4. CERCETART esuPRA BOLILOR DE NUTRITIELA PASTRAVUL DE CONSUM

MONICA MUNTEANU

I. INTRODUCERE

Una din cele mai importante probleme cu care este confruntatd in prezentomenirea este aceea a asigurdrii sporirii resurselor de proteine necesare inalimentaf ia unei popula{ii in contiriud creqtere.,De aceea.,. c.ultivarea intensivda peEtiloi, in gen6ral, Ei'a pistrivului in special, in conditii de fermi, repre-ziirti pe plan-mondial o problemi de mare interes economic.

In condif ii de crescltorie, tn care alimenlqliq. peq-tito-r se bazeazd ex'clusiv pe hrani artificiald, pdstrdvii sint susceptibili a fi afecta{i de o seriede boli. de naturi diferite,

^tntre care bolile de nutri{ie inregistreazd o frec-

ventd destul de mare.Printre primii autori care semnaleaz6prezenta.unor-boli_la.pe$ti, u.91I9r

etiopatogenie^a fost corelatd cu factori nu{rifionali, a fost.P I e h n (1909t1924) ca"re a descris la pdstrdyul curcubeu degenerescen{a lipoidd hepaticlsi gastroenteritele. Ulterior, aceastd probleml a preocupat o serie de cerce-tat"ori. rezultatele cercetdrilor lor fbrmind baza conturdrii acestui capitolde patologie piscicol i .

In tratatul lui Gh i t t i no (1970), in categoria bolilor determinateprin erori alimentare sint prezentate: degenerescen{a Iipoidd hepatic5, .ga.stro-enteritele, nefrocalcinoza,' bolile carentiale (avitaminoze Ei dezechilibreleminerale), precum ;i unele sindroame denumite de autor ,,boli dietetice com-binate",'in-care se relerd, 1n special, la caren{ele in aminoacizi.

Dintre aceste boli, degelerescen{a lipoidd hepaticd (DLH) este consi-deratd, de cdtre majoritatea-speciali;ti lor, ca cea mai frecventl boald de nu-trifie care afecteazi pdstrdvui curcubeu, apdrind la toate.virstele (dgl.Pr9'feiind puietttl), in cazul hrdnirii artificial6 9i a creqterii lu.i in con-ditii.deupa t..'.. Rpaiilia acestei boli este legat-a de natura.qi intensitatea hrinirii. giplne in prdent'este consideratl ca o formi de tulburare a metabolismului

lrdsimilor ce se manifestd in situafiile administrdrii unei alimentaf ii d.e gali-t-ate proastd, rdu echilibratl (G h i t t i n o, 1970). sau in.condi{ii.de i1to1i-

"ure tu fosfor sau produse ale'descompunerii proteinelor gi grbsimilor (F a k-

t o r o v i c i , 1 9 5 9 ) .In cadrul acestei afec{iuni, apar in principal, perturbdri hepatic-e-carac-

terizate prin depunerea unei substan{e identificate ca ,,ceroid" de catre W o o dsi Y a s'u t a k e (1956) si consideratd ca un amestec de substanfe ce repre-L in tdo l ipo fucs in i in s tah iu p recoce de ox idare_(L i1 l . i e , 1953;P ear se ,lg6l; G tr I t t i n o, 196l). Formarea ,,ceroidu1ui" este explicatd prin in-

41

magazinarea.grdsimilor nesaturate din hranl in ficat qi autooxidarea lor succe-sivd in condifiile ab:enfei sau_ carenfei antioxidanlitbi tc n i t i i n o, t9i0i.. .pg.lin^gd aceastd formd de incdrcare hepaticd cu ,,ceroid,,, F a k t o r o-

y,i,.,i (1959) arita cd la -pdstrivul curcubeu', .r"i.uf ii-nr,,e ae trrana-aitl_rlclala, se acumuleazi in ficat o mare canlitatedg gr5iimi labile, de rezerve,care sint prezente in citoplasma hepatocitelor sub f";;t a;picetuii 9i d;;i;:. Leziuni hcpatice srmilare acelora intilnite in DLH (mai rar ..ceroid.,)all lost semnalate qi in alte boli de nutritie cum ar fi steatoza visierald giavitaminozele (in ipecial B qi E).

_^-_= ll-.9.a ce priveqte diagnosticul bolilor din aceastd categorie, el se ba-zeaza pe examenut clinic, .anatomo-patologic Ei histologic. Au fost utilizategi unele investigafii hematologice care

-au' confirm"at afectarea ;tdriigenerale <le sdndtate a pegtilor tradusi in instalarea unei puternice anemii.

