CREŞTEREA STRUŢILOR

METODE ŞI TEHNOLOGII

-DISEMINARE INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE PENTRU CRESCĂTORII DIN HAŢEG

ACADEMIA ROMÂNĂINSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE

CENTRUL DE STUDII ŞI CERCETĂRI DE BIODIVERSITATE AGROSILVICĂ“Acad. David Davidescu”

1. Familiile de struţ

• Deoarece struţul este un animal poligam, are o predilecţie deosebită pentru viaţa de grup. Din acest motiv putem opta pe următoarele combinaţii în activitatea de reproducţie:

• Cuplul: este format dintr-un mascul şi o femelă• Familia: este formată dintr-un mascul şi două femele

(reprezintă sistemul care determină un bun echilibru între cheltuieli şi venituri şi parametri de fecunditate asemănători cu cei din cuplu, este combinaţia cea mai răspândită deoarece asigură o bună evidenţă a provenienţei produşilor şi garanţia de a nu intra în consangvinitate când aceştia ajung la maturitate);

• Grupul: este format din mai multe familii (este sistemul cel mai uşor de practicat deoarece produşii realizaţi sunt utilizaţi pentru sacrificare). Aplicând această soluţie, în ciuda costurilor mai reduse de producţie, nu putem avea un control asupra performanţelor de fecunditate, ouat şi eclozionat, iar rezultatele de producţie sunt mai slabe în comparaţie cu sistemele precedente, motivat de faptul că în interiorul grupului există o luptă aprigă între masculi.

REPRODUCŢIA LA STRUŢI

Pentru struţi, în activitatea de selecţie se urmăreşte utilizarea reproducătorilor de mare valoare genetică, exemplare care sunt selectaţi de la părinţi, formând familii de păsări provenite de la aceeaşi origine familială, pentru realizarea de reproducători F1, adaptaţi pentru a produce exemplare destinate sacrificării pentru carne. Trebuie să avem în vedere faptul, ca în cazul utilizării pentru reproducţie, pentru ca exemplarele de F1 să nu intre în consangvinitate, prin grija Asociaţiei Naţionale ale crecătorilor de ratite (struţi Nandu şi Emu) să se înfiinţeze ferme de reproducţie pentru producere de bunici.

Prima fază, durează 2 zile, perioadă în care are loc formarea oului

.Faza a doua, este perioada de incubaţie propriu-zisă care durează 38-42 zile.

Faza a treia, este caracteristică doar incubaţiei struţilor pentru o perioadă de 7 zile (efectiv prelungindu-se procesul de incubaţie la 45-49 zile ) în care puii sunt menţinuţi în staţia de incubaţie fără mâncare şi apă, perioadă în care are loc resorbţia totală a vitelusului şi completarea formaţiunii distale a membrelor inferioare.

FURAJAREA STRUŢILOR

Specificare % de participare

Observatii

Fân de lucerna

(FURAJ CELULOZIC)

17,87 Fără mucegaiuri

Se administrează măcinat în amestec unic

Şroturi de floarea soarelui

SUBPRODUSE INDUSTRIALE

2,001,36

Se administrează măcinat în amestec unic

LucernaMasaă verde(LEGUMINOASE)

42,05 De bună calitate

PorumbOrz

18,3618,36

Să fie pălităSe completează cu şroturi şi cereale

CERINŢE DE MICROCLIMATIncubaţie: 0—38/42 zile :Temperatura: 36,2˚C – 36,6˚CUmiditatea relativă: 28 – 34%Ecloziune:Temperatura scade cu 0,6˚C faţă de incubaţieUmiditatea relativă creşte cu 0,8% faţă de incubaţie

INGRIJIREA ADĂPOSTURILOR De regulă pentru fiecare lot de struţi se recomandă trei

padocuri de creştere: din care unul este ocupat timp de patru luni şi două în repaus timp de opt luni pentru recondiţionare şi reînierbare. În condiţiile ţării noastre, refacerea terenului şi a solului vegetal se poate realiza mult mai repede decât în opt luni, iar această viteză mărită de transfer a struţilor de pe un ţarc pe altul este benefică şi creează condiţii favorabile pentru o viaţă economocă a struţului de reproducţie, care să nu fie sub 40 de ani.

• Suprafaţa pe cap: • Este bine să se prevadă pentru padocul

destinat reproducători -lor adulţi câte 200-250 mp/cap sau 600 - 750 mp/ o familie, respectiv 40-50 capete de struţi adulţi/ha de păşune

• Tipuri de adăposturi : Deşi crescuţi în aer liber, totuşi este foarte important ca struţii să fie izolaţi de ambianţa externă crescătoriei. Astfel, spaţiile de creştere de pe lângă halele cu mediu controlat poartă denumirea de padocuri, iar spaţiile de creştere exterioare cu suprafeţe înierbate poartă denumirea de boxe exterioare sau ţarcuri.

