40873395 o drimba istoria culturii si civilizatiei 3

8/3/2019 40873395 O Drimba Istoria Culturii Si Civilizatiei 3

http://slidepdf.com/reader/full/40873395-o-drimba-istoria-culturii-si-civilizatiei-3 1/41

o form ;-:1e" ·;;t7.' , ,• .(1 (1 lDVd,un,mt superIOr de nivel . .l?lv~ructu :at in pr imii ani a i sec . XIII nu I uruvverslt~r~ asa cum s-a constituitCac!, daca 1a sfi rs itnl sec XI c It '; P 2 1 tBa sa apara mamte de I<oeasta datl' tl ' v . [ di L i . ~ . u ura ramasa in schei l1€ l t diti .". e .JU lil1pUFmse identific.a inca a l" " • B ra· 1,1Onale .ale Evuln]l::;'ll!tala ~oestea, in ~chimb in sec. tir:~~~~t~Sl~ ou c€l~v~ap~ev"aroo}i~erale" ~is~ca, 0 noua astronornjs. "Intre 1100 & 'i 120"() v+ di a 0 . nona }ogICa,0 noua matemati-val ~e .~uno§tinte noi, in parte rin It ; a ~ad:u~~ m Europ~ ocoidentala un marestud iosil rn- arabi din Spania: ope~ele lui~~ k~101ha, ~ar mai a les p. rin mij loc ireag.reci, nona aritmetica si textele dr It }1.-: el, Euchd, Ptolemeu SI ale mediciloreuno tin' , ," ep u UI I'Oman care rC ' v 'v

sou e t.Illlpul Evului Mediu tim ." (C IT - < , . , amasesera ascunse ne-C d 1 . . I purm . "J.. Haskins) ,

. ar~ e tradlt,lOnale ale invatamint 1 . A

prinde DOlle stiinte : iar in afarv dIU ui erau pl'ca strtmt« pentru a putea cu-

.dialectiea se'eereau' i~te.grate 8 1 al~e;ee~~~nt~:le('~nsatecrartted1.ebgramatica,retoriea ~i1n mod mulfumito1' raulur l'le' f iI f" ." ,R P a e I orale nu mai cuprind\. ~ . . OStllCI teoret'c" . 'Aquino. - Un invatamint de . 1 . 1 e - va recunoastn si Toma din

v ' . nrvs SUperIOrva apv i ~. o" ,

dentala va beneficia deaeea:sta adevarat v 01 ~r:-a nsa upa ee Europa 'Occi-

T t . 1" a "rev utie mtelectuala". 0 U~l, 0 mie clara de demaJ'oa}ie intFe in ;-' v . .rile trivium .~iquadrivium _ si oel uni itar vatarnintul.medm - predat in ciclu-dele, chiar ~idieciplinols de b;za era:lve~ l a~ ,ru poaLe fl trasata. Sistemul, meto-sau de grad _ deoit c a oeea ' u aoe ~ljl. ntre e le nu era 0 diferenta de naturat " oe Sf) va numi 0 unive1'.sitate" '. .

a pu. e~ conferi g rade d idact ieo- academies . f". v . va avea p l'wJlegiul deadmlIDstrativa. ' ~l aptul ca se va bucura de 0 autonomic

Universitatea medievala - matrioe . . v "fundamental diferi' lJa _ este G instit ti t ·a . ul1lvenn ti it :l moderne , dar In esen tateristica Evului Mediu. . u, e GplC europoana, aL-soIut originala~i car~c~

~ntichitatea greoo-romana (si cu atit ',' .o "ulllvers'itate", in seDEu} 10 ri~ al 0 mal. pu. :tm lumea Orlen tului ) n -a avut"Academia." lui Pluton sau

P l~~.I ~vAin~ulul .A croat forme de invatamill t (ca. ' > 1 Iv-=U UI l'1Btotel) de un niv I t" 'f' '

super.lor - mai ales in domoo' 1 f'} f" e ~ UDt.lIe realmenteA • vti3. i m 1000 lelal dr.eptului s' I to··· D

mva, m nt nu era organizat pe fa ultVt' ,. ,] a 1'e rWll.aracest~in ici nu acorda un t it Iu acadom~ I a 't l,n -~vea 0 programa de stOOiiferm stabilitaIe a e1'mmarea studiiJor D '

cu st1'uctura organizatorioa a invatamintuIu' . .' e aseme.nea, in raportsitatea medievala din Occident era'· t t t 11sdupeTlo:dm lumea bizantina, univer-

C'.' - 1IlIll 0 u eoseblta.

. :' onstltulte, intr-un prim l:noment if' v "ZIastlce,~i laice, a diror act:iune nu Vainte~ea ~ra orwar:)] mf!uen~~ a puterilor ecle-pel medievale nu se leagi de nici 0 trnrl">' nIld~~t mal t1:ZlU,Ulllv81'siMtile Euro-['1 t' .. ~lulec aSIc.a sau Oriental v " N . v ..!J1a,le, mOl0 continuitate Intre ROOP '. a1 . r a.. u eXIst.am el 0. '). d' '{ Jue superlOare e Blzantulu' , d~l , W la generalia din Europa secolului a l XIII-l .. ' . I sau n : a ~asele arabecunOf. 'cut acele formayiun i corpor t ' T 1 ~a . .':~tlChltatea ~I O nentul n-au

a IV e, ace e asomatll hbere de magi~ tri ~ide stu-

UNIVERSITAT&\. MEDiEV ALA

denti, - cu privilegiile lor, ou programele lor fixe de studi i, e li d iplomele loe , augradele lor; - care sint universitatile Evului Med.ill'"(S. Stelling-Miohaud)-.

Termenul tnsusi de "un iversitaw"" ana . ~ acoop~ total diferi ta de coo.de azi ,Ca institu~ie didaDtico-f]tiin~ifioli1 ao.ea.sta forma. de inva~int sa nurnea stu«

dium generaie. Generals, nu pentru c a programa de studi i a r fiindus toate disciplinele,oi pentru c a soolarii proveneau din toate regiunile Europei. Termenul sa refereadeci la cei ce 0 puteau f reeventa, nu Ia studi ile peedate , tIl plus, pentru ca un stu-dium sa se poata numi generale, trebuia 08. aioi sa sa predea, .pe 11nga "artele liberale",~i cursuri a eel putin una din Iacultatile numite "Bu~rioarer.< - teologie, medicine,drept.

Ceea CBderiumea termenul ~universitate# nu Jlra JJ scoala, C10 forma de organi-zare - a student ilor , sau a profesor ilor ; sau, impreuna a studentilor * i profesorilor -pe 0 baza asociativa. Prin urmare, conceptele stadium generale lji unioersitas nu seidentificau; desi, in practica, majoritatea stadia gencralia au devenit, printr-unproces de evolutie organizatorica, universitates. Ceea ee se numea unioersitas, nuera a l~ceva deci t ceea oeind ica inSUf}icuvtntult j.un tot", 0 comuuitate, 0 asociatie,o oorporatie legal recunoscuta'', Un terrnen care putea fi aplicat unei grupari deindivizi - profesionale (echivaltnd, in aces1i caz, cu eel de "asociavie", sau de"breas1a(.) sau de alta natura, De pilda, oomunitatea evreilor dintr-un oras oarecare

form au Q universitas hebraica; iar papii )'\0 adresau crestinilor dintr-o anumitaregiune cu unioersiias oestra. La inoeputul secolului al XIII-lea, termennl nu eranioiodata mtrebuintat singur si in sens absolut, ci totdeauna sub forma: unicersi-tas scholarium ; sau universitas magistrorum; sau, unioersiias magistrorum. dis-cipulorumque. Ceea ce corespundea, tntr-adevar, ,~istruoturii ~ioriginii unei "urnver-s itat i" in sens de insti tut ie de inva~amint super ior .

Prin urmare - explica J acques Pau l - "u: tl lv61 's itatea . este 0 Iederatie desco li . Fieoare in dise ip lina sa este comple ts . Sco li le sli t dec i r iva le int re e le . Sta tu. -tele un iversitat ii au CR scop sa organizeze in . mod loial aooasta concurenta, sursa deemulatie, exact cum procedeaza oorporatiile de m~tel}ugari". Fiecare scoala eracondusa de un magist ru-di riginte, care era in aeelasi t imp profesor , di rector de stu-dil ~i persoana care raspundea in fa~a universita~ de tot ceea co se intlmpla inscoala sa. Era a jutat in aot ivi ta tea sa didaot ioa de un phaoalaurea t", - un studentcare, dupg un anumit numar de ani de studii §i dupa cetrecuse un examen , obt inuse

gradu1 de baccalaurius, continuind s a ramina in l jlcoa la in func~ia de asis .ten t.Studt'.Jltul nu era supus,unM conditii de stu diu pl'ea rigide. Putea urma curaurile

prescrise in ordinea pe care 0 dore~ in Ol'a~ul f}i cu magis trul pe oare ~-i alegea.

John din Salisbury, de pilda, sos8l?te la Paris 1a viFsta de 14 ani, §i timp de 13 anistudiaza toate disciplinele programei, cu 10 sau 12magil;ltri; dupa oare, trece pentru2 ani Ill. $ coala din Chartres ca sa s tudieze grama.tica cu Guillaume de Conches;

rev ine din nou 1aPar is pentru a stud ia disc ipl ine le quadrivium-nIui, logica l;lireto-

1Daca Jl-a existat 0 continnitate (atestata istonc) lutl'O'1colilo superioare ale Antichitatii

san alB Bizautu1ui 91nuiversitatea medievalil, in schlmb secalul a1XII-lea a imagiuat 0 forma,f ic tiva de contiuuitate, prlntr-o translatio swdii - 0 migratie a activita tii intelectuale de laAtena Ia Roma, de acolo in Bizant, iar de I a Constantinopolla PariB. Aceas ta teor ie fusese [01-

mulata inca in perioada carolingianEi, de AlCl1 in $i Notker ; jar aOUffi era adoptata spre a situainvatamlntul superior (studium) alatul 'i . de cele doua puter i, temporalii (regnum) ;,;ispiritualii

(sacerdotium). "In felul acest.'1.,universitatea t71gas"", legitimitatra ca a treia putel'e universala.

Ideea detranslatio stlldii va fi l'eluata de umani~ti, care S8 VOl' inspira din ea In momentul fondiiriiacademii1Or de tip clasic, pl'eDum r;;ide re.forffilltorii din sec. XVI" (Idem).

2 "Din punet de vedere istor ic , cuvin. tul [Ulir>ersitate u-are niCi 0 legatura eu "tUliversul"

sau eu "uni 'Ve! 'salitatea I ;\t iintei"; indica doar t<ftaHtatea untii grup, indiferent daca era de bar."bieri, de d ul gh er i s au d e studenti'~ (C. I-I. I-!asldns). - Termeni i: c o rp u .s , collegiwn, sociellJS, com.....~munio, consortiwn, puteau subst itui termenul de anir>ersitas. 1



12 0 UNTVERsrrATILE

rica; si ah ia dupa accasta lungii per egrinar e parase~te Par isul , inapoindu-se in pat rio

pentru a preda.

Fiecare scoala era independen ta ; d ar toate se supuneau statu telor un iversit&~ii,

care stabileau autcrii ~i t .extele de studiu obligatorii pentru toate scolile, precum

si metodele de invatamJnt si exercitiile, - aceleasi, de asemenea pentru toate I>O{}-

I iJ e. " tn s fi rs it , profesorul d~t inea jur isdict ia asupra e levi lor sa i, care n-aveau dI\3ptn l

sa troaca de la 0 scoala la alta. In materie de teologio, de pilda, Ia Paris erau 8 ma-

gistri-diriginti, apoi 12. Prin urmara, Ia PQri6 erau 8, apoi 12 f}coli de teologie. Gel.

care venea aici sa studieze putea s a aleaga intre de. Oda ta tnoepute studiile, studen-

tul trchuia sa Ie termine sub oonducerea magistrului care i1 prim ise in ~coala. llli"(Idem).

o universitate trebuia sa m b a , cum spuneam, oel putin doua faculta\Ji3, - o

Iacultate de "arte Iiberale" §i 0 facultate "superioara" (teologie, drept, medicine};

iar din 1200, avea latitudinea de a conferi magistrilor dreptul de a deschide 0 -§oo~La

Intr-un alt oras sau 0 alt.a tara ( Iicentia ubique docendi) , - care era elemsntu!

eel rnai important dintre prerogativele aoordate naei un1versitati Ia constituirea ei.

Universi tatea din Paris avea patru fa(rulUlti , gruptnd I?colile care predau cite unadin cele patru grupe de discipline - artes, teologie, drept sau medieina. Gel mal nYif!'enumiir destudenti §i de profesori l§i avea prima; inprimul rind, pentru oa spre a SG

putea tnscrie la una din celelalte trei, candidatul trsbuia s a fi absolvit facultateade ..art.e"., 0 universitate medievala era deci 0 corporatie ~i 0 institutie de invatamint

supranationala, suropeana ; Iapt devenit pos ib il d~tor it a ins trument~ l:ui d .e c~muni-care unic, vehiculului Iingvistic unic - limbe. latina, Ast~e l, aceas t~ l ll st lt ut~e c?r -

porativa putea include in sinul e i, fara probleme, cea mal. eter?gena p~pulatI~ dia-

tr-o Iormatie corporative. cunoscuta pina atunci. La um:,ersltat~a dlIl. P~rt:'j, de

exernplu, se inttlneau studen ti ~i mag istri f rancezi, g ermam, eng~ezl, scotieni, IrIan:dezi, danezi sau suedezi, cu studenti spanioli, portughezi, ceh1,. ungurI? polonazi

sau greci. Toate universitatile din sec . XIII aveau acest caracte~ international .. v

In sec. XV insa acest caracter international este mult mar redus. Universita-

tile tind sa devine nationale si sa se rveasca interese le pol it ice locale. Un act din 14.46pune un iversitatea d in Pari~ sub jurisdicyia Par lam~nt~lu i. R.egalitatea urmare1}te

sa. l imiteze jurisdicyii le Bisericii f}isa-f}i afirme propna-l autontate.

ORIGINILE UNIVERSITArrI10R.Ca Z~nnii de supeyior .. co. s tadium generate -- UUiV81'sitatect

1l1edhlVRLJ. era 0 reprezentind un stadi.u de evoluyie a uno!' f}coli urbane,

Ca instZ:tutie, nniV8rs it a. t-ea repre£:enta . faze. f inaJa de dezvolt a1 '8 a unol"

societatrs bazate P(~un eontract, pe 0 In~elegere incheio.l :ra in~re grupul de magi,~tri ,

sa.n intl'e ~colari, sau intre arnhele ealJegorii sociale. Ca origine, ullivel'sita~ile me-di,3va[e au fost fie organiza.tii corporative spon~ane, de felul celo1' de mai sutS,n:'iscute in urma dezvoltarii Un(}1' ~coli preexistente (Bologna, Paris, Oxford);

fie mari organisme corporative constituite in urma migratiei magi9triloI' ~i ~colarilor

de la 0 univers;tate la alta (Carnbridge, Angers, Or lean s, Padova) ; fie, in sfir9it--in secolde §l XV, - institutii creato printr-o 11ota1'ire a autoritayii ecleziasti.cB

mate ri a car e s e p l' eda; apoi , t ot al ita te a p ro fe so l' ilo rdbciplin8.. in aCfJ:3tultim sens, cuvlutul ap,u:e

8c1'l1308.1'ein 1.219, adresata partziene de papa Honorius III.

OR.IGTh'lLE UNIVEHSlT A'fILOR 12 1

(papal.itatea) sau laice (imparatul san prrncipele}, ca in cazul universitat.ilor dinNapoli (care insa incepe sa functionezo reguJat nurn ai duna venirea dinastiei de

Anjou}, Palenc ia , Val ladolid, Sala{n anca, S . .a. -- Din cele 44 ~Leuniver sitati ex isten tsJnainte de 1400, un nurnar de 3'1 fuses{)ra rccunoscute - dee; putcau functiona -_

p;I'l,ntr-o bula papala ; iar 21, au Iost de In inccput fcndate exclusiv din voint.a papa-111,8\,11.

In l!nii generale, univereitatilo aparute in sec. XIII au avut 0 ovolutie comuna.

Cen~ ce Ie (~e.ose?ea, erau cauzele care au deterrninat aceasta evolutic, f}i [elul raper-

tUl'~!o~' stahI1:t~ 1.Iltre.p.arYi: ~ntre p~'ofe.sori 9istudenti, sau intre corporatia universi-tatH 9 1 autontatlle civile (on ecleziastice).

Prin urrn are, originile ~i natura universitayilor medievale stnt diferite, variind

de la un caz la altul. Totusi, in ceea CE l p riveste modul in care s-au constituit., p recum8, i in privint.a structurii §i a evolutiei lor, se pot distinge doua tipuri de universitati,

jIm'trato de universitatea din Bologna ~i, respectiv, de ceo. din Paris (care au 'si

servit apoi ca model); cu alte cuvinte, de cole fondat.e in sudul san in nordul Alpilo~.

Ap arit.ia - chiar ~i a celor constituite "spontan" - a Iost det.errninata, in fond,

de cauze 91 de oonditii locale speoifioe -- sociale, religioase, politice sau culturale.

!?ezvoltarea civilizatiei urbane, intensificarea oontactolor ~i sporirea posibilitatilorde comunicare intre difel 'i te ~ar i f}i regiuni; avintul intelectual anuntat tnca do la

mccputul sec. XII, care a stimulat setoa de cunoastcre si pasiunea dezinteresata

pent.ru 9tiin\~a, etc., - toti aoesti factori au favorizat progresul invapmintului.

Dar ir naltels.

urar i Je ~i cauzele concrete, au Iost -- in Iiecare caz in parte

In Itali a, pe 1a mijlocul secolului al XII-lea, numarul scolarilor era fo arte

rid.: at. La Bobgna, studium generale era frecvellto.t de citeva sutc, veniti din toateunile Peninsulai, 9i chiar din alto ~ari. Departe de casa, lipsiti de posibilitatea

de a Ii api1rati in diverse eircumstante si dispunind de mi jloace de subz istent.i demodeste (daca nu chiar procare), scolarii s-au organizat tntr-o societas=«

de venita in cur ind universitas scholarium - pentru a SEl put.ea opune in Ielul in

prim ul rind, pret.urilor de specula pretinse de eeta.~enii orasului privirid chiriile ~i

alimenteIe. (Dar numai ~co lar ii stra.ini, nn ~i cei originari din Bologna, rezid8n~i

aici impreuna cu familiile lor, - care n-aveau privilegiul de a . niC l ci niei

magif;'trii aflati in aeeBa9 i situayie, memhri ai acestei societas).

AsHeI un iyi 9 i or gani7 .iati, 9 colarii puteau eonstringe conducerea ol 'cu;wiui S('l. ia

m asuri. spre a impiediea asemenea abuzuri ale cetat0n .ilo r, - sub amenintarea

plec8.l'ii in masa ~ic ieci a t rans .fe1 '< lr ii s tadium-uIui int r-u;1 a lt oras , ceea ee, b im:jnte-

les cil bolognezilor nu I e-al' £ i eonvenit din niei un punet de ve(iero, nici eeonomic,

n ie i de prcst ig iu ; 9i pretenyiile ~eolariloI' au fost aceeptate de autoritayi. - Dupa

oe s-au organizat 1nt1' -o un£rersitas scJwlariwn, studentii ~i-au impus, p rog resiv , punc-

tnL') de vedere, p1'ptenti ilp, chiar autoritatea., i}i asupra colegiu lu i profesol' ilor (chl·pa

~';um yom vedea mal jos).

Deoi, Ia o rigin 1 obieetivu I p rincipal al acestei unifJcrsitas ll-a fo st fix area unu i

pI'ograrn de stUCLU, sau stabilirea modalitatii de numire a profesoriloI', ci aeela de

a gal'anta un tratament favorabil 9i de a api .i ra int eresele s tuden~ilor eontra a rhitra-

r ulni san abuzur ilo r ~ cetaten iloI', autor ita.Yilor ~i ch iar, even tual, ale pr ofesorilo r.

Par ticu laritatea tipului bolognez de universitate - cor p ora.Yie , a9adar, exclu siv

a studenyilor - a rezultat intr-o mare masur,l din faptul ca papalitatea s-a dezin-

teresat de cazu l Bo lognei. Au toritatea eeleziastieil a renun~at s a inter-v ina, din mo-



