31718249-patricia-gilbert-cum-să-i-ajutăm-pe-copiii-hiperactivi-cu-deficit-de-atenţie

8/7/2019 31718249-Patricia-Gilbert-Cum-s-i-ajutm-pe-copiii-hiperactivi-cu-deficit-de-atenie

1/56

Cum sa-l ajutam pe

CO P IIIH IP ER.ACTI V ICU DEFICIT DE ATENTIE

Copiii .cu tulburare prin deficit de atentt,tsi vldguiesc parifl{ii, perturbd activitdiilc /1 1

grup de fa grCidinilil, f~i exaspereaui pro./(',I'IJIIIla scoald. Ei suni hiperactivi Ji impulsivtincapabili de eoncerurare, pot fi netndemanatb I'i anxiosi.

Specialist in probleme de sanatate a copllltudr. Patricia Gilbert prezinta parintilor un indl'c'lltar menit sa-i facasa inteleaga cese intampll I~Icopilullor ~i ce trebuie sa faea pentru a-I aJlliliEa explica ce anume cauzeaza tulburarea pIlideficit de atentie, cum sa-~j dea seama parintil \'exuheranta norrnala a copilartei poate ascuumo problema, cum poate fi tratata aceasta ~Il'ajutor expert poate fi solicitat. Cartea of('1totodata, recornandari pentru intreagafamillecum saimpiedice neghjarea celorlalti copii ~i ('UIIIsa sementina eiin~i~isanato~iin vartejul epuizt I~ia l haosului pe care Ie poate produce un C O l '1avandaceasta afectiune.

Bucurest i , t el /f ax 2. I 111IIISBN 973-9302-1.1 IJPOLIMARK

Gum sa-l ajutarn pe

(O P II I H IP E R A CC UD E F I C I TD EAT E I T I E


2/56

Dr. Patricia Gilbert

CUl11 s a - i ajutam pe

COPIII HIPERACTIVI CUDEFICIT DE ATENTIE ,

Traducerea de dr. Tatiana Avacum

Editura POll MARKBucuresti


3/56

PSIHOLOGIA VIETII COTIDIENEColectie coordonata de Alexandru Szabo

Coperta: Silvia Muntenescu

Traducerea realizata dupa volumuIDr Patricia Gilbert , HELPING CHILDREN COPE WITI-IATTENTION DEFICIT DISORDER, Sheldon Press, 1998

Patr ic ia Gilbe rt 1998

pent ru versiunea In l imba romans:Ed itu ra POLIMARK, Bucurest i, 2000

Toa te dreptu ri le rezerva te , Nic i un f ragment d in aceas tacar te nu poa te fi r eprodus sau transmis sub n ic i 0 forma~i p rin n ic iun fel de mijloace - electron ice, mecanice,inclusiv fotocopiere sau inregistrare, ra rapermisiunea In

scris din par tea editoru lu i,Tehnoredactare cornputerizata: Sanda Stroescu

Descrierea CIP a Bibliotecil NationaleGILBERT, PATRICIA

Cum sa-l ajutiim pe copiii hiperactivi eu deficit dea tenti e/dr, Pa tr ic ia Gilbe rt . - Bucures ti : Po limark , 2000

112 p. ; 20 em. - (Psiholog ia v ie tii cotidienc)Tit. orig: (eng.): Helping Children CopeWith

Attention Deficit Disorder.ISBN 973-9302-14-9

159.922.79

Cuprins

Introducerc

1. Tulburarca prin deficit de atentie - consideratii

generale

2. Sernne ~i simptome

3. Care sunt cauzele tulburarii prin deficitde atentie?

4. Alte cauze ale unui cornportament difici l

5. Combaterea tulburarii prin deficit de atentie

6. Ce-i de :facut acasa

7. Ce-i de facut la scoala

8. Medicatia

9. Adulti cu tulburarea prin defici t de atentie

Bibliografie suplimcntara

7

8

12

27

38

48

56

76

93

103

III


4/56

Introducere

In ultimii an i s-a vorb it si s-a scris mult despre copiiihiperactivi , iar foarte recent despre tulburarea prin defi-cit de atentie (unii medici folosesc termenul tulbura rehiperactiva prin deficit de atentie, sau, pe scurt , THIDA).Se observa 0 anumita confuzie in privinta acestei stari ,in registrandu-se, in consec in ta, numeroase cai' de a fitratati si ajutati, atat suferinzii, cat si familiile acestora.

Prezenta carte incearca sa lamureasca unele descrieri,idei si tratamente controversate a le aces tei tu lburari, in

benefic iu l parin tilor si al dascalilor unor copii care su-fera de aceasta dereglare. 0 bogata Iiteratura in accastaproblema provine, in mod curent, din toate tarile lumii- dar, lucrari ulte rioare ar putea, fireste , sa completezeunele din concluziile la care s-a ajuns. Totusi, datelefundamentale cu privire la aceasta tulburare VOl' ramaneInca In uz. Prezentul text nu trebu ie considerat exhaus-tiv ~i nu poate substitui indrumarile si tratamentul pecare copilul Ie prirneste de la propriii sa i consilieri me-dicali si psihologici.

Speram ca suferinzii insisi - cop iii - vor ave a deprofitat de pe urma unci discutii mai deschise asupraproblemelor legate de tulburarea prin deficit de atentie~i de pe urma unei tratari mai coerente a problemelorlor. Aceasta Ie va usura folosirea din plin a tuturor In-lesnirilor educationale accesibile pentru a ajunge 1 3 in-tregul lor potential de dezvoltare.

Pe parcursul acestei carti copilul a fecta t de acest de-ficit de atentie este prezentat indiferent de apartenentalui de gen. Desi tulburarea este mult mai frecventa labaieti, 1111este exclus ea ea sa fie diagnosticata ~i la fete,care au un comportament caracteristic pentru aceastatulburare.


5/56

1

Tulburarea prin deficitde atentie - consideratii generale

In decursul anilor s-a inregistrat 0 g am a larg ade etiche-te, aplicate copiilor care manifesta 0 hiperactivitateexcesiva. Despre ei s-a spus ca i '~i dezbina parintii ~istrica jocurile in grup la cresa, iar cand incep scoala j '~iaduc invatatorii la disperare,

Unor asemenea copii si sitnptomelor lor le-au fostpuse un numar de etichete diagnostice ca: sindrom hiper-kinetic; hiperactivitate; activitateexagerata; sindrom dedeficit de atentie, iar foarte recent, tulburare prin deficitde atentie sau tulburare hiperactiva prin deficit deatentie (THIDA). Tulburarca prin deficit de atentie -TDA (in engleza: attention deficit disorder - ADD), estetermenul generic, aplicat 1 1 1toate subdiviziunile aeesteistar: si va fi fo losit pe parcursul prezentei carti.

In trecut existau diferente importante intre clasif ica-rile britanice si cele americane ale aceste i tu lburari. Pela 1970 medicii britanici diagnosticasera foarte putinicopii ca avand un sindrom hiperkinetic - termen obis-nuit pe atunci in Regatu l Unit. S-a aprecia t ca 0, I la suta

'din copii prezinta simptome de hiperactivitate accentuataIn toate situatiile. De fa pt, o ric e c op ileste, intr-un fel, hi-peractiv in anumite perioade ale zilei. Obisnuita str igarede dis-de-dimineata - .Hai sa l1 C sculam si sa ne imbra-cam", care ii deranjeaza pe atatia parinti ai unor copii de2-5 ani, este tocmai un exernplu de hipcractivitate 110r-mala a copilului. Alte exemple vorbesc de hiperacti-vitate in timpul unor even imente speciale sau despre 0pura exuberan ta la vizitarea unor locuri sau cunostin te

Tulburarea prin defi cit de a teni ie - conside ra ti i gene ra le 'J

favori te . Aceste sporuri de activitate fac parte, toate, dinbucuria c op ila ric i. In va ta re a c on tro lu lu ilor adecvatconstituie 0 cornponenta importanta a procesului didac-tic . Cei rnai multi cop ii repurteaza succese in acest do-meniu in perioada lor de crestere. Aceasta Ie este impo-sibil copiilor eu TDA. Ei sunt permanent hiperactivi ~isar de la 0 activitate la alta in orice situatie. Acum 25 deani, in Regatul Unit, foarte putini copii all fost diagnos-ticati ca hiperactivi.

Dimpotriva, in SUA, inca la inceputu l deceniului alVII-lea, copiii cu comportament hiperactiv au fost diag-nosticati ca suferind de sindromul de deficit a l a t en t ie i.

U n nU1~1iirrelativ mare de copii - intre 5 si 1 0 la sutadin populatia infantila - e rau apreciati ca avand semne1i simptorne caracteristice. Totusi, la acesti cop ii s-a pusaccentul mai mult pe distragerea atentiei si pe capa-cita tea de concentrare de scurta durata, dedit pe hiper-activitate, care, in Regatul Unit, constituia baza diag-nosticului de sindrom hiperkinetic.

Se parea ca cele doua tari aveau in vedere doua saumai rnulte stari diferite. Recent insa, in Marea Britan ies-au recomandat criterii precise de diagnostic al TDA,ceca ce a contribuit la 0 recunoastere mai Iarga a aces-teia. In 1995 TDA a fast redefinita !? iin International Clas-sification of Disease, 0 carte internationals de clasifi-care a bolilor, din care ep idemio logii (rnedicii p reocu-pati rnai curand de bolile unor mari grupe de populatiededit de cele ale unor pacienti individual i) ls i c ap at ainformatiile privitoare la rasp an direa si p red om in areadiferitelor bali: In SUA, aceste criterii, care s -a u s ch im -bat in decursul anilor, sunt publicate 1 1 1Diagnostic andStatistical Manual, iar definitia curenta este codificataca DSM-4. Definit iile subliniaza diferenta dintre hiper-activi tate si neatentie. Sunt, de asemenea, recunoscutesubgrupo specifice de copii afectati , care mai prezinta ~ialte tulburari psihice sau mentale.


6/56

10 Copiii hiperactivi cu deficit de atentie

S-au facut si se mai fac numeroase studii pentru cla-rificarea situatiei eonfuze, existenta in multe tari alelumii . Incepand din 1980, psihiatr ii de copii din RegatulUnit intreprind studii extensive pentru a pune la punctterminologia. In SUA ~i in Hong Kong s-au publicat 0rnultirne de rezultate ale cercetarilor in aceasta pro-blema. Experti i din Noua Zeelanda si-au pus intrebareadaca aceasta stare este un produs al culturii occidentale.Sunt accesibile alte rapoarte asupra TDA din locuri ata tde d iferite ca: Turcia, Brazilia, Italia, Israe l si Africa deSud. Prin U1111areeste evident ca problema nueste izo-lata! TDA afecteaza copii, ~i famili i, din tari mai bogateale intregii lumi. Este rareori diagnosticat In tarile incurs de dezvoltare, unde necesita atentie alte urgentemedicale care pun in perieol viata .

Prima conferinta europeans privind TDA a avut loe inaprilie 19971aOxford si la ea s-a inregistrat 0 partieiparepeste asteptari, Au fost prezenti numerosi psihiatri,psihologi, profesori, terapeuti de toate genurile - dinmajoritatea tari lor europene ~i din SUA.

S-a crea t impresia eil TDA apare mai frecvent la ba-ieti . Aceasta observatie poate fi influentata partial defaptul ca baietii sunt mai des vazuti ca fiind mai activisi agresivi - desi aceasta deosebire devine, in prezent,mai putin marcata,

Se considera, in general, ca in Marea Britanie pro-port ia copii lor cu TDA este de 3-5 la suta. Este mai micadedit cea data pentru SUA, dar reprezinta 0 cresteresemnificativa fata de cea anterioara, estimata a fi de 0,1la suta. Din punct de vedere practic , aceasta insearnnaca intr-o clasa cu 30 de copii, probabil, eel pu tin unul su-fera de TDA. Prin urmare, este important ca diagnosticulsa fie stabilit cat mai devreme, atat pentru a-l ajuta pecopil si familia lui, cat ~i pen tru realizarea unui mediumai putin perturba tor in sala de clasa,

TDA a fost considerat din diferite unghiuri - chimic,genetic, psiho logie - unele din ele dand rezu ltatc poz i-

Tulburarea prin deficit de atcntie - consideratii gcnerale II

tive (care vor fi discutate in capitolul j) . Pot aparea cam-pi icatii sup limentare cand se constata ca copilul suferade 0 alta tulburare, asemanatoare cu TDA. Este necesarL1ll ajutor califica t, in cunostin ta de cauza, pen tru a des-curca aceste simptome complicate.

