Utilizarea minereurilor,apelor de mina,iazuri sterile cu Mn,Fe,Cu,Zn si Ca,Mg plus S

ca fertilizanti,nutrienti si suplimente alimentare : baza legala UE

Noi vedem acestea : Planta vede acestea :

Cum sa utilizam resursele si locatiile specifice pentru o producia vegetal i animal

durabil si obtinerea de produse de nalt calitate?

Elemente toxice: As, Pb, Cd, Fe, Cu, Zn Micronutrienti : Cu,Zn,Fe,B,Mn

Temele propuse vizeaza :

Valorificarea materiilor prime din Bazinul Dornelor si limitarea de in-put-uri (intrari) inutile care

afecteaza bilantul nutritional si echilibrarea mineritului agricol prin out-put-uri (iesiri)de

microleemente si macroelemente,abordare problematici la nivel de ecosistem si nu de ferma

1.= Ecologizarea Bazinului Dornelor,dupa sistarea intregului minerit feros si neferos,

utilizand tehnologii neconventionale si nepoluante si reintegrand in circuitul economic

deseurile si sterilele poluante

2.= Iazurile de steril,dupa inchiderea activitatilor miniere,revin comunitatilor locale :

primarii si peroane fizice.Solutiile propuse ofera certe oportunitati economice si de afaceri.

Ca materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume importante la

recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de suprafata,de praf

si in stabilizarea suprafetelor active.

3.=Apele de mina sunt o resursa greu de epuizat.Pot fi la fel de utile precum apele

minerale.Ca materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume

importante la recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de

suprafata.

3.=Solutiile propuse vizeaza o dezvoltare durabila a unor activitati ecologice (agricultura,

zootehnie,turism) prin transformarea desurilor in materii prime de viitor.

a.= refacerea pajistilor (cresterea gradului de sanatate a plantei si neutilizarea de pesticide,

cresterea procentului de proteine si de fibre,crearea conditiilor de dezvoltare pentru

bacterii propionice pe soluri cu roca de minereuri de fier si mangan asemanatoare cu zona

muntilor Jura (Elvetia si Franta-Savoie)

b.= imbunatatirea calitatii laptelui si in special in bacterii propionice pentru branza

schwitzer,CLA.grasimi nesaturate,omega 3 si 6,acizi nucleici cu catena scurta,

diminuarea celulelor somantice

c.= obtinerea de PDO (AOC,TGi si CCS pentru produsele zonei (lapte,branza,carna)

4.= Temele propuse solicita stabilizarea fortei de munca si calificarea sa la un nivel

superior si divers.

5.= Prin abordarea sistematica a temelor propuse se obtine si interzicerea practicilor actuale-total

incorecte- de a recupera doar cuprul si metalele pretioase iar pirita aruncand-se ca deseu (din 40 t

minereu 39 sunt stocate ca deseu in cariera inchisa de mangan,existand riscul producerii de acid

sulfuric si poluarea grava a intregii regiuni).Pirita trebuie recuperata si folosita ca materie

prima.Sterilele se reduc astfel in proportie de 80%!.Problema de la Iazul Geamana-Rosia Poienii

se poate repeta curand si la noi,mai ales ca pirita flotata a fost depusa la partea superioara a

iazurilor de steril (avand greutatea specifica de 2 ori mai mare decat sterilul uzual,aflat la baza).

Deciziile neinspirate , in contextul politic actual au inlocuit deciziile tehnice, rationale : nu ai

voie sa smantanestidupa cupru si sa arunci pirita (din ea se face acid sulfuric si oxizi de

fier).Peste tot este interzis.In Mexic-proiect Boleo-se prelucreaza minereul de cupru doar in

amestec cu minereul de mangan;din 2012,pe tehnologie canadiana !

6.=Prin recuperarea prin procedee neconventionale si nepoluante a microelementelor din apele

de mina se interzice si practica actuala absurda de a le ingloba intr-un namol (dupa neutralizare

cu lapte de var) si stocarea sa intr-o cariera la cca.100 km (cu alte cheltuieli de supraveghere).Ca

namol nu se va stabiliza sub forma de halda.

Practic aceste resurse sunt privite ca deseuri.Mai mult, vor fi ale nimanui prin restrangerea

activitatii Conversmin.Mentalitatea este ca natura se va proteja singura.