[

r 12 2UNIVERSITA TILE

., IJiJ> ~-fI'v~ ~

~~~_W~I B L A N D j ~ l l · ~n 't. DANELANDA

G l e n d a l o u g g Y o r k- . ---::-:= ., ~

l 1 o s c a r b Q ] ' : { _ f=:=::::jf~ ~_ ! U p o n . 1 :~ ~ '{ ~es~\. ~ D

.::t}: ~ A b i n g d o n ~

" " ' z _ _ E y n s h a l 1 l "Ramsey ):::===- , ~ G h l8 t o n h u r y \ • Utrecht

~?;~ier~Chester@C3nterbIl !:Y='7~-~~ _. ;@ Lobbes

- ~ S t . ~ T L i e g e

_ -w Fecamp \L~RREL B

Jum ieges V erdunv~ e ec G -\

~

. - . . r ; t . J e r m ~~ l l _ T O~ I I= de s Pres \

M t St. M idlel " -" ~ C h a r t r e s . _ 1 . \ '

- ~ Ange~ OJleans - Sens Luxeui! \

===<:">--v " "~ . T o u t · s D i i o n \ . . . . . . .

- = _ . , , _ 'T! I

- - ~ C:U l))j

- - - - - = - 1 c S t M altJal ;/_/

==Z~~, = - - ; A u r i l l 3 Q . . 5 1- ~@ C o r n l " 8 s t v l a ~ ~ , , /

===-:) e C o n q u c . s \~ ASTURIA .. ~ St.Sever "

,_::. Leone _ .AlneldaN -A~VA-RM )

-~ SIlos ~ _ St M ichel

"-- -1 T a v a r a • It C a r d e n a " \ ~ - ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~~ CA_SJILIA I d e C u x a F

~~ CATALONIARipoil" V ich·~ I~-

I I r 1 ~ " ., 8 Gerona

I /h B a r c e l o n a"-f- T o l e d o V

~V '-I- I~ .I\.

V 1 - - l v - - h - -r . . ~ J . . - ~ V I f--

---{CALlF~~ CORDOB E ~

~ ~jr-' n G O f l i O O a 1~7 l~

~ -o-

-- -~\LC _

--

_

-=

= -:=====,1= -

,--=:=

==

Centrede studii II I sec. .x l

ORIGINILE UNIVERSITATILOR

I~~ ?

~~bJ IWBremen !I) H . l d h' I /: . - - . e j BS 81 m VI C or ie s~ 0 G a n~ ~e rS he im ~\ POLONIA

I SAXONIA \[l 1 f - - v l' t ."{\ e Paderborn r:ria gdebu rg '\

• A a ch en !1 1"- I i,~Koln --ii Halberstadt r\

v--.Fulda "'II'~ \.,N A M ai n z W ii r z t J U r g D 'b r - - \

T r ie r . . . OtJ<10l er g i-J ) MI~Gt rze- FRANCON!A i-...~,_P r a u a ~ BOE , f ! " ,

MetZI - s~~~~L~-~R;g;~sburg . ' \ J 'f- - AltaichJ S t r a s s b u r g @ A U g § b u r g ~

- I Sl~~~~enJ B A V A F l l / a s s a u ['--,.r-.~

~1·e n s t a n z I ; : 0 ; " 1 ' ' ' · - , ) UNGtRIA

/ __ _L./ V e r b i a , I < -/' ~q Brescia-~, h

I ~V8rcell i& ®Berg~~~ I I~ I"""'~~\ ~ va l e se P av ia "e _ P o m p o ~ i t -

\.~o~arma N o n a n t o h Ravenna--=:(i" III

\' -tI~

e A r r e z o. .r--:-:--"'l Lucca '"~r,

" Farra;;-'_ ~

• R O I T I _ : ; , 'M o n t e c a s si n o'$ --i

-BENEVENTO.N~~C~pua n ~1~ . S a l e ~ 1 1 _ Ul~

I! I R o s s a n ! > .

II ..~.

r; i plna spre sfirs i t ul sec. XI

I~

l iI__

R t . ~-

11===

=-- _.

'E,

-[h;;== -

-r-.-.IF='

--

:1 1 mE-~ I'--'_~ -- =

--:=: ==

123-

U trecht Or3~

Conq\!Q§. M a r . ; J s U r e



12 4 tmrvaasrr A'.['ILE

mcntce in acest oras nu exista nici 0 forma de invavamint teologic"; totul concen-trindu-se asupra studiilor juridice, care tmpingcau pe un plan socundar chiar siinvi'it[u,(lintul artclor liherale, inclusiv al Iilosofiei.

In sohimb, 'in cazul oeluilalt tip de universitate medievala, reprezentat de uni-v(~rsiLatpa din Paris ---derivata din seoala cat.edralei - Biserica a inter-venit de la

lncepu t ; 1 ; ' 1 a continuat., eu !ermitate ahsoluta, sa-:;;imsntina controlul.

In scolile eatodralelor - in care, in sec. XI, predau multi episcopi in~i~i - orafirpsc ca acest.ia sa-i;li rezervo dreptul de a eontrola invaVimintul 91de a recrut a

corpul profesoral (sau, de a-91 da sentimentul, decisiv, pentru numirea lor). Adese-ori, episcopul dadea aceasta delegatie unui cancelar capitular, - tot.deauna ales

dintre cei maiinstruiti canonici'' ai cliocezei. In curind, cancelarul a luat loeul epis-copului - atit ca prof'esor cit ~i ca director a1 scolii; rnai tntii, predtnd rind pe rind

artele liberale ; apoi, rezervincl1.1-9i doar predarea materrilor teologice 9i Iilosofice;

in fine, ineepind de Ia s£11'9it1.11ecolului al Xl l-Iea, cancelarul n1.1mai preda, airaminea dear "director de studii"; en dreptul de a-i examina pe candidatii Ia Iunctiade profesor ~i de a acorda autorizatia de a profesa - licentia docendir.

In primii ani ai sec. (XIII, proiesorii se oonstituisera deja - lara a mai cere

tncuviintarea episcopului sau a cancelarului - tntr-un corp profesional, intr-u~

collegium, Iegindu-se prin j uramint. sa -9 i aper: in u:od. solider intoresele. Stud~ntl!lo-an Iuat exemplul 9i s-au alat.urat grupului magistrilor, pentru ea tmpreuns sa

actionezo impotriva imixtiunii autoritare a oanoelarului in problemele lor scolare,

a abuzurilor sale de putere, a pretentiei de a ise prest.a jurarnint de ascnltare, precum

§i a arestarilor arbitrnre pe care Ie dispunoa uneori cancelarul. In diferendul care

era inevitahil, papa Inocentiu III s-a pronuntat (in 1212) in favoarea universit.ari-

lor parizieni. Dupa ears, canoelarul i[}iva pastra prerogativa do a aoorda iicentia

docendi - dar furi} sa 0mai poate. refuza candidatilor pc care Ii propusesera majori-tatea profesorilor (fie ea era vorba de magi§tl'ii de teologie, Eie drept, de arte san

de rnedicina) 7.

Papa ii sprijinea p8 magi;;tri 9i po gtudoIlyi, pentru ca in felnl acesLa sa iimen-

t in i 'i s u b chedien1;.a sa. in 12'15, legatnl sau din Franta, Rohert de Couryon, Ie eOll-

cede un statut8, eare nu iimai lasa la disere~ia eaneelarului. Patl'll ani mai tirzlu,

"el l e xc8pf, ia c elui prec la t i n : ;; cd il c mlmii st il 'c ;; ;t i l oc al e _ \nd (c os cbi in ce le a le domin ica -nilor;;i bC l1ec ] ieLinilor; care, inset, nu crall aece, ;ibi le dec 'lL eeler apc ll '( in ind aeestor ord ine, nu insa9i sLudentilol'.

( li n se colnl a l IV- le a, S f- L~.mbl 'oz ie ;;i S f. August in a u impus e 1erului c at ecl ra ll \l lj ,rde 0 ri2,'onre DH)nastie[l. l~_ce:;;ti preot.i auprhnit nUTIls]p de }~can\.HlieiHde ]a _ " l' cg ul t\ ") , i ar coml '1 Jl it i: it i1 e 1n c are e ra n gl 'u pa ti s- au l lumi t

,~cap1toL:·:. so oeupa do orga_nizarea c'llltului $i achn. in is trarea catedraJc i ~i. a b isel 'i -cilor din ora:!). 1 1 , 1 a i tll'ziu, c·anonieii puteau loeui F"i inafara comunit ilpi ; potl' iv it sal 'c in ilol ' pocare Ie indep lineau Ii se aco l'dan anurn iLo benef ie ii (numite "pl 'ebende").

G eel ( :; )] 'evoia s i' idev in ii magis tl 'u t l' cbuia Sri studiezc _ limp de un anurnit num8.l' de ani-

m at er ii k pe ear e Ul'ma sa I e p recl ea, eu un magi st l'u aut ol 'izat , det inr\ tol' ofieial a1 unei licentiadocendi. Nou l p romovat i \, i H iee a int ra l' ea in eonfl 'c l' ia mag i: ;; tl 'i lo r in Cc' ld ru l u ne i ee remoni i, oo rcc ompor ta [ .i ne re a une i l eet ii i naugu ra le in p rez enta tutul 'or mag i'; \t ri ler , p re cum : ;; i un banchct,o fe ri t t utuI 'o r, p e eh el tu ial a lui . Abia dupl \ a ce as ti i o el 'emon ie _ : ; ; i dupa c e ob t. il lc a i 'i a vi zul fa vo -rab il a l c ()nf rc ri ei mag i9t ri lo r _ c an cel aI 'u1 iiacorda l i ce n tl : q do ce ncZ i .

7 Cf . Louis Halphcn, fll A traoers l 'his/oi, 'e dll 1VIoyen Age (vel. IHbliografia).8 Prevederi le , c la re r ; ; i categorica, edic. ta te in accst a ct "vi zau v \l 's t. a m inima a r ie di_rei c at e-

gOl'i i de pl'ofesor i, at estatul de st 11dii pe car e tl'cbui au si l·l pr ezi nt e, examenul de eapaci t: ~tepo c arc urmau sa -l s ust in ii , moral 'i tn te a lor , d ural a angajur ii , ob ligR ti il c l eg at e d e p l' of csi e, mate-r ii le :; ;i o ra ru l de invt tt i1mint , di sc ip li na g eolal 'a, d l' cptul mag i~ ;t ri I( )l ' $ i 8 10 \' il or lor de a s e a ng ajasolidar san de a interveni in mod "olidal' in fata justitiei in CHzlll'ile grave; apoi, de " _ - ' I i

r ezolva ei si nguri anumi te pr oblems de ordin praetic, ea: pr et ul chiri ci , uni forma, inmorm int.a-r ile, eLc ." (L. Halphen).

ORIGINILE UNlvERsrrATILoH125-

p~p~ Honor-ius III intareste printr-o hul v . . .. ,

d2ct.1a episeopului ~i far a a avea inca dreat~feJ! ~tatu.~ ' De~l l 'i. ,rn~l sa inc ,' i sub jur is-sa-si poata autentifiea actele ernise 1 p t,~ ld)os,:_daun .slg;Jlm propriu cu carecu tV b d . , a ace as a. ata ' '' 'oc·-'ttJa Li .I~osen a su enumirea 1)8 care sinzura si- IVd ,'OJ. 1c., ~orpm'alva este

et Scholari Pari . 0 ,10 CD. use ne Unioersiro» } "1 .. . a Juim answnswrn. 1ar din 1229 S .1, > ,. • - .. <>uvco8 J agz·slrorumprm <, IlYlI)1 I "t U·· , tudium est", L'

". U CUvIIl: ruversitas. .. c. J1Q in acto

Se rnai afinnil unoori c'l - strict l'

f; f ... .t ' ~ - .. ,c , cr01101()GIC- prin '.'ar s: ost epa. din SnlenlC-) fa:moasa . ]'.' 1 ' . : > . ' . L 1t. 1.unver.Slt.nte mecliEnT')l.~

XI. , i ,,8eo" 'I (P In d .. " , ... .. -, cd"

see. -" ,Dar, cum despro 01'GO]11'a rea ' sa . ': ': j " ' 0 ]CIUa earc. eXIsta. in acest Ol'FlS' tn,I . bC< '"CC" lnLern' ] nu' ti . . ... ' , .cinr ~1 este recunoscuta of I'cia J ' .• ' • C . De § ie nnnre pinti in 1231 (d~ta~d· . " , v cd, ca. universitas] . cun .'" '. \ '"

me icina nu s-au desf<hnrat aici in cad , 1" ; '." .d pina l~acest an, studiile denu se st' 1 --~ d' I U une i s true{.un or"" ruz . 1 · . .L , ". Ie uaca era oar 0 scoala de' I-U'"I' . v .h.ClL.".t,e ca atare' s] cum7 f'·' . ,c c . G( IClna Jar nu U· f /. c ' .'sa se 1 predat 81 0 altli disciI)ll'n:') ." =>: 1). S,_l.l(.ul.,n. . (deci undet f· ,,' '. cc , --- eXlSLonta unel ('V"l ' . ,,1, '. ' ,[

poa e 1 pusa, foarte serios, Ia indoiala ' " "lGllcdC unl,gersuas Ia Salerno

Speo.ializarea inva~[imlnt.ului si det~sarea. 'n··' 7,'" J '.

c.el g:l .l1el'Wa~ celor , ,?ap te arte l ihe' raI(-l" a ' coris t ~~~~ll l~~d~.U,nll1t ue ~lpeCH)Jl1:ate de~mct. ll c lare mtl 'e scol il e sUIJer ioapn (de H c» I~Lllt Ir,utllenL.ul o.l'lgmat' al unei ell'S-Ie ri , .. '. -v lvlc<l1UUIllverst·) -I 1 '.

~n erware; dec i, or- i.i nea insasi a 111Vi l>u"yU- 'tI : .' Jar. le oe e pr.ope ..deuti ce sau

In ear f' 1 h ' , - '-'Y'·· un .u UI UYl'VPI'S·t"f B - ,I·. ,.e a OST"e a orat prirnul model' Lit t; '1-' J, 1 ex i , c"ogna va II orasul

general». . u ans 1 U,;OIlel a ceca ce va fi def in it un studi!un

Inctt, prior itatea eronologiea necon+nst t7marele 01'0' 1- 1.'· Vv, a cl

B.. b

O m aJ ora~ulul, care lsi inscr-ia I'eononw docet. , . J

iirevine ulliver~;it,7.·.,.t·.i;' . 1 · . , ; 1 1 B 1, , 010gna:mOIl (3zile sale devi.~," . ,. , 11l11VGf'SILcl. ti:

Ctnd, in 1155 , i rnparatuI Frederic B~c . h"apropie rea Bolognei scolar ii Sl· mog·l·s'l>"d ,Uo,s8a coboarl1 in Italia si se op reste In.. I' . , ,. ,n ,~II care 8-au prez '-n' ~, ' ~ '; ,

Is-au p lUS de gr euLatile intimpinate' de b '1" A3ntct[, Sa-·l aduca o.ma.,O"iulormp"' + 1 I ' L ,a UZUl'1 e 81vexatiu 'I In " 0

aIa"u . e-a acordat uu act de roc t f'.. I, nl e a val e m'an supwi-7 I ··b '. . 'unoas ere onnal" j'0 t'1 . ,?sc 1,0a7 ~ l lS qLU s tudwrl ll n causa per . ' .... d a u t.p U'} or -- . omnif;7J~privilogiu, deci, care ii pIasa l)e s~golr£~7:.an:tub,r"mo !, [ ~ c i~ n ti ae facti exule;'". :_ U~

. . ';' d.ll su protect'a 'ill){, ,'al'" \ "un Imp1'8SlOnant document raJ"" . I~,1 ",I ,11 ,.1. hces~ act ostet t~' ,181m l.Il !!enu s"u ' + t ..a on a eonsldoratie aratata de maxima <:0 t"t' u

f- ~l:.~ emBul lstoriei -- de

DupCi ee s f~· t . au 01J av o pOiil,]r'a c1a""I- '.{. 1 t ]'1?~ c, -a aOt! asupra acestu' 1 ' . _ . ~ .. ~ . ':)C mu o ec,ua lor:

scon l' t" d ." . 1 neI u cu InuIt'l g. "1"·' ('e" t,1 ~. pH, a,a ll, UCl 31 de eiitre tot}' J·u 1 ~t '" : 1 ,J'~ ,"1ue dl'O (Ie cutre (W);_

d~ A ' , '" c eea 0"11 °1 J1' a · , .. . S i .aeor am, msufIet .i ti de paril1teasea~' (1 1.' -. Y.. ,:1 IllcU>.ll ac'.culm nostru Pal~t. " " .. • c; ragos e pl'lv'legml d f ~ .' ct ,

ea oamem al scoli i eaIii tol'Bse DentI ' ~ · t - 'd'? , 1 '.~ e at,a tnturor ae010ra carn, ,"t,~t " 1" 1 U " :_. 11 81 i ll'll cn sea 7 f' C v,lIlVd ,0_ ura (8Spre leg'i le CJtiVl'ne '1' s"cr(' " C , - md pro esonlol' care C '1"'1

d J j .. '. ,- '. Q anUlreca' J. '1' . ettstu11.e lor literare aHt Ai c~t s: 't " .. J ., I ~ " C lIlOCUY hO In care se OOUI)'\ deCc " < t, ' .",..,. J 1 )1 IIml~ll or sa vma si ,.,~ , 1.' . ."

.d01, l.n ]UOlt fapcumd Iucr-ur i hune m"r j' ta "]n ·in : >x, • dCO0 In SJguranUi.

SE' euv n' v c,U( '\ Sl pro~ect a .', I e ea 1 3 8 totl acoia p i" in a c"rc·)r st1','n';-- ", - 'J •',Ie 8oeotim e8'I t ~, ., C cd e lun'Plnt" I' -e Inc rep ata catr(; aseultarea de D ', __. , .' :

1J_d u. ct um_oft, lar viata

ell () -1 t" LUnnezeu S1 oe no] sel-'V·'·" S ~. '.. u'agos c rata de OI'ice fei de n'd _ ·'.·t 'C ',·: .. " - ,11,0.'n aI, sii 11"Ju+o-·' l' ., ..' e rep va,e. IW dmtre C'l ,. tu . ~ I 11 ~l mllostrvu'ea noastra ? De ell' . 1 . " " . . . v lin es e oare dega~l 8-au facut saraci pe el' I 'USI 'S , agu §Gnutel 81 au devenit l }I 'ibeO 'i d"l 1'0" d v • ' , , ,I se nesoeotese v', t, " . _ . b , "U-

9 1 a esea patnYlese fara pri eina' de pe Ul'In- . 'j :d,al~l~o ? X P U f o l tutUf'OI' primejdiilorfoarte greu de rahdat __ din pal'tea. 0'e·1a nee ~el~t~.or .ilLacun C8Ie indLH'ic'i-- lu( '] 'u '

Or mm t1''''108 . I" .J

VA '; 1 08.me111. Jrm aceasta lege



UNIVERS ITATILE

12 6

• 7 a si entru totdeauna valahila, hotertm, asadar ca de acum inain~~ ni;n.en!'linn ersals 'w Pv A d v I de a nedreptat i in vreun Iel po un om al scolii, mci sa:-nu IDaJ. a a tndraznea a . , . ., . d' ' . ,.sa '. d na din prioina datorl81 altuia IIIaceeasi provmcie,teze a 1 provoca vreo au . hi . t' VI D Ien - . v f' tntimplat uneori in virtute a unui 0 icei ica os. e aa cnm am auzit ca s-ar 1 . d 1 A itori 1

a~ . A t. i tV de canza VOl'calca aceasta lege, SI e a cirmui oru ace oracera. ca:e IIIcunos In,~ d se va Iintimplat aeeasta si care ar fi neglij at sa pcdep-locur: din .a~ea vr:l1

1:~~~i t rebuie sa se pretinda rest' itnirea impa~rita a b_u~ur~lo~

seasca ~ehctul, d . f '.. fiindu-Ie aplicata prin insasi legea de e1nesocotita, er sarapite, .l~rpecetea Itndamlel dlledemn·lCta·teae care au ~ietinut-o. Dar daca., cu toatef· li t pentru to eauna ~ l C ~. '. . I 1 "ne IpSl,l. . v . aV actil ll1" jur idica imnotrrva vreunui om a sco 11t a cineva ar VOl sa porneasc '-..

v ., .

I .. ihili l' Iaces e, .~. c v v 1 f' e acordat.a oameni10r scolii pOSl 1 itatca ( 0 a a egedi vreo pncina oarecare, sa e 1 C A . • • 1 " A • t, '_III : . VI . 1 ' F "ntea domriului sau mazistrului or, 011 main ea episdadi s~ Vll1~ .~ JUc sea d.

1lnal ac'-or~latI)<'ntru aceast:1. drept de judecat.a. Iar da.ert

U1Ulcetatl l carora e-am c ,". ., I·V At'cop, A '1:" . v -'" trags inaintea altui j'udecator, atunci il.OGanrea aces uia,. va va inc raznl sa l! c . ., C '. . . . t ., d' l' S 'clno '-. A d tvt' ta' s~; fie anulata din pncma uner a an in razne 1. ',11 · 'cle ar Ii foarte 111rep a 1 ., o, , . "'1 tre j . Ic 'nar . aceasta le ~;sa fie introdusa intre constitutii e no,as re rmperia e,am P?run:\G T

ca, .. .ru g arinte' etc." (Trad. de Nicolae-$erbafo1.rana~oca): .

sub tItI.ul. Nu Iiu] pent .p. di 1'ext S8refAl' lOa8. tot i s tudentl1 de pe ter itoriulA t I care cum reiese 11 ", , ".' "C, , '...,?:u . - f J, e dat )l'omulgat, in principal in beneficiul ~eolanlor ~lm,af,l~~rl-

Impermlm - uses t ' I te f considerut ca actul de reouno astere of reiala alor din Bologna; ca. a are, poa 1

viitoarei universita~l bologneze.

. '. 1 . " li It.alia Evului Medin avea 0 orient.are pl'actief~, legata ~~. yla~a mte .e?tuah~ .clII~Miscarea comunaW. _ rnai animati i aici. ca ~n.al t~ ~Hll

actwltatea P( .)htlco-~oc.lal ; 1d ' iur ist i de special ist i de Iunctior iari oalificati pen-nevoie ]111wlmu nne e Jc " , ' , . ' . . . t I' 1

- avea. . ,.' ' ..f, a Ie a )~ra in f81ul' lte oc.,azll ,11 1 erese e 91 C 1'8p-d ' . t" rea orasnlor Sl p end U c . , I c c c , d rt.ru a I11m1S I c1,~ c .0 •'; B: ,. nu se')Utea dispensa de asemenea ca re ca 1-

turile. Pe de alta paI'Le~I:1C1 :se.lllde~sec XlIII ·toate l)osturile ecleziastice de COl1-d l~f tulca lIlcepll1c Ill,·" ,1 .'

ficate; ovac a ap ., 1 t i.'.e juristi de specialist i in dreptul canOil lC.d1H~ereerau .ocupate, nu de? teo t'lgl, CSIa B'ol~g~a dreptul civil si drep luI canonic,

, )rimul rin· 11 1 r-un ora c,·,. r I' 1Ca urmaro? l folI. '. n f 'T'are stateau absolut pe primul plan. n sc lllll )medicina ~ dlsClphn~le 1oso Ice ~ux~lmai t irziu la Bologna ( intre 1352-1364), nufacultatea de teologle, care a ap~rud b't. 't' t'C'od'lta un prestlglll eose 1. . 1" 1~l-a CI~Iga ill 1 .c c, • ..' • ee XII trei tip u ri de ~coh: ~co 1eplscopa e. La Bologna eXlsta~, ~n~~~~~l~~~:S~~co'de d~ept eanonic ~i ~eoli laice d? dl:o~.t81 comunale de gramatlcala,A ' f ' 0 ~rolului episcopului si in general, a .IBlSel' lCll., Dlt'mele erau tot 11 1 a ara c ny , , I' f' v

,roman. l.' ." d dreptul erau cotateni ai orasu m, - Ie ca erauA pe tOtl mag·strll care pre au , ..'proa ,.' .', rase stabilisera de mult timp mcl.. .. A'Ol'lglllan dm._Bologna, .,18 C 't t' e diferita. Din cei zece sau trelsprezece mIl, Cl\ol

Studen~ll.S? ~flau ~ntr-o .S1~a'~e a secolului al XII- lea, maroa majori tat~ ervase nurnarau alCl 111a Dona Jumata u dl'n alte taVI'l')Ceeea ce inseamna Cel,

v' 1 . 't' d' nIte orase (sa , .' , .formata (11n~d':ly l vem,l . l r : o.'v·le' c&ci potrivit mentalitavii ~iuzan\,e}or, practl-aici, ei erau hpSl~l de.~rertl:: 'l ?l 1, ~si leQilor tarii din care proveneau. - Incilor legale ale vremll, el ra.mm~au sup '1 8avL"c""t~sa-si apere solidar interesele:

v 't t" firesc Sl ch1ar necesa<lC< " " .' l' 1aeeast~ ~l ~a,:e, e~a, : 1 d e a fi 'udecati numai de cona~lOnah~ ?xc nZll:(.sa oh~ma sa lr. se (lslgu~e ~IeFtu ... ten~ul 'uridic local de pedepse; sa he SCUtitlcOlnpeten~a tI'lbun~ielOl.o,a5;LIIUl ~.lY~ecte ~blicate strainilor; sa obtina dreptul dede taxe ~ide impozlte, c~lre,eL.esau me 11 _ 'prett tl manualelor ~itextelor de ~coaHi,a fixa - pentru a se 111Iatura specu a . ' 1

al chiriei pentru locuin~e 9i. .a~le d~rCl~:t 9d~;f tiocul do origine, in lIna1; .i~mi" .In acest scop, studentn s-a~ bU\. ' 'Ie" au fuzionat in doua grupun man:

la inceput, in numar de 20. A:[:?I, ?,na,lUI.ll . \e n'llioi (indeosebi toscani si 10111.-, .. " ,t denti din cllfente regmm a, '.' v" 12 l'3 ..Cltramontanll , s u .,' d·"t· d'n alte tari impartltr m' sau gru-,barzi) , § i "ultramontanll", stu en~l vem,l 1 " , ,

UNIVERSITAtTEA DIN BOLOGNA 121

pari nationale". In fine, in ult.irniiani ai sec. XIII, "citramontanii" f?i"ultramontanii'~au Iuzionat, formind 0 universitas scholorium, - constituita numai din studentiifaculta~ii de drept 9i numai din cei veniti din alte Flri sau erase.

Rectorul, ales de studenti pentru 0 perioada de doi ani in aceasts functie, aveain cornpetenta sa jurisdictia civila ~i penala asu pra s tudenti lor ; ~j pentru aput.eaavea aceast .a competenta 9i asupra acelor a care faceau parte din eorpul clericilor(de pilda, a celor care se speciai iz .au in dreptul canonic) , rectorul era totdeauna unecleziastic.

In felul acesta, ramineau in aiara asociatiei corporative - a "universitatii" -

trei categorii. Prima -_ studentii nascuti in Bologna (sau, cu farniliile rezidentein acest 01 'a9) .care, desi plateau toate t .axele scolare cuvenite, n-aveau un ouvintin conducerea universitatii, Acestia s-au vazut si liti sa se alature uneia din "na-~iuni" - intructt aspirausi ei Ia aceleasi privilegii academics ca toti ceilalti.

A dona categor ie se compunea din studentii (dar ~imagietrii) celorlalte Iacul-tati. Era categoria celor pe care universitas scholarium ii excludea de la orice privi-Jegii, 9i care au terminat prin a forma 0 corporatie separate, dupa modelu1 celei as tudontilor in drept .

A treia, era grupul magistrilor Iacultatii de drept - ~i care erau exclusi si eidin organismul universitatii, Intruclt , cu Ioart e putine exceptii, erau cetateni aiorasului. Acestia au trecut de partea autor itatilor cornunale, care, daca nu Ie putcauapara pozitia faVl de pret.ent ii le studentilor , eel putin putcau interzice accesul unorpr-of'esor-i care nu erau originari din Bologna. Psntru a-i retine sa nu paraseascaorasul, municipal itatea le-a oferit un stipendiu. Dn timp, studentii erau cei ce alegeaumagistrii carora Ii se inoredinta 0 catedra ; apoi, cursul fundamental ilt ineau num ai

profesor ii st ipendlat i de autol 'i tatea municipala.

Dupa ce au obtinut recunoa~tel' ea revendicari lo1' lor din pal' tea autor itat i10rmunicipale, studenvii soan inclreptat 8131'eeilal~i "inamici" - spre IJI'ofesori.

Pe ace:; ;t ia , i i puteau boicota 11901' caci (cel put, in la inceput) magii\ lt ri i t l' e-buiau sa recurgi."iIa taxele r; i 011ora.riilepe care IiIepliiteau i')colarii. In primul rindstuclentii au stc1.bil itprecis cuantumul acestor sume datorate magi9tri loI'. Apoi, austabil it indator ir -j1e 9i obligal .i ile aeestora. Astfe1, profesor ii nu puteau 1ips i nicimacar 0 zi de lR lect ,i i fara autorizati a student ,jInr. In caz cli se casatoreau, nu Iiseacorda cu ocazia acestui eveniment elecit un coneediu de 0 zi. Nu puteau pi i1'8.siora~ml far a a dcpune in prealabil 0 cau~iune, pentru a garanta astfel ca se VOl' re-intoarce. Daca 11n1'eu98asa-~i atraga macar cinci :;;co1a1'i,magistrul era s.upus uneiamenzi. Profesorul tr8buia si i-9iinceapa lectia imediat cInd suna clopote1ul 9i sa11Ui ~ina pe flcolari mai mult de un minnt dupi' .ce clopo~elul anul1~a sfir~itullectiei.Nn Ie era ingiJ.duit sa sara un capitol din textul pe care ilcomentan ~inici sa aminepentru 1ecyia vii toare explicarea unei chest iuni neclare sau difici1e. Erau obliga~i

sa-9i imparta materi a pe care urmau sa 0 predea in fUl1ct,jede diviziunile de timp·(zile, saptamini, luni) ale anului 9colar, - fara sa se poatii extinde cit ar fi doritasupl' a unei anumite part i din materie .. . In f ine, conduita profesori10r era controla-

9 Dintre acestea, natio tlwotonica era cea mai puternid i I ii care benef ici a de cele mai muI teprivilegii. Spre sfir$itu1 secolu1uia1XIII-lea cuprindea circa 100de s tudent i germani, _ in majo-ritate persoane inpUna maturitate, ecleziast ici venit i aici ca sa obtinii t it luI de"doctor in drept",care l a intoa rcerea in pat ri e Ie asigura onoruri 9 i functi -i impor tante, - Ce le dou 'a federat ii de"na tiuni" nu se int runeau in adunar i generale separate , c i in tr -una singur1i , p l'ezida ta insa decei doi rectori - ai "cismonLanilor":;;i "ultramontanilor". (1nadullarile gen'era1e, studentii saraci- nu numai cei care nu 19iputuse.ra pli it i taxe1e9co1are,ci lIicci intretinuti prin bnnavointa unoI'seniori sau burghezi bogap, dcci marca masa a studenti10r - nu aveau dreptdevot).



12 8 UNIVERSITATILE

ta de un coruitet de studenti (agresiv donumit denunciatores doctorum ] carotl infor-ma studentul-roctor despr« asemenea eventuale abateri ale magistrilor.-

situatie umilit.oare in care 8I'aU adusi magistrii se inoheia cu oblig~tivitateade a depune juramint de obcdient a s tudenbului-reot.or 9i statutelor aprobate deacest.a.

Vaztndu-se agtf:8l dominati, dirijati ~i oontro la ti de corporatia studentilor[unioersitas scholarium), profcsorii - care erau f} i ei rn ai dernul t asociat i in forma

Un curs la 0 univers itato din see. XV.- Dupa 0 fr esca de Beno zzo Gozzo lid in b is eri ca S . Agos ti no (Scm Gimig-

nano )

-eorporat.iva a unui collegium - au reactiori at . Mai int ti, n-au adrnis la cursuril olor scolari decit dupa 0 pnalabiJa verif'icare a ounostintelor de baza necesare, Apoi,cum ambitia fieearui student era sa obt.ina Ia slirsit.ul studiilor un atestat - careiidadea sidrept.ul de a prcda (sau, eventual, de a de~chide 0 scoala), chiar ' daca apoisi-ar fi ales 0 alta cariera decit cea didactica, - aeeasta atestare, acest certificat

(numit l iceniia doccrul i ] acordat de profosori, 11obliga pe student la 0 anumitaconsideratie 9i condescendenta fa ta de magistrii sai.

eu toate aceste restrictii ir.puse e l l " prof'esori, stadium generate din BolognaraD!inea 0 universitas scholarium prin excelenta (constituita, dupa toate prohahili-

in ultima decada a socolului al Xl l-leaj-", Faptul acosta a devenit mai evi-dent cind autorit.at.ea comunala a impus profesorilor, prin juramint., sa caute sa-iconvinga 1e studenti sa nu parilseasea orasul ; totusi, acestia nu i-au putut impiedicasamigreze in masa (cum vorn vedea mai jos) in alte ora:;:eitaliene, unde au constituitalto universitat.i.

Tipul bolognez de raporturi lntre studenti ~iprofesori - cu pozitia de sub01-

dor iare student ilor a acestora din mma - va fi adopt.at.a ~i de alte organiziiri cor-porative studcntesti ; ~i nu numai din majoritatea universitatilor italiene, oi si a

altora - din Montpellier (eel putin Ia inceput), din Salamanca, sau, mai tirziu,

10Rector iiacestei universitas (formata, cum spun eam, din student i ai faeulHltii de drept)au t ,inut si "t -: ij a tirme de la tnceput ju ris dic ti a a supr a tu tu ro r ce lor la lti s tudent i de la a lt o facu l-ti' rti din Bologna . Numai In '1306, " reetor ii" facult at ilol' de urte:;;1 de medioin a au reus it

sa: :; ;i Iacii recunoscuta propr ia lor jur isdict ie independents asupra s tudent ilor s i magis tr -i lcr Ior .

Domul din Cremona. Sec. XII. Turnul in Fatada domnulut din Pisa, cu seriile cestll lombard, este eel mal inalt din It~lia loggii suprapuse, caracteristice stllulut ar-

(115 rn), construit intre 1250-1267. hitectonic "pisan".

Un complex arhitectonic unic d~ ar~a romanica : baptlsterul, domul ~i turnul inclinat. din Pisa. Sec. XII-XIII.



Unul din cele mai grandioase edif~cii publi~edin I talia : Palatul Consulilor din GubblO

(1332-VI~'7\ .

Pala tul Comunal din Piacenza. Cons tructieinceputa in 1281.

Palatul ducal din Mantova, construit inceplnd din sec. XIII. Palatul are peste 500de Incapert I?i15 gradint I?icurti interioare.

ARHITECTURA GOTICA

Arhitec tura got ica engleza : catedrala dinDurham (care pastreaza Iii elemente dearhitectura romanlca). Vedere dinspre sud-

vest.

Catedrala din Lincoln (1072-1280). Exte-rtorul "Corului Ingertlor ",



Absida catedralei dinBeauvais (1227-1272), cu sistemul saucomplex de arc-bu-

tanti.

Absida catedralei din Reims (1211-1241). Detaliu.

Portalurileoccidentale

dralei din Amiens(1220-1236) .

Catedrala Notre-Dame din Paris (1163-1250), vi'izutadinspre sud.

omu n am erg (lll:l(j-lZi·I). .rurnur ne



Fatada nordlca a transeptului ca te-dralei din Chartres (1200-1245).

Catedrala din Salisbury (1220-1380),- cel mai frumos ansamblu arhi-tectural gotic din Anglia, de 0 co-

herenta sti listica perfecta (~i cu evi-dente influente francezel.

absidei.

Basoreliefuri de Lorenzo Maitani de pe fa-tada domului din Orvieto. Prima jum. a. sec. XIV.

.t'cttctUct prmcrpara a caceurarei urn Leon



(Spania).

UNIVERSI'l'ATEA DIN BOLOGNA 12 9

din Cracovia. stadia generalia din celelal te rcgiuni de la nord de Alpi , tnceroari lestudentilor de a se organiza in unioersiuues scholarium. an Iost impiedicate deautoritatea laica san ecleziastica, san de corifreria magis,tri1oI'. - In orice caz :fapt este ca, "spre deosehirs df:) ceea ce S-3. pctrecut Ia Par is s, i la Oxford, in Italiainva\,amintul univorsi tar na decazul , n ic icdata ; iar colegi ile nu si-au asumat nici -odata Iunctiile care erau de competcnta universit.atii" (C.H. Rashdall].

Arhitectura gotica spaniola : turnurile occi-dentale sl fatada bratului meridional al tran-septului catedralei din Burgos (1442-1458).

Dar Ia Bologna nu se prsdau numai studii juridice.Scoala (apoi Iacultatea) de "arl,e Iiberale", din sinul careia s-a separat viitoarea

Iaoult.ate (la Inceput., scoala) de drept, era renumita. La accasta Iacultate se acordau

licentiae docendi deosehi te , pcntru d ifer itcle mater ii d in cele dona cic lur i a le ar te lo rl ibera le ; se acordau docto ra te spcciale -in f ilosof ie , ast ronomie, gramatica , logica ;~i fieeare din aceste discipline aveau profesori stipendiati. (Profesor a1acestei Iacul-tiiti era s,iIaimosul astrolog Cecco el'Ascol i, a I'Spe rug de Inchizi tie in 1237. )

De asemenea, renumita era Iacultatea de medicina din Bologna - care, spresfirsitul secolului al XIII-lea rivaliza cu scolile de medicina din Salerno si Mont-

1,'- ' ,

pe 1161.

RoIul de 0 irnport .anta cu totul deosehi ta pe care I -au jucat jur is ti i bolognezichiar din tirnpul dornniei lui Frederic Barbarossa a facnt ca acestia sa-si cistigeo mare reput.atie in toate "(;8.1'i1e cccidentului, - de unde, ca urrnare, au ~enitsa st.udieze la Bologna 0 mare multi rne de scolar i. In asemenea imprejurari Biserican-a mai putut obtine 0 supunere stricta din partea magistrilor s, i a studentilor.(Acelasi lucru 88 petrecea la a lto universit.ati i nvecinate - la Padova, Modena sanVicenz.a. ) Tot ceca ce putca s a faca papali ta tea era ceea ce incercase Honorius I IIprin bula sa din :1219 - adica, sil. constringa corpul profcsoral, pre a indepen-dent, stl. r enunte 1a pretcntia de a acorda L ic en ti a d o ce nd i f? i sii lase aceasta prero -

gativi l episcopului ; corpul p rciesoral l imit indu-se la dreptl1I de a pl'opune can-didatii pe care iisocotea meri tuosi , Prerogativa episccpala insa ramlnea 0 sirriplaIorrnalit.ate: adeviirati! exarniriat.ori si sinaurii care hOt81 '[ lU asupra t it lu ri lor acor -date candidati lo r ra~}lneau maob ,jst ri 'j . ~~ " ,

DIN PARIS

In It.alia Evului Medin, cultura n-a lost niciodata - ca 'in tarile EuropeiSnpLentrionale -- un monopol al clerului, Aici, "laicii n-au incetat niciodata de-a

drep tul s, i mcdicina; iar cind a avut loc ronasterea intelectuala, n-a Iostyorba de 0 miscare strins legata de Biserica; iar universitatile carora le-a dat nas-tere aceast.a m'iscare, desi erau - ca t.oate instrtutiile medievale - in s trins raport

cu Biserica, n-au Iost totusi institutii seculare, ci de-a dreptul laice. Aceasta estedeosebirea princip ala clintre universit.atile Europei Septentrionale 9i ce1e ale Euro-pei Meridionale, - eel putin in It.alia" (Hastings Rashdall).

In regiun ile din nordu l Alpi lo r, tndeoseb i la Paris ~i in Tarile de Jos, uni-vGrsitatile au fost 0 derivatie a scolilor episcopale, anexe ale catedralelor+'. Faptul

n Iar nu a scolilor manasl.ircsti - al caror ultim mare magistru IuseseAnselmdin Aost.a,lOSt : prior al mani:i.sti,riiBee tnainte de a deveni arhiepiseop de Canterbury. - Dar ilustruldasdu f/ i f ilosof Abelard, caruia, dupa cum se afirma in mod cbisnuit se datoreaza na~te-ren univcrsitatii din Paris (ea insl.itutie de inalt nivel stiinj.itic, nu ca organizare corporativa),era magistru laic al scolii catedralei pariziene.

'9- tstorta culturtt ~i civnizattet, vot, III



13 0

aces~a a . avut consecintale lui: membrii clerului VOl' avea un roJ foarte im1)o"'ia "in viat . 'tVf' r .. , ,Du

,8. unr:rersl a,ll - care, in vprimul rind, va fi 0 unioersitas magistrornin, iar

X :Ua studenW?r, ca cea h.olognez.a. Studentul era considerat un cleric, era tonsurat

~l purtn vesminte de cleric, Magistrul avea anumite privilegii din partoa B' so,,',; .era supus t' t.iil . tii 1 b 1 er 115,1, ~es rIC ,n .01'vv~e,Il ec eziastice, inclusiv obligayia de a ramine celihatar,

o alta cOnSeC111ya l~po rtanta se referea 113,ipu l de studii. In Italia, rnisca.-

rea de. r.en~9t_e:e cult~rala a fost marcata de aparitia 9i afirmarea studiilor Iiterare ,

a me:llC~n~1 91 111special ~ dre'p~u!~i roman. In nord , intr-o prima faza (precedents

C?nS~ItUlrn f_ ;>rmale a. umverSltatu) p redomina - cu Scoala din Chartres, in pr imul

rm~., .urmata de 9coh~e cat.edr alelor d in Reims,Liege,

Laon 91Orleans _ stud inl

clasl~Ilor, care 1a .Pans. era ~o.arte putin apreoiat ; jar in primii ani ai sec. XIU

?data cf desc.ope1'lrea .f110so fIeI lui Aristotcl, studiul litere10r va f i, aici, to tal negli-\

jat. - n schimb, Parisul va deveni marele centru de studii filosofice ~i teologice.

Ca centru de culture Parisul n avea 0 tl'ad·t·,,· I . '. ~• " v : -, . C ],I,c ITee18 lin n)GI un renumo. In

prima pmatate a secoluln] al XII-lea scolile din Par is nu I", "1 d' . ' , C.o ~ In

pe ceoe . 111Ch,al'tres, RellTIS sau Laon. Doar cu Abelard lsi va cisti'Yll scoala cate-

dralei dm Pa:'ls u~ 10e de Irunte intre :;;co1i1eEuropei Soptentrion·nl~. '

d ~ar uI1lv,ers1tatea, in eo~sti~uirea careia atmosfera intel()duala stimulatil

~ ~be la r? va ,1l1semna . 0 , contl 'l~U~Ie .notabi l.a , nu, exi st .a inca . Exis taLI scol i foar te

ac~:\ e , .:Ill lIe de l~, CIte, ~a m.anast1rea Saint- VIetor, Ia biserica colegiului de peco ina Sa111te~G~neVley~, chiar ql cole de pe po du rih, SCJl! ;j; dar un stud£wn

- care va caputa apoi structura corporaLiva de uniocr si tas - va fi numn] 1

derivat din scoala catedralei Notre-Dame. ce

Bernard de Cla irvaux ii nind 0 Ie t' d' 0 . I'] ",.( '1' t) ~, c ,le ISulPO Lor s ii I. J\1ll1l8.tUr[l dintr·un manuscrispel Impses m sec. XIV, - Bib1ioteca Casmlatese, Homa

UNIVERSITATEA DIN PARIS1 3 1

Dreptul de a preda artele liberale sau de a deschide 0 scoala era acordan

de catre canoelarul catedralei-". Dupa 0 intreaga cerernonie _. prin care candidatulera primit., oficial, in confreria dasoalilor - : ; ; i cu avizul con frer iei mag istrilor ,

cancelarul iiconierea licentia docetuli. ca. "rnagis tru" san "doctor" 1 : 3 • ! Ielul acesta,conf reria magistrilor monopoliza instructia de g rad superior fji era pregatita sa s etrans forme intr -o adevarata unioersitas magistrorum,

La ce data, exact, s-a. constituit aceasta corporatie a magistrilor din Paris?en alte cuvintc, -- cind a Iuat fiin~8. universitatca din Paris?