Studii lc au mai aratat ca TDA poate fi diagnosticat ~ilu adulti. Aceasta vine I II sprij inul pareri lor conform ca-rora 1aapm:it1a ~oli i la copii contribuie factori genetici~l ChU11lCI~ lca m CI u nu l din acestia nusufera modificarisernnificative in decursul vieti i. Este destul de ciudat caia adulti nu pare sa existe de~sebirea intre sexe asa cumsc constata la copii : barbati i $ifemeile par sa fie afectat i1 1 1proportii egale. '

Rezumat

Asadar, la ce ne duce acest noian de informatii accesi-bile, referitoare Ia TDA? La conc1uzia ca: '

1 1 1Marea Britanie sunt afectati, probabiI, in jur de3-5 la suta din copii ;

I1U s-a stabiJit Inca 0 cauza precisa; diagnostieul coreet facut cat mai devreme este esen-

tial; . tulburarea poate continua in viata adulta; se poate acorda un ajutor important copiilor si farni-

liiI~r l.?r pentru atenuarea efectelor TDA; . parin tii, invatato rii, medicii si asistentii sociali tre-

buie sa se implice in acordarea acestu i aju tor.


7/56

2

Semne si simptome

o descriere reusita a tulburarii prin deficit de atentiepoate fi gasita 'inrezumatuJ unui articol recent pe aceastaterna: "Simptomele tulburarii prin deficit de atentiepot genera probleme copiilor afectati 1 1 1procesul de in-vatare, In socializare si comportament, constituind unrise important de patologie psihica (adica riscul uneiboli psihiatrice) In viata adulta" (Paediatric Nursing,Ian.lfebr. 1996). Aceste putine cuvinte indica, tara echi-voe, 0 gama larga de efecte interesand, deopotriva, peeopii ~i rudele lor apropiate. Inainte insa de a examinaTDA sa Iuarn in considerare rolul pc care il joaca inva-t a tura ,socializarea si comportamentuI in dezvoltareaunui copil.

Copilul in dezvoltare

1. illviitarea

Invatarea face parte integranta din viata zilnica a ori-

carui eopil (probabil si din aceea a multor adulti). Chiardin prima zi, nou-nascutul invata. Socul iesirii intr-o lu-me rece, luminoasa si zgomotoasa din intunericul relativcaId ~i linistit a1 uterului este primul pas urias in pro-cesul de invatare. Pe rnasura ce creste ~i se maturizeaza,copilul invata noi ~i noi abilitati si deprinderi - cumsa-si controleze corpul prin numeroasele actiuni pe carele pot executa muschii in dezvoltare si cum sa inteleagaceca ee vede si aude. De fapt, niciodata nu vom invataatat de multe, intr-un timp atat de scurt, ca in primii doi

Semne si sintptome

ani de viata - si toate astea inainte de a incepe invata-rca propriu-zisa (institutionalizata). Asadar, oriee pro-blcmacare afecteaza aceas taabilitate a i nva ta ri i va exe r-cita 0 influenta puternica asupra oricarui aspect al vietii.opilu lui. '

2. Socializarea

So~ia!~zar~a incepe, de asemenea, din perioada timpurie:1 .Vl~tl!.Pnmul zam?et "social" al sugarului de 4-6 sap-(~Im~n~ (spre d_eo~e~lrede surasul fu~ar din prirnele sap-1:llnam) constrtuie inceputul acestui proces. 0 data cuIrc~erea _lunilor ~i a anilor, copiii invata treptat deprin-deri soclal~ acceptabile in ca~rul contextului reprezen- _ra t de mediullor cultural=-c si aceste abilitati c1erelatie'l! alti oameni devin 0 componenta a personalitatii 10r'in

. lczvcltare.


8/56


lor astfel incat semnele $i simptomele caracteristice ale

tulburarii sa fie mai atenuate la adulti. Este bine sa nuuitam ca ajutoruI, a co rd at u nu icopil eu IDA, poate 0extrem de important pentru diminuarea efectelor acesteistari.

Pentru obtinerea lui se impune, in primuI rand, re-cunoasterea acestei tulburari. Este esentiala stabil ireaunui diagnostic corect si precis inainte deinceperea tra-tamentului.

Simptome ale TDA

Caracteristicile principale ale TDA sunt: comportarnent impulsiv; incapacitate de concentrare sau de aeordare a aten-

tiei, indiferent de durata; hiperactivitate excesiva;

baiet ii sunt afectat i mai frecvent dedit fetele; toat~ simptomele devin evidente pi'ma la varsta de

sapte ani; . . simptomele apar continuu timp de sase luni sau mal

mult.

In absenta ultimelor doua caracteristici trebuie luat inconsider~re si un ait diagnostic.

Sa examinam mai arnanunti t aceste earaeterist iciprincipale ale TDA.

Cantportamentul impulsiv

Unii dintre noi sunt, fireste, mai impulsivi - cateodataabia ai timp sa gandesti si cei impulsivi au si aqionat:La cealalta extrema se situeaza oamenii ultra-prudent]care se gandesc indelung inainte de a ~ntreprinde vreoactiune. Aceste caracteristici fac parte din personalitateanoastra individuals, unica, iar intre aceste doua extreme

Semne si simptome 1 5

exista toate nuantele comportamentale. Copilul eu TDAse situeaza tocmai la unul din capetele acestei varietat ia personalitatii .

lata catevaexemple de comportamcnt impulsiv,

Un baiat sau 0 fct ita care intampina mari greutati Ina intelege si a urma ideea de actiune succesiva, Infiecare joe de la gradinita san in orice actiune care IIobliga sa-si astepte randul in urma altor copii, copiluleu TDA se Impinge si insista sa fie in frunte, indife-rent daca este bine sau nu sa procedeze astfel. Deexemplu, alti copii pot sa fie mult mai buni In prin-derea sau aruncarea rningii intr-un joc de echipa, to-

tusl el persists in a 0 facesi, din cauza impulsivitatiisale, probabil, va gresi.

Continuand sa se comporte astfel saptamani si luni dezile, el va deveni neagreat de ceilalti copii, ceea ce 1 ivaspori dificultatile.

Alt cxemplu: se citeste 0 poveste in fata elevilor din-tr-o clasa, dupa care se pun intrebari despre anumiteaspecte din poveste; copilul cu IDA va da raspunsurineclare, Tara a se gandi daca sunt, sau nu, corecte.Aceasta constituie 0 indicatie ca acesti copii vor aveaprobleme in a-si exprima gandurile verbal .

Intreruperile lecturii de catre copiii cu TDA constituie,de asernenea, 0 cornportare tipica in acest cadru. o data1 11plus eolegii vor fi enervati si pot sa-l ocoleasca pe .copilul cu acest tip de comportament impulsiv.

in cele din urma, copilul cu un posibil TDA devineatat de nepopular incat este exclus dinjocurile si ac-t ivitati le celorlal ti copii . El va hoinari atunci de unulsingur, deranjand jocurile si activitatile altor grupuride copii. Din nou, acest mod de comportare deter-rnina respingerea lui de catre coiegi si iri tarea pro fe-sorilor Sal.


9/56


~i mai periculos este faptul ca un copil hiperimpuisivreactioneaza adesea fizic intr-un mod inadecvat. Deexemplu, 0 fet ita se poate napusti la traversarea stra-zii tara cea mai midi grija pentru trafic. Nu este toe-mai 0 bravada - sau 0 joaca de-a puia gaia -, eapare sa fie incapabila sa se opreasca, si actioneazanumai sub imperiul unui impuls care Ii spune sa tra-verseze drumul chiar acum!

lncapacitatea de concentrare

Copiii trebuie sa invete abilitatea de a se 1imita singurila 0 unica treaba in acelasi timp. In mod normal, ei 0invata treptat ~i ell usurinta, tot atunci cand invata saalerge, sa sara, sa deseneze, sa vorbeasca si sa doban-deasca toate celelalte deprinderi fundament~le ale vietiiziInice. Cand un copil descopera ceva ce il interesea~ain mod deosebit, Ii face placere sa consacre mai multtimp cercetand si explorand acel ceva, fie ca e yorba dedinozauri san de 0 eolectie de timbre. Nu acelasi lucruse intarnpla in eazul copiilor eu TDA, care se pot com-porta dupa cum urmeaza,

Copiii eu TDA i~i pot pierde cu usurinta interesulpentru ceva, fiind distrasi de orice zgomot, imaginesau miros din afara, Cartea sau jucaria este aruncata,fiind cercetat noul stimul, dar numai pana apare alt-ceva care le distrage atentia. Acest salt de la 0 actiunela alta perturba In mare l~lasura procesul de invatare,mai ales la copiii care sunt la gradinita sau de varstascolara. Un copil eu TDA nu poate fi niciodata impli-cat lntr-o activitate un timp suficient pentru a invatadin ea. Si acasa, deconectarea permanenta de la 0 ac-tivitate pentru 0 alta devine foarte impovaratoare

.pentru parinti. Abia s-a asezat la masa ea sa-si beaeeaiul, iata-l sarind in picioare ca s a eerceteze, deexemplu, de ce latra cainele sau cine treee pe strada,

S e m nc s i s im p /o ll ie 1 7

Un alt aspect al modului de comportare, descris maiSll.S, e~t


10/56

Copiii hiperactivi cu deficit de atentieIX

Hiperactivitatea excesiviiComparativ cu un batran de 70 de ani, toti copiii sunthiperactivi! Toti parinti i, ingrij itori i s i profesori i s tiu sisc asteapta la asta, fiind in stare, de obicei, sa tina infrau copiii ce le sunt dati in grija, Acest lucru poate fiextrem de obositor, dar, pe masura ce copilul se maturi-zeaza, jocurile si actiunile vioaic lasa locul unor activi-Ultimai linistite, cu mai mare concentrare a atentie i. Nuto t astfel se intampla cu copilul suferind de TDA, a caruicornportare poate fi ilustrata de exemplelece urmeaza:

Totdeauna ii este greu sa sc joace linistit, Jocurile siactiunile lui trebuie sa fie totdeauna zgomotoase,cu multe strigate ~i alergari de colo colo, mult dupavarsta 1a care alti copii desfasoara un timp semni-fieativ de lung activitat i mai l inisti te ,

Pentru un copil eu TDA este un blestem sa stea l inisti tlocului mai mult de un minut sau doua. Chiar intimpul mesei nu isi intrerupe activi tatea. Dad! poatefi convins sa stea pe scaun, se joaca cu farfuriile, cucestile, cu lingurile, eu solnitele ~ cu tot ce poateatinge - inainte de a trece la vreo alta activitate.

La gradinita sau la scoala poate fi foarte deranjantpentru alt i copii ~j pentru personal, cand, de exem-

plu, vine timpul povcstilor, Suferindul de TDA va im-pinge si va inghionti pe ce ilalti copii in acest in tervalde liniste.

Pe lfmga semnele de hiperactivitate de mai sus, pi-c ioareIe acestui cop il sunt in continua miscare, mai-nile sejoaca tara astampar Cll parul sau Cll hainele; Inplus, intregul sau corp face miscari a carer simplaurrnarire este obositoare!

Pentru un diagnostic corect de TDA copilul trebuie sa secomporte caracteristic in cel putin opt din moduriiedescrise mai sus. Mai trebuie sa se tina socoteala ~i de

Semne si simp lome 19

alti factori, descrisi in cadru l listei de simptome ~i de-spre care se va discuta in continuare.

Deosebiri legate l ie sex

Sc stie ca baietii sunt mai frecven t afectati de TDA. Con-fon11 statistici lor, baiet ii cu acest defect sunt de trei orimai numerosi decat fetele, Dar tocmai pentru eft deose-birca dintre scxe este atat de importanta l1U inscamna caa fata Cll semne si simptorne caracterist ice trebuie igno-rata. Din antecedentele familiale se poate deduce adeseaca defectiunea a afectat mai mutt membrii de sex mas-culin in tirnpul copilariei.