Baza de materii prime este din Bazinul Dornelor ;

I.= Minereuri din cariere

1.= minereuri de mangan (Iacobeni,Carlibaba,Ciocanesti,Sarul Dornei,Panaci) : Mn,Fe

Resurse : 4-5.000.000 tone

2.= minereuri neferoase (Fundu Moldovei,Puiu-Suharzel) : Cu,Zn,Fe,S,Au,Ag

Resurse : 3-400.000 tone

3.= minereuri dolomitice (Pojorata,Ciocanesti,Iaconeni,Sarul Dornei) : Ca,Mg

Resurse : 5-6.000.000 tone

II.= Ape de mina

1.= mina inchisa de neferos Iacobeni(Mestecanis) : Cu,Zn,Fe,Mn;Debit : 6 l/s

III.= Iazuri de steril

1.= Iaz steril mangan Iacobeni (Valea Hajului).Cantitatea estimata :1.000.000 tone

Iazul de steril Iacobeni: SiO2 = 78,58 %, Fe2O3 = 16,6 %, MnO = 13,74 % ; cuart (SiO2), pirita (FeS), gips

Ca(SO4).2H2O, riebeckit Na2Fe3Fe2[Si4O11]2(OH,F).

Iazul de decantare Iacobeni este valorificabil pentru:minerale silicioase (78,58 % SiO2), minerale feroase (16,6 %

Fe2O3), oxid de mangan (13,74% MnO), adaosuri la materiale de construcie.

2.= Iaz steril neferos Fundu Moldovei (Dealu Negru,Paraul Cailor). Cantitatea estimata :

5.000.000 tone

Iazul de steril Valea Tarnicioara - Tarnita: SiO2 = 45,08 %, Fe2O3 = 47,74 %, Au; cuart (SiO2), pirita (FeS),

clinochlor (MgFe)10Al2[(Al,Si)8O20](OH), halloysit Al4[Si4O10](OH)8.H2O.

Iazul de decantare Valea Tarnicioara, Tarnita este valorificabil pentru: minerale silicioase (45,08 % SiO2), minerale

feroase (47,74 % Fe2O3 sub form de pirit), metale preioase (aur 0,37 g/t, argint 4,08 g/t), adaosuri la materiale de

construcie.

Prin reciclare, sterilele minerale de iaz pot avea si diverse utilizari:

in terasamente (umpluturi), fundatii, sistematizari, diguri,

ca agregate minerale la umiditatea optima de compactare,

la fabricarea caramizilor de constructie si a materialelor ceramice compozite,

la obtinerea de concentrate monominerale vandabile,

la obtinerea unor minerale feruginoase de calitate superioara, etc

Compusi care se pot produce respectand directivele UE

Minereu

Produse

Minereu de mangan

(cu Fe si SiO2)

Minereu neferos

(Cu-Zn-Fe-S-Au-Ag)

Minereu dolomitic

(Ca si Mg)

Saruri acide

(simple sau

combinate)

Sulfat de mangan

Sulfat de fier

Sulfat de cupru

Sulfat de zinc

Sulfat de calciu

Sulfat de magneziu

Azotat de mangan

Clorura de mangan

Acetat de mangan

Fosfat de mangan amoniu Fosfat de magneziu amoniu

Permanganat de potasiu

Manganiti si manganati

Saruri bazice Carbonat de mangan Carbonat de cupru Carbonat de calciu

Carbonat de magneziu

Oxid de mangan

Dioxid de mangan

Oxid manganomanganic

Oxid de calciu

Oxid de magneziu

Hidroxid de mangan Hidroxid de magneziu

Pigmenti Alb PW18,brun PBr 6,negru PBk14,albastruPB33,verde,violetPV16

de mangan

Oxid de Mn si Fe negru PBk26

Oxid de fier galben si rosu

Copper plate Pigmenti de Mg (Indian

yellow PY153, White 18 si 26,

Terre Verte (PG 23)

Acid silicic si silicagel Concentrat neferos

Produse secundare :

