3. Întreţinerea culturilor ornamentale

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. ....la OMEN nr. ....din .......................

CURRICULUMpentru

CLASA a XI-aÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2

HORTICULTOR

Domeniul de pregătire de bază: AGRICULTURĂ

Domeniul de pregătire profesională generală: AGRICULTURĂ

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013

1

AUTORI:

Ing. Matei Monica prof. grad didactic IColegiul Agricol “GH. IONESCU-SISEŞTI” Valea Călugărească

Ing. Dascălu Marea prof. grad didactic IColegiul Naţional de Agricultură şi Economie Tecuci

Ing. Dragoş Daniela prof. grad didactic IColegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară ,,ŢARA BÂRSEI” Prejmer

Dr. Moisiu Maria dr. medic veterinar, prof. grad didactic IColegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Ing. Popa Elena prof. grad didactic IColegiul Agricol “GH. IONESCU-SISEȘTI”Valea Călugărească

Ing. Salomia Mihaela Mirela prof. grad didactic IColegiul Agricol “V. HARNAJ” Bucureşti

Ing. Chiriţă Eufrosina drd, prof. grad didactic IGrupul Şcolar “SF.HARALAMBIE” Turnu Măgurele

Ing. Tudor Maria prof. grad didactic IColegiul Naţional de Agricultură şi Economie Tecuci

Coordonare C.N.D.I.P.T.:

FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a

Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii

Calificarea: HorticultorDomeniul de pregătire de bază: AGRICULTURADomeniul de pregătire profesională generală: AGRICULTURA

I. Pregătire practicăModulul I. Cultura plantelor legumicole

Total ore: 210din care Laborator tehnologic 70

Instruire practică 140Modulul II. Cultura speciilor pomicole


Instruire practică 105Modulul III. Cultura viţei de vie


Instruire practică 105 Modulul IV. Prevenirea şi combaterea poluării mediului


Instruire practică -

Modulul V. Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto1


Instruire practică 70 Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL٭Modulul VI. Cultura plantelor ornamentale

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/anTOTAL GENERAL: 885 ore/an

Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în laboratoarele şi atelierele

unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a

răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

1 Pregătirea practică va fi realizată doar de persoane autorizate (ca profesor de legislaţie rutieră – pentru laborator, respectiv ca instructor auto – pentru instruirea practică); cele 70 ore/elev de instruire practică pentru conducerea tractorului şi auto vor fi efectuate prin programarea individuală a elevilor.

3

Total ore: 150din care Instruire practică 150

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

PARTICULARITĂŢILE MORFO-BIOLOGICE ŞI CERINŢELE FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL ALE SPECIILOR HORTICOLE

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR LEGUMICOLE TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR FLORICOLE TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A SPECIILOR POMICOLE TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A VITEI DE VIE EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN

HORTICULTURĂ IRIGAREA CULTURILOR HORTICOLE

ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR

Observaţie:

Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de condiţiile în care se asigură desfăşurarea stagiului de pregătire practică, această schemă se poate modifica.Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la caz, de către unităţile şcolare de comun acord cu agenţii economici.

4

Modulul I: CULTURA PLANTELOR LEGUMICOLE

1. Notă introductivă

Modulul „Cultura plantelor legumicole” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Horticultor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:

70 ore – laborator tehnologic 140 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Horticultor” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Cultura plantelor legumicole” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Particularităţile morfo-biologice şi cerinţele faţă de climă şi sol ale speciilor horticole din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia de cultivare a speciilor legumicole din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în horticole din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Irigarea culturilor horticole din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unităţile de competenţă la care se referă modulul


TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR LEGUMICOLE EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN


5

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criterii de evaluare:MODULUL: CULTURA SPECIILOR LEGUMICOLE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2

Rezultatul învăţării 1: Identifică particularităţile de natură morfo - biologică ale speciilor legumicoleParticularităţile morfologice ale speciilor legumicole:

particularităţile morfologice ale plantelor legumicole: - sistemul radicular- sistemul aerian: tulpină, frunză, floare, fructe, seminţe

particularităţile biologice ale speciilor legumicole (anuale, bienale, perene)

Identifică particularităţile de natură morfologică ale speciilor horticole

Specifică elementele componente ale plantei folosind date din teren

Prezintă particularităţile biologice ale plantelor legumicole anuale, bienale şi perene utilizând manuale, reviste şi publicaţii de specialitate selectând şi ordonând logic texte şi imagini asociate

Specificarea principalelor componente ale plantei

Recunoaşterea componentelor structurale ale speciilor legumicole

Folosirea datelor şi argumentarea imaginilor prezentate utilizând limbajul de specialitate specific

Rezultatul învăţării 2: Reglează factorii de vegetaţie în funcţie de cerinţele speciilor horticoleCerinţele faţă de climă şi sol ale speciilor legumicole: lumină, căldură, apă, hrană

Urmăreşte evoluţia factorilor climatici utilizând instrumente de măsurat, efectuînd calcule cu grad mediu de dificultate

Selectează metode grafice adecvate, reprezintă grafic corect rezultatele obţinute din calcule

Interpretează rezultatele grafice

Reglarea factorilor de vegetaţie în funcţie de cerinţele speciilor legumicole

Descrierea evoluţiei factorilor climatici cu ajutorul instrumentelor de măsură

Interpretarea corectă a rezultatelor prezentate grafic

Rezultatul învăţării 3: Pregăteşte terenul şi înfiinţează culturi de specii legumicole prin semănat direct în câmpPregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor legumicole prin semănat în câmp şi spaţii protejate - etapele înfiinţării culturilor legumicole în câmp şi spaţii protejate- specii de plante legumicole, soiuri şi hibrizi existenţi în cultură şi în baza de date- pregătirea terenului şi a seminţelor pentru

Identifică etapele înfiinţării culturilor de legume în câmp

Identifică principalele speciilegumicole şi soiuri de legume din cultură

Execută lucrări de pregătire aterenului şi a seminţelor pentru semănat

Descrie metodele de semănat

Descrierea etapelor înfiinţării culturilor de legume în câmp

Recunoaşterea principalelor specii legumicole şi soiuri din cultură

Efectuarea corectă a lucrărilor depregătire a terenului şi a seminţelor de legume pentru semănat

Executarea semănatului pentru

2 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

6

semănat- metode de semănat - epoci de semănat- agregate şi instalaţii agricole folosite pentru înfiinţarea culturilor de legume în câmp- norme de securitate şi sănătate în muncă la înfiinţarea culturilor legumicole

Identifică principalele agregate şiinstalaţii utilizate pentru înfiinţarea culturilor legumicole

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă

înfiinţarea culturii Recunoaşterea părţilor

componente ale agregatelor şi instalaţiilor utilizate pentru înfiinţarea culturilor

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 4: Pregăteşte terenul şi înfiinţează culturi de specii legumicole prin plantat în câmp şi spaţii protejatePregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor de legume prin plantare în câmp şi spaţii protejate- etapele înfiinţării culturilor legumicole prin plantat- pregătirea terenului şi a materialului de plantat - plantarea materialului legumicol - agregate şi instalaţii agricole folosite pentru înfiinţarea culturilor de legume în câmp prin plantat

