3. introducere_prezentarea metodei

8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei

1/40

INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul

respectiv.

Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o

asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea

eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul

analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: ravitatea şi

frecvenţa consecinţei ma!ime posibile asupra oranismului uman. "e obţin astfel niveluri de

risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc lobal pentru întreul

sistem analizat. #cest principiu de evaluare a riscurilor este inclus de$a în standardele europene %&EI

'()*'+, respectiv E ))-(*((, E (+*/0 şi stă la baza diferitelor metode cu

aplicabilitate practică. #stfel, "1 E ))-(*(/, preluat în 1om2nia după standardul

european amintit, în capitolul / precizează că 3factorii ce trebuie luaţi în considerare la

evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii şi

ravitatea ma!imă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.4

5bliativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decure din

leislaţia actuală în domeniu, care a fost armonizată cu leislaţia 6niunii Europene privindsecuritatea şi sănătatea în muncă. #rticolul 7, din 8E9E# "E&61I;


2/40

Pentru facilitarea îndeplinirii obliaţiilor leale ale ana$atorilor în domeniul evaluării

riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în

prezent un număr relativ mare de metode.

Ain multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea

riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul lucrării s-a optat pentru

utilizarea metodei elaborate de I..&.A.P.?. ucureşti. #ceastă metodă a fost avizată de

?inisterul ?uncii şi "olidarităţii "ociale în anul (@ şi a fost e!perimentată p2nă în prezent

în ma$oritatea ramurilor industriale, aduc2ndu-i-se permanent îmbunătăţiri.

?etoda elaborată de I..&.A.P.?. ucureşti face parte din cateoria metodelor

analitice, semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din

sistemul analizat %loc de muncă0 cu a$utorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea

dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre

ravitatea şi frecvenţa consecinţei ma!ime previzibile. ivelul de risc lobal, pe loc demuncă, se determină ca medie ponderată a nivelurilor de risc parţiale, astfel înc2t

compensările să fie minime. ivelul de securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu

nivelul de risc.

#plicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare

loc de muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.

>n prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai

acestora, consecinţa ma!imă previzibilă, clasele de ravitate şi frecvenţă, nivelul de risc

pentru fiecare factor de risc în parte şi nivelul de risc lobal pe loc de muncă.Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi oranizatorice necesare pentru combaterea

acţiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile

de risc, încep2nd cu nivelurile foarte mari %7, /, +, D, G0. Prin aplicarea acestor măsuri,

locul de muncă trece de la un nivel de risc superior, la niveluri inferioare.

>n prima parte a lucrării este prezentată o descriere detaliată a metodei elaborate de

I..&.A.P.?. ucureşti %finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura

de lucru şi condiţii de aplicare0, precum şi a instrumentelor de lucru %lista de identificare a

factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a ravităţii şi a frecvenţei, rila de încadrare a nivelurilor de risc etc.0.

Partea a doua a lucrării este dedicată prezentării modului concret de utilizare a

metodei elaborate de I..&.A.P.?. ucureşti în vederea evaluării riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională pentru locurile de muncă din cadrul S.C. MODA COSTANZO

S.R.L.

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae @


3/40

PARTEA I

PREZENTAREA METODEI ELABORATE

DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE

ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae D


4/40

1. CONSIDERAŢII TEORETICE

1.1. Relaţia ri!"e!#ri$a$e

>n terminoloia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este

considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este e!clusă posibilitatea de

accidentare şi îmbolnăvire profesională.

>n limba$ul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol,

iar riscul B posibilitatea de a a$une într-o prime$die, pericol potenţial(.

Aacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini

securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este

zero.

Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se

e!clud reciproc. >n realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atine

asemenea stări cu caracter de absolut. u e!istă sistem în care să fie e!clus complet

pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvireH apare întotdeauna un risc 3rezidual4, fie şi

numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Aacă nu se fac intervenţii corectoare pe

parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se

deradează prin 3îmbătr2nire4. >n consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin 3niveluri

de securitate4, respectiv 3niveluri de risc4, ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate,

respectiv de risc. Aefinind securitatea ca o funcţie de risc J f%!0, unde J(*!, se poateafirma că un sistem va fi cu at2t mai siur, cu c2t nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc.

#stfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea

tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero %fiura (.(0:

y y= → + ∞ =+ ∞

→

1

0

10; .

1 Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida AcademieiRomâne

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae +


5/40

%

Fi. (.( 1elaţia risc B securitate

>n acest conte!t, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel

al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este siur,ca şi o limită de risc ma!im, care să fie echivalentă cu un nivel at2t de scăzut de securitate,

înc2t să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.

1.&. N'ţi#(ea )e ri! a!!e*$a+il

1iscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin

probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire

profesională, cu o anumită frecvenţă şi ravitate a consecinţelor. >ntr-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de

ravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunhi F(,

dezvoltat pe verticalăH rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi e!primată şi printr-un pătrat F)

sau printr-un dreptunhi F@ e!tins pe orizontală %fiura (.)0.

>n toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. >n consecinţă, putem atribui unor

cupluri ravitate B probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.

Aacă unim cele trei dreptunhiuri printr-o linie trasată prin v2rfurile care nu sunt pe

a!ele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie leătura dintrecele două variabile: ravitate B probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de

ravitate şi probabilitate, standardul &E-'()*'+ defineşte o astfel de curbă drept 3curbă de

acceptabilitate a riscului4 %fiura (.@0.

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae /


6/40

.

Fi. (.) 1eprezentarea rafică a echivalenţei riscurilor

caracterizate prin cupluri diferite de ravitate B probabilitate

Fi. (.@ &urba de acceptabilitate a riscului

#ceastă curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. #stfel,

riscul de producere a unui eveniment #, cu consecinţe rave, dar frecvenţă foarte mică,

situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului ,cu consecinţe mai puţin rave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui

coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil.