Sulfat de amoniu

Azotat de amoniu

Sulfat de sodium

Sulfat de potasiu

Flxurile tehnologige sunt simple,discontinue - pentru a produce la comanda

Exemplu nr.1 : (fara deseuri)

compusul principal = carbonat de mangan - fertilizant,nutrient,supliment

compus secundar = sulfat de amoniu - ingrasamant

Exemplu nr.2 : (fara deseuri)

compusul principal = oxid de mangan fertilizant,nutrient,supliment

compusul secundar I = carbonat de mangan fertilizant,nutrient,supliment

compus secundar II = sulfat de amoniu _ ingrasamant

1.= Fertilizanti : Ingrasaminte

Opt din cele aptesprezece elemente care sunt eseniale pentru creterea plantelor sunt micronutrienti . Pe soluri cu deficiene de micronutrieni,aplicarea unor cantiti mici de aceste substante nutritive pot spori foarte mult culturile de producie.Micronutrientii sunt:bor (B),clor (Cl ),cobalt (Co),cupru (Cu),fier (Fe),mangan (Mn),molibden (Mo) i zinc (Zn) . Termenul de micronutrient nu implic faptul c aceste elemente apar n cantiti "micro" n roci i soluri . Dou din cei opt micronutrieni , Fe i Mn ,sunt printre elementele cele mai abundente din scoara terestr.Celelalte ase elemente se gsesc n concentraii de mai puin de 0,1 % , ele sunt " oligoelemente ." Termenul de microelemente nseamn numai c aceste elemente sunt necesare n cantiti foarte mici de plante . Microelementele (magneziu, fier, cupru, zinc, mangan, molibden, cobalt,bor, etc.) sunt parte

componenta a enzimelor si le activeaza pe acestea.

Plantele au nevoie de cantitati mici din ele. Un continut redus, sau, dinpotriva, prea mare a

acestor microelemente deregleaza actiunea enzimelor la nivel celular si,ca o consecinta,cauzeaza

disfunctii ale intregului metabolism al plantelor. Ingrasamintele care contin microelemente sunt

utilizate pentru imbogatirea solului sau pentru a ingrasa frunzele in diferite stadii ale dezvoltarii

plantelor.

REGULAMENTUL (CE) nr. 2003/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL

CONSILIULUI din 13 octombrie 2003 privind ingrasamintele

CAPITOLUL I Domeniu de aplicare si definitii

Articolul 1 Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplica produselor care sunt introduse pe piata ca ingrasaminte si sunt

marcate cu mentiunea ingrasamant EC. Articolul 2 Definitii : In sensul prezentului regulament, se intelege prin:

(a) ingrasamant: un material a carui functie principala este aportul de substante nutritive plantelor;

(b) nutrient principal: exclusiv azotul, fosforul si potasiul; (c) nutrient secundar: calciu, magneziu, sodiu si sulf; (d) oligoelemente: bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden si zinc, esentiale pentru

cresterea plantelor, dar in cantitati reduse fata de cantitatile de nutrienti principali si

secundari;

(e) ingrasamant anorganic: un ingrasamant ai carui nutrienti declarati se gasesc sub forma de minerale obtinute prin extractie sau prin procedee industriale fizice si/sau

chimice.

Articolul 3 Ingrasamant EC

Orice ingrasamant care apartine unuia din tipurile de ingrasaminte mentionate in anexa I si care

indeplineste conditiile prevazute de prezentul regulament poate avea mentiunea ingrasamant EC. Mentiunea ingrasamant EC nu poate fi utilizata pentru un ingrasamant care nu este conform cu prezentul regulament.

Articolul 6 Mentiuni obligatorii

4) Continutul de unul sau mai multe dintre oligoelementele bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden sau zinc al ingrasamintelor EC din tipurile de ingrasaminte enumerate in

sectiunile A, B, C si D din anexa I se declara in cazul in care sunt indeplinite cumulativ

urmatoarele conditii:

(a) oligoelementele se adauga si se prezinta in cantitati cel putin egale cu cele specificate in sectiunile E.2.2 si E.2.3 din anexa I;

(b) ingrasamantul CE indeplineste in continuare cerintele din sectiunile A, B, C si D din anexa I.

(5) In cazul in care oligoelementele reprezinta componente obisnuite ale materiilor prime utilizate pentru aportul de nutrienti principali (N, P, K) si secundari (Ca, Mg, Na, S), ele pot fi

declarate, cu conditia sa fie prezente in cantitati cel putin egale cu cele specificate in sectiunile

E.2.2 si E.2.3 din anexa I.

