastmrii in camera de ~ a instantei, fiind inregisttate intr-un registrU special, iar

cele care nupot fi prezentate in judecatli se pastreaza la locul aflarii lor, fiind fotografiate $i

sigilate. dupa caz.(art. 143 alin. I) CPC). Dacli proba rnateriala este obiect aI litigiului intre parti,

punereasechestrului ca mAsura de asigurare a aqiunii serv~ in ocel~ timp $i ca mijloc de pastrare a

probei.- in aI treilea rind, probele rnateriale perisabi1e sint examinate de urgenlii la

locullor de

Page 136: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

aflare. pentrU ca ulterior sa se dispuna restituirea lor persoanelor care 1e-a prezentat sau

organizapilor care Ie pot folosi dupa destinape (art. 144 alin. I CPC ),- in aI patrUlea rind., intotdeauna du~ tenninarea procesului. adicli du~ ce

hotlirireajudeclitoreascii ramine irevocabila., probele rnateriale sint restituite fie

persoanelor care 1e-auprezentat, fie celor carora Ii s-a confirmat dreptul asupra lor. fie se VOl'

comercializa in modulstabilit (art. 145 aIin. I CPC). Persoanelor care au prezentat .probe materiale, acestea Ii se pot restitui ~i inainte de finalizarea procesului numai daca ocest lucru nu impiedicii soluponarea

cauzei,Cercetarea probelor materiale, de regula. se face nemijlocit de clitre judeclitor

in ~inliipublica. Ca exceppe, judedtoruJ va cerceta ~i va aprecia probele rnateriale in

baza proceselorverbale intocmite de clitre instantele care au indeplinit delegatii judiciare.6.5 ill1"e2istririI audio-video (art. 146-147 CPa. Ca mijloace de probapune aparte au fost introduse in noul Cod de Procedura Civila aI

R.M. Persoana care prezinta 0 inregistrare audio-video pe un suport electrOnic sau de alta natura orisolicita reclamarea unor astfel de' inregistrari, este obligata sa indice persoana care a ef~inregistrarea, timpul $i conditiile inregistr3rii. Nu poote servi ca proM inregistrarea ascunsa daca nueste pennisa prin lege.

Suporturile inregistrarilorse '*~~ in instan!A, inso!ite de un registrU special. In.c;tanlii

ia mAsuri pentrU pastrarea lor 1nd. OUpa ce hotarirea judeciitorea.<cl devine irevocabila.

suporturile inregistrarilor pQt fi restituite persoanei care le-a prezentat6.6 Raooartele de exoertizi (art. 148-160 CPC. Legea nr. 1086 din 23.06.2CXX> cu

privire la exoertiza iudiciara. MOnr. 144-145 din 16.11.2CXX>1.PentrU a ~ veridic anumite aspecte ale realita~i trebuie sa posedatn cun~ntespecillle (de exemplu: din domeniul ~tiintei. artei. tehnicii. ~ugurilor artizanale

~i din altedornenii). intrUcitjudecatorul nu poate cunoa:?te lotul, sint ordonate expertize.F.xpertivJjudkioriJ este cercetarea ~ apm:ierea de catre exper(i pe baU1

cWIO$fin(elnr .~peciaJe a obiectelor pre'll!nJa/e de ciitre instan{ii cu scopul ajliirii uifoT71llJ(iei importaJlIe penbU

cauzii.. efectuatii fnlr-o allumiJii ordule ,\'wbilitii de legea pmcesrwlii. Pmctica a evidentiat

urmatoarele categorii de expenize judiciare: medico-Iegala. psihiatricl rnerceologica. tehnica.

Page 137: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

grafologica. in domeniul con~1nIC\iilor, anei. videofonoscopidi. psihologica. etc. .insa. nu cxpcniza e~1c mijlocul de pmbatie. ci raportul expenului intoemil in

unnapetrecerii expenizei.Expeniza poote fi ordmatii la cererea unci p3i1i sau alt participant la proces, iar incazurile prevUute de lege de d!tre instanJa din oflciu ( de exemplu: potrivit art.