Un corp didactic organizat, 0 asociatie a magistrilor in care mem brii Gran

prirniti conform unei proccduri bine stabilite (el ec torum consort ium magist rorum ]

este mcntionata inca de prin anul 1170; dar 0 forma bine def in it a 0 va c6piHa acestcollegium. numai pe 1a inceputu l sccolului al XIII-lea. (in 1209 se vorheste, p en trupnma data, de statute universitare.) - Fapt este ea nici universitatca din Paris,

nici celelalte universitati din acest secol n-au fost [orulate (cu Ioart e put ino excepti i]la 0 cnumitii data, ci s-au constituit progresiv, printr-o evolutie m a i rnnlt sau mal

p u t.in Ient.a , 9i in urma unor sueCGSiV6 recunoasteri legale, privilegii acordate,carte, act.e oficiale em anate de la suprema au tor it.ate civile san ecleziastica.

In or-dine cronologica, moment.ole care au dus la infiintarea universitayiidin au Iost urmatoarele:

in 1200, rcgcle Filip August acorda studentilor un privilegiu prin care acestia

nu put .eau fi judecati elecit de 0 instanta ecleziast.ica-". - tn :1209\ 0 hula pontifi-

caLl autorizeaza universit.atea S8."9i alcaga un "procurator", care sa 0 reprezintelegal in fata autorit.atilor. (Deccam data, insa, - observa Rashdall - "universi-taLMo era considerate inca 0 asociat ie i lega la , 0 «conspi rn t.i e» a magi9tr ilor contrasuperiorilor sai legitimi - episco pul, capitolul cat.edralei si cancelaml't.] - In121'2, ise interzice cancelarului sa pretinda rnagistrului caruia Ii acorda licentiadoceruli sa-i depuna juramint de ohedienta. - In 1215, se recuno aste ~i s tudentilordreptul de a se constitui intr-o asociatio corporativa. - In 122t, apare pentru

prima data intr-un act denumirca de unioers itas magis trorum et scholar ium,

Dar, inca in 121.5, Iegatul papal la Paris, cardinalul Hobert de Courcon,daduse un statut universitatii pariziene, - care apoi va fi adop tat 9i de univorsi-

tate a din Oxford (uncle va ramine in vigoare ptna in t253). Statutul continea pre-

vaderi - normative, dar si restrictive - care VOl' st.ahili Iiniile inva~,6mintului~i de conduita a. m agistrilor-",

12 La Paris erau, de Iapt, doi canonici invcstiti cu Iunctia de canceler. Cel care avea ofun c tl e s imi la ra cel ei de "d ir ect or de s tudii " a l uni ver si ta ti i, era un canonic al capito lulul oate-dralei Notre-Dame: 01 a corda magistrilor si autor izatia de a deschide noi scolt. Al doilea, eelcare cl ibcra actele si tntocmea diplo mele, tinea de biserica Sainte-Genevieve - cea mai impol'-t an la b ise ric a di n Pari s, dUpa ca ted ral i' L

13 La inceput, t ermenii "magis tru", "doc to r" ' Ii " pr ofe sor " er an s inonimi ; u ltimul, e ra fo lo sitma i Il le s de magi, ;,t ri i fa cul ta tii de teo l og ie, Ab ia i n s ec. XV, dcci spr c s fi r: ;; itu l Evul ui Mcdi u,

se obi$nuia ca Utlul de "profesor" sa fie dat numai celor care ocupau catedre remunerate d@fllltoriLllti (of. H. Rashdall),

14 Evenimentul care a grabit formarea corporativa universitara a fost 0 i nfr un tar e cu s fl r·",it t ragic . in 1200, serviLorul unui cleric nobil german se incaiera eu un circiumar, care i1batecl'uaL. Studentii germani devasteaza 9il 'ciuma. $eful po~iti?i reg~le;;i .burghezi! p3J'izieni.!nt,ervineo.5a- l aresteze pe vinovat i. Intervent Ia sesoldeaza cu cmCI mortl , totl studentL Magl~trll ;;1 stu·denti i se p Iing r ege1ui , ce l' ind pedepsir ea v inovatil or, amenin ti nd ca VOl sl1spenda invatamlntul: ; ; i VOl parasi in masa ora~ul. Hegele ilpedeps8f;'te pe geful politiei 9i ordona ca de"acum ina-iute magif )t ri i 9i s tuden t ii sa nn mai f ie SUpu9i jnr isdict ie i autor it il ti lor civile, ci celei ecleziastice.

15 Iata principalele prevederi ale statutu1ui: "Nimeni nn poate preda arlele (disciplineledin ciclurile trivium:;;i quadrioiwn n,n, a.D.) daca n·a implinit virstn de 21 de ani 9i daca,Inainte, n·a urmat regulat cel putll 6 ani inva\-il.mintul acestora". Magistru1 "sa se angajezeCl\ va prada cel llutin 2 ani - inafara de cawl ca ar avea un motiv acceptabil; sa aiba 0 COll-

9*



13 2 UNIVERSITATILE

~n A 1229, .l lnircrsi tas. magis troruni et scholar ium declcU'il greva in sernn deJSro~esGirnpot.riva ahuzunlo~ politiei reg-ale ~i hot iln' l.sc sa pi lI 'i lseasca in mas6I arisu l. O~'~~ele~g~rs: Or lean? , Toulouse , o fera rnagist ri lor ~i studentilor exce-Iente COn(h~ll.de vlata ~l de stud iu , (Ul timul oras, Ie garanteaza si depl ina l ihertatede. pr~~dare .91 de st~diu a , f ilo~ofiei lui AristoteI , - - ;nva~!J .mlnt Ioarte limitatchiar interzis Ia Par is .) Chiar ~l Hem-ic III Anzliei. ti invita cu1- G" IX'"' ,,,,.., . ,

- Jar papa -ngorie intervino in Iavo area lor pc 1inga Frantei,vic IX, ~i emite Iaimo asa hula Parens scz'eniiarium, care ' .versitat,ii 9ichiar 0 extinde - dar numai fata desil supravegheze tndeaproapo universitatea; impunindu-i deorganizare a programei de invo.tamint ) -- Si In 1231reia activitatca. ~. -, :., - ~,

Louis Halphen conclude co. lInir>cl'siias niaeistrorum et scholarium. din Paris~ . acti~~at, ca un adevarat corp universit.ar, din'-'momentul cinrl a declared, grcvaurn 12",9; dar n ..a fost recunoscu tn ca un ivorsitate decit '1~11 ,1 ' /'3'1 de C"l'iP

.t , l. j. LU ~ ._ . . . . . i , ' - ' ( _ _ ,,-1_._.

Grigorie IX, 9i n-a avut dreptul de a avert un sigiliu clcclL in 1246.universitates (din Paris - n.n. O.D.) exist.a inainte do

"asociatie generals" sau ca 0 "colectiv! t ate", tar nu ca 0

deplina personalitate juridica" (S. Stclling-JVIichaud).ell 0

In jurul anului 1231, prin urmare, Parisul c O V E " " . 0 'f' '.",,' uni /ersuasscholarium:

c t

~)rofeso~ii. era:l grupaF pe s~,eeialit~Yi.- cei care. pl~eclau teologia, dreptulcanonic, medicina ~l "ar tele Iibera le ; grupan care VOl' primr numele de ,.faeulUiti".Facultatea. de "arto". ("de litere 9i Iilosofie" - am spune azi}, care avea' un Tnm;:' ) rde studvent l mult mal :nare deci t a l celor la lto t re i facul tl1t ,i Ia un loc , era impa.l 'j ;i ti l- dupa tara sau regiunea de proveriienta a magistrilol' si scolarilor - in natru~ru~~r~ sau "na~iu:r:-i" (imit~IJd' organizerea studen~ilor bolog'n(?zi), In acesU; "na-~lUm intrau : cei din Francia (denumirs care desem na actuala Ile-de-France) nre-

Dum ~icei d in regiuni le Europei Meridionale; cei d in Norrnandia ; cei d in Pic 'a: 'diacare iiincludea si pe cei din Tarile de JOS, in fine cei din Anzlia - zrunare A]11• , , .- -, - b b 1L~--_

Care mtr~u fJi.stud~I:W. irlandezi ~i scotie~i, cei din Germania 9i~arile scandinave,prccum ~l cei veniti din centrul Europei (unguri, polonezi, oehi). Studontii i~i

puteau alege profesori i examinator i d int re magi9tri i din "nat,iunea" lor,

Caol'ganiz.are, fiecare "natiune" I:;;iavea un "procuror" - unmembru-deJegai,

ales tot la 3 lum, care 0 reprezenta; ellua to a te masuriIe socotite necesare bnnului

mel'S al vietii 9colal'e a grupului sau; aclministl'a finant,ele, pilstra sigiliul "nat,innii"

Sale 9i se ingrijea de celehrarea sarbatoririi sfinvilor ei . Din 1231 (sau din 1245)

facul tatea de arte era prez idata de un "rector". (Pina la acea8t ii dat il , "n1 'mile"

erau conduse de cei 4 "procurori" ,J Heetorul era ales el e eei !e pe 0

de un trime8tru1G ; in acest timp, asistat de cei 4 "proeurori", (,1 e ra eel

~u~ti1 mOl:ala i repro~abila; , sa f !e . .supus i r: pr8alal~i l, la l :n exame_n /:,.j. 5 , 1 . comentcL8 ]uc.r;{-

1~l'.' lUl ~'\ .l!stotel asupra dmlechcll I . . .J. Sa nu tmCl, 1 ll zJ!ele do s<lJ'baLoal 'c, decit lectiiEtl.ca 1m Al' l' ;t ote l, dospr c ope r8 de l' eto ri ca i ,' i c le sp ro mat cl 'ii lc d in qwull'iviwn I.. f. Srt nnC?l :wnteze op"1'81elui Al' !s totel e le metaf iz ic[1. ~i de f ilosof ic naturaHi, niei l 'ezumate ale aCGstorC ', \] ,\ I, , san ale unoI' magI0tl 'l . care fuSe88rC\ I .. .j. Cit pl' iV8~te s tatutul teologi lor,ll!m~oJU .nu va putea pred.a 1a Paris matol'ii dactl ll-a implinit vil'sta de 35 d e anidacn nu ]e-a s tl ld!at tl, am oil daci' t n-a sLudi '1 .t 0'.1 ""eLi t[ite c01118ntariile operelor pl'l:serise d~pl'ogcama I··I Nllnelll sa nu tina lectii solemme S: \l l SCl dacC\ nu s i- a dovec lit st ii nt a8,1 0 purtal'o nepatata. $i nimeni sa un poaU( sl.udia, la c1aca nu f ii~a ales un !l1n' ,<Yist!:ubU18 CllJ10SCUt" 0 '

16 I n anumi ie epoci , mancl«tul Bil.u afost reclus la 6 - ~i chiar la 0 luni3.

UNIVERSITATEA DIN PARIS133

reveneau - pentru intreaga Iacultate - "atributiile pe care Ie avea un "procuror"in cadrul natiunii sale; el era eel care vorhea in numele Iaoultatii ; eel care iiadmi-nistra hunurile ; cel Care convoca ~i prezida cons iliul profesoral-" ; cel care inter-venea in rata justitiei pentru a-9i apara colegii sau pentru a face ca drep t urile §iprivilegiil e magistrilor 9i ale studentilor sa fie respectate; s i, in fata lui trebui auaspirantii Ia gradele universit.are ~i noii doctori sa depuna juramintul ca. se vorconforma st.atutelor Iacultatii" (L. Halphen).

Cele t re i facul ta \, i (de tco log ie , mcdicina 9 i d rept canon ic) , care, la untot.aliz.au nici un sfert din numiirul prof'esorilor 9i s tudcntilor Iacultuti i denefiind impartite in , n..aveau nici "procul'ol'i". Totusi, ele oonstituiauorsranisme complete, - en 1 1 1 1 consil iu a l magist ri lo r, p rezidat de cel rnai in v ir' st il

dil~ tre ei in cali tato de decan, : ; : i avind aprox imativ rolul 9 i a tr ibu t.i ile rectoruluifacul ti it ii de arte.

"Naviunile" si-an asumat in curlnd largi competcnte. Examcnele se desl '6f?u-ran in cadrul lor, Ele aveau chiar pl1Gerea so. aduca modifioari in regulamentul de

a examenelor si in lilirogramo.. (De exemplu, in 1252, "na1iunea"engleza a lua t hot .a ri rea s u inscrie In prograrnil opere de Ari stotel , pina atunciintcrzise) .

Cum pcnt.ru apararea int.ereselor comune ale profcsorilor intregii univereitatiera nevoie de un reprezentant din sinul lor care sa. intervina pe Hnga autol'ltati,sau care s a prszidcze adunarile genera.lB ale tuturor Iaoult.at.ilor reunite, aeeasto.sarcina i-.a reveni t r sc torului facu lt .a t.i i de arte. Cal itatea de rec tor a l int re .gi i uni-versit !J ti i -a Iost acordata de magist .r ii 9i s tudcnt ii din Paris tnoepind din . ;pcntru ca, cinci ani mai trrziu, ~iiapa sa-i conf irme print r-o scrisoare of ic ia la cal i ..t.at.ea de conducator lega l a l universit.atii.

Papalitatea \.inea en orice pret ca universitatea din Paris so.fie eentrul con-t inental a l s tud iului teologiei . Din acest rno tiv, in 1219 Honorius I II interzice pre-darea dreptului roman la acsasta universitate.

Opozit ia C8 mai acerba impotrrva ingerintelor excesive ale papei in ' chest iu-nile universitare a venit totdeauna din partca Iacultatii de arte, - a carei popu-lat ie de student i s i p ro f'eso ri era de t .rei o ri mai mare deci t a celor la lte t re i facu lt il tila' un 10c18• Chia~ in primii ani de existenta ai universitatii, Biserica a descoperitaici un Ioarte "pr imejd ios" focal ' de "gindire l ibera" 9i de panteism materialisP9, -pe care n-a intirziat sa caute sa-l reprime cu toata energia. Ca urmare, in 1215,legatul papal interzice or ice lec ti i 9i comentari i a le Fizicii 9i M eta/ iz ic ii lui Aristo-tel ; pentru ca, in 1255, p rofesol 'i i facul ta~i i de arte sa prescr ie student ilor ca lec tu l'aobUgatorie aproape toate operele Stagiritului!

Conflictul Cll autoritatea ponti ficala a atins lmnctul cel mal critic i n anii degrava d iscord ie d int re vech ii profesor i a i universita\ -i i ~i noi i magi~tri , dominicani9 i f ranciscan i, devota~i t rup ~i suflet papali tayi i.

in 1253, universi ta tea Ie cere sa presteze juramint ca VOl ' respecta sta tntele

universiU,\-ii. Dominicanii l'efuza. In acela~i t imp , 0 hulo. papala (din 1255) ame-

17 "Acestui consi liu, care t l' ebuia s(1. se inLruneascr l cel put in 0 data pe siipUjmln(l, lierall811Dusein mod obl igator toate hot [\ ri l' il e de orclin goneral ; 01stabika regulamentcle exalnenelor ,ehibora statutu1 gradua~ilol' fii fixa orariile cursurilor" (L. Halphen). . .

18 , , 1 n ' 1362, cOl 'pu1 pl'ofesoml a1 int l'egii univers itAp din Par is era compus din 441 !11ag19.t r~ai faClllt[ltii do arte, 25 ai facultatii de teo1ogie, 25 de medici 9i 1'1 profe so l'i de dr ept canonIc'iF1'. Heer),I 18Chia r i n si nn1 facu lta tii de teologie , Idei1e pan tei st e neop la tonice p ro res ate e le Amal r! cdin Bena (m. 1206) ~i disoipolul s[w David de Dinant-, au fost condamnate de smoadele ~11I~Paris (\n1206 ;:;i 'l210); iar canclidatii facultatii de arte au fost pu:?i sa jure ca nn VOl ' CI t! l il

propaga scr ieri le aces Lorai i ia le alto I "el'etiei".



13 4 UNIVERSITATILEl

nini~ c?~pn1 profesoral cu ex?omupicarea daca se va impotr ivi s a Ji primeasca pem~bJ~trll domIlllC~m ~l. Iranciscani in sinul sau. Piua la urma ._ dar foarte tirziu,~bl~ 1Il ,1.318.- umverslt~tea..objine ci~t!g .de cauza: profesorii-eaIugari, dominieani~l ,fi anciscani, ~u f9st obhga~~ sa depun? ~l ei, ca toyi profesorii universitat ii, jura,mtntul de.0bed18n~arectorului. - T0t11~1,facultatea de arts a coritinuaf sa-i excluda.

, l' r,~,lI~~,ul foarte ,apri!lsel?r dis~ol'CliiInsa privind privilegiilo acordate magis-tri lor calugan-cer~etorr, ati tudinoa Sf . SCHun a fos t cit se poato de categorica ~i

S ;i s tudenti a i uni ve rs it ati i d i n Pnris. in sec. X I l 1 . - .. Du p.i bDsoreJieful'ile-meda l ionn s d il l c at ec ll' ala No tre - Dame , Pari s

de ,.'ehe.menta. Legatui papal Ia Pari s cardinalnl Benedetto -iit Iv n.'f ' V ' '. . 'c U , e,' v ., - \ 11 0 ru

papa .D0I.11 acru III -_ n-a ezitat sa-i ,,' .x : , "I t '. f ". r>".;t,~". "A ,,:, ,;1 sa-i msu ,e pe pro esoru

u!:I~ Cit)J ' C A t Il par~zlen~ ; ! 1 termeIlJ! C?l ~18J, : "La Homa, noi va socotim nisteprosti , c,.are~-at;l Ot,rcrYltpe VOlm~,lva : '1 1a tl . lumen en doctrinell,) voastro ...

T~a:~ ~Jestea I~U sint al,tceva decit mfrLe nascociri capricioasa .. , Noi socotm eaahlILc.t(:8dcffiD'ea bUG1.u'a~Inu est.e altceva decit 0 prostie si 0 nehunia NOl'S l'11+0111

e en1a' e um . v , '.. ' '.. '"

ei 'r ,', • nezau, nu s~ne msusnn §tl ln~a sau sa stralucim in ochii oamenilor: SC:nF:lIltUlm s~lf~etele.:. $1 , ~ub. pedeapsa de a va piercle postur ils, demnitat il~r p i ~ )d,ld.ele, va !nte-: :z:cern sa (hse.uta~i in public sau in par ticular despro pr ivi"degllk , S i l dinelor caingarl Ior cersetori.i. Decl.t sa Ie ret rar'[\ accste privilegii rnaiegraba Roma va sfarima in bucati universitates din P~~ris". '

Cu toato a?este admonestari ~i amenintari, universitatea din Paris a ramasdUB9l_l1a~u!,el mal ,constant ~irnai rec.lutabii. al papalitatii. In perioada demoeratie1a . l'301'1C1120 in prIm;' parte XV A t' . 1 ,,,. . c

, ', , , , ' , , . C ! . . . ~ sec. v; ,Ill , ynpu concilii lor din Konstanz ~i BaselumveI~l,tatea elm P?-~ls,:a caut~ sa s~erlJeze in judecator al papilor" _ reamin~t~~te Fl. I Iee~. "Unn erSJ :tat~a din P~t'18a fos t cea mai mare speranta ~i in acelasitImp, cea mal mare dezlluzie a papilor." ",

T ' ' ,,~ de~urs :l l ,a~est~i vlndeh:n~at, ~ent ~i agitat pl'oces evolutiv prin care uni-; e1~ltc<ue~~l~avCl~tlga~ylIla,la sflr~lt pnvl!egule, r,eCUl!oa~;tereaoficiala : ; ; i autonomiam z~na ,oudICaa Pa:ls~Iu~, ~~ malul s tmg HI 2: ,r )J1el undo s tudenti i s ..au grupatpen~~l.la se s,ustrage J;rl'lSdlCy 181eHncelarului, dincl astfel na';ltel'e actualului CartierLatl :l - ~col!le. S-au =nmuIY 1t. In a_ceast~ zona - a colinei Sainte- Genevieve, euaba~la v va~a:.el ~c_oalapreda~~ un timp ~l Ab8lard- pl'ofesori i depindeau de aha-tele mlUlas tlrn Samte- GenevIeve. Acesta (sau cancelal 'u l desemnat de (1 ) era ee I

. 20 , lI~a~ee?-9i,perioad,~, universitatea p:lriziana l 'i i rov8ndic/l clrppt1ll de a Sf' s up n 8 "181:, llIH;l JUl 'l sd lCt n p roprl l, de a nn compil.rca in fel ta nicl UIlCI ,tllo instclJ1te J' ~ldec~ltI~re~.~iC,-mCI ehmr a parl amoll tu Ju i, a t ri bunal ulu i regaL

UNIVERSITATEA DIN PARIS

co Roorda l ie e n t ia d o ee n di , Inoit, candidatii refuz ati de cancelarul catedralei Notre-Dame recurgeau la cel de aici.

iFaptul acesta a avut urmari not.abi le in timpul conflictelor dintre magi~tri~iautoritatile ecleziastice ale catedralei; si, in avantajul lor -- in sensulc a le-aoferit un punct de sprijin, stimul indu-Ie curajul glndirii libere ~i sustinindu ..Ieatitudinea cornbativa.

UNr'VERSl'I'A'l'EA. DIN

Despre scolile din Oxford se vorheste in documente, pentru prima , Ialnceputul secolului al XII -Iea.

Catrc anul 1133, un erudit de renume preda teologia; iar in 1149, un f;llmaifaimos jur is t i talian preda aici dreptul civil . Dar ptna spre 1170, reputatia scolilordin Oxford nu 0 intrecea pe cea a scolilor din Lincoln, Salisbury sau Hereford.Abia dupa aceasta dat f\ se noteaz.a un aflux de magist .r i ~i studenti,dintari mai indepart.ate, atrasi de 1nvati'i.mintul oxfordian -, care, in 1 esteindicat in dooumentc, in mod explicit, ca studiuni generale: singurul in intreagaAnglie21, Iar in 1'209, potrivit afirmatiei unui cronicar al tirupului, numiirulstudentilor era de 3000 !

Cauz.a acostei dezvoltari atit de rapide a Iost, inainte de t.oate, reintoarcere amarelui numar de magistri si de st.udenti englezi care studiau 10.Pal' is22, invit.at.i deedictul lui Henrie 11. (Totodata, edict l~l interzicea scolari lor englozi sa mearg 't l sastudieze in Franta. ) Cei reint .orsi au infi intat numaidectt un studium gencrale.

in timpul persecutiei (din 1209) a clericilor-studenti de catro rege1e Ioan-fil.r/i-Tara---desi acest ia emu supusi jur isdict .iei soleziast ioe, - un numar de 3000 de studenti(se spune) ~-au refugiat h~alte orase, majoritatca la Cambridge, oreind acolo primuls tadium, - nucleul viitoarei universitati.

o alta imprejurare, apoi, H Iavor-iz at avintul studiilor,Oxford era un oras cornercial, cu 0 populatie numeric apreciabila de care

intretineau legaturi intense e1.1Spania ~icu ti' ll 'i din Orient. Prezenta lor a insemnab[;:1n profit cultural considerabil: negustorii procurau, prin sursele de care dispuneau,texte necesare studios ilor din Oxford; in t irnp ce traducatori i evrei local i introdu-ceau in circuitul univers itar opere fundament.ale din patrimoniul cultural arab,

grec ~i ebraic. Contrihuti a lor atit de importanta era unanim recunoscuta ; ~n: it,"magi\l tr ii dominican! din Oxford cons iderau convert irea evrei lor la crest inismca una din principalele sarcini ale misiunii lor" (Fr. Heer).

Invat .amlntul oxfordian era, caracterizat 9iprintr-o mai mare l ibertate de gin "dire decit' era pos ibi l 1auniversi tatea din Paris,

Emanciparea universita~ii de sub tutela Bisericii era u~urata ~i de marea,distanta care senara Oxfordul de or'ice Ol 'a9episcopal. Cea mai apr 'opiata dioceza,ceo. cli~ Lincoln; se ana Ia 0 clepartare de 300 km; inci t, episeopul din Lincoln nuputea controla direct universitatea, dedt delegindu-~i un reprezentant, ..- un

21 in 11 .?3 ull iv81's itatea din Oxford avea l? i 0 oat ed l' ii de dr cp t roman , e reati i dc. expe rtu llombard Vacal '{o autol 'l il l ll lUi c .ompendiu a1 Codnlui lui Iustinian, intitu1at de e1 Liber pau-penun (ptll1tl'U c d manua1u1 so vindea en un pret accesil?i1 9i stu~ent.i1or ?araci),

22 I ,Lwist ri i i ?i s tudenti i din Oxford 5e tl'ansferascra in mas a la ParIS, in sellm de protestpcntl'll co., r ~ I \cursul ynor,inC'[li81'a,ri, f?i iart l ca poli\ia sa fi i nt erven it sa -i aper e, t rei s tudentif ll se se ra UCII; 'I de ect;lt.enn ora~u11ll,



13 6 UNIVERSITATILE

"canceIar". Acest .a Insa era ales chiar dintre prof'esori i de teologie ai universi tati i,de c,1t1'eadunar ea generala a colegilor sai; episcopului neramlntndu-i dectt s a sane--~ion8zevaliditatea alegerii printr-un act de lnves ti tura.

o alta import.anta consecinta a acestoi emancipari a fost faptul ca, neavindproblems in raporturile sale cu autorrtat ea ecleziastica, universi tatca si-a pututdcschide portile (in '1224) ~i Ordinului franoiscan - carein curind VOl' devcni marea - filn'l co.se ajung:,\ (cum s-a inttmplat Paris) Ia conflicte intra si cei-lal~i profesori.

Papalit.atea dorea ca universit.atea din Oxford - earp, deci, n-avea nrci unmotiv sEi fie attt de agresiva ca cea din Paris; : ; ; i care, din punct de vedere at inva-

turnintului teologic, era IIIai conscrvatoare - sa l'c\nl1ni1un puternic sprijin alBise ri ci i, Ceca co s-a 91 i nttmplat, eel putin, ptna in '1372, cind Wycliff -- care dinj358 prcda Ia Iacultatea de art.e - a devenit al iacultatii de teologie. Or,suooesul roforrnnt.orului : ; ; i rapida difuzare a lui s-au datorat, in marcotoomai prestigiului : ; ; i Iairnei lui de profesor al universi t.at ii din Oxford,

Dupa modelul organiza tori c parizran, univesit atea din Oxford era condusade un cancelar - care, insa, spre deosebire de sau Irancez. nu numai eaEn era autorit.ar 9i ostil studentilor 91magistrilor, dimpotriva, Ieinteresele, independents, : ; ; i drepturile, atit in cu coriducerea orasul ui,c1l si in relatiile cu aut.orit.atile ecleziastico. momhru al cornuluitrjl~l' universitatii, tl reprezent.a pe inceput (se "ales -----pentru 0 d urat.a de doi ani -- de : ; > i confirmaact pur formal) de catre cpiscop.

Dupa 1368, 0 asernenea coniirmare nici J1-8_ rnaivilegiilor ce is-au acordat, a cartclor regale

versitat.ii a obtinut 0 vasts [urisdictie si nu numai asupra studentil 0"si mmrlst ri lor, ~ i axtinsa si asupra c~Uitel1ilor' (H. Hashdall., 1m : incalit at~a sa de conducato; ' al universit~tii, de judecator 9i de representant al epis-eopului din Lincoln, cancelarul acorda diplornele de l ie e n ti a d oc en di e i prezida adu-narile universitare.

e1 ora(pl'intr-nn

Asadar, universitatea din Oxford urm a modslul celei din Paris, dar faraa-l copia intoomai.

La Iel ca la Paris, ~i aici f'acultatea care dctinea 1':l1u1conducator - atit tnviata interna a universitati i, cit ~ip rin influenta asupra conducerii orasului - ora.Iacultatea de arte. (in general, unive rsitat ile din Anglia n-avcau Iaculta ti de drcptroman; iar cell ', de medicine ocupau un loc foarte modest). Si a ici, studentii erauimpar~i~i in patru "na\,iuni "; grupari 1'egiona le interne, - eaei unive1'si tatea dinOxford nu reu~ise sa atraga studen~i de pe Continent. Fiecare "natiune" era rep1'c-zontata de un "prefect"; catre 1248, 1 n 8 8 _ , nUl11i1rullor s -a reclus Ia doui"t- "rneri-dionala" (cupl'inzind PE ) r ; : i irIanclezi) iii (in care intra i]i Seo~ia).

Din 1-274, ~i aceasta H'pa ra re a disp,cl rut; cu accstua, frieviunb f;'ieonfl icteIedintre "meridiona li" ~i "septent rionali " au continuaL. Fiecare dint!'e cele douii"natiuni" 1I, ;iavea mai depar te "p1'e£ectul" s i' iu ; nunlai ca, "na~iunile" nu se THaiintruneau separat . Unif icarea universiUl\, ii d in Oxford ref lecta InsU!~iprocesulpolitic de unifieare a Angliei - prinla tara din Europa cate realizase 0 unitatenational!1_., 0 alta deosebire fa~a de modelul pari7. ian: nniversi tatea din Oxford J1-avea

pcopriu--zis un "rector" unie. Se int ilnea aici ac.eea9iimpi' irVre pp faculti"l\,iea la.Pacis; dar Ia universitatea din Oxford ei n ·',unl. s at r ilmin8a canedarul,r t~prezentantul faculta~ii de teologie. (Autor itatea nediseutata a canc:·larului era

UNIVERSITATEA DIN OXFORD 13 7

si de Iaptul c.afaculUl~i1e n-aveau "decani", independenta lor era foarLercdusa - si 'foarte rarcori ele actionau ca entrtati independente}. Impreuna cuprefectii c8101'dona "Dil~iulli" , acestui triumvirat, prezidat de ca.ncel~r, Ii rev~ne~~sarcina administrari i rntregii univers itat i. Cancelarul acorda Liceniia docendict:rcprezenta pe colegii sai in fa~a.aut?rit~t.iIo: eivi1:, : ; ; i e~leziastice, edietc;-regulamen-tele necesare bunului mel'S al inst itut iei :;;1 era judecatorul cauzelor III care erauimplicati studentii. Cei doi prefecti controlau apliearea~ hoti' iriri~or _caneelarului_;dar totodats puteau si si'i-l critica fn adunarea general a a ~n~gl~tnl.~r., Aceast.aadunaro era forul dol iberativ suprem, care se int .runca numai 111 OCa7.11xt.raordi-nare. Treburile curcnte ale erau discut.ate intr-o adunarein care 0 form au Iacultiitii de arte.

in general, in universitl'ltile medicvale Iacultatea de "arte Iiherals" era ceacare detinea 0 adevarata de prceminenta fa1,a de celolaltefac1Jltati, "superioare", era duterminata ~i de mot ivul ca acestca erau aproap e total

te ~le0 struotura orr :anizatol 'ica ferma; in pr imul r ind, insa, pcntru ea numarnl.. si al stud ('nt.i10r intrecea cu mull , --. cum spuneam -- p8 eel al color-

Ialt.e facult~ti la un loc. - La universitatea din Oxford, aceasta erasi d e 0 neagra",~i Iacult.atii de arte. Cornisia ii,li droptul de 8. examina in prea-

propunerile ' de s t.atutelo .. , S E t hoU~ras.ei'idaca ar~e~tcaput.eausa Iie adnse san nu In adunarn a maglf;ltnlo]'; adunari convocate

a decide in de 0 import.ants en totul deosehita,vaderea a unei noi redact.ari a st.atutelor

AIJI'E "S'I'UDIA GENERALU.'"

Cel mai mare nurnar de universi t.at i medievale [HI Iuat f iinUi in Ital ia , Ceeace, trebuio pus in legatura cu Iaptul ca Italia era tara in care se f~rmasera eel maimare numar de erase din Europa 9i in care viata citadina (9i, in mod necesar, : ; ; isub aspectul vieti i intelectuale) cunostea cea rnai inf lori toare prosper itate.

Un s tudium generale - care, prin asoc ierca ~i organizarea corporativa a .magistrilor :;;istudentilor, devenea 0 "universitate" - se dezvolt.a in mod rela tivautonom. "Dar, pe Ia mijlocul seoolului al XIII-lea, cele doua puteri care aveauIat itudinea de a conf'er i privi legii valahile oriunde, cu alte cuvinte papa ~i impara-tuI, au avut Ideea aproape in acela9i timp- de9i in scopuri difcrite - sa acordeunoI ' noi ins ti tu ti i similare pr ivilegiiJ< ') pe care universi ti it ile mai veehi s i Ie cis ti~gasera printr-o ~volu~ie sponLana" (H. Hashdall). Astfel, ' in 1224, impa~atul 1" 're-deric II a instituit Ia Napoli un stlldiwn generate, peut rn a-I atrage pe studeutii

din l10rdul Italiei - cu ale carol' state imparatul era in conflict - sa nu mai stu·dieze 1a universiLatea din Bologna, (Univers itatea din Napoli , condusa autor' it ,arde un eancelar numit de Imparat, n-a JUGaLnieiodata un 101 ell ', seama in viul ,acultnra1a). - In 1230, papa a instituit un stlldium generate la Toulouse, 1nse ,puIde a comhate erezia a1bigenziloI' ,-~- 91, 1.oLodata eonferinel la SfiI'9iLcdor car" vorsLudia aici, dreptnl de ap reda In oriee ~ara, - Acela~i drept va fi aeordat , in 1244,nelnsemnatei - C3 nivel intelectual-~ti in~if iG - universi tati (un Stadium Curiae)

intemeiate la Roma pe linga curtea papala, - un fel de univel'sitate itineranta~care 11 urma pc papa 9i eurtea lui in deplasarile sale mai indelungate.



13fl UNIVERS ITAT ILEl

Ascmenea exemple vor fi urmate ~i de alt-i suverani , principi, papi, inalt i pre-la~i; sau de unele erase - care, pentru a putea infiinta un s tudium generate, cutoate privilegiile ~idrepturile legale, trehuiau sa obtina respectiva hula imperials

san pontificala. (Chiar 9i cele mai vechi ~imai celebre uniYersit ati -- cea din Bo-logna 91 cea din Paris - au cautat sa ob~ina cit mai curind hula papala, - in hazaoareia puteau mentions ca acorda gradele academice "Apostolicaauctor itate". - Acestprincipiu a facut ca intre data existentei reale I}icea a recuno asterii oficiale a univer-s itat ii , sa constatam acel decalaj care face sa ri .imina discutabila data oxacta a fon-darii unor universitati mcdievale.

In Italia, migratia unor grupuri masive de studen1,i 7 i rn agistri a dus 1a institui-

rea unor studio generalia Ia Beggio Emilia (in ultirnii ani ai sec. XII), Ia Vicenza(in 12 0/ t) I}iIa Siena ( in 1246), - care insa au avut 0 viata scurta. Univers itatea

din Arezzo (Iondata in 1215 - 9i controlata de asta data de magistri) a decazutdupa mai putin de cinci deceni i, £ara sa-f}imai poata reveni nici dupa acordarcabulelor imper iale din 1355 9i din 1456.

In schimb, migrat ia Ia Padova a studontilor holognezi din anul 1222 -- urmatade alto migrati i, in 1306 I}iin 1322 - a dat nastcre uncia din cele rnai import.anteuniversitati rriedievale, care, prin Iacult at ile sale de drept 9i de mcdicina, a depasitin cur ind universi t.atea din Bologna'", Protejata lmpotr iva Inchizi tiei de republicaI ihera a Venetiei , universi t.atea din Padova "a devenit , pentru toati 'i Europa, ccn-trul gindirii 9i studiului I}tiinyific,precum I}icentrul aristotelic «de stinga > }. Copernicsi Galilei (care au studiat 9i au tinut Iectii aici -- n.n. a.D.) presupun activit ate a 'sustinut.a a unei duzini de genera~ii de medici, matcmaticieni, astronomi 9i eruditi" r -(Fr. Heer). In ambianta de tolerant-a religioasa din Padova, uncle studiau 9i unnumar considerabil de studeri ti prot .estanti germani, englezi , scotieni , etc ., in 14.09

is-a conferit pentru prima data unui evreu gradu1 de doctor in medicina. - In'1228, orasul p iemontez Vercel li s-a oferi t sa puna. la dispozitia studentilor migratidin Padova un numar de 500 de locuinte ; dar nici universi tatea din Vercelli ri-a

avut 0 viata Iunga.

Dupa ultima dintre aceste migratii (cea din 1246, Ia Siena) ale profesorilor ~i

studentilor care au dus Ia inst ituirea unor noi univers itat i, nioi un suulium. generate

n-a mai fost recunoscut ca atare daca nu era autorizat printr-o bula papala sauimperiala. Chiar ~ivechea ~ivenerabila universi tate din Bologna a trebuit, pentrua fi oficial recunoscuta., sa a9tepte bula. imperiala din 1357.

Toate universitati!e itaJiene de mai tirzi u au fost instituite, de ora~e sau deepiscopi, pe baza unei bule: universitatea din Piacenza (1248), t ransferata in sec. XV~i contopita cu cea din Pa.via; apoi , cele din Roma (1303), Perugia (1308), Treviso(13'18), Pisa (1343), Floren~a (1349), Pavia (1.361), Ferrara (1391), Torino (1405) 9iCatania (1444). - " In felul acesta, 1a sf ir9i tul Evului Mediu aproape toate s tatelei taliene de 0 oareeare importanya i9i aveau propria lor universitate" - noteazaH. Rashdall; totodata amintind ca, spre sfi r9itul Evului Mediu, universitatileitaliene de mare prestigiu erau cele din ora~e de marime medie - ca Bologna, Pa-dova, Pavia 9iPisa; ~imenFonind ca, "inafara de Bologna, in universitati!e italieneeel care detinea func-via de cancelar era totdeauna episcopul".

23 Mare le prestigiu european a1 UniV8!si ti it ii padovane se va datora 1nsa $i tnvat1l.mtn·iului discipl in810r \ lt iint .i fice : ;dumamstice, !lustral in urmatoarele secole de el'udit i dinlre ceimai mad ai t impului; invatamint de care a benefielat: ;>i Stolnicul Const . Cantacuzino fii dea l ea l' ui ina lt n ivel ne poa te da 0 idee:;>ibiblioteca lui, cuprinzind luerari -personale ale -profeso-rilor padovani, sau opere studiate 1aaeea lmivers itate,

ALTE "STUDIA GENERALIA"13 9

, ~u}.o:te ace~tea, .~a~fiind ca a(~este ~n~vel'si~a~i ?rau .funda~ii municipals, jarprofesor ~l erau s tipendiat i de autor i ta tJ le C IV I le , IaIGe,ingerinta autorit.atii eclezias-tree se facea Ioarte putin snntita. '

v in Franta, univprs!tatea fair: joa~a in toata Europa era cea din Paris, - Ia careinsa nu .ses~u(ha dreptul civi l, Jar Iacult.atca de medicine avea 0 tnsemnatate entotul mmora. .

.Aceste dou~ di~cipline vo!'Iicultivate cn eel rna] mare succes ~i faima Ia Mont-pellier - unde, inca din sec. XI exist.a 0 scoala de studii medicale care rivaliza cumspuneam , cu cea din Salerno; : ; ; i care, in 1220, va deveni 0 universit.ate de medicina

Zece aI;i ~ ai tirziu, 1aMontpe~~iel's-a constituit 9i 0 universit.ate de studii jllridice:- -:-pe Imga cea de arte (care f iinta demult). La Montpellier, inf luent .a puternica sidi recta ~aba va actiona i]i in domeniul s ti in telo» rnaternatice, dar ~u deosebire i~eel al §tImtelor naturii ~i Gelal speculatiei filosofice.

La Toulouse, un?e prima universit.ate a Iost Iondata de papalit .ate in 1.229, inscopu! - cum ~m vazut - de IJ cornhate erezia valdsnzjlor. rolul principal i -ar~vemt facu!tatn de te:ol~gie,condusa de dominicani. Cutoate acestoa, marele prest.i-gm academic I-a confent orasului J.nva~amintul studiilor juridice.

La Orleans, exist a de secoie un renumit stadium gcnerale de arte liberale si dedrept; ~i care, dezvolttndu-se continuu, a Iost recunoscut in mod ofieial duna ~G a ,

obj.inut, in 1306, hula papaIa, -_ ramintnd, de-a lungul intregului Ev Mcdiu ceamai straJucita univernitat.e de studii jur idice din Franta ~iprintre eele mai prest i-

din toa.t!l Europa. universit.atea era eondusa de magi~tri tmprouna cu"procnl'orii" color to "naViuni", care ca redo!' pe unul din profesori i uni-

v('rsitapi. _. La Orleans s·a in secolul al XIV-lea, un Iant revolutionar in

1nvatamintul universit.ar (un care in alt.e tari a aparut ahia peste trei-patrusecole ; in Gerrnania, de pilda, . in secolul 8.1XVIII-lea!) si anurne : profesoriiau inceput sa~ina lectiile in Iimha nationala, in limba Iranceza (inafara celor caretrehuiau tinute, obligator, in l imb a Jatina)24.

La Angers , dupa migl 'at, ia din 1229 a unui numeros grup de s tudenti ai univers i-tatii din Paris, vechea scoala a catedralei a devenit s tu d ium . gener a le , in care Iacul-tatea de drept a avut roln1 de prim-plan25.