Vtirsta

Varsta la care un copil incepe sa se comporte intr-unmod caracteristic pentru TD A este de asemenea un ele-ment important pentru stabil irea unui diagnostic corect.Toti copiii foarte miei au 0 perioada de atentie scurta.Sistemullor nervos nu este 1l1Casuficient maturizat pen-tru a perrnite perioade lungi de concentrare a atentiei. Pernasura ce copiii se maturizeaza, perioada de atentieacordata oricarei activ itati creste treptat, pfma cand, lavarsta de 3-4 ani, ei ajung sa poata continua, rnulturniti,un timp oarecarc, activi tatea care ii intercseaza. Distra-

gcri lc din afara inceteaza, de asernenea, s a lc intrerupaprea mult concentrarea , determinand poate doar 0 pri-vire fugara, Aceasta comportare contrasteaza absolut Cllaceea a copilului cu TDA, care continua sa se mute de lao jucarie la alta si pe care II distrage orice zg01110t sauimagine din afara,

S~imptomeJe de TD A trebuie sa tie totdeauna evidentela 3-7 ani . Tipurile de comportare ca hiperactivitatea,impulsivi tatca sal! Iipsa de concentrate care Jncep la uncopil de peste 7 ani 1111sunt cauzate de TDA. (In capitolul4 sunt mentionate alte cauze care pot fi confundate Cll'J'DA.)


11/56

2( ) Copiii hiperactivi cu deficit de atentie

Durata simptomelor

Toti, copiiiactioneaza din impuls - dealtfel, ~i unii a-d ul JI - in al1u.n~i~:rno~ellte. ~ceasta poate fi 0 trasa.-tu ra a p ers on ali ta ti i, D a catentatia de a 0 lua i na in te a a l-tora sau de a jnl!ata ju?aria pref~raUi este prea mare, val1fm~0 ~qlu~1e ~mpul~lva .La ee l l,:naimu lt i d in tr ecopiiest~ msa un incident izolat, care, 1 1 1general nu-i carac-terizeaza, Prin contrast , copilul cu TDA se inghesuie tot-deauna spre fruntea randului sau inhata eel dintai 0 anu-rn ita ju~arie ,pentn:. ca sa rer:u nte lae adupa cfltevam{,.nute, cand altceva 1 1 capteaza atentia Un alt criteriu deluat In considerare pentru a stabili daca un copiJ are, saunu are, !D.A este eel al d~ratei: semnele ~i simptomeleearaeter~st1ce trebuie sa fie continuu prezente timp desase luni sau mai mult.

Povestea Emmei,;pe ce ai dat bI;lZ~1aIn !atil, .Emma? $tii c a .s i a lti co-pu doresc, C U ';> 1tine, sa se joace eu calutul de lemn.Doamna Tasker era destul de suparata pe tine. Easpune ca te-ai jueat deja cu calutul mai inainte.". Emma ~i P enny, mama ei, veneau spre casa de In

o gradinita particulara pe care 0 frecventa de d~ua oripe saptamana. Cornportarea Emmei, in varsta de trei~ n i, a ~a tla gradinita, cat si acasa, a fost ingrijoratoareIII ultimele cateva saptamani, Dintr-o fetita veselaf~ri.cit.a,al1}abUa,.En:n:~ a deveni,t rapid spairna g~a~~:b111tel- inhata jucarn, vocea er se auzea mereu si~ncluderea ei in orice activitate in grup s-a doveditimposibila.

"Sper ca aceasta cornportare sa 11 U continue. Separe cil Emma are probleme in a se incadra cat de c a tInyn~o activitate", a spus dna Tasker in acea dupa-a-rniaza.

. "Nu-ti face griji", raspunse marnei sale Emma siadauga, plina de speranta: .Putern m erg e azi acasa p 'edrurnul eel lung'?"

S em ne si sim p to me 21

"Nu astazivEmrna, curand e timpul sa-l hranescpo Roddy. Astazi matusa Su e poate saaiba grija de eliu ai p utin tim p, A sa cil e m aib in esane g rab im" .

Auzind aceasta Emma a iz bu cn it in p lan ssi , de-odata, s-a asezat pc jos. "Vreau ca Roddy S ,1piece-uu-rni place. Nu-rni trebuie un fratior!"

Seara mai tarziu, dupace ambii copii s-au culcat ,I.'.undurilelui Penny s-au inters la observatiile dneiTu~kcr despre deficitul de atentie al E m rn ei , P en nyaciut ceva despre IDA intr-o revista, dar nu a pus-o InIcgfltura eu comportarea recenta a Emmel. Sc ~ganditd. poate ar fi mai bine sa ceara sfatul cu iva.

Doctorul ii cunostea bine pe Penny '~i pe cop iii ei

~i i-a vazut pe toti in multe situatii critice, Dupa ce is-a istorisi t cornportarea recent schimbata a Emmel,, Iintrebat-o pe Penny daca nu cumva problemele auuparut dupa n ast er ea l uiRoddy, cu trei lu ni1 1 1urma,

"Cred eli da", a raspuns Penny. "Sa fie acesta mo-l ivul pentru carea devenit atat de dificila? Incerc sa-iucord mai mult a a ten ti ecand doarme Roddy, dar nucste usor, S-ar putea sa fie geloasa ~i sa nu fieverbadespre unele problems 01 . . 1atentia?"

.Pe scurt , aceasta este problema, Penny! Incearcasi cauta 0 solutie ca sEt 0 ajuti mal bine pe Emma~ase sirnta in continuare iubita ~i nu uzurpata deRoddy."

Dupa cateva saptamani, dn a Tasker a chernat-odc-o parte pe Penny si i-a spus ce multumita este caEmma pare sa-si fi depasit d if icu lt at il e, " E st edinnou fetita fericita si binevoitoare din trecut", spuse.

I.~czu]tadin aceasta relatare ca t de usor poate fi pus undiag nostic gresit, daca n u su nt lu ati 1 11considerate totiIactori i ambienta l i,care ar putea influenta comporta-mentul copilului, Pem1Ya avut n oro cu l saprimeasca unsfa t a de cv at in p riv in ta c om po rta me ntu lu ifiicei sale.Faptul ca Emma s-a comportat astfel numai un timp re-lat iv sourt, ci l acest comportament avea 0 cauza expli-


12/56

.2 2 Copiii hiperactivi cu deficit de atentie

cabila si cl s-a schimbat rapid de indata ce Penny a In-teles problema -;- arata ca fetita nu suferea de TDA.

AIle semne fizice posibile

o cercetare efectuata in 1971 a pus in evidenta un nurnarrnai mare dedit se astepta de diferente fizice minore lacopiii diagnosticati, in cele din .ur!na, ea avand TDA.Accstea constau In prezenta unei smgure cute palm~~e(eei mai multi oameni au doua asemenea cute), pozitiajoasa a urecl~ilor si un preeminent epicant (cuta men-goloida in coltul nazal al oehiului). .

Nu toti copiii eu TDA prezinta toate sau vreun~1 dll~aeeste semne, dar daca sunt prezente, pot of en malrnulta certitudine in eonfirmarea diagnostieului.

Stabilirea diagnosticului

'Cum s-a vazut, criterii le de diagnostic al TDA sunt stric-te o Se impune sa subliniez inca 0 data ca este necesar undiagnostic corect . Pentru ea sa se prescrie un tratamenteficace, diagnosticul trebuie sa fie sigur. . .

Parintii sau ingrij itorii care cred cii ar fi posibil ca

copilul pe care il au in grija sa aiba TDA, trebuie sa facaurmatoarele:

I. Sa contact~ze gradinita sauscoala eopilului si s~ pre-cizeze daca si I II aceste institutii se poarta la tel ca., ,acasa.

2. Sa faca cunoscute aceste dificultati medicului eurantal copilului. AI 'putea fi necesara solicitarea unui pe-diatru (specialist in ingrij irea copiilor) daca exista unnumar de alte aspecte medicale care pot fi confundatecu TDA. Sfatul competent al pediatrului va lamuritoate posibilitatile eomportamentale ale copilului.

Semne si simp/Ollie 23

\. Dad totusi acesta cste diagnosticul definitiv, pot fintreprinse actiuni adecvate - acasa si la scoala -pcntru diminuarea efectelor TDA.

Cum se simt pdrintii

1\ avea un eopil cu TDA este, neindoielnic, una din si-Iuatiile cele mai epuizante f iz ic , c ar eia va trebui sa-iI'nc~lfata orice parinte, Surmenajul creaza 0 stare proas-!nla sfAr~itul zi lei , dupa cefiul sau fiica afectata a ador-1111l . In aceste momente, In sufletul parintilor incepe sarrcasca sentimentul de vinovatie. E vina lor purtarea ne-corcspunzatoare a copilului? Cu ce au gresit? Este re-I-:rclabilca, uneori, la aceste intrebari sau la altele asema-natoarc, profesionist ii raspund afirmativ, Pentru com-pcrtarea copilului au fost incriminati parintii -lipsa ded isc ip lin a siimplicare parental a; mama ea~e mun~qte;nbscnta indelungata a tatalui de acasa - incapacitatealor dc' a avea grija necesara de propriul copil a fast 111 -:~.crIsaprintre motivatii. Si aeestea au putut fi presupusechiar daca, in aceeasi familie, existau alticopii ell com-portare acceptabila, absolut non~lala. _.. Ei

Aceasta atitudine sporeste disperarea parintilor.In~i~i devin deprimati ~i mai p uti n c ap ab ili sa faca fataccrcrilor dificilului lor copil. Daca totusi, fani tragere dc- -- ------in imi i, so lici ta a jutoru lunui profesionist ~i Ii S0 spune c aci insisi au nevoiede ajutor, aceasta eontribuic In preamica'r~asura Ia cresterea autorespectului lor. Astfel, sim-(indu-se vinovati, nepotriviti ~i extenuati, ascm enea pa-rinti IlU capata nici a ju to ru l n ec es ar pentru a-l ajuta pccopilul lor ell IDA.

Povestea lui MatthewJanice ~i John s-an bucurat pentru ca al treilea lorcopil era baiat , Na~tere? un~li fratior, M~tth.c",:"le-afacut ferieite si pe lemma ~I Tessa, de C ll 1C I ~ I, res-


13/56

2 4 Copiii hiperactivi cu deficit de atentie

pcctiv, de trei ani. John avea un serv ic iu permanentca sofer de camion pe distan te mari, Lipsea frecventde acasa mal multe zile fa rand.isau chiar saptarnanicand in Europa erau greve. Aceasta a creat catevaprobleme pentru Janice. Ea Iucra serile cu jumatatede norma, cee~ ce li oferea societatea adultilor ~iceva venit suphmentar. Dna Clarke, 0 vecina vaduva,era totdeauna dispusa sa alba grija de copii - sisternideal , potr ivit pentru oricine, Dna Clarke se descurcabine cu toti trei copiii, care erau totdeauna gata deculcare cand Janice pleca de acasa .

. Problernele au inceput sa apara cand Matt se apro-p~a , de a doua lui aniversare, Energia lui din timpulzll~l era. ceva ce Janice nu intalnise la cei doi copiimal man. Nu donnea dupa masa - nu a mai vrut sao faca de cand implinise un an -, stricajucariile noi,s i pe cele vechi ale surorilor sale de cum incepea sase joace cu ele. Mobila nu constituia un obstacolpentru insusirile sale ne indoielnice de catarator, Demai rnulte ori Janice a trebuit sa-l duca la spital pen-tru tratarea unor urrnari ale frecven telor lu i cazaturi .

. . Iar cand Jemina $ i Tessa veneau de Ia scoala, obositedar bucuroase, situat ia devenea de-a dreptul imposi-b il a, O ra c ea iu lu ifusese pana atunei 0 perioada feri-cita, lini~tita a zilei, Acurn Matt parea ineapabil sa

stea 0 clipa linistit, iar trancaneala lui interminabilaintrerupea discutii le fetelor despre ziua lor de scoala,Nici dna Clarke nu mai era multumita sapetreaca se-rile in casa lui Janice. l-a spus acesteia ca "elnu vreasa se culce decat foarte tarziu si le trezeste pe Jam sipe Tessa, ducandu-se in camera lor unde sco tocesteprin jucariile lo r ~i le inghionteste ca sa Ie trezeasca. .Nu cred sa mai pot face fata prea multa vreme",

John si Janice au discutat problema 1 1 1timpul uneiscurte vacante, petrecuta in rulota, in perioada va-cantelor de vara -_ vacanta scurta, deoarece toti augas it cornportarea lui Matti1ew aproape imposibila in

SCIlIIlC si s im p t om e 25

spatiul Iimitat al rulotei. .Hai samergem acasa, John",ii spuse Janice tarz iu , in a tre ia lor noapte de vacanta,P:1rcaepuizata, slabasi trasa la fat a ~i eu ochii injec-tali, "eel putin acasa Matt nu ne sta tuturor pe cap,Crczi c aare 0 comportare atilt de ingrozitoare pentruci.i e baiat? N u amavut niciodata asemenea suparari.u fete Ie".