, ,. ,Sub raportul exercitdrii unui control asupra stdrii de imbolnivire prinl-o^l.l de,nulfifie in pdstrdvdrii, interventia pe cilea asigurdrii unei alimentifiirallonale dtn toate punctele de vedere, constituie mefoda cea mai eficient'I.Pe,.llngd aceasta s-i incercat, cu uneie rezultate, aaminiitrarea de factoriil_ti:lj9,l"ti de.tipul vitaminei.E ii-mezoinozitei fn DLH. besigur, in uoliie3lLlllut9;,s.uplimentarea hranei cu factorul deficitar s-a impusle la sine camasura eilcientd de combatere a bolii.

. In ceea ce priveqte incidenla bolilor de nutri{ie in pdstrdvdriile de la1?11..?t 1tal ?les pleg:upelle__privind studierea acestora,'dispunem de datetrt:1i 9f pltine., Astfel, DLH-ul este specificatd printre bolile pistrdvuluiln matenalele destinate in-stluirii personalului din pistrdvhrii (D e 6 ei, lg66_;ll:tT.-tjunile M.E.F.M,C.,.lg?ol. De asemenea, R a d u I i, c u qi cotab.llv/bl o. raporteazd ca o boald frecventd in pdstrdviriile noastre. Prezentalloftt|Stu.nr hepatice (v{:uolizir.i) la coregonus laaaretus a fost interpretaiica u t - f i q r rapo r ta t l de R ddu lescuE i co lab . (1960) .^_,,,, _99l9it i i le^ de, cregtere a . pdstrdvului' curcubeu' la noi, bazatepe hrdnireaarttllclala, nu in toate cazurile cu randamentul scontat, inregistrarea unorpierderi,.uneori importante, in rindul efectivelor piiciioie, au arlus in actu_alltate abordarea studiului bolilor de nutritie in- scopul de a interveni, pecalea combaterii efectelor lor negative, arupi" proauctlvit"tli paiiia"d;iliJr:- . - Astfel, investigaf iile, noastre- Ei-au _ propur identificarea principalelorPii,.1,: nutri{ie care

'aJecteazd pdstrivul'cuicurzu

-ain -"i[uuu 'pestriveiii;urmarlrea lncidenfei tulburlrilor hepatice la pistrivul curcubeu fh conditiile_q:,:l.g^t.t" preconizate.il. prezent; introduceiea carotenilor in hrana pdsird-Yqryt' ln scopul prevenirii gi tratdrii incdrcdrii lipoide a ficatului, urinirindaslgurarea unei stari de sinitate corespunzdtoare'peqtilor.

II. MATERIAL $I METODA

Materialul care a servit ca obiect acestui studiu a fost reprezentat depdstrdvul curclbeu (salmo gaildnui) de diferite vlrste ql oim.'nsiuni;'pr*venind din diferite pdstrdvdiii din l'ara.

Pentru identificarea bolilor de'nutrilie au fost efectuate testdri asupraunor_popula{i i de peEti din pdstrdvir i i le: Cimpu Cetit i i ( iud.Mures). LdnuinaUud.rvrurei), Tarciu ( jud.Neamf), Remefi ( j i rd.Bihoi) $i Citau' i jua.btr i i l .

42

Investiga{iile au fost efectuate fie in momentele cind s-au inregistrat.qorla-iidii;i?;i; afaia acestora Ei au constat din examenul clinic, anatomopatologic,hematologic gi histoPatologic.

InciJen{a tulbuieritoi hepatice (incdrcarea ^lipoidn) a fost urmiritdatit prin testdri utupiu-unoi clfegorii'de pegti, cit 9i exierimental' In acest;;;;;Io.i"ie"niiai in plstrdvdrTa Remefi irn gxpeqiment cu,gyieJ Po 9i,f1cre3cut cu aliitentatie diferitl (hrand umedd gi hrand granulati)' in cond.llllA;;;; deosebite (apa de riu Ei imestec de apl de riu cu aPq dq itygt)' 4 t-ott

"i""i*f-"-r*.n,it'clinic Ai

'examinarea anatomopatologicd Ei histologici a

f icatului.- i; scopul protejdrii func{iei hepatice gi al reducerii.incdrcirii. lipoide

a ficatului ^s-a 'testlf

experimental'efectui administrdrii carotenilor (sub

iott"?a. "roi.ou

zxiin hrana reproducrtorilor qi a puietului P, ln.pdstrdvdriaRemeti. Rezultatele au fost urmdrite pebaza examenului cllnlc Ql nematologlcoentrd aprecierea stdrii generale Ei pe baz-a examindrii anatomopatologlce5i'tl.I"fJeice u-ii.utului

"pentru aireiierea incdrcdrii grase hepatice.'