- norme de securitate şi sănătate în muncă la înfiinţarea culturilor legumicole prin plantat

Identifică etapele înfiinţării culturilor de legume în câmp şi spaţii protejate

Execută lucrări de pregătire aterenului şi a materialului săditor pentru semănat

Execută plantarea răsadurilor delegume



Descrierea etapelor înfiinţării culturilor de legume în câmp şi spaţii protejate

Efectuarea corectă a lucrărilor depregătire a terenului şi a materialului săditor pentru plantat

Efectuarea corectă a lucrării de plantat a răsadului de legume

Recunoaşterea părţilor componenteale agregatelor şi instalaţiilor utilizate pentru înfiinţarea culturilor de legume


Rezultatul învăţării 5: Îngrijeşte culturile legumicole în câmp şi spaţii protejateÎngrijirea culturilor legumicole în câmp şi spaţii protejate- lucrări de întreţinere aplicate solului - lucrări de întreţinere cu caracter general şi special aplicate plantelor;- lucrări de îngrijire specifice culturilor forţate şi protejate;- agregate şi instalaţii agricole folosite pentru întreţinerea culturilor de legume- NSSM la ntreţinerea culturilor de legume

Descrie lucrările de întreţinereaplicate solului la culturi de legume

Descrie lucrările de întreţinere cucaracter general şi special la plante

Execută lucrări de întreţinere laculturile forţate şi protejate de legume


Aplică NSSM

Efectuarea corectă a lucrărilor deîntreţinere a solului la culturile de legume

Efectuarea lucrărilor de întreţinereale plantelor în culturile legumicole cultivate în câmp sau spaţii protejate

Recunoaşterea părţilor componente ale agregatelor şi instalaţiilor utilizate pentru înfiinţarea culturilor


Rezultatul învăţării 6: Recoltează, pregăteşte şi depozitează produsele legumicole

7

- Recoltarea pregătirea şi depozitarea produselor legumicole- momentul optim de recoltare - lucrări de recoltare a legumelor- lucrări de sortare şi ambalare a legumelorlucrări de dezinfecţie a spaţiilor şi depozitarea produselor legumicole- agregate şi instalaţii agricole folosite pentru recoltarea şi depozitarea culturilor de legume- norme de securitate şi sănătate în muncă la recoltarea culturilor de legume în câmp sau spaţii protejate

Descrie momentul optim de recoltare

Execută recoltarea fructelor Descrie condiţiile optime pentru

păstrarea şi depozitarea fructelor Identifică principalele agregate şi

instalaţii utilizate pentru recoltarea şi depozitarea culturilor legumicole


Caracterizarea momentului optimde recoltare a fructelor

Efectuarea lucrării de recoltare a fructelor

Asigurarea condiţiilor optime pentru păstrarea fructelor

Recunoaşterea părţile componenteale agregatelor şi instalaţiilor utilizate pentru recoltarea şi depozitarea culturilor


8

4. Conţinutul formării Prezentăm în continuare o posibilitate de parcurgere a conţinutului:

Conţinuturi:1. Particularităţile morfo-biologice ale speciilor legumicole1.1. Sistemul radicular şi sistemul aerian al speciilor legumicole 1.2. Particularităţi biologice ale plantelor legumicole: anuale, bienale, perene2. Particularităţile ecologice ale speciilor legumicole: - relaţiile speciilor legumicole cu factorii de mediu (lumina, temperatura, apa, hrana, solul)3. Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor legumicole prin semănat în câmp şi spaţii protejate 3.1. Etapele înfiinţării culturilor legumicole în câmp şi spaţii protejate;3.2. Specii de plante legumicole, soiuri şi hibrizi existenţi în cultură şi în baza de date;3.3. Pregătirea terenului şi a seminţelor pentru semănat;3.4. Metode de semănat; 3.5. Epoci de semănat;3.6. Agregate şi instalaţii agricole folosite pentru înfiinţarea culturilor de legume în câmp3.7. Norme de securitate şi sănătate în muncă la înfiinţarea culturilor legumicole4. Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor de legume prin plantare în câmp şi spaţii protejate4.1. Etapele înfiinţării culturilor legumicole prin plantat4.2. Pregătirea terenului şi a materialului de plantat 4.3. Plantarea materialului legumicol 4.4. Agregate şi instalaţii agricole folosite pentru înfiinţarea culturilor de legume în câmp prin

plantat4.5. Norme de securitate şi sănătate în muncă la înfiinţarea culturilor legumicole prin plantat5. Îngrijirea culturilor legumicole în câmp şi spaţii protejate5.1. Lucrări de întreţinere aplicate solului 5.2. Lucrări de întreţinere cu caracter general şi special aplicate plantelor;5.3. Lucrări de îngrijire specifice culturilor forţate şi protejate;5.4. Agregate şi instalaţii agricole folosite pentru întreţinerea culturilor de legume5.5. Norme de securitate şi sănătate în muncă la întreţinerea culturilor de legume în câmp sau spaţii protejate6. Recoltarea pregătirea şi depozitarea produselor legumicole6.1. Momentul optim de recoltare 6.2. Lucrări de recoltare a legumelor6.3. Lucrări de sortare şi ambalare şi depozitare a legumelor6.4. Agregate şi instalaţii agricole folosite pentru recoltarea şi depozitarea culturilor de legume6.5. Norme de securitate şi sănătate în muncă la recoltarea culturilor de legume 5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului- Echipament individual de protecţia muncii pentru lucrările deînfiinţare şi întreţinere a

culturilor de legume- Materiale utilizate: truse pentru controlul calităţii mediului; termometre de aer şi sol, material

de plantat neinfestat, feromoni, brâie-capcană, îngrăşăminte naturale şi chimice, duşmani naturali ai dăunătorilor, foarfeci, apă, gunoi proaspăt de bovine, mraniţă, sfoară, rafie pentru legat, picheţi, sârme, material săditor legumicol, agregate şi instalaţii pentru legumicultură, răsaduri de legume, găleţi,

- Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale.

9

6. Sugestii metodologice: Conţinuturile programei modulului ,,Cultura plantelor legumicole” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „ Cultura plantelor legumicole ” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare

(auditiv, vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual alelevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectelecunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Cultura plantelor legumicole, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a factorilor climatici în funcţie de cerinţele plantei.- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză a evoluţiei factorilor climatici în vederea reglării acestora în funcţie de zona de cultură.- activităţi practice: Examinarea senzorială a soiurilor de legume;

10

Plantarea răsadurilor de legume Înfiinţarea culturii prin semănat direct în câmp Determinarea momentului optim de recoltare prin metode organoleptice; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de întreţinere

aplicate în pomicultură

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului

şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un

program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de

performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul

procesului de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,

itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea

corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

11

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Colecţii de fotografii, pliante, reviste de specialitate3. Ghid metodologic 4. Popescu Victor, Petrescu Mira – Legumicultura, manual pentru liceele agricole, EDT,

Bucureşti, 19935. Prospecte de prezentare6. Stănescu D. - Horticultura, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19997. Tiţă I., Stan M. - Cultura plantelor horticole, Editura Gimnasium, 2002