Ae e!emplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri înc2t riscul unui

eveniment nuclear B fie el riscul evenimentului # B este caracterizat printr-o ravitate e!tremă

a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere e!trem de mică. Ain cauza frecvenţei

foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată siură şi riscul acceptat de societate.

>n schimb, dacă pentru riscul evenimentului luăm ca e!emplu accidentul rutier din

activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae 7


7/40

rave dec2t un accident nuclear, probabilitatea de producere este at2t de mare %frecvenţă

foarte ridicată0, înc2t locul de muncă al şoferului este considerat nesiur %risc inacceptabil0.

5rice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. 5

asemenea tratare a riscului ridică două probleme:

cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul ravitate B probabilitateH

ce coordonate ale riscului se vor alee pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de

inacceptabilitate.

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare

a fost relaţia risc B factor de risc.

1.,. De$er-i(area !''r)'(a$el'r ri!#l#i

E!istenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc deaccidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu a$utorul cărora poate fi

caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu

care acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi ravitatea consecinţei acţiunii

factorului de risc asupra victimei.

>n consecinţă, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară

parcurerea următoarelor etape:

a0 identificarea factorilor de risc din sistemul analizatH

b0 stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnă determinarearavităţii lorH

c0 stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra e!ecutantuluiH

d0 atribuirea nivelurilor de risc funcţie de ravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii

factorilor de risc.

a0 ?odelul teoretic al enezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în

cadrul I..&.A.P.?. ucureşti, abord2nd sistematic cauzalitatea acestor evenimente,

permite elaborarea unui instrument pramatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc

dintr-un sistem %#ne!a (0. >n condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu e!istă suficiente

resurse %de timp, financiare, tehnice etc.0 pentru ca să se poată interveni simultan asupra

tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. &hiar dacă ar e!ista,

criteriul eficienţei %at2t în sensul restr2ns, al eficienţei economice, c2t şi al celei sociale0

interzice o astfel de acţiune. Ain acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se

$ustifică luarea lor interal în considerare. Ain multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire

se finalizează potenţial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze

finale, directe, sunt cei a căror eliminare arantează imposibilitatea producerii

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae '


8/40

evenimentului, deci devine obliatorie orientarea studiului asupra acestora.

b0 Aiferenţierea riscurilor în raport cu ravitatea consecinţei este uşor de realizat.

Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate enera, consecinţele asupra

e!ecutantului pot fi rupate după cateoriile definite prin lee: incapacitate temporară de

muncă, invaliditate şi deces. ?ai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu

certitudine care este consecinţa sa ma!imă posibilă. Ae e!emplu, consecinţa ma!imă

posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa ma!imă a depăşirii

nivelului normat de zomot va fi surditatea profesională B invaliditate. &unosc2nd tipurile de

leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor

profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de dianostic clinic,

funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de ?inisterul "ănătăţii şi ?inisterul

?uncii şi "olidarităţii "ociale %#ne!a )0, se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în

parte la ce leziune va conduce in e!tremis, ce oran va fi afectat şi, în final, ce tip deconsecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau deces. 8a r2ndul lor, aceste consecinţe

se pot diferenţia în mai multe clase de ravitate. Ae e!emplu, invaliditatea poate fi de radul

I, II sau III, iar incapacitatea: mai mică de @ zile %limita minimă stabilită prin lee pentru

definirea accidentului de muncă0, între @-D+ zile şi între D+-(' zile. &a şi în cazul

probabilităţii de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili şi pentru

ravitatea consecinţelor mai multe clase, după cum urmează:

• clasa (: consecinţe neli$abile %incapacitate de muncă mai mică de @ zile0H

• clasa ): consecinţe mici %incapacitate cuprinsă între @-D+ zile, care necesitătratament medical0H

• clasa @: consecinţe medii %incapacitate D+-(' zile, tratament medical şi spitalizare0H

• clasa D: consecinţe mari %invaliditate radul III0H

• clasa +: consecinţe rave %invaliditate radul II0H

• clasa /: consecinţe foarte rave %invaliditate radul I0H

• clasa 7: consecinţe ma!ime %deces0.

c0 1eferitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimentealeatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce

cu o altă probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. Ae e!emplu,

probabilitatea de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a oranelor în

mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui

accident datorită trăsnetului. Ae asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă

frecvenţă de acţiune asupra e!ecutantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem

de muncă sau în sisteme analoe, în funcţie de natura şi de starea elementului enerator.

#stfel, probabilitatea de electrocutare prin atinere directă la manevrarea unui aparat

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae


9/40

acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi şi are uzată izolarea de protecţie a

conductorilor, dec2t dacă aparatul este nou.

Ain punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilităţi

determinate strict pentru fiecare factor de risc. >n unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate,

cum se înt2mplă cu factorii proprii e!ecutantului.

Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră eneratoare de accident nu poate

fi dec2t apro!imată. >n alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riuroasă a probabilităţii

de producere a consecinţei este at2t de laborios, înc2t ar fi mai costisitor şi mai îndelunat

dec2t aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. Ae aceea ar fi mai indicat să se

stabilească probabilităţile, de reulă, prin apreciere şi să se rupeze pe intervale. Este mai

uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se apro!imeze că un anumit accident este

probabil să fie enerat de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la

( de ore. Aiferenţa faţă de nişte valori riuroase de ( la '+ ore sau ( la 7 ore estenesemnificativă, evenimentul put2nd fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte

frecvent.

Ain acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în &EI '()*('+, obţinem +

rupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel:

• e!trem de rare: P K (-7*hH

• foarte rare: (-7 K P K (-+*hH

• rare: (-+ K P K (-D*hH

• puţin frecvente: (-D K P K (-@*hH

• frecvente: (-@ K P K (-)*hH

• foarte frecvente: P L (-)*h.

