Scriitorul Alexandru Vakulovski:

„Fiind poet, lucrez cu st`ri ]i sentimenteadev`rate ]i-n proz`“

Lucian Dan Teodorovici

R`zboi civil versussocietate civil`Folosind ca temelie nebunia acesteiveri, putem s\ ne lingem r\nile pe ca-re politicienii ni le-au creat, putem s\ne mp\c\m cu prietenii cu care ne-amcertat, putem s\ acoperim acea faliedintre noi despre care ei vorbesc cuvoluptate.

» p. 4

Circul nostru v\ prezint\:

ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Locarno e de clas\ A, dar chiar[i la a 65-a edi]ie pare c\ sestr\duie[te s\ capete individua-litate proprie, astfel `nc`t s\ numai fie nevoie s\ trag\ cu ochiulla Cannes, Berlin sau Vene]ia.

» Un text de IuliaBlaga `n paginile 2-3

Pare [i cred c\ nu doar pare, chiar este inepuizabil: pres\, critic\ [i cronic\ literar\, interviuri cu scrii-tori – are meritul de a fi str`ns laolalt\ interviuri [i texte despre cei mai buni scriitori ai genera]iei ’80 –,poezie, teatru, chiar [i pagini de istorie recent\ (Holocaustul evreilor români. Din m\rturiile evreilorromâni). Pe deasupra, Mihail Vakulovski a ajuns ca de zece ani s\ se identifice [i cu Tiuk!, cel mai decalitate produs literar online din spa]iul românesc.

Citi]i interviul realizat de Elena Vl\d\reanu `n paginile 8-9

Florin Irimia

La revedere,Columbus!Bine ai venit,Roth! (I)Scris\ cu o deplin\ maturitate stilistic\,La revedere, Columbus este o critic\ laadresa ipocriziei.

» p. 10

Olti]a C`ntec

Acas` ]i [nstr`in`tateNu mai e demult nimic neobi[nuit `nfaptul c\ spectacolele realizate de Sil-viu Purc\rete `n România au, la scurttimp dup\ ori uneori `nainte de premie-raautohton\, [i un opening night `n str\-in\tate. A devenit o mic\ tradi]ie per-sonal\ a artistului.

» p. 7

Cronic\de carte

Datul `n spectacol

Festivalul de laLocarno, dingoana bicicletei

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

2 » actualitate

Festivalul de la Locarno,

Iulia Blaga

~n general, asociezi fiec\rui festi-val sau loc nou unde ajungi undetaliu care `l face special numaipentru tine. Berlinul ^ v`ntul dinPotsdamer Platz [i sandvi[urile cuschinken din Arkaden. Cannes-ule mirosul de detergent cu care sespal\ Croazeta diminea]a [i care a-duce cu mirosul de tei (dar [i m`n-carea chinezeasc\, cea mai iefti-n\ m`ncare g\tit\ acolo). TIFF-ule varza cu ciolan afumat. Taormi-na e salata Capriciosa. Ei bine,din Locarno n-am re]inut nici om`ncare mai special\ (ba nu, `n-ghe]ata e grozav\ aici, mai alescea de nuci!), dar mi-a r\mas `nmemorie superba biciclet\ elec-tric\ Flyer (canadian\, de fapt)cu care m-am dat `n prima zi 41km (dup\ cum scria pe micul e-cran de pe ghidon). „A]i mai mers?“,m-au `ntrebat de la `nchirieri (da-c\ aveai badge de festival, puteailua numai cu buletinul, pentru ozi, o biciclet\ electric\). „Am maimers o dat\, recent“, am r\spuns cre-z`nd c\ m\ `ntreab\ dac\ m-amdat `n general cu bicicleta (nu ob-servasem c\ e electric\ [i, oricum,nu cred c\ m-am dat, cap la cap, maimult de trei ore ever pe orice felde biciclet\). M\ rog, `nve]i imedi-at s\ mergi pe o e-bike, dar [vun-cul pe care `l sim]i c\ te `mpingedin spate pe bune c\ e ca un drog.

{i d\-i, [i pedaleaz\. Dup\ ce`]i sco]i aerul din pl\m`ni urc`nd pejos pe culmea de munte dinspre

nord, cu vile cochete, unde se a-junge de regul\ cu ma[ina, nu pesc\ri, ce relaxare s\ atingi 30 km/hf\r\ s\ faci mai nimic [i s\ urcipe o pant\ de 35-40 de grade d`nddoar pu]in de tot din picioare!...

Dup\ cum [ti]i, Locarno se a-fl\ pe malul Lacului Maggiore(foarte aproape de grani]a cu Ita-lia). Pe malul lacului aleea e sufi-cient de larg\ c`t s\ le permit\ ce-lor care merg pe jos [i bicicli[ti-lor s\ nu se ciocneasc\. Nu spunc`t de pl\cut e s\ pedalezi `ncet,admir`nd `n st`nga vilele frumoa-se (nu ca celedin Cannes), iar`n dreapta la-cul cu lebede[i r\]u[te pes-te care, dac\ esenin, zboar\avioanele de[coal\ de la ae-rodromul dintre Locarno [i Belin-zona (lans`nd para[uti[tii chiardeasupra lacului). {i s\ te `ntorcipe urm\, s\ str\ba]i ora[ul p`n\intri `ntr-o p\dure unde po]i peda-la pe pietri[ p`n\-]i vine r\u saupo]i apuca drumeagul care, totprin p\dure, te leag\ de nu [tiucare comun\. A[ fi `n stare s\ po-vestesc ore `n [ir despre micamea revela]ie biciclistic\ (la Lo-carno toat\ lumea e pe biciclet\,de la p\rin]i care `[i trag sugarii`n tro[colete cu copertin\ p`n\ laseptuagenari ascu]i]i la fa]\ ca

eroul Tripletelor din Belleville).Ce bun\ mi-a fost bicicleta ca s\ajung de la kilometrul 0, PiazzaGrande, spre vestul ora[ului un-de se g\sea biblioteca video foar-te util\ pentru cei care nu au multtimp de stat `n Locarno [i maiales c`nd afar\ trage s\ plou\ [itrebuie s\ se mi[te repede.

Locarno nu e Cannes

Am stat doar c`teva zile, suficientc`t s\ `mi pot face o p\rere despreora[ [i despre festival. Locarno e

de clas\ A, darchiar [i la a 65-aedi]ie pare c\ sestr\duie[te s\ ca-pete individuali-tate proprie, ast-fel `nc`t s\ numai fie nevoie s\trag\ cu ochiul

la Cannes, Berlin sau Vene]ia. Evorba `n primul r`nd de calitateafilmelor. Olivier Pêre, fost selec-]ioner al sec]iunii Quinzaine desréalisateurs de la Cannes, aflat `nal treilea an de directorat artisticla Locarno ([i care a aflat n timpulfestivalului c\ i s-a prelungit man-datul p`n\ dup\ 2014), se str\du-ie[te s\ `mpace aura de festivalinovativ [i `ndr\zne] cu un côtéglamour a[a cum a venit obi[nuitde pe Croazet\, convins c\ e nevo-ie de vedete care s\ atrag\ publi-cul – mai ales c\ exist\ proiec]iile

din Piazza Grande [i latura defestival popular, deschis nu doarprofesioni[tilor, c`t tuturor cine-fililor. Lupta pentru a aduce `npremier\ cele mai interesante [isonore titluri ale anului e dispro-por]ionat\ din start pentru c\, da-c\ e[ti un regizor mare, normal c\vrei s\ `]i ar\]i filmul la Cannes.Datele c`nd aceste filme s`nt ter-minate permit ca lupta s\ fie maielastic\ [i aparent mai deschis\,dar numai un director de marefestival [tie c`t\ sudoare [i [armpersonal intr\ `n ecua]ia ob]ine-rii unui film.

A[a cum, dup\ ce ai locuit `nBucure[ti, e greu s\ te mu]i n pro-vincie, cineva `nv\]at cu Cannes-ul[i Berlinul are nevoie de o schim-bare de perspectiv\, are nevoiepentru `nceput s\ `nceteze s\compare. Locarno nu e Cannes –punct! (Ora[ul e chiar mult maifrumos!) Dac\ te faci c\ ui]i deexisten]a premiantului clasei, aimult mai multe [anse s\ savurezifestivalul elve]ian pentru ceea cee [i s\ po]i `ncepe s\ descoperi ci-nea[ti noi. Pentru asta ai nevoie[i de un r\gaz mai mare, nu dec`teva zile. Nu am v\zut c`t ar fitrebuit ca s\ `mi pot permite s\

judec, dar din c`te am auzit de laMihai Chirilov, care v\zuse multmai multe filme din Competi]iainterna]ional\ dec`t mine (veni-se s\ aleag\ pentru TIFF), a 65-aedi]ie nu a fost grozav\. Juriul pre-zidat de Apichatpong Weerasetha-kul nu a dat nici o distinc]ie vechiinoastre cuno[tin]e Peter Strick-land, care a debutat cu coproduc-]ia româno-anglo-maghiar\ Ka-talin Varga (premiat\ `n 2009 laBerlin cu un Urs de Argint pen-tru contribu]ie artistic\ deosebi-t\) [i care a venit acum la Locarnocu al doilea s\u film, BerberianSound Studio. Un film vorbit `nenglez\, cu Toby Jones `n rolul ti-tular, care aprofundeaz\ c\ut\-rile lui Strickland `n materie desunet v\dite n Katalin Varga. Dinp\cate, haina pe care cineastul oarunc\ pe umerii pove[tii nuacoper\ un corp prea bine legat.Inginerul de sunet venit din Ma-rea Britanie `n Italia anilor ’70 cas\ lucreze pentru un horror deduzin\ e un punct de plecare maimult dec`t incitant. Dar printrepepeni storci]i, morcovi rup]i cum`na [i ]ipetele actri]elor ne-pl\tite de la postsincron nevrozaeroului care tot cre[te `nceteaz\

Ce cuv`nt a[ asocia numeluiLocarno, ora[ unde am ajunspentru `nt`ia[i dat\ `n ziua de3 august (pentru festivalul defilm care a avut loc `ntre 1 [i11 august)? Biciclet\ – spunf\r\ a sta pe g`nduri. Biciclet\electric\ – dac\ mi se accept\[i al doilea cuv`nt.

» Locarno e de clas\ A, dar chiar [i la a 65-a edi]iepare c\ se str\duie[te s\ capete individualitateproprie, astfel `nc`t s\ nu mai fie nevoie s\ trag\cu ochiul la Cannes, Berlin sau Vene]ia.

Berberian Sound Studio, de PeterStrickland

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

actualitate « 3

la un moment dat s\ mai fie unsubiect `n sine, iar filmul `[i campierde scopul. Ce p\cat!... E multumor `n reconstituirea niciodat\r\ut\cioas\ a universului filme-lor de serie B, cu toat\ morga re-gizorilor rata]i, populismul mi-mat al celor care investesc bani[i cumsec\denia celor care tru-desc pe mai nimic. Dar g\selni]alui Strickland ]ine de faptul c\ nuvezi nici o secund\ ce se `nt`mpl\pe ecran. Sunetul e mai importantdec`t imaginea – [i nu orice su-net. Realitatea nu e ceea ce vedem,ci felul cum interpret\m ceea cevedem. Berberian Sound Studio eun film la nivel secund sau, cumscria cineva `n revista festivalu-lui, unul care ia na[tere, care seanim\ numai atunci c`nd e privitde spectator.

Peter Strickland face parte din-tr-o trup\ muzical\ fondat\ n 1996,Sonic Catering Band, care prelu-creaz\ electronic sunete `nregi-strate `n buc\t\rie. De pild\, unadintre piesele trupei, Lactic Su-gar Dream, debuteaz\ cu ni[tesunete care trimit la cartofii cesf`r`ie `n tigaie. Nu mai spun c\ laie[irea din sala de cinema te sim-]eai de parc\ ai fi fost la ORL-ist.Aceea[i senza]ie de urechi destu-pate am mai avut-o dup\ Step A-cross the Border, deja clasicul do-cumentar al lui Nicolas Humbert[i Werner Penzel, prezentat la oedi]ie a Festivalului Filmului El-ve]ian din Bucure[ti (tot neutraElve]ie, iat\!...).

Filmele americane,marea descoperire a acestei edi]ii

Despre La fille de nulle part,Jean-Claude Brisseau m\rturi-sea dup\ Locarno c\ nu se a[tepta

s\ fie selec]ionat, dar\mite s\ iaLeopardul de Aur la sec]iuneaCompeti]ia interna]ional\. Reali-zat cu resurse financiare mini-me, filmat `n apartamentul cine-astului, scris, regizat [i produs deel, La fille de nulle part e povestea`nt`lnirii dintre un matematicianpensionar [i o t`n\r\ vagaboand\care d\ buzna `ntr-o bun\ zi `nvia]a lui. De[i cei c`]iva critici dela revista „Variety“ au acordat Pre-miul Variety Piazza Grande come-diei lui Noémi Lvovsky, Camilleredouble, lansat\ la Cannes (au-toarea lui a f\cut parte din juriulCompeti]iei interna]ionale), pal-maresul a dat c`[tig de cauz\, ca[i la Olimpiad\, tot americanilor.Trei lungmetraje independenteamericane au fost premiate `n ce-le dou\ sec]iuni principale. Some-body Up There Likes Me de BobByington, o comedie despre unb\rbat de 30 [i ceva de ani carer\m`ne neschimbat indiferent cei se `nt`mpl\, a luat Premiul Spe-cial al Juriului. ~n sec]iuneaCinea[tii prezentului, Joel Potry-kus a fost decretat Cea mai bun\speran]\ regizoral\ pentru Ape,portretul unei genera]ii dezvr\-jite, primind [i o Men]iune Spe-cial\ Opera Prima, `n vreme ce

documentarul Tectonics de PeterBo Rappmund, filmat la grani]adintre SUA [i Mexic, a primit oMen]iune Special\ la aceea[i sec-]iune. Olivier Pêre a spus-o de maimulte ori – marea descoperire a a-cestei edi]ii s`nt filmele america-ne care dovedesc c\ exist\ noi ci-nea[ti independen]i care au v\-zut tone de film (nu doar ameri-can) [i al c\ror vis nu e s\ ajung\la Hollywood [i s\ fac\ filme cu bu-gete mari, ci s\ `[i g\seasc\ pro-pria voce.

Filme `n aer liber

La Locarno au venit `n acest an [iamericanii Jonathan Dayton [iValerie Faris, care [i-au lansat a-ici Little Miss Sunshine `n urm\cu [ase ani. Noul film al acestuicuplu de regizori, Ruby Sparks,aduce `n fa]a camerei poate celmai talentat cuplu de tineri actoriamericani ai momentului, PaulDano [i Zoe Kazan. Pe scenariulscris de Zoe Kazan, Paul Danojoac\ rolul unui scriitor `n pan\de inspira]ie a c\rui imagina]iematerializeaz\ personajul femininpe care `l creeaz\ ([i pe care `l in-terpreteaz\ Zoe Kazan). ~n PiazzaGrande selec]ia de filme proiec-tate `n aer liber a fost eclectic\.Spa]iul larg poate cuprinde 8.000de persoane [i, de[i `n general el-ve]ienii s`nt `n stare s\ vad\ unfilm [i pe ploaie, c`nd toarn\ preatare proiec]ia se mut\ `ntr-o sal\.Printre filmele ar\tate n acest an`n aer liber se num\r\ Bonjourtristesse de Otto Preminger (cucare festivalul a organizat [i o re-trospectiv\ complet\), Magic Mikede Steven Soderbergh, The Swee-ney de Nick Love (filmul britanica deschis festivalul `n prezen]a re-gizorului [i a protagonistului RayWinstone) [i More than Honey –care a `nchis festivalul, un docu-mentar al elve]ianului MarkusImhoof despre albine [i condi]iauman\ (pe care sper s\ `l v\d cualt\ ocazie). Mai multe persona-lit\]i au fost `n acest an premiatede festival pentru `ntreaga carie-r\ sau pentru cea de p`n\ acum –de la Gael Garcia Bernal p`n\ laAlain Delon, Arnon Milchan, Or-nella Muti sau Charlotte Rampling.A venit la Locarno [i actri]a ger-man\ de origine român\ Alexan-dra Maria Lara, protagonist\ `nthrillerul psihologic elve]ian Nacht-lärm, unde joac\ rolul unei mameal c\rei copil dispare.

Cineastul mexican Pedro Gon-zález-Rubio dovede[te un calmzen `n documentarul s\u Inori,filmat `ntr-un sat aproape p\r\-

sit din nordul Japoniei [i produsde cineasta Naomi Kawase. Dis-tins la sec]iunea Cinea[tii prezen-tului cu Leopardul de aur – Pre-miul George Foundation, Inori e u-nul din acele frumoase filme t\cu-te `n care toate elementele intr\`n sinestezie, ajutate de ochiul ci-neastului care imprim\ lumii pecare o `nregistreaz\ propriul s\ucalm (reciproca fiind la fel de va-labil\). Tema filmului – un sat cu oa-meni pu]ini [i b\tr`ni – a fost intro-ducerea nimerit\ pentru Chiri, do-cumentarul `n premier\ mondia-l\ al lui Naomi Kawase despre m\-tu[a mamei sale care a crescut-ode mic\ atunci c`nd p\rin]ii au p\-r\sit-o. Aceea[i not\ elegiac\, darmult mai personal\. Prin aerul luiatemporal, calm [i cumva obiec-tiv, Inori mi-a pl\cut mai multpentru c\ te ajut\ s\ te tope[ti multmai u[or `n fundal [i s\ `n]elegi„circuitul vie]ii `n natur\“.

» Nu am v\zut c`t ar fitrebuit ca s\ `mi potpermite s\ judec, dardin c`te am auzit de laMihai Chirilov, carev\zuse mult mai multefilme din Competi]iainterna]ional\ dec`tmine (venise s\ aleag\pentru TIFF), a 65-aedi]ie nu a fostgrozav\.

300 defilme Festivalul a prezentat `n acestan 300 de filme. Faptul c\ nuface distinc]ie `ntre fic]iune[i documentar `n\untrul ace-leia[i sec]iuni e o provocareinteresant\. Au r\mas c`tevatitluri pe care mi-ar fi pl\cuts\ le v\d – poate cu alt\ oca-zie, dar n-a[ fi dat pentru niciun film nici m\car o or\ dinaventura mea biciclistic\ (cea totalizat vreo [apte ore).Dac\ vre]i o compara]ie cine-matografic\, dup\ prima zim-am sim]it ca Bridget Jonescobor`nd de pe bicicleta medi-cinal\. Mai aveam un pic [im\ pr\bu[eam. Via]\ grea!...