D upa cea vazut problemelepe care Matthew le-acrcat in fiecare zi a vacantei, John a insistat sa seccura un sfat cum sa se faca fata eel mai bine 00111-portamentului f iului sau, Au solicitat vizita asisten-tu lu i sanitar. Din pacate, postu l fusese ocupat de cu-rand de 0 femeie mai in varsta.Jn Iocul asistentuluicare 0 ajutase pe Janice in primele zilc dupa uastereacclor doua fetite. Dupa ce a ascultat povestea neferi-citci lor vacante si relatarea ca Matthew se comportadin ce in ce mai rau, asistenta a comentat ca eele maimulte prob leme sunt cauzate de absenta atat de inde-lungata a tatalui de acasa, .Lln baiat are nevoie ca tatalsa tie acasa si sa-i fie model, mai ales serile" si adau-gil , intorcandu-se spre Janice "dlnd d-ta est i la lucru".

Simtindu-se oareCUI11penalizata, dupa ce au ana-lizat situatia, Janice si John au hotarat ca Janice tre-buie sa-si in trerupa serviciul seral, mai ales e u dnaClarke a dee i s ca nu mai po a te avea grija de copii.

.Pe viitor voi incerca sa Yin mai des acasa", spuseJohn "dar 1 1 1 1pot sa promit. Inzilele noastre este greus[\ gasesti un serviciu", adauga el, ingrijorat.

Lunile treceau si situatia se inrautatea, Matthew ainceput sa freeventeze 0 gradinita particulara, dar cu-rand Janice a fost rugata sa-l ia de acolo, deoarececornportarea lui nedisciplinata era suparatoare pentrutoata grupa. Janice era ata t de epuizata si incapabilasa faca fata, incat, intr-o seara, i-a lasat pe toti ce i treicopii in casa, de capul lor, iar dansa a iesit la a plirn-bare sa se gandeasca ce e de facut. Apoi s-a adresatunei asistente sociale.


14/56

Copiii hiperactivi ell deficit de atentie

Din fericire,aeeasta mai avusese de-a face eu uncopil Cll diagnosticul TDA. Ea banuia c i : i~i Matthewar putea avea 0 asemenea problema. Prin intermediulgeneralistului lui Matthew a eerut ajutor unui pedia-tru local, care avea, de asemenea, cunostin te despreTDA. Matthew si familia lui au primit tratamentul ne-eesar pentru mentinerea comportarii lui in limite ac-ceptabile. Dupa doi ani a fost inscris in clasa intai lao scoala locala si intreaga familie functioneaza dinnou ea 0 unitate fericita,

Janice ~i John din acest studiu de caz au avut marele no-roc de a fi intalnit pe cincva care avea experienta in 111a-

terie de TDA. Fara aceasta fararna de noroc situatia seputea agrava ~i mai mult, eu posibila dezb inare a fami- Iliei si, cu siguranta, ell scaderea marcata a sentimentuluide autorespect al parint ilor, S-ar fi putut autoconvingeca sunt niste parinti iresponsabili , acceptand totodata in-treaga vins pentru comportarea fiului lor - ceea ee nuera deloc eazul .

Rezumat

SemneIe ~isimptomele de TDA pot fi rezumate astfel:

comportament impulsiv; dif icultati in eoneentrarea atentiei; hiperactivitate; baietii afectati mai freeven t decat fetele;. simptornele sunt evidente la eopii pana In sapte ani; simptomele trebuie sa fie prezente eontinuu timp de

peste sase luni.

3C ar e su nt c au ze le

tulburarii prin d eficit d e atentie?

( 'are sunt cauzele TDA este 0 intrebare la care este greude raspuns, Din bogata literatura cu acest subiect re-zulta ca exista mai multe tcorii 1 1 1privinta acestor eauze.l'roblema esentiala pare sa fie 0 anumita forma de de-I


15/56


enzirne lipseste sau este defectuoasa, efectele asupracontrolului chimic al corpului pot fi considerabile. Uncledin cele mai neobisnuite sindroame ~i dereglari moste-nite j~i datoreaza toate simptornele si semnele lor toe-mai absentei sau deficientei unei enzime vitale.)

Cercetarile reeente sugereaza c a simptornele speci-fice cele rnai eviden te la un copil eu TDA depind ge sub-stanta chimica al carei dezechilibru este prezent . In con-secinta, se considera ca acesta este si motivul pentrucare d iferite tipuri de medicatie sunt mai eficiente la uacopil decat la altul. Reactia copilului la un anumit medi-cament va indica ce medicament este mai valoros pea-tru acel copil. S-ar putea sa fie necesar ca medicul siiprescric alternativ cate un medicament de acest t ip, pan~sa-l gaseasca pe eelmai potrivit pentru fiecare caz. .

Impu[sivitatea

Comportamentul impulsiv, asociat cu TDA, pare sa fielegat eu partea creierului care inhiba comportareainadecvata. Se crede ca substantele chimice implicate inacest tip de comportare sunt dopamina ~i serotonina.Un copil mai prevazator se gandeste (poate sumar, dartotusi, se gandeste) la consecintele actiuniior si reactii-lor sale fa~ade lumea externa. Nu asa procedeaza un co-

pil afectat de TDA: el reactioneaza dupa primul gaudcare ii vine In min te. Acestia sun t eopiii care se reped saraspunda la 0 intrebare tara a se gandi daca raspunsullor este corect. Tot ei sunt eel mai predispusi la acci-dente - dupa cum 0 arata urmatoarea intarnplare.

Povestea lui ThomasCop iii de la gradinita Tots ~i Toddlers au, toti, paltoa-nele pe e i. Asteapta rabdatori sa vina mamele, rnaru-sile sau prietenii caresa-i ia acasa , dupa 0 dimineatafericita, plina de activitati interesante, vioaie. Fiecarese gandeste cu bucurie Ia rnasa si la 0 odihna linistita.

'liresunt cauzele tulburdrii prin deficit deatentie? 29

11 Iapt, fiecare afara de Thomas. "Nu stiu de unde11,1i iu cnergia", spune Beryl, conducatoarea gradi-I Ii ( ii, Insfacand, d in nou, 0 mica faptura imbracatauur-un hanorac rosu aprins care ravasea jucariileuhia nsezate in ordine.

S-a deschis us a ~i 0 pala de vant i-a facut pe copiiI I sc infioare. Caderea frunze lor si stropii de ploaiei-uu facut sa-s] dea searna ca e deja iarna. Beryl a ti -11111U$U cand dna Wetherby, Cl l bratele pline de cum-1III l"ilturi, tinand si pe ultima cdrasla a numeroase ilillie familii, a intrat in incapere. "E 0 vreme ingro-vitoare", bufni ea, ,,~i un capac s-a prabusit pestedrum. Masinile trebuie sa r nearga pe contrasens in

portiunea respectiva, Vino, Linda, iubito, E timpul sauicrgem acasa." Si dna Wetherby strangandu-l pe a]dui l ea junior In bratele sale largi, deschise din nouusa,

Imaginea vaga a unui hanorac rosu si niste pi-cioare in aer a fost tot ce a vazut Beryl inainte de auuzi scrasnetul unor franc si un tipat acoperind zgo-motul vantului ~ial ploii . "Thomas! Thomas", str igacu, alergand afara, unde zacea inspaimantator de Ji -J1i~titii 0 mica faptura in hanorac rosu .

"Nu l-am putut evita", spuse gafaind un tanar a-plecat peste Thomas. "Mi-a sarit exact in fata." Beryltngenunchie pe drumul ud ~i i~i puse pe genunchicapul lui Thomas. .Llnde te doare, Thomas?", intrebaca eu blandete. .Piciorul ~i aid - l~i arata p iep tu l, .Voiam S3 vad copacul... voiam ... ", dar efortul a fastpre a mare pentru el ~i si-a pierdut cunostinta,

Traumatismele lui Thomas au fost grave, asa incata petrecut multe saptamani agitate in spital, pana.. safie destul de refacut ca sapoata merge acasa, Piciorullui fusese rupt, iar o midi piesa de metal ii intepaseplamanul, "De fapt are mare noroc ca a ramasin via"t a" ,cementa mama lu i. "No! toti trebuie sa firn eli 0-chii in patru cand Thomas este pe afara - este pre-dispus la accidente".


16/56


17/56


Evidenta ne arata ca factorii genetici sunt in maremasura raspunzatori pentru TDA. Mediul in care s-a dez-voltat copilul poate insa sa influenteze gradul de mani-festare a tulburarii. Acesti factori ambientali nu pot nici-odata sa vindece sau sa inlature complet simptomele,dar pot, ell siguranta, sa-i permita copilului sa duca 0viata m ultu mito are, dep lin a,Tot astfel, un mediu ne-prielnic, in care afectiunea nu este recunoscuta $ 1tratatacorespunzator, poate determina inrautatirea simptome-lor, cauzand multa nefericire copilului si familiei sale.Aceasta conduce la alti factori care vor determina Ince masura va Invata copilul sa-si gestioneze dereglarea 'genetics.

Alergille alintentare

In decursul anilor s-a acordat multa atentie intoleranteisau alergiilor alirpentare si s-a crezut ca 'ele sunt cauzadeclansarii IDA. In America anilor 70 aceasta teorie eradeosebit de raspandita datorita, in principal , lucrarilordoctorului Ben Feingold. Dr. Feingold era un pcdiatruspecializat In fenomene alergice ca eczemele ~i astmuJbronsic la copii. Pe parcursuJ activitatii sale el a obser-vat ca daca din regimul alimentar al copilului se eliminaalimente care contin anumite aditive si/sau in specialaspirins, dificultatile comportamentale se amelioreaza.Dupa parerea lui , acest lucru era deosebit dc util in com-baterea hiperactivitatii 1a copii. In mai multe state dinSUA s-au infiintat Asociatii Feingold care urmau sa 0-fero sfaturi in privinta restrictiilor alirnentare la copiiihiperactivi . Aceste dicte s-au raspandit in Regatul Unitsi Australia spre sfarsitul deceniului al saptelea ~i 111 -ceputul celui de-al optulea, dar, surprinzator, nu au de-venit populare in restul Europei, nici in Scandinavia.

Teoriile dr. Feingold asupra dietei ~iahiperactivitatiiau inspirat numeroase cercetari stiintifice. Rezultateleacestora au aratat ca exista putine dovezi stiintifice COI1-

Care sunt cauzele tu lburdr ii p rin deficit de atentie? 33

Tete ca ar exista 0 legatura certa intre aditivele alimen-( .r re s i comportamentul hiperactiv, Totusi, unii exper~~considers ca anumite alimcnte pot determina, la U11l1copii inrautatirea unui TDA preexistent. P ar in tii s i in fir -I llier~le care se ocupa zilnic de alimentarea copiilor sesiiucaza pe eea mai bun a pozitie pentru a surprindeorice legatura int re un anumit aliment si 0 comportarennormala. Astfel, daca dupa ce copilul a consurnat anu-Illite alimente - de exemplu, ciocolata, branza, ali-mente colorate in galben, continand uncle aditive -comportarea lui se deterioreaza, se impune s a se su-I'i'i me aceste ali mente timp de 3-4 zile, notand daca s-aprodus vreo amel iorare. Schimbarea dietei copiilor tre-

iIII ic sa se faca, totusi, cu grija. Utilizarea unor restrictiiIlrca numeroase in eadrul regimului lor alimentar esteIicriculoasa, Este important sa retinem urmatoarele re-rumandari:

~ Pentru cresterea si dezvoltarea corespunzatoare a co-pi lului est~ nece~arii 0 alimentatie completa, Copilu~lrcbuie sa primeasca, zilnic, toate componentele unuircgim alimentar sanatos, Nu trebuie incercata 0schimbare radicala a dietei copilului tara a fi consul-1:lt Li ndietetician. Acesta va fi in masura sa recornan-de alimentele care s a asigure echilibruI zilnie ~i va-loarea nutritiva a unui regim sanatos.I\xagerarea posibilitatii unci legaturi intre dicta siuncle dificultat i cornportamentale poate distrage a-tcntia parintilor de la alte cauze posibile ale compor-larii copiilor lor - de genul celor ce vor fi discutate11 1capite lul 4.