Mom atribui acum fiecărei rupe o clasă de probabilitate, de la ( la /, aşa înc2t vom

spune că evenimentul E(, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P( K (-7*h, este de

clasa ( de probabilitate, iar evenimentul E/, cu frecvenţa P/ L(-)*h, este de clasa a /-a de

probabilitate. 5bţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din #ne!a @.

d0 #v2nd la dispoziţie aceste două scale-de cotare a probabilităţii şi a ravităţiiconsecinţelor acţiunii factorilor de risc %#ne!a @0 B putem să asociem fiecărui factor de risc

dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, ravitate B probabilitate, pentru fiecare

cuplu stabilindu-se un nivel de risc.

Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de

acceptabilitate a riscului.

?ai înt2i, deoarece ravitatea este un element mai important din punct de vedere al

finalităţii securităţii şi sănătăţii în muncă, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare

asupra nivelului de risc dec2t frecvenţa. >n consecinţă, corespunzător celor 7 clase de

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (


10/40

ravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de

securitate, dată fiind relaţia invers proporţională între cele două stări %risc B securitate0:

B ( - nivel minim de risc B "7 - nivel ma!im de securitateH

B ) - nivel foarte mic de risc B "/ - nivel foarte mare de securitateH

B @ - nivel mic de risc B "+ - nivel mare de securitateH

B D - nivel mediu de risc B "D - nivel mediu de securitateH

B + - nivel mare de risc B "@ - nivel mic de securitateH

B / - nivel foarte mare de risc B ") - nivel foarte mic de securitateH

B 7 - nivel ma!im de risc B "( - nivel minim de securitate.

Aacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, c2te

două, obţinem o matrice ?, p cu 7 linii - , care vor reprezenta clasele de ravitate, şi /

coloane - p - clasele de probabilitate:

?, p J

0/,7%0+,7%0D,7%0@,7%0),7%0(,7%

0/,/%0+,/%0D,/%0@,/%0),/%0(,/%

0/,+%0+,+%0D,+%0@,+%0),+%0(,+%

0/,D%0+,D%0D,D%0@,D%0),D%0(,D%

0/,@%0+,@%0D,@%0@,@%0),@%0(,@%

0/,)%0+,)%0D,)%0@,)%0),)%0(,)%

0/,(%0+,(%0D,(%0@,(%0),(%0(,(%

1eprezent2nd rafic %fiura (.D0 matricea în cadrul unui sistem de coordonaterectanulare obţinem un dreptunhi a cărui bază %abscisa0 o constituie mulţimea claselor de

probabilitate, înălţimea %ordonata0 - clasele de ravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea

nivelurilor de risc posibile:

∑=

7

1R

R N

Ae asemenea, cu a$utorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunhi care

considerăm că fiurează un riscH fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel

înc2t prin reuniune să obţinem:

∑=

7

1R

R N

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae ((


11/40

.

Fi. (.D. 1eprezentarea rafică a matricei cuplurilor de variabile

9ravitate B probabilitate %mulţimea nivelurilor de risc0:

g B clasă de ravitateH p B clasă de probabilitate

Observaţie:

Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele

convenţii:

• atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin

segmente egale, deşi diferenţele între gravitatea evenimentelor de la o clasă la

alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au

determinat, nu sunt egale

• pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu

lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă !""#$ - "%,

tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiuneariscului&

Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a

riscului asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea

cuplurilor pe niveluri de risc, aşa cum se e!plică în continuare.

?enţin2nd loica reprezentării prin semente eale a claselor, rezultă că şi curbele

care delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. >n consecinţă, împărţim

diaonala mare a dreptunhiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7

semente eale, prin care se vor trasa curbele.

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae ()


12/40

Niel#l 1"(iel -i(i- )e ri! a!!e*$a+il

8imita din dreapta a primului sement este unul dintre punctele prin care se va trasa

curba nivelului (. 8uăm acum în considerare toate cuplurile în care ravitatea intră cu

valoarea ( %linia ( a matricei ?, p0.

>ntr-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă

mai mică de @ zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele

produse neconstituind subiect al prevenirii %nu sunt accidente de muncăH de reulă, sunt

tratate ca incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă,

nu a securităţii0. &uplul limită este cel în care ravitatea are valoarea ( şi probabilitatea

valoarea /.

rasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă av2nd alura curbei de

acceptabilitate stabilită prin &E-'(+*'+ %fiura (.+ a0.

.

Fi. (.+ a rasarea curbelor nivelurilor de risc.

"tabilirea punctelor prin care se trasează curbele de nivelH

curba de nivel ( %risc minim acceptabil0

"uprafaţa care este delimitată de laturile dreptunhiului şi de curba trasată va

reprezenta rafic nivelul ( de risc. oţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale

căror coordonate enerează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe

curbă vor fi consideraţi de nivel ( de risc, respectiv 7 de securitate.

Ain reprezentarea rafică %fiura (.+ a0, rezultă că din matricea ?, p, nivelului ( de

risc îi corespunde submatricea:

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (@


13/40

6

p1,M J )6,1()5,1()4,1()3,1()2,1()1,1( şi elementul %), (0.

Niel#l &"/

rasăm curbele pentru nivelurile )-/ paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil

prin punctele care delimitează sementele stabilite pe diaonala dreptunhiului mulţimii

nivelurilor de risc %fiura (.+ b0.

.

