7/29/2019 31786605 Cresterea Albinelor Sfaturi Utile Pentru Apicultori

http://slidepdf.com/reader/full/31786605-cresterea-albinelor-sfaturi-utile-pentru-apicultori 1/7

SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI

http://www. apicultura. lx. ro/sfaturi_diverse. htm

Aceasta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat. Nu existaun anume criteriu de ordonare a subiectelor expuse, singura noastra grija fiind aceea de a preluasfaturi corecte, care au fost expuse in publicatiile de specialitate din Romania sau din lume.Acesta sectiune a site-ului, este in continua dezvoltare, pe masura ce fluxul de informatii o sa

creasca.

Metoda de inlocuire a matcii - "Intr-un stup gol, pus in spatele celui caruia voim sa-i dam omatca noua, se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de matca. Aceasta

este omorata sau se foloseste in vreun nucleu. Se distrug toate botcile pe care albinele le-ar fifacut eventual pe aceste rame. Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si se acopera cutifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisagului. Catre sfarsitul acestei ore se aducematca noua in colivie, care se pune cu capacelul de ceara inchis, deasupra pe rame, catremijlocul stupului, care este lasat in continuare tot descoperit.

Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina, iar pe locul lui se

pune stupul nou. Albinele simtindu-se orfane in ora in care au stat in stupul nou, vor eliberamatca din colivie dupa care totul reintra in normal. Prin acest procedeu albinele nu-si vor creste

o noua matca pe parcurs, asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cand se folosesc altemetode de inlocuire a matcii. "

   Al. Vartolomei - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania" 

Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu este cules, inainte cu o saptamanade introducerea matcii, se administreaza in fiecare seara cate 0, 5 litri sirop 1/1, familieirespective. Dupa aceasta saptamana, intr-o zi insorita si calda, dimineata pe la ora 10 deschidstupul in liniste, fara a folosi in exces fumul, scot o rama marginasa si cercetez toate ramelepentru a gasi matca batrana. Rama cu matca o scot din stup, si formez un nucleu pe apte 3rame, pentru siguranta.

Dupa ce am scos matca , las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit, unde introduc orama cu un inceput de numai 1 cm de ceara(rama claditoare) si inchid stupul. Ce se intampla in

stup : intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara, care incepe sa cladeascapentru a umple spatiul din mijlocul cuibului. Timp de 2 ore familia fara matca este agitata, ceea

ce se observa si pe scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid stupul, scot cu grija rama goalapentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixez imediat colivia cu matca tanara, cu placutade ceara, pe care pun pasta de zahar si miere 4/1.

In acelasi timp, administrez o portie de 0, 5 litri sirop de zahar, pentru ca albinele sa aibahrana. In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua. Cand inchid stupul,pun in fata urdinisului o gratie Hanemann, pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea.

Dimineata urmatoare, inainte de zborul mare, scot gratia si ma uit prin urdinis. Daca matca seafla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si stuparul stie ce are de facut mai

departe. Acest lucru se intampla rareori, mai ales cand in stup au ramas botci. Gratia mai stainca 2 zile dupa aceea se indeparteaza. Stupul nu se deschide 10 zile . La finalul celor 10 zilescot rama din mijloc si familia continua viata normal, cu matca tanara. "  H. Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania" 

Intepaturile albinelor - "Acul se reteaza orizontal cu unghia, cu dalta apicola, sau cu o lamade cutit. Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile : alcool cu propolis 10%,solutie de amoniac 10%, otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se vor

lua : Romergan, 1 pastila a 0, 30g sau o lingurita de sirop cu romergan. Tot ca antihismaticemai sunt in comert : Feniramin, comprimate a 0, 05g si 0, 1g ; Nilfan, drajeuri a 0, 025g,

supozitoare a 0, 01g ; Tavegil comprimate a 0, 001g . Tot pe cale bucala se va mai lua cadesensibilizant : Clorocalcin solutie la flacon, 20-40 picaturi intr-o lingura de apa ;Calciu, o

tableta dizolvata in apa sau Lactat de calciu, un comprimat a 0, 500g.In caz de soc anafilactic, se vor lua urmatoarele masuri, dar numai de catre personalul 

medico-sanitar : In primele 5 min. , Calciu gluconic solutie 10%, injectie profund intramuscular sau intravenos, foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000, profund intramuscular ; urmat 

de o injectie de Fenergan(romergan), 1 fiola intramuscular profund ; daca socul continua,injectiile se repeta la 10-15 min.