PenIru verificarea incdrcdrii lipoide hepatice, in experimentul cu ca-roteni

"Ji".t efectuate examiniri hiitochimici de c[tre cerCetitoarea Victoria

ilffi'h;l;C"nttut de cercetiri biologice Cluj. Datele utilizate in lucrareal. i"te pi"uin ain lucrarea elaboratd f"n cadrui subcontractului de cercetarerealizat.

I I I . REZULTATE $I DISCUTII

. BOLI DE NUTRITIE IDENTIFICATE

Degenerescenla lipoida hep1tigl * in lorma sa acut[ de manifestare,cu simpt'omatoloeii ciilicd completd, cu modificdri anatomapatologice cla-ii..,- i6t.t*inind" o mortalitate iidicatd (peste 79"6L a fost diagnosticati la

oboufuiiu de pdstrlv .ut"ul"u Po din peitrevdria iarciu (Neamt)..in 1975'b;;ilJ:;;;tit.frt in-ianuarie Ei s-a d^eclangat ca urmare a unei alimenta{iideficitare cantitativ qi calitativ.

In forma sa laientl, manifestindu-se numai prin modificlri hepatice

anatomlpatotogi"" ;i ttitt,jtogice,- a fost inregistratd-la exemplarelecele mai

[i* a.ri'"ftat!de ia.iie" "ir.u'U.u P' in riai 1975 la.Cimpu Cet5fii, e'o-

i l i.d;; fond de st6atozi visceralS. Aceeagi manifestare latenti, Iara simpto-

ii^iJr,iJi. "iinia;ia;nt4 qi fte a prodube mortalitdti, s-a inregistrat qi Ia

populaiia de reproducdtori din Reme{i in martie 1976'steatoza visceral[ - manifestatd prin depozite abuldgnte de grisimi

qi tn"di.ui"-grasa tt"puliga, faia simptoniatologib clinicd Ei fdrb a determinainoiiulifeti, ifost *iJ*iiita la popirlalia P,.din pdstrdvdriile Cimpu Cetdfiigi Ldpugn'a, mai ales la categoria I de dezvoltare''

lntoxicatiile alimentare .- reprezintd o manifestare patologicd :. t_:

include in cadrul bolilor de nutrilie Ei se raporteazd_pentru prima o^ara 13,nolln tari. Tulburlri consecutive unor intoxica{ii alimentare s-au lnreglstra.ri; d;;;

";;;;i'd;-mtiialita{i, evoluind la pistrdvul de crescdtorie in doui

olstrdvdrii - nu*.{i si-Aitdu. In ambele cazuri agentul patogen toxic a,fostint-aur in organisniul'pegtilor odatd cu hrana, fiind reprezentat de produqtt

de alterare a hranei granulate (Remefil gi de aflatoxina conlinutd in drojcliafurajerd (Gilau).In.cadrul.pdstrdvir iei Gil iu,- in septembrie 1976, s-a declansat brusco mortalitate ridicatd la populafia de puie{i po, mortaliiate caie

"il.ii"i .:"extins progresiv Ei la alte virste, inclirsiv'ra ieproducdtoii.

La examenul clinic se inregislreaz.a o- star'e de agita{ie a peltilor, carese mentin la suprafa{a apei.popuhnd bazinele in zona djevacuare. Ihtre exem_plare aglrare se puteau nota qi exemplare adinamice sau in agonie, la uneleexemplare - prolaps anal.Examenul anatomopatologic pune in evidenfd fenomene congestivela nivelul tuturor organelor interne, de intensitate inai *ri.'i,

"i"!i;ft;;:trt*i. qt intestinului gros. In stomac Ei intestin .. sii.r. d.pozite anunaenlede f ibrind.

Examenul histopatoloelc efectuat de cdtre specialiqti de la Facultateade medicin[ veterinaii din-Cluj, confirmi pt.r"niu-f"nt'menetor conpestive.iar examenul toxicologic pune iri eviden{a acliunea'toxi.a ,-ir"iai"i 'i;;;il:

in care se identifici p.rezenfa aflatoxinei (tbt tn cadrul u.ur"ilii-i*iiriiTijlun caz similar de intoxicalie arimentard s-a. inr.ei.dufl; ;6;"rrt*P, gi reproducitori in pdstrdvd{a_'Remefi, in iunie rglo ?upa o uiiri"ntdi"exclusivd cu hrani granulatd. Debutur,'4p.gpsr..nq",

" i"rt a".tri-a;L;;r;;

nf:l:rlll^.p..t^Tti"- crestere .a ratei mbrialtafii.- E ;";*"nur,nuto*ofultologlc electuat la exemplarele.aduse-pentru control s-au inregistrat innegiiieategumentelor, paloare branhiald, splenomegalie, hepalomigalie cu ficat deculoare galbeni si foarte friabil,'fenomene iong6stive la niirelul intestinuluigros.