Fi. (.+ b rasarea curbelor nivelurilor de risc.

rasarea curbelor pentru nivelurile )-7H

nivel de risc ma!im acceptabil şi critic.

ivelul de risc ( - cuplurile -p: %(, (0 %(, )0 %(, @0 %(, D0 %(, +0 %(, /0 %), (0H

ivelul de risc ) - cuplurile -p: %), )0 %), @0 %), D0 %@, (0 %@, )0 %D, (0H

ivelul de risc @ - cuplurile -p: %), +0 %), /0 %@, @0 %@, D0 %D, )0 %+, (0 %/, (0 %7, (0H

ivelul de risc D - cuplurile -p: %@, +0 %@, /0 %D, @0 %D, D0 %+, )0 %+, @0 %/, )0 %7, )0H

ivelul de risc + - cuplurile -p: %D, +0 %D, /0 %+, D0 %+, +0 %/, @0 %7, @0H

ivelul de risc / - cuplurile -p: %+, /0 %/, D0 %/, +0 %7, D0H

ivelul de risc 7 - cuplurile -p: %/, /0 %7, +0 %7, /0.

&a şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului ( şi de curba imediat superioară

va reprezenta rafic nivelul )H tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile ravitate-

probabilitate enerează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (D


14/40

superioară li se alocă nivelul ) de risc.

"imilar se atribuie nivelurile @, D, ..., /.

"uprafaţei delimitate de curba nivelului / şi de cele două laturi superioare ale

dreptunhiului, i se alocă nivelul 7.

Interpret2nd reprezentarea din fiura (.+ b rezultă că fiecărui nivel de risc îi

corespunde cel puţin o submatrice din matricea ?, p:

- nivelul ):

=

=

=

=

(3,2)(3,1)M

(2,4)(2,3)(2,2)M

2

1 p

p3,

4

2 p

p2,

şi elementul %D, (0H

- nivelul @:

=

=

=

=

=

=

(7,1)

(6,1)

(5,1)

M

(3,4)(3,3)M

(2,6)(2,5)M

7

6g

g,1

4

3 p

p3,

6

5 p

p2,

şi elementul %D, )0H

- nivelul D:

M

M

M

M

p

p

p

p

g

g

g

g

3

5

6

4

3

4

5

2

3

2

6

7

3 5 3 6

4 3 4 4

5 2 5 3

6 2

7 2

,

,

,

,

( , ) ( , )

( , ) ( , )

( , ) ( , )

( , )

( , )

=

=

=

=

=

=

=

=

H

- nivelul +:

=

=

=

=

=

=

(7,3)

(6,3)M

(5,5)(5,4)M

(4,6)(4,5)M

7

6g

g,3

5

4 p

p5,

6

5 p

p4,

H

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (+


15/40

- nivelul /: (6,5)(6,4)M5

4 p

p6, ==

şi elementele %+, /0, %7, D0H

- nivelul 7: elementul %/, /0 şi submatricea: (7,6)(7,5)M6

5 p

p7, ==

.

Ain relaţia risc-securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel

critic, la care securitatea sistemului este minimă. Aincolo de această limită, securitatea

tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece

ea ar fi echivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Aespre factorii de risc

caracterizaţi prin cuplurile %/, /0, %7, +0, %7, /0 se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu

certitudine la producerea evenimentului e!trem-decesul %pericol iminent0.1elementările normative din ma$oritatea ţărilor nu permit însă atinerea stadiului

critic. Pentru aceasta, în eneral, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite ma!ime

sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată

prin elemente măsurabile, fie interdicţii-factorii la care măsurătorile nu sunt posibile.

ormele respective corespund unui nivel de risc ma!im acceptabil, care diferă de la o ţară la

alta, în funcţie de condiţiile economice şi sociale.

#utorii metodei elaborate în cadrul I..&.A.P.?. ucureşti consideră că pentru ţara

noastră ar fi indicat ca nivelul de risc ma!im acceptabil să corespundă nivelului @, +. #ceastaar însemna în primul r2nd ca autorizarea de funcţionare a aenţilor economici din punct de

vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă să se acorde numai dacă evaluarea riscurilor la

locurile de muncă confirmă nedepăşirea acestui nivel.

Plec2nd de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaborată metoda de

evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, metodă

care va fi prezentată în continuare.

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (/


16/40

II. DESCRIEREA METODEI

&.1. S!'* 0i i(ali$a$e

?etoda elaborată în cadrul I..&.A.P.?. ucureşti are ca scop determinarea

cantitativă a nivelului de risc*securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau

întreprindere, pe baza analizei sistematice şi evaluării riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională. #plicarea metodei se finalizează cu un document centralizator

%FI=# AE EM#86#1E # 85&686I AE ?6&;0, care cuprinde (iel#l )e ri! lobal pe loc

de muncă.

Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării proramului de

prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă,

sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.

&.&. Pri(!i*i#l -e$')ei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat

%loc de muncă0 pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului

pe baza combinaţiei dintre ravitatea şi frecvenţa consecinţei ma!im previzibile.

ivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de

risc.

&.,. U$ili2a$'ri *'$e(ţiali

?etoda poate fi utilizată at2t în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă,

c2t şi în faza de e!ploatare. #plicarea ei necesită însă echipe comple!e formate din

persoane specializate at2t în securitatea muncii, c2t şi în tehnoloia analizată %evaluatori N

tehnoloi0.

>n prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi învederea interării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea

sistemelor de muncă.

>n faza de e!ploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de

securitate şi sănătate în muncă din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:

analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncăH

fundamentarea riuroasă a proramelor de prevenire.

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (7


17/40

&.3. E$a*ele -e$')ei

?etoda cuprinde următoarele etape obliatorii:

(. definirea sistemului de analizat %loc de muncă0H

). identificarea factorilor de risc din sistemH

@. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesionalăH

D. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenireH

+. propunerea măsurilor de prevenire.