Dr. I. Buzatu - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania" 

Studiu - tehnologii simple de intretinere - Inca din anii 1977, cercetatorii romani auelaborat tehnologii de intretinere a familiilor de albine. In ce consta studiul si ce urmareste :

"Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a stupinelor

7/29/2019 31786605 Cresterea Albinelor Sfaturi Utile Pentru Apicultori

http://slidepdf.com/reader/full/31786605-cresterea-albinelor-sfaturi-utile-pentru-apicultori 2/7

cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii, dintre carementionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta stuparului ; ingrijirea

 periodica a familiilor de albine in functie de timpul liber limitat al apicultorului amator ; ampladiversificare a utilajului folosit ; diversitatea mare a conditiilor de cules ; niveluri diferite de

 pregatire profesionala.Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela ca

micii apicultori, in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in timpul lorliber, de regula duminica. In aceasta idee, lucrarile de ingrijire a familiilor de albine din lotulexperimental s-au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile. Lucrarile s-au executat inasa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi

multietajati(80 de familii de baza si 20 familii ajutatoare).Cu ocazia acestor vizite s-au executat : controlul starii familiilor si reorganizarea cuiburilor  prin inversarea corpurilor ; indreptarea starilor anormale (introducerea de matci in familiileorfane, completarea rezervelor de hrana, tratamente medicamentoase, etc. ) ; combaterea

roitului ; hraniri stimulente ; recoltarea si extractia mierii la salcam ; pregatirea, incarcarea,transportul, descarcarea si raspandirea stupilor pe vatra la pastoral, la culesul de floarea soarelui 

; recoltarea si extractia mierii de floarea soarelui ; pregatirea, incarcarea, transportul,descarcarea si dispunerea stupilor pe vatra de iernare ; completarea rezervelor de hrana pentru

iarna.Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi :

V1 - familii cu matci obisnuite, neselectionate.V2 - familii cu matci selectionate.V3 - familii cu matci selectionate, la care au fost facute hraniri stimulente.V4 - familii cu matci selectionate, hraniri stimulente si cu familii ajutatoare.

Care au fost concluziile :- intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la un interval de

7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si efectuarea volumului necesar delucrari in cadrul unei familii de albine.

- folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules si de tehnologii de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22 % fata de materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai mare.- administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu are un efect 

semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de intretinere ; cresterileinregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia medie sunt insuficiente pentruacoperirea cheltuielilor suplimentare.

- Folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea cantitatii dealbina cu pana la 69% fata de martor(V1), iar productia globala de miere cu 44%, obtinandu-seun venit net superior. " 

Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie chiar si la nivel deamator, in conditiile cand timpul stuparului este limitat.

V. Alexandru si colab. - Versiune prescurtata - Revista "Apicultura in Romania" 

7/29/2019 31786605 Cresterea Albinelor Sfaturi Utile Pentru Apicultori

http://slidepdf.com/reader/full/31786605-cresterea-albinelor-sfaturi-utile-pentru-apicultori 3/7

Viaţa familiei de albine peparcursul anului

http://www. proapicultura.ro/viata_familiei_de_albine. html

Sub influenţa mediului, în corelaţie cu

succesiunea anotimpurilor, în familiile dealbine au loc importante modificări înceea ce priveşte numărul de albine dinfamilie, longevitatea acestora, relaţiilesociale din interiorul coloniei, etc.Ciclul anual al coloniei de albine este strâns legat de succesiunea anotimpurilor, de evoluţiavegetaţiei pe parcursul anului, a florei care-i asigură hrana necesară dezvoltării. În funcţie deacest ciclu, pe parcursul unui an apicol, se pot delimita următoarele perioade:

Perioada creşterii albinelor tinere pentru iernare

Către sfârşitul culesului principal (sfârşitul lunii iulie), puterea familiei de albine începe să scadă.treptat, ajungând la 50% faţă de începutul primului cules principal.