Modulul II: CULTURA SPECIILOR POMICOLE

12


Modulul „Cultura speciilor pomicole” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Horticultor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care: 70 ore – laborator tehnologic 105 ore – instruire practică


Modulul „Cultura speciilor pomicole” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Particularităţile morfo-biologice şi cerinţele faţă de climă şi sol ale speciilor horticole din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în horticultură din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Irigarea culturilor horticole din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


PARTICULARITĂŢI MORFO-BIOLOGICE ŞI CERINŢELE FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL ALE SPECIILOR HORTICOLE

TEHNIOLOGIA DE CULTURĂ A SPECIILOR POMICOLE EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN


13

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criterii de evaluare:

MODULUL: CULTURA SPECIILOR POMICOLECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3

Rezultatul învăţării 1: Identifică particularităţile de natură morfologică ale speciilor horticoleParticularităţile morfologice ale speciilor horticole:- (pomi fructiferi) sistemul radicular, tulpina, frunza, floarea, fructul, seminţele după imagini asociate ca: desene, schiţe, fotografii, diapozitive, filme, aplicaţii pe calculator

Specifică elementele componenteale plantei folosind date din teren

Foloseşte date şi argumentează clar imaginile prezentate utilizând limbajul de specialitate specific


Recunoaşterea componentelor structurale ale unui pom fructifer

Rezultatul învăţării 2: Identifică particularităţile de natură biologică ale speciilor horticoleParticularităţile biologice ale speciilor horticole: - perioadele de vârstă şi ciclul biologic anual al speciilor pomicole selectând şi ordonând logic texte şi imagini asociate din surse variate de documentare.

Specifică perioadele de vârstăale pomilor fructiferi

Specifică perioadele de vegetaţieale pomilor fructiferi

Prezentarea perioadelor de vârstă şi a perioadelor de vegetaţie la viţa de vie utilizând date şi imagini

Rezultatul învăţării 3: Reglează factorii de vegetaţie în funcţie de cerinţele speciilor horticoleCerinţele faţă de climă şi sol ale speciilor pomicole: (lumină, căldură, apă, hrană) în funcţie de cerinţele pomilor fructiferi

Urmăreşte evoluţia factorilor climatici utilizând instrumente de măsurat, efectuînd calcule cu grad mediu de dificultate

Selectează metode grafice adecvate, reprezintă grafic corect rezultatele obţinute din calcule

Reglarea factorilor de vegetaţie în funcţie de cerinţele pomilor fructiferi


Rezultatul învăţării 4: Pregăteşte terenul şi înfiinţează plantaţii pomicole


14

Pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiilor pomicole:- sisteme de cultură- operaţii de pregătire a terenului în vederea înfiinţării livezilor: fertilizarea, desfundatul, nivelarea, pichetarea, săpatul gropilor - operaţii de pregătire a materialului săditor - epoca de plantare – toamna după căderea frunzelor şi primăvara devreme - agregate şi instalaţii agricole pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiei pomicoleNorme de securitate şi sănătate în muncă privind înfiinţarea plantaţiilor pomicole

Identifică principalele sisteme decultură la pomii fructiferi

Execută lucrări de pregătire aterenului pentru plantare

Execută lucrări de pregătire amaterialului săditor pentru plantare

Identifică agregate şi instalaţii pentrupregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiei


Descrierea sistemelor de culturăa pomilor fructiferi

Efectuarea lucrărilor depregătire a terenului şi a materialului săditor pentru plantare

Recunoaşterea părţilor componente ale agregatelor şi instalaţiilor pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiei


Rezultatul învăţării 5: Îngrijeşte plantaţiile pomicoleÎngrijirea plantaţiilor pomicole:- operaţii de întreţinere a solului în plantaţiilepomicole; - operaţii de întreţinere aplicate ramurilor deschelet , tăieri de rodire în plantaţiile tinere, tăieri de regenerare a ramurilor;- metode de combatere a bolilor şi

dăunătorilor;- irigarea speciilor pomicole: metode de irigare- agregate şi instalaţii pentru întreţinerea

culturiiNorme de securitate şi sănătate în muncă privind îngrijirea plantaţiilor pomicole

Execută lucrări de întreţinere asolului în plantaţii

Execută lucrări de întreţinere aplantelor

Identificarea metodelor,echipamentelor şi instalaţiilor de irigare

Identifică agregatele şi instalaţiilepentru întreţinerea culturilor pomicole


Efectuarea lucrărilor de întreţinere a solului în livezi

Efectuarea lucrărilor de întreţinere a plantelor în livezi

Recunoaşterea echipamentelor şi instalaţiilor de irigare la specii pomicole

Recunoaşterea părţilor componenteale agregatelor şi instalaţiilor pentru întreţinerea culturilor pomicole


Rezultatul învăţării 6: Recoltează, păstrează şi valorifică fructeleRecoltarea, păstrarea şi valorificarea fructelor:- stabilirea momentului optim de recoltare; - operaţii de recoltare a fructelor: – recoltarea manuală, sortarea fructelor, ambalarea, păstrarea

Descrie momentul optim de recoltare Execută recoltarea fructelor Descrie condiţiile optime pentru

păstrarea fructelor Identifică agregate şi instalaţii pentru

Caracterizarea momentului optimde recoltare a fructelor

Efectuarea lucrării de recoltare a fructelor

Asigurarea condiţiilor optime

15

şi valorificarea fructelor - agregate şi instalaţii pentru recoltarea, păstrarea şi valorificarea fructelor

Norme de securitate şi sănătate în muncă privind recoltarea fructelor

recoltarea, păstrarea şi valorificarea fructelor


pentru păstrarea fructelor Recunoaşterea părţilor componente

ale agregatelor şi instalaţiilor pentru recoltarea, păstrarea şi valorificarea fructelor


16

4. Conţinutul formăriiPrezentăm în continuare o posibilitate de parcurgere a conţinutului:

Conţinuturi:1. Particularităţile morfo-biologice ale pomilor fructiferi1.1. Sistemul radicular şi sistemul aerian al pomilor fructiferi 1.2. Perioadele de vârstă ale pomilor fructiferi: perioada de tinereţe , de maturitate şi de declin1.3. Ciclul biologic anual al pomilor fructiferi: perioada de repaus şi perioada de vegetaţie.2. Particularităţile ecologice ale pomilor fructiferi: - relaţiile pomilor fructiferi cu factorii de mediu (lumina, temperatura, apa, hrana, solul)3. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole 3.1. Operaţii de înfiinţare a plantaţiilor pomicole 3.2. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea livezilor

3.3. Pregătirea materialului săditor 3.4. Plantarea pomilor şi epoci de plantare

3.5. Lucrări de îngrijire aplicate în primul an după plantare3.6. Agregate şi instalaţii pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiei pomicole3.7. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice înfiinţării plantaţiilor 4. Îngrijirea plantaţiilor pomicole4.1. Operaţii de îngrijire a plantaţiilor pomicole4.2. Lucrări de formare a coroanelor 4.3. Lucrări de întreţinere a coroanelor 4.4. Fertilizarea şi întreţinerea solului în plantaţiile pomicole4.5 Lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor4.6. Irigarea speciilor pomicole4.7. Agregate şi instalaţii pentru întreţinerea plantaţiilor pomicole4.8. Norme de securitate şi sănătate în muncă la întreţinerea plantaţiilor5. Recoltarea şi păstrarea fructelor5.1. Etapele recoltării şi păstrării fructelor5.2. Recoltarea manuală 5.3. Sortarea fructelor5.4. Ambalarea fructelor5.5. Păstrarea fructelor5.6. Agregate şi instalaţii pentru recoltarea, păstrarea şi vcalorificarea fructelor5.7 Norme de securitate şi sănătate în muncă la recoltarea fructelor

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

- Echipament individual de protecţia muncii pentru lucrările deînfiinţare şi întreţinere a plantaţiei de pomi fructiferiMateriale utilizate: truse pentru controlul calităţii mediului; termometre de aer şi sol, material de plantat neinfestat, feromoni, brâie-capcană, îngrăşăminte naturale şi chimice, duşmani naturali ai dăunătorilor, foarfeci, apă, gunoi proaspăt de bovine, mraniţă, rafie pentru legat, picheţi, sârme, material săditor pomicol, Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale.