Jean-Claude Brisseau a fost recompensat cu Leopardul de Aur pentru La fille de nulle part

din goana bicicletei

Noémi Lvovsky a plecat de la Locarno cu Premiul Variety Piazza Grande, acordatpentru Camille redouble

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

Pe vremuri, c`nd eram `nliceu, fadele „comentarii“de Român\ ne „vorbeau“despre „visul `n vis“ `noperele poe]ilor romantici.~n opera jurnalismuluipost-romantic, corespon-den]ii din teritoriu ai jur-nalelor de [tiri au ajuns s\realizeze ceva similar:priveghiul din priveghi. ~nfond, ce-[i poate dori maimult [i mai mult un jur-nalist decent? S\ relatezedespre evenimente semni-ficative pentru ocomunitate oarecare saus\ numere lum`n\rile dela c\p\t`iul unui mort,

chestiune, nu-i a[a?,semnificativ\ [i perfectjustificabil\ profesional?

Zilele trecute, un domnsimpatic m\ `ntreba, `nritmul s\u a[ezato-cum-p\tato-ardelenesc: „Ce ejurnalismul \sta?“. E unadintre cele mai grele`ntreb\ri pe care le-amprimit `n via]a mea. Eavenea din partea unui tipinteligent, care nu `n]elegemecanismele din spatelepresei, dar care e `ntrutotul capabil s\ priceap\chestiuni elementare deorientare `n spa]iu; `ntre-barea sa nu era

`nt`mpl\toare, din momentce domnul `n cauz\ mi-am\rturisit c\ a copil\ritcu Mihai Gâdea [i, cutoat\ nostalgiazb`n]uielilor pe care le`mp\rt\[iser\, sim]ea c\ eceva putred `n felul de aface pres\ al celuipomenit. Am `ncercat s\ `iexplic, f\r\ s\-i m`zg\lesc[otronul pe care `l juca cufostul pop\ adventistdevenit duhovnic voi-culescian, c\ domnulGâdea, la fel ca mul]i al]ioameni care apar pe sticl\,nu este jurnalist [i c\ elface orice, numai pres\

nu. Putem s\-i poreclimcum dorim, putem s\-irespect\m au ba, dar eis`nt indivizi care comitceea ce se cheam\ enter-tainment. Nu s`nt oamenicare cunosc, `n oricemoment, evolu]ia unuisubiect (pentru asta au `nspate echipe de... jurna-li[ti), nu fac conexiuni, nuvin cu idei rezultate `nurma observa]iilor pemarginea unui fapt, nu[tiu s\ `[i fac\ surse. Eis`nt produse de imagine,imagine `n spatele c\reialucreaz\ zeci de oameniinvizibili pe sticl\. {i m-am oprit aici cuexplica]iile.

Ce nu i-am mai spuscuriosului meu ardelean afost faptul c\, `ntr-o bun\

m\sur\, [i ceea ce noidenumim „jurnalism“ [i-apierdut, de multe ori [i dinp\cate, identitatea. Acumaproape o lun\, unaccident rutier cu vreo[apte sau opt mor]ipetrecut `n Tulcea ap\rea`n toate jurnalele de [tiridin România. Faptul depres\, cum `i spun cei dininteriorul gazet\riei,exista. {i trebuia s\ existedoar at`t c`t el erajustificabil, adic\ s\ se ficonsumat `ntr-o simpl\coresponden]\ de la fa]alocului. Ceea ce a urmat

nu a f\cut `ns\ dec`t s\mai pun\ o bomboan\colorat\ pe colivajurnalismului televizat dinRomânia, prin toate trans-misiunile lacrimogene dela c\p\t`iul unora dintremor]i, „un cunoscutinterlop“, Dan Finu]u,prieten cu BerceaMondial. Aveai senza]ia c\trebuia neap\rat s\ ur-meze, Doamne iart\-m\!,un „breaking news!“ lamiezul nop]ii din care s\afl\m ori c\ s-a furat ca-davrul, ori c\ defunctul a `nviat.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Jurnalismul „finu\“

4 » opinii

„Democra]ia a murit.“ „Lovitura destat dat\ de un „grup infrac]ionalorganizat“ a supus ]ara unui „riscmajor“. România a intrat `ntr-o„curs\ contracronometru spre pr\-bu[ire“. „Telefoanele ne s`nt ascul-tate“, oamenilor le e „fric\ s\ vor-beasc\ liber“. „Lucrurile s`nt foar-te grave , „am ajuns la marginealumii“ [i e clar c\ „urmeaz\ un r\z-boi civil“. „Hoarde de procurori daun\val\ peste oameni“, comi]`nd

„persecu]ii politice prin „anchetestaliniste“. „Poporul este terori-zat“, cei care au `ndr\znit s\ vote-ze s`nt „amenin]a]i cu pu[c\ria“.

Ar fi fost de preferat s\ citi]i a-cest prim paragraf f\r\ ghilimele-le care, vr`nd-nevr`nd, atenueaz\dramatismul. Cum discu]iile de-spre diverse plagiate s`nt nc\ vii,am ales totu[i s\ marchez astfel a-firma]iile de mai sus, fiecare din-tre ele apar]in`nd unor politicieni

importan]i. Chiar [i cu ghilimele`ns\, `mi doresc s\ fi reu[it s\ v\transmit angoasa pe care aseme-nea cuvinte, aruncate `n fa]a ca-merelor de luat vederi, ar trebuis\ o induc\. {i nu vorbesc despreo angoas\ creat\ de pericolele ex-puse propriu-zis `n aceste afir-ma]ii, c\ci o u[oar\ deta[are neva fi suficient\ pentru a observaun lucru simplu: n-am `nnebunitnoi, au luat-o razna ei. Cu to]ii. ~nRomânia n-a fost lovitur\ de stat[i nu se preconizeaz\ un r\zboicivil. Democra]ia n-a murit, chiardac\ nu se simte prea bine. Stali-nismul n-a revenit, chiar dac\ pro-curorii exagereaz\ [i par a lucrala comand\. Iar noi nc\ nu s`ntemteroriza]i. Doar angoasa]i.

Angoasa]i de faptul c\ obser-v\m cu ochiul liber c\ s`ntem con-du[i de ni[te iresponsabili. I-am vo-tat pe cei mai mul]i dintre ei, i-amtrimis acolo uneori cu speran]\,alteori m\car m`na]i de ideea c\ne facem datoria civic\. Iar acum`i urm\rim cu ochi m\ri]i [i guric\scate, uluindu-ne c\ asemeneaspecimene au neru[inarea de ase crede oameni politici. De a-[iasuma, adic\, [i seriozitatea pecare ar trebui s-o impun\ o ase-menea statur\ public\. ~n fapt,s`nt ni[te caraghio[i care, `ntr-omizerabil\ lupt\ pentru ciolan,de ast\ dat\ izbucnit\ la suprafa-]\, sub privirile noastre, scot dinei toat\ micimea, toat\ gol\niade cartier periferic pe care [i-au

asumat-o de-a lungul timpului, a-runc`ndu-[i unii altora nu numaiinvective, dar [i astfel de afirma-]ii nebune[ti, care `ntr-o ]ar\ c`tde c`t normal\ ar fi impus imediatdemisia.

Mai to]i „politicienii no[tri dev`rf, iar acum am folosit cu pl\ce-re ghilimelele, s-au compromis `n-tr-at`t `n ultimele s\pt\m`ni, `nc`tar fi obliga]i s\-[i dea demisiile.Dar aici e singurul loc `n care pu-tem s\ le d\m dreptate ntru totul:nu tr\im deloc `ntr-o ]ar\ norma-l\. {i s`ntem [i noi, n mare m\su-r\ noi, cei care-i vot\m, vinova]ide asta. C\ci i-am l\sat, cu indife-ren]\ de cele mai multe ori, s\creeze acest spa]iu lipsit de nor-malitate. Ne-am manifestat de-alungul vremii compens`ndu-ne s\-r\cia cu pofta de circ – o poft\ de-venit\ evident\ prin emisiunile tvpe care le urm\rim, prin ziarelepe care le citim, prin faptul c\ s`n-tem ]ara european\ cu cei mai pu-]ini cititori de c\r]i pe cap de lo-cuitor [.a.m.d.

Aici e vina noastr\: le-am ar\-tat c\ ne p\c\lim s\r\cia cu spec-tacole de circ, a[a c\ ei asta ne o-fer\. Nu n mod con[tient, ar fi preade[tep]i s\ produc\ circ strate-gic. Nici vorb\, grotescul e `n na-tura lor. ~ns\ i-am f\cut s\ nu lemai fie fric\ de noi. Le-am oferitlini[tea de a fi ei `n[i[i, de a fura,de a min]i, de a spune public ori-ce gogom\nie f\r\ riscul de a fitaxa]i. I-am l\sat `n legea lor, iaracum ciocnirile dintre aceste legiale lor au creat o explozie de nebu-nie. S`ntem [i noi vinova]i, fiecare

`n parte ar trebui s\ ne asum\masta. Dar e o vin\ prea complex\,o problem\ cu prea pu]ine solu]iiimediate de rezolvare.

Una peste alta `ns\, aceast\ va-r\ istoric\, `n care regele plecatde mult [i-a l\sat masa exclusivpe m`na nebunilor, ar putea aveam\car un singur rezultat pozitiv:acela de a se constitui `n punct depornire pentru noi `n[ine. Socie-t\]ile democratice de azi `[i da-toreaz\ democra]ia nu at`t politi-cienilor, care ar fi prin defini]iemai de ras\ dec`t ai no[tri, c`t po-poarelor proprii, care, chiar dac\la r`ndu-le supuse uneori diver-selor manipul\ri, [tiu totu[i s\-icontroleze pe cei de la v`rf. S\ leimpun\ respect. Noi n-am `nv\-]at asta `n peste dou\ decenii. Nule-am impus respect, a[a `nc`tiat\-i cobor`ndu-ne `n genunilemin]ilor lor pervertite de gustulputerii. Pe banii no[tri.

Nimic nu se va rezolva la urm\-toarele alegeri. Nimic nu se varezolva `n urm\torii doi-trei ani.Dar, folosind ca temelie nebuniaacestei veri, putem s\ ne lingem r\-nile pe care ei ni le-au creat, pu-tem s\ ne `mp\c\m cu prietenii cucare ne-am certat, putem s\ acope-rim acea falie dintre noi desprecare ei vorbesc cu voluptate. {i pu-tem s\ cre\m, fiecare `n fel pro-priu, dar `mpreun\, bazele unei„societ\]i civile care“ s\ nu fiedoar o expresie golit\ de sens. C\ci,mai mult dec`t orice, de o societatecivil\ autentic\ a dus lips\ Româ-nia `n aceste s\pt\m`ni `n carepoliticienii [i-au f\cut de cap.

R`zboi civil versussocietate civil`

Circul nostru v\ prezint\:Lucian Dan Teodorovici

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din Petrila

Ne-am obi[nuit cu ideea c\ moder-nizarea aduce inevitabil un sporde confort: ap\ curent\, electrici-tate, internet la domiciliu, auto-mobile sofisticate la pre]uri acce-sibile, televizoare – acum [i cu e-cran plat. Etc. Un elogiu adus teh-nologiilor trecutului sau o criti-c\ la adresa celor moderne s`ntcatalogate drept dovezi de pase-ism, inadaptare ori pur [i simplude nostalgie b\tr`nicioas\. Maimodern `nseamn\ mai bun, maiconfortabil, mai pl\cut – iat\ unpostulat general acceptat.

Totu[i t`njesc c`nd [i c`nd du-p\ lucruri mai simple, mai pu]inmoderne. Mai binele poate fi une-ori du[manul binelui. Are [imodernitatea limitele ei. Dintre nu-meroasele exemple pe care le-a[putea da, o s\ m\ opresc deocam-dat\ chiar la aerul modern – laun anumit gen de aer modern: ae-rul condi]ionat. Inven]ie nu foar-te nou\ (americanii `l folosesc depe la nceputul secolului XX), aerulcondi]ionat e adesea o pacoste.Nu c\ n-ar fi util; doar c\ nu e`ntotdeauna o surs\ de confort,

cum ar trebui s\ fie. B\nuiesc c\destui oameni au sim]it pe pro-pria piele dictatura climatiz\rii`n spa]iile publice. Eu am tr\itrecent [i `ndelung chinul acestaal confortului obligatoriu, `n ur-ma unei c\l\torii cu trenul `nni[te garnituri moderne, lucioa-se, nichelate [i climatizate, care,privite din afar\, st`rnesc admi-ra]ia. Uite de ce e `n stare civili-za]ia modern\! Din interior `ns\lucrurile se simt altfel.

Am plecat din Timi[oara la 5.30diminea]a. Era var\, mijloc deaugust, iar afar\ se f\cuse o r\-coare pl\cut\. Aceea[i r\coare era[i `n tren – p`n\ `n momentul ple-c\rii. De `ndat\ ce motorul trenu-lui frumos [i curat a `nceput s\duduie, m-a apucat teama. {tiameu ce [tiam. {i, `ntr-adev\r, `n scurttimp `n vagoane s-a rev\rsat unval de aer rece-rece, care ]i se v`n-tura pe la urechi [i ]i se strecurape sub haine. C\l\torii au `nceputs\ tremure. {i-au pus c`te o hain\pe ei [i au stat ghemui]i, vis`nd lar\coarea pl\cut\ de afar\, ba chiarla c\ldurile toride din miez de zi.~ns\ `n jur frigul st\ruia, c\ci, dinnepricepere, indolen]\ sau din `n-credere necritic\ `n tehnica mo-dern\, aerul condi]ionat din tre-nuri e `ntotdeauna reglat prost:mereu prea rece vara, chinuitorde fierbinte iarna, indiferent detemperaturile de afar\.

Conductorul trenului a g\sit osolu]ie, doar pentru el: s-a refugiat`n cabina mecanicului [i a statacolo p`n\ la cap\tul c\l\toriei.C\l\torii au r\mas `n bula de ger.Din fericire, acea bucat\ de drum afost scurt\: vreo or\ [i jum\tate.Am cobor`t din tren ferici]i [i amsavurat aerul proasp\t al dimine-]ii, care, dup\ baia arctic\, p\reapotrivit pentru plaj\. Spre pr`nzam urcat `ntr-un alt tren, de la Bel-grad la Zagreb. Afar\ erau vreo35 de grade. ~n tren, desigur, ace-la[i aer condi]ionat, la fel deprost reglat. Prima or\ de drum amai fost cum a fost. ~n a doua or\lumea a `nceput s\ se `mbrace cade toamn\ [i unii au `ncercat s\acopere fantele prin care se rev\r-sa aerul rece. ~n a treia or\ erafrig zdrav\n, un frig artificial, ne-omenesc. Ne uitam nostalgici lafrumuse]ea de soare de afar\, dardegeaba: noile [i modernele vagoa-ne au geamuri turnate, etan[e, cenu pot fi deschise `n nici un fel.Eram prizonierii confortului obli-gatoriu. Ne zb\team `n scauneleindividuale ergonomice, tari, `n-guste, f\r\ rezem\tori vetuste decap, [i ne izbeam cu genunchii demesele de tabl\ pliante, dar nepli-abile, cu forme moderne [i eco-nomice. A fost un chin de opt ore.

Mi-am amintit cu nostalgie debanchetele comune, de vinilin, curezem\toare la fel de moi ca [iscaunele, [i de geamurile ce sedeschideau frumos, ca s\ po]i flu-tura m`na pe geam `nspre rudesau prieteni c`nd plecai din gar\.S-au dus toate, `nlocuite de elegan-tele artefacte moderne, construi-te economic, practic, eficient. {imie `mi plac practicul, economi-cul [i modernul. Dar de ce trebu-ie s\ fie [i at`t de al naibii de in-confortabile?

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Aer modern

» {i mie `mi placpracticul, economicul [i modernul. Dar de ce trebuie s\ fie [i at`tde al naibii deinconfortabile?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

6 » muzic\

„A House Full of Music“:

O expozi\ieinterdisciplinar` unic` la Darmstadt

La Darmstadt, Scherchen f\cea n-s\ din nou [coal\ [i `[i continuamisionarismul fervent `n favoareamuzicii secolului XX din perspec-tiva unui adev\rat muzician-om decultur\. O atest\ primele sale con-ferin]e: „Problema formei `n muzi-ca modern\, `n l’Histoire du sol-dat“, „Arta tehnicii seriale n Bee-thoven (Simfoniile a 3-a, a 5-a [i a9-a)“, „Observa]ii asupra expresi-ei muzicale cu referire la Artafugii a lui Bach“.

Darmstadt-ul avea s\ devin\treptat un centru unic cultural peharta lumii, un centru de reflec-]ie, dezbatere [i promovare a mu-zicii experimentale, altfel spus „Ocas\ plin\ de muzic\“ („A HouseFull of Music“), cum se intitulea-z\ `n mod fericit marea expozi]ieinterdisciplinar\, organizat\ anulacesta acolo, sub auspiciile Institu-tului Matildenhöhe [i cu sponso-rizarea generos oferit\ de Fondulcultural Frankfurt RheinMain.

Subtitlul expozi]iei, „Strategii `nMuzic\ [i Art\“, trimite direct lasecolul XX [i evolu]ia muzicii deavangard\, la mpletirea ei cu cele-lalte forme nnoitoare de art\. Cumexplic\ organizatorii expozi]iei [iRalf Beil [i Peter Kraut, editorii [iprincipalii autori ai excep]ionalu-lui Catalog de peste 400 de pagini ce

o `nso]e[te, organizarea prezent\-rii exponatelor evit\ stilurile deabordare a temei din trecut.

Dac\ `n trecut expozi]iile de a-cest gen s-au concentrat pe exami-narea contextului socio-cultural alartei [i al muzicii sau pe tipuri demedia, cum ar fi imprim\rile fono-grafice, „O cas\ plin\ de muzic\“urm\re[te s\ pun\ `n lumin\ co-nexiunile dintre muzic\ [i art\,transcend`nd prezent\rile uneisingure epoci. De-a lungul secolu-lui XX [i `n cel prezent, organiza-torii expozi]iei identific\, altfel,12 strategii de evolu]ie [i promova-re a muzicii [i a artei, pe care lerezum\ pe fiecare printr-un verb.

~n n[iruirea lor, care d\ [i struc-tura s\lilor/spa]iilor considerate„strategice“ `n parcurgerea expo-zi]iei, ele ar fi: a imprima, a face co-laje, a p\stra t\cerea, a distruge, acalcula, a da cu zarul, a sim]i, ag`ndi, a crede, a livra, a repeta [ia interpreta.