Începând cu prima decadă a lunii august, perioadă în care seînregistrează scăderea simţitoare a culesului, adeseori încetareaacestuia, activitatea de zbor a albinelor precum şi intensitatea creşterii

 puietului se reduce vizibil, totodată înregistrându-se o mortalitate mareîn rândul albinelor. Albinele care rămân sunt foarte uzate, matcaîncetineşte mult ouatul şi albinele alungă trântorii din cuib. Apariţiaculesurilor târzii, de nectar şi polen, în această perioadă, stimulează

 ponta mătcii însă intensitatea creşterii puietului nu atinge nivelul dinvară. Treptat, albinele care au participat la culesurile de vară, pier.Albinele ce eclozionează în perioada august-noiembrie sunt albinele carevor ierna. Ele trăiesc între 7 şi 8 luni. Albinele eclozionate în toamnăvor îngriji şi hrăni puietul de primăvară. Deşi au vârsta calendaristică

mare, aceste albine sunt fiziologic tinere, neuzate. Longevitatea mare a acestor albine sedatorează faptului că participă într-o mică măsură la creşterea puietului şi la activitatea de culesnectar şi polen, şi datorită acumulării de rezerve lipoproteice în corpul gras, în urma consumuluiintens de păstură. Cu rezerve de hrană suficiente în stup şi în organism, cu albine tinere, familiaeste pregătită să intre în perioada următoare,

Perioada de iernare, a repausului de iarnăPe măsura răcirii timpului, o dată cu scăderea temperaturii sub 12°C, ouatul mătcii, creşterea puietului şi zborurile încetează, familia de albine intrând în perioada de iernare, a repausului deiarnă, care începe de din octombrie-noiembrie şi se termină în ianuarie-februarie, când matca îşireia activitatea şi în cuib apare puietul.

Scăderea temperaturii su 12°C la familiile slabe şi 8°C lafamiliile puternice determină albinele să părăseascăfagurii laterali şi să se restrângă pe fagurii din mijloculcuibului şi să formeze, în dreptul urdinişului,  ghemul de

iernare, ce are o formă apropiată unei sfere. Albinele au

adoptat pentru iernare sfera deoarece aceasta are suprafaţaminimă raportată la un volum maxim fiind astfel forma

 perfectă pentru conservarea temperaturii.

Albinele pe perioada iernii sunt active şi se organizeazăîn intervalele dintre faguri, într-o anumită ordine

7/29/2019 31786605 Cresterea Albinelor Sfaturi Utile Pentru Apicultori

http://slidepdf.com/reader/full/31786605-cresterea-albinelor-sfaturi-utile-pentru-apicultori 4/7

ierarhică. Astfel, la periferia ghemului sunt albinele mai în vârstă, ce stau mai aproape unele dealtele şi formează "coaja ghemului". Aceste albine acoperă complet intervalul dintre doi faguri,mai ales celulele goale, stând cu capul orientat spre interiorul celulei şi cu aripile puţin ridicate,

 poziţie în care rămân nemişcate. Coaja ghemului are o grosime de 2, 5-7cm, temperaturamenţinându-se constantă la nivelul acesteia în jurul valorii de 6-8°C. Albinele din interiorulghemului se dispun mai afânat şi produc căldură, prin mişcări caracteristice de picioare, abdomenşi aripi (de aici zumzetul caracteristic ce se aude la ascultarea coloniei).

În funcţie de mărimea populaţiei familiei de albine, perioada din an, temperatura exterioară şistarea creşterii de puiet, în ghem se realizează temperaturi diferite. Astfel, de la încetarea ponteişi a creşterii puietului şi până la reluarea lor, în mijlocul ghemului se realizează temperaturimaxime de 20°C (la 0°C temperatura exterioară) şi până la 25°C când afară temperatura estefoarte scăzută. Când temperatura exterioară ajunge aproape de 14°C, spre sfârşitul lunii ianuarie,începutul lunii februarie, albinele se încep să se mişte mai activ, produc căldură mai multă iar temperatura din ghem începe să crească. Dacă în interiorul acestuia, când se începe creşterea

 puietului, temperatura este de 34-35°C, temperatura cojii ghemului, a stratului extern de albinese menţine în jurul valorii de 6-8°C. Cât timp sunt în ghem, pe timpul iernii, albinele încălzescdoar ghemul şi nu interiorul stupului, diferenţa de temperatură dintre interiorul stupului şi exterior fiind doar de 1-2°C.

Producerea căldurii în timpul iernii se face pe seama consumului de miere. Albinele se hrănesccu mierea şi păstura care se află doar în fagurii ocupaţi de ghem. Ele se mişcă în sus, pe faguri,apoi spre peretele din spatele stupului. Cantitatea de miere consumată de o familie normaldezvoltată pe timpul iernii variază între 7 şi 10kg. Odată cu apariţia puietului, spre sfârşituliernii, odată cu creşterea temperaturii creşte şi cantitatea de hrană consumată, iar familia intră în

 perioada înlocuirii albinelor bătrâne, de toamnă, cu cele tinere, de primăvară.

