Capitolul II

Limbajul si tulburarile de limbaj. Etiologia si clasificarea tulburarilor de limbaj

E. Verza a clasificat tulburarile de limbaj , luând in considerare criteriul etiologic, simptomatologic, psihologic, pedagogic, logopedic,astfel:

Tulburari de pronuntie:-dislalie;- disartrie;- rinolalie.

Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii:

- balbaiala;- logonevroza;- tahi/bradilalie, etc.

Tulburari de voce:

- afonie;- disfonie;- fonastenie.

Tulburari ale limbajului citit-scris:- dislexie-alexie;

- disgrafie-agrafie.

Tulburari polimorfe:- afazie-alalie

Tulburari de dezvoltare a limbajului:- mutism psihogen-electiv sau voluntar;- retard in dezvoltarea generala a vorbirii.

Tulburari ale limbajului pe baza unor disfunctii psihice:- dislogii;- ecolali;- jargonofazii;- bradifazii, etc.

In funcţie de tulburarile pe care le depisteaza logopedul, acesta intervine cu un program terapeutic specific tulburarii de limbaj. Dintre tulburările enunţate mai sus tulburările de învăţare, care includ tulburările de scris-citit, fac obiectul cercetării noastre.

Dislexo-disgrafia

Dislexo– disgrafia constituie o incapacitate parţială sau persistentă a însuşirii citit – scrisului care se manifestă prin apariţia unor frecvente confuzii între grafemele asemănătoare, inversiuni, adăugiri şi substituiri de cuvinte, deformări de grafeme, plasarea defectuoasă a grafemelor în spaţiul paginii neînţelegerea completă a celor citite sau scrise , lipsa de coerenţă logică în scris. Dislexo-disgrafia se clasifică astfel:-dislexo-disgrafia spatiala sau spatio-temporala: se manifesta printr-o scriere si citire in diagonala,dar apar si fenomene de separare a cuvintelor in silabe.-dislexo-disgrafia pura (consecutiva) :se constata frecvent in situatii se asociere cu alte handicapuri.Se remarca pe fondul afaziei, alaliei, hipoacuziei. -dislexo-disgrafia motrica: apare ca urmare a tulburarilor de motricitate si psihomotricitate.Scris ilizibil, neglijent, neregulat, inegal, tremurat, tensionat, neproportionat.-dislexo-disgrafia lineara: incapacitatea de a trece de la randul parcurs la urmatorul,sarirea peste unele spatii.Este mai accentuata in scris decat citit.,,(Emil Verza, Tratat de logopedie, vol )

Cele două categorii de tulburări pot apărea separate sau împreună, iar între ele poate exista o relaţie de determinare reciprocă, dar în mod cert apariţia lor concomitentă îngreunează considerabil reuşita activităţii terapeutice. Tocmai o astfel de problemă face obiectul cercetării noastre.

Definitie.Discalculia face parte din categoria dificultatilor de invatare cu care se confrunta numerosi copii. Suzanne Borel-Maisony spune ca discalculia “inglobeaza toate dificultatile care se refera laachizitia conceptului de numar, a calculului matematic, precum si a rationamentului matematic” iar Beslay o considera “o tulburarea provenita din dificultatea specifica de invatare a calculului, instadiul elementar, independenta de nivelul mintal, de metodele pedagogice folosite, de frecventascolara si de tulburarile afective”. (Ungureanu, D. 1998)Clasificare.Cercetatorii din acest domeniu au identificat 6 tipuri de discalculie:-Discalculie verbala – constand in dificultati de denumire a cantitatilor matematice, a numerelor,a termenilor, a simbolurilor si a relatiilor matematice;-Discalculia practognostica – dificultati in a enumera, a compara, a manipula cantitatilematematice simbolice;-Discalculia lexicala – dificultati in citirea semnelor si simbolurilor matematice;-Discalculia grafica – deficiente in scrierea semnelor si simbolurilor matematice;-Disacalculia ideognostica – dificultati in a face operatii mentale si in a intelege unele conceptematematice;-Discalculia operationala – dificultati in executia operatiilor metamatice, de calcul numeric, derezolvare de exercitii si probleme, chiar daca sunt insusiti anumiti algoritmi matematici. (Purcia,D.C. 2006)