&.4. I($r#-e($e )e l#!r# #$ili2a$e

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise

anterior, se realizează utiliz2nd următoarele instrumente de lucru:

(. 8ista de identificare a factorilor de riscH

). 8ista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra oranismului umanH

@. "cala de cotare a ravităţii şi probabilităţii consecinţelorH

D. 9rila de evaluare a riscurilorH

+. "cala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitateH

/. Fişa locului de muncă-document centralizatorH

7. Fişa de măsuri propuse.

&onţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.

• Li$a )e i)e($ii!are a a!$'ril'r )e ri! %#ne!a (0 este un formular care cuprinde,

într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele cateorii de factori de risc de

accidentare şi îmbolnăvire profesională, rupate după criteriul elementului enerator

din cadrul sistemului de muncă %e!ecutant, sarcină de muncă, mi$loace de producţie şi

mediu de muncă0.

• Li$a )e !'(e!i(ţe *'i+ile ale acţiunii factorilor de risc asupra oranismului uman%#ne!a )0 este un instrument a$utător în aplicarea scalei de cotare a ravităţii

consecinţelor. Ea cuprinde cateoriile de leziuni şi vătămări ale interităţii şi sănătăţii

oranismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-

funcţională a oranismului şi ravitatea minimă-ma!imă enerică a consecinţei.

• S!ala )e !'$are a 5rai$6ţii 0i *r'+a+ili$6ţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc

asupra oranismului uman %#ne!a @0 este o rilă de clasificare a consecinţelor în clase

de ravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.

Partea din rilă referitoare la ravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae ('


18/40

medicale de dianostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de

?inisterul "ănătăţii şi ?inisterul ?uncii, "olidarităţii "ociale şi Familiei.

>n ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma e!perimentărilor s-a optat în

forma finală a metodei pentru adaptarea standardului 6niunii Europene, astfel înc2t în locul

intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:

- clasa ( O frecvenţa evenimentului: o dată la peste ( aniH

- clasa ) O frecvenţa de producere: o dată la + B( aniH

- clasa @ O o dată la )-+ aniH

- clasa D O o dată la (-) aniH

- clasa + O o dată la ( an-( lunăH

- clasa / O o dată la mai puţin de o lună.

• 7rila )e eal#are a ri!#ril'r %#ne!a D0 este de fapt transpunerea sub formă tabelară

a raficului din fiura (.+b prezentată în capitolul precedent. 8iniile din tabel sunt liniile

claselor de ravitate din rafic, iar coloanele-coloanele claselor de probabilitate. Fiecare

căsuţă corespunde c2te unui punct din rafic, de coordonatele , p. &ulorile diferite

marchează secţiunile obţinute în rafic prin trasarea curbelor de nivel.

&u a$utorul rilei se realizează e!primarea efectivă a riscurilor e!istente în sistemul

analizat, sub forma cuplului ravitate-frecvenţă de apariţie.

• S!ala )e 8(!a)rare a (iel#ril'r )e ri!9e!#ri$a$e a muncii %#ne!a +0, construită pebaza rilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului

riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

"cala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea ?, p %capitolul (0, transformate în niveluri,

numerotate de la ( la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la ( pentru nivelul de securitate.

>n zona centrală a formularului sunt prezentate e!plicit elementele din submatricele

delimitate, precum şi elementele sinulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv

toate cuplurile ravitate-probabilitate aferente nivelurilor de risc.

• Fi0a )e eal#are a l'!#l#i )e -#(!6 %#ne!a /0 este documentul centralizator al

tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi*sau îmbolnăvire

profesională. &a urmare, acest formular cuprinde:

o date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia %atelierul0, locul de muncăH

o date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţieH

o componentele enerice ale sistemului de muncăH

o nominalizarea factorilor de risc identificaţiH

o

e!plicarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (


19/40

%descriere, parametri şi caracteristici funcţionale0H

o consecinţa ma!imă previzibilă a acţiunii factorilor de riscH

o clasa de ravitate şi probabilitate previzionatăH

o nivelul de risc.

•

Fi0a )e -6#ri *r'*#e %#ne!a 70 este un formular pentru centralizarea măsurilor deprevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul

securităţii muncii.

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )


20/40

III. APLICAREA METODEI

,.1. Pr'!e)#ra )e l#!r#

a. C'($i$#irea e!:i*ei )e a(ali26 0i eal#are

Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi

evaluare. #ceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnoloi, buni

cunoscători ai proceselor de muncă analizate.

>nainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu

metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. Ae asemenea,

este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor

tehnoloice care urmează să fie analizate şi evaluate.

Aupă constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei,se trece la parcurerea etapelor propriu-zise.

+. De!rierea i$e-#l#i )e -#(!6 a(ali2a$

>n această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:

• identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:

scopul sistemului, descrierea procesului tehnoloic, a operaţiilor de muncă,

maşinile şi utila$ele folosite - parametrii şi caracteristicile funcţionale, uneltele etc.H

• precizarea în mod e!pres a sarcinii de muncă ce-i revine e!ecutantului în sistem %pebaza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod

curent etc.0H

• descrierea condiţiilor de mediu e!istenteH

• precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza

normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative

incidente.

Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii

%fişa tehnoloică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utila$elor, fişa postului pentru e!ecutant,

caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi

instrucţiuni de securitate a muncii0. 5 sursă complementară de informaţii pentru definirea

sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

!. I)e($ii!area a!$'ril'r )e ri! )i( i$e-

>n această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare

componentă a sistemului de muncă evaluat %respectiv loc de muncă0, în baza listei

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )(


21/40

prestabilite %#ne!a (0, ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile

de funcţionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării

sistemului şi deducerea respectivelor abateri. #ceasta se poate face fie printr-o analiză

verbală cu tehnoloul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care

disfuncţiile accidentoene %sau eneratoare de îmbolnăviri0 sunt cvasievidente, fie prin

aplicarea metodei arborelui de evenimente.