17

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Cultura speciilor pomicole” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Cultura speciilor pomicole” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.



(auditiv, vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al

elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;






Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Cultura speciilor pomicole” în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a factorilor climatici în funcţie de cerinţele plantei.- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză a evoluţiei factorilor climatici în vederea reglării acestora în funcţie de zona de cultură.- activităţi practice: Examinarea senzorială a soiurilor de fructe; Determinarea momentului optim de recoltare prin metode organoleptice; Tăierei de formare a coroanelor Recunoaşterea agregatelor şi instalaţiilor folosite în pomicultură

18

Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de întreţinere aplicate în pomicultură



Evaluarea poate fi: a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării:

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.

Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după unprogram stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile deperformanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul

procesului de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,


Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea

corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.





19

8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Colecţii de fotografii, pliante, reviste de specialitate3. Cepoiu N., şi colab. – Înfiinţarea unei plantaţii pomicole, Editura Ceres, Bucureşti, 19954. Ghid metodologic 5. Popescu M., şi colab. – Pomicultura, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19926. Prospecte de prezentare7. Stănescu D., - Horticultura, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19998. Tiţă I., Stan M. - Cultura plantelor horticole, Editura Gimnasium, 2002

20

Modulul III: CULTURA VIŢEI DE VIE


Modulul „Cultura viţei de vie” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Horticultor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Cultura viţei de vie” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Particularităţile morfo-biologice şi cerinţele faţă de climă şi sol ale speciilor horticole din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia de cultivare a viţei de vie din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în horticultură din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Irigarea culturilor horticole din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unităţile de competenţe la care se referă modulul

PARTICULARITĂŢILE MORFO- BIOLOGICE ŞI CERINŢELE FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL ALE SPECIILOR HORTICOLE

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A VIŢEI DE VIE EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN


21

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criterii de evaluare:

MODULUL: CULTURA VIŢEI DE VIECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4

Rezultatul învăţării 1: Identifică particularităţile de natură morfologică ale speciilor horticoleParticularităţile morfologice ale speciilor horticole:- (viţa de vie) - sistemul radicular, tulpina, frunza, floarea, fructul, seminţele după imagini asociate ca: desene, schiţe, fotografii, diapozitive, filme, aplicaţii pe calculator;

Specifică elementele componente ale plantei folosind date din teren

Recunoaşte componentele structurale ale unui butuc

Foloseşte date şi argumentează clar imaginile prezentate utilizând limbajul de specialitate specific particularităţilor morfologice ale viţei de vie


Recunoaşterea componentelor structurale ale unui butuc

Utilizarea datelor şi a imaginilor pentru a argumenta particularităţile morfologice ale plantei

Rezultatul învăţării 2: Identifică particularităţile de natură biologică ale speciilor horticoleParticularităţile biologice ale speciilor horticole:- perioadele de vârstă şi ciclul anual al viţei de vie

Prezintă perioadele de vârstă şi ciclul biologic al viţei de vie selectând şi ordonând logic texte şi imagini asociate din surse variate de documentare.

Prezentarea perioadelor de vârstă şi a perioadelor de vegetaţie la viţa de vie utilizând date şi imagini

Rezultatul învăţării 3: Reglează factorii de vegetaţie în funcţie de cerinţele speciilor horticoleCerinţele faţă de climă şi sol ale viţei de vie:-factorii de vegetaţie (lumină, căldură, apă, hrană) în funcţie de cerinţele viţei de vie;

Reglează factorii de vegetaţie (lumină, căldură, apă, hrană) în funcţie de cerinţele viţei de vie

Urmăreşte evoluţia factorilor climatici utilizând instrumente de măsurat, efectuând calcule cu grad mediu de dificultate

Selectează metode grafice adecvate, reprezintă grafic corect rezultatele obţinute din calcule şi interpretează rezultatele grafice

Reglarea factorilor de vegetaţie în funcţie de cerinţele viţei de vie


Interpretarea corectă a rezultatelor prezentate grafic

Rezultatul învăţării 4: Pregăteşte terenul şi înfiinţează plantaţii de vii roditoarePregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiilor Identifică tipurile de soiuri de viţă de Descrierea soiurilor de struguri 4 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

22

de vii roditoare: - soiuri de viţă de vie pentru masă şi vin folosind baza de date din programe pe calculator;- operaţii de pregătirea terenului;- pregătirea viţelor;- operaţii de întreţinere a viţei de vie din anul I,

II, III de plantare;- agregate agricole pentru pregătirea terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii viticole

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor tinere de viţă de vie

vie Pregăteşte terenul pentru înfiinţarea plantaţiei viticole Pregăteşte viţele pentru plantare Execută întreţinerea viţelor după plantare Identifică agregatele agricole pentru pregătirea terenului


pentru masă şi vin Recunoaşterea soiurilor de struguri

pentru masă şi vin din zonă Executarea corectă a lucrărilor de

pregătire a terenului şi a viţelor pentru plantare

Executarea corectă a lucrărilor deîntreţinere aplicate după plantare

Recunoaşterea părţilor componente ale agregatelor pentru pregătirea terenului

Respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 5: Execută lucrări de îngrijire a plantaţiilor de vii pe rodÎngrijirea plantaţilor de vii pe rod

- sisteme de tăiere - tipuri de tăiere - forme de conducere; - tăieri de formare şi rodire;

- lucrări aplicate în plantaţiile viticole;- irigarea viţei de vie: metode de irigare, epoca de aplicare, echipamente şi instalaţii de irigare- agregate agricole folosite pentru întreţinerea viilor pe rod

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a plantaţiilor viticole.