148 CPC. pentru adeclara 0 persoana incapabilA e.<ae necesara expertiza psihiatricA sau confonn

art.87 alin. 2) CPC,pentru a afta valoarea reala a acJiunii in scopul achitarii corocte a taxei de !iIat).Expertiza ca activitate este de mai multe feluri.A'itfel in funcJie de organul care a ordonat expeniza ~ scopurile acesteia existJI- experWii judi£iarii. ordonatii de instanta de judecatJI in see'pul elarlficArii anumitor

circumc;tante ale unci cauze civile,. expertim e:drajudidtri, ordonatJI d<: alte organe cum ar fi Consiliile de

expertiza a vitalitJIpi muncii. companiile de audit, AGEPI etc. Concluziile acestor organe. formulate in urma

expenizei extrajudiciare in il1!il3rtta de judecatJI i-au forma unor inscrisuri, ca mijloace de

proba~une.Legislapa procesuaIA ~ mai multe categorii de expertize judiciare:- expel'tila ooIegIaIA. care constJI din investigapi oomplicate, infaptuite de cAIre mai multi

experJi de acei~i specialitate (art.I56 alin. I CPC),. expertiza oomplexi, care ~ ordonatJI atunci clod pentnJ constatarea

circumstantelorimportante pentnJ soluponarea cauzei sint necesare date din diferite domenii

~in~fice sau dindiferite ramwi ale acelui~ domeniu (art. 157 CPC).. expertfza suplimentari, care are loe atuoo c"md raponul de expertiza nu este

siJficient de elar sau este incomplet, ori apar noi probJeme referitor la circumstantele examinate ulterior (art. 159 alin. I CPC). Expeniza suplimentara 0 poate efectua acel~ expert sau altul.

. expertiza repetati, oonform art. 159 alin. 2) CPC poate fi dispusa de instanta inurmatoarele cawri: -.

. cind temeinicia sau veridicitatea raportului de expertizA este pusa la indoiala de cAIre

instanJ3,. cind concluziile maj muJIor experJi sint COI1tradictorii,. cind au fOS! incalcate nonnele procesuale de efeclUare a expertizei.

Expertiza repetat1i este efectuatJI de 0 comisie de experJi. Expertii care au efectuat expertiza. anterioarii nu pot participa la cea repetata, dar pcX da explicapi in legAtura investigapa intreprinsa.

R:Jrma proresual!! de ~ire a expertizei este 0 garanpe a veridicitJIpi concluziilorexperplor. Ea constl din urmAtoareJe reguli procesuaJe:

Page 138: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

- normele procesuale prevAd anumite calitJIp necesare pentru persoana desemnatJI caexpert. (art. 149CPC), .

- dupA desemnare expel11d devine subiect aI raponurilor procesuale civile, caruia ii sintatribuite anumite drepturi ~ obligatii (art. 154 CPC).

- participanpi la proces .. ~i ei anumite drepturi in IegAtum eu ordonarea expertizei,- Jegea procesual!! prevede anumite exigente fata de raponul de expeniza (art. 158 cpc).

7. Delegatillejudecito~ ~i asigurarea probclor.Procedura de efectuare a delega{iilor jlldeciit()rc',~ti este prevazute in art. 125-126 CPC. Ac;tte\. in cazul necesitJIJii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intr-un alt o~,

municipiu sau mian. in,;tanta care judeca eauza da in~1anlei judeaitore~ti res~'Ctivc, prin incheiere, o delegat~ penD1.1 cfectUarea unoranumite acte de procedura

in incheierea privind delegapa judec!itorea.c;ca se indica fondul cauz.ei. dateJe referitoare la pfu1i, inclusiv domiciliul sau locul af1!irii lor. circumo;tantele ce unneaza a fi elarificate ~ probele pecare trebuie sa Ie adune instanJ8 executoare a delegatiei. Ac;ca a incheiere este obligatorie pentruin~1anJ8 cAreia ii este adresatJI ~ ttebuie sA fie indeplinitJI in regim prioritar.

Instantele judedit~ ale Republicii Moldova pot da delega~i instantelor judiciare strlline in vederea efectu!irii diferitelor acte de procedum in conformilate eu legislalia Republicii Moldova ~i cu tralateJe intemaponale la care acea.~ est.e parte.