Perioada înlocuirii albinelor care au iernat

În perioada cuprinsă între sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie, dacă timpul este prielnic, familia de albine asigurată cu provizii de hrană suficientă şi protejată de schimbările bruşte de temperatură, matca începe ouatul.

Temperatura din interiorul ghemului urcă până la 34-35°C, creându-se astfel condiţii optime pentru creşterea puietului. Până la zborul decurăţire matca depune zilnic între 20-100 ouă zilnic.

După efectuarea zborului şi apariţia în natură a nectarului şi polenului proaspăt, de la plantele melifere cu înflorire devreme şi pomiifructiferi, ponta mătcii se intensifică ajungând, în luna aprilie, la o

medie de 1000 ouă pe zi.

La sfârşitul lunii aprilie familia de albine este formată numai dinalbine eclozionate de curând. Dacă albinele care au iernat pot hrănidoar o singură larvă, având o capacitate de hrănire a puietului foarte

redusă, albinele tinere, eclozionate primăvara, pot hrăni 2-3 sau chiar 4 larve. Datorită acesteicapacităţi mari de hrănire a larvelor posedată de către aceste albine tinere, a disponibilităţiinectarului şi polenului proaspăt, a intensificării pontei mătcii, ritmul de creştere, de dezvoltare afamiliei de albine se accelerează, familia intrând în următoarea perioadă,

Perioada de dezvoltare a familiei de albine

Pe măsură ce vremea se încălzeşte şi în natură apare un cules de întreţinere constant, activitateade ouat a mătcii se intensifică (depune peste 2000 de ouă în 24 de ore), numărul albinelor careeclozionează îl depăşeşte pe cel al albinelor bătrâne, epuizate, care mor, iar populaţia familiei dealbine creşte în ritm alert. Dezvoltarea maximă a coloniei de albine se realizează în luna mai-iunie, în perioada de înflorire a salcâmului. Concomitent cu creşterea capacităţii de secreţie la

7/29/2019 31786605 Cresterea Albinelor Sfaturi Utile Pentru Apicultori

http://slidepdf.com/reader/full/31786605-cresterea-albinelor-sfaturi-utile-pentru-apicultori 5/7

albinele doici a hranei larvare, a lăptişorului de matcă, are loc şi creşterea numărului acestor albine tinere. Dacă la începutul primăverii, pentru o albină doică reveneau 3-4 larve, cătresfârşitul primăverii se ajunge ca 3-4 albine doici să hrănească o larvă. Se produce astfel undezechilibru între numărul de albine doici existente în colonie şi numărul larvelor de îngrijit, esurplus de doici, care nemaiavând de lucru, de hrănit larvele, îşi consumă propriul lăptişor 

 produs, ceea ce determină dezvoltarea ovarelor acestor albine. Această modificare de ordinfiziologic determină şi modificarea comportamentelor albinelor doici, albinele devin inactive şifamilia intră în frigurile roitului. Albinele construiesc mai multe botci, pe marginile laterale şi de

 jos a fagurilor, în care matca depune ouă, şi hrănesc mai puţin matca care scade în greutate,devine mai uşoară, aptă de zbor.

Ouatul scade brusc iar la puţin timp după ce primele botci suntcăpăcite, deci în preajma ieşirii din botci a mătcilor tinere, matca

 bătrână împreună cu o parte din albine şi trântori părăsesc stupul subformă de roi. În a 9-a zi după ieşirea primului roi (roi primar), poateieşi al doilea roi (roi secundar) care este mai mic decât precedentul şiare matcă tânără, neîmperecheată. De obicei albinele ţin captivemătcile tinere în botci, pentru a le elibera pe rând, în funcţie de

 plecarea roiurilor, ceea ce le face pe acestea să "cânte", să emităsunete repetate şi ascuţite ce pot fi auzite chiar din afara stupului.Câteodată însă albinele scapă nesupravegheate botcile, iar cu o datăcu roiul pleacă mai multe mătci virgine. La o zi-două după roiulsecundar poate ieşi al treilea roi şi peste o zi al patrulea roi, roireacontinuându-se până în momentul în care familia ce a roit va rămânecu mai puţin de 1kg de albine.