Identifică principalele sisteme şi tipuri de tăiere a viţei de vie

Descrie formele de conducere a viţei de vie

Execută lucrări de întreţinere aplantelor în viile pe rod

Identifică echipamentele şiinstalaţiile de irigare folosite pentri irigarea viţei de vie

Identifică agregatele folositepentru întreţinerea culturii de viţă de vie


Descrierea principalelor sistemede tăiere a viţei de vie

Descrierea principalelor tipuri detăiere a viţei de vie

Caracterizarea formelor deconducere a viţei de vie

Efectuarea corectă a lucrărilor de întreţinere

Recunoaşterea echipamentelor şi instalaţiilor pentru irigarea viţei de vie

Recunoaşterea părţilor componente ale agregatelor pentru întreţinerea culturii

Respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncăRezultatele învăţării 6: Execută recoltarea, condiţionarea şi păstrarea strugurilorRecoltarea, condiţionarea şi păstrarea strugurilor - etapele recoltării strugurilor;- operaţii de păstrarea strugurilor;

Descrie momentul optim derecoltare a strugurilor

Execută recoltarea strugurilor Descrie condiţiile optime pentru

Identificarea momentului optimde recoltare a strugurilor

Efectuarea lucrării de recoltare a strugurilor

23

- maşini utilizate pentru recoltarea strugurilor- agregate şi instalaţii agricole pentru recoltarea, depozitarea şi păstrarea strugurilor Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice recoltării şi păstrării strugurilor

păstrarea strugurilor Identifică agregatele şi

instalaţiile agricole pentru recoltarea, depozitarea şi păstrarea strugurilor


Asigurarea condiţiilor optime pentrupăstrarea strugurilor

Recunoaşterea agregatelor şiinstalaţiilor agricole pentru recoltarea, depozitarea şi păstrarea strugurilor


24

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Particularităţile morfo-biologice ale viţei de vie: 1.1 Sistemul radicular şi sistemul aerian al viţei de vie 1.2. Ciclul ontogenetic al viţei de vie: perioada de tinereţe , de maturitate şi de declin1.3. Ciclul anual al viţei de vie: perioada de repaus şi perioada de vegetaţie.2. Particularităţile ecologice ale viţei de vie: - relaţiile viţei de vie cu factorii de mediu (lumina, temperatura, apa, hrana, solul)3. Înfiinţarea plantaţiei de viţă de vie3.1. Soiuri de struguri pentru masă3.2. Soiuri de struguri pentru vin3.3. Plantarea viţei de vie3.4. Lucrările de întreţinere aplicate după plantare3.5. Agregate agricole pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiei viticole3.6. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice înfiinţării plantaţiilor de vii4. Întreţinerea plantaţiilor de vii4.1. Lucrări de întreţinere aplicate solului şi plantelor în plantaţiile tinere şi în plantaţiile pe rod de viţă de vie4.2. Irigarea viţei de vie: metode de irigare, epoci de irigare, echipamente şi instalaţii4.3. Agregate şi instalaţii pentru întreţinerea culturii 4.4. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice executării lucrărilor de întreţinere în plantaţiile de vii5. Recoltarea, transportul şi depozitarea producţiei5.1. Evaluarea producţiei de struguri5.2. Momentul optim de recoltare5.3. Transportul şi depozitarea producţiei5.4. Pregătirea spaţiilor de depozitare5.5. Agregate şi instalaţii pentru recoltarea, transportul şi depozitarea producţiei5.6. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice recoltării, depozitării şi păstrării strugurilor


- Echipament individual de protecţia muncii pentru lucrările deînfiinţare şi întreţinere a plantaţiei de viţă de vie

- Materiale utilizate: truse pentru controlul calităţii mediului; termometre de aer şi sol, material de plantat neinfestat, feromoni, brâie-capcană, îngrăşăminte naturale şi chimice, duşmani naturali ai dăunătorilor, foarfeci, apă, gunoi proaspăt de bovine, mraniţă, rafie pentru legat, picheţi, sârme

- Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale.

6. Sugestii metodologice Conţinuturile programei modulului ,,Cultura viţei de vie” trebuie să fie abordate într-o

manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Cultura viţei de vie” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere

25

din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,

practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului

(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;


însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschidereaspre autoinstruire, spre învăţare continuă.




Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Cultura viţei de vie”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a factorilor climatici în funcţie de cerinţele plantei.- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză a evoluţiei factorilor climatici în vederea reglării acestora în funcţie de zona de cultură.- activităţi practice: Examinarea senzorială a soiurilor de struguri; Determinarea momentului optim de recoltare prin metode organoleptice; Controlul viabilităţii mugurilor Plantarea viţei de vie Recunoaşterea agregatelor şi instalaţiilor folosite în cultura viţei de vie Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de întreţinere aplicate

în viticultură



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de

evaluare – probe orale, scrise, practice Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp

26

Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de

completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.





8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Colecţii de fotografii, pliante, reviste de specialitate3. Dejeu Liviu – Viticultură, vol. I, AMD - U.S.A.M.V. Bucureşti, 19934. Georgescu M., şi colab. - Horticultură şi viticultură, Manual pentru clasa a XII-a, Editura

Ceres, Bucureşti, 19895. Ghid metodologic 6. Prospecte de prezentare7. Stănescu Doina – Horticultură, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. , Bucureşti, 19998. Tiţă Iulia, Stan Mariana – Cultura plantelor horticole, Editura Gimnasium, 2002

Modulul IV: PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI27


Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Horticultor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 35 ore conform planului de învăţământ, din care:

35 ore – laborator tehnologic


Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Prevenirea şi combaterea poluării mediului din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI

28

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluareMODULUL: PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI


Rezultatul învăţării 1: Utilizează metodele de analiză a poluării mediului Simţurile: - vederea, mirosul, gustul, auzul Agenţi poluanţi: - fumul, smogul, petele de

ulei, amoniac, bioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, pesticidele

Indicatorii biologici: - diferite populaţii devieţuitoare, de specii de plante, sorturi de licheni, animale mici (canarii), specii de bacteriiferuginoase, sulfobacterii colorate diferit, alge, larvele unor specii animale.

Metode de analiză de laborator: - chimice,fizice şi fizico-chimice

Echipamente pentru analiza gradului depoluare: sticlărie, mojar, analizator multiplu pentru determinarea gradului de poluare a apei.

Norme de protecţie a muncii specificemetodelor de analiză a poluării mediului.

Examinează senzorial gradul depoluare a mediului; Foloseşte indicatorii biologici pentru

caracterizarea gradului de poluare; Determină gradul de poluare a

mediului prin metode fizice, chimice şi fizico-chimice;

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului.

Identificarea cu ajutorul organelor de simţ a gradului de poluare a mediului;

Utilizarea indicatorilor biologicipentru caracterizarea gradului de poluare;

Efectuarea analizelor de laborator pentru determinarea gradului de poluare a mediului;

Respectarea normele de securitateşi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului;

Rezultatul învăţării 2: Aplică măsuri de combatere a poluării mediului Utilaje: - decantor primar radial; grătare şi

site; bazin de aerare cu nămol activ; decantor secundar radial; cicloanele; filtrele fibraose şi cu strat granular; rotociclonul

Materiale: - reactivi chimici; populaţii demicroorganisme vegetale şi animale, îngrăşăminte organice, materiale de construcţii; drenuri; pietre;

Echipament individual de protecţie amuncii

Norme de protecţie a muncii specificepentru lucrările executate

Realizează epurarea apelor uzate prindiferite metode Utilizează metodele de purificare a

atmosferei Aplică măsurile de diminuare a vibraţiilor şi a zgomotelor Execută lucrări de desecare şi drenaj a terenurilor Administrează raţional îngrăşămintele

şi pesticidele în agricultură şi silviculturăAplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrările executate

Prezentarea metodelor de epurarea apelor uzate Folosirea metodelor de purificare aatmosferei Respectarea măsurilor de diminuare a vibraţiilor si zgomotelor Efectuarea lucrarilor de desecare

şi drenaj a terenurilor Folosirea raţională îngrăşămintelor

şi pesticidelor în agricultură şi silviculturăRespectarea NSSM specifice

5 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.29


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Factori care influenţează echilibrul ecologic:1.1 Apa: poluanţii apei; surse de poluare a apelor; efectele majore ale poluarii apelor asupra echilibrului ecologic.1.2 Aerul: poluanţii aerului; surse de poluare a aerului; efecte majore ale poluării aerului asupra echilibrului ecologic.1.3 Solul: poluanţii solului; surse de poluare, efecte majore ale poluării solului asupra echilibrului ecologic.1.4 Modalităţi de dispersie a factorilor poluanţi între componentele mediului.