Ceea ee caracterizeaza nniversitatil e medievale fl'anceze este faptul ca soanconstituit (cu rarisime oxeepvii) prink·o evolutiB int()rna ~is-au dezvoltat autonom,optind pentru modelnl deorganizare a1univers itat ii din Bologna, mai degraba dedtpentru cel parizian26. De f:lsemenea, faptuI c a au l'eu~it sa se elibereze abia n1ai tirziude sub tutela episcopului local san a l'eprezentan'yilol' sai. (Spl'e deosebil'e de univer-·sitatea din Paris - care a t recut de la inmlput I}ia rarnas sub controlul autoritatiipontificale), '

~'"Ma:i t irziu, . zelul rel igios combinat cu eel national va earactel' iza eorpul profesoral $1eel s tudentese, mal ales in Europa Centrala fii Orientala. Exemplul va fi dat 1a Witternberg,in sfer:ade mfluenta H lu i Luther, oda ta eu tini ira generat ie din jurul lu i Melanchton - care vadevelll profesor la vlrsta de 17an.i"(Fr, Hee!' ).

26 Alte uJllversitat~ franee~e, mici, au fost instituite 1aAvignon (1.303), Cahors (1332), Ore,noble (1339), Orange (1365), Alx-en-Provenee (HOg), Dole (H21), Poitiers ('1431), Caen (H32,1437), Bordeaux (1439, 14ld), Valenee (1459), N,mtes (1460), :;;i Bourges (1461i). Toate eelelalLeuniversitati - din Franta sau d in alte tari europene - au fost 1nfiintate dupa 1500.

26 Cea din Caen a fost s ingUl'auniversi tate care a preluat forma de organizare a UniVe1'5i-ta}.ii din Paris; in t.imp ee unele din univel'sitati d in sud - de ex., din Valence sau Aix-en-Provence - amintesc mai mult struetura ulliversitatii din Bologna, '



14 0 UNIVEHSITATILE

=

- = = - -

~--

-- -

=-- --

= - - - - - - = . : . . : :---- -=:--

c : = -~ - - - = = = = = - - ~ ~ - - -

F

- =

------

--i = = - -

----

= ----

--

-:

--

--

-- --

--

--

--

- -= -=--

--- =

- - ~ -- :! 7

- : : :=-r ' . . . . , '

. ' " . , " " , ' P al e n c ia 1 2 12 -1 4

= - ; 1 ' . e ~.:. : : r $ V a l l a d o l i d c _ 1 2 5 0

- C o im b r a@ " , . • S a la m a n c a a n te 1 2 3 0

~ 1 3 0 8 & (" S i g U e n z a @

~ 2;.... A l c a l a $ 1 4 8 9 :

! f : 1 o.~.;) CASTI'~~~ :;,

~. .

' " · : : . : '~ ~ :Z · ~ ;~

}g~Centrele universitare ~i

ALTE "STUDIA GENEHALIA" 1 4 1

dat el e I ond ar iilor, pin a in '1500



14 2UNIVERSI'l'A TILE

In Spania, insti tui rea pr imelor un iversitat i se datoreaza suverQni lo r Aragonului, Castiliei ~i Le6nului. Cancelarii univel'sitayiloI' erau, de fapt, functionart regaJi.

Un 1'01prepondersnt l-au avut episcopii; ei au sprijinit politica monarhilor in prohls . .

rna universitayilor, care le-au dotat cu fondur i ~i pr ivi legi i, acordind magi~triJOJ. 'prebende ~icre ind catedre de teologie. Cu toate acestea, invayamintul teologic s-adezvoltat relativ tirziu in Spania, -- caci in sec. XIII, singuruI studiurn. care avea

o cateclra de teologie era cel din Palencia (fondat i n 1212, dar disparut lnainto de1300) ; iar in secolul u rmator, doar eel din Salamanca .

In 1254, regele Alfonso X cel Intelept concede cart.a 'de intemeiere a universi>taW din Salamanca, - cea mai prestigioasa din intreaga Spanie, in Evul Mediu f , l i

mai tirziu

27

, Au urmat universitatile: din Valladolid (:t250), L6rida. (:t300),Huesc8I(1359) , Barcelona (1450) , Palma de Mallo rca (1l t83) , Siguenza (1489) , Alca la d ( i iBenares (1499) ~iValeneia (1500).

Intre timp, pe teri to riul actua le i Portugali i a li Iua t f iint ,a un iversitat ile din

Lisahona (1.290)~iCoimbra (1308) . - In ce pr ivesto organizarea lor interna , un iver-

sitaWe din Peninsula Iberica se aratau a fi mai aproape de moclelul holognez deGit,de eel parizian.

Diutro tarile rnari din Occident, Germa.nia. a fost ultima in Care s-a.u constituituniv8rsiUi1~ilemedievale.

Cauzelo acestei intll'zieri au fos t - potl'ivit opiniei istol 'iciJol' germani _ IIIprimul rind nivelul intelectual scazut al populatiei - "care n-a nevoia si'i aiba

§coli superioare atita vrerno cit. drumurile spre Franta. ~i Italia erau deschise" (J.Halle r) . - -_ Daca explicatia este plauzibila, in orice cal', la a.ceasta se ma.i adauga

~i"insuficienta episcopatuJui german, surclasa.t de activitatea educativa a. ordinelonmonastice ale ciHugal'ilor cer~etori, ale caror scoli - ca celehrul Studium al domini-can ilor din KOln - erau adevara te focare de cu ltura"28,

Prima universi ta te germa.na a fost fondata de impi lra.tul Caro l IV pe ter itor ]u lregatului Roemiei - 1a Praga (in 1348). Modelu l e i fusese nniven ,i ta. tea din Par is ;

dar in 1372 , stud0n~i lo l' Gare mmau cursuriJe de drep t Ii s-a permis sa se organizGzeint r-o universi ta te propr ie dupa modelu l celei d in BOlogna. -- !nceputuri le univ(~~

sitat ii pr 'agheze au fost modeste; ~imai modeste inca a .u fost rezu ltatele oh( ,inutedo univGl'sita.tea fOlldatii 1aViena, in 1365, de ducele Rudolf IV, -_. 9

icare a lllCPpull

8 9 . ia avint dupa oestudenyilor germani Iis-a interzis (in 1384) accesuI 1auniversitatea

din Paris2H.-_ Ca urmare a Marei Schi8me, declam,;ata Ia. aceas1.a data, profesori.i;.

germani ca.re au trebuit s a paraseasca Parisul au intemeiat universito.~ile din Heidel.

!7 "Marea ora a univers itat ,i ]or spaniole a venit in sec. XVI, dnd neoscolastica Salam8n~a contribuit. sa determine Conciliul din Trento sa proeedeze 13 sis!emalizaJ~ea dogmatica a c;'J.Oq

lieismului european, ~i clJIdgindirea teoretieienilor dreptului inteJ'naj:iollrrldin cercuI profesorilol'lca ' lictoria ~i Suarez pUllbazele dreptului international model 'l l" (Fr, HHll'),._ Dominieanul Francisco cia Victoria (1480-- '1546) a Costprofesor Ia universitati!e 4i ~

Paris ~j S a J a .J T l8 U eu . . ji'l>andsco SUarez (1548-'1617) a predat teologia f?l mosolia la mai multi[!univel'sitiiti (din Segovia, Val1adolid, Alcala, Roma, Coimbra iliSalamanca). A continuat _. pin/1in zilele noast l'e . .. .S8, exerdte 0 influenta cOllsiderabila prin ideile foarte numeroaselor saI~opere (de teologie, morala, metafizica IIi drept) ,

28 Cf. Georg Ritter, «pud S, Stelling-Michaud _ in G, Arnaldi, , { _ , e origini dell 'UniversitCh{vd, Bibliogrofia).

29 AUt l a Praga ci t ~i 1a Viena B-a resimtit influenta invtitiimilltuluj profesat 1a Oxford,(Primii proiesori ai acestor lmiversitati erau fo?ti magi:;;tri ai ,,napunii« engleze de la unlversi.,tatea din Paris).

ALTE "STUDIA GENE.RALIA" 143

. - ' " , < " ~ ' " (1392)30 si Wurzburg (1409); toate, dupa ,modelulberg (1?8.? ).'. I~01n),(:.,3,8o}~i~~fi~~9 r~int()a~ceI'ea de 1aP~'ag~ a.profesorilor li n studen-universi ta ti i din 1 dIJ",' , " " . 'taVtl'I'din I ("lI'Zg31L , '1 . ·t·' """, 'pa unlvp,rSI C .F ,~ ,

tilor p-crrnani a prr ejurt Ullllll cl.1c, j 't; rticile lor", : r itatile rerrnane lsi au ~l ele carac .eris IC]. ", .

1111,\er81a,l c g " ' .. " , . Iterioar a dezvolt.are fD8.I mult pnn-In primul rind, ele,.19iclat(_;l'(~,~.z,.an~'ll1e.a.~lu

j')"01"ec'log'l·'l·o~; djetine in JnVa~a-

.. ., t p a Bisericiiv A] . , ,cipilor laici c~ecitput,:.!'l: sp~n ,~U~l , 't v i~ toat'e uni;ersitayiJe germane, 0 oareca~Bmintul supeno.l' 0 I:,O!jlyI8y' ee:~ll~en ~ resimti rnai Lirziu, abia in sec, XV, _ I~minnue

ntil a umvers!ca\,llOl. Itah~:I~L'S\~:le se ~ustineau gra tie dot .at ii lor proveni tepunct de vedere eCOJ10l1!I.C,ruv ers

d1a11 d <- 'de catedr~le si de biserioil e rnai

' ; -te elm proben e e acor a~e c " bl" d

in oea mal mal e par 'I ' D ' ea si coJegiile lsi asumau 0 Iigatia e at tit larilor C ' ' 1 . todre or e asemen ,,', f "import-an e n.u " .c. " 'C ; , '1 universit.atile c;erm ane 1)) '0csorn. intretinerea magu,.:;tnlor. a mmare, 11 , . t,sigura 1 .

au fost de la' inceput rernunerati.

1 "y rea universitatilor a Iost opera. principilor, ,La ~rac~-In Europa Centr~d, cr~a" . t', cultivate cel putin din prima juma-

via. _. - in a le carei scol i t radi ti ile r iversit eterau fost Iondata de Cazimir cel Mare in

I lui 1 XIV-lea - umversi a ea a ' IIItate a. seco u ui a. ' v ',. ' r' t ta in 1397 de Vladislav II age onu .1;'164 si, dupa 0 perioa da de stagI~are, rem l~l:a 1367 _' care Inso. a avut 0 existen-

Alte trei universit.ati au Iost Iondate la . e ?s ( ) 146h

• 1467)32" B 1 (' 1')89s'1395)'f;\ilaBratlslava(m ;:)~I •

ta scu1'1.a;la ucam, 0. ,1. ~, ", . " In conditiile crizei acute de juristi ~i deInfiintind aceste umversl~~tl, pn~Clplld' I t ' de necesitatea unui sistem de

al d ',' st ativ calificat si-an a seama ~,un person a mW,ls .ra 1 , " d .. v ai I i s il it i sareeurga la unrver-.. , . , taril 1 fara ca studentii sa mal Ie , ,i't lvatamint superior I,n ,a ll e or , . v ' magistr'ilor si studentilor, exercita

Y , it li Des gur ca asupra ,. 'f ,

sitiitile Iranceze ~l 1 a rene, 1,.' , I 't~r' . dar _ cum rem area S,

• dv

t rnica atractie Sl umamsmu 1 ian ; 'la aceasta ata 0 pu ell " :"U ' ,.' jucat un anum it 101 si dO,rinta. de, ,a' 'M ' .h s 1 _ 'in Poloma si ngarra a " ..' 1 1 Icst

Stelling-I IC all( '» , . . ,_" ." _ Si tntr-adevar : rezu t.atu a os1 . Il Ita Impsriului oellDanlC , ,',contraha ansa III um,'""," c ; , t d 'de' a contrihuit impreuna eu

. . tV til 'la noile curen eel 1, "e ,cil participarea unrversn.a il. or.' .. d g'stri la elaborarea unci culturiaporturile origina.le ale prunel generatu e ma L, ,

nationale" .

, • V" 2' " d' ve au fost fondaLe in Evul Mediuin Europa Septentl'lonala, III1"mIe sc~n 111a h (' 1478), • v I U sala (in 1477) Sl la Copen. aga m .

·doua UI1lVerSltatI- a PP'" ,1' I I . a1 XTV-I"a trei universitati: 1a' f t'ft 'te in cursu seco u U co ,

In Scovla au os l~S 1 Ul , [,~O . 1 Aberdeen (1494), Universitatile scoyieneSt. Andrews (1ll13), 1a Glasgow (1.10,) ~1 la . degl'aba elec'lt dupa cel al um-

' t 1 2' 01elu1 celel dm Bo ogna, mal , . _ .a-au orgamza. cup,: me, xford _ 0 alta no ta ce dist inge uIl lversl ta tl le sco~versita~llor dm Par ;s sau ,c l:n0 t ' ~ drepturi le student ilor erau l imitate, a legereatiene

este faptul ca, "de~l IIIprvaelCat d ' t' reprezinta' ultimul exemplu riimas in

l~ . lord rector de catre s u en I ~ ,

anua a a unUl '-, . v ' . ,; a avut un 1'01atit de importa.nt mt. Vi F'u ropa de unwersi tavi c lemocrat lce Cale u,,?at'm""Iacademic al Europei Meridionale" (H. Rashdall) .,lS e, u

, "t t i nvat iimint de a rt e libe ra le - ca re a fost~(> De fapt, l a Erfurt eXlsta demult un.Imp~_rain 1379 ciud i-a fost acordatil. bula de catre

l1'ecunoscut ca studium. generifle ex consuetudme a Ia n , _

..Slement VII, papa ~m AVl§fllon. f d t in Evul Mediu stnt cele din: Hostock (1419),31 Celelalte ulllversltatl gel:man~d O ( f l ;,)e Freiburg in Brisgau (1456), Basel (1459), lngol-

touvain (1425), Trier (1451

.), G_re;fsw~ o · ::J_~ Mainz (1476) ~i Tubingen (1477),. . •stadt (1459) - transferatii apol l~ Munchden, ' d exi st enta efemera, aces te UI lIve rsI ta tt au

32 Datele duble a rat a ca , prIma fun are aVl ll 0 ,

£os t inf iin ta te a doua oara.



144 COLEGIILE. ROBERT DE SOHBONUNIVERSITATILE

COLEGIUJE. nmmR'l' DE SORBON La incep LIt, toti mcmhrii colegiului erau hursieri; cu au fest prirnii. i ~istudenti care lr;:iputeau plati pensiunea. In p rimii ani, colegiul de 16 came-re, dis tr ihuite in mod egal s tudentilor color patru . .natiuni" din care facuseri 'ipe dud s tudiau la facultatea de arte. Select. ia bursicr ilor S8 Licea -- dupii 0 .

hila cercctare - pe haza situatiei mat.eri alc, a. rezultatelor scolare ohtinuteconduitsi morale a solicitantilor. .

Pent ru a urma cursu rile de teologie, studentii momhri ai colegiuluialege profesori i pe care ii doreau. Or, cum principala griFi. a foridatoruluicreeze 0 arnhianta de stu diu cit rnai propice din toate punctole de vedere37, el aIacilit.at rnai rnultor profesori-diriginti sa se st.abileasca intr . .una din casele ooleziu-lui , ca Iocatari solventi, sa-i gazduiasca pe rnagistri i care nu dispuneau de aul~ in

care sa-~;it,ina lectiile. "In felu1 acest.a, practio, colegiul va deveni incetul en incetullocul privi lcgiat in care S8 t ineau cursuri le magistri lor prieteni ; apoi, pomasuta ceacesti magistri VOl' ajunge societ.ari cu vechime, colegiul lnsusi va deveni 0 gruparea aces tor magistrivjuxtapuea grupar ii bursier ilor sau asociat ilor (rnembri care lsiplateau pansiunea -- n.n, O.D.), - ~i se va transform a intr-un Iel de stat in stat:intr-o mica Iacultate de tcologie, in sinul Iacultati i oficiale, 9icare pentru mult t impva fi considerata ap roape echivalentul acesteia din urrna" (P. Glorieux). - Darcolsgiul ca atare nn era 0 ins ti tu tie de invaFlmint; caci nu se ocupa de Intocrnireaunei programe ~colare, san de organizarea prcdarii unor cursuri. Totusi, coleziulva ramtne - tnoepind de 1a 0 data mai t irzie, in8a, - Iocul de lntrunire al tutl~rorprofesorilor de teologie, unde acestia vor tine reuniunile oficiale ale intregii Iacultati.

. . 0 univ_~;rs itate m.edievala n-~vea nici bibl ioteci , n ici fonduri , n ici edifici i pro-pruS3• I~~ct,nl~erau tmute in sali imprumutate san tnchi ri ate (de rnagistri sau destudentii unei "nat iuni"), in casa magistrului, in hiserici, sau in cladirile anexe alec atedralei,

S tudentii locuiau in oras, Ia gazde. De obicei, se asociau rnai multi s i Inchiriauo casa ; aceste locuinte comune - ai carol' locatari form au mici comunitati - senumeau, Ia Paris, hoepitiae", Fiul unui nobil putea inchiria 0 casa intreaga, in carelocuia impreuna cu preceptorul ~icu servitorul sau, Majori tatea studenti lor Iocuiau

in aceste hospitiae; cei care n-aveau nici aceasta posibilitate materiala, sornultumeaucu un pat int r-o mansarda, sau intr-o magazio a unui negustor. Intr-un hospitium,studenti i alegeau pe unul dintre e i care se ocupa de probleme admini strative. Cine!aceste mici comunitati VOl' primi do undeva 0 subvent ie, casa in care locuiau so vanumi paedagogia, iar responsabilul ei, paedagogus.

Criza de locuinte a deterrninat pe anumiti binefacatori sa puna Ia dispozij.iastudentilor saraci (care nu apartineau unor ordine religioase - ~i deci nu avo-auasigurata exi stenta materiala) imohil s in care acest ia aveau casa 9i rnasa gratuit ;imohilo care se VOl'nurni colegii. Primul asernenea "colegiu" din Europa (sau, intot cazul, din Occ ident), Iondat in L tS O l it in incint.a spi t.alului principal al

orasului (Hotel-Disu), cunoscut sub numele celor Optsprezeoe", ocupala inceput 0 singura il1(~2,pGre; upa care, va un imohil propriu. - La Paris,in prima jumatato a secolului al XIlI ..ea, de acest tip se r-idicala sase ; toate, dest inate magi~tri lor ~is tudentilor in artc. (Tar lntre 1300--1.400, inEuropa Occidentale au Ios t Iundate circa 80 de colegii noi},

Colegiul cel mai celebru - un adevarat model, neegalaL, de organizare intern a- a Iost eel fondat Ia Paris, in t257, do Hobert do Sorbon ('120J·1274).

Fiu de 'y[-irani35, profesor de teologie, capelan ~i (se pare) chiar confesorul luiLudovio IX eel Sftnt, era Ioarte preocupa t de situati a precara a studenti lo» h1 teo-logio, care erau deja magistri in art e, da r erau Iipsiti de posihili tati materials ca sapoata continua studiil e teologice (care durau nu mai putin de 14 ani J36j-adaruit dona ease, pcntru studentii saraoi ("ad opus scholarium qui inibi moraturisunt"); Hobert do Sorbon a mai curnparat alte doua, le-a arnenajat, - 9i Ia 1 sep-tembrie 1257 a dcschis eolegiul eare, 1a inceput, putea adapos ti J6 studenti (sau,probabil, 20). tn :t259, apoi in J268, colegiul a primit incuviintarea pontificala derigoare. - Progresiv, averea colegiului a crescut considerabil, - prin donal ,i i, 13.-saminto testamentare, aehizi~ij de noi imobile ~ip1'in v'mitmile provenite din chiriileporceputo; tncit , Ia numai 6 ani de la fundare, colegiul poseda circa 30 de ease. Infelu1 acesta, 91numaruI membrilor eo1egiului a crescut 1a 25, apoi In 32, ~i i n fine -in t impullui Hichelieu - 1a36; cif ra care, a13oi ,n-a fos t niciodata depa~ita.

Modul de organizare al colcgiului era intr-adevarIn forma lor statutol« au Iost stabilite de Sorbon. Prin-

cipiile fundarnentale _ care do-a lun gul secolelorerau: sti l de viat.a sobru si simplu , diligenta Ia

perfect spirit co'munitar.' 'Subzistenta hursier ilor - - Iocuint .a , hrana, incii lzit , i luminat, -- era asigurata

do doriati il« primite, san de venituri le din chiri i. Pentru acoperirea altar chelLuiel iin luna ianuarie a Ii ecarui an se faceau colecte, ._ Ia ca re Iostii memhri ai colcziuluierau obligati sa contribuie. Hrana era dar Llra rninoari alese : cioui'trnerjepe zi - prtnz ~icina, - iar in zilele de una ; Gino dorea Ieplatea, Do regula" se Iua masa in sufrageria Se puteau 11 1

camera (nu 9i femei -- firef?te!). Un memhru al colegiului put.oa lape cheltuiala lui - un cleric mai sarae; 9i putea (daea ii dlidoa minal. s a aiDaun servitor. Dar peste uoapte nu putea lipsi din acest camin; nu putea dormi inO1'a9- decit cu aprobarea pr ior-ulni .

Fondatorul pusese la punct un complex mecanism de sarcini : ; ; i de r-osponsa-hilita'yi ce reveneau fieGaI'ui membra al colegiului . Dintl'o aeestea, eelo mai simnle-- 9i pe duraL-a unei saptamini - erau: do cititor al rnorale edifieatoare c:.trose citeau Cli voco tare in t impul meselor ; de supraveghetor (prcvot) al bUcflUlriei

j

do cleric. al capdei 9i de oficiant al l 'ugaciunilor in t impuI slujbelol' rel ig ioase.Urmau sarcinile mai grele - ale color doi "proeuror i I l} inori" (a CarOl ' functie

dura un iutreg trimestru). Ace§tia se ocupau de Loate problenwle 9i trebur ile mats-

r ialo ale cologiului : do personalul de serviciu, de vosela ~i mobilier, de proemarea,proviziilor alimentare ~ia vinului (dupa consultaroa prealabila a memhrilor eolegiu-lui), de cumpararea lemneIor pentru camero ~ibueatarie, dointocmire a listei sa.rci-

33 $ i, in eomparatie eu un iversitatile moderne, b in eintelos ca nu avea un consiliu deadministratio, nn publica annaro, n-avea laboratoare, :;;1ici nu desfa:;mraalte "activ1tati externe"- eulturale, l iterare, : ;; ti intifiee, teatrale san sport .ive.

34 La Oxford asemenea locuinte coloctive se nnmeau halls (de la lat . aulae), ia r in Gorma-nia, Bursen - in lat. bursae (t.ermencare, apoi, indica locul gratuit acordatintr-un colegiu (bursa),beneficia!'ii numindu-se bUl'sarii sau bursiati).

35 SOl'bon este 11ume1e(transcris uneori Sorbone) satnlui san natal, din regiunea Ardennes.36 Colegii le fundate pina la aceasta data erau destinate s tudentitor facul!.at ii dearte - t ineri

p ina la vir st a de aproxima_tiv 21 de. ? -n i; in t imp ce stud ent ii in teologie e rau p.e rsoa~e . 1 1 1

virsta de 30-35 de alll, - $1 eare, nefllnd calUgarl, nn se puteau Imeura de aVfmt8.Jcle oierl testudenti10r lor de magi,;;trijdin o.rdineJodominiean, francisean san eistercian; magi:;;tri care av0f\uposibilitatea, prill manastirile lor, sa Ie asigure locuinta, maSH;;idirerite alte ajutoare suplimen-tare.

• ~7 Pri-? ~chizijii : ; ; i In. special prin donati.i sau lasaminte testamentare, eolegiul :;;i-aconsti·tmt :;;10 b lb lIoteea p ropr le - care, la numm 40 de ani de la fondal'ea colegiulu i ajullses01a 1 017 volume: 0 cifr,'i considerabila pentl'u acel timp. ' ,

10 - Istoria culturii ~i civilizatiei. vol. III



UNIVERSITATILE

nilor s imple, 0 1 , listei veniturilor ( i n c l u s l v ale color rezultato din amonzile aplicatememhrilor colegiului), de organizarea colectei anuale din luna ianuarie, ~ide rep ar-

tizarea b anilor pcntru diferite alte cheltuioli.SarcIm - dar Ia 0 scara superioara - reveneau "procurorului gene-

ra!" t ; ' i color doi "P1'ocu]'o1'i m ajori" adjuncti, ale carol ' atributii durau un an; ei

intocmeau planul general de cho1tuioli, so ocupau de administ1'area bugetului ~i

conLrolau intrcaga gostiune a cologiulu i. - Rosponsabilitatea asupra mamhrilor

colegiului (dar nu in chestiuni de ordin material) 0 avea "prioI'ul"; el supraveghea

d iscip lin a ~i respectarea regulamentului oomunitatii. "Lui i se dadea socot.eala de

in fraeyiunile sav ir~ite de membri ~ i i se cereau autor izayiile necesare ; el proceda 1a

prim irea asociayilo r ( a msmhrilor solventi - n.n. O.D.), prezida adunarile ~i aplana

eventualele conf liete; el er a eel care con trol a studiile membrilor colegiului, regulari-t.atea freevenyei la cursuri ~i progresele pe care le-au realizat" (P. Glorieux).

in virful ierarhiei se alla "provizorul", numit pe viata de un colegiu electoral

a carui compozitie Iusese stabilita prin hula pontificals din 1268. "Acesta detineaconducerea superioara a. ansamblului, intarea prin hotarirea sa validitatea dsoizii-

101 Iuate la diierite niveluri ~i decidea in cazur'ile de contestayii. El reprezenta cole-

giul in Iata tuturor autoritayilor dinaiara, Dar autoritatea lui nu era nici absoluta

nici arhitr ara ; caci initiativele puteau veni ~ide jos , iar deciziile adunarilor generals

ale mernbrilor colegiului ~i regulamentele aprohate de acestea erau obligatorii ~ipentru el" (Idem ) 38 . De oompetenta "provizorului" era, in fine, sa aprobe primirea

unui membru in colegiu - sau, pentru motive grave, 88.-i olimine pe oei indez ira-

bili'".Acestor sarcini si responsabilitati - a carol' rot.atie era organizat.a in mod

ochitabil - nu li se lmtea sustrage nimeni; caci, la intrarea i n s inul comunitatii,

toti membri depusesera jnriimint ca iiVOl' rsspecta statutele. Refuzul era psdepsit

eu 0 amendti - care nu-l dispensa pe eel ce refuzase sa indeplineasca aceea~i sar-cina eind ii venea din nou rindu1. Amenzile erau aplicate pentru orice abatere de la

prevederile regulamentulur de ordine interna, - chiar ~i pentru intirzierea de pre-z(mtare a darii de se-ama de catre cel ce indeplinise respeetiva-i sareina. Amenzile

erau aplicate in intoresul moral al comunitatii - si folosite 1n honefieiul material

al colegiului- ' ,

RoberL de Sorbon a mai rondat, in 127t, un alt colegiu, pentru studentii in

arte - colegiul CaJvy, numit ~i "Mica S01'bona".La Paris, au J11ai lo st fondate 0 serie de colegii - monastice precum ~i colegii

ale "na~iunilor" (pentru studenyi englezi, scotieni, danezi, suedezi ~i l ombarzi). In1186, contele Robert Ie Dreux fundaso, in apropiere de palatul Louvre, un camin

pentr u clericii saraei. 1n 1208, un burghez bogat fundase un altuL Exemplele au fost;urmate, in continnal'e, d e d iferiyi b inefacato ri .'-- episcopi, aba- vi,ar dinali, sau ceta-

teni

bogayi ai () ra~u lu i. La sf ir ~itul secolulu i al XIV- lea ex ist au 30 (te coleg ii, numa.i

la Paris. Cladirile care Ie-au adapostit au disparut. Singurul colegiu medieval de

pe Continent eare a suprayietuit - functionlnd ~i azi - este colegiul spaniol din

Bologna.

$8 1naeeste adunari _ care puteau avea loe, pe 11ngaeele I'egulamcutaI'e, ori de cite oricerean membrii ~ oricine avea dreptul sa intervina pentru a cere larnuriri, san pentl'lJ.a face

diverse propuneri. Hotaririle erau luata prin majol'itate de voturi.39 "Pl'ovizorul" era obligat de asemenea sa prezinte in f·iecarean 0 dare de searnt!.{asupra

gestiunii materiale a colegiului) reprezentantilor universitatii din Paris, constituiti intl'-un feide"consiliu superior", insti tuit de papa sau de un delegat al sau, - 91care era compus din ean·cela1, rector, profesorii-diriginti ai facultatii de teologie, decanii facultatilor de rnedicina 9

ide

<irept,precurn 9i din "procu1orii"celor patru "natiuni" ale facultatii de arte.

COLEGIILE. ROBERT DE SORBON 1 4 7

Colegiul infiintat de Hobert de Sorbon a avut 0 real:> . fl tV· t .I Q t.. c 1 . L " " . . o, U -c u In uen a asupra vi t"m r : ec .ua e, a It prm rczistenta pe care a opus-o ma istrilo 1... "'. ' . le,n

c~m: ct' it ~j W'in in:iinya:ea (i~~1469) a primei tipog~ahi IpO~rIz~~l~J~~ll;~:~~S~it~l..rt:~ClS-crescu eO!11,IIlUU:incepind din SPC XIV a trcia urobs .. ",b

IU

E,~.UaA t Ie ',1'1" . > ., ra plU a a examenului de Iiceuta111 eo _ug10s~ uauea m Iata profesorilor Clare lsi tineau lectiile h '. '13 . ,I "AI,.i:l

fe~sb'tm Gole~iU: In 80co1111urmator, unul din ~ce~ti magist~,tlin~ac~:~l~a~P~~:~:iJ~dJI 1J _ a ,gre,aca; ;a1' : ;n altul, cursuri de filosofie. - })u)a ce ~ole :iul .,bTO C ,C\1!, es.pus, sediu l ac.mnan l c .H ' del iberat ive a le mag '] ' st ri lor I Iac r l. tx .t ' ~ 1 at~8\l vIl,I.t, eUll.}am

f I,. f .'-.. . ",U CA 11 ue "'0 og'" BC tV

acu tate a ost desemnat.a cu nurnele de So1'bona" ( ,. 71 , 'Lf;' .. ~" . 1.G, iceas aIutia Franceza in 1 ~92)' d 7" .~" , . plll~ ~ (J.8 J~~lldrea eI de Hevo-, ' ,I ,UPd care, denumirca a revcnit intrerrii universit.ati , .17..1ene.···o 1 ' \,1 pan-

. Asadar, Gol~gji~e erau Iundatii pcntru magi~tI'i. si studsnti i' " ".'.pI'lm:e~u ,_ p.e hnga solventi _ gratuit Iocuinta m as v " v : . c " ,n,car e, a~U;;h_~

de aIGI ~e~efleiau ~i de un a.jutor di:ect dida~ti~, pl'e~i~d~~U~~~l\;:~ei~~~~'t,i~~uJe:1~1

"totdea_~na era yorba de 0 instruct.ie privata si supliment.ara f,t7 1· .: , aistudentii o nri , 1'1" ,'.'. 0 , at.a ue cea pe care, l: ,11. pnrr;eau m ~co ue publico ale universit.at.ii" (H. HashdaIl) Ci ' ~., 0

sfirsitul secolu!m al XIII ..lea, colegiile au acce tat si stude . . -, .', n?, "PIE)

de aseme~lea instruiti I,a un loc cu bursierii ~olcg{ului. ,n~solventi, acesl .ia erau

v ,Cu t~mp:ul , acest sistem s-a generalizat. Incit tn 1457 _ . e J-

sa I ie obl igat i s a l ocuiasca s i s a studieze intr-un eol~ iu Pe}" S/ aJ~m~ e~ s.tu~ent!lst.udentii aveau si avante.jul de a duce 0 viata ' :' . .,g . 0 mga? vH~ta disciplinata,. t' 1 '1' ' «v« m comun cu Pl'OlCSOl'n l or ' un PI' ftme~ ~ma)1 ~l pontru educatia 91pentru instruct.ia lor, Indeosehi in see X V l ~ ' : • •p~nz~ene aU,avut un rol f o arte activ pe plan d\daetie p ropriu- zis Ul1~l~ a~ c~e_g l1 :~aa8varaLe. mici )u.niversi tE lt i" priva te . Ce lebru int .re acest ea '~l ' f ' ) ' ~.t "-olQg~),.,.c.I'evem

gu .,,' t ' 1 ,.~ j .., ,, "c,' ,o J (j 'c J II

.' -- ea.lc .1 -a avu t ca rezidcnti pe ]'; l'asYn (lin I<C'tl'C··J'CL 'j·tl 1 .) ( , I .I ' ,.. .'._"" 'cr·· L ,-,nVIl prj

~l pegnac.lO de Loyola, precum si rnnumit; umani':tj " -", '1 .i . . . '~J,scip.li~lEl,1~1ole ,g ii ~ra f?a rt e r ig{u 'oasa . V{~~a ShlCi; ;j ;1~i lorsj a Li;~~'ri~~I'°rmel._gazdmy' al?l era ,Lerna; Imncarea era 1.n general proasta ('am~"eJ ,,' . Q r;' - tHate lin ,jnGHlzl~e, lar curayenia lasa mult de dor it. , > . . , . ,C llLU."Cl.el1

C. ALIt ,llumarul eolegiilor cit 9i capacitatea lor de caZal'e VOl' ." ,~ ,

lh l~r l~, mGeputu~ S~ )G :XVI, ",un colegiu ea . cel ee £lIsese fonda t in l)JeO~~j(~):~l~.'Navar re t, so t1a 1m F I I I I . ) cel 1< ['umos putea O'azclu i '/·'0 elr.stue" "IlL el f 1_·b

1Lo

,.t, '1 l' '~3· .' b· "'.v l.] care [ ,Reven,au em su (e gl amatleu, 0 de .alte arLe libeJ'ale si 20 ele +eolo .: )' d' _ ...

gr ',' l' '. 1 v ., u g le , III [tCPHi0

~pe 1~1vav ra oJre?wl'u sa u , a,u la sa de CUl'su ri si p rofeso rii sa" s 1" 'f"" t 1 ' : ' J ' - > J

IUl, llUlIHll'ul colegnlor din Franta treeea de 60 ' . 1. , p. e s 1I ~I U seCl! .,1-

l

In co legiiJe. din Ox ford ~i C~rnbridge s-a ir ~stitu it in cepind ( lin s'ec )(11·[ ,'·tm u tutor atu lm (U to" .) ,. ' " t ' ,'_..' ., . I.. ., SIS e··fund' Ad"· ~. ,I ~m~~,t,Il d(,OS sIste:r:l. de Illvatamlnt subsidiar individual -_:J~~,mr ~l a;..1 In L~gh,a 111 unde coiegn , ea eele d in or agele l1 lentionate m ;,

l~iP~~:;S~Ir~s~~~I~rl~~:'~~~l{;a~'\l~al~;l~~~l~ deaproape cliseiplina ~i Iinailtele StU~1~"~~~~~, , .

La putin timp dupa fund 1 d' P' ,. ' A I " · . : . v . .area ce or mans, au fost create asemenea cole<rii~l mng Ia - care 111sa au Gunoseut 0 dezyoltare ell Lotul dJ'fol,'t( bI \ r .v 1 d.

n fng 1a -- un de eolegiile VOl' deveni adeV8Tate centre de ,I 'XLV , ,40studentn se reerut d' A • ,n\ c,amlnV'-~, ' . c v '- " A '.' ',au. m cve~n e e mm mult din mediul aristocratiei si a J mal'ii bliPh -~ll. ) am, mbAngha, ,P1'cgatlI'ea cultur ala ~ i p ro fesionala o fel'ea' po~ibilitati m ' : ge,

e p asa_re a solventIJor universita~i]or deoit in alte tar i)- ACefl_~ta era, h~s&,0~~l~~t;~• 40 J. Le Goff este insa, in acest subiect rna' t' t b

~1Il Oxford 9i Cambridge s-au risi i t In eol~," J re ,lCe!l' -; ~ servind c1)"da?a uni':8~sit.i1t·i10slstem,care a ramas plna azi in maie parte ir~b~~tf' elllte b',IZ~1 invata,milltl11m,POtl' lVlt, l lnu~

toata Importanta ce Ii se at l' ibuie de obicei". ' e e IlU au c\\ ut _ in mod general vOl'hmd-.

10 *



148 UNIVERSITATILE

excPJ1\ional<1,- caci in yi1rile de pe Continent numarul studentilor saraci era incont. inua orestere.

i ~lec, XI II, la Oxford existau trei colcgii (University, Merton ~i Balliol};Ia Cambridge, prirnul Iondat a fost Peterhouse. Cologiile din Oxford erau corporatiicare se conduceau singurc. lor (warden) era un administrator ales de totimsrnhrii colegiului, ~i care 11 1 masuri lo r mai impor tantet rebu ia sa aiba apro-barea tuturor. Toat.e din Anglia (cu exceptia colegiului Corpus Christi dinCambridge, din 1352) au Iondate de mecenafi particulari. - In Anglia, colegiileau ramas, I iecare , nuclee ale v ie t. ii universitare ; in afara lor n -a existat 0 universi-tate. ,,5'tudiwn generate, universitatea, s-a dispersat ~i s-a descentra liza t in aceste

multiple colegii ; spre de Continent, in Anglia colegiile au fost acelea carefH\u apropiat [ ; \ i s-au contop it in un ivera itate+' , Coleg ii le au ahsorbi t universitatea ;in timp ce, de cealaJta par te a Canalului Mineci i, universitates a absorbi t co legi ile"(St. d 'Irsay).

Int r-adevar, mul t. e co1egi id in Par is au decazut repcde ; iar ca insti tut ii , au fostaholite de Rcvolutia Franceza. Dar in Ang1ia colegiile au avut 0 continuitate ne-int rerup ti i, Dintre eele fondate III Evul Medin la Oxford 9i Cambridge, toate ausupravictui t p ina azi ,

Aceast.a a Iost , in general , s itua tia coleg ii lor d in Franta [ ; \ i Anglia.In Italia, in schimb, colegiile nu si-au asumat Iunctii care in mod normal si de

drept apar\ ineau un iversitat ii . Astfc l, la Bologna ~ipc Hnga al te universitat i i tal ie-ne au luat fiintli numeroase cologiiH - care 1nsa n-au avut niciodata 0 influcntanotabila asupra univorsitatii. In schimh, es te de remarcat un fapt nointrlnit in altetari: spiritul democratic, propriu universit.atii bolognezc, s-a aiirrn at 9i in modulde organizare a vietii colegiilor ; aici, ca ~iin alte universit.ati italierie, rectorul unui

colegiu nu era nurnit de un for superior, ci ora ales de studenti, - ~inum ai pontruo scurt a perioada de t imp, ?i in organizarea colegiilor. Intr-adevar, attt Ia Bolognacit , 9i in al te universit .a ti i ta li fne rec t.o rul coleg iului era a les de studcnti ~i num ai

pentru 0 perioada scurta" (H, Haslidall).

in It.alia, pina in secolul al XVII-lea Loate colegiile oran exclusiv universitare(S. Clemente din Bologna, Englesch i din Padova, Castigl ion i d in Pav ia , ~,a ,) . Numaiodata eu Contrareforma s"au fondat in Italia colegii autonorne, cu docenyi interni(la Mess ina, Palermo). (Cele doua mai mari co1egii de rang univorsitar din Italiasint Carlo Borromeo 9iCar lo Ghisl ie ri , ambole d in Pav ia) .

Treptat-treptat, colegiile au capatat - mai ales in Anglia - un 1'01 tot maiimportan t in organizarea invayamlntului . Lecyi ile, l 'epe tiy iile, exercitiile practicetinute de docenti aici au devenit din ce in ce mai frecvento. La Paris (unde intre1300- -- ,1500 au ' fost fondate cel pu t, in 50 de coleg ii ; 27 numai Int re 1300-1350),inviHfiInintul teologic s -a concentrat in cele din urma in cele doua rnari coiegii -cele hmdate de Hobert de Sorbon ~i de regina Jeanne de Navarre.

Transforarea in mare parte a lecyiilor 9iexercitiilor ' in cadrul colegiilor prezentaa .vantaje evidente; in primul rind, pentru ca asigura 0mai mare ordine, prin regula-

r itatea. p rogramulu i, con tro luI studiului ~i v ie~i i duse de ~colar i, ~i con tactul mai

apropiat dint re docenyi ~i studenyi. Totodata, stndenyii aveau acces incomparabil

mai mare la textele de stud iu, - caci coleg ii le i9i const ituiau ~ifoarte bogate biblio-

tec i p ropr ii (pentru acele t impuri ). In 1338, bibl io teca coleg inlui lui Robert de So1' -

bon numara nu mai putin de 1722 de titluri 1

41 tn 1267 pent. ru studentii din Avignon, In 1326un colegiu pentru cei din Brescia, in 1367Un a1tul pentru studenti i venit i d in Spania , 9·a .

CICLUL DE STUDII. FACULl 'ATEA DE ARTE149

F ,ACUW'AT .EA ARTE

"In E vuI :Medi~ :'impuriu, ,baza instructis] 0 formau, cum stirn, celo sa) te arteliberale. "Henastelea secolului al XII-lea a imbogotl'+ consid hil sf ,I ,t I '1 v '+', , v v , 'c, v consiaera 1 stera eunostm~;8 or ~l a argrt programa de invatamint incluzind cum am vazut. mat"'l'" d "1 IS ,,' l ", " I " ,,~ v.. II e rnve uupenor a a~Clonom,eI pto emeice, al geometr ie i euclideens al l , '. ,,' t ' lie , 'tirnp ce st d I 1 "I I +' , " iogicu aris .ote ice III',1 'c, stu lU ciasici or atrm a capatat nn stralucit impuls lW " ' Ii de r ~,' I'

ceror e lm Chartres sau Orleans. ' , rn ~co 1 e I enume e

Dar in sec. XIII, studiul clasicilor (care la Paris n-a atina 11I'Cl'C(!"l:' ",1Prp'l. inalt) id Li I' .

'C ,0 ,J,ncl un nivo, ,'"I,d. , nu mai te ,lne ace aSI I'oI nrecrnlnent in nrocrama de l'll'\'''t 0mlnt , "t, 1 1 VI'" 1 ,o'e",,, ,,'~u ,e"IUllc umvsr-SI, ,,1I'.10CU sau este Iuat acum de loaica si cFalGctic'l _ " ,v '1 1 " x..