Din cauza inactivităţii albinelor în perioada premergătoare roitului, cât mai ales din cauza slăbiriifamiliei de albine prin divizare, tocmai în preajma sau în timpul culesurilor de producţie, roitul sesoldează cu însemnate pierderi de producţie, fapt pentru care este considerat, de apicultorii

comerciali, ce urmăresc producţia, un fenomen nedorit. Dacă roitul coincide cu perioadaculesului mare (principal), recolta de miere este pierdută aproape în totalitate. Culesul principal 

se referă la înflorirea masivă a principalelor plante melifere care oferă producţii ridicate de miere(salcâm, tei, floarea-soarelui). Pentru valorificarea integrală a culesului principal este necesar cafamilia să aibă un număr mare de albine, între 60000 şi 80000 de indivizi, şi să fie ţinută în

 permanenţă în stare de activitate. Apicultorul trebuie să ia toate măsurile pentru a menţine activăfamilia de albine pe perioadă culesurilor, să se asigure că aceasta este sănătoasă, că are spaţiusuficient pentru depozitarea nectarului şi a polenului, pentru ponta mătcii şi să evite, prinaplicarea diferitelor procedee, intrarea familiei în frigurile roitului. Sezonul de roire naturalădurează, în ţara noastră, de la sfârşitul lunii mai până către sfârşitul lunii iulie.

Odată cu terminarea culesurilor de producţie, pe la sfârşitul lunii iulie, familia de albine intră,din nou, în perioada creşterii albinelor tinere pentru iernare, ciclul se reia.

Cresterea albinelor inRomaniaWritten by ing. Mircea SuhoverschiSaturday, 28 July 2007 08:57

http://www. gazetadeagricultura. info/index. php?option=com_content&view=article&id=240:crestereaalbinelorinromania&catid=73:Albine&Itemid=127

IMPORTANŢĂ:

7/29/2019 31786605 Cresterea Albinelor Sfaturi Utile Pentru Apicultori

http://slidepdf.com/reader/full/31786605-cresterea-albinelor-sfaturi-utile-pentru-apicultori 6/7

•  Albinele favorizează polenizarea plantelor.

•  Albinele contribuie prin polenizare la creşterea producţiilor agricole, pomicole, legumicole si îmbunătăţirecalităţii acestora.

•  Albinele, prin produsele apicole, contribuie la îmbunătăţirea hranei si sănătăţii omului.

• Mierea este cel mai ieftin aliment, fapt evidenţiat de costul caloriei, cu efect terapeutic remarcabil si cu însuşirantibacteriene si farmacologice.

EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE MIERE (2004)

• Efective 891 mii familii

• Productia totala: 19, 0 mii tone

• Consumul intern brut pe locuitor: 0, 5 kg

• Numar de familii subventionate: 300

• Export mii tone: 12, 3

OBIECTIVE URMĂRITE

• ameliorarea genetică a rasei de albine autohtonă şi a ecotipurilor sale prin intensificarea aplicăriii măsurilor diprogramul naţional de ameliorare al albinelor si de producere de mătci ameliorate;

• respectarea si realizarea programului de ameliorare a albinei româneşti, concomitent cu întreţinerearevigorare a colecţiilor de material biologic apicol din cadrul patrimoniului genetic;

• elaborarea unor politici pentru îmbunătăţirea si extinderea resurselor melifere naturale şi cultivate din fonduagricol şi silvic cu soiuri şi varietăţi de plante cu potenţial ridicat;

• elaborarea de noi tehnologii de prelucrare, conservare, ambalare a mierii si celelalte produse apicole, precuşi diversificarea sortimentelor de miere românească;

PROGRAM PENTRU SUSŢINEREA PRODUSULUI

• Stimularea, susţinerea şi protecţia produsului intern prin aplicarea mecanismelor folosite în UE.

• Stimularea organizării de exploataţii competitive si eficiente în zona rurală.

• Sporirea veniturilor proprii si trecerea de la autoconsum la producţia comercială.

OBIECTIVE DE REABILITARE SI REDRESARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG

• Susţinerea si relansarea sectorului apicol este necesara deoarece vizează si sectorul din aval - prin ocupareforţei de muncă care condiţionează si prelucrează produsele apicole destinate asigurării fabricării unopreparate pe baza acestor produse destinate consumului larg, ca si reţeaua comercială prin care se desfaaceste fabricate.

• Susţinerea financiară pentru revigorarea si dezvoltarea acestui sector pentru a contribui cât mai mult lasigurarea produselor apicole pentru populaţie.

sâmbătă, 9 mai 2009

http://revistavreausastiu. blogspot. com/2009/05/cresterea-albinelor. html

CREŞTEREA ALBINELOR  

(continuare)

Prof. Iacob Macarie

În numărul anterior al revistei v-am vorbit despre mierea de albine, produsul de bază care a făcutalbina cunoscută în viaţa oamenilor şi vă spuneam că produsele stupului sunt mult mai multe,valoroase şi uneori, esenţiale pentru om.