2. Metode de analiză a polării: 2.1 Analiza senzorială: vederea, mirosul, gustul, auzul2.2 Analize de laborator: chimice, fizice şi fizico-chimice2.3 Indicatorii biologici: diferite populaţii de vieţuitoare, de specii de plante, sorturi de licheni,animale mici (canarii), specii de bacterii feruginoase, sulfobacterii colorate diferit, alge, larvele unor specii animale.

3. Măsuri pentru protecţia şi combaterea poluării:3.1 Procese şi metode de epurarea a apelor.3.2 Metode de purificare a emisiilor gazoase.3.3 Măsuri de combaterea vibraţiilor şi zgomotelor.3.4 Lucrări de desecare, drenare, fixarea şi stabilizarea terenurilor.3.5 Modul de folosire a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură.


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Echipamente pentru analiza gradului de poluare : sticlărie, mojar, analizator multiplu pentru determinarea gradului de poluare a apei

Utilaje: decantor primar radial; grătare şi site; bazin de aerare cu nămol activ; decantor secundar radial; cicloanele; filtrele fibroase şi cu strat granular; rotociclonul

Materiale: reactivi chimici; populaţii de microorganisme vegetale şi animale, îngrăşăminte organice, materiale de construcţii; drenuri; pietre

Echipament individual de protecţie a muncii 6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ

30

sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor,

pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi

derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Prevenirea şi

combaterea poluarii mediului”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare, a factorilor în funcţie de gradul de poluare, a utilajelor folosite pentru epurarea apei şi emisiilor gazoase, a materialelor utilizate pentru analiza poluării mediului, a metodelor de analiză a poluării mediului.- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză a poluării mediului, a măsurilor de combatere a poluării mediului.- exerciţii de identificare a gradului de poluare a mediului, a indicatorilor biologici, a utilajelor folosite pentru epurarea apei şi emisiilor gazoase, a materialelor utilizate pentru analiza poluării mediului.- activităţi practice: Examinarea senzorială a gradului de poluare a mediului; Folosirea indicatorilor biologici pentru caracterizarea gradului de poluare; Determinarea gradului de poluare a mediului prin metode fizice, chimice şi fizico-chimice; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluăriimediului; Realizarea epurării apelor uzate prin diferite metode; Utilizarea metodele de purificare a atmosferei; Aplicarea măsurilor de diminuare a vibraţiilor şi a zgomotelor; Executarea lucrărilor de desecare şi drenaj a terenurilor; Administrarea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrarile executate.

31



Evaluarea poate fi:a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării: Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de

evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile

de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală: Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/

învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de

completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a






8. Bibliografie

1. Ciarnău Rodica şi colab. - Ecologie şi protecţia mediului (clasa a X a), Editura Economică – Preuniversitaria, Bucureşti, 2004

2. Dima Mihai - Epurarea apelor uzate urbane, Editura Tehnopress, Iaşi 20053. Ionescu Gheorghe şi colab. - Epurarea apelor uzate, Editura Matrixrom, Bucureşti 20064. Mohan Gheorghe - Ecologie şi protecţia mediului, Editura Scaiul, Bucureşti, 19935. Penescu Aurelian şi colab. - Ecologie şi protecţia mediului, Editura Sylvi, Bucureşti, 20016. Teodorescu Irina şi colab. - Ecologie şi protecţia mediului, Editura Constelaţii, Bucureşti,

2001

32

Modulul V : CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Horticultor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO

33

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluareMODULUL: CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO


Rezultatul învăţării 1: Respectă legislaţia rutierăLegislaţie rutieră• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)• Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi intercondiţionări)• Reglementarea circulaţiei• Principalele cauze generatoare de accidente• Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acestora; omologarea vehiculelor; •Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor;• Obligaţiile deţinătorilor de vehicule; licenţe de transport.• Permisul de conducere.• Tipuri de asigurări.• Categorii de informaţii• Timpul de reacţie şi efectele întârzierii în reacţii• Particularităţile drumului public- Căi de comunicaţie- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare)- Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie – elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială)

Corelează cauzele generatoare de accidente cu caracteristicile traficului rutier, cu aspectele funcţionale şi relaţionale si cu stare tehnică a vehiculelor

Diferenţiază noţiunile de înmatriculare, inregistrare şi radiere Recunoaşte obligaţiilor deţinătorilor de vehicule Precizează tipurile de asigurări

Identifică elementele geometrice şi constructive ale drumurilor publice

Descrierea caracteristicilor definitorii ale traficului rutier

Caracterizarea noţiunilor de înmatriculere, înregistrare şi radiere

Indicarea obligaţiilor deţinătorilor de vehicule

Caracterizarea tipurilor de asigurări

Identificarea elementelor geometrice şi constructive ale drumurilor publice şi a mijloacelor de dirijare a circulaţiei

6 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.34

- Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice- Calitatea părţii carosabile• Semnalizare rutieră- semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră- semnalele poliţistului; - semnalele luminoase- indicatoarele; - marcajele- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată- alte semnale.• Reguli de circulaţie- Punerea în mişcare a vehiculului; - Poziţii în timpul deplasării; - Regimul de viteze- Reguli de prioritate de trecere; - Manevre-Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi pasaje rutiere, pante, rampe, staţii de mijloace de transport în comun, treceri la nivel cu calea ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate);• Contravenţii• Infracţiuni

Clasifică drumurile publice

Recunoaşte semnalizarea rutieră

Identifică reguli de circulaţie

Clasificarea drumurilor publice

Respectarea semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie

Rezultatul învăţării 2: Efectuează conducerea preventivă• Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea• Situaţiile periculoase-aderenţa; demarajul, patinarea, circulaţia în curbe, obstacole, acvaplanare - vizibilitate; circulaţia pe timp de noapte, pe timp de ploaie, ceaţă, ninsoare abundentă- oboseala; - obişnuinţa

Precizează elementele conducerii Preventive

Identifică situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei

Definirea elementelor conducerii preventive

Identificarea situaţiilor periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei

35

• Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto ; timp de reacţie, factorii de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.• Factorii de risc: circulaţia pe timp de vară, iarnă, primavară, toamnă, în mediul urban, rural, pe poduri, sub poduri, în tunele rutiere• Comportamentul conducătorului auto începător.