Determindrile de laborator, efectuate tot la Facultatea de medicindveterinard din cluj,. au evidenfiat un conlinut foarte-iiaGt a. amonia" iiun nlvel mare al acrditatii grdsimilor in hrana granulath administratr.In ambele cazuri s-a iitervenit sistint-iiid;l;;;;i;;ie as ore. dunlcare s-a trecut la re.alimentarea treptatr cu o hrand form'uta ain, 6ti; ii;;

iiirqt]:"e. p:"^Tt:ld-de vitd, B0%'bfinzit proaspdti ae vaci, S% ii"iai" j;l rere. Acest amesteca fost administrat t imp-de l '0 zi le, dupi care s_a trecuttreptat la inlocuirea brinzei de vaci cu fhind ae ,""uie.

-"-

, ,.,"B3rpunsul dupi instituirea acestui tratament a iosi evident. Rata mor-talrtallr s-a redus loart-e mult, menfinindu-se la valori foarte scdzute doarIncazul intoxicaf iei cu aflatoxini incd vreo 20 dezile.

" ;xi?lffi.:1'.%1SU10J 50T*ft." 'o.^-^ Inu:rliga{iile au fost efectuate in pdstraviria Remeti, in anii l97b sil9/ti' avind ca obiectiv urmdrirea instalS-rii tulburdrilor hepatice gi .or.frt"iacestora cu factorul.alimentar ;i condiliile de mediu. n"riitut.t" sebazeazipe. datele- examenului_anatomopito.logic.!i histologic ai ii.aturui gi coniirm;leprin eviden{ierea citochimicd

-a lipideltir hepatiEe.

Examenul anatomopatorogic'evidenllaia modificdri macroscopice he-patice concretizate in modificaiea volumului, paloarea -

gi "utour.u !uin.ne,un grad mirit de friabilitate, atit l-a reproducitoii

"tt liju puiet prl Aceslemodificdri au fost inregistrate primrvari .u o ii..u*ia'aJobz, ain'caiuriieexaminate la reproducdlori gi cie B0% la puiet-

44

In cadrul loturilor experimentale, la puiefii Pr, datele examenului ana-tomopatologic, conform tabelului l, denotd o mare variabilitate, ceea ce leface greu de corelat cu efectul determinant al factorilor luafi in considerare.Se poate totuEi remarca un procent mai ridicat de exemplare, care prezinlaxmodificdri hepatice macroscopice la pegtii din lotul ce a fost alimentat exclu-siv cu hrani granulatd, atlt in varianta apd de riu, cit gi in aceea cu apd inamestec.

Tabelul I

Frecvenfa moditicirilor hepatice macroscopice in experimentul cu puiet Pr

Luna

April ie

MaiIunieAugust

Septembrie

- lot start - 300/o40

863850

20

400

100

in experimentul organizat cu puiet Ps, de la ecloziune qi-p-in[ la virstade aproxiniativ 5 luni, nu s-au evidentiat- nici un fel de modificiri macro-scop ice.

Examinarea histologicl hepaticS, deEi nu a putut fi efectuatd la toateexemplarele sacrificate, a pus in'eviden{i aftt la reproducdtori, cit 9i la puietull, mbdificeri patologice

-evidente. Astfel, la majoritatea examindrilor efec-

triate pe ficat'de aspect normal, imaginea histologici se_prezenta normald(fig.l). Uneori insi, atit la ficatul de aspect normal, ctt 9i la li:u-ttt!care pre-zeita' o oarecare tenti galbend a culorii-li mai ales era de o friabilitate cres-iuie, ttiitotogic . uu cdisiatat dispari!ia'pigmentului siderofil, ldrgirea spa-fiilor sinusale Ei grade diferite de vacuoli^zare a hepatocitelor; structutairarenchimului irep-atic se pdstreazi (fig.2). In stadiile mai avansate vacuoli-:2area hepatociteldr se acc6ntueazd, iruileiele celulelor hepatice sint impinsela perifeiia celulei, frecvent aplrind deformate (tig.g). in.cazurile in caremodificerile anatomopatologice hepatice au lost foarte evidente, imagineahistologicd a evidentiit o pirternici bulversare a structurii hepaticel cu.aP?.rifia unor zone in care predomind acumulirile de substan{d omogend (probabil,,ceroidul"), gepatocite mai mult sau rnai putin normale observindu-se fiein grupuri de 4-6 celule sau izolate (fig.4).