Cele 12 spa]ii-ilustrare a strate-giilor culturale legate de muzic\s`nt precedate de un „Prolog“, o sal\`n care s`nt onora]i pionierii, des-chiz\torii de drum de la `nceputulsecolului XX, `n principal EricSatie [i Marcel Duchamp, c\rorale s`nt ad\uga]i René Char [i Jas-per Johns.

Fiecare „strategie“, fiecare spa-]iu are succesiunea sa de figuri em-blematice, n cel dint`i, de exemplu,fiind al\tura]i Rainer Maria Rilke,Paul Klee, Laszlo Moholy-Nagy,John Cage, Robert Morris, CarstenNicolai. ~nc\perea consacrat\ „co-lajului“ `i al\tur\ pe Erwin Schul-hoff, Max Ernst, John Cage, Lucia-no Berio, William S. Burroughs. ~ntotal, vizitatorul ascult\ sau vi-zualizeaz\ lucr\ri ale 110 arti[ti,`ntre care Joseph Beuys, SamuelBeckett, Luigi Nono, Marinetti,Schoenberg, Iannis Xenakis, Mal-larmé, Pierre Boulez, Yoko Ono,Nam June Paik, Stockhausen, Mau-ricio Kagel [.a.m.d.

Figura-cheie [i dedicator al expo-zi]iei de la Mathildenhöhe Darm-stadt este compozitorul americanJohn Cage, de la a c\rui na[tere, `nseptembrie, se mplinesc 100 de ani

[i care, afirm\ organizatorii, a fost,al\turi de Satie, Duchamp, JosephBeuys [i Nam June Paik, cel ce „atrecut dincolo de frontierele muzi-cii, cre`nd o deschidere a ei sprecelelalte arte [i spre via]\“.

Excep]ional\ [i impresionant\este [i instala]ia de sunet [i lumi-n\/video, realizat\ de compozito-rul, regizorul, iar anul acesta [idirectorul artistic al FestivaluluiTrienalei Ruhr, Heiner Goebbels.Proiectele sale, Genko-An 64287,pot fi vizionate `n subsolul cl\diriide expozi]ii, n care se afl\ un rezer-vor de ap\, istoric, extins pe unspa]iu de 1.000 de metri p\tra]i.

La toate acestea se adaug\ Cata-logul expozi]iei, o pies\, s-ar puteaspune, pe de o parte bibliofil\, pen-tru orice amator de art\ [i muzic\,iar pe de alta un posibil extrem deutil manual pentru `nv\]\m`ntulmuzical universitar. R\sfoindu-l,am regretat doar s\ nu v\d numelelui... Hermann Scherchen. ~n expo-zi]ie un singur exponat aminte[te deel, f\r\ s\-l numeasc\ direct, un num\ral revistei sale de muzic\ experi-mental\, publicat\ de el `nsu[i laGravesano, `n Elve]ia italian\.

~n rest, ca la orice asemenea ex-pozi]ie – [i „O cas\ plin\ de muzic\“nu face excep]ie, ba dimpotriv\,stimuleaz\ vizitatorul – cuvintele nus`nt capabile s\ spun\ esen]ialul,muzica trebuie ascultat\, demon-stra]ia urm\rit\, piesele de art\vizionate la fa]a locului...

Am citit relativ mult despre{coala de la Darmstadt, ac\rei prim\ istorie „complet\“o revendica, prin 1992, unautor italian, Antonio Trudu,`ntr-o monografie publicat\ deEditura Ricordi. Atunci c`ndam citit volumul eram `n c\u-tarea urmelor l\sate de unuldintre dirijorii mei prefera]i,Hermann Scherchen, care, `n1947, `[i reg\sea acolo disci-polii germani, c\rora `naintede r\zboi le spusese s\ nup\r\seasc\ Germania, s\ `n-cerce s\ submineze din inte-rior sistemul [i ideologia cultu-ral\ nazist\. Pu]ini au avutt\ria de caracter s\-i urmezeideile, s\ nu fac\ nici un com-promis cu regimul dictatorial;mul]i au suferit. Citindu-leamintirile, am rememoratdiscu]ia interminabil\ despre„rezisten]a prin cultur\“ subregimul ceau[ist...

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

MegaherzExist\ o categorie de arti[ti carestau [i vor fi totdeauna `n um-br\ datorit\ unor `mprejur\ric\rora nu li se poate repro[a ni-mic [i despre care nu se poatespune altceva dec`t... destin! Cas\ m\ fac `n]eles, am s\ redau obutad\ care circula acum vreundeceniu `n lumea scriitorilor ro-mâni: „Eugen Simion este cel maiimportant critic literar care atr\it `n timpul vie]ii lui NicolaeManolescu!“ N-am idee ce sim]eafostul pre[edinte al AcademieiRomâne, c\ruia nu-i va fi sc\pat`n]ep\tura; [tiu ce simte RaduAldulescu, care nu-i totu[i unromancier oarecare, c`nd esteraportat la... nu conteaz\ cine!

Muzica rock nu-i chiar un do-meniu cu hotare apropiate [i les-ne de atins ori`ncotro ai apuca-o,a[a fel `nc`t cineva mai r\s\rit destatur\ s\ `ncurce vizibilitateaaltuia de acela[i calibru. Cu toa-te astea, parc\ `n nici un alt dome-niu artistic nu prolifereaz\ feno-menul imita]iei [i nu domne[teat`t de substan]iala `mp\r]ire pegenuri, subgenuri, curente, zoneetc. Iar dac\ imita]ia este un pro-ces de care vinovate se fac caselede discuri (al c\ror interes prin-cipal a fost [i `nc\ a r\mas recu-perarea investi]iei), clasificareaeste „opera“ jurnali[tilor de toateneamurile, c\rora le prie[te pa-pagaliceala c`torva termeni. Numai departe dec`t trupa german\despre care `ncerc s\ adun acic`teva cuvinte, Megaherz, e ca-tegorisit\ de publica]iile `n vog\drept „neue deutsche harte“, sub-gen al genului rock numit indu-strial metal, pe firmamentul c\-ruia str\lucesc alde Rammstein,Ministry sau Nine Inch Nails. S\contest aceast\ `ncadrare, n-amde ce. ~n fond, [i pe mine m\ aju-t\ s\ m\ orientez `n mul]imea detitluri ce invadeaz\ aproape zil-nic pia]a. {i via]a, f\c`nd-o maiu[or de suportat, mai agreabil\[i, de ce nu, mai frumoas\. E

asta menirea primordial\ aartei? Hai s\ nu devin estetic!

Tocmai datorit\ acesteiclasific\ri tipice presei muzicalei-am ascultat prima dat\ pe nem-]ii Megaherz, abia `n prim\varaacestui an 2012, c`nd au scos al-bumul Götterdämmerung(GoldenCore Records/ZYX). Iarei activeaz\ de prin 1993! Primaascultare, prima idee gre[it\, ac\rei... corectitudine (sic!) amverificat-o ceva mai t`rziu:sound-ul Megaherz este foarteapropiat de-al trupeiRammstein, `nc`t nu-i de mirarec\ dac\ pui cuiva chiar bineinformat orice album al primilor[i-i spui c\ e unul nou al ultimi-lor, probabilitatea de-a fi crezute de cca 60%. Aceea[i melodici-tate tehnologic\, aceea[i limb\aspr\, acelea[i riffuri grele, cupredominan]a pe chit\ri, folositeintens ca rythm, nu lead guitar,cu tobele r\p\ind ca diviziile detancuri Panzer, cu vocea clar\,profund\, natural r\gu[it\, cuefecte moderate de synthetizator[i sample groove, ici de nuan]\funk-metal, dincolo rap-metal, [iscurte pasaje aerisite, glazuratecu voci feminine ca paharul deconiac de zah\r... M-a delectataceast\ muzic\ german\, f\r\ s\pricep mare lucru din versuri.Iar dup\ al patrulea pahar det\rie g\lbenoas\, chiar c\ n-amai contat ce zice vocalistulAlexander Wohnhaas, un tipsolid, cu barbi[on [i chelieamintind de-a lui Rob Halford, [icu prezen]\ scenic\ pe m\sur\.

Mi-am procurat [i celelalte al-bume Megaherz, am g\sit [i-o `n-registrare video bootleg, `ntr-unclub moscovit, iarna trecut\. Poa-te s`nt eu exagerat de subiectiv(fan devotat al industrialului ger-man s`nt, cu siguran]\), fiindc\proclam valabilitatea muziciiMegaherz. (Nu m\ pot opri s\ a-mintesc accentul unui spectatorprezent la concertul din Moscova,ce pronun]a „miegahier]-miega-hier]“, accent pe care actri]amea favorit\, Dana Tapalag\, `lreproduce foarte haios...) Exist\ceva `n muzica rock german\care `mi place dincolo de limitara]iunii pure. {i mai exist\ acelsentiment amintit `n primulparagraf, care m\ determin\ s\`ncerc `nl\turarea perdeleiconven]ionale ce desparteMegaherz de recunoa[tereameritat\.

Phaedra dup\ Euripide [i Sofocle adeschis seria, fiind prezentat, `n1993, mai `nt`i la Viena, la WienerFestwochen, [i ulterior la Craiova,la Teatrul Na]ional „Marin Sorescu“cu a c\rei trup\ fusese realizat.Mai aproape de imediat, `n 2007,Faust a fost `nf\]i[at publiculuisibian, apoi a avut o premier\ la E-dinburgh, experien]a fiind repeta-t\ acum, cu C\l\toriile lui Gulli-ver. Care s-au jucat `n FestivalulInterna]ional de Teatru Sibiu, la`nceputul lui iunie, iar zilele tre-cute, `ntre 17 [i 20 august, de cinciori, la The King’s Theatre. Practicae fireasc\ pentru proiecte teatralede amploare [i valoare precum ce-le enumerate, `n realizarea c\roras`nt implicate organisme na]iona-le [i interna]ionale. Cu Metamor-foze, coprodus de Centrul Culturalde ~nt`lnire Abbaye de Neumün-ster, Teatrul Na]ional „Radu Stan-ca“ din Sibiu, Teatrul d’Esch sur Al-zette, Teatrul Na]ional Luxemburg

[i Compania „Silviu Purcarete“, dru-mul a fost invers: s-a jucat mai nt`ila Luxemburg, `n anul c`nd metro-pola era Capital\ cultural\ europea-n\, iar `n 2009, a ajuns [i la Sibiu.

De la FITS `n Sco]ia

Urm`nd un stil de lucru drag re-gizorului, al atelierelor desf\[ura-te cu echipe de actori stabile, cucare a mai colaborat, Purc\rete a`nceput tatonarea C\l\toriilor luiGulliver `n urm\ cu c`]iva ani,trei, dac\ nu gre[esc. Tot exerci-]ii de improviza]ie a realizat ini-]ial [i pentru Pilafuri [i parfum dem\gar (2001), dup\ 1001 de nop]i,[i Cumnata lui Pantagruel (2003),dup\ scrierile lui François Ra-belais, pornind de la lucr\ri monu-mentale pe care artistul le-a topit`n dou\ ore de spectacol `ntr-omanier\ ingenioas\, personaliza-t\. S`nt, de fapt, propriile lecturi,ale lui [i ale echipei cu care repe-t\, lecturi scenice ale unor opereliterare majore. La C\l\torii..., aavut aliat estetic o partitur\ origi-nal\ semnat\ de compozitorul ir-landez Shaun Davey, muzician a-propiat de spiritualitatea româ-neasc\, fascinat de ea de vremece a creat suita muzical\ Vociledin Cimitirul Vesel!

Dup\ ce s-a `nt`lnit cu publiculautohton, la FITS, cum ziceam,C\l\toriile lui Gulliver au luatcalea Sco]iei. Miniseria de repre-zenta]ii a fost completat\ de o `n-t`lnire a regizorului român cu par-ticipan]ii la festival [i cu publiculinteresat. Intitulat\ „The great

tradition of satire“, `nt`lnirea afost moderat\ de Lucy Manhan,editorialist la „The Guardian“, al\-turi afl`ndu-i-se dr. Valerie Rum-bold (Universitatea Birmingham)[i caricaturistul Martin Rowson,de la acela[i „The Guardian“. A[e-z\mintele apusene au obiceiul a-cestor strategii de familiarizare apublicului cu produsul culturaloferit. Discu]ii, dezbateri purtatela un nivel accesibil de oameni cuexpertiz\ faciliteaz\ drumul spec-tacolului c\tre mintea [i sufletulprivitorilor, prin mai buna lui `n-]elegere.

Presa peninsular\ a salutat C\-l\toriile lui Gulliver scriind c\ „nueste o produc]ie pentru cei care sea[teapt\ la o ilustrare fidel\ a tex-tului lui Jonathan Swift. (...) Cu in-terpretarea unic\ [i visceral\ a c`-torva teme morbide din carte, Tea-trul «Radu Stanca» din Sibiu a cre-at o oper\ curajoas\ care r\m`ne nmintea spectatorilor. {i, cu trecerile

de la scenele ce ilustreaz\ nihilis-mul gol de sens [i sentiment, lacele de nebunie ludic\, spectaco-lul pare a fi genul de oper\ de ca-re Swift `nsu[i s-ar fi bucurat. (...)E clar c\ opera regizorului SilviuPurc\rete, C\l\toriile lui Gulliver,este departe de a fi o adaptare mota mot a C\l\toriilor lui Gulliver“,scrie Edinburghspotlight.com. ~n-tr-un registru similar, unul din-tre bloggerii festivalului, ViccyAdams, opineaz\ c\ „Teatrul Na-]ional «Radu Stanca» din Sibiu,România, a uimit publicul dinEdinburgh `n 2009, cu Faust, iarrevenirea lui `n 2012 s-a f\cut cuun puzzle fragmentat ie[it dinmintea tumultuoas\ a unui om“.

Diferen]e de receptare

Nu pot s\ nu remarc faptul c\, `nvreme ce o parte a criticii româ-ne[ti primea [i prime[te cu rezer-ve noile spectacole ale lui Purc\-rete, presa str\in\ a fost mai en-tuziast\, omagiindu-le prin cuvin-te de laud\. La o `nt`lnire cu stu-den]ii UNATC Bucure[ti, n timpulFestivalului Na]ional de Teatruedi]ia din 2010, regizorul a fost `n-trebat despre cum i-a venit ideeas\ monteze Phaedra, pe care el`nsu[i l-a declarat, tot acolo sau [iacolo, cel mai `mplinit spectacolal s\u. „}in foarte mult la Phaedra,a fost un mare spectacol, care nua fost prea bine primit `n Româ-nia. Se pare c\ ceea ce-mi pl\ceamie, nu pl\cea criticii române[ti.{i invers. Abia dup\ ce s-a plimbatprin festivaluri interna]ionale a

devenit un succes [i acas\!“, spu-nea Silviu Purc\rete. Phaedra aavut cea mai `ndelungat\ carier\din `ntreaga list\ de spectacolepurc\retiene, juc`ndu-se din 1993p`n\ `n 2002. Via]a scenic\ `nde-lungat\ a `nsemnat un tur al lu-mii – Marea Britanie, Belgia, Por-tugalia, Italia, Fran]a, Polonia, Ita-lia, Brazilia, Olanda, Danemarca,Spania, Grecia etc. ~n 2011, n „DiePresse“, jurnalista Koschka Het-zer-Molden scria despre Phaedra,`ntr-un articol mai amplu referi-tor la teatrul românesc, c\ dup\premiera vienez\, „spectacolul a f\-cut nconjurul lumii [i l-a consacratdefinitiv pe Purc\rete, at`t `n ]a-r\, c`t [i `n str\in\tate“. Phaedra aie[it de pe afi[ `n 2002, dup\ unturneu prin ]ar\, `n marile ora[e,pentru ca publicul românesc s\-lpoat\ vedea, un turneu al c\ruipunct terminus a fost Sibiul. Ca unfapt divers, atunci, la Cluj, a v\-zut Phaedra [i Radu Afrim, caredeclara ulterior c\ s-a decis s\ seapuce de teatru dup\ vizionare!

Revenind la ideea diferen]elorde receptare de acas\ [i din str\-in\tate, e interesant c\ dup\ con-sacrarea interna]ional\, comen-tatorii români `[i nuan]eaz\ p\-rerile [i v\d mai bine calit\]ile.Acas\, Phaedra a fost salutat cumodera]ie, chiar cu r\ceal\; `n a-far\, s-a bucurat de nenum\rateelogii. Faust s-a aflat `ntr-o situa-]ie similar\. Idem, C\l\toriile luiGulliver! Repetarea le scoate dincategoria „coinciden]e“, mut`ndu-le`n „simptom“. Unul identificabil n`ntreaga cultur\ român\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Acas` ]i [n str`in`tate

» Dup\ consacrareainterna]ional\,comentatorii români `[inuan]eaz\ p\rerile [iv\d mai bine calit\]ile.Acas\, Phaedra a fostsalutat cu modera]ie,chiar cu r\ceal\; `nafar\, s-a bucurat denenum\rate elogii.Faust s-a aflat `ntr-ositua]ie similar\. Idem,C\l\toriile lui Gulliver!

Nu mai e demult nimic neobi[nuit `n faptul c\ spectacolelerealizate de Silviu Purc\rete `n România au, la scurt timp dup\ori uneori `nainte de premiera autohton\, [i un opening night `nstr\in\tate. A devenit o mic\ tradi]ie personal\ a artistului.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

8 » interviu

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

Tovar\[i de camer\ este anun]at\ca fiind o trilogie, cu rockmanulStudent la Chi[in\u primul volum.Care s`nt celelalte volume? S`ntdeja scrise?