Delegapa judeditorea.d se indepli~ in ~inta de judecatJI conform regulilor stabilite de COOul de Procedurc1 Civil!!. Participantilor la proces Ii se comunicA locul. data ~ ora ~intei. Neprezentarea lor. insa. nu impiedicA indeplinirea delegatiei. Procesele-verbale ~ probeJe adunate in leg!!tum cu indeplinirea delega~ei se remit imediat instantei care jucJeca cauza. In cawl in care panicipantii la proces, martorii sau experpi care au depus m!irturii, au dat explica~i ori au expus concluzii in faJa instantei executoare a delegatiei se prezintJI in fata instantei care jucJeca cauza. eidepun ~j, dau explicapi. expun concluzii conform regulilor generale.

In cazul in care se dispune efectuarea deJega~ilor jdec!ito~. procesul se suspend3. Procedura, temeiurile ~i mAsurile de asigurare a probelor sint prevUute in art. 127-129

CPC.Astfel. participanpi la proces interesap sA previna. disparitia ori impoSibiJitatea

administrarii in viitor a unei probe utile pentru dovedirea preten~ilor pot cere in.c;tantei judecato~ asigurarea probei.

Asigurarea se face prin audierea martorului. efectuarea expertizei, cen:etarea la fataloeului ~ prin alte modalitJIp.

Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judec3toreasca se efectueaza de cAtte notari sau de persoanele oficiale ale misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova in privinta cet1itenilor Republicii Moldova, in modul prevUut de Jegislapa in vigoare.

Page 139: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care jucJeca cauza san, dupA caz. la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura in vederea asigurarii probelor. In cererea de asigurare a probelor se indicA esenta cauzei, datele pArtilor. Inclusiv domiciliul ori sediul lor. probele a caror asigmare se cere. faptele ce urmeazA a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe, motivul solicit1irii asigurarii probelor.

Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite 0 incheiere. incileierea de respingere a cererii de asigmare a probelor poote fi atacat1i eu recurs in termen de 5 zile CIe Ja pronunJare, dadi s-a emis cu citarea participanplor la proces sau de 1a comunicare, doc3 50a emis &!i citarea lor. incheierea emis!! in timpul judec!iri.i cauzei nu poate fi atacata decit 0 datA co fonduJ.

Asigurarea probelor se efectueaz3 de ditre jucJecator. conform prevederilor Codului de Procedurc1 Civil privind cercetarea probei. Persoana interesat1i, alp participanp 1a proces se in~inteaz3 despre locul, data ~ ora asigurarii probei. Neprezentarea lor. ins!!. nu impiedicA luarea m!isurilor de asigurare a probei. In cazul pericolului de intirziere. instanta examineazii cererea de asigurare a probei de indata, &!i citarea pArtilor. In astfel de cazuri, incheierea de asigurare se comunicA pArtilor ~ altor persoane interesate.

Ineheierea, procesele-vert:>ale ~i toate probele adunate in cadrul asigurArii lor se trimitinstantei care jucJeca cauza. i~intind despre aceasta participanpi la proce.

..

'.

,.Rcpublitii Moldova. in limp ce a~ia ar Ii ~lIpu~i unor dispozipi discriminatorii in f~ instanlelordin statui caruia ii apai1ine slrdinul.

Regimul rcciprocit1i!ii poate Ii privil subiect doua a.c;pecte:I ) recipmdtalc materia/a, dnd celc doua state acorda strainilor aceJ~i drepturi.2) recipmdwle.!Ontlll/ii. dnd liccare Stat acordA strainilor drepturile prevazule in

Icgisla!iasa. Se apfica. de regula. fata de statele cu sistcme social-politice diferite.

Potrivit art. 454 alin. 2) CPC. Republica Moldova poate stabiJi retorsiunea fata de

persoanele statelor in care exisra res1riclii ale drepturilor procesuale ale cet1itenilor Republicii

Moldova.

Principiu reciprocit1itii are 0 importanta mai mare atunci cind Ii~te un tratal bilateral

incheiat intre doua state in maleric de a~is1Cnta juridica, acpunile procedurale fiind reaJizate in baza

reciprocitapi. adica conform regulii '"fii /Jlm eu eel ee esle bWI CII rille $ifii rail cu eel ee cste rau cu

Page 140: 42511665 Manual Drept Procesual Civil

tille".