Din analiza preparatelor histologice efectuate s-a constatat cd aspecte.corespunzitoare imaginii din ligura 4 s-au lntilnit numai in sectiunile deficat'provenit de la-reproducdt6ri, primdvara, tn perioada de reproducere.

Modificlri histopatologice hepatice de grade mai reduse (fig.2 qi 3) s-auintilnit insi si la puieiul P,;tn seciiuni de ficat recoltat in aprilie. Ca urmare,s-a presupus ie inbdrcarea c:u lipidea ficatului se produce.incd de la virsta Po.Invi:stiga'liile citochimice efectuate la aceastd qategoliq de r'rirsti a pestrd.vu-lui curiudeu au aritat ci pini la 5 luni, ln licatul puietului Po, nu se eviden-

de la Remefi 1975 (o/o)

45

Fig. t - Aspect histolo*t. ffr3:lJl"li:r,rr"r

pistrivului curcubeu

Fig. 2 - Spatii sinusale dilatate,

fr.. \

vacuolizare finl a hepatocitelor

Fig. 3 - Stadiu avansat de acumulare a substanfelor lipoide in ficat

Fig. 4 - Bulversarea structurii parenchimului hepatic (acumulare de ,,ceroid")

{iazr incdrcare cu lipide (Victoria Rusu, 1976). Se contureazr astfel faptulci tulhurdrile metabolice care conduc la incdrcarea cu lipide a ficatului suivinin intervalul cuprins intre 4-5 luni gi I an, la puietul'de o vard.

unele dintre observafii fac sd se presupund-cd in declangarea tulburd-rilor metabolice.rdspunzdtoare de acumular_ea-lipidelor fn ficat,'un rol - po-sibil determinant - revine proteinelor. Astfel, lncdrcarea cu lipide debuteaid,se pare, in prima iarnd de via{d cind pegtii nu mai primesc hrand decit laintervale. mari, neregu.late gi produce piofunde alteriri'ale structurii hepaticela reproducdtori primdl'ara, cind are loc reproducerea si pestii nu mai sinthr5nifi (aprox. 2-3 siptdmini inainte de- recoltarea prodriEilor gonadici).

C. EFECTELE ADMINISTRARII CAROTENILORIN HRANA PASTRAVULUI CURCUBEU

$Y,?11#NCTrEr HEPATTCE sr A srARrr

Este cunoscut faptul ci in mediul sdu. natural pdstrivul se hrlnegte cudiferite organisme animale acvatice, organisme care au un confinut fogatin substanfe carotenoide. De asemenea, !e cunoaqte ci ln condifii de cresie-torie hrana administrati (degeuri de abator in prin'cipal) are un con!inut foarteredus de caroteni. ca urmare, ?$a cum aratr Matilda iitariu gi coiab. (lg7b),icrele provenite de la pdstrdvul de crescdtorie au un con{inut'redus dti car<j-teni.

La administrarea carotenilor in hrana pdstrdvului, urmdrind sd inter-ve1_rim la nivelul proceselor metabolice, pentfu a reduce incdrcarea cu lipidea ficatului, pe lingd cele aritate mai sus-am avut in vedere gi faptul cd iub-stan{elor carotenoide li se atribuie o participare in procesele oxido-reducd-toare (Mi cu l in q i a l . 1975) . or , aga cum arat i ch i t t ino ( rg70) inpatogenia DLH-ului formarea ,,ceroidului" este pusd pe seama autooxiddriigrdsimilor nesaturate inmagazinate din hrand. De asemenea, avind in vedererezultatele care arati cd substan{ele carotenoide formeazd complexe atit cul ipidele (J i t a r i u Ei al.1976), cit qi cu proteinele (c hee sm an gi a1.,1967),am apreciat cd putem interveni in metabolismul ambelor acestor substan{epe care Ie considerim implicate in,geneza tulburdrilor hepatice de naturdnutri t ionald.

Alegerea morcovului ca sursd de substanle carotenoide pentru pegti s-abazat gi pe rezultatele diferifilor cercetitori care, administrindu-l la pdstrdvi(10% gi peste) au obfinut unele imbundtdfiri ale calitatii icrelor, ale fertili-zdrii gi ale cregterii rezistenfei icrelor in embriogenezd la diferiti factori demediu nefavorabil.