Salutare, Elena, m\ bucur s\ nere`nt`lnim. Da, am g`ndit istoriaasta tov\r\[easc\, fr\]easc\, tine-reasc\ [i studioas\ ca pe-o trilo-gie. Prima parte a ei se desf\[oar\`n Basarabia, a]i v\zut, c`nd per-sonajul principal e student la Chi-[in\u, ultima parte – `n România,mai mult la Bucure[ti, unde `[iface doctoratul, iar a doua parte eun fel de r`u care leag\ cele dou\maluri (cu tematic\ academic\ [iuniversitar\, no). Un fel de pod,dar nu de flori, ci de oameni, scen\fr\]easc\ pe care o g\si]i `n Stu-dent la Chi[in\u, de altfel. Da, pen-ultima variant\ a trilogiei era dejascris\ atunci c`nd am plecat dinBucure[ti, la sus]inerea doctora-tului, `n 2000. Am scris romanul`n acela[i timp cu teza de doctorat,[i ea o trilogie – critic\, interviuri [iantologie (e vorba de Portret degrup cu genera]ia „optzeci“ (Poezia);cond. [t. N. Manolescu). Am mate-rialul, dar `n ultima vreme n-amavut nici m\car o s\pt\m`n\ libe-r\ ca s\ pot s\-mi finisez a[a cumtrebuie partea a doua (mi-ar fi maiu[or s\ public mai nt`i a treia par-te, dar n-ar fi normal, doar dac\ voirenun]a la partea a doua – [i ar fip\cat). Asta chiar [i acum, c`nd a[putea zice c\ a IV-a parte, Biblidio-teca, a [i ap\rut. Capitalismul g\u-nos `mi cam suge energia, dar r\z-bunarea va fi crunt\.

Student la Chi[in\u este un rock-man, iar cel mai recent volumpublicat de tine, Biblidioteca,este prezentat ca fiind istorie. Dece aceast\ taxonomie personali-zat\?

Da, `mi place s\ inventez termeni –sau s\-i folosesc altfel, creativ [ihedonist, sau s\-i combin-`mbr\]i-[ez-`mperechez. Am numit Studentla Chi[in\u rockman `n primulr`nd datorit\ atmosferei rock dinroman, iar Biblidioteca e un romanla firul ierbii, o istorie mult prea deaici [i acum [i era cam aiurea s\-lnumesc pur [i simplu „roman“. Da-c\ deschizi cartea-tez\ de doctorat,ap\rut\ la Tracus Arte, [i r\sfoie[tichiar [i la nimereal\ sau doar cu-prinsul, vei g\si mul]i termeni ca-re nu exist\ `n dic]ionar (mi-a pl\-cut mult teoria literar\ `n adoles-cen]\ [i am venit la Bucure[ti cug`ndul s\-mi fac doctoratul la teo-ria literaturii, doar c\ am avut unmare noroc cu Manolescu [i am s\-rit din mers `n barca literaturiicontemporane).

Am v\zut de cur`nd o fotogra-fie cu tine [i cu un personaj dinStudent la Chi[in\u [i `n]elegc\ nu a fost singura dat\ c`ndautorul s-a fotografiat al\turi depersonaje. P`n\ unde `]i asumirealitatea faptelor [i a persona-jelor din carte?

Da, fiind poet, lucrez cu st\ri [i sen-timente adev\rate [i-n proz\. Ma-joritatea personajelor au un fel demodel `n via]a real\ [i mul]i se re-cunosc `n personajele mele, chiardac\ nici m\car nu [tiam de exis-ten]a lor. Zilele astea, la CDPL Fest,am lansat Biblidioteca [i am citit unfragment din roman, iar dup\ lec-tur\ c`]iva oameni pe care i-am v\-zut atunci pentru prima oar\ mi-auspus c\ [i ei au gesturile unui per-sonaj de-al meu, [i ei ]in mapa lapiept diminea]a, n drum spre facul-tate sau bibliotec\, [i ei... Av`nd `ncap un model viu, real, [i persona-jele par mai vii, mai credibile [imai adev\rate. Da, unele modelem-ar cam lua la pumni, b\nuiesc,dac\ ar avea curaj [i n-ar [ti c\ am`n spate zeci de ani de lupte, amdestul de pu]ine personaje doar„pozitive“, dar deocamdat\ nu s-a

sup\rat nimeni c\ [i-a v\zut umbrasau oglinda la mine-n carte sau c\l-am pus pe alter ego-ul lui `ntr-ositua]ie mai incomod\ sau mai je-nant\. Ba da, unii s-au sup\rat, darnu mi-au repro[at direct, ci au scrispe blogurile lor cum a fost nt`mpla-rea aia `n realitate ori s-au pl`nsprietenilor comuni. Personajul decare zici e prof de francez\ [i an-trenor de karate, un tip absolutspecial, cult, inteligent, puternic,cu mult umor [i foarte fain, cel maitare karatist din R. Moldova, celmai mare n grad, care a participatla campionate mondiale [i europe-ne [i care s-a reapucat serios de an-trenamente dup\ ce a citit cartea,pe care i-a adus-o un prieten dinvremea studen]iei cu care nu s-av\zut foarte mul]i ani, dar care,venind `n concediu din Moscova,unde locuie[te acum, [i cump\r`ndcartea, l-a recunoscut `n persona-jul meu, l-a c\utat, i-a d\ruit cartea[i s-au re`mprietenit. Rockman-ul\sta reface prietenii, cariere [i iu-biri, nu doar pune c\r]ile pe mas\,dezbrac\ [i distreaz\ – n-am speratchiar la a[a ceva, dar s`nt impre-sionat de istoriile astea... incontro-labile... Da, au fost personaje la toa-te lans\rile din vara trecut\ – [i laambele lans\ri de la Bra[ov, [i laIa[i, Sibiu, Bucure[ti, Antone[ti,Ro[ia Montan\, Vama Veche [i, fi-re[te, la Chi[in\u... Am [i poze cuunele „personaje“cu cartea n m ini...

Ce spun oamenii c`nd citesc?Mai ales c\ textul nu e tocmaim\gulitor, ba pe alocuri poatefi considerat u[or compromi]\-tor. Sau se m`ndresc cu „scriedespre mine“?

Dap , e literatur\, e fic]iune, nu le-topise]. Dar dac\ te recuno[ti `n-tr-un personaj imbecil e cam na-sol, nu? Hm, unii nu prea au cum s\nu se recunoasc\, [i numele perso-najelor trimi]`nd la ei, dar nimeninu-i perfect, nici Hai, nici prieteniilui [i nici scriitorul – s`ntem vii [inu tr\im (doar) `n c\r]i, nici noi [i

~nainte de a-l cunoa[te pe Mihail Vakulovski, acum deja destulde mul]i ani, citisem volumul s\u de versuri cu care a debutat,Nemuritor `n p\pu[oi. Era [i nu era ca poezia care se scria lasf`r[itul anilor ’90 – `nceputul anilor 2000 `n România. {i tocmaiasta `l f\cea `n ochii mei un autor extrem de interesant. Apoi amtot citit texte scrise de el, dar niciodat\ nu am putut ]ine pasul cuenergia acestui om. Pare [i cred c\ nu doar pare, chiar esteinepuizabil: pres\, critic\ [i cronic\ literar\, interviuri cu scriitori –are meritul de a fi str`ns laolalt\ interviuri [i texte despre cei maibuni scriitori ai genera]iei ‘80 –, poezie, teatru, chiar [i pagini deistorie recent\ (Holocaustul evreilor români. Din m\rturiileevreilor români). Pe deasupra, Mihail Vakulovski a ajuns ca dezece ani s\ se identifice [i cu Tiuk!, cel mai de calitate produsliterar online din spa]iul românesc.

Scriitorul Mihail Vakulovski:

„Fiind poet, lucrez cu st`ri ]i sentimenteadev`rate ]i-n proz`“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

interviu « 9

nici personajele noastre. Nu, n-ampersonaje foarte proaste, cred, `nTovar\[i..., nu cred c\ se bucur\ c\„scrie despre mine“ [i at`t, dar c`ndam re`nt`lnit – `nt`mpl\tor – per-sonajele mai caraghioase, de obi-cei... au evitat subiectul (ne-am `n-t`lnit cu unul dintre ei la o televi-ziune din Chi[in\u [i frate-meu aplecat de l`ng\ noi, c\ nu putea s\se opreasc\ din r`s, v\z`nd `n omuldin fa]\ personajul din carte)... To-tu[i, personajul central e un studentla Litere, iar cei din jurul lui facdeosebirea dintre literatur\ [i rea-litate, eseu sau pagini de istorie...Ahahaha, mi-am amintit c\ Gheor-ghe Erizanu, editorul Cartier, aspus la lansarea de la Chi[in\u(sau la emisiunea lui TV de a douazi) c\ se bucur\ c\ nu ne-am `nv`r-tit `n acelea[i cercuri `n perioadanara]iunii Tovar\[ilor..., dar nu[tiu dac\-[i aminte[te c\ ne cuno[-team destul de bine `n partea adoua a c\r]ii, haha.

Atmosfera hardcore din anii destuden]ie ai lui Hai (personajulprincipal din Student la Chi[i-n\u) are [i ceva exotic, ceva (maimult) din spiritul basa, ca s\ a-pelez la un cuv`nt folosit de fos-ta revist\ „Time out“ `n urm\cu c`]iva ani. Crezi n acest basa?Cum l-ai descrie? Mai este va-labil ast\zi?

Tot basarabenii au inventat cuv`n-tul „basa“. Eu l-am auzit prima oa-r\ de la frate-meu, n primul nostruan din partea asta a Prutului, 1996,apoi l-am folosit destul de des – pes-te tot, nu e o inven]ie a vreunei re-viste, ci a studen]ilor basarabenidin România. Da, cred `n diferen]\[i mizez pe ea. Mi se pare firesc capersonajul meu din Tovar\[i..., fi-ind student la Chi[in\u, s\ foloseas-c\ limbajul [i expresiile [i jargonulbasa, s\ se poarte ca un basa veri-tabil, s\ aib\ [i calit\]ile, [i defecte-le basa [i mi se pare firesc [i normalca [i cititorul român s\ fie mai in-teresat de original, diferit, altfel,s\ nu umble dup\ aceea[i M\rie cualt\ p\l\rie.

Nu te ntreb nt`mpl\tor, pentruc\ la acel dosar ini]iat de revista„Time out“ r\spundeai [i tu. E-xist\ o genera]ie nou\ de tineribasarabeni care s\ se impun\ narte vizuale [i literatur\? Ce i-arapropia de arti[tii [i scriitoriideja consacra]i [i ce `i indivi-dualizeaz\?

Ai `n vedere o genera]ie mai nou\dec`t a noastr\? Am avut discu]iaasta la Cenaclul Republica [i con-cluzia a fost c\ acum se impunedegenera]ia. Au ap\rut oameni noiinteresan]i, da, dar eu s`nt `n par-tea asta a Prutului de vreo 15 ani [inu mai cunosc at`t de bine nouafaun\ basa, despre asta ar trebuis\ povesteasc\ cei de acolo, care-s`n interiorul sistemului, frate-meu[i Moni St\nil\, care fac un cenaclufoarte viu la Biblioteca Na]ional\,sau Dumitru Crudu, care a adunat`n jurul atelierului s\u tineri a-proape la fel de furio[i cum eramnoi la v`rsta lor de acum. C`t de-spre ce ne-ar apropia: `n primulr`nd locul unde tr\iesc [i creeaz\,biografia – p`n\ la un punct, chiardac\ noi ne-am n\scut `n URSS,iar ei `n alt\ ]ar\, de[i `n acela[iloc [i poate c\ [i `n aceea[i mater-nitate. Apoi multiculturalismul, le-g\tura clar\ cu cultura rus\, [o-cul `nt`lnirii cu fra]ii români, carenu-s niciodat\ a[a cum ne imagi-n\m noi de la distan]\, din par-tea cealalt\ a Prutului [.m.a. Euc`nd aflu de-un nou scriitor basara-bean care m\ impresioneaz\ nu-l]in secret, ci-l p`r\sc repede la Tiuk![i-n revistele la care scriu. Cea mairecent\ descoperire e un scriitorbasarabean de origine rus\ – Vladi-mir Lorcenkov, cu care am f\cut uninterviu pe care-l g\si]i `n acestnum\r Tiuk!, iar `n num\rul ce st\s\ apar\ va fi [i o cronic\ la carteacu care a intrat `n lista scurt\ a ce-lui mai mare premiu rusesc, Na]-best. Un scriitor foarte t`n\r, tra-dus `n multe limbi, nu [i `n româ-n\, deocamdat\...

Dar cum te `mpaci cu exotis-mul? Deseori s`ntem tenta]i s\facem din exotism o tr\s\tur\

negativ\ a produsului artisticla care ne referim.

Dac\ e cu m\sur\ [i nu e kitsch,`mi place, exotismul atrage de o-bicei, dac\ nu e ostentativ.

Tu [i fratele t\u, Alexandru, a]imers mereu um\r l`ng\ um\r.~ntotdeauna v-am admirat – [icred c\ nu s`nt singura – pentrucum a]i [tiut s\ v\ sus]ine]i [i s\v\ promova]i unul pe cel\lalt.Cum este literatura c`nd se `mpar-te `ntre fra]i? Exist\ chestii scri-itorice[ti, de genul invidiei?

V\ citi]i textele noi `nainte de a le publica? Discuta]i? V\certa]i?

Literatura e un organism viu [ise `mparte doar `ntre cititori, neputem certa `n leg\tur\ cu o car-te scris\ de altcineva, despre ma-nuscrisele noastre discut\m con-structiv, pe text, [i chiar dac\ a-ceste dialoguri pot p\rea destul de`nfl\c\rate dintr-o parte, `n reali-tate s`nt doar analize literare. Nu,nu exist\ invidie `ntre noi, eu pur[i simplu nu am a[a ceva `n pro-gram, nu [tiu cum m-or fi educat

p\rin]ii, dar nu cunosc acest sen-timent, [tiu `ns\ c\ e ceva auto-distructiv [i nociv, ceva ca fuma-tul, care-]i face doar r\u. Da, necitim textele `nainte de publicare(e vorba de c\r]i aici, nu ne citimtextele publicistice niciodat\ `nmanuscris, de exemplu). ~naintevorbeam mai mult dup\ lectur\,iar acum, el fiind fratele meu depeste Prut, vorbim mai mult vir-tual, [i a[a am devenit [i maiconcre]i – vezi c\ acolo mi se parec\ varianta aia ar fi mai bun\, a[schimba expresia aia cu asta sauasta, acolo ai putea fi mai dur, a-colo ar trebui s\ fii [i mai direct,ceva de genu’. Nu, nu ne cert\m,doar c`teodat\, la un pahar de vin,dar ne trece repede, nu m-am tre-zit niciodat\ sup\rat pe frate-meu...iar dac\ m\ sup\r pe el, m\ sup\rdoar pentru c\ uneori nu vrea s\ a-leag\ varianta mai bun\ pentru el,de exemplu s\ se lase de fumat.

De cur`nd s-au `mplinit 10 ani de Tiuk! A fost,sper s\ nu m\ `n[el, prima revist\ literar\ onlinedin România. Tiuk! e deja un nume cunoscut:f\r\ a avea mari inven]ii tehnice, are `ntotdeau-na autori buni [i texte bune. Cum a `nceput Tiuk!atunci c`nd publica]iile online existau doar `ndiscu]iile despre presa pe h`rtie vs. presa online?Cum ai convins oamenii s\ scrie f\r\ bani?

Da, am g`ndit serios revista `n 2000, iar primul nu-m\r a ap\rut `n iarna lui 2001, a trecut ceva timp de-atunci... dar nu s-au schimbat prea multe – pentru c\a[a de bun a fost proiectul [i n-a trebuit s\ schimbprea multe `n timp, doar poate c`te ceva din punct devedere tehnic, cum spui tu. Am avut mereu oamenibuni la capitolul design [i web, tocmai de aceea nicinu este spectaculos, pentru c\ e o revist\ de cultur\,mai mult literar\, [i textul e cel mai important laTiuk!, nu anima]iile, care n-au lipsit la un momentdat, sau artificiile tehnice, `n leg\tur\ cu care amavut destul de multe cazuri haioase, c\ litera]ilor mai`n v`rst\ de cele mai multe ori le vine greu s\ navi-gheze `n afara textului. Acum de partea tehnic\ seocup\ Dan Ma[ca [i echipa lui de profesioni[ti de lareea.net. P\i nu mi-a fost greu s\-i conving pe colabo-ratori eu fac revista doar pentru c\ a[a vreau, a[aam eu chef, de pl\cere, f\r\ nici un ban, f\r\ onorarii,iar ei au chef s\ fac\ parte din echipa Tiuk! sau s\

publice la noi. Chiar de la `nceput m-am g`ndit seriosla rubrici, i-am ales pe cei mai buni din domeniu, dinpunctul meu de vedere, evident, le-am propus rubri-cile [i... at`t. Nu-mi amintesc s\ fi refuzat cineva [i eraucei mai buni arunc\ un ochi pe semnatarii primuluinum\r.

Tiuk! r\m`ne `n zona underground a mass media cul-turale. Cum reu[e[ti s-o p\strezi `n aceast\ zon\?

Am primit oferte destul de serioase `n leg\tur\ cuTiuk!, dar p`n\ acum le-am refuzat pe toate. Fac revis-ta doar de pl\cere [i prefer s-o p\strez `n zona unde nuexist\ cenzUr\ [i mediocritate, m\ intereseaz\ doar ca-litatea [i originalitatea, iar secretul rezisten]ei Tiuk!e simplu [i pur: o ]in departe de... bani...

Ce `nseamn\ Tiuk!?

TIUK e sunetul care se aude `n timpul ciocnirii, `ntimpul ac]iunii, nu dup\. Aluzie fin\ c\-n Tiuk! tr\im,ilustr\m ceea ce se `nt`mpl\ acum, nu doar acum nu[tiu c`]i (zeci de) ani. Cuv`ntul e luat dintr-o proz\foarte scurt\ a lui Daniil Harms, care e [i motoul re-vistei, moto pe care mai bine-l citi]i dec`t s\ vi-l po-vestesc. E la locul lui, prima rubric\ din st`nga sus:www.tiuk.reea.net/index.php?option#com_content&view#article&id#2025.

„Secretul rezisten\ei Tiuk! e simplu ]ipur: o \in departe de... bani“

» „Deocamdat\ nu s-a sup\rat nimeni c\ [i-a v\zutumbra sau oglinda la mine-n carte sau c\ l-am puspe alter ego-ul lui `ntr-o situa]ie mai incomod\ saumai jenant\. Ba da, unii s-au sup\rat, dar nu mi-aurepro[at direct, ci au scris pe blogurile lor cum afost `nt`mplarea aia `n realitate ori s-au pl`nsprietenilor comuni.“Personajul Valeroi Personajul Cristi

Florin Irimia

Roth nu era primul evreu ameri-can care descria, c`nd cu umor, c`ndcu o ironie adesea ustur\toare, lu-mea cartierelor evreie[ti din NewYork [i New Jersey sau, altfel spus,cultura evreiasc\ (yiddish) a[a cumo vedea el manifest`ndu-se pe p\-m`nt american. O spune el `nsu[i`n prefa]a edi]iei aniversare a aces-tui volum din 1990, c`nd dezv\luie

c`te ceva din background-ul form\-rii sale ca scriitor [i ca om. Era`ns\ primul evreu care primea unpremiu important pentru asta [i,tocmai din aceast\ cauz\, [i prime-le critici, la fel de ustur\toare pre-cum i fusese ironia, venite din par-tea diferitelor comunit\]i conser-vatoare, dar foarte influente. Nutrebuie s\ ne mire a[adar c\, zeceani mai t`rziu, atunci c`nd Roth re-cidiveaz\ cu iconoclastul Complex allui Portnoy, criticile se vor transfor-ma `n diatribe [i ce fusese un focmocnit va deveni acum v\paie.