7/29/2019 31786605 Cresterea Albinelor Sfaturi Utile Pentru Apicultori

http://slidepdf.com/reader/full/31786605-cresterea-albinelor-sfaturi-utile-pentru-apicultori 7/7

În acest număr nu mă voi opri asupra unui alt produs al albinelor întrucât m-am gândit să vă vorbescdespre o etapă foarte importantă în viaţa unei familii de albine, iernatul. Această etapă poate fiuneori fatală pentru o familie de albine dacă stuparul nu a luat măsuri necesare şi obligatori pentru aasigura albinelor condiţii prielnice de viaţă şi hrană pentru a trece cu bine o iarnă care poate aduce şitemperaturi de minus 20-25 garade.

După marele zumzet al albinelor din timpul verii, după ce stuparul a recoltat mierea din faguriidestinaţi recoltei primul gând trebuie să fie acela de a pregăti corect familia de albine pentru iernat şi,în acest sens, va proceda după cum urmează: va alege cu grijă fagurii pe care urmează să ierneze

albinele, va completa rezervele de hrană, dacă este cazul, va aranja cuibul pe direcţia urdinişului(locul de intrare al albinelor în stup), va asigura limitarea cuibului proporţional cu puterea familiei(dacă numărul albinelor este mai mic şi numărul fagurilor va fi mai mic), va izola termic cuibul în aşafel încât pierderile de căldură să fie cât mai mici şi va sigura o linişte cât mai aproape de cea ideală.

Şi acum voi dezvolta cele spuse mai sus, având încredere că, pe actualii şi viitorii stupari, îi voi ajutasă-şi îngrijească familiile de albine fară greşeli şi fară a avea eşecuri, pentru un stupar adevărat

 pierderea unei familii de albine este , uneori, o adevărată dramă, mai ales când eşti un începător şinu numai.

Fagurii pe care urmaeză să ierneze familia de albine trbuie să fie unifor clădiţi, să fie de culoare mai

închisă, această culoare ne spune că în celulele fagurelui au fost crescute câteva generaţii de puiet dealbină şi, se ştie, de la fiecare pui de albină rămăne pe pereţii celulei o peliculă subţire care va reţinemai bine căldura atât de necesară în interiorul , , ghemului” de iernare. În aceşti faguri, aleşi cu grijă,va trebui să avem miere suficientă, polen păstrat sub forma , , păsturii”, aceşti faguri îi perforăm cuun băţ de forma unui creion pentru a permite albinelor să treacă mai uşor de pe un figure pe altul, prininteriorul cuibului şi astfel evităm răcirea acestuia.

Cuibul sau ghemul de iernare trebuie să fie aşezat pe direcţia urdinişului, astfel albinele vor putea ieşimai uşor la zborul de curăţire în zilele în care temperatura în atmosferă trece de 12 grade C. Zborulde curăţire este esenţial pentru viaţa viitoare a stupului, pentru ca albinele adună în intestin tot ce nuau asimilat într-o lună sau două de iernat şi astfel ele trebuie să iasă afară pentru a-şi goli intestinul şisă-şi ducă viaţa mai departe, uşurate şi cu mai mult curaj.

Cuibul se limitează proporţional cu numărul albinelor care au ajuns să intre la iernat, se izolează cuajutorul unor diafragme, din P. F. L. sau scândură, lângă care se aşează nişte periniţe umplute cu

 paie sau vatelină. La fel se izolează şi partea de sus a stupului , , podişorul".

Pe perioada iernii liniştea este foarte importantă şi pentru aceea voi pune la urdiniş o gratie din tablă,care să nu permită intrarea şoarecilor în stup, vom aşeza stupii în locuri ferite de zgomot, nu vom

 permite intrarea în stupină a păsărilor de curte, care pot deranja şi nu vom lovi lada sua capaculstupului, fiecare zgomot duce la agitatrea familiei, duce la un consum suplimentar de hrană şi, în

cele din urmă, la o mortalitate mai mare a albinelor.

Respectând aceste puţine reguli vă veţi putea bucura de familii puternice, sănătoase şi care vă vor aduce numai bucurii şi satisfacţii prin produsele despre care vă voi putea vorbi în numerele viitoareale revistei.

Tehnoredactare:Florea Ana-Maria şi Baciu Andreea (rev. 23)Publicat de Adrian Baciu la 19:08