secol 1 . .; t ," , 1 1" "0 ' Ie ~" c; uupa co, c e a mlJlocul"co u ui, mag,~ .rn aveau ra CllSOOzrt .18 mtreao'a 0l)e'r~ cunoscuta a I ' A,"("1 +' 1 " ' 1, '0 C<" UI 'J'u;totplC,( ' oana verceJ:ll ,'aa a ambelor cicluri do arto liberalp) ]"11 'L" d • 'f V 1"",to " " " " , " a ueen tacute c lIl g~e-c,~e"l,C-, I,H'm versruni mtermeehare arabo L( 'O ';ca i ll 81"}6 era ,'1, to, 1 1

, ' ' '. v " 'U" '0" 1G , consn era' a ' 'co.am,~t.lmpOl~tant~ mater~e de studiu, ci o~ i~iimprima metoda si tuturor~~l~~~~melte!.1, ea dadea tonul 81 c,aracterul fUl1c(amental ment"l'taVt:" li I SOlo '11 ,I d', 1 0" ,~" v ' , , , , cel"ill mocJevae. 10g1S-",1 ." ISpU .a ?I lIlj\LlUlreaordonata a argumentelor pro 81 contra ale " . "ill'" .au deven t hahit di t I V " , c. Ul10l ceze speer-oc" c \ v e.Ie 1U InCamen .a a a epocn - in drept i '0 d' 'v " '

filosofie ~i teologie" (C.H, Haskins), ' ' , n 11.<ecina, precum ~l in

11l,.teresul viu pentru Aristotel a [acut ca studiile Iitera .~ f' J dSt ", I' '1, v 1 cere s a Ie a ) an onatek urneeea c asici or a ramas dear ca un auxiIiar - ca s ,," "1 " .plele ~i_civtatoledin scriitorii antioi, a reO'~ lilor de Ulsa ue Iustrare, prm exem-

g::amatI~a. De gramatica, - ~ide retori~q. Pentruca:~tor~ca ran~asose 0 discipl ina ut .i la pr in ap li -

ca\.1!le e1practice:

regulilo de cornpozi tie, cu for-~n~Hmml st~reotlp al vr~~oric~icc;nvenJionale, eraul~1('lSp~nsa~)Il~redactar-ii 8Cl'l8011101 I;ll actelor ofi-c~ale ~10 dlferrte~or, cancelar-ii, Iaice sau celozias-tW8: C~ at~~'e, dlSclp,h~a cont inua sa fie predatade ~agl~trlI_ d~ r,eton~a, cu deosebire in Italia siin Iiranya Mel'Ichonala42• '

. Deci., retori ca 9i gramatica devenisera disci-p lme ~H:egat it ,oare , Celorlal te materi i, din e ic lu lquadJ:wtu~n, II se acorda mai pu\ina at e ll tie . de-al~nnn~el'l, ele, puteau fi invatate, intr-~ :bunamasma, tot dm operele respective ale lui Aris-tote!. bdt, invayamintul artelor 1iberale eraae~n~ i x : - mod preponderent un invatamint de~og lC a ~l de filosofie. Se reeuno~tea, bin~inteles, siImportan~a celorlalte materii; dar obiectur' funda-

mental ~l, invayamintului raminoa Aristotel sieomentarule aristotel1ce ale lui Boethius. '

I lust ra tie din tr -un manuscri s d il l

sec, XII al operei lui Beda De rerumnatura, - Bihlioteca cLin Kloster-neuburg

Primele con tacte a le magist ri lor p r '" M f '" " . .tivele comentarii ale lui AverI 'oes si ale~I~~: '~\~U' eta ~~)7.caStagmtulm (~l eu rela-hlicarea unoI' 8c1'ie1'i eonsiderat~ erpt'c I, so,: ara 1 au avut ca rezultat pu-

, ,Ie ~l ar tie pe rug. Dm aC8st motiy ,u Pe la mijlocul secolului ai XIII-lea numarul t d n "v ..

?ea de 1 000, if!-ral profesori lor de Elseaciira de'100 s{u p;n,l or fa~ultatl l d: a~tedin Paris tre-Jar al studentllor - peste 1 500 1~'1 f~rsitul l' . n 1284, numarul magl\ ltnlol ' e ra de 1 ')0din Pa~'isse ri'dica la 10 000, (eu ~~~tju'n';ca il.~~cE~l;Y1:kld~IV-}e8fnumaI'ul to,tal,al st.udennlo;comllmcate in docllmente trebuie 11latecn oarecare rezel 'v~, a elca!n AntlClutate , -, cifrele



150 UNIVERSITATILE

Sinodul din Paris ~i l egatul papal Robert de Courcon au interzis lectura opcrelor lui

Aristotel; interdictie, insa, care, de~i repetata in mai mul te rinduri (ptna in 1263),u-a fost respectata.

Intre t.irnp, marii ginditori Alhertus Magnus ~i Toma din Aquino au combatut

1nva~atu1'i le "eret ice" ext raglndu-si In aces t SCO}}mul te a rgumente tocmai din opere-

le lui Aristotel, - dar dtndu-Ie 0 interpret are in ssnsul ortodoxisi creatine. Drept

care, "tot ceea ce in Aristotel era sau putea Ii intorprctat ca hind ortodox, era into-grat in invatamintul Bisericii" --- remarca H. Rashdall. "Din acsl moment, Aristotcl

a devenit summa ~i subst.anta instructici medievalo predate in facultatea de art.eliberale" .

Po lluga aceasta, cum cursu rile de 1a toate Iacultatile erau ~inute in latina,si cum pentru a-si sustine examenele studentul trebuia sa dovedeasca 0 Ioarte

lmIl<l cunoastcre a regulilor gramaticii latina (deci si 0 macar minima cunoast.ero

a scriitorilor clasici cu ale carer texte erau exemplificate aceste reguli), Iacultateade arte li be ra le --- £ 11 c ar ei cursus dura ee l p utin 6 -8 ani -- un locprivilegiat 'in il1viJ~ilrn.intul superior medieval. Privilegiat - ~i prestigiu: caci

pontru a avea acces Ia Iacultatile ,,8n13erioare" (de teologie, drept f?i medicina),candi datului ise cerea s a posede diploma . de "magi st ru in arte".

Asada», prograrna Iacultatii de arte a Iost. sup usa unor transformari profundo

(spre deosehire de programele de studii ale Iacultatilor de teologie, de drept 91 demcdicina), care au facut ca aceasta Iacultate sa devine 0 adevarata facult.ate de

Iilosofie. Acoste modificari au fost, in cea mai man, parte, opera magisti-ilor apar-

tinincl ordinelo r "cilJugi3.rilor cersetori", - -- in special a domin ioan ilor (1n ale caror~eoli Iilosofia naturii era studiata inca din anii 1220-- '1225). Trat.atele enoiclopc-

dice, tnsumirid toate cunostintelo timpului, ca eel 8.1 dominicanului Vincent de

Beauvais43, au fest mult citite : ; ; i difuzate. In rnagistrii Iranciscani,

de ma rele Roger Bacon, au introdus studiul cosmologioi Ia universi-

tatea din -- Astfel, "in Limp ce in sec. XIII studentii 9i magistri tacul-

tatii de art.e manilestau interes mai ales pentru tricium, adica pentru Iilosofie si

disciplinele 8i auxiliare, in sec. XIV acest interes se deplaseaza asupra f?tiintel~r

exacte ale q uad r io ium - vi to i, - - in buna parte din cauza sanctiunilor eclez.iast.iceimpotriva gindirii Iibere a fi1080fi101' de la facultatea de arte" (Fr. I-leer).

Dar moclificarile priveau 9i ciclul quadririum, prin introducerea § tiintelo roaturii, stimu late de contactul 91 difuzarea operelo r lui Ptolpmeu, £11 -Kindi, Ibn

Gahirol, al-Khwarizmi, ~.a. In cele din urrea, " specula~iiIe 9 tiintiIiee 9i l'einnoireadialecticii au largit mult cadrul strimt al ~coli1or; logica nu mai era acum decit

o prima etapa; s-au adaugat apoi fizica (cu alte cuvinte, filosofia natura18, cos-

mologia ~i psihologia); spoculatia metafizica ordonata trehuia deei sa urmeze in

mod necesar. Gramatica s--a cleta9at d in cursul arte10r, d evenind un cu rs pr eg [ltitorpentru ineepatori; retoriea s-a transformat in Ars dictaminis (tehnica de redaetare

a actelor ; ; : 1 documentelor oficiale -_ !l.n . 0.]).), in timp ee filosofia a ahsorhit

toate celelal te anes" --- remarei l_ S tephen d 'lr say.

nevoi intelectuale au fost satisf6.cute de ArisLotel, ale cill'ui opere,F iz ic a, E ri ca 9i 11/[eta/izica, erau eunoscute la Paris 1.11c8din primii ani ai SP(" XIII.Este posihil ca toate aceste opere sa fi existat inca din tilnpul lui BOPthius, in

vcrsiun i latine vechi, odatEi eu eart,ile de logica, Organon , . .. / ; dar nJagi9trii flUsoanseryit de ele, caci era greu sa fio incluse in cadrul stabilit al stucliilor. Pe de alta

.3 Vincent de Beauvais ('1190-1264), ales de Ludovic IX eel SHnt eil predicator al e11l'Pi,este autorul monumentalei eneielop:xlii int.i tulata Speculum majus, impal 't it ii in t re i pii rt ,i : Natu-rale (32 de c[lrli), Doctrinale ('i? eElrtil : ; ; i I-listoriale (31).

CICLUL .DE STUDIl. FACULTATEA DE ART!;; 151

p~l l 'te, E:s~e ~()t aUt. d~ pos ib il ca "NULlI Aristotel", extras din SU! ' i :W arabo, s a fiajuns alGl din Spania impreun.a C11celelalte traduceri de lucrari stiintifice. In mice

caz , dura . c~mdar_nna l"el t d in 12' lO , provoca ta cl(~ tendintelo pant~iste' care se stre-curasera mCI, Aristotol a fost reabilitat incetul cu tncet.ul si a devenit baza im>il si" ·1 . f·' t.i 1 41 I I A· . ,. '.'a. fl.050 W ra.lOna e' ... ; . n stotel este eel care, de aeum inainte, a dat faeultAtij

de art.e aspectul ?mogen ~i c are. a Lransiurm at-o jn facultaLe de filosofie" (Idem').

.Un .alt eve~l~l:ent, d~teI' minant pentru accasta tendinta de restructurare C1 ,

profilului Iacultatii de arre, a fost condarunarea - din '1270 - a avert'nismulu]

~i3, reprezent.antului sau, Sigel' de Brabant. In decursul polemioi] acestuia en Toma

ci,in Aquino, i r : . urma .precizar ' i101'~i a unor noi interpreLari a textelor aristotolico

~l a cornentariilor lui Averrc ies, s-a ajuns la formularoa acolei sinteze Iilosolioo-toologice a tomismului - docctrina oficiala a Bisericii catolice.

. .O~ata cn ap~ritia, in secolul al XII-lea, a teologiei ~i dreptului canonic cadiscipline academice, cele j)~npte artc" ale Inva~amlntului clasio au fost coborite

13. n ivelul de materii prelimi nar ii, indispen sahila accesului I a studiile un iversitaro

juridice ~i t.eologice ; dar t.ocr nai Iaptul ca "art.ele" ramineau la baza acestor studiia facut ca fac~ltatea de arte ~a-~i poa~a revend!ea un statut de preerninenta. .

Pe de alta parte, POPU18lyla acestei Iacultati era de Ia mare distanta cea mai

numeroasa ; chi~1'. fBra a-i Ius. in vconsiderare pe Iostii sai studenti, trecuti apoi I l l ,

celelalto facultatl, dar asupr a C8.r01'a Iacultatea de arte continua sa-si exercito

j~H'is,dicJia. In 1349 facult~tea :lh arte insuma 84% din populatia universitara pari-

zrana ; lal~. 111 1~0~, aproxnn ativ .90%. Ceea ce se explica prin statutul "artclor"

ca ma.Lern p rehmlI_ lare,.- dill: !? I prin excep~ionala atrac~ie pe care 0 exercit.ancUl'f n~nlev d~ Iilosofie .. a l'Jstotehe~; tncit, profeso rii facultayii d e teo log ic ajung sil.se plinga ca studentii lor VOl' ~l cor sa se reintoarca Ia studiul lui Aristotel l .

. ,,~'J~adal:' pe masura ce _universitatea se impunea in sociotate in general, iar

Iilosofia se nnpunea tot mai rnult in Iacultatea de art.e, si Iacultatea de arte soimpunea in cadrul universitat.ii. Teologii pnteau afirma, ou orgoliu, ell "teologiaeste regina stiintelor"; in realit.ate, tnsa, lucrurile st ate au nItfel" (AI. rvlul'ray)0

FACUI/fA'rEA 1m TEOLoom

Tn Evul Mer lin erau mai pu~jnj studenyi in teologie decit se crede de ohicei.(t11 parte, eonfuzia se clatoreaza si faptului ea in mod obisnuit un student era

. I·" h· d ' , " 'Huml.t ,,~enc , c .1ar aca nu era tOIlf:ml'at ~i nu intentiona sa se dedice carierpi

edeZIa~tlee) .. MotlVele: dura~a. prea Iunga a studiiIor, prohlema suhzistentei Inacest. tllUp ~l. costul foarte ndlCat al texte1or' universitare (in afara de faptul ea

preo~llor nu IIse cerea. neapara~ sa. fi facut . s tucli i t eo logice 1a un asemenea l iivel )' I5 ,

-. De. fapt, textele de S~u(~lU mdIf3p()nsabJl(~ erau cloar .doua: Biblia ~i Sententele

1m PIetro Lomhardo (Llbn quattnor senten twrUln ) - smcrul'ul autor care reusisos a transform€! teoriile nesistema.tice ~iadeseori eontradi~to1' ii ale Parinyilor Bisericii

~. 4~~? ~:55, priutr~ cartile,comentate i l l : facultatile de a:te alaturi de Organon, de Donatus. , , 1 de. l ll sc l~n.us , se i I~ tI lne. sc 91opere al~ 1 m Al'ls1.ot.el - FLzzea, Metafizica, Despre suflet, k[etea~rologL~5 lucra rl le d~ b~ologIe - \3 1 anumlt~ texte pseu.doarJst~telice.. !men~a maJ?rltat: a studentllo,r ~m ~vul Medm uu pruneau in~coala nici 0 edueatie reli-glOasa (mafala eeler eontmuta in predlGl). Nl(;l ehmf preotul (;el mai instruit nu stia din BU·- daeii nu f1ieu,se ~a( ;ul~atei !- dl' teol?gie , s au daea un s tudiase miicar drept .ul e~nonic .__d! ;c:l rceea ee era eUl?l 'l lS m Obl .~IlUl te leGi lr !, lde rugaciuni sau de cul t, Seminal 'i il e pentru ins tl 'uirea teo"l?glca a preot l}or , catel115Im: l sau _PI 'egatl rea rel igioasa in vederea primei comuniuni . stnt oneraCo:ntrarefOl'mel, uu a EvulUl MedlU. . J(

FACULTATEA DE TEOLOGIE



15 2UNIVERSITATILE

lntr ..un sistem organic" (H. Hashdall). Dar Biblia, copiata cum era pe foi leat lt de scumpe de pergament : ; ; i cuprinzind rnai multe volume (mai ales daca era:;;1 insoyita de glose ~i de coment.arii) costa 0 avere !

Dar motivul principal ram'lnea durat.a stu di ilor.Pentru inscricrea Ia Iacnltatea de tsologie se cerea, cum am diploma

de magirstru in artc. Prozrama de studii si examene era lrnpartiti'i. in mai multeetape. In prirnii pat.ru Gani studentul midia axclusiv Iectii asupra Bibliei; urma-tori i doi ani , erau consacrati studiului Serueruelor lui Pietro Lombardo. Dupa care,

studcntul era aclmis sa dea un examen general;daca tl t recea, decanul f 'acultat ii 11putca admite

sa urmeze cursul lui, care dura un an. La sfir-situl acestui curs si daca trecea un alt examen,~tudentul devenea' "bacalauroat biblic" ._-- s anc ur so r -- 111f;8reinat sa t ina cu studenti i lecti i re-gulate (cursoriae] in c~re explica, di{l punct devedere Iilologic : ; ; i t.cologic, sonsul textului bihlio,far a a intra in det.aliile prohlcmelor pe care Ieputeau ridica lectiile lui. In acesti doi ani - dtIunctioria in aceasta calitate de , dareontinuincl sa fie ind. student _.- hacalaureatul

~-- urmind s i - l tint}

un (mrs de doi Senieruele lui Pi;o,LroLombardo de la inceput pina Ia sfir§it, in ordinoalor 9i f a r a sa or-nitanici a s ingura chest iune. Aces tcurs era 0 porsonala, pregatit a cu aniin urrria, iar nu un rezum at al notitelor luate Iacursurile m sai. La acestui CUI'S,

studentul dcvenea "hacalaureat definitiv" (bacca-laurius formatus) . - - Urma 0 perioada (de 3 sande 4 ani) de stu d iu individual; sub tridrumarea

unui profesor- dil'ig(mt; totodata, 0 1 trebuia s a asistela cursurile profesorilor : ; ; t ale alto!' baca Iaureati, S ~ l .

part.ioipe Iat.oate niomentele ~colare solernne ale Iaoult.atii, sa int.ervina in diverselediscutii 9idispute academice, 9isa tina 0 serie de predici. La sfir~itul acestei perioade,bacalaureatul se put .ea prezenta in Iata comisioi prezidata de cancelarul univers i-tatii pentru a ohtine diploma de licentia docendi. Examenul const.a intr-o dispu-

taiio', Ia care erau 'prezenl .i tot i profesori i Iacult.at ii de teologie. Candidatul trebuia

s a obt ina, pentru a Ii admis, d O U R treimi din voturi, Csremonia de a doua zi eom-porta oonierirea heretei de "doetor in teoIogie" ~idopunerea juramintului de rigoare,Intregul cursus durase eel putin 16 ani!

Orrgeno (185-- 2;53),rrmumitul Leologcrestin de llmba (~i care aavut 0 innuent~' l decls iva Dsupralui Augustin siIeronim) ; creatorulunu i cent ro de inva tamtnt superi or__ Didas co lei on .- i ncl uz ind t oa tedornen iil e s ti in t.e lo r la ic e, :;; i ca re aconstituit prima schita a ceca eova do stud iu,O mcdicvnln. - Ora-VUI'8. de UIl au L or anonim din

sec. XVI

cementagur) 0 carte din

9i una din No ul

lihert.atea de a ~i Ie sm-

Vechiul Testament, in prrmul an,In al cloi le(t .

bacalaureatul-

Mai mult, poate, decit in oele lalte faculta~,i, in cea de toologie dezba terile,disputele magi9tri lor 9i s tudentilor pe anUIT)jteteme pregatite san r idicate de 8,SlS-tenta, erau cel putin tot atit de import.ante ca lectiile sau ca e:x:amenele (care, defapt, constau _.- cum vorn vedea mai jos - tot In astfel de disputationes )'. ~a,

metoda didactics specifica invavamintului universitar n:edieval, aC~lasta,JustI~?~neoesi tatea unei hune pregatiri prealabile a studentului in domenml dialecti cii.Dar spre sfi r~ihul Evului Medin, oda ta cu decl inul general al inva~e.mintuhi Iilo-

15 3

sofic, §, in spotii al logicii, ~i acesto didactics, aceste exercitii retoriee audevenit pur Iorm ale, lipsite de un conti nut substantial. '. In _fine, un all, aspect complcteaza imaginea oferi ta de invatamintul teologio

UIll versitar.

In scopul aprofundarii studiului exegetic al t extelor bihl ice, "pre sfirsitnls~c~lL~l~ial ~Ip- lea ~i inde?s :bi in pri~' :na,jumatatp; a s~~?Iului ur~ator, incepes~ se ll1Lrod~Cclm. unele facultayl doteoiogle (m urrna dispozitiilor paper Inocentiu IV(lIn ~ .111al.,ales , 1 : 1 . hotilr'lrii Coneiliului din Vionne din 1311) s tudiul llmhiigt 'PGe~t i .al Imi l)H~~r~l:!entale . .' araha, chaldaica). Inforrn atii privind orga-nizarea, nivelul st imtific 9i rezult .atele obyinute, I ipsesc aproape cu desavirs ire,,

~f. AmJ?l'ozie, ale c~]'ui, t .ratat,e teolog,ice de 0 mare eruditio (adoptatc in~~1cultat.Jl8de teologie) SlPt artJcUI!lle :;;1 pe 0 foarte ser ioasa cul ture clasica ,~)f. Ambrozie a elabo!'al principiile fundamentale pe care trehuiau sii soIond eze mporturIle d in t re stat ;ii Bisericil, - Ilustrat.ie dintr-o ecli a

Operelor sale, Basel, 1492 '

TNVNrAMiNTUL MEDICAL. $COALA DIN SALERN<t!I



1 5 4 UNIVERSITATILE 15 5

orico caz, trebuie mentionat c il . Roger Bacon !ili Rayrnundus Lullus au 10s '0printre primii mari eruditi care au pledat cauz.a acestor discipline pentru invuFl.-mintul universitar".

~t,iintiJice antice ca in acest t('rituriu din sudul Peninsulci, care --. tmpreuna cu

Sicilia. - form asera o dinioara Magna Grecia; 9i care, in tot cursu I E v ului Medint.impur iu, nu rupsesera contactul cu Imperiul bizant.irr'".

Printre profesorii scolii se numaran ~i tnalti prelati, ca Romuald Guarua,

arlnepiscop de Palermo, sau Alfano, arhiepiscop de Salerno (1010 -1085); acesta

din ~lrma, CU?oscut, ca t,racluc~tor ~ unor texte grecesti !ili autor a doua operemerlicale - 1 ractatus de pulsibus !ill De quattuor humoribus corpor is humanis -care timp de doua secole au fost Iolosite ca texte de scoala. - La aceasta datil,se pare ca Scoala din Salerno a numarat printrc medicii sai si m ai muIte femei,

renumitele 7r1l : lieces. salerni tanae, . - : : :.~)]'i~tre care : ; ; i obstetricians T;'otula TJ'oeta),aut.oarea unci carti de obstetrics intitulata De mulierum passionibus ante, in et

post parium.Dar primul nume caruia Sco a la din Salerno 1i datoreaza Iaima sa in tot Occi ..

dentul este Constantin Africanul (m. 1087), - un negustor cartaginez crestinat,

despre care se spune ca ar fi adus din Africa de Nord rriai multe manuscriso'medi-

cale ; f}i care, calugarindu-se in manastirca Montecassino, si-a scris acolo toate

IUGral'ile. Acestca sint Lraduceri d e scrieri medicale arabe, pr ecu rn si a le mai mul toropere de Hipocrate ~i Galenos. Datorita lui Constantin Africanul 'care a tinut 111a.imulti ani lectii la Scoala din Salerno, acsasta a Iost marcata cl~ 0 neta'inf1uenLa

arRha. Lu i ise datoreaza eel putin opt opere (printre care ~i foart,e import.antalucrare Panieche, 0 adapt are a unei enciclopedii medicale persane).

Dupa ce mal rnulte edicte (printrc care :;;i eel din Heims, din 1131) au interzis

calugarilor sa practice mcdicin a inafara rnanastirilor, 'Biserica si- a pierdut coritrolulasupra scolii salernitane -- care din aceat moment a capataL un caract.er em ina-

nH'n~,e, l aic. tn sec. XII, a.eeasta era organizata sub forma unui colegiu de magistri-

me .. ici (nu ~l de stu denti}; dar amanunt.ele in acest sens Iipsesc, --- Aici au Iosb

redactate

manuals 9itratate de

anatomie,do oftalmo logie,

de alluiF rugando), sau de Iarmacologie (CD Antidotarius, de Niccolo

De 0 faiIna 9i 0 larga difuz.iuno in EvuI JVIediu s-a bucurat trat.atul de J)tlcn;'l_ st

dietetica intitulat Regimen san.itatis salernitanus, atribuit lui Giovanni da ]vElano'i It t

' , ~ - , I

- ucrare consu a .a mca : ; ; l azi.

In 1231, imparatul Frederic II a. decret.at ca toti msdicii si maCtlstri i do medi-cina de la universitates din Napoli (pe care el 0 fondase in 1224ttrebuiau sa fie

in posesia unei diplome eliberata de profesorii din Salernos''. Decadenta scolii

salernitane a inceput in sec. XIV, din cauz a concurentei universitatii napolitane

a Anjouinilor, -- continutnd totusi sa-~i pastreze prestigiul inca mult timp; pilla

cind, in 1811, a fost suprimata din ordinul lui Murat.

Mcdelul Inva~amintului teologic de rang universitar il oferea universitates

din Par is.

In It.alia, acest invatamint era monopolizat de manastiri, Uncle aveau intr-a-

devar §co1i tcologice de tip universitar ; dar pentru a obtine Iicerita in tcologie,

studen1;.ii-ealug<lri erau oblig ati sEi-:;;i completeze studiile fie la un iversitatea d infie Ia cea din Oxford. In 1352, tnsa, papa Inocent.iu VI, psntru a

suprema in acest sens detinuta de Franta. - al carei rego transferase

sediul pap alitatii de la Homa la Avignon - a emis hula de constituire a unei lacul-ta\i de teologie la Bologna.

Exemplul a Iost urrnat 9i de alte universita\i - din It .alia sau din alt«

care IHl.VeaU inca 0 Iacultate de teologie. Ceca ce, practio, n-a asig ur a.t-- nici In/lear in It.alia - un instrument cultural de dominate. Scrie H.

it guv(,rnat Biserica Occidentale cn dreptu l, nu cu teologia. Stueliul

a inchis intotdeauna in 0 1 simburele rebeliunii f} i al reformei. Ca urmare, nu

sau ci cultura laica a constituit aport.ul It aliei la progresul g\ndirii um ane".

i \Icdicina era considerata 0 discipline in acelasi t .imp expcel' inwntaE; 9i tecretiea

(Isidor din Sevilla0

nurnea "a doua I ilosofie"}; msdicii trebu iau s a cunoasca ce le~;apte "arLe Iiberale", iar ma gistrii Evului Medin timpuriu adaugau La program a

euadrioium-visu, r ; ; i studiul medicinei, Medicul era un personaj important, ~i Iiecare

rege, print sau episcop 19i avea Ia curte medicul sau personal. (Pina in sec. Vl l I,

acosta. era un laic; mai tirziu - un cleric sau un calugar. De asemenea, r , ; i multievrei profesau mcdicina - chiar la curtile senioriale sau cpiscopale). Comunitii\,ile

m o nastice erau dotate en cite 0 infirmsrie+"; iar cele ou un numar mai m are de

ct!lugari aveau in mod obligator un medic al lor.

Prima Scoala europeana in care invatamintul medical apal'e organizat Intr-o

forma spccializata este cea din Salerno; care, existind inca din sec. X, a prosperatde-a lungu l tntrcgu lu i Ev Medin. Prestigiul S E m european se datora in primed rind

faptului ca in invatamintul predat aici s-au int'llnit traditiile si contribuLii1e

meclieale latine en ~ele greco9ti, arabe ~i ebraice48• Marcle I{vant~j al medic'ilordin Salerno ora. ca nici intr-un alt loc nu erau a.tit de u901' de reperat materialdei

Dupa $coa1a din Salerno, invatamintul medic2J de prestigiu era. cel pl'eciafl'in cadrul un iversitatii d in Montpellier .

In Languedoc, existau inca din sec. IX : ;;coli rahinice de mediciniJ . (la Bezier's

Aries, Nimes, Narbonne). In sec. XII, Studiwn generale din MontpeUim' s-a const i~

tuit in forma corporativa de unirersitas, care s-a afirmat apoi in intregul Occident

,6 in sccolu1 a1 XIV-lea, invutamintul teologic este din ce in ce mai putin extins. La Pnris

11U mai d(,\ inea quasi -monopo lu l de d inai nte , - c lcs i pozit ia s a p l'e eminen tll cont inua sa fie l'CCll-l1oscuL(l. Dcaltfel, papii nn lnCllviintau - dedt cn l'oarte mal'i precautii - crearea d.e Hoi facnl-t:l\.i t(lologiee in a lto o ra :;; 8: l aBol ogna - - sub Urban V (m.1370), ia rl a Mon tpel li er - sub MarLin V(m. H:]l).

47 ln pLmul m(masti l' ii St. Gall (vel. vol. 2 al prezentei 1nel' ii l' i. pp. 398- 399) eraz nU l 0 zonC , l 'ezel'vaLii boln avilo!' -- Cll bucC\t1i.rie ~i baie separate, en 0 saHi pen1.ru pluga\jeiii Inat singe, - pl'ecnm :;i ° midi. gl'8.cl ina in care erau cul tivate plante meclicina]u.

48 Ceca ce, figurat, exprima legend a potl'ivit dll'eia :;;coala salernitanii al' fi avut p:ll.rul nLeme ie tor i: la ti ll ul Sale rnus , g recul Pon tos, a rabul Adela 9i eVI 'Bul Heli nus, - f ie ca re d in nC8-

r;;tia \.inlnclleetii1e lnlimba sa matern[ \. Legenda dcei semnaleaza fUl lctia 0imeri tul : ;; coli i: de i\ fii nit iaL fuzi unea - s au coorcl onar ea rezu lLa tel ol' - - med ic jnei e la sie e anli ce cunoil e ach iz iti i nwd i-Cede . 0r ienLale, dator ita contaetelor s tabi li te in t impul eruciadelor , \ ii incleosehi medicilo!" arabi :; ;ieYre!.

H, f, lcoala salerni tana a marca t t recerea de 1a med ici na monas tic a 1acea l ai ca ; ;i , d l!p ; ' ir ismul medieva l, a repr 8zent at p rima ince real' o de I nv8.j am1n t. medi ca l pe bnw sistcrnaliee"Hnciclopedia Jliotla, vol . V, l IJ ila.no, 1955) . Medicina monastica era foarte inLtOl' itoa J' c in Hali!Mer id ional e'l , dato rit a ma i a le s bcncc li ct in ilo r de la Mcnt eeas sino. In s ee . x, cronicil" 1l1l'nliol1c<[zaac.tivitaiea un 01' medici salernitoni ~j Ja nord de Alpi: inceput .uri le : ;; coli imedicale din l \ IorlLpell ieas inl, datorate act ivitat ii HCGsLormedici .

5(j Cum am spus, 'nu se poat.e afirma eu eertitudine cil ar fi existat . a ic i 0 adcv:J.l'ati\ "uni-v (' !·s it at. e" , c .i\ ei nu ex i s t a c lovezi s igur e ea in Studiwn-ul di n Sal erno 8 -a1' fi preda t si aHe d ise i-pl il ll \ n ic i c a r nag i:; ;t ri i a l' fi f ost o l' g'Cl nizati in tr- o a soc ia ti e corpor at iva ( de t ipul cel ei pal' iz icnod.e pi lda) , :; ;i nie i e a a r f i existat int.r-adevar aiei fcmei medici:;;i magi:;;tri. '

156UNIVERSITlI. TILE INVATlI.Mli\fTUL MEDICAL. $COALA DIN SALEHNO 157



prin Iacultatea sa de medieina.v(~ina 1a aceas t~ data, s. tudenW dir_;~ranta ~i."db~

alte tari se duceau Ia Salerno sa-si eompleteze ~l perfec\,lOneze pregatirea de vntori

medici). - Un rol de prim-ordin in invatamintul medical din Montpelli er I-anavut magistrii-rnedici arabi ~i evr:i - ca profvesori, ca autori de l~cr~ri or-i~ir~Je1sau ca traducatori de opere medicale. Demna de rsmarcat este ~l Iipsa orrcarui

fel de ierarhie universitara, precum ~.iregimulde libertate deplina - in optiunea un

anumit autor [auctoritas ], pentru 0 metodasan 0 directie de gindire ; precum ~i in privinta

posibilitatii de a deveni m agistru, inditerent

de origine sau de rel igie.Cealalt .a import .ant .a Scoala mcdicala supe-

rioara din Franta, cea din Avignol1 -- unde,

in secolele XIV ~iXV, VOl' prodomina net rna-gj~trii evrei care, m igrtnd de la universitateadin Mont.pel li er in urr ri a persecutiei lui IV

eel Frumos, adusesera cu ei arscnalul sti-intei medicale arahe, - Iusese pusa, inca dinH78 de catre Frederic I Barbarossa , sub pro-tectia (deci ~i sub controlul) episcopului local.

!nv6Vimintul public al mcdicinei a Iostmult ajutat prin grija lui Cassiodor de aaduna, in bibliot .eca de la Vivarium, 0 serie de

trat.ate m edicale ; in acest Iel s-au salvat opere (ale lui Hipocrate, Galenos, Or-i-basics, Dioscoride, et.c.) care VOl' deveni textele de p['ima autoritate inmintul medical, In perioada carolingiana, acesta era stimulat 9i de capitularulprin care Impiiratul prevedea obligativit.atea clericilor-dascali de a

aceas ta arta ~i de a 0 prcda e18'1i10r lor. (Hrahanus Maurus cerea cleric ilor sacunoasca diferite medicamente )51.

Curs la 0 I nc nlt .a Lo Cie mcd i ci nu dinsec. XV. - Bibliotheque Nationale,

Paris

In Evul Medin timpuriu (deci, pina in sec. XII) invatamintur mcdicinei sadesfasura in modul urmat .or ;

Studiul prealabil al tri9ium-ului ~i quadri9ium-ului era absolut obligator , pen~tru intelegerea locului pe care natura umaria 11ocupa in ansamblul macrocosmo~sului ~i pent ru cunoaste rea diferite lor teorii privind Iormarea corpului si na turasufletului. In prima etapa, studentul tnvata corespondentele ce exista intre colepat ru vl rste ale omului , cole patru umori, cele pa tru vtnturi ~i ce le pa tru anotim-puri. Pent ru a-si insusi elemente le de anatomie si fiziologie e1 trebuia sa citeascamanualele pres(;rise (~ai intii, cartea XI a Eti:nologiilor lui Isidor din Sevil la).Dupa aceste generali tati , studentul aborda capitolul bolilor ~i al remediilor. NumeleboIilor erau memoriza te u~or eu a jutorul unoI' texLe descript ive redac tate in ver-suri; iar di fe ri tele feluri de febra se deosebeau eu a jutorul unoI' scheme ~i tabeleIn.tocmite de magist ru in acest seop. Treeind Ia prae tica, studentul inva\,a sa pre-

gateasca anumite medicamente, precum ~i tehnica. de a Iua singe C\>inindseamaneaparat de zilel e faste ~i nefaste pentru aceasta operat,ie ... ). Pentru a-9i ll1su9icuno~tintele de ginecologie ~iobstetrica dispunea de tratatele (unele avind f)i phUlf?O)

lui Soranos 8au Moschion; lar pentru interventiile chirurgieale, de mannale ineare gasea ~i descrierea instrumentelor folosite . De 0 important(i deosebiti i era

51 Pen tJ 'u a ver if ic a i nsu$ ir ea cuno; ;t in t. eJo r p ro fe so ruJ p roceda fo losind obi l; ,nuit a f orma ad ia logu lu i. S -au pas tr at a sUe l de lucr ar i de in iti er e med ica li l. r edac ta te sub forma de ln tr cbari si

raspunsuri: Libel ' intel 'l 'ogalionis, 1)e interl'ogatione medicalia 9i lc.pistola de discZ:plina f!l'lisj nu:di·

cina(!.

cunoasterea virtut ilor plantelor mcdicinale'". Un rnedic trebuia sa CUl10aSca 81principiiladieteticii ; iar pentru 0 buna ingrijire a bolnavilor el trebuia s a clisLingadiferitele lunatii ~i influentele lor asupra mersului unei holi.

In acelasi timp , pract ica rnedicala cornporta ~i cunoastorea unor Iormulemcdico-magice de vindecare. (S-au pastrat numeroase asemenea Carmine ad

mo rb o s ) . "Daca un bolnav voia sa ~ti e care va fi sfir:;;itul bolii se recurgea Ia Iigurilezise «cercur ile lui Pitagora » , «sferele lui Pet.osiris », sau tetragoane. Comhinindziua lunara, data inceputului bolii ~i valoarea numerics a nurnelui pacientului,se obtinea un numar care, confruntat cu cifrele figuri i, indica slirsitul fericit saufunest a1 bolii" (P. Riche). Pentru a inlocui clericii oompuncaurugaciuni pentru fiecare boala in parte, in care erau Iorrnule atit in latina

cit si in Iimba poporului ; tot.odat.a, se desenau pe fruntca, po umerii sau pe tul

holnavului anumite lit ere grece~ti, sau scmnul crucii insot it de caract.ere rn

Asemenea Iilosofiei (care era tinuta prizoniera in cadrole

niei invatamintul medical medieval nu s-a putut elihora -- in conformitatc ell

metoda scolastica sacrosancta a. respectului -,autoritu\ii"--- de luinos. Mai t.irziu (in a doua jumatate a sec. XIII 9 i in sec.

crate {Aforismele 9i Prognosticurile ), Galenos 'Ii tratatclor

Scoli i din Salerno, li s-au adaugat in invat·amlntul medical

tratate ale lui Avieenna, Averroes, Maimoriide si aleGenova, Pietro din Ahano, etc.}; autori care a u dorninat

in tot cursu] Evului Mcdiu.Aceste lucrari erau expuse ~i coment.ate Iolosindu-se

tru studiul dreptului san al Iilosofiei : prin lecturitrnpnrtirea problernelor lor teoret.ice in r;.j prinunor disputationes, Derluct.ia logica silogistica si i-ationamentul prin analogie inlo-cuiau observ atia dir8cta53'. ' ,

Scolile m~dicale din Bologna, Padova, Paris sau Moritpellier au neglijatat it rezult.atale obtinute de medici i salerni t.ani, cit fj l i metocla empirica pract icatade Scoa la din Salerno. Hezultatul a Iost ea medicina occident .a la a st.agnat.. Contri-butiile ei mai insemnate s-au lin' in In. domcniul si la eelal organizarii sanitare,

metode ca pen-cornent.ari i, prin

101- ' in dccu rsul

Durata studiilor in aceste Iacult.ati _ Ia care student.ul tnscrie num aidupa ce in prealahil absolvis e Iacultatea de arto ._ era de Gel putin 9 ani. Doct.o-ratul ohtinut 1a sfi r~it ii dadea drept medicului sa predea studiul autorilor cit.atimai sus, san pur ~i simp lu sa profeseze ca medici pract icieni .

Recunoasterea importantei soeiale a medicinei si aparitia nun'lerosilor sadatani(abnsatorcs), 'au justificat ingerin1,a autoritatilor p~lb1ice ~j in activitatea' f 'aeulta-t i101 'de medicina, precum ~i controlul asupra activitat ii mediei lor . Accast il inLel '-ventie a statului a facut ca ~i chirurgia - practicata in mod empir ic de chirurgi£ara nici 0 pre~tat ire medieala f}ieare erau organizat i int r-o eorporape proprie -sa fie t recuta mb controlul unive rsitat ii. Pent ru a putea exerci ta chirurgia se cerea

o liccntia operandi, Lcorclatfl - in urma unui prealabil examen -- de faeultateade medicina. -

52 i \I ate rie s tndia ta dup ,{ lJ erbarws all:: j Apuleil1s ~;j De hCl'bis fcmincis a lui j )ioSCOl' ids.(in sec. X, Herbarius a fost tradus \li in In

53 "La Bologna 9i in general in I H. Hashdall - Aristotel si ingener~ in. treaga f ilosof ie ( :; rau,consideratel :l ai inail : Le de to<1,t8Gil 0 preg:'itira j Jsn t ru st.lldiulmed lC ll 1e l. E st e nnprobab Il Ga Dant e : ; ; I -a r 1] p nt ll t l l1 SU ~ ] Ill'olunda C\)1\0<19t8I'e(pc care 0 dove·dei?te in intreaga sa opera:- n.n. a.D.) a lui Aristotel iii a discipolilol' srti medievali dele,) uni?i-ar fi i nceput v ia ta eel s tudent I n medi cin [\ . I ata de ce, i n o rgan i/ ,: uea uni ve rs iUl t. ii :;; i a col err ju -lui magi: ;; tr ilor , cel l' doua facul t[ lp S8 aflau lntr-o strlnsa con8xiune". ' b

1 5 HUNIVERSITA TILE

!NVATAM!NTUL JURIDIC 15 ! J



In Italia mai mult decit in regiunile din Europa Septentrioriala, gramat icaretori ca se ' bueurau de 0 inalta. pretuirc. Cursurile acestor discipline erau consi-

insa, oursuri prsgati toare pentru jurist .i ~i pontru medici. (Nu : ; ; i pentru-- ca in Franta; unde, in schimb , diploma in arte nu era neaparat necesaratnscr ierca la fi lcul tatea de drept. ). Prin urmare, la universi tatea din Bologna

emu studiate art.ele Iiberale la un nivcl Icarte ridicat. Aristotol, ~i in generalstudiul erau socotite rnaterii propedeutico p entru studiul medicinei.

facultate la un moment dat, sa rivalizeze cu cele din Salerno

si Montpell ier; dar marea glorie raminea f'acult.atea de drept - modelul invata-mintului jur idic din Oocidentul medieval. -- Universi tati le i taliene au ramas esen-~ialmente centro do studii jur idice 9i mcdicale.