• Sisteme de crestere : • a) CREŞTERE IN GRUP: 8-10 femele + 1 mascul;• b) CREŞTERE ÎN CURŢI INDIVIDUALE: prevăzute cu hrănitori,

adăpători şi cuib pentru pui;• c) CREŞTERE IN COLONIE: pe plasa de sârmă, hala este dotată cu

hrănitoare, adăpătoare şi cuşcă de fătare pentru fiecare femelă;• d) CREŞTERE CU CORIDOR – COLIER: 8-12 custi,repartizate pe

ambele părţi a unui coridor accesibil numai masculului.

• SISTEME DE CREŞTERE ÎN FUNCŢIE DE GRADUL DE INTENSIVIZARE

• a) Sistem extensiv - se folosesc în crescătorii, tip familial, adăposturi simple;

• b) Sistem semiintensiv - crescătorii cu efective 40/100 femele, adăposturi amenajate, încălzire şi ventilaţie.

• Din punct de vedere macro–climatic, dacă dorim să amplasăm o fermă de struţi, aceasta trebuie să îndeplinească cel puţin trei condiţii:să fie ferită de vânturi puternice dominante, amplasarea să se facă într-o depresiune înconjurată de dealuri;în zona de amplasare să nu existe ploi abundente şi frecvente, evitându-se pe cât posibil zonele muntoase, în apropierea mării sau a unor lacuri, datorită unor frecvenţe sporite a căderilor de apă şi a unei sporite umidităţi atmosferice şi a solului;zona de amplasare să aibă o cât mai mare perioadă zilnică însorită şi să nu existe obstacole în calea razelor solare cum ar fi: munţi, dealuri, copaci, emanaţii de fum sau alte suspensii atmosferice poluante. Căldura şi lumina emanată de razele solare sunt doi factori care stimulează puternic atât reproducţia cât şi creşterea puilor de struţ în prima perioadă de crestere.

Amplasarea fermelor

• ECHIPAMENTE Principalele echipamente tehnologice care

completează decorul alături de gardul împrejmuitor sunt hrănitorile şi adăpătorile. Aceste vor trebui să aibă dimensiunile de lărgime şi lungime de 20/50 cm sau 30/60 cm iar adâncimea de 15-20 cm, pentru a facilita o bună prindere a furajelor cu ciocul, iar la adăpare, struţul să poată să-şi scufunde ciocul pe toată lungimea în apă şi chiar o bună parte din cap.

MĂSURI SANITAR - VETERINARE de prevenire şi combatere a bolilor

• Imprejmuirea fermei cu gard protector - filtru sanitar în care se află camera de igienizare a personalului;Punct de însămânţări artificiale - punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice (facultativ);Anexe pentru ecarisaj sau folosind investiţiile locale din zonă;Limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine;Respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor de origine animală;Control periodic medical al personalului de deservire;Introducerea în efectiv numai a animalelor din unitaţi indemne de boli infecto-contagioase;Dezinfecţia adăpostului;In spaţiile destinate ecloziunii şi creşterii tineretului în primele 3-4 săptămâni de viaţă se va respecta curăţenia şi igiena administrării alimentelor, făcându-se dezinfecţia după fiecare ciclu de ecloziune;Dezinfecţia staţionarului sanitar-veterinar;Deratizări generale, dezinsecţia, obligativitatea controlului sanitar-veterinar.

CALCULE ECONOMICE PRELIMINARE pentru o familie de struţi (1 mascul+2

femele) Specificare Cant. Preţ/UM Total lei

VENITURI (V)Carne tăiată – kgOrgane (inimă, plămâni, ficat, rinichi)- kgPiei struţi- buc.Pene struţ- kgOuă consum

1400140356340

45 552753485

8586763000 7700962521423400

CHELTUIELI (C) -tone

Furaj combinat 4,72 2503 11813

Fân 20,78 350 7273

Total furaje 19086

Material biologic 50 100 5000

Prestări servicii abatorizare

35 25 875

Medicamente 38 32.6 1230

Energie, apă, combustibil 4075

Alte cheltuieliIngrijitori 20824

TOTAL CHELTUIELI 51091

REZULTAT FINANCIAR (R)R =V-C

• 85.867- 51.091=34.776 lei

SUCCES