Un prim test am efectuat tn 1975 clnd am administrat morcov 20/o laun lot de puiet Po alcdtuit din exemplare care'prezentau simptomatologiesuspectd pentru DLH. PeEtii aveau tegumentul de culoare foarte fnchisi,erau adinamlci, fdri apetit evgluind spre exitus. La numai 6-8 zile de ad-ministrare a morcovului in hrani pegtii au tnceput sd-Ei revind la culoare, s-arestabilit apetitu'1, au devenit mai vioi, mortalitatea s-a sistat. Dupi 2 sdp-tdmini nu se mai dmsebeau de cei normali.

48

Datele experienfelor privind efectul administri.rllcurcubeu, cu inctrrcare

morcovulul ln hraniIipoldtr hepatictr

Tabelul 2

asupra pistrivulul

Frecventamodif lcdrilor

hepaticeCategorla de pe$ti Hrana administrattr

Reproducdtori

Puiet P1

Durataadmintstrtrrii

zile

Numirulde probeanal izate

Administrarea morcovu,lui 2% in hran[, la un lot de reproducitori, cuaprox. 3 sdptdmini lnainte de reproducere, a dus la obfinerea unor deosebirievidente faia ae pe$tii care au fost hrdnifi obiqnuit.

Astfel, exemplarele din lotul care a primit. morcov erau mai vioaiesi foarte rar au fost observate unele cu teguniente de culoare inchisd. La exa'inenul anatomopatologic, electuat la cite 5 exemplare^din Jiecare !ot, s-auionilutut paloar'e bran[iaid Ei modificdri hepatice- la 20% din cazuri- (lo-tul

"u ,oi.ori) fali de 60% din'cazurile examinite din lotul hrdnit normal. His-

tochimic, fncdrcarea cu lipide tn ficat a fost notatd numai la ul singur exem-olar (din 4 examinate). din lotul care a primit morcov 9i la cele 5 exemplareixaminate din lotul ce a fost hrdnit obignuit (R u s u' 1976).

Administrarea morcovului in hrana reproducetorilor-a exercitat o influ'ente iavoraUild qi asupra icrelor care au irezentat o coloratie mai intensd,au'fost mai uniforme ca dimensiuni qi au inregistrat un grad mal mare oefertilizare, comparativ cu icrele oblintite de la reproducritori hrdnifi obiqnuit'

Un experiment, vizlnd inducerea unor efecte lavorabile as-gpJa functieihepatice piii administrarea carotenilor, a fost tealizat cu peqti Pt.din Re-m6ti, carb au suferit o intoxicatie alimentard cu produse toxice din hranagranulate administratd.

In i t i a l , l ape r t i i i n tox i ca l i a fos t i n reg i s t ra tdos ta redeanemie ,hep .a -tomeeuii;a11 ticit he culoare galbend Ei foaite friabil, -uneori.splenomegalie.Ui.to-Gi", in ficat au fost puse in evldentq grade diferite de inclrcare culipide, Tar'la un exemplar chiar acumuldri de ,,ceroid" 9i bulversarea struc-tririi parenhimatoase a organului.

bin aceastd populafie au fost separate doud loturi, hrdnite in conti-nuare exclusiv cu trlraha uinedd, peqtii dintr-un lot primind ztlnic2o/o morcov.

Duod aproximativ o lund si jumftate de tratament, pegtii din -lotulhrdnit cd adabs de morcov au pre2enlat o stare mult lmbunatelite fafd de csihrdniti obiEnuit. Astfel, deqi se mentine incd un oarecare grad de anemre' laexaminut inatomopatolbgic nu se nbteazd nici un exemplar cu modificiri

degeu abator * 2o/o morcw

deqeu abator Ei granule

degeu abator $i granule*2oA morna

49

i?:tg:ifl:9, in_timq ce la pegtii din.totul h-rdnit obiqnuit T5o/o din exempla-rele anallzate prezentau hepatomegalie cu ficat de culoare galbenl. piiat.

Dacd in momentul instaldrii eiperimentulu i, la majoritatEa .*"rbl'ri.foiera. prezenti.o inliltrafie masivd cu-gqanulatii sudanofile (intra gi;i;;;;il:l3t)'. lu. sfirgitul acestui experiment i-a conitatat o reducere a ihcdrcdrii cuIlprde, la ambele loturi, dar de intensitate mai mare la lotul care a orimitmorcov' unde se evidenf ia numai o find granula{ie intracelular5 (R u. u. igt-6i:

Datel-e,prezentate mai demonstreizit faptirl ci, un adaos i; tt" ;;r;;;ln hrana pdstravului curcubeu a exercitat o influenfd favorabild asupra stdriigenerale a peEtilor de diferite virste (puiet po gi pi gi reprod".ttdii-;;;manifestau tulburdri patologice.