(6) Continutul de oligoelemente se declara dupa cum urmeaza: (a) pentru ingrasamintele din tipurile de ingrasaminte enumerate in sectiunea E.1 din anexa

I, in conformitate cu cerintele mentionate in coloana 6 din sectiunea in cauza;

(b) pentru amestecurile de ingrasaminte mentionate la litera (a) care contin cel putin doua oligoelemente diferite si corespund cerintelor din sectiunea E.2.1 din anexa I, precum si

pentru ingrasamintele din tipurile de ingrasaminte enumerate in sectiunile A, B, C si D din

anexa I, se indica:

(i) continutul total exprimat procentual din masa ingrasamantului, (ii) continutul solubil in apa, exprimat procentual din masa ingrasamantului, in cazul in

care continutul solubil este cel putin egal cu jumatate din continutul total.

In cazul in care un oligoelement este integral solubil in apa, se declara exclusiv continutul solubil

in apa.

In cazul in care un oligoelement este legat chimic de o molecula organica, continutul de acest

oligoelement al ingrasamantului se declara imediat dupa continutul solubil in apa, procentual din

masa produsului, urmat de expresia chelat cu sau complexat cu si denumirea moleculei organice prezentata in sectiunea E.3 din anexa I. Denumirea moleculei organice poate fi inlocuita

cu abrevierea sa.

ANEXA I Lista tipurilor de ingrasaminte EC

D. Ingrasaminte anorganice cu nutrienti secundari

E. Ingrasaminte anorganice cu oligoelemente

E.1. Ingrasaminte cu un singur oligoelement declarat

E.1.3. Cupru

E.1.4. Fier

E.1.5. Mangan

E.1.7. Zinc

E.Ingrasaminte anorganice cu oligoelemente

2.= Nutrienti (si in special Agricultura ecologica) :

Micronutrientii sunt substane necesare n cantiti foarte mici (mg sau g) si funcioneaz n principal ca un cofactor al enzimelor ( 0,005% greutate corporal),pentru aprovizionarea cu energie i sunt necesare pentru creterea i ntreinerea organismului. proteine carbohidrai

grsimi unele minerale (Na, Mg, K, Ca, P, S i Cl).

REGULAMENTUL (CE) NR. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28 iunie 2007

privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice,precum i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91

REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2008 AL COMISIEI din 5 septembrie 2008

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind

producia ecologic i etichetarea produselor ecologice n ceea ce privete producia ecologic,etichetarea i controlul

3. MATERII PRIME DE ORIGINE MINERAL PENTRU HRANA ANIMALELOR 3.1. Sodiu:

sare de mare nerafinat sare gem grunjoas sulfat de sodiu carbonat de sodiu bicarbonat de sodiu clorur de sodiu. 3.2. Potasiu:

clorur de potasiu. 3.3. Calciu:

alge marine calcaroase (Lithothamnium calcareum, Lithothamnium corallioides) cochilii de animale acvatice (inclusiv oase de sepie) carbonat de calciu lactat de calciu gluconat de calciu. 3.4. Fosfor:

fosfat dicalcic defluorinat fosfat monocalcic defluorinat fosfat monosodic fosfat de calciu i magneziu fosfat de calciu i sodiu. 3.5. Magneziu:

oxid de magneziu (anhidru) sulfat de magneziu clorur de magneziu carbonat de magneziu fosfat de magneziu. 3.6. Sulf:

sulfat de sodiu.

1. ADITIVI FURAJERI

Aditivii enumerai trebuie s fi fost aprobai n temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European i al Consiliului (1) privind aditivii din hrana animalelor.

(b) Oligoelemente

E1 Fier:

carbonat de fier (II)

sulfat de fier (II) monohidrat i/sau heptahidrat oxid feric (III);

E2 Iod:

iodat de calciu, anhidru

iodat de calciu, hexahidrat

iodur de sodiu; E3 Cobalt:

sulfat de cobalt (II) monohidrat i/sau heptahidrat carbonat de cobalt bazic (II), monohidrat;

E4 Cupru:

oxid de cupru (II)

carbonat de cupru bazic (II), monohidrat

sulfat de cupru (II), pentahidrat;

E5 Mangan:

carbonat de manganos (II)

oxid manganos i oxid manganic sulfat manganos (II), mono- i/sau tetrahidrat; E6 Zinc:

carbonat de zinc

oxid de zinc

sulfat de zinc mono- i/sau heptahidrat; E7 Molibden:

molibdat de amoniu, molibdat de sodiu;

E8 Seleniu:

selenat de sodiu

selenit de sodiu.