Mcntinerea unui copil la un regim alimentar ellrestrictii necesita mult timp, este adeseori costisi-toare ~i poatefi aproape im po sib ila ca ndfami 1ia cstenumeroasa,I Jn regim ell restrictii Ii poate creea probleme co-pilului insusi. Dad. nu poate manca alimente care le


18/56


fac placere prietenilor lui, se va simti si mai izolatsocial. Aceasta poate determina 0 si mai accentuatahiperactivitate si un comportament antisocial.

Alergia sau intoleranta alimentara nu deterrnina cau-zal un T D A , dar poate innlutati comportarea unuicopil diagnosticat ca suferind de T D A .

Trebuie mentionat faptul ca, il1 zilele noastre, cele maimulte alimente poarta etichete pe care este inscriptionat,inteligibil, continutul lor. Astfel, parintii pot apreeia mairapid continutul hranei pe care 0 ingera copilul lor.Acest lucru este de importanta vitals pentru un copilcare s-a dovedit alergic la un anumit aliment - unexemplu II constituie alergia la arahide, care astazi separe ca devine tot mai frecventa,

Sa nu uitarn ca nu toate aditivele alimentare suntdaunatoare; unele din ele sunt esentiale pentru censer-varea alimentelor. Fara aceste substante microbii s-ardezvolta rapid pe substratul alimentar si ar genera multeboli. De asemenea, in lipsa lor. am avea la alegere 0grupa de alimente mult mai Iimitata,

Anomalii tiroidiene

Glanda tiroida este situata in partea anterioara a gatului.Este 0 glanda endocrina care influenteaza numeroasefunctii ale organismului. (0 glands endocrina secretahonnoni direct ill sange ~i nu printr-un canal excretor,cum 0 fac alte glande din corp. Efectele honnonilor se-cretati de glandele endocrine au 0 sfera larga de actiunesi extrem de rapida.)

o t iroida prea activa acceiereaza toate mecanisme leorganismului si poate sa determine, frecvent, 0 activi-tate exagerata, Uneori si copiii pot fi afectati de 0 tiro idaprea activa, iar cornportarea lor consecutiva poate fifoarte asemanatoare eu cea caracteristica pentru T D A .Totusi, nu s-a gasit nici 0 relatie intre cele doua dere-

Care sunt. cauzele tulburdrii prin deficit de atentie? 35

glari, fiind deci important ca disfun~tia "g~~ndei.tiroidesa fie exclusa dintre cauzele hiperactivitatn unui copil.

Alti posibili [actori cauzali ai TDA

Malniurisia

Malnutri tia in mica copilarie a fost avans~ta ~a posi.bi!factor cauzal al T D A . Malnutri tia, determmata de difi-cultati familiale sau de probleme sociale, mai poate ficauz~ta de alte bali care impiedica digestia sau ab-

sorbtia corespunzatoare a alimentelor, Boala celiacaprin alergie la gluten (proteina din cereale si alimente ceo contin) este un asemenea exemplu,

Abuzul de alcool

Abuzul de alcool de catre mama in timpul sarcmn .aIost, de asemenea, presupus ca factor fa~vo~izant~l T D A .Daca acest abuz a fost atat de marcat mcat copilul s-anascut subponderal si /sau cu eventuala intarziere men~lala,.sansele ca acesta s a fie afectat ~l de TD A sunt malman.

tutoxicatia cu plumb

S-a suspectat intoxicatia cl:1plumb c~posib~~.factor cau~'I.alal T D A . Exista insa putme dovezi 111 sprijinul ~eestelipoteze, Nu s-au constatat, la copiii cu T D A , valori sem-nificat iv crescute ale plumbului in sange.

Fumatul

S a cercetat, la gravide fumatoare, rolul posibiI al fuma-1111u i in dezvoltarea TD A la copiii lor. Studii efeetuate III: ;11/\au aratat ca mamele a 22 Ia suta din copiii Cll TD A


19/56

36 Cop iii hiperactivi cu deficit de atentie

au fumat in timpul sarcinii; prin contrast, copiii rara_IDA ai unor marne fumatoare inperioada de sarcina aureprezentat numai 8 1a suta. Asadar, desi nu se poateafirma categoric ca fumatul provoaca TDA, relatia estedestul de plauzibila pentru a se recomanda abandonareafumatului in timpuI sarcinii.

S-a constatat ca la adolescenti i cu IDA probabilitatcapracticarii fumatului este mai mare decat 1a egalii lorrara TDA. Celor eu IDA Ie este, de asemenea, extrem degreu sa scape de aceasta deprindere. Poate ca ei incep s afumeze cu speranta de a-si corecta incapacitatea deconcentrate sau de a-si ameliora indernanarile sociale.

Asocierea TDA cu alte sindroame

Se pare ca mult mai multi dintre cop iii cu IDA, decat erade asteptat, mai au si alte afectiuni sau sindroame. Aufast identificate trei asemenea sindroame.

Copiii cu sindrom Tourette sunt afectati uneori ~i deIDA. Acest sindrom este 0 stare in care copilul areniste t icuri f izice, ca, de exemplu, permanenta ridica-re a umerilor san clipitul exagerat, concomitent ells trigarea unor cuvinte indecente in momente nepotri-vite. $i hiperactivitatea poate fi un simptom al aces-

tui sindrom. Sindromul Tourette poate fi prezent atatla eopii , cat si la adulti , totusi adulti i pot invata sa-sicontroleze simptomele intr-o anumita masura, Desinu s-a dovedit efectiv existenta unei legaturi intrecele doua stari, este a realitate frecventa mai mare aTDA [a copiii eu sindrom Tourette.

Tot astfel s-a constatat ca neurofibromatoza este po-sibil prezenta eoneomitent eu TDA. Aceasta afec-tiune, posibila atat Ia copii, c a t. '? ila adulti , consta inprezenta unor nodozitati necaneeroase in diferiteparti ale eorpului. La persoanele respective se potobserva, de asemenea, pe piele, numeroase pete de

Care sunt cauzele tulburdrii prin deficit de atentie? 37 '

euloarea cafelei cu lapte. Apar probleme cand nodo-zitatile devin atat de voluminoase incat afecteaza,prin presiune, functionarea u~lor ?rgane vit~le a~ecorpului. Repet, nu s-a dov~dlt existenta m~el lega-turi intre IDA si aceasta afectiune, dar, uneon, ele potcoexista. .Feni1cetonuria este 0 stare cauzata de ~bsenta ~me!enzime vitale in care organismul este incapabil sautil izeze core~t un amino acid esential, s i anume, fe-nilalanina. Un numar de alimente zilnice (carnea,pestele, branzeturile si ouale) au un b_?gatcontinut defenilalanina. Substanta este prezenta, de asemenea,In canti tate mare, in vegetale ca mazar~a ~~f~solea;' inconsecinta, regimul alimentar al celui s~fennd arenumeroase restrictii. Din cauze deocamdata necu_nos-cute se pare ca un ase.menea regim sporeste nsculaparitiei IDA la un cOPlI.

Rezumat

Este foarte posibil ca tulburarea prin deficit de aten-tie sa fie 0 stare mostenita genetic. _

Alergiile alimentare nu sunt factori cauzali ai acestetstari, dar anumite alimente pot agrava probleme1eexistente. . _. .

Nu exista nici 0 legatura intre anomaliile tiroidiene ~1TDA. . .

Fumatul in timpul sareinii poa te. avea 0 .aqlUne favo-rizanta a dezvoltarii acestei stan la copil. .Abuzul de alcool in timpul sarcinii este un potentialfactor cauzal. . _Malnutritia In mica copilarie poate favoriza apantiaTDA. .. _

A fest cercetata posibilitatea unci intoxicatn cuplumb, dar aceasta nu se considera a f factor ~auzal.

Exists 0 stransa legatura intre IDA ~I anurmte altesindroame sau afectiuni.


20/56

4Alte cauze

ale unui comportament dificil

Dupa c~m. s-a rnai subliniat, este esential diagnostieulcore.c~, l11~mt::de once mcercare de a ajuta pe copil si:ar~1l1~alu i sa faca fata .ac~stui comportament dificiLExista un numar de afectlUlll ee pot imita IDA si pot eo-extsta .ell a~easta, facand ~i mai dificila clarificarea pro-blemei copilului.. De aceea, inainte de a se eonfirma diagnostieul de

1~A se impune ex~lu?erea ~1tor conditii medicate si/saupsihologics, care msa, daca sunt depistate necesita untratament a~ec,:at.~Este important ca.un c~pil eu com.porta~ent dificii sa fie exammat medical inainte de a semtrepnnde aIt~ mvestigatii. Ar fi tragic ca un copil eu 0afec~une medicala tratabila - de exemplu, 0 surditate~. s~ fie .etIchet~t c~ ~uf~nnd de. IDA, pe cand cauzafizica a plObiemel.lUI ramane nediagnosticata.

Aceste ~~teposibile cauze ale comportamentului di-f ici l l~ COP.ll P?t.f i imparti te, in mare, in doua categorii

:- fizice si p~lhl.ce. Desigur, pot exista intrepatrunderiintre aceste diferite situatii, precum ~i intre ele si TDA.

Afectiuni fizice

Surditatea

Surditatea est~ 0 stare. relat i. ':' f recventa in mica copi-l~;l~. Au l~c frecvente infectii ale cailor respiratorii su-pcnoare _(~~cell.sau ~mlg~alIte) In perioada de formarea tmumtatii copilului la drferite infectii, iar urechea me-

Aile cauze ale unui comportament dificil 39

die este adeseori implicata In aceste infectii, rezultatullund 0 surditate fluctuanta. Acest t ip de surditate poatehidcntif icat deosebit de greu, deoarece gradul de surdi-lute variaza de la 0 zi la alta; uneori auzul este foarte bun,nltcori - m ediocru. Fenomenul poate dura mai multe' i i lpL[uufmi,pana se lichideaza infectia, Cauza este re-munenta unui mucus solidif icat In urechea rnedie. (Se' , ;1ic prea bine ca un copil cu surditate flqctuanta audeperfect in ziua ill care i se fac la scoala testele auditive!)

Aceasta stare fluctuanta poate exercita asupra copi-lului 0 influenta marcata. De exemplu, el poate auzi nu-I llai jumatate din ceea ce Ii cere sa faca mama sau pro-lcsorul sau, actionand exact invers de cum i s-a cerut , Inruusecinta, nu poate intelege de ce este dojenit pentrui:1 a facut ceea ce crede ca i s-a pretins. Daca aceasta::c 'intampla eu regularitate, copilul va deveni iritat siIrustrat de acest cornportarnent inexplicabil al adultilor,(omportamentul dificil va deveni m a i p ro n un ta tdin1~;lllzaconfuziei copilului, care s-ar putea sa incerce re-zolvarea problemelor sale printr-o comportare impulsi-V 1I si hiperactivitate.

La copii i care fac frecvent infectii ale cailor respira-lurii superioare se impune investigarea eu atentie a uneir vc nt ua le d ir nin u ar i ( sa u p ie rd er i) a a uz ul ui ,dupa ce in-lcctia a fast l ichidata. Testele trebuie facute la diferiteuucrvale de timp, admitand posibilitatea unci surditati

tluctuante.o grija deosebita trebuie acordata ~i copiilor care auI'IIClIt frecvente tratamente ell antibiotice pentru infectiiIlk urechii medii. Aspeetul de "clei in urechi", in situatiaIII care oscioarele urechii medii nu se pot misca adecvatIII Inucusul cleios, poate fi 0 consecinta a unui asemeneaII ntarnent (necesar) si a cauza a surditatii fluctuante. Me-rl icamentele anticongestive (antiinflamatorii) sau, in ca-zuri severe, paracenteza timpanului (perforarea timpanu-iiii ell eliminarea f1uidului lipicios, sub anestezie genera-In ) pot fi necesare pentrulichidarea cleiului din ureche.'Iotusi, la unii copii acest tratament nu este nccesar deoa-


21/56


rece dezvoltarea norrnala in continuare a cailor nazale siauditive va perrnite drenarea secretiilor Iipicioase, '

Un alt tip de surditate, nurnita senzorio-ncurala, estecauzata de lezarea nervului acustic. Aceasta stare poatef prezenta de la nastere sau poate fi consecinta uneiviroze - de exernplu, dupa pojar sau meningita virala,Adeseori sunt necesare metode speciale de invatare a co-pilului eu aceasta forma grava de surditate. Daca aces!tip de surditate trece ncobservat pot rezulta problerne .comportamentale; 0 data eu extinderea cercetarii aces-:tor situatii la toti nou-nascutii din Anglia, se spera ca eava fi intotdeauna depistata,

Trcbuie totdeauna acordata atentie preocuparii parin-tiler In ce priveste starea auzuluicopijlor lor. Daca rna- .mil unui copil spune ca el este surd, probabil cil asa este! ,

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - -

Dificultiifi vizuale

Vederea fiecarui copiI trebuie testata la intervale regu- ',late - dar schimbarile acuitatii vizuale se pot producerapid intre doua teste. Intre varstele de 27 luni ~i patru,ani si jumatate (varstele la care se fae, de obicei , testelevizuale de rutina) vederea copilului se poate schimba:din.normala, in miopie. Cu alte cuvinte, obiectele depar-tate apar foarte estornpate.