O critic\ la adresaipocriziei omene[ti

Cea mai lung\ povestire, cea cared\ [i titlul volumului, ne prezint\idila de-o var\ dintre Neil Klug-man [i Brenda Patimkin, tinerievrei din Newark, el s\rac, ea bo-gat\, el absolvent de Rutgers, ea`nc\ student\ la Radcliffe, `n Bos-ton, el unicul fiu al unei familii camneglijente, ea mezina unei familiifoarte `nghegate, pe care `ns\ `i u-ne[te, dincolo de toate diferen]eleinerente `ntr-o asemenea conjun-ctur\, sentimentul de emancipare [ieuforia ce rezult\ de aici. P`n\ laurm\, ceea ce b\nuiam se materia-lizeaz\. Chiar dac\ am`ndoi s`nttineri, frumo[i [i evrei, idila nu sepoate concretiza `n c\s\torie. C`ndp\rin]ii ei, evrei conservatori, des-coper\ c\ tinerii au f\cut dragoste

[i asta chiar sub nasul lor, Brendaprime[te dou\ scrisori, una dinpartea mamei, mai dur\, cealalt\din partea tat\lui, mai pu]in dur\sau de o duritate camuflat\, care ovor face s\ renun]e la Neil [i s\ se`ntoarc\ sp\[it\ acas\. ~ntrebareacare se pune este cum ar fi procedatace[ti p\rin]i upper middle-class da-c\ `n locul lui Neil s-ar fi aflat unevreu bogat asemenea fiului lor,Ron? Scris\ cu o deplin\ maturita-te stilistic\, La revedere, Columbuseste o critic\ la adresa ipocriziei, nuneap\rat evreie[ti, c`t omene[ti.

~n cea mai amuzant\ povestire,Convertirea evreilor, Ozzie Freed-man vrea s\ [tie cum e posibil caacela[i Dumnezeu care a creat ce-rul [i p\m`ntul `n numai [ase zi-le nu a putut s-o lase pe FecioaraMaria `ns\rcinat\, f\r\ ca femeias\ fi avut rela]ii intime. Asta `ispune rabinul Binder la clas\, c\e practic imposibil s\ concepi uncopil `n absen]a rela]iilor intime[i, prin urmare, Dumnezeu nu pu-tea fi tat\l lui Iisus [i nici Iisusnu putea fi Mesia. Bun, bun, ziceOzzie, dar nu mi-a]i r\spuns la `n-trebare. Evident, Ozzie se pricepes\ enerveze lumea din jur cu `n-treb\rile lui, au mai fost [i altele`nainte de asta, ceea ce a `nsemnatde fiecare dat\ convocarea mameisale la [coal\ [i chiar c`te o palm\,dou\ peste cap. Acum `ns\, Ozzienu mai este dispus s\ fie umilit.~ntr-o zi, el se suie pe acoperi[ul

[colii [i amenin]\ c\ va s\ri dac\lumea adunat\ jos, lume din carefac parte [i rabinul, [i mama sachemat\ degrab\ la [coal\, nu va`ngenunchea [i recunoa[te c\Dumnezeu poate s\ fac\ Orice,Absolut Orice, inclusiv s\ creezeun copil `n lipsa rela]iilor inti-me. Apoi, `i pune s\ jure credin]\`n Iisus Cristos. Apoi, s\ promit\c\ nimeni nu va mai fi vreodat\lovit din cauza lui Dumnezeu. A-poi, mul]umit, sare `n plasa pom-pierilor care [i ei trebuiser\ s\`ngenuncheze. Iat\ ce u[or se con-vertesc evreii!

Ap\r\torul credin]ei a fost, lavremea ei, cea mai controversat\povestire. S`ntem `n mai 1945. ~nEuropa, r\zboiul s-a terminat dar`n Pacific continu\. Nathan Marx,veteran de r\zboi, este numit plu-tonier la o companie de instruc]iedin Camp Crowder, Missouri. U-nul dintre solda]i, un evreu pe nu-me Sheldon Grossbart, `ncearc\ s\profite de leg\tura etnic\ dintreel [i plutonier, cer`ndu-i acestuia([i cel mai adesea ob]in`ndu-le)tot felul de favoruri. Ultimul [icel mai mare este s\ nu fie trimispe front, `n Pacific. De data aceas-ta Marx l refuz\. ~l mai refuzase [ialt\dat\, dar p`n\ la urm\ cedase.Nu [i acum. Grossbart apeleaz\ laaltcineva [i reu[e[te s\ fie scos depe list\. Marx observ\ asta, d\ untelefon [i, sub pretextul c\ Gros-sbart `[i dore[te cu `nver[unares\ lupte, reu[e[te repunerea lui peliste. E de `n]eles, chiar [i acum,dup\ at`]ia ani, de ce decizia plu-tonierului Nathan Marx a provo-cat at`tea controverse `n mijloculcomunit\]ilor evreie[ti. Dac\ `]ist\ `n putin]\ s\ salvezi un evreude la moarte, chiar dac\ nu de la

una sigur\ [i nicidecum `n con-di]iile impuse de Holocaust, o veiface? Trebuie s\ ne ajut\m `ntrenoi , spune Grossbart, dar oare in-diferent de ce presupune acest lu-cru? Nathan Marx pare s\ nu fiede-acord. Un evreu c\zut pe frontnu este acela[i lucru cu un evreugazat la Auschwitz. Dar dac\ evre-ii s-ar fi ajutat `ntre ei, poate c\`nsu[i Auschwitz-ul n-ar mai fi e-xistat. {i e corect ca dup\ ce-au mu-rit milioane `n lag\re [i ghetouri,s\ mai moar\ chiar [i unul sin-gur pe front? Cui va folosi moar-tea lui? Dar cum r\m`ne atunci cudemnitatea, cinstea [i onoarea?Merit\ s\ le strivim `n picioarenumai ca un om, fie el [i evreu,s\ tr\iasc\? {i a[a mai departe.

Ne oprim deocamdat\ aici cu a-naliza noastr\ urmînd ca în num\-rul viitor s\ ne uit\m la ultimele treipovestiri ale volumului. Shalom!

Philip Roth, La revedere, Columbus, tra-ducere [i note de Ona Frantz, colec]ia„Biblioteca Polirom. Seria de autor«Philip Roth»“, Editura Polirom, 2012

Am crezut c\ s-a `n]eles cevoiam s\ spun la sf`r[itullui iunie, c`nd, `nainte devacan]\, am trimis rubricapentru „Supliment“. Trebu-ia s\ fie ultima de tot, f\r\vreo re`ntoarcere toamna.Ca lucrurile s\ fie clare,am intitulat-o Un pumn deprozac [i l-am rugat pe Flo-rin Iorga s\-mi fabrice undreptunghi negru pe la mij-locul textului, semn destulde clar, credeam eu, c\ 1:nu mai am nici un motivde bucurie, drept pentrucare, cu sufletul [i tasta-tura `n bern\, m\ auto-demit din pagin\; c\ 2:orice lucru are [i unsf`r[it, dar [i c\ 3: ce-imult stric\, deoarece, de

c`nd a ap\rut volumulProzac. 101 pastile pentrubucurie `n 2009, s-au adunataici, `n pagin\, peste 120de alte tablete, c`t s\-mipot deschide cabinetul denervi Prozac 2 [i s\ ieslini[tit\ la pensie. Astavoiam s\ fac: s-o `ncheiscurt, b\rb\te[te, printr-oretragere demn\. Totul sepotrivea [i `n macro- [i `nmicro-. ~mi spuneam mereuc\ o asemenea var\ de co[-mar n-am avut niciodat\(de[i am avut c`teva `n ul-timii 23 de ani) [i c\ `nmacro s-au spulberat toatesperan]ele. De nu [tiu c`teori am avut senza]ia c\ m\ia apa, c\ nu v\d [i nu audbine c`nd cineva m\ min-

]ea senin `n fa]\ [i voia s\-mi v`nd\ albul dreptnegru [i noaptea drept zi.Oare eu [i prietenii mei`nnebuniser\m? Oare e-ram defec]i? Nici `n micronu st\team prea bine: ma-ma, tot mai praf, retinamea – tot mai pulbere, `ncas\, pivni]e [i curte [an-tiere, haos, nervi, scanda-luri, poli]ie, salvare, pom-pieri, tot tac`mul zilnicpentru [tirile de la ora 5.

{i? {i nimic. Cum se ve-de, nici o b\rb\]ie, nici oretragere, ci din nou destraj\ `n pagina 12, `n pre-lungiri. E [i \sta un semnc\ 1: George Onofrei [ties\ comande bine mobi-lizarea rezervi[tilor de

prin tran[ee; c\ 2: exist\via]\ [i dup\ groz\veniilepolitice (ba chiar `ntimpul [i `n ciuda lor). {ic\ 3: prin urmare, nimeni[i nimic nu-mi poate st`rpidreptul la micile bucurii.Ba chiar la unele mari.Pentru mine, mega-bucuria a ]`[nit chiar `ncele mai `ntunecate zile,din `nt`lnirea pe baricadecu aproape to]i vechiiprieteni de la mitinguriledin anii ’90. Dar [i cu uniinoi. E drept, cei vechideveniser\ bunici, iarfo[tii mei studen]i eraudeja p\rin]i. Am ie[it `npia]\, am protestat pa[nicplimb`ndu-ne, ne-am[edin]at [i mitingit, amsemnat peti]ii, de parc\timpul s-ar fi dat `napoi [iam fi redescoperit gustullui a fi `mpreun\, ca `ntinere]e.

Iar la capitolul jubilato-riu din zona strict perso-nal\, nu vreau s\ m`niiinstan]ele supreme: [anti-erele s-au `ncheiat, scan-dalurile s-au potolit, ma-ma [i casa [i-au reintrat `nmatc\. Iar eu, `mpreun\cu prietenii mei Delia [iEugen, am biruit Transal-pina, ca `ncununare adrumurilor noastre prin]\ri[oar\. Acolo sus, lapeste 2.000 de metri, pe unsoare st`mp\rat, chiardac\, pentru a vedea clarmun]ii de sub noi, a tre-buit s\-mi pun [i un bi-noclu peste puzderia dedioptrii, am sim]it c\ s`ntcu un picior de-a dreptul

`n rai. At`t era de senin, decurat [i lini[tit totul. Cumtot ca `ntr-un fel de rai`nsorit ne-am a[ezat c`tevazile mai t`rziu pe o teras\din Novi Sad, sus, `n fort\-rea]\, cu Dun\rea la pi-cioare [i cu toate istoriileBanatului `nv`rtejite princap. Iar duminica trecut\,cu soarele la apus, le-amdescoperit prietenilor meifrumuse]ea de nepovestit aTimi[oarei, prin kilometride parcuri [i pe str\zilevechi, printre bastioane [icontrafor]i, prin pie]ebaroce, `naint`nd prinbl`nde]ea luminii. Da, a[a,ca `n paradis: prinbl`nde]ea luminii.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

10 » carte

Secretul Adrianei

Adriana Babe]i

La revedere, Columbus!Bine ai venit, Roth! (I)A[a cum bine se [tie, PhilipRoth a pornit-o cu dreptul `ncariera sa literar\, culegereade povestiri recenzat\ aici adu-c`ndu-i t`n\rului de dou\zeci [i[apte de ani (dou\zeci [i pa-tru la scrierea lor) un nea[tep-tat National Book Award `n1960 [i, odat\ cu acesta, unnume. Un nume, dar [i unrenume care, `n func]ie decercurile `n care acesta eradezb\tut, nu `nsemna`ntotdeauna ceva onorabil.

Doi pumni de prozac

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

carte « 11

C`l`torii [n |ara din oglind`Oric`t m-a[ feri de „conside-ra]iunile generale“ ale `nce-putului de cronic\, nu pot s\nu remarc c\ am citit `n ulti-mul an mai mult\ proz\ scurt\româneasc\ dec`t `n ultimiizece [i c\ cel pu]in trei super-volume dedicate cenu[\reseieditoriale vin de la CDPL.

Bogdan-Alexandru St\nescu

Cartea Veronic\i D. Niculescu, de-[i ar putea fi `nscris\ ([i minimali-zat\) n seria „anamnezelor“, este ex-trem de `n[el\toare, at`t din punctde vedere stilistic, c`t [i ca finali-tate (asta dac\ lu\m n calcul [i o fi-nalitate extraestetic\ a prozei). Lao prim\ vedere, pare c\ am aveade-a face cu un volum al rememor\-rii, al unor pretexte de a supunememoria gimnasticii afective. Co-pil\ria [i tinere]ea – dou\ coor-donate care atrag orice scriitor,care `ns\ s`nt v\zute drept teri-torii ale debutului, ale primelor`ncerc\ri. Numai c\ Veronica D.Niculescu nu este nici debutant\[i nici despre `ncerc\ri nu putemvorbi `n cazul acestor proze. Ceeace spun acum se va transforma(dac\ nu este deja) `ntr-un loc co-mun legat de numele autoarei: tra-duc\toare a lui Nabokov ([i `nc\una pasionat\ de ceea ce face), nua sc\pat necontaminat\ de al s\uviolon d’Ingres. Nu este o afirma]iemenit\ a umple spa]iul cronicii,

ci una demonstrabil\, pentru c\,a[a cum se `nt`mpl\ `n cazul lite-raturii adev\rate, proza ei nu-]ipermite relaxarea unei lecturi i-nocente. Textele ei s`nt `nc\rcatecu elemente ce asigur\ coeziuneamateriei, asemenea unui scheletbine `nvelit de carnea vizibil\ a cu-v`ntului. Prozele acestui volums`nt construite, nu scrise: [i, ca s\cobor`m pu]in la nivelul acesteiconstruc]ii, mi se pare evidentfaptul c\ nu s`nt scrise dintr-unfoc, ci lucrate cu minu]iozitate.

Revenirea la cuv`nt

Am avut senza]ia acut\ a unei re-veniri la cuv`nt, `n sensul re`nc\r-c\rii, resimboliz\rii acestuia: pe l`n-g\ rolul s\u de purt\tor de sens [ide stil (stilem), el `[i creeaz\ `n a-ceste proze propria re]ea de coe-ziune, `nsufle]it de o energie mi-tic\. Re`nt`lnesc aici ironia apo-caliptic\ nabokovian\, arta de ainsera `n text aluzii care solicit\relectura [i resemantizarea.

Este cazul primei buc\]i a vo-lumului, C\r\mida, unde nara]iu-nea frame pune `n contact con[ti-in]a rememoratoare [i inocen]aunui copil, ambele chinuite de in-somnie (una datorit\ chiar dispo-nibilit\]ii de a rememora, cealalt\unei tinere]i ce va fi pus\ `n leg\-tur\ cu teritoriul inocent al fapte-lor rememorate). Anamneza matu-rului deschide calea de acces spre}ara Minunilor, spre o `nt`mpla-re din anii studen]iei de c\min.

De altfel, prozele care reconstru-iesc teritoriul studen]iei c\minis-te pot fi decupate din volum [i vorforma un corpus distinct, dat fi-ind c\ personajele revin, cele se-cundare devin principale, ca [icum un duh s-ar muta din corpulunei piese de [ah `ntr-altul, chiardin tab\ra advers\. Or, asta nece-sit\ infinite precau]ii afective, ne-ata[area de personaje, obiectivi-tate: toate aceste lucruri `ndep\r-teaz\ povestirile de zona devenit\oarecum comun\, a literaturii dec\min, de tipul „studentul frate cug`ndacul“... Dou\ studente pleac\`n c\utarea unei c\r\mizi, destina-te unei tehnici fantasy de avort: c\-r\mida este `ncins\ pe re[ou [istropit\ cu o]et – aburii otr\vitoriintr\ `n corpul tinerei care ar faceorice numai s\ nu ajung\ la Ma-rinescu. Da, dar aici elementulultra-simbolizat este re[oul str\-b\tut de [arpele ro[u care parc\-[irefuz\ rolul ingrat. {arpele ro[ueste cel care intr\ `n trupul fetei,ca un strigoi aflat pe urmele celui-lalt [arpe: Sora, surioara mea, ui-te cum ai nchis u[a acum, u[a din-tre noi, uite cum te-ai apropiat de[arpele ro[u, uite cum ]i-ai desche-iat halatul [i l-ai l\sat s\ cad\ pecovor, uite cum stai goal\ [i frumoa-s\ `n mijlocul camerei, uite cum`]i deschizi picioarele [i te aplecideasupra, c`t po]i tu de bine, c`tpo]i tu de mult [i cum a[tep]i s\se-nt`mple, uite cum ne ard obra-jii, a[tept`nd s\ se-nt`mple .

O confirmare

O c\l\torie cu trenul, de doispreze-ce ore, `n ajunul anului nou, mi-aamintit de Arborele nop]ii, al luiCapote, numai c\ aici fata nu maieste chiar at`t de t`n\r\, groaza einu mai e iscat\ de misterul lumiicu care interac]ioneaz\ inocen]a ei,ci vine tocmai din scopul c\l\tori-ei, acela de a `ngropa un tat\ ur`t,alcoolic [i violent, care parc\ a ju-cat fiicei un ultim renghi [i s-a ho-t\r`t s\ moar\ tocmai de s\rb\-tori. Un controlor gras, unsuros,libidinos, vulgar este umanizat deun accident al trenului care-i poar-t\ numai pe ei doi [i de elementebiografice care-l scot din domeniulaparen]ei [i-i dau consisten]\.

O c\l\torie aproape ini]iatic\pentru micu]ul Grigore, al\turide fratele cel mare, prima lui ie[i-re din perimetrul casei [i al fami-liei, aminte[te at`t de Preda, c`t [i(ca s\ revenim la e[alonul CDPL)de unele dintre prozele lui MihaiMateiu. Aventura micu]ului `n lu-me e una traumatizant\, simboli-zat\ excesiv de protagonist, iarefectul acestei traume este unul

somatic, acea febr\ pe care o valo-riza [i Preda.