REGULAMENTUL (CE) NR. 1831/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 22 septembrie 2003

privind aditivii din hrana animalelor

Astfel cum a fost modificat prin:Jurnalul Oficial

M1 Regulamentul (CE) nr. 378/2005 al Comisiei din 4 martie 2005 L 59 8 5.3.2005 M2 Regulamentul (CE) nr. 386/2009 al Comisiei din 12 mai 2009 L 118 66 13.5.2009

Ordin nr. 358 din 15/04/2003 Ministerul Sanatatii- pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si salubritate pentru producerea, importul, controlul calitatii,

comercializarea si utilizarea nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri,

premixurilor, substantelor energetice, substantelor minerale si a nutreturilor speciale

Anexa.Nr.1.-12.Premix mineral amestec de micro i macro elemente pe un suport vegetal sau

mineral

ANEXA Nr. 2 DENUMIREA, DESCRIEREA I PARAMETRII DE CALITATE ALE NUTREURILOR SIMPLE

Denumirea Descrierea Declaraii obligatorii

Declaraii facultative

1 2 3 4

6. Substane minerale

6.1. Carbonat de

calciu

(natura

produsului

trebuie s fie indicat n denumire)

Produse provenite din carbonatul

de calciu, roca calcic mcinat, creta splat, creta granulat, cochilii mcinate de stridii sau de midii.

Calciu

Cenua insolubil n HCl

6.2. Carbonat de

calciu i de magneziu

Amestec natural de carbonat de

calciu i carbonat de magneziu Calciu

Magneziu

ANEXA Nr. 7 Cantitile maxime de microelemente din amestecurile furajere i concentratele

Microelementul Specia i vrsta Coninutul maxim (mg/kg) referitor la coninutul n S.U.

Fe Toate speciile 1250

Iod cabaline 4 n total

Alte specii i categorii de vrst 40 n total

Ca toate speciile 10 n total

Cu viei 30 n nlocuitori de lapte

viei 50

oi 15

porcine grsuni < 16 sptmni 175

- grsuni > 16 sptmni 35

porcine de reproducie 35

alte specii i categorii de vrst 35 n total

Mn toate speciile 250 n total

Mo toate speciile 2,5 n total

Se toate speciile 0,5 n total

Zn toate speciile 250 n total

3.= Suplimente alimentare

Ordin nr. 1069 din 19/06/2007 - Ministerului Sanatatii Publice-pentru aprobarea Normelor

privind suplimentele alimentare

ARTICOLUL 2.

In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:

a) suplimente alimentare - produsele alimentare al caror scop este sa completeze dieta normala si

care sunt surse concentrate de nutrienti sau alte substante cu efect nutritional ori fiziologic,

separat sau in combinatie, comercializate sub forma de doza, cum ar fi: capsule, pastile, tablete,

pilule si alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurator si alte forme

asemanatoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului in cantitati mici, masurabile;

b) nutrienti - urmatoarele substante:

(i) vitamine;

(ii) minerale.

ARTICOLUL 4.

(1) Pot fi utilizate in suplimentele alimentare numai vitaminele si mineralele prevazute in anexa

nr. I si doar sub formele prevazute in anexa nr. II.

ANEXA Nr. I la norme VITAMINE SI MINERALE care pot fi utilizate in fabricarea

suplimentelor alimentare

2. Minerale

Calciu (mg)

Magneziu (mg)

Fier (mg)

Cupru (micrograme)

Iod (micrograme)

Zinc (mg)

Mangan (mg)

Sodiu (mg)

Potasiu (mg)

Seleniu (micrograme)

Crom (micrograme)

Molibden (micrograme)

Fluor (mg)

Clor (mg)

Fosfor (mg)