Copiii mici nu sunt in stare sa explice eli nu vad bine.De aceea, pot confunda cu usurinta 0 parte din ceea ceIi se arata (Ia fel cum un copil surd se inseala in privintasunetelor). La randul ei, aceasta poate duce la 0 C Ol l1-portare aparent dificila, de neascultare, deoarece copilulnu a inteles ce i se cere. Asadar, cand exista probleme'comportamentale serioase se impune un test vizual _rnai ales daca comportamentul dificil al copilului a in-ceput nurnai de curand.

Mica crisii epileptica (petit mal)

Petit mal este 0 alta stare care trebuie exclusa la un copilcu probleme cornportamentale, inainte de confirrnarea

Alte cauze ale unui comportement dificil

(Iignosticului de TDA. Petit m c : teste 0 f o m i a :partic~Ia~~Ill: epilepsie, in care sufenl1~uI "se d~c~l1ecteaz~.c[ILcvasecunde: s e o p re st e la mijlocul unei fraze sau l~ lnurerupe, pentru SCllI.1 timp, tre';lba pc ca~e ~ace; ar.eprivirea pierduta, in trmp ce la nivelul ~~e~er~IUlsCl?el-lL:Pdescarcari eleetrice anor~nale. ~p01 rsi reia vorbirea:,:tlJ activitatea de pan a atunci, ca ~l cum aeestea nu ar filoxt intrerupte. Copiii care prezinta aceste "abse~te co-.uitiale" (un alt termen eo~nun, folosit pentru petit l1 ' !a f )::unt adesea etichetati ea visatori dlU1~n~. Asadar, d~c~ s~II uarnpla frecvent ea niste copii.lini~t.ltl,. mtrospectrvi, s~v ixcze ziua, constatandu-se ~ l 0 d~fl?I!1uarea perf 01.-II iantei scolare, trebuie excI~sa posibili tatea umn petitinn! prin adresarea la un pediatru. ,

lntrucat absentele se pot r~peta frecv:ent III curs~l{,ilei,insurnand cate_:,a.ore, e012tlul.Pr_0ate pierde mult ? 1 l 1ceca ce se petrece 11 1 jurul lUI. ~l 111 ace~st,caz, .eoprlu~poatc parea dificil s~u neascult.ator daca inregistreazanurnai 0 midi parte din ceea ce 1 se cere. ..

Petit mal poate fi tratat .cu sucees ~o_losmdm~dlc~-mente specifice; asadar, se impune s~hel~a~ea u.nm avizcalificat, daca educatoarele de la gra~m~t~, ~~lstentelede la cresa sau profesorii -- de aItfel ~1 panntu-v- au mp,rija un 'pennanent visator diurn, .

IH/icultiiti de lllvii!areIlificultatile de invatare se pot manife~ta, de asemenea_;II I forma ~nei comportari proaste. CopIlul.~a~~ cons~ata,'II I i este greu sa faca lucruri pe car~ egalr! Sal ~ar .sa Ierxccute cu usurinta este tulburat 111CerCan? ~S~-~l. as-l'III1


22/56


voltare a copilului, reprezentat de 0 asistenta sanitara ladomiciliu, un medic generalist sau un pediatru va da si-& u r a n t a~af


23/56

44 Copii i h ipe ract iv i cu defi ci t de aten tie

abuz fizic; abuz sexual; neglijare;. . abuz emotional.

Primele trei forme de abuz vor prezenta, prosemne si simptome mai clare si mai evidente deditzulemotional. Pe scurt, abuzul fizic se traducevanatai si chiar fracturi pentru care nu se dau explicatiiplauzibile. Abuzul sexual va determina posibila aparitiea unor infectii urinare, teama de sexul opus saunostinte sexuale precoce. Neglijarea va fi evidentapierderea in greutate si lipsa de curatenievestimentara,

Abuzul emotional se poate manifesta, ca atare, chiarprin comportamentul difici l alcopilului . Copilul la carese striga tot timpul acasa, caruia i se spune ca este ne-folositor ~i de ale carui activitati nu se intereseaza ni-meni, de exemplu, poate reactiona in unul din doua 1110-duri diferite, Fie cil se va supune comenzilor de acasa,pierzandu-si respectul pentru sine insusi san seva afir-111asingur, intr-o maniera deloc nesigura, in afara casei .Rezultatul poate fi un comportament hiperactiv, dez-obedient sau perturbator gilHigios.

Distinctia dintre eomportarea cauzata de un abuzemotional ~iaceea a unui copil eu TDA este dificila. Este

necesara 0 actiune detectivist ica foarte grijulie din par-tea tuturor disciplinelor earese ocupa de bunastarea eo-pilului, Poate fi necesara convocarea unui consult, ellparticiparea parintilor, Parintii, carora rolul lor Ii se paredificil, pot, uneori, sa nu-si dea seama de efectul atitu-dinii lor asupra copilului,

Prezenta TDA, ea atare, IIpoate face, desigur, pe copilmai expus la abuz. Parintii care ar dori sa faca fata inmod adecvat eu obisnuita lor buna dispozitie gasesc camodul de comportare aI unui copil hiperactiv este preamult pentru ei , apreciere din care poate rezulta 0 formade abuz.

Aile c{ ;t t: : :eale unut contportament dificil 45

Conditii psihologicecon ditiilc psih ologice sun t m ai putin im portante, darIll)! genera adesea problerne compo~tamentale p~ 0 du-1:11i '1limitate. Acestea pot fi dcosebite de eele di n TDAprin relativa scurtime a perioadei in care eomporta~ne~-lit! copilului a fostdificil, (Sa nu uitam c~a 1112cnt_e~1Uuuportant de diagnostic al rDA este acela ea dlflc~l1tatIleromportamentale trebuie s a fie prezente eel putm saseluni consecutiv.)

Imprejuriirile domestice

l 'opilul dintr-o familie In care indica\iile cornp~rt~m~n-(ulcsunt laxe sau lipsesc cu desavarsire, unde disciplinaI:,teslaba sauunde nu exista dragoste s i/ sau in teresfatade cI, va incerca adeseori 0 cornpensatie printr-o com-portare ce atrage atentia in afara casei. Aceasta eompor-rare se poate manifesta prin amestec in jocurile alt~rcopii, prin oferire de juc~rii. sau dulci_u~i.pentru ::a9tl-garea popularitatii sau pnn alte modalitati de a castiga.ucntia care altfel nu li se acorda.

h l aceste imprejurari dificile necesita ajutor intreagaIamilie. Comportamentul copilului reprezinta tocmai ?!:Itcta a intregii familii care nu actioneaza cum ar trebui.

Chiar 0 situatie ma i putin dificila - a famil~e in careluarea deciziilor se face la intamplare san dupa penna-n cn tc-certu ri - poate excreita 0 i nf lu en ta n eg at iv ausupra comporta.~~i copilului. Parin!ii po~ f~ce. fr~nt co-IIIL1n fata de copiiilor - chiar daca, mal tarziu, 111 par-!icular, ' i1 dezaproba, Copiii sunt foarte i .neu~e


24/56


Evenlmente fngrijoriitoare

Alte suparari speciale, intervenite in viata domestics acopilului pot cauza, temporar, probleme cornportamen-tale. Acestea pot fi confundate cu TDA daca sunt uitatecriteriile stricte de diagnostic. Asemenea suparari potinclude:

Nasterea unui nou copiL Sentimentul de geloziepoate determina dificultati comportamentale in afaraambiantei imediate a casei. Totusi, prin sensibilitateaparintilor si acordarea unei atentii mai mari copiluluicare merge la gradinita sau la scoala, problemele sevor rezolva curand.

Mutarea in alta casa poate, de asernenea, sa indispunaun copil - mai ales daca mutarea este urmata rapidde venire a in familie a unui alt copil. Lurnea copilului 'pare c as-arasturnat ~isunt prea multe si tuatii caroratrebuie sale faca fata. Si aiei, ceva mai multa atentie,dublata de unele explicatii si asigurari, acordate eugrija, constituie, probabil, tot ce e necesar.

Despartirea sau divorrul sunt admise in prezent ca,exercitand asupra copiilor 0 influenta mult mai maredecat s-a crezut pana acum. Poate fi irnportantavarsta copilului cand familia se dezbina: se pare cavarsta de aproximativ trei ani este cea mai vulnera-bila ~icu efecte adverse. Casniciile actuale sunt ade-seori desfacute in primii 10 ani, ceea ce inseamna ca,eel mai frecvent, sunt implicati copii mici. Si chiardaca a nona casatorie este fericita, pot aparea pro-bleme cu fratii vitregi , care vor trebui depasite, Toateacestea pot determina comportarea rea a unui copiI.

Un doliu - poate in unna mortii unui bunic foarteiubit - poate strica echilibrul psihic al unui copil. Side asta data, daca evenimentul se produce cand co-pilul are in j ur de trei ani, se pareca este perioada cea 'mai vulnerabila. Cea mai obisnuita reactie a copilu-lui este ca devine tacut si absent, dar uneori po ate .

AIle cauze ale unui comportament dificil 47

avea sentimente de furie, chiar f a t ade bunicul supra-vietuitor.

f!wd(ia ill familie

( lurc pozitia copilului in familie poate avea vreo in-r1l1cntaasupra comportarii lui? Nu incape indoiala caIII lunctie de ordinea nasterii lor in familie, copiii vor fir r n t a t idiferit de parintii lor. Primul copil s e bucura deI\lata dragostea ~i atentia parintilor; de el se leaga, deIISCIl1Cnea,toate temerile lor i n p rivin ta capacitatii de aJ I parinti . Acest prim copil duce si greul adaptarii la 80-::II'Ca unor frati sau surori mai mici. Dad. ramane copil

u ui c s -a rputea sa simta ca e foarte greu sa traiesti eon-Iorm asteptarilor p ar in te sti . .

S-a spus adeseori di din trei copii, eel mijloeiu pre-I'jnta eele mai multe dificultat i comportamentale. Nu seusteapta din partea lui niei sa fie eel mai responsabiI(cste sarcina eelui mai mare) si nici nu este eel mai mici,;;! s a i se permita mai multe.

Rezumat

'lotiacesti factori diversi pot detennina un cornporta-mcnt dificil de un fe l sau altul, pe 0 durata de timp va -riabila, Daca sunt uitate caracteristicile TDA, cornpor-(urea defectuoasa, cauzata de orieare din acesti nume-rosi factori poate fi confundata eu aceea din TDA -ceca ce inseamna ca atat copiii, cat ~i famili ile lor, nuvor primi un ajutor adeevat.

Asadar, TDA poate fi confundat cu:

stari f iziee ca surditatea, deficientele de vedere, petitmal;

dificultat i de invatare si al te sindroame; efectele maltratarii eopilului (abuz);

efectele vietii de familie sau ale altor suparari tempo-rare in viata cotidiana.


25/56

5Combaterea

tulburarii prin deficit de atentie

Exist~ numeroase dovezi ca tulburarea prin deficit deatentie este 0 stare clinica precis definita, cauzata dedezechilibre chimice specifice. Nu este 0 anomalie efec-.tiva a creierulu i, ci apare ca 0 deficienta a mecanismuluide transmitere a mesajelor cerebrale. Dupa cum am va-zut, exista 0 serie de alte stari care pot sernana foartemult cu IDA si care trebuie excluse din randul cauzelorcomportamentului problematic. Si aceste stari necesita 'un tratament specific, adesea foarte diferit de eel nece-sar pentru a-l ajuta pe copilul cu IDA.

Atat din punctul de vedere al copilului, cat si din eel .al parin tilor, este esential ca IDA sa fie identifieat c a tmai devreme posibi!.