Spre deosebire de univers it .atea din Paris, uncle s tudiile I ilosofioe 9i teologiceHU luat 0 dezvolt.are eu totul deosehitr i, cele i t.al ione au manifestat 0 preferintanett, pentru s tudii le jur idice. "Interesele predominante ale gincliri i i t.a liene erau deordin practic , social ~i civil; s.i chiar oarnenii Bisericii se interesau mai mult dedrcpt.ul canonic decit de teologie" - remarca H. Rashdall. "Chiar daca metodascolastica a exercitat 0 influenta insemnata asupra studiului dreptului, renastereajuridicf in Italia si-a avut originea int r-un interes l iteral' pentru jurisprudentaantica : , ; i s -a dezvolt.at mai mult pentru a raspunde unor exigente polit ice ~isocialedeoit unor exigonte intelectuale",

It.alia, dreptul roman nu disparuse niciodata - 9i mci avocat.ii Iaici ; darBologna a devenit primul centru in care dreptul roman va fi studiat sistemat.icchiar din ulti rnii ani ai secolului al XI-Iea54•

Dupa ce, in 506, Codul Theodosian fusese adapt.at Ia ment.alitatea s .i Ia obi-ceiurile germanice (de cat re Ala rie II cu a sa Lcx Romana Visigothorum, cunoscuta~i co. Breoiarium Alaricianum ], populatiile din Franta Meridionala ~i din I t. ali a

Septentrionala s-au aflat - pina catre anul 1000 - sub legi fundamental rornane.tntre tirnp, din Imperial Homan de Hasari t, ajunge in Italia 0 codiiicare ulterioara,rnult mai ~tiintifica, §i compusa din patru compilati i d iverse, Iormind impreunaCodul lui I ustinian, Acest drept rom an i~i avea 10cn1sau in ciclul trioium, undeera considerat 9i studiat ca 0 parte a . dialecticii. Spre sfir~itul secolului al XI-lea,dnd Homa. (1, fos t devastata ~i ineendiat i: i de normanzi ( in 1084), jur i~ti i refugiat idin Boma au adus eu ei Ia Bologna acest cod. Invfitamintul juridic din acest ora9a . insemnat, a~adar, 0 redescoperire a. Codnlui lui Iustinian.

Evenimentele timpului au favorizat afirmarea acestui studiu, dindu-i unimpuls deosebit: polemica dusa in jurul "luptei pent ru investitura" (terminatain 1122 prin Concordatul din Worms) , ~icare antl'ena spiritele cele mai luminate,era in mod suhstani; ,ial 0 polemiea juridiea. In asemenea imprejurari, dreptul

roman nu mai era eonceput ea un sistem propriu doar popoarelor romanice, ciaVlnd 0 valabilitat e general a, universala: "Dupa cum exist a un singur lrnperiu,tot a~a trebuie sa existe ~i u n singur sistem juridic" - afirmau juri~tii. - Aceasta

explica 9i marea afIuenta 1a lecti ile magi9tri lor bolognezi a s tuden( ;i lor veniti d indiferite tari, care, reintor~i in patria lor - in Franta, in Spania, in Germania, --duceau cu ei : ; ; i propagau acolo no1'me1e de drept cupr inse in Codul lui lustinian.

54 PreSUpllnerca cr t asemenea :;;coli d e dl'ept ar fi existat f)i la Roma san 1a Ravenna esteazi contestattl, din lipsa UnoI' docnmente sigul'e. Iar la r;;colile din Pavia se studia doar dreptullongobard - le t f el c et l a cele d in Mil ano : ;; iVe rona .

Nasterea marii scoli de drept din Bologna este legata de numele lui Irnerius(1055-1125) - care ins a venea pe un teren deja pregatit55• Irnerius (nume trans-oris si sub forma Warnerius, san Garnerius) fusese magistru de arte liberale ; deasemeriea, fusese insaroinat de tmparatul german Heinrich V ~ide contesa Mathildede Canossa cu difer ite misiuni diplomat.ice,

Lectiile lui de drept (incepute, probabil, chiar in prima decada a sec. XII)se concentrau asupr-a s tudiului sistematic al D ig es te lo r'" - - partea cea rnai carac-t.oristica pentru spiritul drept.ului roman. Noutatea inva~amlntului lui Irneriusconsta in Iaptul ca magistrul nu se limit a Ia simple ohservatii marginalo sau inter-Iineare, ci lect iile lui erau adevarate comentarii 9i glose la text. -- Odats cu Irne-rius, dreptul roman nu mai ramtne 0 materie Iragrnentara ~isimpla anexa ~colal'a

a dialect .ici i, ci devine 0 disciplina stiintific tratata, 0 disciplina specializata ~itshnica.

Efectul practio al operei lui I rnerius a Iost dublu. tnt ii : s-a cons ti tu it s tructura9tiintifica si totodata flexibila pentru studiul, cuno a sterea ~i difuzarca larga aunui cod juridic unic, -- \,eI spre care t.indea tntreaga Europa Occidentals (cuexcoptia Angliei). Al doilea: s-a acreditat din ce in ce mai mult ideea cc'i s tudiuldreptului roman 11 calif'ica ~iprofcsional pe cel care 9i l-a insusit, Acest.a a Iost

motivul cresterii continui a numarului de studenti veniti din toate t.ari le sa invctela universitatea din Bologna. '" ,

Intre lucrarile care i i sint atribuite lui Irnerius, inafara de comentariile Diges-telor i i apar-tine in mod sigur Summa Codicist", - Opera lui a fost continuata deelevii sai , celebr ii "Patru Doctor i", care au dezvoltat invatamintul juridic holognez,fiocare intr-o directie proprio. Dintro acestia, Vacarius a trecut, in jurul anului1143, in Anglin, punirid la Oxford bazele unei prestigioase scoli de drept roman.

Doctrinele simetcdele juristilor bolognezi s-au raspindit imcd iat si in Franta -

Ia Arles, Montpell ier, etc . La ~eoala acos tor profesori de L civil .s-au f:J1'n~at 8 1

viit.orii renumiti specialisti in dreptul canonic.

Principalul merit aI lui Irnerius a Iost, prin urrnare, acela d,' a Iipentru prima data. lntr-un mod net - studiul dreptului civil de acela al rctor-ici],Acelas i lucru I-a faeut calugarul benedict .in bolognez Gratianus , separind dreptulcanonic (derivat, in parte, din dreptul civil) de teologie.

Cu1egeri de legi, de reguli sau de dispoziti i bisericer,;ti (canones)

intocmite ~iinainte; dar, chiar in raport eu cele datind din secolul anter ior,lui Gratianus (m. 1:159) intitulata. Concordantia discordantil!m canonnn/, (earn anumita imediat dupa apari~ie Corpus inris canonici58, Decretum. Gratianis sau

55 Inipatorul invati'imintului juridic la Bologna este consiclerat un anume Pepo, - dar carel l-avea t it luJ didactic necesar (licentia docendi). Activitatea lui s-a desfii~urat intre anil 1070-1100.

56 in totalitatea lui, Corpus jur is c ioil is cuprinde: 1. Codul lui Iustinian; 2. Digestele sau

Pandectele (eal'e inclucl opini ile jur isconsul ti lol' fmter iori lui Ius tinian); 3. A. l doi lea cor l - numit:;;iCodex repetitae praelectionis (0 mater ie inLrocluetiva); 4. Insti tntiones -- manual p8ntru1l1lntul dl'cptului; 5. lVor;cllae constitwiones, .- edi et e a le impar ap lo r de dup ,} l us ti ll lan,56 5; 60 EjJitomae -- sau rezumate ale acelora:; ;i Nooellae; 7. Libri feudorwn, conpnincldale a le longobarz ilo r. (Esenj .i ale s in t par t. il c '1 , 2, It 'ii 5). - Titlnl jurisdal, intregii culegeri pentru prima data cle j mistlll francez Denis (Gothofredus), care adat l)i prima edij.ie, in 1583. . ." ...

57 In timp ce paternitatea lui Irnerius asupra acelor QuaestIOnes de .luns subt[il.tatlbus cstecontestaUi; cf. C. Cencetti (vd. Bibliografia). ..

58 De fapt, opera denumita de obicei eu acest titlu este 0 eulegere aJdiLuila in sec. XIVsi compus~i din Decretullui Gl'atianus, cele cinci carp ale Decl'etahilol' lui Grigorie IX, Sex/det a sasea carte de Decretalii), Extraragantes (deeretele "inafara color antcrioare", emise de papaloail XXII) r;;iExtraragantes commnnes ( decre tel e celo rl al j. i pap i, 8 !ni se in tl' e ani i - 1499-1;)0:0).

16 0 UNIVERSITATILETrei astronomi. Din Psaltirea pentruBlanca de Castilia . Ca tre 1220. - Bibl. de



pur fii simplu Decreuim }, reprezint.a 0 realizaro incomparabila, inlocuind toateculegel'ile preccdente.

Din punct de vedere strict al dreptului, conceptia lui Gratianus distinge clarintre "forul inter ior" 9i "forul exter ior" ; intre tribunalul const iintei - care judecapc : baza normelor legii pe care Dumnezeu i-a insuflat-o omului - 9i trihunaluloamenilor , care judeca potr ivi t legi lor date de oameni. Distinctia astfel operata,'lntr8 Iegca divine ~ilegea umana (eu alte cuvinte: intre teologie 9i dreptul civil),iic ia nosihilitatea juristului S~l 1nC81'Cesi 0 conciliere a acestora doua.

C~nsiderat pinh azi eel mai important corpus de drept canonic 9i cu valabili -tat" totrleauna admisi i in tribunalele Evului Medin (des i n-a Iost niciodats accept.atde . ca un cod , Decretum -- aparut in juru1 anului 1142 -- a detinut

in de un lee tot atit de important ca Sentetuele lui Pietro Lombardoin celo do teologie.

invo\iJJI)intului juridic nici nu putea fi alta decit Corpus juris cioilis;Evul Mediu, dreptul cutumiar n-a const itui t nioiodat.a 0 materio de studiu

uni v ersit ar. Ia1' dintre ciiq,ile in acest Corpus, opera principala, pe careo Imbogo\,ean necontcnit en nenumarate glose - de 0 subtilitate analoga

H I ilosofi lor scolas tici - era Codul lui 1ustinian. "J uristul ilaccepts r a T a dis-Ius tinian, Ia Iel cum t.eologul accepta scrier ilo cannnice 9i patrist ice, iarpe cele ale lui Aristotcl. Dar, primul avea avantajul cil putea aborda

tcxtul lui Iustinian in limha sa originala. Juristul trobuia numai sa-l inteleaga,s£d interpreteze, sa-l dczvolte 9i sa-l apli ce"59.

Po de alta par te, scolile bolognoze erau renumite 9i psntru acea specializare,acsa tehnica CH constituia "un Iel de punte intre invayamintul litcrar, al

si invatarnintul juridic; cu alte cuvinte, pcntru dictamen, pcnt ru acelstudiat e11 at.entio, servea pentru redact .area actclor oliciale si act-dol '

(D. . ~i in fplul acest.a studiul dreptului perspectivede caricra lucrativa pontru laici ai Iacult.atii de dreptCi\tre 1140, magistrul calugar Cratianus , care prcda teologia in cadrul manas-

tirii S. Felice din Bologna, Iondeaza in acest oras .- dupa modelul drep tului civil -dreptul canonic, adunind toate legile ecloziastice intr-o colectie intitulat.a Concor-dantia discordaruium canonum (numita apoi 9iCorpus iuris canonici, sau pur 9i simpluDecretum). Dupa obiceiul la care se refera, acestea stnt imparyite in Canones, Cau-sac 9i Distinctiones. Opera lui Gratianus , de 0 valoare istorica ~i9tiinVi£ica deosehitii,a Iost accoptata ca at.are 91de tribunale (desi n-a Iost acceptata de papalitatedrept codice ecleziast icl.v-Ca metoda de t .rataro a materiel , Grat ianus a adoptat-ope cea a lui AMlani din Sic etNon (de unde , ~ititlul - Concordia discordantium=«care enunta intentia autorului de a conciIia divergentelel'".

59 C.H . Hask ins. -- -De aceea, " opol 'o le [u ris t. il or st nt, poa te , s ingu ru l p rodus al cult uri i me-dievale G~ir1l j rrprofesorul de azi , de oriel ' spor- iu litnte, ise poat.e adresa j s inu numai p e nt ru c ar ac t- -rul i st rn-ic pe caro- l prez int .a , ~inici riumai in speranta de a gasi in aceste opere idei stimulatoare ;ci ; ; ; i in speranta cil va gibi aco l o 0 Ia indo iel ile, la dificultatilo : ; ; i probl emel e care ilasal-

teaz i az i jW studiosul modern".Pe care Dante i plaseaza in Paradis :

At lu i G rt uian e zimbetu i c e-m. pur tescl ip ir i de foc lu: e dreapto;ce sus in it duse clupd moarte.

(Par., X, '103--105),,1Elcvul lui Gratian us si primul sau ccrnen tntora Iost Alexandru III, eel mai mar" pclpii

al seco lului a l Xl l-Ica. De asemenca, eel mai important papa din perioada marei crizc cclo-ziastice a Evului Medin, Inocen tiu III (rlcpus in 1(80) Iuscso elevul unui canonist bolognez. -Acesti cancnisti (stndentii in drept canonic erau, in mare parte, persoan e in virsta de 35-40 de ani) au format noua icrnrhio a Hisoricii pipaIe. Nu emu prnpriu-z is tco logi, ci juristi,ca re, incepind d in s ec. X II I, VOl' ocupa t oat e pos tu ril e de conducer e al e Bis eri ci i r omano .

l'Arsenal, Paris.

Alchimistt Iinga 0 instalatiepentru distilare. - Din Liberde arte distilandi de compo-

sitis, Strassburg, sec. XV.

Orologiul ast ronomic din Padova.construit de Giov. Dondi. Desen din-tr-un manuscris pastrat in Bodleian



Astrolab arab din sec. XIII. Avers si revers.- Museo di Storia della Scienza, F'Iorerita.

Astrolabul lui Ahmad din Ispahan (984).Muzeul de Istorie a Stiintei, Oxford.

Library, Oxford.

Ceasorriic italian cu sonerie. Sec. XV. - ScienceMuseum, Londra.

Angrenaj cu ancora al unui 01010-

giu instalat intr-un turn al unei bi-

serici. Sec. XVI. - Science Museum,Londra.

Marele ju ris t bolognez (or iginar din F' lorenta) Fran-cesco Accursio (1182-1260).

Detaliu dintr-o tresca (din 1352) deTommaso da Modena, reprezentind uncalugar cu ochelari. - Biserica S. Nic-



colo, Stanza del Capitolo, Treviso.

Detaliu dintr-un tablou de Jan van Eyck, re-prezentind un canonic purtind ochelari. - Mu-

zeul Civic, Bruges,

o pagina din traducerea tipartta in limba italiana aoperei lui Pie tro de' Crescenzi (m, 1321), Libro dell'

Agricottura.

Prima reprezentare (cunoscuta) a uneipersoane purtind ochelari. Muzeul din

Besancon,



Un copist t ranscrie un manuscris servindu-se de pene pent ru diverse cu lor i. - Bibl.Municipale, Boulogne,

Doua scene din romanul Tristan ~i lsolda. Basorel ief in f'i ldes din sec. XIV. -Muzeul Errni taj, Leningrad.

Scena dintr-un scriptorium:

un tinar calugar scrie dupadictare. - Miniatura din sec.XIII. - Pierpont Morgan Li-

brary, New York.

Seen a ilustrind 0 intensa ac-tivitate intelectuala spre sfi r-situ l Evului Mediu. - Museo

Lazara, Madrid.

INVArA::Il!NTUL JURIDIC 16 1



Dreptul canonic era strins legat de materia dreptului civil; de aceea era re-eomandabil ca stndentul sa-~i ia diploma In amindoua matoriile, sa devina deciDoctor utr iusque jur is . Dar teologii un vedeau cu ocl li huni dreptul canonic pentrucJi era 0 materie .Jucrativa" pe care studentul si-o alegea, nu din intores pur stiin-

ci pontru ca lideschidea calea unor cariere eoleziastice foarte bine remunerate.- explioa acelasi Haskins - "incepind din sec. XIII, Biserica msdievala deve-

nise 0 mare masinii administrat iva, care avea nevoie de juri sti ca sa functioneza ;iar un cunoscator bine pregati t al dreptnlui canonic avea toate sperantele (si san-sele) s-ajunga in cele mai inalte post.uri, Nu e de mirare deci ca dreptul canonicl i atragca pe studcntii cei mai bogati, pe cei mai ambitiosi - r ; ; i pc cei mai Ienesi..."

ORGA: i\ l: ZAREA STUDIULUI. j } mTODEU JD E P RE D AR E. EXAlUENEI ,E

Renar t luptindu-se cu Isengr in . Desen dintr -un manuscris a l Romanului lui Renart.

Sec. XII I. - B ibl. Nat iona le , Pari s.

o doamna ascu ltind un menestre!. Pictura pe lemn d in sec. XI II. - Tezau rul cate-dralei din Vannes.

Statutele universi tati lor s t.abi leau durat .a studiilor , prograrr ia cursur ilor ~i

conditi ile examenelor pentru ohtinerea succesivelor grade aoademice. Durata s tu-diilor, eel putin, varia dupa lari (sau, chiar de Ia 0 universi tate Ia alta) , precum§i dupa epoci, Iar in ce priveste vlrsta la care un tinar putea devcni un "studentuniversitar", -~i chiar coridit iile cerute pentru a fi admis lntr-un "colegium gene-rale", - informati ile de care dispunem (~iinca nurnai psntru anumite universitati)sint eu totul imprecise s i de multe or i oontradictor ii . Istor icii universi tat. ilor= recu-nose ea Evul Mediu n-a operat 0 distinctie clara intre ceca co nurnim noi azi )n-vl. it .amint secundar" ~i eel "uniyersi tar". Nu se ~tie exact , de pilda, daca scolile degramatica apartineau unui ciclu mediu de il1vatamlnt, san dadi nu cumva fi'\ceau

parte - la un nivel superior, desigur, - ~i d in Stadium generate, din sisten u1 uni-versi tar. Cer t este, totusi , eamacar unele din materi i le prevazuto in ciclurile trivium

~iquadrivium erau part ial predate (sau reluate) 9i la nivel univers itar .La univers itates din Paris, cursur ile Iacultat ii de baza, de arte l iberale, aveau -

dupa cum prevedeau statutele lui Hebert de Courcon - 0 durata de 6 ani; stu-dputii aveau deci virsta minima lntre t4-15 si 20-21 de ani .Pentru a-si sust.ine«xamenele, - dar ~ipent ru a audia cursurile _:_studentul trobnia s a aih'a 0 b~lllii_cunost inta de limba lat ina. Curriculum studii comport a trei et.ape, - Iiecare cuo prograrna precisii. In prima, care dura doi ani, matcriile st.udiate erau gram a-Lien f , l i logica'": dupa care, studentul devcnea - in urm a unui ex amen - baccalau-

rius. La sfirsitul urmatorilor pat ru ani - in cursul carora studia Ii losofia naturii~i metafizica64 - era declarat "doctor", obtinind l icentia docendi . In perio ada cu-IH'iusa intre aceasta "licen~a" f , ' i data Iectiei inaugurale ( incept io } in urma careiai28 acorda gradul de "magistrn in arte", era prevazut sa studieze filosofia mo1'a1&

62 C.D.Munro, H. Rashdall (edit ia F.M. Powicke, A.B. Emden), C.H. Haskins , St. d'Irsay,

H. Grundmann, S. Stell ing-Michaud, G.Pare, etc.: san, printre cei mai rccenti , J. Le Goff (vd.Gil : intell etuali nel Mcdioeoo ). '63 in perioade diverse, operele predate :;;i din care studentii erau examina ti prezinta care-

cari variatii, in 1366, textele prescrise in vederea ohtinerii t it lului de "bacalaureat in arte" erau:manualul de gramatica allui Alexandre din Vil ledieu - int itulat Doctrinale, tex t de baza in sco -J .i1ede gra rnat ica ptna in sec . XVI - : ;; ieel a llui Eberhard din Bethune, Grecismus, care a tnlo-eui t manua lul lui Pr is ci anus . Pentru s tudiul logic ii : Organon siDe anima , ale lui Aristotel ,lsagoge de Porphirios, Divisiones 9i Topicele lui Boethius.

61 'I'extele cerute la exarnen erau: Physica, De generat ione et corrupt ione , De caelo etmundo,metaphsjsicae si gr upul de scurte tratate - de asemensa ale lui Aristotel - cunoscut sub

t.il.lul~e.neric de Parra ruuuralia. Apoi: Elementele lui Euclid (primele sase ciirt .i ), Almagestum doPorphirios, De sphaera de Giovanni Sacrohosco ~i Perspectiva communia de Giovanni da Pisa.

11- rstoria culturtt ~i civutzatiei, vol, III

UNIVERSITATILE

ORGANIZAREA STUDIULUr. EXAMENELE 16 3



16 2

si Sa-S1 c.OIl lpleteze stucl ii le de Iilosofia naturii65, Odata in posesia diplomei de "nia-

: tistr~ in arte". S8 put.ca tnscrie la facu1tatea de drept sau Ia cea de mcdicina, Iiecare~u 0 durata d~ studii de 5 ani; sau la f'acult a tea de teologie, al carui c u rs u s dura,

cum am vazut 15--16 ani,

Examene le de obt ,ine re a dip lome10r pentru difer it el e grade aveau de ase ruenea

norme precise; dar ~i in ac.easta privinta fie care - sau aproape Iiecare universi-tate lsi avea regulamentul ei (care, de-a lungul timpului, putea varia). In linii

gener~le, erau doua. tipuri de organ'tzm:e a examenelor: .?e} d~n Bologna pentrustudentii in drept f?1cel adoptat la Pans pentru studentii m Iitere.

L~ Bologna, stuelentul ohtinea licentia docendi in urma unui "examen par-

t.icular" (exa~nen prii!atllln), Unul din profesori i sai il prezenta arhidiaconului(sau, in sec, XIV, "priorului" colegiului m agistr'ilor), garantind conditiile soolare' indeplinite ~i cap~ci\atea candidatului de a st; ts ti .r .\~e:: :al~len, t; t1.Peste 0 saptami:Hl,delegatul (consdw~w~) l ': prezentant ~ : "na~lU?~~ careia ~l apar\meua, stucle~l.ul11 prczcnta conducatorulm, "rectol 'uIUl Iacultati i ; acesta II punea sa Jure ca val 'ospecta (0:1Cli1 iile stabilit: de ~tatute, ~i ca nu y~ caut~ ,s a- iu corupa'pe e~an,~i-n itori. In z.ua examenulUl, dupa ce asistase la slujba roligioasa de dimineata, dm

catedrala S3 prezenta in Iata eomisiei ; prezidata de arhidiacon (care tnsa nu pElt'-

ticipa 1a ~xaminare) unul d~n, p rof~sorii examinatori ii, indica cele ud?ua text~ P :care urma s a le comenteze, lasmdu-l pentru aceasta un trmp de pregatire de CHlC1,

Base sau mai multe ore?". Dupa ce m a i raspundea :;;i Ia Intrebarile puse de juriu

( cancelarul nu putca interyen~), acesta se l:etr~gea spr~ ~ delib er a; clecizia, care S8

lua prin major itate de vot.urr, era comumcata de arhidiacon.Candidatul care t.recuse examenul "particular" era aclmis sa sustina examenul

"public" ( c ol lf J enws p l lb l ic u .s , sau docuratus ). I n zi1~a fixata , inso~it de pr~fesorul

san si de un intreg cortegJU de studenti eolegi, se indrepta spre catedrala, undelSI citea lucrarea asupt'a unei prohleme de d rept ~i raspundea tntrcbarilor san

c'riticilor celorlalti st.udenti, Dupa aceasta disputatio, era prezentat de magistrulSllU arhidiaconu lu i, car e -Vinea un mic discurs, : ; ; i incheia ceremonia, conterindu-i

licentia doccndi insotita de trei acte simbolice: era instal at, cu 0 carte de dreptin mina Ia cath~dra de docent, ie punea in deget un inel de am si pe cap 0 bireuc/"Cercll10;lia se termina cu un banchet oferit (daca mijloacele i-o permiteau) de ned. d octor" - care era purt.at pe st r az i le ora~ului in \ l'il1mf cleo cavalcada de cok~'i

~i prieteni, in frunte cn cei trei cimpoiet isi cei patru t.rornpcti ai universitiitii ...

Celiilalt tip de ol'£;an izal'e a exam(~nelcll' er a eel pract.icat la facultat.ea de arts

a universitatii din Pm'is, - de asemenea in d:JUu etape.Primul ~S:[(}1iel1consta dintr-o proba de verificare a pregatirii sale st. i inti f ' ice

detcnninatio. La tnceputul lunii ciecembl'ie, can didatul trebuia sa snstinli-

}Jrintr-o sorie ude responsiones - 0 c~iscl!\je C~I profesorul SE\u~~supra . ir:t regii materiide curs, Daea trecea aceasta proha, ~l dupa ce dovsdea ca tridep linise toate C01\-

ditiile stabilite de statute, era admis la eraiucn determinantillm (san baccalaurian-dorum), in fa ta unei comisii de magistri care verifica u dCfca student.ul cunostea

65 Operele Pl'cyuwte: l1Jeteor%gica ~i ~ele trei tralate de eticri ale lui Ari~toteJ.u s i n cl~lclil'ea mun~lstil'ii ;San Est eban dm Salamanca se pont e v lz ll a 111 !t ' 3 aula In CHI'e avea

1oc 5ustinerea examenului pripdlwn; seara, c8ndidalul era inchis aicl, dupel co i se inmlnausUhi'ecteh; asup! ,a ci' irora mcdi, ta toata noaplea, i?i pe care !l . doua z i tr l' !Jl Ii a S il Ie expuJl2, il~f at a comis iei . In r undu l au le l, In col t. o sLe u; ,; a PI' 1l l c ar e Je~eau candl da\ .11 t 'e spm~1 ( I lUITu ta

"u~a mi'ig arilol' ' ' ,- ]Jl;e/'ta de los dsil:OS), • . . ." ,.67 in u niv ers ita tJ le e ng lc·z e d e cUI s-a pasll'at n u m a l c e re m o ll 'a lu l pl'ellIl1inar; III Scot.Ja, jlLO-

movarea doctori lor e 's te mai 'cal [l de ac.ordare .a bet 'e le i (birr:lI£tt_io); la ~:lologn:l, prin. investirea _ C i }

i ne iu l de aul' (amelus). AC2sle cere,n,)l1U m2d,evale supraVJetUlesc mal mul l 1Il Penlllsula Ibenca

~perele • respectiv,e ale au~?rilor prevazup in programa, Exarnenul propriu-zis

~:?nsta m,t~-? s,ene de 1ectu pe care candidatul Ie tmea in Postul Criiciunului idl,"i,a ,com1s181 ~l a studentilor. Dacil in urrna acestei probe studcntul-candidat' era

lespms, se putea prezenta elm nou peste un an,

.. ..Intr-o ,a cloy?: etapa - care ouprindea mai multe faze - candidatul sustineatn fa~a une,l cormsn ~le p atru rnagistri prozidata de cancelarul universitatii - i)!'ob~

,~ons!1nd clmtr-? sen~ de comentarii fji raspunsuri la lntrebarile puse ~le cornisie:

{lUp~.care\ daca rel!f?ISe, cancel~ru~ ii,inmina ~icentia docendi, in cadrul unei c:re~

: :: ,on, ll - , c ind candlda_tul t re~Ul.a , sa tm a un .dlscu~s, - Dupa un interval de 6 luni

;;;,:TI,a ~xamenul:, ~uhhc (pnnClp[~17n, ~au_ mceptl~), in decursul, caruia l~i tinea";\13' lIlaug~lrala III fata s~udi'ntllor ~l a mtregulm corp de mazistri ai facultiit.i}:

( tupa care, I se conferea t.itlul de doctor, ' , , ,

Renumilul New Col :.~ge~~nOxford; Iondat in 1386. - Dcsenul inf [l ti~eaz:l c lCldir il c cole.giului III starea III ca re S 8 gZlseau in sec , XVII

,'1." D~~, ~,ce~t 1~10mer:-t, ,el putea pr cda ca prof esor ag regat; caci nu rn ar ul rrof 'eso-~~i'i~-(LI,lgmtl, htul~l'l ai un~r c~tedr e, er a limitat (mai ales la f'acultatea cl~ dre nt\" c~e~ d e teologie). Ace9_tIa elm ~rma erau numiti numai de f'acultiiti: sau:le

1".::::ltatl cu agr el1 l~n tu~ eplscopulm; sau, de rep rezen tan tii muni"ipalitatii (C~ IatUdela, ,l,a n oua uJl]verSltate a rcgatului Leon fondata in 1 jOO ) ' sau al "1zeV\tantl st I t'l I'" c,. eSl ce rel}l'e-·h , : IH en;~ or ,- ea a UIllVel'Sltatea din Bologna, ' , ,

La Imceput~ 91 cInar n : ai tirziu, titlu rile acordate in n rma respectivclo r examen"

"orau (,~ natura, corporahv~,. - ~n se,nsul ca, in cadruI uniYcrsitatilor, ii'aduce~P,: fO~,tll~studentl prO?1?Va!1 11 1 sltuatJa de a putea preda 1a rlndul lor" !n reali-tate, msa, foarte putml erau cei care, c lupa ce obtineau hccntia doceneli,' deven'eau

16 4 UNIVERSITATILEORGANIZAHEA STUDIULUI. EXAMENELE



16 5

docenti, sau predau dear citiva ani, "TiLlurile servcau in primul rind pentru a

garanta 0 forrnatie intelectuala 9i a le Iacilita 0 cariera In sectoare complet s trains

de eel a l invayamintului " (J, Verger),

Dealtminteri, 9i taxele sau obligatiile pe care Ie cornporta sustinerea exams-nelor erau mari: la Bologna, eele in vcderea examenului de licen~a se ridicausuma de 60 de lire; dar pentru examenul de doctorat, eli toate cheltuielile anexe,la 50 0 de lire! Drept care. rmult i rcnuntau la t .i tluri . (Din documentele universitareale timpului s-a putut calcula ca - pent.ru facultatea de drept -la sfir~itul Evu lu i

Mediu numai un student din patru devenea "bacalaureat", 9i doar unul din dou.i-

zeci obtinsa diploma do lic cn ua d oc en di ; de unde, se poate usor deduce cit de mic

era numarul "doctori lor" l).

Cursurile erau de doua catezorii - ordinal'S si extraordinare. Primcle, avea uIcc inaiuto de masa ; ohiectul 10; ilforr nau problemele consider ate de impo rtan ta

majora, ~i er-au tinute numai de "doctori" - cu alte cuvinte, de profesori. Celedin a doua categoric aveau loc dupa-arniaza ; temele abordate nu erau de 0 impor-

tania fundimentala. Aceste cursuri erau tinute de bacalaureati (baccalaurius :

pl. b ac ca la ur io si , - Iectii care le dadeau posihilitatea de a se exercita in vederea

ohtinerii gradului de doctor (vd. supra}.Zilele de si1rbatoare (religioase, sau de alta natura) fiind foarte numeroase,

pentru recuperate se puteau tine lectii (repetit iones sau d is pu ta ti on cs ) 9i in acestezile - dir numai de catre bacalauraati (asistentii de azi)?". Profesorilor Ie era

strict intcrzis sa tina lectii in zile de sarbatori religioase.In linii generale, un 'curs consta dintr-o scu rta introducere (a s upra autorului

~i a operei prezentate); 0 expunero msotit.a de co mentarii Ia text; scoaterea in

eviden ta a problemelor esentialo (quaestiones); s i, Ia s ft rsi t. , d iscuj .i il e (dispute-t io n es ) angajate intre magistri :;;i studenti ; sau, dezbatute de studenti mtre ei,

in prezenta ~i sub indrumarea profesorului, care 1a urma aclucea ult imele precizar i

9 i tragea eoncluzii le69, Aceste disputationes Ii pregateau pe studenti in vederee,

sustinerii exal11enului de absolvire, - care llU consta In prezenta1'ea unei teze

scrise, ci - elupa cum. am vazut - intr-o lungu sustinere publica, orala, a lsubiec-

telor stahilite ~i in raspunsurile canelidatului la intrebarile ce i se puneau,

InvLitamintul era fundamentat pe 0 metoda s co la stid i - instrumentul d3

gindire mag istral ilustrat de marii filo sof i ai secolelor XIII 9i XIV, 0 metoda care

- in forma ei superioal'ii §i manevrata de magi9tri ele inalta valoare - era 1-'"

ado'dirat exemplu de rigoare impusa cugeUirii 9i 0 stimulare a unei gindiri ori-

ginale; a ullei gindiri totdeauna strict supunin oU-5e (cel pu~in ca tendinta) legibr

ra\iunii,

" }'let,od~ scolastica era definita in prim ul riJ_1d p rin limbaj ul Iolosit ; limha iprin caro mtelectualul medieval se dovedea a fl preocupat de val ' ' v"" r t Iui 'do 1 f' " ' . v , , U Ii oat ea Justa aem 111 U Il I , 91 v (e mnea Cit mm clara SI mal precisa a continutul ' :- , .,'P o rtr a ' I t, c t 1 ' I ' ' v , " 111 sa U, InC!liver . U C I e ,a JJa:a me, O( ei .s co avst lce s tat ea studiu l aprofunda t 81 g'l'(llnaticii7G

o

In al doilea rmd, dialectica raspundsa prin procedeelo sale l'atl'on" 1 . . • .

d t.errnanii bl" , c are ne\ t'l l<ea expune ermenn pro emei, de a dernonstra a convinc., si a 0' '" 0 ' . '

. ... . , ,_, c upara con)"1opuuuor contrare; ceca ce insemna, in fond a-i da un continut 'autent' -'1 ,,': '.',. 1 d ' , 'C '18 (8 0'1n(W8(Ul1.C. 'O 0 e ceca ce l .}are a fi un simnlu exercitiu verbal?1 _ III 'J trail .1 :> ,: ' /, d 1 t' v f 1 v 1 , ,d I tJI e o . I'll t (L

me LO a sco as rca era on (,Q t a S I l )e I )r incipiul autorit '"tl'l''' , Cl1 c 1 " . t ,':o " ' •• , , ' "Go , . , ' d ['e c u v In ue IS 1

cauta un sp.n~m in ,operd unui autor de necontestat prestigiu din tr t _ '1;".adrul -est I .i : \ • I' 6 ecu cunc ,1 cley mismu U1, sau urn hnt1c utatea pacrina - SI' aici l' SO.-

1 I ' : v " '." . b", ,n a exa ryera),;,,}putea (uce a 0 inutila irnitatis servdii'2, ' b ~

Apoi: metod} sco l ast.ica incerca sa raiionalizeze teo10cric\ 11cer a 7' f v ,

J -at.i t d '.. 0 ' ~ - 1 c , e Bel ,DCA ap"1a I a, rune pen ru a everu 0 ~trmta, Apel la 0 ,N) tiuns 1']111111'nnt"lAl' 't'v,,""

1 "' t 1 " C' , " , «" '"cree In a '-e Hc e\HI.'il .; (31 Sl vrceversa : " rr dinta trehuie s?l f'aca '\l}el la ' t 1 t" '. . . . \ 1 I' C, .]' " " r c c (" ' In ,e PC - Curl'

~!);:l~e~/,,~nse111 C, ~ anterbury ; c~re },8Spl l1_?ea in f~l :~J acest a , cu a t. it a c la ri tu t(~',' ,:,lUI,I,e, acuzat.ia de "ohscu rantlsm adusa scolnsticii. - In sf ir si t i nvQtaO 't"luniversrtar er a fon 1 t < 1 " " u nlln ·ct,,. \," vc c cape metoc a CUI'e sintetiza praciic aceste principii s·, l' t . i " _<r care co sta t trt 1 teri 'I '''. , I co aSIC"," o, 11" In ale (8 caracterrstici e exercrtn dlftnctl'c·P purttnd d ' 'l

0 l . " I . '. ' ,. en urnIn c (iequaestio; dispuiatio 91 quodlibet sau dispuiatio quodlibetica.

Un curs incep,ea deci CU , le c ti .o - actul esential &1 fnvatamintului con<zV"lin comentarea unui text, p.ormnd ete la analiza gramat il'"j.'i ])1'n'aVIa expli ' ti J " . . ' : '

ce dete rrnina intel esul (sensus) s i cont inutul s ti in ti fC id a l\~xtulul ' ( "t lCt~ , ) J a A°;:tl'."t "I' 0 ' " " " sen en ui ). ("i', t

cornentar, care Stll11U a lntrebari SI genera optiuni sau pozitii dl"'e'" 0 •

scoaterea in evidenti l a p1'ol .) lemei c~ secerea rezo'lva+a (quaestz:o') d '/t"e, llI'll."ll?:1.

1 I 1 ,' u . ,e Cdl'e 'l"'lO'j~t I'")aca aureatu -asIstent si stuc!enti, Participarea activa a studentl'l '1 ', '"~ c '. ",prnb.lemelor puse con. ~tit.u i a e.'~er citiul d iscuti"'i" _ disputatz'o ' 01 ~ (,e,ztJ?ael"';;j,.' . 1 t, ~ " v ' ,, ,v , ,- exerCllU alit(C \ lU ~l C e an I elk nt lI1C'lt atJ'agea la Dcest adevarat spectacol'" }'l' ,:afal'Cl chs"I' Jll~O';'" ,.,.ILII· c" ' ~1un PU) rc lLn

L \_ C b~) t ( l1 •

D ispu tatio , ~ carci d I ta era anuntata cu citeva zib inainte era anO'Q'atV )

'''lcalal'r'ontl'l "sl'te ,t ( l' ',~ t d' , 0 J a (,8' . J " j tn " U ~ . Ii e InSUSI Inca s u ent) aJutat ei" l'ln0'1'Sl'l'oul s,y, . 'v t 1. .. I " " ' ,. v ,C", "elU III eaz 'Uc(\ S. uuentll 'al' 11 pus in dlflcultate Cum il1sa rezult"t'll ae("~'tel' d' tOO ..... "I·v v I·.·.· , " vC .cO ISCUII nurt8t'.l.a1'd. un p ali dmCilIlte stablht, nu raminea decit 0 nlatc' J' l'e doC tl' I" lo l' x d ' ' "d 't'~" f'.. I " v " . 1 au ezor ona ,a~l mSt! l\'!cnt c anfIcata, profesol'ul intr-o altii sedinta r't"l)undea la ' t bv ".l 'i ima. se in suspensie s i l al ll urea problemele nel' ez~dv. .,t e' d 'I 'n"c l' u'1e 0 f IIll 1'e dHl'Jc'.e

• • v . 1 .'" .. " a - Ol'lnu are r<Il-

IHtl",,: exel'l:Jtlu ( Idactrc numlt d et er m in a ti o ma j; l: st ra lz s, v

Dar culmea v irtuoziUi~ii d e d ialectician a l11~gistru lu i 0 r~])re7entQ d' t'

J lllh lica - del' 'tV ! d v , v ,,' c; ~u ISCU,18.' . ' . . la (ie oua on .pe an unm sah arllll)lrne cu l)artininar "" N

dl"'lf':lro 0 '01'n d I 0 '" , v" ea orreul ,,1.He C U ~c II- I ecursu carma orlcme iJ putea pune magistru lui (sau candid~{-

,0 I n expl'esia sa puri1, iHallii pl'oprie marilor gind't" 't.cd .mente O,[J\lsCt:erbaIisl!JuluivaCUllcar~ i s.a im utat. scolasti:'i~l )~i\mc.~l a a?~~~s,~~; : : a e~enlL)l-JII.'1';tli(l~SeOI'l,,- r:_l(U ~les _inde.cursul secolel~r XIV :;;iXV). (, ncO" C, Inu " u~ \ ct" a 91 deb:-

eel n~als~raluclt dmlecbclall E'nglczal secolului SCill Joh 1 di ,,,1; b '" " , . nos]lunea: "LoglCa slllgur,'[ rilmine £;11',1in"8 s i s tcri li1" j 7 ":,,, ,n ; ',' :' " sm : ', (11 0-,1b, 'I<1;:C[1 nn concepe dincolo de cuvint.e", " , , ea nu Gd lL"i,d, 11.(,1 UnUlllllcL d8 glJlcLca

" . 7~ D~r:- "cej ~are ,~u scr is illuintea Iloastr a nu slnt pen tl'u noi nisle se ' 1" • ,!,,,;"

tll,llllCI, cllll:;;te calauze - preciza ~i pl'Qvenea Gilbert de Toul'll'"' r':" tl~,,\cluto:.l";.\ll "I

;I\~~il~te~d~I~a~'~a~:'l~~tr;fn ~~~~,~~tO(!);tel.xc·Pllci~at9it)ustificat .. l:ecl'l~~l-;]l~l:,;l~~l:it~tpl~~~!~l"~'~lst:

1 ' " u n vI" .' 'aara Ip~ umerll lInOl'lll'i'\si :I n fell1 ! .vee em mai multe lucruri 9i mai clclJarte decit ei' dar ~u "I' ", . ,'I',:" . I _aces:~,n()~~~:l~'~di~~uJ~in~~~,,~i1am fi de 0 statu ra mai in altii; ci p81{~~'~~~ ~i'~~~ \I~~;/til~~~~sll~';:~l~,i~~::

GS Sulwent.iile acordate uuiversitiitilol' erau aUt de recluse incH llU ri1minea altii posibili-tale clcei t ca majoritatea leet. ii lor - in sp3cial la faculti it ile "supel' ioare" - s ii fie incredin\ :o,teacestol' baccalarios - un fel de "asistent.i onorifici", neretribuiti.

69 in ledia de cleschidere a cursului s iiu, un eminent jUris t bolognez, Odofredus (m, 125G) ,