ANEXA Nr. II la norme SUBSTANTE VITAMINICE SI MINERALE ce pot fi utilizate

pentru fabricarea suplimentelor alimentare

B. Minerale

Calciu

1. carbonat de calciu

2. clorura de calciu

3. saruri de calciu ale acidului citric

4. gluconat de calciu

5. glicerofosfat de calciu

6. lactat de calciu

7. saruri de calciu ale acidului ortofosforic

8. hidroxid de calciu

9. oxid de calciu

Magneziu

10. acetat de magneziu

11. carbonat de magneziu

12. clorura de magneziu

13. saruri de magneziu ale acidului citric

14. gluconat de magneziu

15. glicerofosfat de magneziu

16. saruri de magneziu ale acidului ortofosforic

17. lactat de magneziu

18. hidroxid de magneziu

19. oxid de magneziu

20. sulfat de magneziu

Fier

21. carbonat feros

22. citrat feros

23. citrat feric de amoniu

24. gluconat feros

25. fumarat feros

26. difosfat feric de sodiu

27. lactat feros

28. sulfat feros

29. difosfat feric (pirofosfat feric)

30. zaharat feric

31. fier elementar (carbonil+electrolitic+hidrogen redus)

32. bisglicinat feros

Cupru

33. carbonat de cupru

34. citrat de cupru

35. gluconat de cupru

36. sulfat de cupru

37. complex cupru-lizina

Iod

38. iodura de sodiu

39. iodat de sodiu

40. iodura de potasiu

41. iodat de potasiu

Zinc

42. acetat de zinc

43. clorura de zinc

44. citrat de zinc

45. gluconat de zinc

46. lactat de zinc

47. oxid de zinc

48. carbonat de zinc

49. sulfat de zinc

Mangan

50. carbonat de mangan

51. clorura de mangan

52. citrat de mangan

53. gluconat de mangan

54. glicerofosfat de mangan

55. sulfat de mangan

Sodiu

56. bicarbonat de sodiu

57. carbonat de sodiu

58. clorura de sodiu

59. citrat de sodiu

60. gluconat de sodiu

61. lactat de sodiu

62. hidroxid de sodiu

63. saruri de sodiu ale acidului ortofosforic

Potasiu

64. bicarbonat de potasiu

65. carbonat de potasiu

66. clorura de potasiu

67. citrat de potasiu

68. gluconat de potasiu

69. glicerofosfat de potasiu

70. lactat de potasiu

71. hidroxid de potasiu

72. saruri de potasiu ale acidului ortofosforic

Seleniu

73. selenat de sodiu

74. hidrogenoselenit de sodiu

75. selenit de sodiu

Crom

76. Clorura de crom (III)

77. sulfat de crom (III)

Molibden

78. molibdat de amoniu [molibden (VI)]

79. molibdat de sodiu [molibden (VI)]

Flor

80. fluorura de potasiu

81. fluorura de sodiu

4.= Alimentatii speciale

REGULAMENTUL (CE) NR. 953/2009 AL COMISIEI din 13 octombrie 2009

privind substanele care pot fi adugate cu anumite scopuri nutriionale n produsele alimentare destinate unei alimentaii speciale

Articolul 1 Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplic produselor alimentare destinate unei alimentaii speciale, cu excepia celor care fac obiectul Directivei 2006/125/CE i al Directivei 2006/141/CE.

ANEX

Substane care pot fi adugate cu anumite scopuri nutriionale n produsele alimentare destinate unei alimentaii speciale

n sensul prezentului tabel:

Produse alimentare dietetice nseamn produse alimentare destinate unei alimentaii speciale, inclusiv produse alimentare destinate unor scopuri medicale speciale, dar excluznd

preparatele pentru sugari, preparatele de continuare, produsele alimentare pe baz de cereale i alimentele pentru copii destinate sugarilor i copiilor de vrst mic;

Produse alimentare destinate unor scopuri medicale speciale nseamn produse alimentare dietetice destinate unor scopuri medicale speciale astfel cum sunt definite n Directiva

1999/21/CE a Comisiei din 25 martie 1999 privind alimentele dietetice destinate unor scopuri

medicale speciale .

Propunerea de colaborare : in nume personal-colaborator extern,drept persoana autorizata sau

printr-o societate comerciala privata personala- intreprindere individuala sau SRL (in functie de

obiectivul Dv.)

In asteptarea raspunsului Dv.

Cu respect,

Leniuc Vasile

Str.Podu Verde Nr.5A

725700 Vatra Dornei/Jud.Suceava

Tf.:0230371705 Mobil:0735100626

leniucvasile@yahoo.com ;leniucvasile@gmail.com Vatra Dornei,sept.2014