Ae asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model e!perimental sau

prin procesare pe computer.

Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia

loică.

>n cazul factorilor de risc obiectivi %eneraţi de mi$loacele de producţie sau mediul de

muncă0, identificarea lor este relativ uşoară, cunosc2ndu-se parametrii şi caracteristicilefuncţionale ale maşinilor, utila$elor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi

materialelor utilizate sau dispun2ndu-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.

1eferitor la e!ecutant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un rad ridicat de

nedeterminare. Pe c2t posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia

în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale reşite,

precum şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale

sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de oparte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a e!ecutantului

căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reuli de

muncă, procedee de lucru reşite.

Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă %#ne!a

/0, unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare:

descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor %de

e!emplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, reutate şi dimensiuni, curba &z etc.0.

). Eal#area ri!#ril'r

Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează

lista din #ne!a ). 9ravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza rilei din

#ne!a @.

Informaţii importante pentru aprecierea c2t mai e!actă a ravităţii consecinţelor

posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul

de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.

Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din #ne!a @.

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae ))


22/40

>ncadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de

calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele %zilnic, săptăm2nal, lunar, anual

etc.0. Intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe e!primate prin număr de

evenimente posibile pe an.

1ezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în 9rila de evaluare a

riscurilor %#ne!a D0 şi se înscrie în Fişa locului de muncă %#ne!a /0. &u a$utorul scalei de

încadrare a nivelurilor de risc*securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor

de risc în parte. "e obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea

ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de

factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.

ivelul de risc lobal %r 0 pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a

nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să

reflecte c2t mai e!act posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare ranulfactorului de risc, care este eal cu nivelul de risc.

>n acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi ranul cel mai mare.

"e elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între e!treme, pe care îl implică

orice medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel ma!im de risc.

Formula de calcul al nivelului de risc lobal este următoarea:

∑

∑ ⋅

n

1=i

i

n

1=i

ii

r

r

R r

= N

unde:

r este nivelul de risc lobal pe loc de muncăH

r i - ranul factorului de risc 3iCH

1i - nivelul de risc pentru factorul de risc 3iCH

n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.

ivelul de securitate %"0 pe loc de muncă se identifică pe "cala de încadrare anivelurilor de risc*securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc

şi securitate.

#t2t nivelul de risc lobal, c2t şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de

muncă %#ne!a /0.

>n cazul evaluării unor macrosisteme %sector, secţie, întreprindere0, se calculează

media ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă

analizat din componenţa macrosistemului %locurile de muncă similare se consideră ca un

sinur loc de muncă0, pentru a se obţine nivelul lobal de securitate a muncii pentru

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )@


23/40

atelierul* secţia* sectorul sau întreprinderea investiată B ":

∑

∑

=

⋅

=n

1 p

p

n

1= p

sp p

s

r

Nr

N

unde:

r p este ranul locului de muncă 3pC %eal ca valoare cu nivelul de risc al locului0H

n - numărul de locuri de muncă analizateH

sp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă 3pC.

e. S$a+ilirea -6#ril'r )e *ree(ire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului

de muncă analizat, se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform"calei de încadrare a nivelurilor de risc*securitate a muncii în ordinea:

• 7-( dacă se operează cu nivelurile de riscH

• (-7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.

Ae asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică enerică a măsurilor de prevenire,

respectiv:

• măsuri de prevenire intrinsecăH

• măsuri de protecţie colectivăH

• măsuri de protecţie individuală.

?ăsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse %#ne!a 70.

#plicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. #cesta este un

instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:

• modul de desfăşurare a analizeiH

• persoanele implicateH

• rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de riscH

• interpretarea rezultatelor evaluăriiH

• fişele de măsuri de prevenire.

,.&. C'()iţii )e a*li!are

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima

condiţie este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub

aspectul scopului şi elementelor sale. >n acest mod se limitează numărul şi tipul de inter-

relaţionări potenţiale ce urmează să fie investiate şi implicit factorii de risc de luat în

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )D


24/40

considerare.

5 altă condiţie deosebit de importantă este e!istenţa unei echipe de evaluare,

comple!ă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi,

tehnoloi, specialişti în eronomie, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător

naturii variate a elementelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc. &onducătorul

echipei trebuie să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de

armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi interării

criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii

muncii.

6n avanta$ al metodei elaborate în cadrul I..&.A.P.?. ucureşti îl constituie faptul că

aplicarea ei nu este limitată de condiţia e!istenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi

utilizată în toate etapele leate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al

acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune,desfăşurarea procesului de muncă.

Aeoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un

sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ

laborioasă. #plicarea ei şi estionarea riscurilor la locurile de muncă pe baza rezultatelor

obţinute necesită personal specializat şi tehnică de calcul.

,.,. C'(i)eraţii *rii() #$ili2area $e:(i!ii )e !al!#l a#$'-a$e 8( a*li!area

-e$')ei 0i 5e$i#(ea !'-*#$eri2a$6 a ri!#ril'r #plicarea practică a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncă este

suficient de laborioasă, ca număr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul

urmăririi mai multor locuri de muncă, pentru a $ustifica folosirea tehnicilor moderne de

prelucrare automată a datelor.

6tilizarea calculatorului este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei,

respectiv:

• procedura de lucru etapizatăH

• e!istenţa unui aloritm de calcul al nivelului de riscH

• tipul de leături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de

risc.

ehnica automată de calcul poate fi aplicată at2t la evaluarea propriu-zisă a riscurilor,

c2t şi la estiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.

a. >n timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două

modalităţi:

• constituirea unor bănci de date privind:

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )+


25/40

o durata de viaţă a echipamentelor tehniceH

o timpul de funcţionareH

o numărul de persoane e!puseH

o timpul de e!punereH

o statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şiutilizarea lor pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de

probabilitateH

• calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc lobal pe loc de

muncă, sector de activitate, întreprindere.

b. 9estiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date

complete şi actualizate permanent, cuprinz2nd datele din fişele de risc şi de măsuri pentru

toate locurile de muncă evaluate din unitate.