:.D~n punctul de vedere al parintilor, viata eu un copiIsufenn? ~e IDA_~s~eun cosmar, Prietenii si colegii, ba ,chmr ~l mste strami - de exemplu, la un magazin uni-

versal- ii pot face sa se simta vinovati si ingrijorati decomportarea copilului lor, ca ~i c um vina ar fi a lor. SepO,t rup~ prietenii ~i chiar alti membri de familie potezita sa includa aceste rude in activitatile lor. De exern-plu, sarbatoririle - zilele de nastere sau Craciunul potfi petrecute in singura tate, deoarece nimeni nu invita 0fam~l~e.cu un suferind de TDA.Pe de alta parte, invitareafamiliei po ate deveni un dezastru dad copilul dificileste in starea lui eea mai rea. Aeeste aspecte, adaugatela .inevitabila epuizare si grija pentru satisfaeerea ne-vOll,or zilnice ale eopilului fac ca soarta parinti lor unuicOOlIcu TDAsa nu fie de invidiat,

Combaterea tulburdrii prin deficit de atentie 49

Din punctul de vedere al eopilului, autorespectullui1,1 ndc ell fiecare saptamana, pe rnasura ce il respin~ tot11I:li multi prieteni. Rareori ~cst~einvjtat ~casa _la alp ~o-1 '1i, ~i daca este, aceasta se mtampla 0 smgur~ dat~! In:, "rdmd sa atraga atentia, eomportarea sa devine ~I malIII ousta. Aceste probleme eomportamentale. secundare!Ill; foarte dificil controlul eomportamentulUl.

Cei ce trebuie sa[acd fa tdi\slIclar, diagnosticul TDA,pus c a tmai devreme, este e-:"' ;\ \ial pentru toti eei implicati s i pe~t~ un ~ezult~t .fa-vorabil in combaterea acestei tulburan. Dupa stabiliread!: lgnostieului sunt necesare mar~ e.fo.rtu~i.pentru a,-11I)lIta pe copil si pe ceilalt i. mernbri ~1 ~~U1lIe1.Trebu~e .I 'ldosita 0 abordare multidisciplinara, integral corelata,I) .ntru a obtine un benefieiu complct. Va !i n~voie. deputru grupuri princip~le de persoal:e ~are, = =Im~h~e:J 1 : l r i n t i ,personal medical, profeson ~1 activisti sociali,

1'0 rintii

t'nrintii joaca, evident, un rol principal in ~ngri.iirea uI?-uir.ufcrind de TDA- avandu-se in vedere ca fiul sau fiica

1111' are nevoie de ajutor permanent zilnic. De la bun11 1 .cput , ei trebuie sa-si stabileasca ati~dinea fa~ade eel1:llkrind. Poate ca er au nevoie de ajutor - si/sau deconsirntamant reeiproc -, pentru a-si continua viataproprie, po-trivit propriilo r lor interese. Nu trebu ie sa1 1 coplesiti total de dificultatile si comportarea copilu-lui lor (vezi capitolul e).

I'crsollalulmedical

Su impune angrenarea. med~cilor -:-:-de }a generalistpfm[t la psihiatru - mai ales in stadiile de mceput,pen-


26/56

50

I';

iCopiii hiperactivi cu deficit de atentie

tru precizarea diagnosticului si stabilirea indicatiilor te-

rapeuttce, Poate va fi prescris un tratament medica-m en to ss i p a ri nt iivor avea nevoie de ajutor in rnonitori-za~.ea efecte}~r ~ces!uia. Trebuie avuta In vedere si 111 -gnjorarea parintilor 11 1caz eft tratamentul medicamentosva fi de Iunga dura ta ,

Asistentele sanitare - adeseori informate in pro-blema $~ ~mce~.preocupate de dinamica farnil ii lor pec~re le viziteaza,sunt, de asemenea, extrem de utileprinajutorul pe care il ofera cu regularitate. Asistenta vizita-toare _poate fi prima persoana care sa identif ice 0 pro-blemAacompor.t~mentaHi serioasa sau neobisnuita. Cu-noscand 0 famI1I~,poate de multi ani, ea va putea spune,cu un grad suficient ~e certitudine, ca un anumit tip decomportare este neobl~n~lt pentru familia respectiva.

Profesorii

Educato~ele de la gradinita sau profesorii de la scoalaau~un :olmsemnat In_tratal:nentul unui copil cu TDA. Pe;nasura ce s~ de~yalta, copilulpetrece tot mai mult t impI I?afar.aeasel, gnja pentru el fiind preluata de personaluldl~act~e de u n felsau a ltu l. 0 data in plus, profesorii tre-bU.le?a.~e Ia :curent cu 0 asemenea stare si sa lute1eagaprincipiile de baza ale tratamentului . Trebuie de aserne-nea, sa Ie fie familiare procedurile de a se ;dresa altorprofesionist i, c.ar,epot acorda, fiecarui copil , un ajutorspecializat l~~lVldu~L De exernplu; psihopedagogii sip~.l?opat?I,og.llse pncep foarte bine sa se poarte cu co-pur dificili $1 este Important sa f ie explorata oriee calede a ajuta pe copil si familia acestuia,

Lucri ito rU social i

Iningrfj irea unui suferind cu TDA este nevoie Sa f ie im-plIcat} si Iucrato:ii ~ocial~. ' \_tragerea lor se poate pro-duce intr-un stadiu timpuriu, 11 1unna unei plangeri de la

Combaterea tulburdrii prin deficit de atentie 51

II ",radinita sau 0 cresa, care sernnaleaza cit.un anum itli pl ! p re zin ta u ncomportament defectuos. inaccepta?il.I\l'e~(i lucratori pot ajuta considerabil, mal ales servindI II n gc nti d elegatura intrc familia copilului ~i gradinita~IIIII scoala,

I:' ieeare din aceste catcgorii de persoane are un rolupeci fi c In ingri ji reacopilului Cll TDA. Este important saIh' stabilcasca 0 buna cornunicarc intrc toti cei impli-i .q i - liniile de cornunicatii pot deveni cu usurinta In-I rucisate, realizandu-se un tratament perfect al copi-lului. Sa nu uitarn, de aserncnca, ca s i copilul lnsusidl'scopera eventualele nepotriviri din cadrul tratamen-tului sau ~i le exploateaza in folos propriu. InteligentaILii nu este afectatal Daca este posibil, parintii, profc-uorii, lucratorii sociali si personalul sanitar ar trebui saflU intalneasca ocazional, pentru a -s i r eun i cunos ti n te ledcspre evolutia copilului si a elabora in comun strategiiill continuare. .

Explicatii oferite copilului

( 'opilulafectat de TDA are nevoie sa i se explice stareaIII!si motivul pentru care este tratat altfel decat egaliii;ru:

De ce trebuie sa ia medicamente?~ De ee are de indeplinit anumite sarcini, acasa ~i la

scoala? _ De ce , pentru el, t rebui e f acu tearanjamente speciale?

De ce fratii ~i s urorile lui no trcbuie sa faca la fel?

Acestea ar putea fi uncle din intrebari lc pe care copilulle-arpune sau ~ile-ar rune i n s inealui, tara a Ie exprimaverbal.

Nu este a sarcina u so ara sa -iexplici unui copil cecste TDA ~i poate ca parintii nu sunt cci mai indicati sao faca, Sa nu uitam ca ei se afla, poate de multa vrcme,


27/56

52 Copi ii h iperac tiv i cu de fi ci t de aten tie

ill miezul problemei privind comportarea copilului lor. .Starea lor sufleteasca a devenit, se intelege, nu 0 dataincordata, ceea ce nu constituie cea mai buna situatiepentru a oferi - sau a primi - informatii, Poate caasistenta sanitara.sau asistenta sociala va fi persoana ceamai potrivita sa discute cu copilu~, sa-i asculte pre:o cu pa rile si s a-i.ra sp un da Ia in tre ba rilesale foart~ firestidespre situatia lui. Poate ca i~i p~t asuma s~rc~na altepersoane, mai depart ate de evenimentele zilnice, p eexemplu, ar putea sa 0 faca 0 mat~~a pr~ferata, bineinformata (e important)sau un unchi favont. ~.

Evident, explicati ile trebuie adaptate la varsta ~l Iacapacitatea de intelegere a copilului. Este insa impor-

tant ca la intrebarile lui rezonabile sa se raspunda cucalm si sinceritate. Teama de necunoscut ne afecteazape toti, ceea ce, probabil, este si mai valabil pentru uncopil 'cu TDA. I se poat~ parea difici~ sa inteleaga de ~eeste atat de nepopular ~1 de ce trebuie tratat al tfel decatpartenerii lui de joaca. . _ .

Daca se poate, ar fi de preferat ~a. ajutorul sa-l fi~oferit copilului la el acasa ~i la gradinita sau scoala luilocals. Totusi, cateodata, situatia Iocala se deterioreazaat a tde drastic, incat copilul, poate, va trebui sa traiasca,un timp, in afara casei. In Marea Britanie, scolile c~internat sunt preferate mai rar dedit in urrna eu zece. a~1.Unitati speciale din cadrul scolilor locale sunt accesibilein multe regiuni ale tarii, avand rolul dea rezolva pro-bleme speciale. Ocazional este insa necesar caun ase-menea copil sa petreaca cftteva luni intr-o ~coala sp~-ciala. Pentru ca asa ceva sa se intample, copilul trebuie.Jamurit oficial", Este 0 procedura initiata de autoritateapedagogics Iocala, care include personalul. medical, ,psihopedagogi si lucratori social i, care. st~bIl~sc ~el:mai indicate facilitati pentru fiecare copil, Inamte msade a ajunge In acest stadiu, scoala . t~ebui~sa il~trep~in-da anumite actiuni si sa faca anunuti past (vezi capito-lul 7) .

Combaterea tulburdri i prin deficit de atentie 53

Efectele asupra altor copiiNu trebuie uitat, nici ignorat, efectul asupra celorlalticopii din familie. Ca ~i in cazul oricare~ afectiuni. cuhandicap (si TDA est~ .0 afec~iun~ cu l:~l!~lcap) este !m-pi icata intreaga familie. Ceilalticopii l~l vor expnm_aicna, dar si afectiunea p en tr u fr ate le sau_sora_b~?lnava.Loialitatea fata de acest frate sau aceasta sora 11 'poateimpiedica sa lege prietenii - poate fi extrem de Jen~ntsr i aduci un prieten acasa, intr.-oc~sa in ~a~e taraboiul,cornportamentul recalcitrant ~10 hlperac.tlv!t~te.pe!ma-ncnta sunt c ev a o bi sn ui t. S-a1'putea c~ ~l p~nntll sa ~e-v in a a ta t de irnplicati in ingri jirea copilului cu TDA, m-e a tatentia lor pentru nevoil~ celo~lalti copii. satre~c~ p:aJ doilea plan~ nicidecum mtentionat, ci din pura lipsade timp si de energie.

Povestea lui TomMamico Jeremy rn acheama sa rn ajoe azi cu el, la

~l acasa< declara Tristan, depunandu-si ghiozdanulpe masa din bucatarie. "E~ti de acord?" .

.Fireste, dragul meu", raspunde .Su.sle ~Tuc~.Cheama-l insa si tu pe Jeremy la noi din cand 11 1

~and" adauga ea adresandu-se fiului care se tetra-gea. i;l acea clipa se auzi 0 troz~itura i!1grozitoar~in cas a urrnata de un tipat puterruc, Susie se repezisus pe ~cari, de unde v'e.ne~uzg~mote_l.eun~i batalii:Deschizand usa camerei lUI JeSSIca, fiica ei de nouaan i i seinfatisa scena unui dezastru. C a rti , h ar tie ,cai~te si tabla 'de sah, preferata Jessicai, erau toateimprastiate pe jos, iar In mijloc zacea, mort, un tele-vizor portabil. .

"Tom a :facut asta, marnico", striga Jess. "A intratinauntru si a vrut sa schimbe canalul la TV. l-amspus sa nu ~ faca pentru ca citesc si ascult. .. " Jess nusi-a rnai putut stapani lacrimile ~is-a aruncat In bra-tele rnarnei sale.


28/56

S4 Copi ii h iperac tivi cu def ic it de a tent ie

. "Nu-i nimic, draga mea. Se poate repara", suspinaSusie, uitandu-se in jur in cautarea vinovatului deprovocarea acestui haas. "E sub patul rneu", soptiJess, dandu-si seama ca mama il cauta pe f ra ti or ul e i

~ rna mic, Tom.Tom a fost diagnosticat recent ea suferind de TDA.