Inducerea acestui efect favorabil poate fi pus6, cu mare probabili-tate, pe. se?mL rest-abilirii funcfiei hepatice'perturbale .u uimut" a incdrcdriicu s-ubstanfe lipoide, incdrcare'care conduce la afectarea structurii ii-i;ilii:onalitdtii acesiui organ.

. De o importanfd deosebitd apreciem a fi datele noastre care. pentruprlma oara ln literatura de specialitate, aduc in discufie efectul exircitatprin .administrarea morcovului lcarotenilor) in hrand u.up'iu metabolismuluihepatic, efect concretizat in reducerea incdrcrrii iipolae'

-t epatice.

QPi. rezultatele noastre stnt concludente in c6ea ce pr'ivegte reducereaacumuldrilor de substanfe lipoide din ficat prin aaministr'areu' rnor.ouul,li,f*i^ :iLf.-.t-T- daci aciste efecte sint determinaie-deluustantei" *r":::T:-19,.- clnltnu.te in morcov. De asemenea, se impun investigatii ii ceea cellly^u$t: mecanismul. gi cdile prin-care substantele caroten6ide realiieaiiacest etect $l de aici precizarea rolului lor fiziologic in organismul pegtilorqi al animalelor in general.

IV. CONCLUZII

Rezultatele cercetirilor efectuateurmitoarele concluzii:

in cadrul acestui studiu ne permit

l. Dintre bolile de nutritie cunoscute, in pistrivdriile controlate denoi am intilnit:. :-- Degenerescenfa -lipoidi hepatici, evoluind mai rar in forma sa acutigi mai frecvent in cea lafenti. crbnicd.

- steatoza viscerald, asociatd de obicei cu afectarea hepaticd.-^.^,:_Il!oTig.!iif.. alimentare, fpdrind ca o manifestare-ce s'e impune inpatologla pastravului de crescdtorie la noi, producind pierderi uneoii consi-derabile.

2. Din investigarea incidenfei tulburdrilor hepatice (incdrcarea lioo_idi), le diferite categorii de virstd i px.tiavuiui;rr;;il;,; i;ilil;u;;!a.:u,?rT-11,uq1.$t^se. manifestd inainte de virsta de un an, dar dupd aceea derl-b runl, deci ln iarna primului an de viatd.,^ ^_-?, Presupunem c5,.-in.declangarea tulburdrilor hepatice, care conducla acumularea substanfelor lipoide, un rol semnificativ- revine proteinelor.

4. Administrarea morcov-ului (carotenilor) in hrana pestiloi de diferitevirste, car.e. prezentau manifestdri'patologice' determinat'e-in principal decauze nutritive, a produs efecte favofabile,lestabilindu-le stareai; ;#tf"t".Administrat la reproducitori a indus Ei calitafi superioare icrelor.

50

5. Administrarea morcovului (20/o) a exercitat un efect favorabil deo'sebit asupra metabolismului hepatic determinind reducerea acumulSrilorde substahfe lipoide din ficat.

Se impun, in continuare, investiga{ii pentru. a preciza dacd efecteleinduse de niorcov asupra incdrcdrii cu lipide-a ficatului sint determinate decdtre substanfele caroienoide confinute in e! 9i d9 asemenea' . pentru q cgn-iribui la elucidarea mecanismelor' 9i cdilor de'ac{iune ale acestor substanfe.

2.

3.

4 .

, BIBLIOGRAFIE

l . Cheesman, D. F. g i co lab. -Carotenoprote inele la never tebrate. Bio l . Reviews,42,132, 1967.

D e c e i, P. - lndrumitorul crescdtorului de salmonide. Editura Agrosilvicd, Bucuregti1966.

Fak to rov i c i , K . A . -Cu p r i v i r e l a t u l bu ra rea me tabo l i smu lu i g r i s im i l o r i nficatul piitr ivului curcubeu (Salmo iridzus) hrinit cu hrand artif iciali. Tr. Sov.Iht io l . 'Komiss i , AN SSSR, nr ' 9 ' 1959.

Faktorovi c i , K. A. -D6g6nerescence c6ro ide h€pat ique de- l -a t ru i tearc-en-c ie l" uipuitrc,iturites de cettJmaladie dans le-s pisciiultuies au U.R.S.S. Bull. Off.int. Epiz., 65 (7-8), 1085-1095' 1966.

G hi t t i no, P. -Pisc ico l turael t t iopato logia, vo l .2, Ed. Riv is ta d iZootecnia.1970.