>n acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimeievaluări situaţia e!actă a riscurilor e!istente, a dimensiunii acestora %nivelurile de risc0, a

măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru

respectivele măsuri.

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )/


26/40

ANE;A 1

8I"# AE IAEIFIE # F#&51I851 AE 1I"&

A. E;ECUTANT1. ACŢIUNI 7REŞITE

1.1. E


27/40

• prin alunecare.

1.3. C'-#(i!6ri a!!i)e($'5e(e&. OMISIUNI

&.1. O-i$erea #('r '*eraţii

&.&. Ne#$ili2area -i=l'a!el'r )e *r'$e!ţie

B. SARCINA DE MUNCĂ1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU

CERINŢELE DE SECURITATE

1.1. O*eraţii> re5#li> *r'!e)ee 5re0i$e

1.&. A+e(ţa #('r '*eraţii

1.,. Me$')e )e -#(!6 (e!'re*#(26$'are ?#!!ei#(e 5re0i$6 a '*eraţiil'r@&. SARCINA SUB9SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA

E;ECUTANTULUI

&.1. S'li!i$are i2i!6

• efort staticH

• poziţii de lucru forţate sau vicioaseH

• efort dinamic.

&.&. S'li!i$are *i:i!6

• ritm de muncă mareH

• decizii dificile în timp scurtH

• operaţii repetitive de ciclu scurt sau e!trem de comple! etc.H

• monotonia muncii.C. MILOACE DE PRODUCŢIE1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1. Mi0!6ri *eri!#l'ae

1.1.1. Mi0!6ri #(!ţi'(ale ale e!:i*a-e($el'r $e:(i!e

• orane de maşini în mişcareH

• cureri de fluideH

• deplasări ale mi$loacelor de transport etc.

1.1.&. A#$')e!la(06ri a# a#$'+l'!6ri !'($rai()i!a$e ale -i0!6ril'r

#(!ţi'(ale ale e!:i*a-e($el'r $e:(i!e a# ale l#i)el'r

1.1.,. De*la6ri #+ ee!$#l 5rai$aţiei

• alunecareH

• rostoolireH

• rulare pe roţiH

• răsturnareH

• cădere liberăH

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )'


28/40

• scurere liberăH

• deversareH

• surpare, prăbuşireH

• scufundare.

1.1.3. De*la6ri #+ ee!$#l *r'*#liei• proiectare de corpuri sau particuleH

• deviere de la traiectoria normalăH

• balansH

• reculH

• şocuri e!cesiveH

• $et, erupţie.

1.&. S#*raeţe a# !'($#r#ri *eri!#l'ae• înţepătoareH

• tăioaseH

• alunecoaseH

• abrasiveH

• adezive.

1.,. Re!i*ie($e #+ *rei#(e

1.3. Vi+raţii e

&.&. Te-*era$#ra !'+'r$6 a '+ie!$el'r a# #*raeţel'r

&.,. Fl6!6ri> la-e,. FACTORI DE RISC ELECTRIC

,.1. C#re($#l ele!$ri!

• atinere directăH

• atinere indirectăH

• tensiune de pas.3. FACTORI DE RISC CIMIC

3.1. S#+$a(ţe $'


29/40

3./. S#+$a(ţe -#$a5e(e4. FACTORI DE RISC BIOLO7IC

4.1. C#l$#ri a# *re*ara$e !# -i!r''r5a(i-e

• bacteriiH

• virusuriH

• richeţiH

• spirocheteH

• ciuperciH

• protozoare.

4.&. Pla($e *eri!#l'ae ?e


30/40

• ultravioleteH

• microundeH

• de frecvenţă înaltăH

• de frecvenţă medieH

• de frecvenţă $oasăH

• laser.

1.11.&. I'(i2a($e

• alfaH

• betaH

• ama.

1.1&. P'$e(ţial ele!$r'$a$i!

1.1,. Cala-i$6ţi (a$#rale %trăsnet, inundaţie, v2nt, rindină, viscol, alunecări,surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.0

1.13. P#l+eri *(e#-'!'(i'5e(e&. FACTORI DE RISC CIMIC

&.1. 7a2e> a*'ri> aer''li $' 5a2e a# a*'ri i(la-a+ili a# e


31/40

ANE;A &

8I " # A E &5 " E& I< E P5 "I I 8E #8E #&


32/40

/. #rsură:- termică- chimică

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!7. #mputaţie - - - - - - - - - ! ! ! ! ! ! ! - - - - - !

'. 8eziuni aleoranelor interne

- - ! - ! ! ! ! - - - - - - - - - - ! - ! !

. Electrocutare - - - ! ! ! - - - - - - - - - - - - - - - !(. #sfi!ie - - - - ! ! - - - - - - - - - - - - - - - -

((.Into!icaţie- acută- cronică

-

-

-

-

-

-

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

!

!

!

!

(). Aermatoză - - - ! - - - - - - - - - - - - - - - - - -(@. Pneumoconioză - - - - ! ! - - - - - - - - - - - - - - - -

(D.

>mbolnăvirirespiratoriicroniceprovocate depulberi oraniceşi substanţeto!ice iritante%emfizempulmonar,bronşită etc.0

- - - - ! ! - - - - - - - - - - - - - - - -

(+. #stm bronşic,rinităvasomotorie

- - - - ! ! - - - - - - - - - - - - - - - -

(/.

oli prine!punere latemperaturi înaltesau scăzute %şoc,colaps caloric,deerături0

- - - ! ! ! - - - - - - - - - - - - - - - !