La fel, `n cazul feti]ei trimise pe`nserare s\-[i cheme sora la mas\,de la derdelu[, o adev\rat\ aventu-r\ `ntr-o lume ostil\, decriptat\ cuinstrumentele unei min]i deschisespre magie. Veronica D. Niculescud\ dovad\ de o empatie deosebit\pentru sensibilitatea [i g`ndireacopiilor, f\r\ a c\dea `ns\ `n sensi-bilit\]i excesive [i `n ghidu[ii faci-le. Din spatele unit\]ilor simboli-zante p`nde[te mereu o g`ndire ma-tur\, gata s\ decripteze universullor [i s\ afirme c\ lumea `ntune-cat\ a magiei de tip infans este,p`n\ la urm\, adev\rat\.

Aici se afl\, cred, punctul forte alacestui volum de povestiri, carac-terul lor cehovian: sub aparen]aunei delicate]i feminine (alt loccomun, nu-i a[a?), al unei deschi-deri pline de empatie c\tre lume, seascunde o judecat\ a aceleia[i lumi,de o duritate cumplit\. Da, pare s\spun\ autoarea, lumea era a[a, darsub acele aparen]e se ascundeau

presim]iri, premoni]ii care s-au m-plinit. Lumea aceea purta n sine unvirus ascuns, care acum s-a r\sp`n-dit [i a infectat at`t lumea din jur,c`t [i pe cel ce prive[te cu ochiilarg deschi[i. Nu `nt`mpl\tor [i-aa[ezat autoarea povestirile sub unmoto din Lewis Carrol...

Pentru mine aceste proze nu aufost o surpriz\, ci o confirmare. Cuexcep]ia povestirii Zei (un hibridHesse/Aitmatov), care nu e pe gustulmeu, Ro[u, ro[u, catifea se dovede[-te un volum excelent de proz\ scurt\.

Veronica D. Niculescu, Ro[u, ro[u,catifea, colec]ia „Minutar“, Casa depariuri literare, 2012

» Prozele acestui volums`nt construite, nuscrise: [i, ca s\ cobor`mpu]in la nivelul acesteiconstruc]ii, mi se pareevident faptul c\ nu s`ntscrise dintr-un foc, ci lu-crate cu minu]iozitate.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

12 » avanpremier\

Zeruya Shalev –F`r[me de via\`„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\ unfragment din romanul F\r`mede via]\ de Zeruya Shalev,care va ap\rea `n cur`nd, `ncolec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XXI“, `n traducerea dinlimba ebraic\ a IoaneiPetridean.

– Fragment –

Ce ne r\m`ne la sf`r[itul zilelor, `nafara imaginilor dragi pe care levedem cu ochii min]ii, [i cine ar n-dr\zni s\ nege veridicitatea lor?E[ti v\duvit de at`tea lucruri cu tre-cerea anilor, suferi pierdere dup\pierdere, `ns\ acesta este cursul fi-resc al lucrurilor, `]i e interzis s\te ata[ezi de ceva, p`n\ [i cei carestr`ng averi p\[esc `n moarte f\r\nimic, `ntocmai ca ea, Hemda Ho-rowitz, care s-a n\scut mult preat`rziu sau mult prea devreme, `n-tr-un loc [i un moment total nepo-trivite pentru ea, un loc [i un mo-ment ce au cerut de la ea lucruri pecare nu i-a stat `n puteri s\ le d\ru-iasc\, pe c`nd ceea ce putea s\ d\ru-iasc\ era respins `n batjocur\. I secerea s\ sar\ pe acoperi[uri, s\ ]o-p\ie de pe un acoperi[ pe altul ca [icum `ntre ele nu s-ar fi c\scat niciun gol `nfrico[\tor, s\ alerge pe po-duri care se balansau puternic din-tr-o parte n alta, pe linii de cale fera-t\ suspendate deasupra defileuri-lor, s\ pescuiasc\ `n apele lacului

`n nop]i reci [i negre ca smoala, iarea voia s\-i uimeasc\ prin vorbe, a-vea `n\untrul ei at`t de multe po-ve[ti pe care nu le scrisese nicioda-t\, le [tia pe toate pe dinafar\, a-vea o memorie uluitoare, dar c`ndse apuca s\ le spun\, copiii r`deaude frazele pline de nflorituri, de lu-crurile neobi[nuite care se `nt`m-plau `n ele, a[a ceva nu e posibil! ocriticau ei, cei c`]iva care se `nvo-iau s-o asculte, nu exist\ a[a ceva,un lac vorbitor!

Fiindc\ `n nop]ile de iarn\ [op-tea `n urechile lor secretele lacului,`n timp ce v`nturile [uier\toare d\-deau t`rcoale camerei copiilor, afla-t\ `ntr-o cl\dire izolat\ de celelalte,m\tur`nd tot ce le ie[ea `n cale, a-celea[i pove[ti pe care i le spunea eilacul, despre lucrurile v\zute cuochii lui [i auzite cu urechile lui,gustate cu limba lui [i pip\ite cu de-getele lui. Cea despre barca pesc\-reasc\ poleit\ cu aur scufundat\ nad`ncurile sale, despre feti]a cares-a `necat adormind pe debarcade-rul lui vechi [i al c\rei pl`nset seaude uneori noaptea, mam\, strig\ea, vino, mam\, [i despre b\rbatulce-[i c\uta printre trestii aleasa i-nimii, pe care-i fusese interzis s-oiubeasc\, [optindu-[i dragostea `nurechile p\s\rilor migratoare, p`n\c`nd `[i pierduse min]ile [i fusese`nghi]it de mla[tini, ns\ chiar [i desub p\m`nt continua s\-i vorbeasc\,p`n\ c`nd g`tul i s-a umplut cu ]\r`-n\ [i a murit iar [i iar, [i cea desprefemeia care-[i dorea cu ardoare un

copil [i se sc\lda zi dup\ zi `n ape-le lacului, ca s\ se vindece de infer-tilitate, `ns\ lacul i-a spus, eu voi fifiul t\u, eu voi fi copilul t\u, [i i-adat s\ bea din apa lui, umpl`ndu-ip`ntecele [i umfl`ndu-i-l p`n\ c`nda n\scut un copil al apei, un val mi-cu], care a disp\rut imediat prin-tre fra]ii lui.

Chiar [i tat\l ei, c\ruia `i pl\ceaat`t de mult s\ citeasc\, se str`mbac`nd i auzea pove[tile, nu e vremeapentru pove[ti, Hemdale, e vremeapentru ac]iune, ofta el, evreii au datlumii destule pove[ti, numai mamaei, `n scurtele vizite, o asculta cu o-chii `nchi[i, ca [i cum ar fi ascultato muzic\ frumoas\, scrie-le, o `n-demna ea, nu ai cum s\ ]ii minte to-tul, dar ea ]inea minte, destinasemult spa]iu pove[tilor `n capul ei,a[a c\ [i le amintea, nel\s`nd loc pen-tru nimic altceva, p`n\ c`nd n-a maig\sit cuvintele obi[nuite. C`nd i sepunea o ntrebare simpl\, deschideagura ca s\ dea un r\spuns simplu,dar nu ie[eau din ea dec`t pove[ti,ca aburii dintr-o tigaie ncins\ c`ndridici capacul, [i to]i cei care se a-propie prea tare s`nt op\ri]i, prinurmare toat\ lumea se ndep\rta, nafar\ de tat\l ei, care o lua de m`n\[i o t`ra dup\ el, nnebunit de furie.Trebuie s\ r\spunzi la ce e[ti `n-trebat\, trebuie s\ le r\spunzi pelimba lor, orice nonconformist enefericit `ntr-o comunitate, de cetrebuie s\ suferi mereu? Uneori a-vea impresia c\ o va neca n lac sauc\ va ndesa lacul n\untrul ei, dar

cu trecerea anilor a descoperit alt\cale de a-[i domoli furia fa]\ de eidoi, s\p`nd cu ultimele puteri cana-le `n jurul lacului pentru a-l seca, [icu toate c\ era deja femeie `n toat\firea, m\ritat\, nu-[i putea scoatedin cap g`ndul c\ f\cea totul doardin cauza ei, `n `ncercarea de-a oopri s\-i mai spun\ pove[tile.

De[i oricum `ncetase deja, cumul]i ani `nainte, s\ mai povesteas-c\ amintirile lacului, chiar [i ei `n-s\[i, dar\mite celorlal]i, avea impre-sia, atunci c`nd `l auzea pe tat\l eisus]in`nd cu entuziasm secarea la-cului bolnav, `n ciuda `mpotriviriipescarilor b\tr`ni, c\ totul nu eraaltceva dec`t o r\zbunare t`rzie `m-potriva entit\]ii care `i r\pise fiica[i `i sabotase planurile legate de e-duca]ia ei, care n ochii lui nu eraumai pu]in valoroase, dar care cutrecerea timpului s-au dovedit a fi[i o mare dezam\gire, dar n-avea s\tr\iasc\ de-ajuns pentru a vedeac`t de prostesc fusese proiectul lui,[i poate c\ tocmai din cauza asta [imurise, fiindc\ `n momentul `n ca-re s-au ncheiat lucr\rile la deseca-re, iar comunitatea s-a n\pustitasupra buc\]ilor de p\m`nt nou-eliberate, acestea n-au r\spl\tit-ocu aceea[i r`vn\, tat\l ei a fost pri-mul care [i-a dat seama de gre[ea-la lor ngrozitoare [i primul care apl\tit un pre] personal, `ns\ astan-a fost de folos nim\nui.

{i-l aminte[te str\b\t`nd nelini[-tit bucata aceea `ntins\ de p\m`nt,pip\ind b\nuitor ]\r`na uscat\, ca-re se ncingea cu u[urin]\, plimb`n-du-se printre membrii kibbutzuluica un profet ursuz care stric\ bucu-ria altora, p`n\ c`nd ntr-o diminea-]\ nu s-a mai trezit din somn, iar nmomentul n care s-a dus s\-l vizi-teze la sf`r[itul zilei, c\r`ndu-[i cugreu burta grea, era deja rece [i]eap\n ca o statuie de marmur\,iar pe chip avea expresia aceea defurie [i dezam\gire cu care o pri-vea `n primii ani, c`nd refuza s\mearg\. A r\mas ca `mpietrit\ `nfa]a patului s\u, p\r`ndu-i-se c\va `ntinde din nou bra]ul s-o lo-veasc\, fiindc\ era iar incapabil\s\ mearg\, [i iat\ c\ o love[te [idin pat, [i din moarte, [i din nounu din cauz\ c\ [i-ar fi pierdut

st\p`nirea de sine, ci dintr-o nece-sitate c`t se poate de trist\, iar ea [icuprinde cu m`inile burta zgudui-t\ de durere, c`t de regulate `i s`ntloviturile, la fiecare al doilea minut`ncepe s\ geam\, c\z`nd pe spate caatunci, `ncerc`nd s\ disting\ `ntredurerea provocat\ de loviturile lui[i cea provocat\ de iubirea lui, du-rerea vie]ii [i a mor]ii celui maidrag om din lumea asta, [i c`nd i-aug\sit acolo aproape c\ era dejaprea t`rziu, doar printr-o minuneau ajuns cu ea la spital, s-o nasc\ peDina, cu mult `nainte de termen.Na[terea primului ei copil, moar-tea tat\lui, secarea lacului, toateastea s-au coagulat `n con[tiin]aei sub forma unui bulb `nc`lcit [ipurulent, a c\rui atingere, sau nu-mai g`ndul unei atingeri, ar `n-sp\im`nta pe oricine. Faptul de-a fimam\ [i n acela[i timp orfan\, do-u\ lucruri care se mpletiser\, d`ndna[tere unei leg\turi predestinate[i ncorsetante, o l\sase at`t de con-fuz\, `nc`t `n perioada aceea tr\iacu impresia c\ tat\l ei mort aveamai mult\ nevoie de ea dec`t fiicanou-n\scut\, avea o nevoie dispe-rat\ de iertarea ei, iar ea st\tea ore`ntregi `n fa]a morm`ntului proas-p\t, cu laptele picur`ndu-i din s`niicare cur`nd vor seca, [i la `ntoarce-re c\uta lacul, convins\ c\, dac\ `lva c\uta bine, l va g\si, doar n-aveacum s\ dispar\ de pe fa]a p\m`n-tului, convins\ c\ for]a lui cov`r[i-toare, supranatural\ nu putea fi`nfr`nt\ de m`na omului. Nici nu semic[orase, nici nu-[i schimbase`nf\]i[area, doar c\ de-acum `na-inte nu li se va mai dezv\lui dec`tcelor care merit\, iar ea merit\ dinplin, cine ar putea s\ merite maimult dec`t ea, [i astfel colinda noi-le lanuri de gr`u, n str\fundul c\-rora mocne[te ca o flac\r\, a[tep-t`nd momentul potrivit pentru a-i]`[ni `n fa]\, cu toate adierile [i mi-rosurile, cu toate apele [i secretelelui, iar `n tot acest timp, `n cameracopiilor, st\tea `ntins\ pe un p\tu] ofeti]\ n\scut\ nainte de termen, su-g`ndu-[i `nfometat\ degetele mari,o feti]\ care `n loc s\ fie o alinare [io binecuv`ntare, a[a cum s`nt co-piii abia n\scu]i, p\rea atins\ deun blestem [i a[tepta ursitoarea

AUTOAREA

Zeruya Shalev s-a n\scut `n Kinneret, Israel. A absolvit unmasterat `n studii biblice [i lucreaz\ ca redactor la EdituraKeter. P`n\ `n prezent i s-au publicat patru romane, un volumde poezii [i o carte pentru copii. Romanele sale s`nt foarte a-preciate de critica literar\ [i traduse `n toat\ Europa. Dintreacestea men]ion\m: Hayei Ahavah (Via]a amoroas\, 1997),care a stat la baza unui film de succes (Germania, 2007) [i esteinclus `n prestigioasa list\ din „Der Spiegel“ a celor mai buneromane din ultimii patruzeci de ani, al\turi de autori precumSaul Bellow, J.M. Coetzee [i Philip Roth, bestsellerul Ba al VeIsha (So] [i so]ie, 2000), nominalizat la premiul Femina [iTera (2005). Zeruya Shalev este, de asemenea, c`[tig\toareapremiilor Book Publishers Association’s Gold and PlatinumPrizes, Corine Prize (Germania, 2001), Amphi Award (Fran]a,2003), ACUM Prize (ob]inut de trei ori, `n 1997, 2003, 2005) [iWizo Prize (Fran]a, 2007).

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

care s\ spulbere vraja [i s-o readu-c\ pe mama ei n lumea celor vii [i,`n acela[i timp, la ea. P`n\ la urm\,ursitoarea a venit ntr-adev\r, camdup\ doi ani, doar c\ sub formaunui nou copil, a unui copil care areu[it s\-[i m`ntuiasc\ mama dechinuri [i s\-i umple inima de iu-bire; f\r\ nici cel mai mic efort,el a reu[it acolo unde ea a suferit o`nfr`ngere amar\, prin urmare nuasupra ei se rev\rsa iubirea ma-mei sale, ci asupra lui.

Iar `n tot acest timp el o a[teptaacolo, la fel de t\cut [i dezam\git cafeti]a lor, Elik al ei, atletic [i fru-mos, cu tr\s\turi exotice, de carefusese atras\ din clipa c`nd sosise`n kibbutz, `mpreun\ cu un grup deb\ie]i [i fete din Europa, care auumplut spa]iul acela dezgust\tor defamiliar [i previzibil cu accentestr\ine, cu muzica unor limbi necu-noscute, cu pove[ti despre z\pad\[i cire[e, p\duri [i automobile, po-ve[ti ce le st`rneau adul]ilor doruriinterzise, asemenea unor bomboa-ne otr\vite, iar copiilor, o batjo-cur\ plin\ de arogan]\, `ns\ ea sesim]ea atras\ de ei, [i mai ales de el.P\rea diferit chiar [i de ceilal]i ti-neri din grupul lui, refuz`nd s\ seintegreze, plimb`ndu-se de unulsingur pe marginea [oselei, ca [icum ar fi a[teptat un oaspete carenu avea s\ vin\ niciodat\, [i abiadup\ ce l-a cunoscut a aflat c\ `n-tr-adev\r [i a[tepta cu ardoare p\-rin]ii mult iubi]i, care `l conduse-ser\ p`n\ la vapor [i se desp\r]ise-r\ de el cu ochii `n lacrimi, promi-]`ndu-i c\ i se vor al\tura `n treis\pt\m`ni, imediat ce vor primidocumentele necesare c\l\toriei,dar trecuse deja un an `ntreg [i numai [tia nimic despre ei, cu toateastea a continuat s\-i a[tepte toat\via]a, refuz`nd s\ se maturizeze `nlipsa lor, [i abia c`nd au ajuns lav`rsta la care oamenii se `ntorc `n]\r`na din care au fost pl\m\di]i,dup\ cum e mersul firesc al lucru-rilor, c`nd el `nsu[i se apropia dejade v`rsta `n]elepciunii, abia atuncia renun]at la speran]\, iar c`nd fla-c\ra aceea s-a stins `n\untrul lui l-acuprins disperarea, leg\tura lui culumea devenind din ce n ce mai slab\,

[i cur`nd a c\zut prad\ bolii carel-a [i r\pus.

Dar oare asta e povestea adev\-rat\, ofteaz\ ea, p`n\ `n ultima cli-p\ `[i va spune pove[ti, doar ei `n-s\[i, fiindc\ nici p`n\ n ziua de as-t\zi nimeni nu s-a ar\tat interesatde pove[tile ei, [i oare are ea drep-tul s\ reduc\ `ntreaga via]\ a so-]ului ei la doar c`teva cuvinte, ladoar c`teva propozi]ii care `i `n-c`nt\ auzul? Poate c\ nu pe p\rin-]ii lui `i a[tepta, ci pe ea, sau poa-te c\ nu pe ea, ci pe o alt\ femeie,poate c\ a[tepta o alt\ via]\. Ghi-nionul `l adusese `n kibbutzul ei,`l aruncase `n bra]ele ei, b\lai [idelicat, cu un cap mai scund dec`tea, o pereche total nepotrivit\, cu-r`nd i-a devenit clar c\ `n inima eis\l\[luia deja tat\l s\u, dispre]u-ind orice urm\ de sl\biciune, iarde data asta ea era cea care silea ocreatur\ nefericit\ s\ mearg\ pe[inele `nguste de cale ferat\ sus-pendate deasupra unei pr\p\stii,furioas\, dispre]uindu-i dorurile,amintirile emo]ionante; lacrimi s\-rate `i `n]epau pielea obrajilor, c\cinu reu[ea s\ [i le [tearg\ n timp cest\tea culcat\ sub el, cu pulpele li-pite, fiindc\ `ntotdeauna `i pl\cu-se s\-l priveasc\, dar detesta atin-gerea lui, o atingere `nfrico[at\ [igr\bit\ precum cea a unui adoles-cent `mb\tr`nit `nainte de vreme,recunosc\tor pentru ceea ce i s-aoferit o foarte scurt\ clip\.