J i t a r i u, M. Ei al. - Lipido-carotenoid metabolisminSalmo gairdnzri_duting embryo-giiresis.'Rev. Rourn. Biol. Anim., t ' 20, nr. 4' 269-274, 1975'

L a r s e n, N.H. gi colab. - Modification of the Microhematocrit Technique with TroutEilood. Tians. Amer. Fish Soc. vol.90, nr.2, 139-142' 196l'

Mikul in , A. E. g i co lab. -Despresemni f icaf ia funcf ionalda c^arotenoiz i lor in dez-uoiir.e" embrioniri a pegtiior osogi. Vofr. Ihtiol ', 15, 5,833-843,1975'

P I e h n, M. - Praktikum der Fischkrankheiten. (Niigele, Stuttgart), 1924'

R d d u I es cu, I. gi colab. - Degenerareagrasiaficatului, boalddecarenfd lacoreg^on' (c:orri6"ii'[asiii* marairwides Po'tiakov), Buletinul I'C'P'P', nr' 4' 60-63'1960.

l l . R n d u I es cu, I . 9 i co lab. -Sclerozd g i , in f i l t ra f ie gtasd a f icatu lu i F-calcan (sco-phthathus niioticis Pall) Buletinirt I.C'p'p', ir' 4, 103-104' 1964'

12 . R idu lescu , I . 9 i co lab . -Bo l i l e peg t i l o r - Ed i t u ra ce res , Bucu re * i , 1976 ,

13. R u s u, V. - Aspecte citoenzimologice in ficatul pistrdvului de consum. Manuscris,1975.

14. W a r r e n, A. - Textbook of Comparative Histology. New York Oxford UniversityPress, 1959.

15. w o o d, E. M. g i co lab. - cero id in f ish. Am. Journ. Pat . , XXXII , 3 , 391-603' 1956

INVESTIGATIONS CONCERNING DIETARY DISEASESOF RAINBOW TROUT

Summarg

The paper presents the results of the investigations carried o-ut-in- the years 1975-1976concerning thi iOentification of dipluty diseases envolving in the fish larms ol Romanla' tneiniiO"ri""'"i liver perturLatii"t tittt ti," rainbow trout an'd,.particularly, some effects favou-irUl"-to ttr" liver'function taiitur6ea by overloading with lipoid subsfances) acquired byadministrating carotenoid pigments in the diet-

5.b .

,,

8 .

9 .10.

51

.. . . In the investigate.d fish farms there have been identified the following dietary diseases:lipoid degeneration of-the liver frequently chronical and rarely acute; s-teatosi-viscerale;food.-poisonings. Fgr food poisonings clinical symptomatology and anatomopathologicaimanifestation have been reported and sanitary dieletic treatmenf was prescribed the admlnis-tration of which led to the recovering of thi: affected samples.

As to perturbations incidence in the liver of the fish farm'rainbow trout the researchpointed out that fry lipoid overloading of various degrees reaching verv advanced formstook place between the age of four - Iive months an-d one year.

.The.experiments. made.by administr4ti4g 2 per cent. carrot (as carotenoid pisource) in the diet of the rainbow trout of diffeient-ages, wich presented various die

.Ine.exPerlmen6. maoe.Dy admlnlstratllg 2 per cent carrot (as carotenoid pigmentssource) in the diet of the rainbow trout of diffeient-ages, wich presented various die;ees oflipoid s-tlbstance overloading showe_d favourable effects induced-upon the hepatic frinction.These effects were materialized in the decrease of lipoid overloading of the liver and restora-l l ltsse ellecls were matelrallzeq ln Ine gecrease OI llpolO Ovefloaolng OI the ltvef and festofa-tion of- hepatic structure which consequently led tci a better healtE condition ol the iish, alower death rate as well as a hipher oualitv of eses in case of curinE the renrodrrcloripsleath rate as well as a higher quality of eggs in case of curing the reproductories.

These preliminary resultsin modifying thelipoid accumulation in liver by admir, . lhese prel iminary resultsin modifying the l ipoid accumulation in l iver by administra-ting,carro.t make necessary further. investigation.with the view of appointing'if the aboveabovementioned effects have been indeed by thi carotenoid pigments conta'ined in"carrot and ofdefining more aciurately. the physiokigical part played bf carotenoid pigments in ttre iistranq olner anrmals organlsms.,. As to perturbations incidence in the liver of rainbow trout bred in the fish farms,the researc-hs polnt.ed out,lhat the-fry lipoid-overloading of-various degrees reached veryadvanced forms between the age of fbur- - f ive monthd and o4e year.