i:;;iexpunea niodul de predare ill ace:;;titermeni: "tn ce privc',\te metoda cUl'sului meu, voi Ul'wametoda folosit5. de doctorii antici 9imoderni, 9i, incl8osebi, de maestrul mOll,- CllaJLeCUVill,,,1nurmiitoarca ordine: mai intii, vii voi da un rezuma t aJ fieci1rci ciirp (a Digestelol' - n.n, O.D,),inainte de a procoda In examinarea l it .el'al iia textului. Al doilea, vii voi face 0 expunere cit nniclara : ;; imai explici ti1 posibil a modului de exprimare a fiecarui fragment inclus in respecti'!;)car te . Al t re i1ea , va voi c it. i textul spre a ,i adl lce anumi te rect if icar i f?i amendamente, Ai

patrulea, voi repeta pe scurt conpnutullegii. Al cinci1ea, voi clarifica contradictiile aparente,adi1ugind anumite principii gcnerale de drept care VOl'fi extrase din pasajul respectiv, precumt'i distinctiile r;;i13ro])le111e1eele lllai delicate, incerclnd sa vii dau solutiile respective, in mi1s,,1',).In care Vrovidenta. Divina mii va ajuta, $i daca vreuna din legi se va p.1rea ca meriti1 :-dator it a faimci sau dif icul ta ti i s ale - 0 repetitio, aceasta 0 voi r8zerva pentrn 0 lectie seral:l.Disputationes VOl' avea loc eel putin de dona ori pc an , - prima lnainte cle Craciun, a cloualll3.inte de Pa,;;tc, daca sil1teti de acord",

16 5 UNIVERSITATILEMANUALELE $1 TEXTELE UNIVERSITARE

16 7



tului la grs dul ds "doctor") intrehari asupra ori carei problems - de qu odlib et adcoluntateni cu.juslibei: er a extrern de diiicil« I} i spectaculoasa a~;a-numita dispuiauo

quodlibet iW 73•

Set fie consultat.a des, cont.inuativ, si sil. poata fi t hilintr-altul, u~orransporta 1 il. dintr-un lac

]IA XV AL EL E ~ I T EX 'l'E LE U "X IV ER SIT AR E

Aparitia univcrsitatilor a dat un avint extraordinar productioi 1, ,tchiar ] '11a' t d ' " L i , , " I) ' ' ',r (e CQl 08 -'" mte e inventra imprimerior. '1,na Ia folosirea pe "CO)'" 1al'g'aV'J 1" ti ,ceea lntt I bi ~ u U "ll' IPl --

t_ C ~e s-a mm?p ,at a ia III secolu l a l XVI-1ea76 -- cl\riile copiat« 'w ) "fa en

Jl('ce~1tau ch~lt~J8h enorme'". Cu toate acestea ce1'erile' era u nIH dl~ 1e:~~,J;I' ::::'

rurnarul cop ist I '1 v t.il ' " « ' ~ rnm I ]11; lL1 'ol?r 91 a car n or copiats atmg cifre de-a dreptul u1nitoare78• '

" Man~ale1e ~l, oper?le vautorilo r l~reva~yti in programa trebuiau tl':,mcr'p "n\l11de ,exeml~lme, pe Imga acestca, : ;'1lect. ii lo maO'istri lor erau publicats , c ""l:l"ll,lj ceasta anga " 1 ' ' " ' b, ,C . ,] ellIUZ(li,'

1

'lc'bwC c: J~, 111 JUl'U unrversi t.a tii , zeci de pel 'i !amenta ri de leza tori de' ~ul l' t: ': '"('0 1 rar r s t d "0 ' , ~ "0' '0 .or.,v, -- .. ,,1 SUe e copisti. cupnt181 de copist i se dedicau si multi" stud y,?

l IPSl t :1 ~e mlJI?ace, invatiitori mai saraci, diversi oraseni instruit.i s " " '\ : ! ; : 1un Cl9tIg sup limentar. "" pI e a Icanza

, " f La Bologna _(dar, ~118imult deott probabil ca f;>in alte Ol'QSeuniversit'1r ) Ii ' 'COo

I ,d () e,sOl' e ra obhgat sa prcdea unui editor" (st, t '0 ar ' j '__,,,,,' c 8 le(aIl~" libr " a 1 nell l ies. Cnl \! 111 urwle caz " . .

L ,J ~l "I 1ar , 91 cel care im prum uta cart.i contra cost _ 0 co 18 (nu . 't;-' . , 7"" i I-. 1 t I ' le ti , , . pie mrta c xn m p '1 ')

;(~e~~';~l~~~l~uf::'ed,i~ ~ ~ ~ ~ ~ r d~ ~ ~ ~ l ~ l ~~I~;~N~~C~;:'I:t~i{~~~~:i~f s t ~ 1 0 : - 1 1 ' ~ ~ ~ '~tul(~entil:)!'.];le XIII si XIV' t ttl " , h, (( icrnn um S8('i)-

c, IV b . l . , smexee cursur110r tinute de l1Hl(;'istl'i) 0 pers~"n'l."I : G ~ l : ,a un ,aca laurea~ - avea sarcina so. ia iO te si sa red[~cieze 'un J)l'l.;i;)~lual --;, ~t,i?~'~~3l~~W~~;~;~~~~~;ft~:ifeferec,;~':n~PZ;aa~~~;1so r~:ed:a, ~~'ecizind citato!o 9iI~,~\~~~

c}'a ~p,rohat de univers itats printr-un organ ~p~~ial1t~~~~~1d;i~~'1l~~~:' l,W1 c l u , P u , e,GComlsw de petiarii aleasa 18.inceputul f' v,' d", P . 1 (pctioru),versitatii , . " 'v v 1ecallll an aca erruc dmtre profesorii uni-

" , , : 1 l 2 ~~a smgu~a au~o l'lzata sa aprobe exemplar-ul si sa fixeze tax, 1 ,.:;,~11l1,1\ e~sItatn de stationariue care urma sa-l editeze T 't mnlar . ~ c atoL,,:d8,d1tor1lor erau sup use unui control al cornisiei de p' ti oa"e elxc,l l ItJ~Glla1lll POSPSlilverifi ' d d v lari ,e iaru . ce pu 1 11 0 (atl pe "]1

') c~n , avc~,exemp ana imprumutate lor fusescra bine )3strat C ,~', ",';;,'pel roche librariilo, cercetrnd toate cartile aflate tn vt I " e: 1,01TIlSla v l:,'cB.dinea textelo r tran serise de cop isti 1~fine co~is iJ .l l1dzare t~l contlO

JlI,nd core,8tll, u-

Cn 1ista ttl' ' ' " L ,e pc larL[ pU)JIca in fweare': ,c uoouror e xe m p a ~' lC l ,aprohate de univer sitate, indicind pentru f' " c : .- ;

nd cle,Copn ?e u~'mau sa he puhlicate. "Aceasta lista trehuia S1 fie '):~'l~1a;aeUl~:()-

Et~onarn)lS ' a1atul 'l de 0 l is ta a copi7ti1or 1'8eunoscuti de UniY[)l~"I' t"t~C"(\G')",dF~."~('l(:-rrera . ' "'.~ .~-:lC T ~ . III),.-

A98clar, in invatamintul univcrsitar medieval esent.iale erau forme1e, exerci-

~iik, dirlaci .ic« orale. Tot .usi , instrument.ul de baz a, indispensahil, rarntnea cartoa.Cartes universitara era fundamental diferita de cartca Evului Medin timpuriu

- prin prczentarea grafica generali'i7,l 1 }1 pr i n c doptarea unei scrieri mai rapid«,

utilizind alte caractero declt ingrijitele 91 Irumoasele minuscule caro1ingiene:

scrierca cursive. 0 scriere impusa de necesitati noi: luarea notelor in tirnpul CUl',:iU-

lui ~i numiirul mare de exernplare solicitate de ma1'C3 masa de studenti (rnai 1103

c Iupa raspindirea util izar ii h ir ti ei in 10cu1 pergamontulu i) . In jurul anului 1200,

epuca marilor scriptoria din manastiri se incheie - si productia de manuscrisese stabiloste ~i in orasc, uncle, pentru a pu tea raspunde marelui nurniir de cereri ,ia Iorrna de productie artizanala. Ritmu1 accslerat de copisre a impus Iolosirea

cursivei "minuscule gotice" (care varia de la un oras universitar la altul), faoilitat.a

~i (iJ, u~ instrument nou de scris, mai suplu: in locul condeiului de trestie, panade gisca ,

Noua scriere cur -siva a avut d rept pr:m8 . consecin ta 0 abundenta de ahrev ieri,

De asernenea , s-a t.recut acum la numorotarea , la marcarea paginilor prin cifre ;

au aparut acum trimiterile in josul paginei, t.itlurile capitolelor I} i paragraf'elor,tabla de materii, ~ichiar l ist a de abrevieri ut.ilizato, Pentru 0 mai usoara consultar'e

a (:lr~ii, prezen ta rea problernelor sau a autorilor citati se face acum (pe clt pnsi hil)

intl'-o ordine alfabetica. In urma progresnlui tehniciiconlectionar ii pergarnent ulni,

s-t.u obtinut foi mai subtiri si mai a1be decit in trecut. Car-tile slnt acum copiat.e

in 2erie: inclt ornamentatia ~u majuscule ornate si cu mini~turi ramin rezer\'ute

tU']Ui n umar mic de cump' aratori foarte bogati. In~usi formatul cartii se schimbiJ.I

'-" ,nainte, masivul {n-folio 73 era potri\,it pentru a fi consu1tat sau citit 3:;;ezat pe un

p u p i L r u special; acum insii cartea capi.l.tii un fornl',t m8.i m.ic, pentru ca trehuie

73 "Ccca ce Cal\lct(~l'izeazi1. (accst g;m de dispillatio - n.n, 0, D.) osle n13I'3ul siln capricios,impmviwt ,; ;;i i ncc rlit udi nea de car e e st e dominnl" - dupe t cum 0 descr ie p, Glorieux, , ,~edintede ,i is pu te, de a rgumenta re , ca RUt ea a ll ele ; dar car e o fe r~ l acest ca rac tc r specia l: in iti at iva iisc,pJ. rnagist rului, I )"n[ ru a tJ'cce la ascul ti1. tor; , in d 'sputcle ob;snu; le , mag;s trul anunta d;na;nl .eaq;l lr nenlc lc , t em81c de ca re S8va OCUp '1; p ri n u rmare , c l a I' JJ 'le cLat aSll pra lo r ~i s- a p regrl tit .1 n schimb, in accsle ,<; ;ccl inteol' ic ine poate r idica orice problem[t . 9i acesta csle pentru magis lrnm;' .l 'c le per ico! . Gtci lnLI 'rhi il 'i le san obiecpi le pot vcni din toaLo p{l rt il e, ost il e sau doar din cur iozi -L,te , ori ehia r r ii ulCll :i oas e - p ll tin i nte re seazf t. Un ii i ll y) t i nlr eba cu bun ii- credin ta , pen tr u i \-iCllJ10a:;;tepC\l 'erea; dar pOille eii este. '; ii vreullul eare Incearc,} sCl-Ipun[t in contr,ldicyie cn el lnsn~lsan, sii-I oblige sCI se jll"IlIIJ\\e asupra llnor subieete primejdioase pe care el ar prefcra s{ll:)evile, Uneori, va fi t in s lrCli n cur io s sau t ll l sp iri t neli ll i~l it ; rr ll eo ri, v rr fi un rival gelos S:\llun magis tr u mal it io s ( ', ue va cCil lt a s a- I punii in incu rc [ILur a, Uneor i p robleme le VOl I'i clare,;iin tc res ant e, al tcorii ntr t' i) ,l ri le vor fi amb il 'ue : ;; imagi st ra l e ll g reu Ie va p rindc in tr nti a exact . ..f) i atleviiratlll 101 seilS, Unii vor r{lmin8 in domeniul pur intelectual; altii 1nsa yor nlltri un scopelscnlls, pol.iLic sall denigrator, Era deci nevoie ca eel cc voia sa sustina 0 d is cupe de acestIe] SCI poscclc 0 pI'pzpnla ele spi I' it rut in obi~nui ta : ; ; i 0 compC'tenta aproape nlliversalii".

~ .Foar te subre en ]J1 'l 'z lutl lre, f ii r: 'iminiat tl ri : ;; il it ere ini \iale ornat !" carple t rebuiau sa r ii s-punda unoI' s copuri c it lllHi practice; eleci, sr i fie in legibili l it lerae et durabih.

75 Heamintim ea doua file de pergament dintr-un in-folio crau confect ionate din int reaga.pie Ie a llnci singure oi. '

": 6 AUt do t. 1r ziu , j l2ntr u co. h trti a e ra ma i ]JuLi n rezi s' " (,0 , , "

~otL~,~ltdre scump:l,ca perga:nentul; p2ntru cii perO'amcntul ~~[~iclp'l;~~:lCY.ofte'tadceSlsa, apl'oapJ"ll Lllor usese raZUlG(devel lmd ceea ccsc nun est" 'l' ",' 1 UOSI UP,l C8 5cl'::,,;1tic a "pagini lor" al'Hbi, s i era fab 'r 'IC~l,vl I l la l:

1a"lecs"Pd'!nnl11~teS\$1 1)I?nLl'UcJ hirLia era 0 in\'d1-

77 P I" , " , L ' l, 8y en evre le a ml,lIocul sccolului al XIV-lea dou'J. carli PI'" " '

~llpa Luc,a (216 f il e) - cOl)iate de scr ibii catedralei'din D~rham s["In:L (0~~, ~lc ,fJle) 'Ii E()onglielia,~uneces lt at, p~nt ru l lr eg ilt. ir ea pCI 'O 'HmenLu lu i re sp"c t' "I, ntr un, tll,lJ de ~ca 6,0 exempLi':',Err er a; in G, Caval lo , Lzbri e lettor? net medioero ;' dlv ll ~r, ca af t) t! 060 de oJ! (Ct. Guy F'llk

.8 Un studios al problemei P' lJe Iai{l 18 -, : : L l:!grata, _din Pa:'is:;;i Orleans Ia un loc' ~ra 'dc ~jrca ('109010

)0'CP,lf~clae,~tn, sec, x .: III nu~niirlll copi"lc('''lb tllll'l d tId ' " ' 1 la pale cxaO'Q]"tL-t D'\ca s " l" •';" / ' .. " I C,OJ,lC e umlllCCI 'II de si1.rbi1.tori lucra 2 vO d "l" -,'" 0 ' "oco:lll Ga Ull

, , , 0 d~ :l ~e , Ce l 10000 dc scr ibi Hi lui DeJai ;l ar i i ~Odl~ zc\ :c~n~l lc-unan, ~l !"r II c,opla! an:!.!1an, ad!cav')~ 000 de volume de cite 250 de file! Dar ~'d " 1 d 1 / ,,,OO,~OO, de !Jle,cop~ate Il1tr-:!!l

1I'ZlIita ca mLr' ll n s eco l 1000 dc scriJ)i (nu na' d" IC ueL!J1cdcozece Oil cll ra mdlcata de DeJa! 'l

',' , ' .' I ,I 1Il aces e oua ora"8 0D ) f " . ' ,JlJ 01Ice caz 3UO 000 de Vol l1me df' c l' te 'VO d f'l f" 'y - n,n, , , ar ICO",,, t

- , ., ~c1 e I ( ' lCcare voln I" (G F' k roo,,9 Cum sc ri er ca curs ivCl a unll i auto r er a f oa rlc '0\ d m: ny,' III -En'era),

C lI m e ra cal if ic atii \ c rapre fcn t s is te Il 1ul d l'Co (" ,: (' ,g lc ; I, e d8sclfr~lt (,itltera inintellz'gibilis_c" > o f ' " d" '" valll jJ,'olu.mcwno)· m"1 ales" f I d ', ,( dlOg lc l lc a e ra 8stu l de cunoscu l'V1 SI' 1)1"\Ctl'C'l('-, S ' I,' ,_' ~o , ' Cd lln c e SCrLl,'re, " ,', "a, e exp ICI 'lsL'pl 1 '

!lU IllCI un text autograf al celebrilor rnaO'istri n~edie\':~l' ( " ' . ' . ',: e?8 n-a UJUI,lS,pinel LaAlbe1'tus Magnus ~i ale lui Toma din Aqui~o), ' I Cll eXCep\l ,l c ltorva paglJ11 ale lui

l e DUNIVERSIT NPLE PROFESORII 16 9



CarWe era u publicate in Iascicole (pecic) ~le 0 climenslvune fix£'\ pre:~a~?ili~2:~

fie-care pecia trebuia sa. a iba 16 co loan~ de tex t, ~18c~re cO,lo ana 6~ del r n:d~ll, ~:ec.~: ~rind 32 de liter-e. Pccia era astfel umtate~ tarif'ara, - IIIfun?tle :~e c~I e el~ s:~\~bilit precis si pretul eiirtii (dupa cite fasoicole a_vea oar-tea) ~l r~tllbul·lc1. eU\em':l

c()~nis tului 9i' eorectorului care controls daea copra este conforma cu y' x~u.I.~X~7i[,-pi(-Il'-ului aprobat de un iversitate. - "tntreg aeest. ~ers?na1 an~ren,~t IIIactn l tale

j,:

ed,itoria1u universitara era deci dependent de unn.~r:s:\~te, care 11 ohhga pe t(,~l

<!'; d'epunav jurarntnt si care ti considera co . r nembrii sal" (Idem).~_~J L -" '-

Consccinta imecliata a unei asemenea organizari a fost, cum am \~azu~, cres-

t crea eno1'mi: ,\' a prorluc tie i de. car~e m?~1Uscr isi i. EVi; l: r: t?a"ll ! a douar JU?Ul t: a, te~asec' XV odaUl cu [nvont.ia im prrmerter , valul de car \. 1 t. ipar it e a dev e~l I~ , b ly~C!

in~l~r~sio 'nant. P inu in a ll l~ l 1000 - dc~i ~anyl1;8. i c inci decenii de.l a , apar l~ la}) rlmr!dirti intu:« de /12 de r .lnc l.uri pe pagma) t IP ante de G~lten~)8l~g, , ,~~, apI%'{b~~t; :1100 de tipogl'(lfii distrihuite in 260 de orase, an fost H:lprm1ate Cl!~a 4 ' ; 80 (tv

0;1(,1'e [nl r- U!~ numar de cxemplare care se ponte a precm la 10 IDlhoane .

~, r:1tru cll cadile ere u foarte scumpe, majoritatea studentilo r Ie luau ~u imprumu .t

d,') la l ibrar-i, p16Lind 0 suma (nu pontru 0 ca:'te, ci c.a1culati\ pe numaru1 de fas:,l-

colo _ »ec ic } stHbilita de universitate'". EXlstH, e_v~d?nt, 91. un ?0111er~ de ca::e

("1 ' ch l' a ' l " l'le anticariat) atent controlat de autorl,ti:1tlle, unl,vers1tare - care frxe,l" , ', ~, , ., tnt n alt or'l~si m-etul carlilor pontru a impiedica attt specula, CIt ~I vtnzarea Il1 r-u c C ''

,1, ' I v v t"l d ' aveauAWa vrerne ctt stuclentii puteau imprumuta cont:'il P ata cm~.IJe e em? c ".

novoie hibliotecile nu erau absolut indispensabile; 91 mtr-adevar, mult tInl 'E. U ~ \~~rsita't.ile n ici' n-~u avut hiblioteci'". Mai t.irziu, mult.i .~nagi~tri au luat 0 lce~~l

s(\-3i la~e dirtilp, prin testament, colegiil?r,. und .p: stude:l~ll _ Ie pu teau co~n~ta sd~lil1wumuta. Un invcn tar din 1290 0.1b .Ibl~o tecJl ?ol~glUl:ll . fonda.~ de 0 e:t :~Sorbon - 9i care era, la acea data, prmClpal.a ~lb.llOte?a elm Palls,.,~ cupr:nde;\

1.077 de carti. Catalogul din 1338 al acelela91 hiblioteci enumera 1.,22 de t.itluei.

In momentul in care un alt oras univorsitar a c<'iniat - dintr-un spirit de

emulatie, de rivalitats - sa atl'aga profesorii mai l'enllmi\i83 autor it at il e munic i-

pale (sau, mai th-ziu, principii) an recurs 10. un ex pe.Iient.: co. sa nu ii piarda,

le-an of'erit un salariu . Atribu irea cated relo r, H cursurilor remunerate, unuia sau

altuia dintre magistri era hot;'irita (de pilei!i, la Unjngna) de cat re corporat ia s1U-

d mli1or, : ; ; i era valahila p8 durrl.a unu i an ~~'( )la l' . In cur ind, conrlucsrea ~l'a9ulu i

?i-a Rrogat 9i rezervEt dre ptu! de R intervcni ~i de a controls aceste numiri.

Faptu1 de a trai numai din taxelc plat.it.e de studcnti ii crea prof'esorului, Ii-

1 'o :;; te ,o s itua tie prccara. Era, Insa, 0 solutie care p rezen ta avantajul de a- I garanta,

odata cu independent.a economica , iii lihertatea intelcctuala. Pozitia sociala a pro-

fesol'ului univcrsit.ar din Evul Medin era dcterrninat.a, in principal, de Iarga au-

dienta de care se hucurau lectiile sale in mcdiul studentilor 9i al colegilor lui, -deci, de prest .igiul SflU st.iirrtific, Or, acest prestigiu era dovedit de eruditia sa, era

garanta t de onest it at ca W int.electuala, de independcta de gindire, de curajul cn

care so opunea f , i i comb atca ideile adverse - ~i inlesnit de libert.atca pe care 0 avea

profesorul do a-91 exprim a opiniile . In rr aterie de gramatica, de Iiteratura, de drept,

de mcdicina, de astronomic, de stiinte naturale, el putea alege pentru cursul sau

orice subject dorea 9i i1 putea trata cum voia, Singurele discip lin e in care libertatea

de.opinie ii era limitata erau teologia si - pina 10. un punct - filosofia. Dar nici

c h iar in aceste dornenii (cum tine sa sublinieze J. Le Goff), nici un profesor n-a Iost

condamnat pcntru ideile formulate 9i profesate in lectiile sale. Chiar daca s-a In-

tin-plat ca 0 carte de-a lui sa fie arss. in piaU'i, 0 ccnzurii organizata a cartilor n-aexist.at inainte de 1500. '

Din mornentul in care ahsolvontul unci f'acultati primea t.itlul de "doctor"

(9i, implicit, l icentia docetul i ) , el putea prcda co . p ro fesor -agregat. Numarul p rofeso-

rilor-diriginti - titulari ai unci catedre, ai unui curs fundamental - fiind limitat

(mai ales Ia facultatile de drcptsi de teologie), acestia eran numiti num ai de Iaoul-t8.1;,j; s au, de f'acult.ati cu agrementul episcopului ; sau, do reprezentantii munici-

palitiitii; sau, erau alesi de studenti - ca la Bologna.

. U11 mare nurr al' d e m agistri se in tr etincau, cum spuneam , din beneficii eclezias-

t.ice; albi, ap a rtinlnd unoI' orciine caJugaresti erau intretinuti de acestea. Haminpainsa U Il numar considerabil d e profesori ca~e n -aveau alte' ve{lituri decit taxele pHi -tite de studenti. :Mai ales profesorii facultatii de al'te erau, in goneral, saraci, tre-

buind chiar Sa-9i amaneteze uneori cartiI". Universitatea co. persoana morala nu

va dispune de fonduri proprii decit tirziu84• In sec. XIII, universitatea n-avea nici

PROFESORU

In 8coli le miinast ire~tj , cel care era Insarcinat Cll ( 'cluc~~i~ 9 5 instr~lCtia9.colar~\(~~\'0a Sl' t'u"tl 'a 111atel 'iala asio'Ul 'atu de manastirca l 'espectIva; III f]colrle ,OPlSC

l"p·~1.1,e,

<:l 'Co 'U , to 1 I D v, C t ' a co eO'll Il'de venitul (pl'ebenda) pc care i-I acorda cate( I'.d <1 . upa III ~m,ale 1 '? t~\

uni i magi9tri pu tcau beneficia, even tual, d e in~l'e~ll1crea (san macar Ide o~~un,c'/i

oferita de aceste fundatii. Cind aceste avant.BJe hpsonu -:-. cum era (e ~1\1 e_ or~CDz,ul in perioada de inceput a univer;3itatilor - P10 f::lsol'llverau re~unverutl excln

SlV de ~c() lal'ii lor, de studen~ii care se obli!Sau sa levplat?asca taxa flxata'n"'~seIDen~:

unui produt:iH.ol' e l i ) bunuri mate1'iale, maglsLl'nl irma elm produsul munell sale (,~

dasci:il: era un intelect ual pro{esionist.

• .83 "La inceput - precizeaza H. Rashdall - terrnenii de magistl 'u, doctor f/i profesol' eranS1l 10111ml .Ob iceiu l engl ez de a a tri bu i ti tl ul de doct or i n facu lt [l t. il e super ioar o (de t eo l og ie , dodrept., de medicina - n,n. O.D.) , precum $i titlul de magistru in arle slnt posterioo.re :;;i n -anfost acceptate de toti. Termenul de profesor era folosit din e1nd in dnd cu acela9i sens, mai alesin facultatea de teologie ( ... ) Obiceiul de a rezerva titlul de profesor exc.lusiv p\'ntru cel CBTe

ocupa 0 catedra renll ll lr l' at [t , c la teazi' t numai de la sfi r~ ii .ul Evului Mediu".lIrijloacele materiale de existont5 ale multor magi~,tri - indeosebi laici - erau asiguratc de

onoral 'll lepla tit el or de s tudenj . i (dCi) i forur ileecleziast iceccnclarnnauacestprocedeu) . eu t im)J1l1o as. emcnea forma de r emuner ati e a dec i'i zu t; c el putin , in caw l docen t- il or apa rt .i nind corpull Jic lerIcal r ;; i care , prin urmare, benef ic il '. .n de prebende. I n uni ve l' si ti :i \. iJ e it ali ene - car e aveau i ngcner~l ll n camct er la ic . - comune le au ineeput sa -9i st ipendieze p rof eso rii d in o ra !7u llo r. Aceas t:lpracbca a inceput - dar sporadic. - c[ltre '1230; abia 10 . i l1cepulul secolului al XIV-lea ora~eleBologna : ;; iPadova $i-au stip'"nci ia t in mod regulat rnagi :; ;t ri i lor lmivers itar i.

84 in '128(" papa Martin IV cere magi$trilor din Paris sa perceapa bani de la membrii uni-vers iUit ii 8pre a e rei a 0 casa de ajutor rcciproc. La Oxford cxista un asemen('a fond (pecuniaunipersitatis) care pulea imprurnuta bani (fara dobinda) studentilor saraei. - 1n sec. XIV, maia~es noile universiU1ti sint dotate cu venituri fixe. Universitat'ea din Lerida, de pilda, primeadill par tea or~9ului . .o parle di~ ir npozi te le p8~ 'c ep~t e p8yr ?duet ia v ini co la , p recum i ii d in anu -nute categorll de dlJrne p:'ovcmlc de Ia ]J:'cp:'lclaI'l [unCIa!'!.

80 Hans Lii lf inO" (In: G. Caval lo, op. cit .) . inll'-un r:(stimp de 30 de ani, tirajcle _c{ tr\~l:~innrirnate au cresc~L d e 10. 150 de (Jxemplul'e (Biblia l l~i GUL('n~el 'g) la 1.000 de,exeinps'~:,~

\" 1 I I' '80 0\1 s i dUl l' "t i nven \i a ti ln ru lu i p rouuct. ia de c [t rp -manUSCl 'ISe a contmuat . Pl! la ne, I '~'1 .! • " c , •• , . L" .... ~o 000 de opere rnanuscnse nm u -XvI. S- l) caleulat ca, llumal 11 1 08;mal1la, :na! eXI~ a c1llca ~._ 'tate copiate in decursul seco-g is lr J.te i ll (, lt in c l1 ta laage le descrI ptI ve ; Op81C, I n mar ea o r mel JUrl ,

lelar XIV si XV. . , t d t' 1 d' 1')8(; enumo"\,. 81 La 'Paris, prima lista cunoscuta de prot-urI p~ntru 11l1pl'UmU, a me m - 0 1

138 d,~ o pel']) difcl'ito (riecare in rnai multe ex~'mplarL').. l' . t G' 'l rd d 'Abhevil le (m .82 i'l'ol'c'sorii, Inset, eta. BibIioteca personala a rcnurnI tu U magis ru er,

1271) nUJll<'tra 8.')0 de c[lrp!

PROFESORII 17 1

17 0UNIVERSITATILE

SCOlJUI de Q comhatc ereziile - au cautat S{l. so instaleze Iorrn 9i in lilrdi~amint1JI



iHdogie universit ar ; ceca ce s-a ~i intunplat, la Paris in 1220, cu sprijinul papeiHnnorius I ll . Au urmat, in cur ind, confl iete violente cu profesori i Iaici , care au du-ral. m ai multi ani - la .Paris'", apoi Ia universitates din Oxford. Magistri i laici Iiacuzau pe colegii lor dominicani cil violeaz.a statutele univorsi tati i, ohtinind - ellrprijinul cancelarului cat.cdralei Notre-Dame - licenta 9i doctoratul in teologie,f(lnl sa Ii umiat 9i absolvit in prcalahil facult atea de ar te ; ocupind doua din colopatru eatedre, cind statutele univcrsit.are Ieatrihuiau doar una; ~icontinuind s a linilcursuri in timpul cind studentii :;;iprofesorii laici ai universitatii declarasera g!'c:\ ':~t.- Pe de alta parte, prof'esorii dominicani i i corupsau pe studcnti atrilginclu-l ta

cursurile lor (si dirijindu-i spre viata monastica) fara sa le pretind.i t.axcle obisnuitopentru lec tiil~ predate, - intrucit' exist enta lor materials de "calugari cersetori"era asigurata din plin de ceea ce li se dadea ca "mi lostenie". In optica magi9trilor

laici ,, ,intelectual i ca acest ia (magisu-i i dominieani ~ifranciscani- n .n . O.D.), carenu aveau formatia intelcctuala de haza data de Iacult .a tea de artc, :;; ipentru CfU'O

dreptul lagrevanu inscamna nimic, nu sint nis te adevarati intelectual i; s i, intruci tnu traiesc din ceea de Ie aduce activitatea lor didactica, inseamna ca ei nu sintadevarati lucra tori stiintifici" (J. Le Goff).

Conflictul a durat aproape un secol. Magistrii lai ci- de partes carora se af' lau~ipoet ii dintre cei mai renumiti ai timpului, Huteheuf ~i Jean de Meung - au aduscolegilor lor dominicanisi I ranciscani tot felul de acuze, formulate cu arg1.1menteirelutabile'". Cu toa te acestca, "eaIugarii cersetori" au avut in cele din urma - cumam vazut mai sus -ci~tig de cauza. Dar, numai partial- 9i n u dclinitiv,

Caci conflictul a continuat - pe terenul strict al ideilor - cu sprijinul in prin-cipal al magistri lor Iacultati i de arte, Or , tocmai acestia erau "elementul de Iermen-tatieIntelectualasi de dinamism spiritual, motorul vietii spirituale ~i al tuturormifjef ir ilor revolutionare ale univers itat ii d in Paris" (Fr . Heer),

, . " L P , 1 exempIu cursurile se tineau Ia ineeput inclad~ri proprii! mCI salariati. a a:l .s, >?~lo~ Notre~Dame, Saint~ JuEen,. ~ain~e- Ge~curt ile acopente v(claustrum) tIe h!S~ll~_I'1 ' Alteori profesorii lsi mehiriau smgunnevieve, s,au i! 1 sal ile d,em~se)a ~vrtn~! ~~r~l._ r ieca;e dupa pos ibil itat i. La sf irsi-(en contnhutla ~eo~an.lo~, or sa \ e inO'rijeau sa-si asigure sal i de curs per-tul sec. XIII, "nai,l"umle erau ce e care se mg '

m anente.

- - - ~ - - . . . ~ . - ~ - . . . . . = - , - _ . . . • . _

k::-;:<-;;~=?::_~----------~~-~~~~~~~~~

. '11~9 Alexandru III a decretat gl 'aLui-Cind, Ia Coneil iu l ~Il l i:ate:a!1 dIll ,j _; p~pa ted;ale de a desehide 0 sooala a1

late a invatamin~ul:ui ,91vohI:gatlv~~at:!l f~~~~r~~~riala prin acordarea un~i henefi-carei magistru sa-si mba as!gurata e~.IS\ ' . > v. : t ina pe profesori dcpendenti deciu eclezias~i?, c~e~ ee,ur~1areal Pt~P~l\\~~ei~~~~~ spre 0 organizare, 0 forma ~iunacest heneficiu ~ sa Irineze evo utia mva ,

continut laic neeontroIat. . v I t' III (1160-1216) a recunoscut, Cu toate acestea, insusi cnergicul pap,atnorcen,lU

I, d Intr un text de 0 semnifi-

t . Iaicilor in invatamm nrm u III - " d' 'neces itatea 'pr~zen, e1 l:~ > 1 .' 'tatilor85 cerinta categorica de ~ lst~ng~catie esenyla1a 'p~ntr~ :utOIU. Ulll:~rs-=-C~ea.; nu ins'eamna ca numero~l magistnintre Iunctia religioasa ~l cea ~ldactICa .. li tn dreptul canonic) n-ar fi avut partesi st.udeni,i (in teologie, ' ~~u cei ?e s~specia izau I

~yentual 9i de hen~fICll eeleZl~stIce.. . _ manifestat tntr-un mod aeut in timpul

Sit.uatia pr~eara. a l)l:ofesvorIIorlaIel sXaIII elungindu-se apoi ~iin p1'in1e1ede-f'li t 1 din prrma jumjitate a sec. , pI' ."con IC e or - .C > . '1 rdine ale ca1ugar ilor "cergeton. V

ceni i ale sec. XI~ -: dlDvtI.e~ 91?-~l e ~, _ care aveau 0 loarte huna pregatIre, 1I1

Dintre aee9.tIvea!ug,an, ..o:~;1l7~?a~1l Ol'din de predicat.ori", creat anume inspecial in retonca ~1 dlalectICa, un un "

, intitulata Dialol1us: "Fieca1'e om Inzes-85 la ta (dupa J, Le Goff) acest t~xt d~n oper~ '6f~~~r dat f iin'd ca p~>inmij locul in: ,: atal ll~n-

tr at cu i nte ligen tr\ l: ;; i P?at e asuma f~~cct l~ "dee IfI "l te le shu car e r ata ce9te pe d r_umul' l mde l; ,~ \r ~tului 01t rebuie sa iladuca pe cal ea c ,e a

1lec1P' ag fu~ctia de a predica cu alte cuvmte d,~ a hn,dtc<

t aL e de adcvar :; ;i d~ 0 v ia}i i J ?o ra~a, n s cym, , ent rl l a cea st a, adid \'epi scopi i, ,: ,/ i p reotl l in " b lSo-multimile, 0 poseda ,numa~ ,cel ge ;l~,t,,~~;tl~!r cI~rora Ie este Incredinlata gnJa sufletelor .r ic ilc lor , precum :;;1 abatl l manas III ,

OUGARHIA UNIVERSHARA

Monarhi i si-au dat seama numaicleci t de posihilele avantaje oferite de uni-versi tati, care putcau furniza guvernarii ~i administ rat iei lor juri sti calificat i.In sec, XIII, aparatul birocratic devenise mult m ai complex, in timp ce admi-nistratia oraselor era tot mai complicata. Suveranii cei mai "moderni" ai se-colului al XIII-lea - Frederic II al Siciliei, Filip eel Frumos al Frantei - tine a usa seinconjoare de juristi f'ormati in universitati. In acelasi scop, Henrie III alAngliei si Ludovic IX al Frantei int ret ineau , pe spezele lor, un numar de student iai Iacultatilor de drept.

86 Un profesor laic, Guillaume de Saint-Amour, a puhlicat un tratat polemic vehement

contra dorninieanilor, int.i tulat Primejdiiie noilor timpuri, care a fost condamnat de papalitate,.Autoru l a fost in laturat d in univer sit ate , cu toata rezis tenta vie p c car e au i nccreat Sf t 0 OP\U li : \cclegii sai. '

87 t n p rimu l ri nd , in p ri vin ta s: 1r ae ie i ~iaseetismului, predicat de francisoani :;;idominicani:",Pot sa asigur ca in niei 0 lege, cel pupn intr-a noastra, nu stii scris ca Usus Hristos S;i disci-poli i sa i a1 ' fi fost vazuti, cit timp au eolindat lumea, ca l1i-ar fi cer9it bueata de pUne" - sCl'laJean de Meung, autorul partii a doua a Romanu lu i Trandafi ru lu i, - Uneor i insa atacuri lee raU nej ust if ica te ; e a, de exemplu , in cazu l i nv inui rii de igno l' an ta adus :1 ealuga ril or .c er<; ;e to ri :Toma din Aquino - ca sa citarn numai un nume dintre multe altele - facea parte din Ordinuldominicanilor!

OLIGARHIA UNIVERSITARA 17 3

17 2UNIVERSITATILE

Urm area a Iost ca, in secolele XIV 9i XV, majoritatoa universitatilor nou Ion-doctor at,. au fost .except.ati de Ia aceasta masura fiii, fratii si nepotii prof'esorilor



date era opera principilor. Monarhii fondeaza acuDl noi univorsitati - in Franta,

It.alia, Gormania, Boemia, Ungaria, Belgia, Spania, Scotia, Suedia, Danemarca,

(0 oarecaro inertie in aceastii privinta 0 manifests doar regii Anglioi: probabil c a .din cauza conditiilor precare create de Hazhoiul de 0 suta de ani si de Hazboiul color

Doua Roze). ' 'Aceasta situatie a oontribuit., evident, la 0 anumita schimbare aUt a pozitiei

sociale cit si a situatiei materiale a profesorilor. Dar schimbarea s-a. datorat si

altor cauze. ' '

Spre siirsitul Evului Mediu, profesorii laici au renuntat progresiv sa ram ina un

grup social "do lucratori intclectuali", de profosionisti care traieso din munca lorsalariata, preforind situatia ofer itii celor ce recurgoau Ia privilcgii, benef icii si alte

cl:;;tiguri extraprofesionale.Aceasta nu insemna ca ei nu continuau sa pretinda studentilor 0 retrihutie

pentru "munca salariata" a lor , adica t.axe pentru cursurile predate; sau, anumite

"atentii", dintre care hanchetele obligatorii pe care ahsolventii Ie of ere au cu ocaziapl'omovarii erau cele mai ohisnuite. Si aceasta, la 0 data cind tnsesi dispozitiile

si.atut.are prevedeau reducerea' consid~rabila a numiirului st.udentilor saraci ~are

F,'\ poata beneficia de un il1vii~amint gr atu it88. Studontii saraci: adica, tocmai ele-

mcn tele cele mai ser ioase ~imai dot.ate ale universitatii l

Totodat.a, m a gistrii traiau nu numai din beneficii ecleziastiee, ci 9i d in rente

de tip feudal, sau din venituri de natura capitalist.a. Inca din ultimii ani ai sec. XIII,

unii profesori renumiti ai universitatii din Bologna devenisera bogati propriet.ari

de case sau de ter enuri. Un ii se ocupau chiar cu activitati speculative, imprumutincl

hani cu dohinda studentilor - 9i nu rareori retinlndu-Ie in gaj obiecte de valoare;

de pilda, m a nuale 9i alte texte ~colare! Un jurist celebru ca Francesco Accursio'",

poseda terenuri agricole, 0 moara de apa, 0 vila splendida ; iar in oras, 0 casa nob i-

liara cu un turn inalt. Pina la urma, Accursio a intrat in comhinatie cu alti proissori,constituind 0 societate cornerciala al carei obiect era vinz area de carti in orasul sau

sau in strainatate. - Un alt profesor bolognez, Iiul ilustrului jurist' Odofreclus (130

care l-am citat mai sus) detinea multe propriet.ati Iunciare, practica impl'umutul

en dobinda - si isi investise clstigurile intr-o m anufactura de prclucrare a inului.

Despre un altui s~ stia ca, mari;jndu-~i Iiica, ti daduse 0 zestre considerabila.

Desigur: sint citeva cazuri cunoscute; dar, cit erau do rare sau de frecvcmte,

asta nu putem ~ti. Faptul in sine, insa, este semnificativ: profesorii (multi? pu[,j ni?

liirisimi?) incep sa f ie atr a~ i de ci~tigu rile extraord inare, do contrele unoI' no i resuJ'se

-curti le princ ip ilor s au a le mecenai ji lor-~i de tenta ti ij e s ti lu lu i de viayi l. "capit al is t" .

l~dogne,zl. - Apoi : in 1394, la universitatea din Padova s-aIuat hbtarlrea ca un

;1(:)cto1'.m drept ~~ fie primit in n_;od ¥ratu it in colegiul jurisconsultilor daca era~ld, nepotul,. str anepotul sau stra-stranepotul unui fost profesor universitar : iar

II I 1409, ca Iiul unui !1 1 agist~u al acelei universitati sa fie scutit de orice t.axe de

cX~l11ene. - "Aceasta constituire a unei oligarhii universitare in timp ce contri-

hU l a . la 0 conside:abilil. scadere a nivelului intelectuaI, conferea toto data Iumii uni-

ver:~ltare unul din caracterele esentiale ale nobilimii: caraeterul ereditar. Profe-

sorn ~evenea~l 0 casta" (J. Le Goff) .~l Iucru rile nu s- an oprit aici.

Pro.fesor~i - ~i c hi~r numai absolventii care obtinusera dear un titlu sau ungrad didactic universitar - adopt a acum mentalitatea, un stil de viata, obiceiuri

~ :embl~m~, aS81~lanatoare yc~ Ior ale rangu r~lor nobiliare , Privesc cu dispret munca

I~ J~n~a.la ~l te~n~ca, poarta I~el~ l d~ am ~l toea cu guler de hermelina, precum ~iJ n dm,~:Ie lungi din piele de capnoara ; catedra de la care lsi tin lectiile este adeseori

acopei ita de un seniorial baldachin; sarhatorrre a luarii dbctoratului este de r~O'uHi

~nsotlta de f oa~'te costisitoare haluri, sp ectaco le ~i tur nire , Casele pro feso rilor ~int

"uxoa~~, mormintolo lor sint somptuoase monumente in m a rmura : iar la Bologna

lect~rn. au dreptul de a purta arme ~i privilegiul de a iesi in oras h{sotiti de 0 sl~ita

~ ;t~mCI o~men~ imbraca ti . in ve9,1~l in t. ede .par~d~. Chia ry 9,i magistrii. faeultatii de

.: " v mal p~tl? resp~c~atl. de 01aseru decit cei ar Iaoultatilor de drept sau de me-\ilC~na - ~u ca patat privilogiul de a fi scutiti de serviciul militar : iar studentii lor

r~8.~bogat1,. pri :rileg~ul de a presta acest ser~iciu platindu -si un in 'locu itor. - '"latEt

',l,:e: (co?ch~~: istoricul francez ci~at mai sus) stiinta reclevenind 0 pnsesiune 9i u nrezaur , em 1.1" trumont de putere, Jar nu un dezintoresat seep in sine".

VIArp_ S'l'UDENTII,OR

" l .s tol, ie:~l~nive,rs. itat ilor :11~~ievale rccunosc ca, intruoit pina 1" ora actuala n-au

:>Ststudld~ s~flClent ~?lah tallie. con.cre!e ale Iiecarei un iversit.ati in parte, tnbloul6en?ral alvvletn studentilor ramine mca lacunar. Totusi, desi m a sa studenteasca\'''11 '3. ell a· . d y tV ' . h' .." ,t : . : , ~ ~ 1_lpc epocl,. upa, "an ~1CIaI'. cle.la 0 umverSl.~ate la alta din aeeer" )i tara, ac('st: J , l ~ ; _se p~~te 1.n!r~lc1tv~ reco~~tltUl, d estu1 de hdel, pc haza clatelol' f urn izate dos,~th.vele _unncrsltatllor iF coleglllor, a fr ecventelor aluzii ale p redicatoriIo r 1a oh i-

~,pmr:lev ~~ con~luita studen~ilor, a. uno I' ghiduri un iversitar e care s- au pi'istl'atBO , a.