Identifică elementele de referinţă în adaptarea modului de deplasare

Identifică factorii de risc Analizează comportamentul

conducătorului auto începător

Descrierea elementelor de referinţă în adaptarea modului de deplasare

Identificarea situaţiilor periculoase din punct de vedere al conducerii preventive

Caracterizarea comportamentului auto începător

Rezultatul învăţării 3: Aplică tehnicile de acordare a primului ajutor• Componentele trusei de prim ajutor- prezentare; - mod de utilizare• Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi• Transportarea accidentaţilor. Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.

Indică componentele trusei de ajutor

Stabileşte urgenţele la locul accidentului

Acordă primul ajutor la locul accidentului

Acordă primul ajutor în timpul transportării accidentaţilor

Utilizarea trusei de ajutor

Stabilirea urgenţelor la locul accidentului

Acordarea primului ajutor la locul accidentului

Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor

Rezultatul învăţării 4: Execută controlul şi întreţinerea tractorului şi automobilului• Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare;- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie;

Execută întreţinerea tehnică zilnică ▪ Executarea întreţinerii tehnice zilnice

36

- verificarea sistemului de rulare.• Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor• Norme de igienă şi securitatea muncii

Execută întreţinerea tehnică periodică

Respectă normele de igienă şi securitatea muncii

▪ Executarea întreţinerii tehnice periodice

▪ Respectarea normelor de igienă şi securitatea muncii

Rezultatul învăţării 5: Execută conducerea tractorului şi a automobilului• Prezentarea principalelor componente şi sisteme• Prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.)• Tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare şi punere în funcţiune• Controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului; pete, scurgeri, niveluri de ulei şi carburant, anvelope, semnale luminoase.• Poziţii de deplasare:- reguli de circulaţie- semnalizare rutieră (verticală, luminoasă, orizontală)- indicii utile; comportamentul participanţilor la trafic, politeţea rutieră- comenzi- viteza; banda de circulaţie- distanţa de siguranţăIntersecţia:- mod de identificare- reguli de prioritate; mod de evitare a coliziunilor- mod de adaptare a vitezei- mod de schimbare în siguranţă a direcţiei de mers• Condiţii normale:

▪ Indică componentele şi sistemele

▪ Prezintă comenzile şi tabloul de bord

▪ Execută controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului

▪ Indicarea principalelor componente, a principalelor comenzi şi a tabloului de bord la tractor şi autovehicul

▪ Efectuarea controalelor vizuale înainte de punerea în funcţiune a motorului

▪ Conducerea autovehiculului şi tractorului în condiţii normale de circulaţie în localităţi şi în afara localităţilor

37

- mod de evaluare a distanţelor- pe baza diverselor indicii şi pe baza distanţelor de opire- mod de evaluare a vitezei(vehiculului propriu şi altui vehicul)- depăşire; viraje- comportamentul participanţilor la trafic- itinerarii; hărţi rutiere, informaţii meteorologice, mod de interpretare a semnalizării direcţieiSituaţii:- mod de încadrare în circulaţia rapidă- mod de evaluare a distanţelor şi vitezei- mod de controlare şi avertizare- mod de a-şi menţine poziţia- riscuri specifice localităţilor mici- trecerea la nivel cu calea ferată- mod de conducere într-o coloană de vehicule• Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale- Încadrarea în circulaţia rapidă- Evaluarea distanţelor şi vitezelor- Controlarea şi avertizarea; Menţinerea poziţiei- Trecerea la nivel cu calea ferată- Conducerea într-o coloană de vehicule

▪ Conduce autovehiculul si tractorul pe drumurile publice în condiţii normale de circulaţie şi în situaţii ce prezintă dificultăţi speciale

▪ Identificarea situaţiilor ce prezintă dificultăţi speciale

38


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Legislaţie rutieră1.1 Particularităţi ale traficului rutier: intensitate, densitate, fluenţă, structură; aspectefuncţionale si relaţionale; reglementarea circulaţiei, cauze generatoare de accidente.1.2 Condiţii: starea tehnică, controlul vehiculelor; documente doveditoare ( certificatul deînmatriculare, cartea tehnică, licenţe de transport, permis de conducere, atestatul profesional).1.3 Variante de asigurări auto: CASCO, asigurare obligatorie, drepturi si răspunderi.1.4 Informare: categorii de informaţii, timpul de reacţie.1.5 Particularităţi ale drumului public: - drum public, elemente geometrice si constructive,clasificare si încadrare, calitatea părţii carosabile.1.6 Mijloace de dirijare: semnale speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră, semnalele poliţistului, semnalele luminoase, indicatoare si marcaje, semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată, alte semnale.1.7 Reguli: punerea în mişcare a vehiculului, poziţiile în timpul deplasării, regimul de viteze, reguli de prioritate de trecere, manevre, circulaţia prin puncte caracteristice, obligaţiile si interzicerile conducătorilor auto, reguli pentru alţi participanţi la trafic.Consecinţe: infracţiuni si contravenţii la regimul circulaţiei.2. Conducere preventivă2.1 Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea2.2 Situaţiile periculoase-aderenţa, demarajul, patinarea, circulaţia în curbe, obstacole,acvaplanarea- vizibilitate; circulaţia pe timp de noapte, pe timp de ploaie, ceaţă, ninsoare abundentă- oboseala- obişnuinţa2.3 Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto ; timp de reacţie, factorii de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.2.4 Factorii de risc, circulaţia pe timp de vară, iarnă, primavară, toamnă,în mediul urban, rural, pe poduri, sub poduri, în tunele rutiere2.5 Comportamentul conducătorului auto începător.3. Noţiuni de prim ajutor3.1 Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare3.2 Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)3.3 Acordarea primului ajutor la locul accidentului:

39

- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi- acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.4. Noţiuni elementare de cunoaştere şi întreţinere a tractorului şi automobilului4.1 Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare;- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie;- verificarea sistemului de rulare.4.2 Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor4.3 Norme de igienă şi securitatea muncii5. Conducerea tractorului şi automobilului5.1 Prezentarea principalelor componente şi sisteme- prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.)- tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare şi punere în funcţiune-controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului; pete, scurgeri, niveluri de ulei şi carburant,anvelope, semnale luminoase.5.2 Poziţii de deplasare:- reguli de circulaţie- semnalizare rutieră(verticală, luminoasă, orizontală)- indicii utile; comportamentul participanţilor la trafic, politţea rutieră- comenzi- viteza- banda de circulaţie- distanţa de siguranţă5.3 Circulaţia în intersecţie:- mod de identificare- reguli de prioritate- mod de evitare a coliziunilor- mod de adaptare a vitezei- mod de schimbare în siguranţă a direcţiei de mers5.4 Circulaţia în condiţii normale :- mod de evaluare a distanţelor- pe baza diverselor indicii şi pe baza distanţelor de opire- mod de evaluare a vitezei(vehiculului propriu şi altui vehicul)- depăşire- viraje- comportamentul participanţilor la trafic- itinerarii; hărţi rutiere, informaţii meteorologice, mod de interpretare a semnalizării direcţiei5.5 Situaţii:- mod de încadrare în circulaţia rapidă- mod de evaluare a distanţelor şi vitezei- mod de controlare şi avertizare