Era c`t se poate de limpede c\nu putea s-o ajute, `ns\ ea continuas\ spere, `l vizita la biroul lui dinsecretariatul kibbutzului, unde `lg\sea ngropat n documente, ar fivrut s\ studieze dreptul, `ns\ con-ducerea kibbutzului nu-i permise-se, de contabil aveau ei nevoie a-tunci, nu de avocat, iar el ridicaspre ea privirea aceea rug\toare,Hemda, mergem imediat `mpreu-n\ s\ o vizit\m pe feti]\, s-a f\cutat`t de frumoas\, iar ea `ncuviin-]a cu triste]e, da, s\ o vizit\m pebiata [i micu]a Dina. ~n mintea ei,amintirile despre na[terea feti]ei [icele despre moartea tat\lui ei secontopiser\ `ntr-una singur\, f\-c`nd-o uneori s\ cread\ c\ na[terea

Dinei atr\sese dup\ sine moarteatat\lui [i nu invers, iar alteori `lvedea pe tat\l s\u n\sc`ndu-se dinp`ntecele ei, `n timp ce fiica saz\cea inert\, ca o statuie de mar-mur\, [i cum ar fi putut Elik s\-[idea seama ce se petrecea `n min-tea ei zdruncinat\, de vreme ce nureu[ea s\-i `n]eleag\ cum se cu-vine nici m\car limba? Sosise aicif\r\ a cunoa[te nici un cuv`nt `n e-braic\, se prip\[ise tocmai `n bra-]ele ei, cu vocabularul ei pre]ios[i deosebit de bogat, el, a c\rui via-]\ se `ncheiase acolo, `n portul dinHamburg, `n `mbr\]i[area p\rin-]ilor lui mult iubi]i, pe c`nd ea a-vea mereu sentimentul c\ via]a einici nu `ncepuse `nc\.

Oare mama ei chiar existase?Mama ei frumoas\, ve[nic ocupa-t\, care nu reu[ise niciodat\ s\-ighiceasc\ [i s\-i aline suferin]a,sigur c\ nu reu[ise, doar `[i pier-duse so]ul iubit, purt`ndu-[i cu dem-nitate durerea, plec`nd [i ntorc`n-du-se ne`ncetat, privind-o cu ace-ea[i curiozitate n]eleg\toare, ca a-tunci c`nd se `ntorsese din c\l\-toria aceea lung\ [i `i observasemugurii s`nilor, dar unde era ma-ma ta c`nd te smulgea din pat `nnop]ile ploioase [i `ntunecoase [i tet`ra dup\ el p`n\ la barca de pes-cuit, lovindu-te f\r\ `ncetare, `ntimp ce tu pl`ngeai? Puternic\ maiceva ca un b\rbat, a[a `]i cerea s\fii, curajoas\ [i `ndr\znea]\, oarede aceea s-a mp\cat at`t de u[or cuabsen]ele mamei, fiindc\-l l\sau s\te modeleze dup\ bunul s\u plac?

C`t de grea era v`sla `n m`inileei mici `n timp ce-i ar\ta cum s\loveasc\ apa, fugi]i, pe[tilor, fugi]i,voia s\ strige, e doar o `n[el\torie,nu v\ `ncrede]i, fiindc\ a[a se f\-cea pe-atunci, se lovea apa cu v`sle-le pentru a speria pe[tii, iar ace[-tia, de team\, se d\deau la fund,prinz`ndu-se `n plasele [i n\voade-le scufundate dinainte, dar pe[tiis`nt copiii lacului, iar el le va du-ce dorul, [tie asta, simte durerea la-cului care `[i pierde copiii, al]ii [ial]ii `n fiecare noapte, iar uneorise teme de r\zbunarea lui, st`nd n-tins\ pe patul ei din camera copiilor

[i tremur`nd `n `ntunericul nop]ii,convins\ c\ `n cur`nd apele `ndo-liate se vor ridica din ad`ncul lacu-lui, m\tur`nd n calea lor toate cl\-dirile kibbutzului, `ngrop`ndu-ide vii pe locuitorii s\i, [i abia pes-te sute de ani vor fi descoperiter\m\[i]ele oaselor lor, precum col-]ii mamu]ilor [i oasele oameni-lor preistorici g\site `n mla[tini-le din apropiere.

O for]a s\ mearg\ la pescuit, ofor]a s\ m\n`nce carnea bie]ilorpe[ti, c`t de puternic\ era m`niace se ridica `n\untrul ei, cuprin-z`ndu-i `ntreg trupul, niciodat\ nu`ndr\znise s\-l `nfrunte, uneori a-vea c`te un acces spontan [i foartescurt de furie, care se preschimbaimediat `ntr-o `ncredere oarb\, ta-t\l ei [tia cu siguran]\ ce face, eimposibil s\ nu fi [tiut, era unb\rbat inteligent [i autoritar, eracon[tiin]a lor comun\, farul lor,era imposibil s\ gre[easc\. Moar-tea lui `nainte de vreme le-a am-putat desp\r]irea, surprinz`nd-o n-c\ legat\ de el, spre nenorocul ei,`ns\ iat\ c\ i se ofer\ n cele din ur-m\ [ansa de a-i sfida autoritatea,pentru c\ se `ntoarce dintr-odat\la ea, a[ez`ndu-se pe marginea pa-tului [i privind-o cu ochii lui al-ba[tri, frumo[i, `n timp ce ea scu-tur\ din cap cu o furie mistuitoa-re [i `ntinde bra]ele spre el, dar nupentru a-l `mbr\]i[a, ci pentru a-l

r\ni, pentru a se ap\ra de el, tat\,`nc\ `i e greu s\ dea glas nemul]u-mirii care se preschimb\ pe dat\`ntr-o t`nguial\ firav\, cum ai `n-dr\znit s\ m\ modelezi dup\ ima-ginea unei alte persoane, cum ai`ndr\znit s\ m\ p\r\se[ti astfel,suspendat\ `n aer undeva `ntre cer[i p\m`nt, incapabil\ s\ fiu copilacare ]i-ai dorit s\ devin sau copi-la care ar fi trebuit s\ devin, caremi-a fost scris s\ devin?

Dintr-odat\, `n fa]a ochilor eiapar dou\ feti]e: una puternic\ [idur\, care nu [tie ce-i frica, iarcealalt\ vis\toare, tem\toare [imolcom\, iar `n mijloc st\ ea, cubra]ele `ntinse `n spa]iul gol din-tre ele; s`nt animate de for]e con-tradictorii, atr\g`ndu-se [i res-ping`ndu-se una pe cealalt\, oarecum s-ar putea contopi `ntr-o sin-gur\ fiin]\ `ntreag\, puternic\ [ihot\r`t\, pentru c\ o obose[te at`tde tare dansul \sta care se conti-nu\ f\r\ `ntrerupere de zeci deani, mai mul]i dec`t a tr\it tat\l ei,mai mul]i dec`t a tr\it mama ei,mai mul]i dec`t a tr\it so]ul ei, sesimte epuizat\ [i nu are putereas\ mai fac\ dec`t un singur lucru,prin for]a dragostei [i a furiei ei,s\-[i arunce bra]ele `n jurul g`tu-lui frumos al tat\lui [i s\ str`ng\,s\-l sugrume `ncet, cu ultimele r\-m\[i]e de voin]\, p`n\ c`nd se vorpr\bu[i am`ndoi f\r\ suflare.

CARTEA

~n romanul F\r`me de via]\, Zeruya Shalev explo-reaz\ `n stilul ei unic, profund [i captivant, prinintermediul unei pove[ti complexe, destinul uneifamilii, cu tensiunile [i conflictele ce apar n s`nul ei`n decursul vie]ii. ~ntins\ pe pat [i aproape rupt\ derealitatea din jur, Hemda Horovitz `[i analizeaz\via]a, de la tinere]ea petrecut\ `ntr-un kibbutz [ic\snicia ei lipsit\ de iubire, al\turi de un so] su-pravie]uitor al Holocaustului, p`n\ la rela]iile com-plexe [i ap\s\toare cu cei doi copii ai s\i: Avner [i Dina.Copilul ei favorit, Avner, a devenit un b\rbat frustrat, cu o c\snicie chi-nuit\, iar Dina s-a m\ritat cu un fotograf taciturn, dup\ care a re-nun]at la orice carier\ profesional\. {i-a concentrat `n schimb energi-ile asupra fiicei sale, pentru a-i oferi iubirea de care propria ei mam\ olipsise `n trecut. Toate aceste pove[ti se `mpletesc ntr-un tablou impre-sionant al rela]iilor de familie, cu resentimentele, frustr\rile, iubirea [iranchiuna ce `i leag\ [i `i despart pe protagoni[ti.

Emil Brumaru, Opere III. Cer[etorul de cafea, prefa]\ de Livius Ciocârlie, colec]ia„Opere. Emil Brumaru“, Editura Polirom, 656 de pagini, 59.95 lei

Al treilea volum din operele lui Emil Brumaru con]ine coresponden]a au-torului cu c`]iva dintre cei mai cunoscu]i autori din literatura [i criticaromâneasc\. Scrisorile sale c\tre Lucian Raicu, Alex. {tef\nescu, LeonidDimov, {erban Foar]\, Radu Petrescu, Florin Mugur sau Ilie Constan-tin unele ap\rute `n periodice, altele inedite deschid o u[\ spre o lumeprivit\ ([i redat\) uneori ironic, alteori grav, dar `ntotdeauna cu aceasinceritate ce pare a fi una dintre coordonatele esen]iale ale autorului.

„Fiecare sintagm\ este holofrastic\ [i d\t\toare de beatitudine. Pipe-rul zdrobit `n piuli]ele lui Brumaru cap\t\ `nsu[iri vr\jitore[ti. Deparc\ poetul `nsu[i este tocat, g\tit [i re`nviat `ntr-o buc\t\rie-laborator`n care Dumnezeu, invitat s\ ia loc pe sc\unel, [ade acolo sfios [i nu-ndr\z-ne[te s\ intervin\, de[i tare-ar dori s-o fac\.

«~ntreaga omenire spunea Gottfried Benn se hr\ne[te din c`teva `n-t`lniri cu sine, dar cine se `nt`lne[te cu sine? C`]iva doar, [i atunci s`ntsinguri.» Eu s`nt `nclinat s\ cred c\ Emil Brumaru este unul din ace[tic`]iva.“ (Leonid Dimov)

Cormac McCarthy, Marea trecere, traducere din limba englez\ [i note deClaudia As\n\chescu, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, EdituraPolirom, 564 de pagini, 34.95 lei

Al doilea volum din Trilogia Frontierei, ce cuprinde romanele All thePretty Horses (C\lu]ii mei, c\lu]i frumo[i, Polirom, 2011) [i Cities ofthe Plain (1998).

Ac]iunea romanului Marea trecere este plasat\ spre sf`r[itul anilor‘30, nainte [i n timpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial. Billy Parham,protagonistul, un cowboy aflat la v`rsta adolescen]ei, prinde `n capcan\o lupoaic\, dup\ ce aceasta atacase vitele de la ferma familiei sale. Dar,`n loc s\ o omoare, hot\r\[te s\ o duc\ `napoi `n ]inuturile de undevenise, str\b\t`nd `ntinderile nesf`r[ite de prerie [i mun]ii afla]i lagrani]a cu Mexicul. C\l\toria lor curajoas\, prin locuri `nsp\im`nt\torde pustii, `ns\ at`t de frumoase, ajunge `n impas din clipa `n care daupeste oameni. B\iatul devine martor al unor `nt`mpl\ri la limita dintrebasm [i co[mar, `ntr-o lume marcat\ de at`ta cruzime [i violen]\, `nc`tnu pare a fi guvernat\ dec`t de legea implacabil\ a mor]ii.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

14 » interna]ional

Literatura nu `nseamn\ numaicuvinte [i litere, ci [i cifre,spune ziarul „Le Figaro“ dup\lecturarea atent\ a topuluicelor mai boga]i scriitoriactuali realizat de revistaeconomic\ american\„Forbes“.

Redactorii de la „Forbes“ au `ntoc-mit clasamentul mondial al autori-lor care au c`[tigat cel mai multde pe urma c\r]ilor v`ndute `n 2011pe baza unor estim\ri c`t mai pro-fesionist `ntocmite `n urma –spun cei de la „Forbes“ – discu]ii-lor cu autori, agen]i, editori [ial]i exper]i, dar [i pe baza cifreloroficiale de v`nzare de tip NielsenBookScan.

Articolul din „Le Figaro“ se ter-min\ cu o constatare [i dou\ `n-treb\ri mai mult dec`t a[teptatedin partea unor francezi: „Nu v-a sc\-pat, poate, faptul c\ to]i ace[ti 15autori afla]i `n top s`nt scriitoride limb\ englez\. Reprezint\ a-ceast\ hegemonie un nou semnal endemicului protec]ionism ame-rican? Sau, dimpotriv\, este dova-da unei totale lipse de curiozitatedin partea marelui public pentruromanele venite de altundeva?“.

~n timp ce redactorul „Le Figa-ro“ este silit s\ noteze [i num\rul deexemplare uria[ al edi]iilor france-ze ale volumelor acestor autori depeste Atlantic, cei de la „Forbes“constat\ altceva, [i anume c\doamnele scriitoare au `nceput s\c`[tige din ce `n ce mai mul]i bani,

amenin] nd pozi]iile frunta[e ale cam-pionilor „masculini“ ai v`nz\rilor.

B\rba]ii `nc\ de]in locuri frun-ta[e pe lista autorilor cu cele maimari c`[tiguri , spune „Forbes“, „dar`n ultimul an femeile aflate pe lis-t\ au avut parcursul cel mai ndr\z-ne], conduse de un trio format dinSuzanne Collins, E.L. James [i J.K.Rowling“.

Collins este autoarea trilogiei Jo-curile foamei care i-a adus scrii-toarei 20 de milioane de dolari a-nul trecut numai din v`nzarea dec\r]i, f\r\ a lua `n calcul dreptu-rile pentru adaptarea cinemato-grafic\. ~n aceea[i situa]ie de afl\[i E.L. James, cea care a declan-[at mania erotic\ 50 Shades – 1,3milioane de dolari c`[tiga]i pes\pt\m`n\ din v`nzarea c\r]ilor,

except`nd cele 5 milioane primitepentru adaptarea la cinema aprimului roman din serie.

Mama lui Harry Potter, J.K. Ro-wling, r\m`ne [i ea `n top, de[i seafl\ cam la o lun\ distan]\ depublicarea noii sale c\r]i, primulei roman pentru cei mari , The Ca-sual Vacancy. Ea a primit `ns\ unavans de 8 milioane de dolari pen-tru aceast\ carte, sum\ la care se

adaug\ v`nz\rile romanelor dinseria Harry Potter. Mare partedintre acestea o reprezint\ v`nz\-rile de c\r]i digitale prin site-ulautoarei, pottermore.com, acesteadep\[ind num\rul exemplarelor„pe h`rtie“ pentru prima oar\.

~n fa]a acestui top american,francezii de la „Le Figaro“ semul]umesc s\ constate c\ „dac\ar fi s\ ne baz\m pe clasament“,campionul v`nz\rilor din 2011 es-te americanul James Patterson cu94 de milioane de dolari `ncas\ri,cei mai mul]i proveni]i din drep-turile de autor pentru v`nz\rilecolosale (peste 200 de milioane deexemplare!) ale thriller-elor sale.Astfel, spun cei de la „Le Figaro“,„Patterson impune o dezmin]iredureroas\ tuturor c`rcota[ilorcare sus]in c\ literatura nu te `m-bog\]e[te“, `n vreme ce inevitabi-lul Stephen King este salutatdrept „un autor care dovede[te c\poate vinde milioane de c\r]i [i s\fie `n acela[i timp un bun scriitor“.

Sinuciderea, „regizat\“sau nu a lui Tony Scott, agenerat un val de uluire `nr`ndul cinefililor din `ntrea-ga lume. P`n\ c`nd se vag\si r\spunsul la cea maifierbinte `ntrebare („De cea f\cut-o?“), comentatoriidin mass media s`nt sili]is\ se rezume la a trece `nrevist\ cariera acestuiregizor aflat prea mult `numbra fratelui mai mare,celebrul Ridley Scott.

Spre deosebire deambi]iile „epico-artistice“ale lui Ridley, Tony, cuc`]iva ani mai t`n\r, s-amul]umit s\ devin\ unul

dintre cei mai buni me[-te[ugari de blockbustereale Hollywood-ului.Debutul prost primit decritici (The Hunger, poves-tea cu vampiri new waveCatherine Deneuve –David Bowie) a fost urmatde un mega-succes debox-office, celebrul TopGun, film despre care sepoate spune, `n deplin\siguran]\, c\ a marcatm\car o genera]ie [i, `nacela[i timp, felul de aconstrui succese laHollywood.

Astfel, Tony Scott las\`n urm\ „o complicat\

mo[tenire“, este de p\rereForrest Wickman `ntr-unarticol publicat peslate.com. „Unii l-au bla-mat pe Scott c\ a ruinatfilmele artistice, dar el [i-ac`[tigat un loc de faim\ `nistorie pentru c\ [i-a f\cuttreaba foarte bine“, scrieWickman. „Succesul luiTop Gun a inaugurat o er\`n care proiectele au fostc`nt\rite mai pu]in pentrumeritele lor ca filme [i maimult dup\ valoarea lor caproduse de pia]\. Dar, a[acum este greu s\ blameziStar Wars sau F\lci pentrudeclinul cinematografic al

Hollywood-ului – ele s`nt,la urma urmei, filmeclasice –, la fel de greueste s\ blamezi Top Gun.E bun! Sigur, nu e chiarF\lci, dar nu e niciTransformers 2!“.