(7.ipoacuzie,surditate depercepţie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - -

Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Page 33


33/40

( ) @ D + / 7 ' ( (( () (@ (D (+ (/ (7 (' ( ) )( )) )@('. &ecitate - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -

(.umori maline,cancerprofesional

! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

).

#rtroze cronice,periartrite,stiloidite,osteocondilite,bursite,epicondilite,

discopatii

- - - - - - - - ! ! ! ! ! ! ! - - - - - - !

)(. oala de vibraţii - - - - - ! - - - - - - - - - - - - ! - ! -)). romboflebită - - - - - - - - - ! ! ! ! ! ! - - - - - - !

)@.8arinite cronice,noduliic2ntăreţilor

- - - - ! - - - - - - - - - - - - - - - - -

)D.

#stenopatieacomodativă,aravareamiopiei e!istente

- - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -

)+. &ataracta - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -

)/.&on$uctivite şiQeratocon$unctivite

- - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -

)7. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -)'. oala de iradiere ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

).

>mbolnăviridatoratecompresiunilor şidecompresiunilor

- - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - -

@. oli infecţioase şiparazitare ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

@(. evroze decoordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ! -



34/40

( ) @ D + / 7 ' ( (( () (@ (D (+ (/ (7 (' ( ) )( )) )@

@).

"indromcerebroastenic şitulburări determorelare%datorită undelorelectromaneticede înaltăfrecvenţă0

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ! -

@@. #fecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ! -@D. #lte consecinţe

S#ra ?inisterul "ănătăţii şi ?inisterul ?uncii, "olidarităţii "ociale şi Familiei



35/40

ANE;A ,

"# AE &5#1E # 91#MI;


36/40

CLASE DE PROBABILITATE1 & , 3 4

E;TREM DERAR

FOARTERAR RAR

PUŢINFRECVEN

T

FRECVENT

FOARTE

FRECVENT

CLASEDE7RAVITATE

CONSECINŢE PH 1% a(i

4 a(i P

1% a(i

& a(i P

4 a(i

1 a( P

& a(i

1 l#(6 P

1 a(

P 1 l#(6

/ MA;IME)e!e ?/> 1@ ?/> &@ ?/> ,@ ?/> 3@ ?/> 4@ ?/> @

FOARTE7RAVE

i(ali)i$a$e 5r. I

?> 1@ ?> &@ ?> ,@ ?> 3@ ?> 4@ ?> @

4 7RAVE i(ali)i$a$e 5r. II

?4> 1@ ?4> &@ ?4> ,@ ?4> 3@ ?4> 4@ ?4> @

3 MARI i(ali)i$a$e 5r. III

?3> 1@ ?3> &@ ?3> ,@ ?3> 3@ ?3> 4@ ?3> @

, MEDII ITM34J1%2ile

?,> 1@ ?,> &@ ?,> ,@ ?,> 3@ ?,> 4@ ?,> @

& MICI ITM ,J342ile

?&> 1@ ?&> &@ ?&> ,@ ?&> 3@ ?&> 4@ ?&> @

1 NE7LIABILE ?1> 1@ ?1> &@ ?1> ,@ ?1> 3@ ?1> 4@ ?1> @

ANE;A 4



37/40

"# AE >A1#1E # IME861I851 AE 1I"&*"E&61I#E

NIVEL DE RISC CUPLUL 7RAVITATE "

PROBABILITATE

NIVEL DE SECURITATE

1 MINIM %(, (0 %(, )0 %(, @0 %(, D0 %(, +0 %(, /0 %),

(0

/ MA;IM

& FOARTE

MIC

%), )0 %), @0 %), D0 %@, (0 %@, )0 %D, (0 FOARTE MARE

, MIC %), +0 %), /0 %@, @0 %@, D0 %D, )0 %+, (0 %/,

(0 %7, (0

4 MARE

3 MEDIU %@, +0 %@, /0 %D, @0 %D, D0 %+, )0 %+, @0 %/,

)0 %7, )0

3 MEDIU

4 MARE %D, +0 %D, /0 %+, D0 %+, +0 %/, @0 %7, @0 , MIC

FOARTE

MARE

%+, /0 %/, D0 %/, +0 %7, D0 & FOARTE MIC

/ MA;IM %/, /0 %7, +0 %7, /0 1 MINIM



38/40

ANE;A

FI=# AE EM#86#1E # 85&686I AE ?6&;

UNITATEA KKKKKKK...

FIŞA DE EVALUARE A

LOCULUI DE MUNCĂ

NUMĂR PERSOANE E;PUSEKK..SECŢIAKKKKKKKKK.. DURATA E;PUNERIIKKKKKK.LOCUL DE MUNCĂKKKK ECIPA DE EVALUAREKKKKK

COMPONENTA

SISTEMULUI DE

MUNCĂ

FACTORI DE RISC

IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A

FACTORILOR DE RISC

?)e!riere> *ara-e$ri@

CONSE"CINŢA

MA;IMĂ

PREVI"

ZIBILĂ

CLASA

DE

7RAVI"

TATE

CLASA

DE PROBA"

BILITATE

NIVEL

DE

RISC

% 1 & , 3 4

G

ANE;A /



39/40

FI=; AE ?;"61I P15P6"E

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

Nr.

!r$.

LOC DE MUNCĂ9

FACTOR DE RISC

NIVEL

DE

RISC

MĂSURA PROPUSĂ

N'-i(ali2area -6#rii C'-*e$e(ţe9r6*#()eri Ter-e(e

% 1 & , 3 4



40/40

ANE;A

51AIE# IE1#1I&; # ?;"61I851 AE P1EMEI1E

MĂSURI PRIMARE ?-6#ri )e 'r)i(#l 8($i@

RISC OMELIMINAREA RISCURILOR?;"61I8E 1E6IE "; #&

3. introducere_prezentarea metodei

Documents