~~~~n lna~~lornLcute de ~.tUcl~I* pe .manu~le.le, te~t:le ~co lare 9i dictionare1e lo r, a.. . .101 'tl~bul. al elor refOl ltoa l e l a dehctel e ~ laezordull le pe care Ie provocau studenti i

p~e?Ul:l 91 a foarte numeroaselor 8crisori ale acestora, care s-au pastrat, adres;t~

p~mn tt1~r, .rudelor sau protector ilo r 101 '91; in fine, 0 adevarata mina de info rmatii -

pltore9tr 91, totodata, continind inclicatii concludento privind miscarea de i~lei a

tnnpului - 0 constituie hogata productie poetica a "goliarzilor". '

In felul acesta, se ajunge sa se constituie 0 aclevaratil. oligarhie universitara, -

accontuatfi sau agravata ~i de faptul ca putea deveni chiar ereditara.

Acela~i eminent jurist Accursio ceruse (prin mmare - inca In sec. XIII) cafiii profesorilor facuItatii de drept din Bologna sa beneficieze de un clrept preferen-

tial 1a ocuparea catedrelor vacante. Autoritatea comunala s-a opus la aceasta pro-

p11ne1'e in repetate rinduri, timp de 50 de ani. Dar in 1397, cind colegiu1 profeso-

rilor a decis ca numai un singur candidat din Bologna putea fi admis intr-ull an 1a., v .90 Cel ~l0.i int~resant este lvlanllalul s_tudenlilor care l$ipropun sa rl'ec('entt'::e cu uni('er-

sr~a!rle! publ;cat ,prm 1480 p~n~I:Ustudcntll din Heidelberg (eliU' care, e ll s iguranUl , esLeeonclu-d,nt $1 p.en.tIu vmta studentrmll de 10.aIte 11l1iversiL'\ti (,."8I·n,0Jlc) .

91 r If -f' ~ I J ~ . • " L t" .H - .•

c ,"0d:U Lap~'oape constant) al acestor serisori esLe eererea de a li se trimite bani si de,~,lrds~.perI11ltG sa-:;;I pr~lupgeasc{l i;>ecloreapentru continuarea studiilor. in rest, infol 'matiile jJl'i-

~111 ~ldt~ studmtea.sca smt des!ul de reduse - cllei, in general, sCl'isorile sint redaeta'te dupEJdlU:Illlte.,ormulare 1 ; > 1 m~del e epI sto lar e. (Unu l d in ace s t ea , f oar te, r ii sp lncli t, con tinea n tl ll laiptltm de 22d e "metode" chverse de a aborda, cit mai convinglitor, ccrerea de a Ii s e trimite bani).

88 La incepu tu l s eco lu lui a l XV- lea, s e a junge p in fl a eo lo i ncH 1a l ln iYe rs ita te a d in Padoyaf , 8 . nu ponE, avea dreptul de il1viij;amint gratuit - preY{lzut de statutele universitatii - eleeit

un singur student pc fie care facultate. '89 Bolognezul Francesco Accursio ('1182-1260) este eel dinUi jurist care a adunat texlele

glosatori lor bolognezi la Corpus juris civil is (precum:; ;i toate discl l\ .i il e eunoscute pina atunci aSl l-pra dreptului roman) lnt r·o opera int itulata Glossa ll1agna, care a det erm inat fo rma l'8a u llu i int]'()g

eUfent de glosatori (accursiani).

17 4 UNIVERSITA TILE VIATA STUDENTILOR 1 7 5

Apari tia universi tati lor mcdievale se inserie (cum am preciz.at de Ia inceput) diligenti erau primii, - cei care, pentru a se pregati in vederea unei cariere, tre-



tntr-un Ienomen soc ial general incepind din sec . XII- ace la al spiritului corpora -Liv, al tendintoi de grupare in asociat ii profesionale (sau de alta natura) in scopul dea-9i apara solidar interesele. Dar , spre deosebire de celelal te asemenea comunit.atjmedievale, noul tip de universitas, de asociat ie corporativa de intelectual i, pro Ie-sori 9i s tudenti, avind 0 legislatie proprie, privilegii, drepturi ~ichiar 0 au t.onomi«,- reu nea momhri i _provenind din toate tar ile europene 9i din aproape toate clasele~is tratur ile sociale. Boga+i sau saraci, calugar i sau Iaici , I ii de nohil i, de negus torihogati, de mestesugari sau de tarani nevoiasi, eu totii aveau -in principiu, dedrept - acces Ia illYatamintul universitarvbucurlndu-se cu totii de accleasi drepturi.,if~lraSa se tina seama de originea lor sociala si nationals e i puteau sa fie alesi int.rate Iunctiile universitare, puteau sa devina rectori, dee ani, etc., - in timp ce,in general in societatea medieyala prevala aproapepes te tot aristocratia, care l;;ia-oga toate Iunctiile celerriai inalt e ale statului si a le Bisericii ; si cind in orase 50

petrecea acelasiIucru cufamiliile patriciatului ~rban. Comunit~tea universitatii,tnsa, chiar de la inceputuri lc sale n-a eunoscut dosebirea de casta; sau, mai bine zis :ea a generat 0 noua cas ta, compusa din elementele socials cele mai eterogene" (ILGrundmann).

o casta - dar o"."casta deschisa". 0 casta al carei statut - ordo scholasticus

- nu tinea scama de 0 deosebire intre clericisi laici. Niciin fapt, niciin terminologie :1ncepind chiar din secolul aIXIII~lea, adeseor i denumirea de "c1er ic" era data or i-carui student, indiferent daca era tonsurat sau nu, daca apartinea sau nu lumiiecleziasticevEi - 0 denumire . tinzind sa capeteprogres iv sensul de saoant , de inoii-lot, de erudit.

In societa tea urbana, studenti i reprezentau 0 categorie sociala de-sine-stata-toare. In primul rind, datorita numarului lor foarte mare in raport cu populatiarespoctivului Ol'W;;' Cifrele date de contemporani sint, in mod evident, neverosimile=,Se st io cauna din trasaturile caracte ri sti ce ale menta litat ii medievale (Ia fel ca a

acelei antice) este aplicatia spre exagerare. ,,1n reaIitate, Parisul puteaavea inmeclie2.500 de s tudenti'" iar in per ioada sa de culme, probabil 6-7.000. IarOxfoI '-dul, catre sf'irsitul seeoluluialXIII-lea - intre 1.500-3.000" (Fr. Heer).In oricecaz,in rapor t cu populatia oI'a§elor universi tare din acel t imp numarul s tudentilorera.enorm, apropiinclu-se uneori de 10% din popula tia ora.9ului.

In marea lor majoritate ,studentii nu erau cetateni ai ora:;:ului respect iv, c i_"straini "- din alte orage, regiuni sau tari, - dar benefic iind de anumite priviIegii,cum am vazut,:;:i supunindu-se propriiIor lor legi. Abia mai tirziu - 9i nu pestetot in aceeai?im'asura -autorit atea eomunala a reu§it (de multe ori cuajutorulautor itat .i i ec1ezia~s tice)s ii-: ;: ifaea simtita puterea, - uu insa ~i supunerea neCOll-di!.ionata.

Conditi ile materi ale de viata ale student ilor (pe cele 9colare, de studiu, Ie-amschit-at mai sus) variau, fire9te, in functie de posibilitat-ile economice ale fiecal::rin.Cei ma.i saraci - care IlU erau a jutati nici de ordine le monastice nici de col~gll ---:se asociau (cite patru, cinCisau mai multi),i9i inchiriau 0 casa 9i 19iproeurau smgun

aEmentele (:;:ivinul!) direct dela tarani. Studentul bogat i:;:iputea Iua 0 casa intrea-ga cu chirie , avindi?i un valet , un bucatar .: ;;ichiar un secretaI'. Desigur ca ce i ma.i

bu iau sa conteze numai pe propriile lor puteri .Dar , nici unii nici alt ii nu veneau launivers itate num ai casa studieze. Nu lipseau

din via ta studenteasca nici dist ractiil e nevinovate - si nici v icii Ie . Dint re acesteadin urma, eel mal raspindit pare sa 'fi fost jocul de zaruri. Cel nenorocos i:;;ipierdeahanii, - dar :;:i hainele san carlile de scoala. La strimtoare, recurgea la camfitar,Hislndu-i in gaj cartile94• Sau, sa apeleze Ia un cetal,ean hinevoitor din oras ; sau, launul din profesorii sai care sa garanteze pentru e1. - Profesorii mai trcbuiau S 8.

intervina 9i pentru student ii arestati de slujhasii politiei, - pentru ca erau gasitlpur tind arme, sau pentru ca savir9isera felur ite infract iuni ori del icte.

In legatura cu aceasta, ceea ce trebuie amintit - : ; ; 1 subliniat - est.e faptul ca

nrof'esori i nu se l imitau la predarea mate ri ei si la examinari , ci se preocupau si c l f l

~ducati a studenti lor, st.aruind aaupra unor norme de conduita in "via ta soc iala fjiparticulara. "Poate ca in felul acesta sa se fi creiat acele relatii clintre dascali ~iscolari care ii Iaceau pe toti sa se simt.a legat i Int r-o mare republica a oamenilorinvatati; 9i poate ca astf e l profesorul lntelegea ea Iimit indu-so doar la a Ie preda(Imaterie era mul t prea putin, daca nu cauta : ; ; i sa formeze oameni care sa raspunrlacerintelor vremii ( .. .) Asadar , 0 comuniune de interese practice 9i culturale l i legal!pe studenti de profesori : ;:ifaceau intr-adevar din ei un grup social aparte in cadrulcomunitatii orasenesti "95.

Orarul ~i calendarul scolar al student ilor au variat de-a lnngul timpului . Va-riatii - mai mici sau mai mari - se puteau intllni si de la 0 universi tate la alta., La universit atea din Paris, orarul de studii eraditerit., dupa facl lltat i. AsH('I,

l a facultatea de arte diminea ta era rezerva tii oxercit iilor si corcctari i Iuorarilor -de cat .re bacalaureati i-asistenti ; magistri i i~i t ineau lecti il~ dupa amiaza. La Iacul-tatea de teologie, magistri i i~i t ineau cursuri le disdedirnineata, intre orcle 7 (vara,chiar de la 6) pina la 9. Bacalaureatul-asistent superior {seruentiarius ) comenta

textcle lui Pietro Lombardo intre orele 9-12; iar hacalaureatul de grad inferiorcomenta textele bibli ce in orole cind magistrii 9i sentcntiarii nu tineau lecti i. Dupaarniaz a era rezervata discut iilor d isputat ioncs - san "seminal'i ilor" cum le-arnnumi azi . In zilele cind erau anunlate di: :pute mai interesante, eursuri le eran suspeu-date de la orele 9.

Sarbator ile rel igioase 9i cele hotar lte de universi tate erau foarte frecyente. La,Bologna, magi9trilor Ieera strict interzis sii tina leetii \n zilele de sal'batori religioase;dm' bacalaureatii-asistenti ir;;iputeau tine ,.seminariile" : ; ; i in aeeste zile, dad voiau.Anul 9colar incepea la 19 oetombrie. De Craciun, s tuden1;. ii aveau 0 Yacan\ ,a de 107ile; de Pa:;: te , alta de doua saptamini , iar de Carnaval , t rei zile (vacanla prelungita,m,ai tirziu, la trei saptamini). La Bologna, de Rusalii mai era 0 yaeanta de douanle, in locul vaeantei scurte de la inceputul Iunii IIIai l a alte universitat i itali ene .(La universitatea din Pisa era ~i 0 vacant-a de 0 saptamina ineepincl eu solstit-iulde vara).

La universi tatea din Paris, durata vacanteIor a spori t de-a lungul Evului }\Iediu.

In 1231, papa Grigorie IX ordonase ca yaeani; a de n.ra nu putea depu9i dura ta de(> luna; dar dispozi tia Il -a fost strict l'especta ta. La sfir9itul sec. Xl V, vacanta deYClra incepea Ia 28 iunie 9i se termina la 25 august (pentru facultatea de arte ) san

92 Magis lru l Odofl 'edus a firma c i:i , inai nte chia r de 1300, numi:i ru l s tudent ilo r d in Bo logw lera de 10.000 (dnd catre 1250populatia ?ra~uIui nu trecea de 40.0.00!);_un caIu.g ar nota ca, il;1287 1a Paris studiau 30.000 de -student!; numi:irul celor de Ill. u J1lversltatea dm Oxford, dup"a fi r~a tia cance1arulu i Gascoigne (s ec . XV), ar fi fost inainte de 30000; cifra pe careWiclif 0

ridica- pentru sec. XIII- l a 60.000!93 in primii aIli ai sec. XIII, ]Jopu1at. ia Par isului abia daca depi: i~ea cif ra de 25.000 de locui -

,t ori ; c if ra car e_ , i n o l' ice caz , ca tr e anu1 1.l,00 nu pu tea sa se fi triplat.

94 In baza unui vechi privilegiu dat de imparatul Frederic II, c{lmMarlll i Ie putea 1'2stituidad\. studenLu1 5e angaja, sub jur[unint, sa nu p(l ri iseasci\ ora~l ll fel l' ,\ s [ \- j plr ltCHsdl dator ia sansti-i inapoiez8 c[lrple. AcestJ. era nnul clin moliYlde prnlru care ele multe ori sludenl.nl eranevoi t si l-~ i p re lungea sca dur ata st ud iil ol' ; c {lc i c la c( l i nce l' ca s ci r ug :! d in o ra~, cCuuiHa ru l put. eapunG s[ ( -1 a rG s t e zG .

~5 A. Viscardi, G. Barni , - in L'Italia nell'eu't comunale (HI. Bibliografia).

1 76 "CLERICI VAGANTES" 177NIVERSITATILE

Ia 15 septernbrie (pentru faculta\,ile de teologie 9i de drept canonic); dar acestea l XII -l ea : ;; ii nt reg secolu l a l XlI I- lea96• Aceasta catego ric un iversitara, I aimoasa in



date indican doar ca lectiile puteau sa Inceapa atunci; terrnenul real de Incepere a

cursurilor era 1 octomhrie. De la accasta data pina la Paste dura "semestrul lung";

iar "semestrul scurt", cle la Paste pina la sfirsitul lun ii iun ie, De Craciun ~ide Pa' }t e

erau vacante foarte scurte, dear de citeva zile.

Dar Ee p uteau tine cursuri :;;iin perioada v acantei lungi de vara. tn fond, anul

9co1ar nu compor ta vacante propr iu -zise, ci doar 0 perioada de aproximativ trei

epoca 9i clar delineata, se cornpunea din studenti pribegi - c le ri ci c ag an tc s sau

cagorum scholarium - originari nu numai din Franta, ci :;;i din Anglia, Gormania,

e tc ., care hoinareau dintr-un oras intr-altul, :;;icare si-au luat numeIe de goliarsii" ,

Categoria goliarzilor era compusa din studenti - originari de Ia tara, din orase ,

chiar 9i din Iamilii nobile, - din Iosti studenti care nu si-au terminat studi i lev si

chiar din tineri m a gistri (care voiau sa-:;;i schimhe auditorul, fie pentru a cistiga

un renume, fie pentru a se retrage din fata unui rival redutahil), Studentii goliarzi

colindau orasele de la 0 universitate la alt.a si in cautarea "perlei preticase a 9tiin-

tei", a Iectii lor unui magistru renumit (cum Iusese celebrul Abelard care, oriunde

se deplasa, atragea 0 ma sa de discipoli entuziasti): acest gen de "aventura intelec-

tuala" explica in multe cazuri pribegia acestor c le r ic i o a ga n ie s . Mobilul mult mai

frecvent insa al peregrinarii studentilor goliarzi era de un alt ordin, mult maiprozaic: Iipsurile, saracia, nesiguranta zilei de miine.

Secolul al XII-lea, cu cresterea impetuoasa a populatiei, cu marea dezvolt.are

a comertului, a oraselor, ~i ca urm are, cu inceputul declinului structurilor feudale,

a creat 0 eiervescenta mobilitate sociala, cn contradictii tot mai accentuate, din

cadrul carora aceasta categoric de studenti, lipsiti de mijloace materiale sau pur

~i s implu p rotestat.ari dozorien tati, cau ta sa evadeze. Acest.ia slu t novo iti, san doa r se

multumeso sa traiasca din dilerite expsdiente, cistigindu-si viata ca servitor! ai

colegilor lor mai bogati, ca scamatori in tirguri, cintaret.i sau recit.atori prin hirt uri,

cersind ajutoare de la cei avuti 9i puternici, distrlndu-i cu versur.le lor satirice, umo-

ristioe sau picante, uneori chiar indecente plna la Iimitcle vulgaritatii'". Pe linga

accast.a, ceca ce iidiscredita - 9i pe drept cuvint - in ochii lumii cumsecado era

r ; ; i viata lor dezorrlonata, noptile pierdute prin taverne, hotiile la care se dcdau,

scandalurile, bat ii ile : ; ; i duelurile sflrsind adeseori in mod dramatic. Episoadele de

aceasta natura din viata gen ialului go liar d Fr. Vitlon au trecut in istoria literara

ca tot atitea exemple. - Cum goliarzii se manifestau cu ostentatie ca non-confor-

misti, contestatari, dizidenti, disprctuind ordinea stabilita, atacind vehement in

versuri le lor cu 0 verva de mare crecL asupra ma relui public intreaga ierarhie eclez ia-

shea - de la papa ~> i episcopi ptna la preoti ~i calugsri, - hinelnteles ca i}i-au facut

imcdiat multi dusm ani, care n-au ezitat sii-i eticheteze ca vagabonzi, trinclavi, sar-

lat.ani : ; ; i mascarioi de bllci; intr-un cuvlnt : elemente periculoase pentru societ.ate.

Pe de alta parte, insa, goliarzii pot fi oonsiderati ~i ca reprczentanti ai unei

intelectualitati urbane cu vederi revolutionare - mai exact: revolutioriar-anar-

hice, confuze 9i exclusiv distructive - care refuza :;;i combat structurile vechi

Ieudale, precum : ; ; i cole noi, burgheze. Cu t.oate acestea, goliarzii nu pot fi priviti

ca elemente ale unei determinate clase sociale. Caci, desi ei au fost coi dintli poeti

din Evul Mediu care au scris "poezii de razvra tire" (carmine rebeili) , amhitiile lo r

au fost, in ultima instanta, de natura diferit.a ; : ; ; i , in mice caz, primul lor obiectiv

nu era sa schimbe ordinea sociala, ci sa obtina de la aceasta or dine stabilita exis-

Lect ie intr-o universitate italians. (A se nob l ipsa de in t eres amultor studenti: unii ascultn, dar al tii vcrbes c, s e p li ct ise sc s audorm, .. ). - De pe un pergarnen t din ' 1420 ; Staat.liche Museen,

Berlin

luni ; 0 perioada tnsa in care magi:;;trii putcau, eventual, sa tina lectii, - dar haca-

Iaureatii-asistenti continuau so. t ina "seminarii" cu studentii lor. - Trebuie mcntio-

nat si faptul ca "zilele Iucratoare" nu insemnau si zile de curs efectiv - caci nume-

roase erau cele in care studentii dear asistau Ia disputaiiones, la lecti ile inauguralo

ale hacalaureatilor-asistenti, etc. Incit, intr-un an scolar, numarul zilelor ocupato

in intregime de cursuri, al "zilelOl' lucratoare" complete, nu t.recca de 130-140'

"C:LERICI VAGANTES"06 Rcnumitul istoric Ferd inand Lo t sustine cit, sub teran, goliarzii au continuat s a existe

pln a in sec. XV, - socotinclu-l cu eel mai iluslf'U goliard pe genialul poet F'l 'angois Vil lon.97 Termen a c i: ir ui e timo logi e e sLe con tr overs at a. Dupa unii auto fi , ar dCl 'iY il de la numcle-

]l8rso najului biblic Goliat, Incarnare a diavolului - cum 1l socoteau ~f. Augustin :;;iVenerabilulBeda - ~i pe car8 goharzii, clint r-ul l spi ri t de bl'avada: ;; i de vehemen t nOl l-conformism, de protestcontra orclinei s tabi li te , : ;; i- I revendieau, meLai 'oric, Cil s tl 'amo:; ;. D1.1paalt i autol 'i , cuvlnLul ar fiun derivat dinlalineseul gula (gltlej), eu fOl'mele adjeeUvale gull'ar, golal'l, goliarl (lat. golial'dus)- aV ll ld i nt el esul def {limat or de "mlneacios" , "gaman", "l ing2 -b lide" , " pa razi t" .

9 Dcspre ] lo8zia gol iardic:J ., Yd. infra, capitolul LileralUra.

In acest mec1iu stuc lentese , pcntl 'u care Pari su I e ra "r aiu l p c l)i1mint" - Pan:sills,

paradisills mundi, - 0 cntegorie ele stuclcnti-poeti no-a lasat documentuI poate en!

mal pitoresc ~imai sugestiv, mai indicativ pentru ideile, ohiceiuriIe, moravurile,

s tn l' ea de spi ri t a. unei p8.r~ i a stuclen tim ii pa.riziene d in a doua jumatate a seco Ju lu i

12

17 8 UNIVERSITATILESEMNIFICATIILE, INFLUENTA UNIVERSITAlIl MEDIEVALE 179>

tenta anumite heneficii materials. Ceea ce este confirmat cit se poate de clar gindire, impartiali tatii ~i inte resului studentilor de a beneficia de un lnvatamlnt



tocmai de cazul celor mai Iaimosi goliarzi'", de nivel cit mai ridicat. Studentii erau mai doritori sa studieze declt erau dori-~ori mB:gi~triisa predea". Is~oricii universitatii medievale nu ezita sa-iii mal'tul'iseasea11l1preS~aca, d: multe orr,. ~~e::ara~ul ir:vatamint, scrupulos pregatit ~i eficientIormativ, s-ar Ii datorat activitatii didactice a bacalaureat.ilor-asistenti.

~i ~lte def icie~te se ~bserva in sist~mul de inva~amint universi tar medieval .De pilda: faptul ca nu existau probe sense Ia examene, ~inici un control atent sipermanent pe parcursul duratei anilor de studii, Sau, faptul ca dispuiationes deti-neau un loc p.rea i~ltins in l:ro?rama studentiloI~ 9iin timpul elecare dispuneau pentrua putea studia prm lecturi directe, Sau, 0 deficienta - din punct de vedere etiin-tific cea mai grava: dogmatismul dus Ia ext r em.'

. Rigiditatea dogmatica decurgind din respectul sacrosanct pentru allctores

mipunea ca textele acestora sa se subst ituie obiectului, Caci nu ses tudia . :natura"ci cartile prescrise in programa despre natura; nu se cercetau legile Univ~~'sului citextul lui Ptolemeu; nu studiul direct al omului interesa tnvatamtntul medi~al

ci stu~i~lv C.:l1lonului ~ui A:vic~nna. :r:u observa_tia sau ratiunea oforeaugaranti;autenticitat ii , a adevarului , ci autor itatea nediscutata a acestor a uc to re s - careaveau prioritat e in continuare asupra experientoi di rec te. Ohiectul st iintei nu era"lumea" sau "omul", ci ceea ce acest i auctores au scris dcspr« lume san despre 0111.

In struc tura ment.ala a intelec tua lului Evului Medin, reali tatea 9i experienta l 'a-

mineau - cum sublinia E. Garin - tinute 10. distanta; textul in sino este suliciont.Caci, potrivit acestei f or ma m en ti s, cuvinte1e s int in consonants cu lucrur ile, sintconform~ lor, concord~ cu ele) - sint aproape 0 prelungirc a lucrurilor. Cum varep eta 91Dante: Nom ina sunt consequeniia rerum.

o imagine, I idela pe cit posibi l, a s tudentimii medievale 9iun tablou aJ Ieluluisau de viata, se pot care rezuma la liniile trasate m ai sus? Desi acest tablou a fostschitat pe haza inform atii lor transmise, iniormatii care insist a mult asupra unordate anecdotice, pitoresti si, in fond, de sens negativ. Dar studentul serios 9i diligent?

Acesta nu Iormeaza obiectul cronicii cotidiene. Imaginea lui - ideala, poa te,dar gasindu"~i cu siguranta, macar partial, corespondent in reali tate - 0 gasimsehitat tl in manualeleeducative §iin textele predicatori lor: el "trehuie sa f ie" res-pectuos, ascultator, s trguincios ; f recventeaza eu regulari tate lecti i1e magistri lor- ,acasa mediteaza asupra temelor predate la cursuri, ia parte activa §i cu interes la

disputationes, este preocupat sa-~i ia toate examene1e, doreste sa se inst ruiasca sisa se pregateasca serios pentru viitoarea sa oariera . .. Fapt este ca daca Evul Mediua clat 0 pleiada at i t de stralucita de intelectuali - nume dintre cole mai mari alecultur ii europene - este pentru ca acest ia s-au format intr-o ambianta univers if .arsde nivolul 9t iint if ic eel mai inalt al t i rnpului. Caci in accasta lume animati i de patirn adisputclor inteleetuale f'ermenta 0 imensa dorinta de a se instrui, - 0 adevarata(cum s-a spus) "reIigie a culturii".

SElHNIFICATIILE, INFLUEN'_fA ~I POSTERITATEA ulXIVERSI'l'ATIIMEDIEV ALE

Dar, cu tot acest entuziasm intelectual evident , tentat ia de a plasa inva~amin-

tul univers itar medieval tntr-o perspective idealizatoare se cere a f i evitata. Inst itu-tie tipic medievala, al carei prestigiu a act ionat considerahil asupra vieti i socials,polit ice 9iculturale, 9iale carei elemente de s tructura ~ide conoeptie s -au dovedit -cu modificari le inerente timpurilor noi - viabile pina azi, universit.atea EvuluiMediu n-a fost l ipsi ta de evidente ~iser ioase def iciente.

Una din acestea rezulta din virsta prematura a studentilor f'acultat ii de arte -uneori chiar de numai 14 ani. E adevarat ca, aici , studiile erau considerate un invri-tamint propedeutic obligator pentru a putea urma una din Iacultati le "superioare"-- teologie, drept ~imedicina-'" . Dar imsnsa majori tate a celor care obtineau licentiadocendi in arte nu mai continuau studii le101•

IvIaigrava era l ipsa de r iguroasa select ie a corpului profesoral ~i, ca 0 'consecin-t a, competenta cel puFn discutabila a unora dintre magi: ;;tri. In universit ati!e incar~ cUYlntu1hotarltor ilaveau studentii ( nn i( J cr s it a te s s c hol a ri nm) , catedrele eranmai judicios atribui te decit in n n i( Je rs it at es ma g is tr or wn, datorita maturitatii de

In universitatea medievaJa, nivelul intelectual eel rnai inalt a fost atins de

fil?sofi~ scolastica 9i de .~eol.og~e.Dar cea mai larga difuziune ~i0 influentii practicaevidenta au avut-o s tudiile jur idice. In cele mai multo universi tati med. ievale Iacul-tatea principals era Iacultatea de drept. " c

Di~ ~u~ct de.ved.ere s_ociaJ~ipolitic, ~nul din rezultatelo cele mai importanteale i~va~.~mmtul~: universitar a fost creat ia, sau macar cresterea considerabila aautorita tii, puterii efective 9i valorii 9tiintifice a oamenilor de legi. "Prestigiul sip~terea l?r reprezentau ~?l putin. triumful ratiunii 8,iaJ educatis] asupra capriciului91 a fo~te l brute. Oamenii de legi au moderat sau au reglementat despotismul" _

n.oteaza H..Ra~hd~!l. I~fl~elolta l?r as~~ra intregii Europe s-a tradus prin modifica-r :le ~duse ~nstl~u~l. llorJu1 '1~lCe~1pohtlCe de catre dreptul roman propagat de ei,he dIrect fIe prm mtermedml dreptului ca.nonic.

. I ndeosebi in. sec..XV, in vi~ta universi tati i s-au petrecut schimbi'i ri profunde.Slmptome1e declmulu1 ~in re~htate, sem?e a le unei noi etape in evolut ia spre fo1'-mele moderne a le umal1l smulm Rena9terll - aparusera inca din secolul ante rior

datorita unoI' cauze diferite s,i care au actionat pe mai multe planuri. '. A~tfe~: din~r-o ~ns ti .tut ie c~ c~racter. interna~ional, univers itatea va deveni

o I l1sbtutre natlOnaJa (8,1uneo1'1 chlar reglonala) - cind univers itatea din Prao-a

(~o?data vi~~347), acaparata initial de magis,tri s,istudenti germani, intimpina op~-

zItl.a hotarl~~ a ~lem~n~~~uivetnic ce~,.~iVcinAdecre~ul ~egal din 1409 iiobliga petot~ m~m~r~l .Ul1lV~rslt~yl1sa depuna Jurammt de f1dehtate regelui Boemiej, AltiregI, prmcIP: 8,1mpara~l mteresati sa-9i creeze cadre bine pregatite pentru mecanism~lsta tal (furmzate in pnmul rind de facuItatile de drept) VOl' fonda alte universitati

12 *

99 Astfel: Hugues d'Orleans, supranumit "Primatul", a ajuns un reputat magis tru all icoIi-lor din Paris fliOrleans; al doilea (in ordinea ceIebri tati i) goliard, cunoscut sub pseudonimul de, .ArhipoeLuldin Colonia", a devenit protejatul, favorilul $iadulatorul unui InaIt prelat german.arhiC<1l1celarulmparatului Frederic Barbarossa; Serlon din Wilton s-a aIaturat partidului regi-noi nIatilde a AngIiei, obtinind consistente beneficii, dupa care a intrat in Ordinul cistercienilor;ia r Ganti er de Lill e ~ i-apet recut v ia ta l a cur tea lui Henri c I I P lantagenetul , de la care a t recutIa cea a arhiepiscopului din Reims, terminindu-~i zilele in cal i tate de canonic,

100 La facll lUi~ilede drept ale unor univers it ii ti nu era obligatorie (eel putin in anumitecpoci) obtinerea In preaIabil a licentei in arte. ' ,

101l 'IIaricliscrepante de virsLiise notau mai ales in facultatile "superioare", - nnde adeseoris tuden\i t ineri de 21-23 doani s tateau In aceca~i banca Cll coIegi de 38-[,0 de ani!

18 0 UNIVERSITA TILE 1 8 1ElVIN1FICATIILE, INFLUENTA UNIVERSITATrr MEDIEVALE

nationale. - Spre sfirsitul Evului Mediu, marile universitati VOl' lua parte activa

in conflictele dintre state, af'irmlndu-se ca adevarate forte politice integrate incelor ..mari": tent.atia bunei-stari mat.criale este dublata de amhitia unui prestigiu

C'\Cul_ :_ s au, 1~18car ap ropiat - celu i al aristocratiei. Ambianta sa ideala este cut- tea



s tructuri le s t.atului nat ional'P' '. 1'; ; jncii1.rZl - si, adeseori, pozitia mult-dorita este cea de curtean. Intr-o lume ill

~are S8 i ns tm;reaza acum r ; ; i se consolideaza progresiv relatii sociale noi, :;;i in care

5C stmctureazs dcci un alt til) de yjata culturala, uniYersitaFle VOl' deveni intr-a-n interiorul institutiei universitare, am vazut cum chiar incepind din sec.

XIV corpul profesoral tindea sa devina 0 oligarhie universitara ~i 0 aristocratie

in telectuala ered itar a, Tran sf orma rilo de eserita, insa, s-au petrecut in ohiar metoda

scolastica de inYatamint - ~i indeosebi in urm a crizei insa:;;i prin care a trocutIilosof ia scolastica, In fata problemelo r care ise puneau acum-P", metoda scolast ic ii

raspundea prin interminabile ~i din ce in ce mai putin convingatoare elucubratii

d iscur siv e de log ica Iormala. Mctodele scolastice VOl' fi mai ttrziu, nu num ai com-

hatute intr-un mod academic, ci 9i ironizate, persiflate, parodiate sau ridiculizate

de scrierile unor autori de talia lui Erasm sau Rahelais. Scolastica sclerozata va fi

at.acata de um anisti, - mai intii in universitatile it .a li ene, unde scolasti ca n-aveatradit,ii puternice ca Ia Paris san Oxford, 9i unde traditiile Iiterare clasice s-au

mcntinut., iar incepind din 1424 erau sustinute :;;i d e studiul sistematic al limbii

~ i l it era tur ii grecest i.

Metoda de invatamlnt scolastica devenita 0 anacronica rutina va cauz a -

cum nota S. Stelling-Michaud - "deeadenya universitiitilor franceze ca, aaociatii

corporative, ca centre de invayamint, de cereetare §i de formatio sociala"; 9i

aceasta, in contrast cu "vitalitaLea universitatilor germane, stimulata de disput.ele

f ilosofi ce 17ircl ig ioase , - precum y i eu cea a universitatii din Oxford, care st.abilea

noi puncte Ierme de referinta prin reformele sale practice, limitate, dar de un erect

durabil (ca: numirea Ia catedro a unor titulari permanenti, delimit area precise

a materiilor de inva~amlnt, moderarea conditiilor de acces la gradele universitare,

cresterea ro lu lui pro fesoru lui-tu tore, autonomia 9i importan ta cr escinda a coleg iilo r

universitare". - In It.alia, de asernenea: in contrast cu caracterul aristocratic

al universitatii Iranceze - in care profesorii devin 0 casta lnohisa, ou pretcn tii

de privilegii eredit.are, - numarul catcdrelor 9i al disciplinelor creste, se introduc

mctode 9i programe noi, modul de recrutare al profesorilor este m a i put.in rigid;

si, in general, burghez ia m a nifesta un interes din ce in ce mai mare pentru cultura,

Incepind din a dona jumat.ata a. secolului al X'V-Iea, profilul, structura ~i

funetia universitatii apar schimbate intr-un mod mai evident.

Scopul universitatii nu mai este demult acela de a pregati intelectuali sub

patronajul san in serviciul Bisericii, ci sub patronajul 9i in serviciul principilor ~i

al or a selor. Magistrul universit.ar nu mai cauta nici contactul cu 0 cit mai nume-

roasa m asa studcnteasca, n ici sa-'ll lege neaparat cercet.area :;;tiin ti£ica de invata-

mint. Mcdiul pe care 9i-1 dorcste este acum mai putin aula plina de studenti, cit

grupul restrins de docti, cercul inchis de eruditi recunoscuti: academia. Profesorul

amb itioneaza sa obyina protuirea 9i prietenia, prot.ectia :;;i ajutoare din partea

102 In aceasta ordine de idri, trebuie amintit roIuI de precursor ai unei personalitati emi-

nente: Marsllio da Padova (1275-1 342), doctor in medicin a, profesor a1 Iacultatii de teologie : ; ; irector ai Sorbonei, autor al cclui mai impo rtant studiu de ~tiin~ii po l itica din Evul Medin, inti-tulat Defensor Pads; 0 opera condamnata de Biserica, tntructt autorul, sustinind preten tiilepol itice ale imparatului german Ludovie IV Bavarezul, pleda pentru separarea puter iispiritualede cea temporala, revendicind-o pe aceasta din urrna in Iavoarea trnp iirntului, - af'irmin d auto-nornia cornpleta si ornnipotcnta statului, care i~i reclarn a chiar : ; ; i 0 misiune spirituala.

103 De exemplu : tendinta lui Duns Scotus, sustinuta :;;i d e Occam, de a separa net rati-unea de credinta ; in suf'icienta ratiunii, proclamata de Roger Bacon, clnd aceasta nu era spriji-nita de cvidcntcle experientei ; anti-intelectualismul alimentat de misticismul lui Eckhart siexprimat de Nicolaus Cusanus in Apologia docte i ignoranie , etc.

Mlniaturi t din Hortus dciiciarum a ahadesci Herrade de Landsberg (sey. XI.I), repre-zcn und : i n cen tru , F it osofi a, ded e subtu l e i Soc ra te s !P l aten, iar de jur ~mpr~J1fr -:- subC ll 'cndc _ cele sapt e "a rt e l i be ra le ". L a b_a~a ce rcul ui mar e, l ?,~ tr u poe ti ant .i ci, f J8ca ,redin el fiind inspirat de 0 pas (u 'e [ simbol iz tnd " sp ll 'lt ul raul ui ) . - Ce leh: u.I ma~usc lls

a r es t d i st ru s i n 1870; s -au p ii stl 'a t illS{\ foarte interesantele sale minlaturi

devar centre import.ante de cuJtul'i"i - dar YOI ' p i e r-de 111011011(,11.11 stiintei F i 8.1 invao

FlJ11intului superior. Magistrul va deveni un umanist., - iar umanistul ~A fi prin

18 2 UNIVEHSITATILE



~lefini \io (~i prin ambilie) un intclectual aristocrat. Si - ceca ce pe drept cu vint1 so va putea eventual reprosa: un pro feso r care, an trenat de emanciparea intelec-

tuala ce i-a fost asigurata de noile dircctii, lihere, de gin dire ~i de format iasa de bu z a din t .ine re t. e, va uita cit de rnult

datoreaza illyatiJ.minLul predat de 01 uni-versitatii mcd ievale de odinioar a, Mag istru l

orgolios al epocii mm{,toar'o va Ii un ari-stocrat intelectual - ingrat l

$i totusi: chiar daca multe elemcntea le invi: it amintu lu i nnive rs ita r r rnedieval au

Iost apoi ahandonate, amendate sauinlo-cuite cu altele, incontestabil superioare, bet-zele universitatii moderne au Icst puse inEvul Mcdiu .

Un "corp prof'esoral" const.ituit ~i bu-curindu-se (mai mult san rnai putin) de pri-

vilegii 9i de 0 autonomic; predarca mai

n.ultor rnatcrii de catre cliferi ti profesori

Illtr- un singur loc ~i in cadrul unci singure.. . institutii eu unprofil propriu ; gruparea

stu~lllor. pe Iacultati 9i posihil itatea data studentului de a se dedica, mai mult sau

1 : :~ l put]]: exclu~iv , doar unci directii de studiu, fal'a a se dispersa intr-un super-

Iicial .enclclopedlsm; un curriculu In de studii prevazut pentru 0 pericada definite~leam; faptul cil Ia sfirfiitul acestei perioade studentul va fi supus unor examinari,111urma .c~rora ise va conleri , intr-un anumit cadru ceremonial , un tit lu academic,de p restlg lUfii comportlnd anumite drepturi, - toate acestea i-au Iost transmise~nYil tamintului super ior modern de universit.atea medievala,

F,n\; ilda Colegiului Navarre], const ruit de];Ill;) eel Frurnos (azi, distrus}. - Dupaun dcsen vechi, pastrat In Cabinet des

Estnmpes, Paris

$TI INTA

Preliminaril . • ~t iint.a in Occident pina In sec. X.• Aportul ~i dliuzaren st iintei grecest l §i arabe .•~tiinta in seeolul al XII-lea. Enelclopediile. • Seeolulal XIII-lea. Noul sistem §tiintific~ 0Robert Grosse-teste §i Rogel ' Bacon. • Duns Scotus ~iWilliam Occam.• Cosmologia. • Astronomia §i astrologia. • 1\1e-teorologia §i optiea, • lHccanica §i magnetismul. el\Iatematica. • Geogratla, geologia ~i mlneralogia,• Inceputurl le chimiei , Alchimia. • Blologia, zoologia§i botanica, Alhcrtus ffIagnus. 0 Blologla nmanii. •• ITlcdicina. lUari le epidcmit • Chirurgia. • Spitalele.

Orgauizare §i asistenta medieala. 0 ~tiinte tooretice §l~tiin!e aplicate. • Trci exemple.

40873395 o drimba istoria culturii si civilizatiei 3

Documents