Doamnele c[]tig` tot maibine [n topul celor maiv[ndu\i scriitori din lume

Top 10 cei mai binepl\ti]i scriitori dinlume `n 2011:

1. James Patterson (94 demilioane de dolari)

2. Stephen King (39 demilioane de dolari)

3. Janet Evanovich (33 demilioane de dolari)

4. John Grisham (26 demilioane de dolari)

5. Jeff Kinney (25 demilioane de dolari)

6. Bill O Reilly (24 demilioane de dolari)

7. Nora Roberts (23 demilioane de dolari)

8. Danielle Steel (23 demilioane de dolari)

9. Suzanne Collins (20 demilioane de dolari)

10. Dean Koontz (19 milioanede dolari)

R.I.P. Tony Scott, regizorul care a f`cut art` din adrenalin`

J.K. Rowling E.L. James Suzanne Collins

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

336655 ttiittlluurriiddiissppoonniibbiillee

C`l`toria lui Alice [n„cerul cu diamante“Alice `n }ara Minunilor –cartea, nu filmul – este pu]incam prea delirant\ pentru opoveste, nu-i a[a? Astafiindc\ a fost, probabil, scris\sub influen]a drogurilor...

Sau, cel pu]in, aceasta este una din-tre obsesiile multor cititori, trendcare a `nceput `n anii ’60, dar ca-re nu pare s\ se fi potolit nici azi,c`nd jurnalista britanic\ SophieRobehmed se `ntreab\, `ntr-un ar-ticol pentru „BBC Magazine“, de cemul]i caut\ cu `nver[unare temeadulte `n aceast\ cunoscut\ cartepentru copii.

La urma urmei, spun adep]ii a-cestei teorii, acum 150 de ani, c`ndmatematicianul-reverend CharlesDodgson (alias Lewis Carroll) ascris cartea, `n Anglia era `nc\ le-gal s\ fumezi opiu....

Iar dovezile s`nt n fa]a noastr\,`n paginile c\r]ii: motanul Cheshiredispare p`n\ r\m`ne doar r`njetuldin el; Alice bea po]iuni [i m\n`n-c\ buc\]i de ciuperc\ pentru a-[ischimba dimensiunile; Omida fu-meaz\ dintr-o narghilea elaborat\...

Dovezi circumstan]iale ce au f\-cut pe mul]i s\ insiste n aceast\ di-rec]ie: `n 1967 Jefferson Airplanescria un celebru imn psihedelicnumit White Rabbit; n Matrix, Neotrebuie s\ urmeze Iepurele Albaleg`nd `ntre dou\ pilule, albastr\sau ro[ie...

„Exper]ii s`nt `n general scepticic`nd vine vorba despre Carroll caun consumator ocazional de opiusau laudanum [i cred c\ aceste

posibile aluzii la droguri au leg\-tur\ mai mult cu oamenii care leformuleaz\ dec`t cu celebrul au-tor“, scrie Sophie Robehmed.

„Ideea c\ aspectele suprarealis-te al textului s`nt consecin]a unorvise provocate de drog rezoneaz\mai mult cu alt\ cultur\, probabilcea a anilor ‘60, ‘70, ‘80, c`nd LSD-ulera foarte popular, [i poate [i cucea a zilelor noastre, c`nd s`nt lamod\ drogurile recrea]ionale“,

spune Dr. Heather Worthington,specialist `n literatura pentru co-pii de la Universitatea Cardiff, `nvreme ce unul dintre ilustratoriicontemporani ai c\r]ii lui Car-roll crede c\ „oamenii tind s\ in-terpreteze logic o carte, a[a cumfac cu visele, pentru c\ doresc caaceasta s\ aib\ un `n]eles“.

Numai c\ Alice `n }ara Minu-nilor nu trebuie citit\ ca o „cartelogic\“.

C[t de britanic esteIan McEwan„S`nt un scriitor englez [i nu britanic“, aexplicat cunoscutul scriitor `n cursul uneiconversa]ii purtate cu Alex Salmond, prim-ministrul sco]ian, la Festivalul Interna]ionalde la Edinburgh.

McEwan a precizat c\, `n opinia sa, cul-turile literare na]ionale din insulele Britaniceau supravie]uit unirii, cu trei secole `n urm\,a Angliei cu Sco]ia. „V\ spun c\ nu exist\poe]i britanici, nici romancieri britanici“, aspus scriitorul, citat de „The Guardian“. „Amfost descris drept un autor britanic, dar eucred c\, de fapt, s`nt un romancier englez,a[a cum exist\ poe]i [i scriitori sco]ieni. (...) Mi-am dat seama c\ `n ceprive[te acest aspect poezia [i fotbalul se confund\; `n afar\ deOlimpiad\, ne p\str\m tradi]iile fotbalistice separate una de cealalt\.“

Haruki Murakami,cu Nobelul lacasele de pariuri

Nimeni nu [tie care dintrescriitorii nominaliza]i laNobelul pentru Literatur\din acest an va fi c`[tig\-torul, `ns\, la casa depariuri londonez\ Ladbro-kes, japonezul HarukiMurakami se bucur\ de ocot\ impresionant\ de 10la 1, urmat la bursa pa-riurilor de chinezul MoYan, olandezul CeesNoteboom, Ismail Kadare,italianca Dacia Maraini(cea mai bine plasat\scriitoare), Philip Roth,Cormac McCarthy [iAmos Oz. Pe list\ `l pu-tem reg\si [i pe Mircea

C\rt\rescu, cu o cot\ de25 la 1, mai sus plasat de,s\ zicem, Michel Tournier,cu 50 la 1, sau SalmanRushdie, cu 60 la 1.

„The Guardian“ amin-te[te c\ poetul suedezTomas Tranströmer, lau-reatul Nobelului anul tre-cut, se clasase pe lista depariuri de la Ladbrokes pelocul al doilea, pe primulloc fiind, cu o cot\ de 4 la 1,poetul sirian Adonis.

Dup\ decernarea pre-miilor, cei mai mul]i bani i-arputea `ncasa cei care aupariat pe cel mai slab co-tat scriitor, 100 la 1. ~n a-cest an „ocupantul“ aces-tui loc este romancierulnorvegian Per Petterson.

BBC contraGeorge Orwell

O mic\ furtun\ s-a declan-[at `n Marea Britanie du-p\ ce ini]iativa asocia]ieimemoriale George Orwellde a plasa o statuie a ce-lebrului scriitor `n fa]a se-diului BBC a fost primit\cu foarte pu]in entuziasmde conducerea institu]iei.BBC-ul a avut un motiv„oficial“ pentru acest refuz,`ns\ baroneasa Blackwell,care sprijin\ campania, adeclarat `n paginile „DailyTelegraph“ c\ motivul realeste cu totul altul, [ianume c\, `n opinia luiMark Thompson,directorul BBC, Orwell „arfi prea de st`nga“. George

Orwell a lucrat ca jurnalistpentru BBC `ntre anii1941 [i 1943, produc`ndemisiuni difuzate `n Indiapentru a contracarapropaganda nazist\.Dup\ demisie, el adevenit editorul publica]ieide st`nga „Tribune“, iarexperien]a lui ca jurnalistla BBC a devenit o surs\de inspira]ie pentrucelebrul roman 1984.Orwell a declarat c`ndvac\ a creat Camera 101din roman pe baza uneicamere de conferin]e dela BBC unde se ]ineau[edin]ele cu personalul.

Pagini realizate deDrago[ Cojocaru

PE SCURT

— S`nte]i de acord,domnilor?

— Eu nu!— Nici eu!— Eu da!— Eu fac pipi.— Atunci propun s\ a[-

tept\m p`n\ se `ntoarcecolegul de la pipi. Dac\ maiare cineva, s\ fac\ acum.Ne revedem `n cinciminute, pentru corum.

— Pentru ce, m\i?— Pentru corum. A[a

se face, trebuie s\ fimto]i prezen]i, altfel de-cizia nu se pune.

— Se cheam\ cvorum,nu corum.

— E[ti sigur? Atuncivom redacta o erat\.

— Totu[i nu `n]eleg dece e[ti tu pre[edinte.Nici m\car nu [tii s\ zicicuvintele.

— Ba [tiu. {i s`ntpre[edinte fiindc\ m-amanun]at primul, na!

— Ia zi: neconsti-tu]ional!

— Neconstipa]io...— Vezi c\ nu [tii?— Ba [tiu, dar nu

vreau, uite-a[a! {i dac\m\ enervez, te dau afar\.

— Ba nu po]i s\ m\dai, s`ntem ale[i pe nou\ani. Poate m\ enervez eu[i votez `mpotriv\, na!

— Gata cu pipili? Hai,vot\m din nou. Cine epentru s\ ridice m`na.Un, doi, trei, tu ce ai pem`n\?

— M-am gr\bit s\ m\`ntorc la [edin]\ [i amdat pe mine.

— Protestez! Nu mi separe constipa]ional s\votezi cu m`na ud\.

— Constitu]ional!Vezi c\ nu [tii cum sezice?

— Hai, hai, gura mic\!E[ti pentru sau contra?

— S`nt pentru.— Deci patru, cinci,

[ase la trei. Domnilor,avem corum, s-a votat.Teza la mate este necon-stipa]ional\.

— Uraaa! {i acum cefacem?

— P\i mergem la[coal\ [i citim decizia, `ncancelarie.

— Nu mai bine `ispargem profului cauciu-curile?

— Da, da, s\-i spargemro]ile. Vot\m [i pentruasta? Cine e pentru?To]i? Uraaa!

— Dar dac\ ne vede?— P\i [i ce dac\ ne

vede? A[a e constipa]io-nal, a[a facem.

— Eu m\ cam tem, c\dac\ afl\ tata, m\ ceart\.

— Cum s\ te certe?

P\i cine `i d\ voie s\ tecerte? Ia, cine e pentru?Nimeni! ~i spui lui tatat\u c\ nu are voie s\ temai certe niciodat\, a[aa decis Curtea. Nici untat\ nu mai ceart\ pe ni-meni.

— {i nici s\ ne maipun\ la teme, niciodat\.Cine e pentru? S-a votat!

— Auzi]i, dar totu[inu vi se pare ciudat c\vot\m tot ce ne taie ca-pul? Uite a[a apare c`teun abuz.

— Da, da, [i eu vreauharbuz! Cine mai vrea?Gata, s-a votat, lu\m har-buz.

— {i `nghe]at\! Deacord, toat\ lumea?Curtea a decis, `nghe]ata[i harbuzul s`nt consti-

pa]ionale. Tu de ce e[tisup\rat, tot din cauza luiSabina?

— Nu, las\-m\ `npace!

— Sabina, Sabina egagica ta! Sabina, Sabinae gagica ta!

— Ba nu mai e, s-a ju-cat cu Tudor.

— Cu tocilarul \la? {inoi st\m a[a, cu m`inile`n s`n? S\ se despart\imediat. Cine e pentru?Gata, s-a rezolvat. Sabi-na e din nou gagica ta,a[a decide Curtea.

— Mersi. Eu trebuies\ plec, a f\cut mamacl\tite. M`ine juc\m as-cunsa?

— Ascunsa? Cine epentru ascunsa? S-avotat!

Superproduc]iile verii au fost multmai oarecare dec`t m\ a[teptam,astfel c\ nu doar mie, ci [i priete-nului cu care am v\zut `n generalaceste filme ni s-a nt`mplat s\ numai [tim ce am v\zut s\pt\m`natrecut\. Al doilea element comune c\ majoritatea acestor filme aufost [i prea lungi.

Mo[tenirea lui Bourne/The Bourne Legacy

Cu al patrulea film al francizei,Tony Gilroy (coscenaristul prece-dentelor) reu[e[te s\ `ngroape u-na dintre cele mai deosebite seriirecente. Nu e doar faptul c\ Je-remy Renner e (cel pu]in aici)mult mai pu]in carismatic dec`tMatt Damon, ci [i faptul c\ po-vestea e dezechilibrat\ [i banal\,aglomer`nd ac]iunea `n ultimele10 minute. Din c`nd `n c`nd aparactori din precedentul film (Albert

Finney, David Strathairn, JoanAllen), apare [i fotografia luiMatt Damon, dar cum scria revis-ta „Variety“ – e doar pentru a-]iaduce aminte c\ undeva, `n alt\parte, curge un film mult mai in-teresant numit Ultimatumul luiBourne. E greu de imaginat c\ vaexista o parte a cincea. (Matt Da-mon a renun]at dup\ ce regizorulPaul Greengrass s-a retras.)

Total Recall: Memorieprogramat\/Total Recall

M\ pot pronun]a, n-am dormit nici10 minute. Ce are filmul lui LenWiseman `n plus fa]\ de cel al lui

Paul Verhoeven? O scenografie im-presionant\, dou\ prezen]e femi-nine pregnante – Kate Beckinsale(care e m\ritat\ cu Len Wiseman)[i Jessica Biel, [i un erou mascu-lin care, sub `nf\]i[area lui ColinFarrell, se str\duie[te s\ ne fac\s\-l uit\m pe Arnold Schwarzeneg-ger. N-am rev\zut de cur`nd filmuldin 1990, dar am oricum senza]iac\ filmul acela e diferit. E din alt\epoc\, din alt\ lume. Nu [tiu al-]ii cum s`nt, dar memoria mea numai rezist\ la superproduc]iile a-mericane recente. Au ajuns s\ mise par\ toate la fel. ~ns\ Total Re-call m-a f\cut s\ m\ g`ndesc la t`n\-rul care a deschis focul la premie-ra Cavalerului negru: Legenda re-na[te/The Dark Knight Rises[i la o`nregistrare video de acum [aseani c`nd, la o sesiune [tiin]ific\,vorbea despre posibilitatea de mo-dificare a trecutului. Masacrul din

Aurora, Colorado, a fost prima de-monstra]ie de for]\ `ntr-o sal\ decinema care era perceput\ p`n\ a-cum, peste tot, ca un spa]iu unde n-tunericul te proteja [i te ajuta s\evadezi `n fic]iune. Pentru unii re-alitatea [i fic]iunea nu au limiteclare [i e periculos s\ se duc\ cu min-tea n ma[ina de tocat Inception, ncaruselul Matrix sau, revenind laTotal Recall, s\ `[i prind\ urechi-le `n teoriile lui Philip K. Dick. Eun subiect la care voi reveni.

Cavalerul negru:Legenda rena[te/TheDark Knight Rises

Cred c\ multora li s-a f\cut fric\la secven]ele cu `mpu[c\turi dinbanc\ – la aproximativ 30 de mi-nute dup\ ce `ncepuse filmul, de-ci cam c`nd James E. Holmes des-chidea focul `n alt\ realitate. Dardac\ precedentul film al lui Chri-stopher Nolan ajungea la esen]ar\ului d`ndu-]i fiori pe [ira spin\-rii, The Dark Knight Rises e, a[acum spune regizorul, un film g`n-dit s\ `nchid\ o trilogie. O `nchi-dere ampl\, dar nu antologic\.

Cea mai simpatic\ franciz\ averii, `n afar\ de Madagascar 3:Fug\ri]i prin Europa/Madagas-car 3: Europe’s Most Wanted, de-spre care cred c\ am [i scris, mis-a p\rut Uimitorul Om-P\ianjen/The Amazing Spider-Man, carerescrie [i el trecutul `ntorc`ndu-sela `nceputurile seriei. Atuuri: An-drew Garfield, cascadoriile, umo-rul. Mai pu]in reu[it\ e alchimia cuEmma Stone – [i prezen]a acesteia.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Ou-ochiToamna `ncepe `ncet, de pe lasf`r[itul lui august, [i se-ntinde, zicbuletinele meteorologice cu privirilepline de speran]\, p`n\ prinnoiembrie. Toamna e bun\. Toamnaaduce v`nt `n inimi [i aer `n creier,toamna se-ntinde pe masa dinbuc\t\rie [i-a[teapt\ s-o toci, s-ofierbi, s-o bagi `n borcane. Deaceea, En]iclopedia `ncepe toamnacu ni[te re]ete preg\tite de minteasavant\ [i [mecher\ a lui JacquesDrillon, responsabil de cronicile demuzic\ clasic\ [i cuvintele`ncruci[ate de la „Nouvel Obs“,lingvist [i stilistician, fan GlennGould [i Bach, traduc\tor al luiShakespeare [i autorul unui volumzglobiu, ap\rut anul acesta [iintitulat foarte la obiect Sixérotiques plus un (primit de autoarede la cel mai drag extremist decentru de pe fa]a p\m`ntului).Printre nuvelele erotice sestrecoar\ re]ete pe care v\ sugerezs\ le preg\ti]i acas\, pe `ntuneric,cu muzica `n surdin\ [i [ti]i dvs.mai departe. Transcriu mai jospreferata mea [i a[tept p`n\ s\p-t\m`na viitoare fotografii cu dovadadin buc\t\rie: „Ou-ochi. Re]eta:Pentru dou\ persoane. Lua]i dou\ou\ extraproaspete. Dup\ ce a]iuns cu unt fundul unei tig\i,sparge]i `n ea cele dou\ ou\ la odistan]\ m\ricic\ unul de cel\lalt(albu[urile de-abia dac\ trebuie s\se ating\). Pres\ra]i din abunden]\peste albu[uri cianur\ de potasiu(KCN, cel pu]in 100 mg pe fiecareou) [i pr\ji]i la foc mic. Dup\ ceou\le s`nt gata, a[eza]i-le cupruden]\ pe un platou de argint.Chema]i-v\ partenerul. Sta]i unull`ng\ altul, apleca]i-v\ deasupraou\lor, privi]i imaginea din fiecareg\lbenu[ [i recita]i `mpreun\, rar[urmeaz\ o strof\ din Moarteaaman]ilor a lui Baudelaire, culuminile lor care-or s\ seoglindeasc\ «Dans nos deuxesprits, ces miroirs jumeaux»].Degusta]i-l fiecare pe al vostru.Sfat: Cianura are un gust demigdale care se potrive[te deminune cu ou\le. Dup\ preferin]e,se poate m\ri doza. Aceast\ re]et\are un singur defect: nu poate firealizat\ dec`t o singur\ dat\ `nvia]\. Deci alege]i-v\ partenerul cugrij\“. V\ dorim poft\ bun\!

Chiar dac\ a fost vacan]\,v\ asigur c\ am v\zut camtoate filmele noi, de[i launele mintea mi s-a decuplat[i am a]ipit. De pild\, laCavalerul negru: Legendarena[te/The Dark KnightRises, de[i `n unica sal\IMAX din România zgomotule suficient de puternic `nc`t s\nu po]i vorbi la mobil. Mi-amterminat popcornul [i Cola, [iam tras pe dreapta [i la TotalRecall: Memorieprogramat\/Total Recall.

FILM

Iulia BLAGA

Recapitulare – Filmele verii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 363 » 25 – 31 august 2012

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

Jocul puterii

16 » fast food