I s-a inceput tratamentuI si s-au inregistrat catevasuccese, dar In ultima dupa amiaza ~i seara devremecomportarea lui s-a destabilizat din nou. Susie apus-o pe seama dozei de medicament pe care 0 luascla vremea pranzului.

"A~ dori ca Tom sa se fad. bine rnai repede", se

confesa Jessica mamei sale, seara mai tarziu cand, insfarsit, Tom a adormit. "Am putea invita prietenicare sa dimana ~ipeste noapte. O h, regret. Nu ar tre-bui sa 0 spun. Tristan mi-a spus sa nu 0 fae. Noi il iu-bim pe Tom, dar e un adevarat pericol. Nu am vreas a -t i r an im sentimentele ... Draga mea, sunt atat deincurcata, "

La sfarsitul saptarnanii Susie se de a in g ra din acuTristan ~i Jessica. Guy, tatal copiilor, il Iuase pe Tomla Inot si era pace. "Din cauza lui Tom nu invitatiprieteni la noi?", intreba Susie calm. Jess ~i Tristans-au uitat unulla altul. Dupa 0 clipa de tacere, Tristanspuse: "Ei bine, da. Vezi, toti fratii mai rnici ai altorase joaca linistit, singuri de capul lor sau cu prieteniilor. ~i . .. si . .. " , Tristan ~i-a inghit it yorba, nervos, "citoti spun ca nu vor sa vina daca Tom e aici. De aceea

. n ic i n u-imai c he ma rn . .. " , a da ug ael incet,Seara, Susie si Guy au discutat despre aceasta

conversatie Cll cei doi copii mai mario Guy spuse cuhotarare: "Ne-am concentrat prea mult asupra pro-blemelor lui Tom. Nu stiu cum stai tu, Susie, dar eunu mi-am dat seama de efectul pe care toate acesteaIe-au avut asupra lui Tristan si a Jessicai" . Susie dadudin cap aprobator. .Trebuie sa incercarn sa Ie aeor-dam mai mult timp si mai multa atentie, Slava Dom-

Comba te rea tulbu ri ir ii p rin def ic it de a tent ie 55

nului, comportarea lui Tom a f


29/56

6Ce-i de facut acasa

Atunci cand diagnosti cul de TDA, complet ~i corect , is-a pus unui eopi l, parinti i acestuia se afla, probabi l, Iacapatu! puterilor de a face fata cornportamentului san.Int reaga lor viata pare ca se petrece evi tand situat ii je-nante si incercand sa gaseasca a cale de a-si rnultumicopilul ~i de a-l mentine ocupat mai mult decat catevaminute, Atat parintii ca t ~i copilul necesita ajutor de'urgenta.

Este important sa ne dam seama de la inceput ca inacest ajutor trebuie sa fie implicat i 0 serie de ingrijitoridincele dona medii in care copilul ' i~ipet rece cea maimare parte din viata, adica de acasa ~i de la gradinita sau .scoala. Asadar, parint ii , profesorii , educatoarele de lagradinit a, psihiatrul , psihologul, pediat rul , asi st entul 'sanitar vizitator si asistentul social trebuie sa se imp1iceintr-un moment sau altul al vietii zilnice a copilului. Se .impune sa exi ste linii de comunicatii exeelenteintre eelimplicati in ingrij irea unui copil . De exemplu, este inuti!

ca acasa sa fie urmat eu consti inciozit ate un anum i tp lancornportarnental, iar la scoala sa se incerce tipuri decomportare complet diferi te . Copilul va fi astfel zapacit~- rezultand probabil 0 continua deteriorare a compor-tamentului -, in plus, 0 asemenea situat ieii va permitecopilului sa manipuleze persoanele implicate, Nu uitati ,ca el nu este prost si poate foarte bine sa profite de dife-renta dint re feluri le de a i se trata comportarea,

Dupa cum s-a amintit In capitolul S, e 0 idee buna ca,dad! e posibil , toti eei implicat i in ingrijirea copilului sase intalneasca regulat - chiar daca mai rar- pentru aatesta eventualul progres ~i a face planul de vii tor, Acest

Ce-i de[dcut acasd57

;, osibil dar eel putin parintii111\ '111 nu eS,~emtotdeaunat l de I~ gdidinita)'trebuie sa~I Itroj~sofll (sau p,er~~I:l ucontact saptam.nal, daca nu11 ] ( ' 1 l \ 1 l 1 aeu regulanta tu 'succese1e s a u esecuriIe,

I Se pot discuta a nCI . : bl/I me. " biri indabordarea unei pro e-I'. "ate ca m ic ile d eo se HI pnvl, . bi ~ cadrul

. concrete vor putea fi lamurite ma~, me, innrc ni b ' gulate de informatuIIn:stor SC nn 1ur,l!e ,,' a unui baiat sau a unei fete eu

Tratamentu ~11l1gnJ,lre_ .11)/\ se bazeaza pe 0 tnpla abordare.

consiliere; ,modificarea comportamentulm;

m~~d~., ,

I'cntru ~ obtine eel rnai mar~ s~~f~!t~~:'il~r;~~;:n:llosite ~l coordonat~ toatc ce ~ primele doua medicati al"lpitol vom examma numa! , ' ',,'nnand sa fie prezentata i n c ap rto lu l8. .

Consilierea_," ' 'I afectat al carui diagnostic definitiv,a

1[:~~~~Y~b~n~~~~~~nstadiu'relativ tarziu, vor avea nevoie

de unnatoarele: ., ~, tru a intelegecare sunt eauzele dificulta-

aJutor pen , 'I 1 '1 ''I rtamentale ale copi u ut or, "

l \ io~~~t :bil i sa-si ~precieze si sa accepte propmleatitudini fata de copil; , , .- tie ce trebuie facut pentru a-I aJuta,

~juiorsaInteleaga pe deplin ca tratamentul este nece-sar t imp indelungat; . I robabil

.. ' pentru a-"i reface autorespectu, P spnjm '(scazut,

in{elegerea TDA , " 'Cel dintai lucru de care au nevoie pann~ll e ,s tetXphi~~=rea di recta a cauzelor comportamentulUl urat a cop


30/56

58 Copii i hiperactivi cu deficit de atentie

lui .lor, Perso.ana c~a m.ai potrivita sa dea. aceste ,expli-catu este pedJatrullmphcat In precizarea diagnosticuln],Aces,ta va fi ~n s tare sa explice pe deplin modul tn cares-a ajuns la diagnostic, pasii care au trebuit facuti pentrua fi excIuse a~te c~uze posibile ale tipului de compor-tament ~I co~I1uIUl, faptul ca parinti i nu sunt vinovati

.pentru ca copilul lor a re TDA si, ce l mai important, ca sepoate face ceva,

Urmarind aceste explicatii initiale, parintii se simt,de OblC~I,eX,tre1]lde u~urati, dar si usor Incurcati de 111 -treaga srtuane, ,In contmuare, pe langa materialul scrisdespre ~D~ se

vImpun~ consu!tarea cuiva care cunoaste

s~tu,atl~ In ~manunt ~l care sa poata raspunde la intre-

b~r~le l l:evltabile din s,aptamanile ce vor unna. Oricinevlz,lteaza un.doctor retme, de obicei, un mic procent dince 1 s-a eXP!IC_at.A~eseon sunt necesare explicatii supli-ment~re, capatate In cadrul unei v iz ite ulterioare, dinmateriale sense sau de la a ltcineva in td ln it mai tarziuAcest aspect este si mai adevarat in' cazul une i stari atatd~ cornplexe cum este T,DA, Este 0 idee buna ca inainteavizrtei urmatoare, parintii sa-~i faca 0 lista de intrebarip~e c are l!ltentioneaza sa Ie adreseze, notand apoi ~iraspunsunIe la ele,

Cat despre materialul vscris, es~e de nepretuit l itera-tura despre :rDA, elaborata de Family Support Group dinRegatul Umt. As~~t~ntii sanit~~ vizitatori ~i medicii ge-neral!~tI pe care 11 mtereseaza In mod deosebit aceastaa,fectmne pot fi, de asemenea, foarte util i p en tr u l am u -mea unor probleme ~ineintelegeri,

Atitudinea piirinlilorI

Atitudin~a parintilor f a t ade copilul afectat este, de ase- ,menea, rmportanta; ea trebuie aflata si analizata, Deexemplu, parintii pot fi:

1. stanjeniti de copilul lor;2. speriati de copilul lor;

Ce-i de [dcut acasd S9

I, dezamagit i de copilul lor sau'I, II pot considera 0 pacoste.

I, Stdnjeneala

Slfmjenea la din cauza comporta rii proaste a copiluluilu r este foarte usor de inteles. Corect sau gresit, noi totiavern tendinta de a-i considera pe copiii nostri mai cu-rand ca pe 0 prelungire a noastra, ded it ca pe niste per-soanecare au propriile lor drepturi.Acest lucru e st e i ne -vitab il in primele zile de {data a copilului cand acestacste total dependent. Cand !nSa copilul crestesi i~i dez-voltapropria personalitate, se aduna dovezi - rapid-c a este efectiv 0 persoana separata, 0 individualitate.

Parintii pot oferi linii de conduita in ceea c e p ri ve st e 0comportare acceptabila si normele etice in perioadacopilariei ~i adolescentei, dar in perioada de adult , eopi-lui lor este, evident, 0 persoana diferi ta de parinti,Anu-mite caracteristici pot fi asemanatoare, dar exprimate sifolosite in mod diferit.

Sa ne amintim, de asemenea, ca un copil cu TDA areo infinnitate. Nu si-a ales sa fie impulsiv, incapabil deconcentrare sau hiperactiv +- asa I i erau genele rnoste-nite. Parintii trebuie ajutati sa inteleaga ca aceasta nucste vina lor; ei nu trebuie sa fie nelinistiti de faptulca TDA este, eel mai probabil, 0 tulburare mostenita;o multitud ine de afectiun i, ca astrnul bronsic , sindro-mul Down si altele pot fi transmise de la 0 generatie laalta.

2, Teama

Unii copii ell TDA pot fi efectiv inspaimantatori - maiales cand cresc rnai mari. Acestia se comporta de asam an iera ine a tparintii lor se intreaha ce va urma - 0agresare fizica a lor insis: sau a altcuiva, ori un accident- data fiind predispozitia la accidente a c op ii lo r ellTDA, Teama parintilor este 0 reactie foarte lesne de in-teles, mai ales dad 0 asemenea cornportare caracteris-


31/56


tica continua un timp oarecare. Parintii pot deveni totaldescurajati, nernaistiind cum sa-si controleze copilullornestapanit , Cand au ajuns intr-o asemenea neferici ta si-tuatie, parintii au nevoie de un ajutor substantial pentrua se intelege pe ei in~i~i si reactiile lor la comportareacopilului, de asemenea, pentru a intelege ce se intamplade fapt cu copilu! insusi . 0 data cu instituirea tratamen-tului situatia se poate ameliora ~i din nou va prevalaafectiunea pentru copil asupra fricii.

Povestea lui BobbyBunica Farley, bolnava de artrita, avea peste 70 de anicand a venit sa stea la Bill ~i Lesley. Lesley i~i ado-

ra mama. 0 ajuta cu placere la sarcinile zilnice ~ila cumparaturi, pe care mama ei le putea face cugreutate.

Intr-o seara, dupa ce dnaFarley s-adus la eulcare,Lesley li spuse lui Bill: "Singurullucru care rna pre-ocupa, in legatura eu prezenta la noi a marnichii estemodul in eare se poarta Bobby cu bunica lui. Deuna-zi l-am auzit injurand-o si batdndu-i eu pumnul inmasa, Cred ca mamica e putin speriata de el. Si pemine rn a sperie cateodata", adauga in soapta,

Bobby, in prezent . in varsta de sase ani, s-a nascuttarziu, cand ceilalti doi copii mai mari erau plecati deacasa, la munca si, respectiv, la colegiu. Chiar dinprimele zile Bobby a fost un copil dificil , spre deose-bire de Tim ~i Judy, copiii mai mario Lesley s-a gan-dit ca, dupa expresia ei, scoala 11 va "potoli" peBobby. Se pare insa ca s-a intarnplat tocmai invers.Acesta a devenit ~i mai impulsiv si hiper

31718249-patricia-gilbert-cum-să-i-ajutăm-pe-copiii-hiperactivi-cu-deficit-de-atenţie

Documents