40

- mod de a-şi menţine poziţia- riscuri specifice localităţilor mici- trecerea la nivel cu calea ferată- mod de conducere într-o coloană de vehicule5.6 Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale- încadrarea în circulaţia rapidă- evaluarea distanţelor şi vitezelor- controlarea şi avertizarea- menţinerea poziţiei- trecerea la nivel cu calea ferată- conducerea într-o coloană de vehicule

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- la submodulele Legislaţie Rutieră, Conducere preventivă, Noţiuni de prim ajutorIndicatoare de avertizare Indicatoare de reglementareIndicatoare de prioritate Indicatoare de interzicere sau restricție Indicatoare de obligare Indicatoare de orientare și informare Panouri adiţionalePanouri cu marcajePanouri cu semnalele agentului de circulaţieVehicule diferite în miniatură Triunghiuri reflectorizante Machetă reţea stradală Trusă sanitară Aparate audiovizuale:- Retroproiector - Aparatură video cu monitor - Video-casete/CD cu filme având tematică specifică pregătirii teoreticeîn disciplina legislaţie rutieră- Cameră video - Calculator cu video proiector şi ecran de proiecţie sau reţea decalculatoare, pe care să ruleze cel puţin un soft didactic, al cărui conţinutva fi stabilit de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., specific pregătiriiteoretice în disciplina legislaţie rutieră şi conducere preventivă - la submodulul Noţiuni elementare de cunoaştere şi întreţinere a tractorului şi automobiluluiPlanşe cu ansambluri, subansambluri şi scheme reprezentând:

41

- Mecanismul motor - Mecanismul de distribuţie - Instalaţia de alimentare a motorului cu aprindere prin scânteie (MAS) şi a motorului cu aprindere prin comprimare (MAC)- Instalaţia de aprindere - Instalaţia de răcire - Instalaţia de ungere Transmisia autovehiculului - Ambreiajul - Cutia de viteze - Transmisia longitudinală - Puntea din spate -Puntea din faţăSistemul de direcţieSistemul de frânare Sistemul de rulare Suspensia autovehiculului Echipamentul electricVideocasete/CD cu filme având tematică specifică pregătirii teoreticeîn disciplina cunoaşterea autovehicululuiSoft didactic, al cărui conţinutva fi stabilit de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., specific pregătirii teoretice în disciplina cunoaşterea autovehiculului

- la submodulul Conducerea tractorului şi automobiluluiAutoturism şi tractor care să corespundă din punct de vedere al autorizării

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,

vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului

42

(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;





Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

- exerciţii aplicative şi practice de identificare a particularităţilor traficului rutier, a mijloacelor de dirijare, a regulilor de circulaţie, a consecinţelor nerespectării legislaţiei rutiere

- exerciţii aplicative de comparare a modului de a circula în condiţii normale de trafic şi în condiţii periculoase

- exerciţii de identificare a stării victimelor unui accident rutier, a stării tehnice a tractorului şi automobilului



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda

de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la

condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.


predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie;

43

Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,








8. Bibliografie

1. Legea circulaţiei - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

2. Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

44

Modulul VI: CULTURA PLANTELOR ORNAMENTALE


Modulul „Cultura plantelor ornamentale” face parte din stagiul de pregătire practică –CDL necesar dobândirii calificării profesionale ,,Horticultor”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 de ore conform planului de învăţământ, din care:

150 ore – instruire practică


Modulul „Cultura plantelor ornamentale” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Particularităţile morfo-biologice şi cerinţele faţă de climă şi sol ale speciilor horticole din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia de cultivare a speciilor floricole din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Exploatarea agregatelor şi instalaţiilor folosite în horticultură din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Irigarea culturilor horticole din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.



TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR FLORICOLE EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN


45

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criterii de evaluare

MODULUL: CULTURA PLANTELOR ORNAMENTALECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare7

Rezultatul învăţării 1: Identifică particularităţile de natură morfo-biologică şi ecologică ale speciilor horticole ornamentaleParticularităţile morfo - biologice alespeciilor ornamentale:

Particularităţile morfologice ale plantelor floricole:

-sistemul radicular-sistemul aerian: tulpină, frunză, floare, fructe, seminţe

Particularităţile biologice ale plantelorornamentale (anuale, bienale şi perene) Cerinţele faţă de climă şi sol ale speciilor

ornamentale:

Specifică elementele componenteale plantei folosind date din teren

Prezintă sistemul radicular, tulpinafrunza, floarea, fructul, seminţele după imagini asociate ca: desene, schiţe, fotografii, diapozitive, filme, aplicaţii pe calculator

Prezintă particularităţile biologice ale plantelor floricole anuale, bienale şi perene utilizând manuale, reviste şi publicaţii de specialitate selectând şi ordonând logic texte şi imagini associate

Reglează factorii de vegetaţie (lumină, căldură, apă, hrană) în funcţie de cerinţele speciilor horticole


Recunoaşterea componentelor structurale ale speciilor floricole

Folosirea datelor şi argumentarea imaginilor prezentate utilizând limbajul de specialitate specific

Specificarea particularităţilor biologice ale plantelor ornamentale în funcţie de ciclul biologic

Prezentarea metodelor de reglare a factorilor de mediu în funcţie de zonă

Urmărirea evoluţiei factorilor climatici utilizând instrumente de măsurat, efectuînd calcule cu grad mediu de dificultate

Rezultatul învăţării 2: Pregăteşte terenul şi înfiinţează culturi ornamentale prin semănat şi plantat Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor prin semănat şi plantat material săditor floricol

- etapele înfiinţării culturilor floricole prin semănat şi plantat

- pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor floricole în câmp şi spaţii protejate

- semănatul speciilor ornamentale- plantarea materialului săditor floricol- agregate şi instalaţii folosite pentru

înfiinţarea culturilor de specii ornamentale

Identifică etapele înfiinţării culturilor de plante ornamentale

Execută lucrări de pregătire aterenului şi a seminţelor pentru semănat

Descrie metodele de semănat şiplantat la speciile ornamentale


Aplică normele de securitate şi

Descrierea etapelor înfiinţării culturilor de legume în câmp

Efectuarea corectă a lucrărilor depregătire a terenului şi a materialului săditor de specii ornamentale pentru semănat

Executarea semănatului si plantatului pentru înfiinţarea culturii

Recunoaşterea părţilor componente


46

- norme de securitate şi sănătate în muncă la înfiinţarea culturilor ornamentale

sănătate în muncă ale agregatelor şi instalaţiilor utilizate pentru înfiinţarea culturilor de specii ornamentale


Rezultatul învăţării 3: Execută lucrări agrotehnice de întreţinere a culturilor ornamentaleÎntreţinerea culturilor ornamentale- întreţinerea solului în câmp şi sere - lucrări de îngrijire aplicate speciilor ornamentaledin câmp - lucrări de îngrijire a speciilor ornamentale dinsere şi apartamente- agregate şi instalaţii agricole folosite pentru înfiinţarea culturilor de plante ornamentale - norme de securitate şi sănătate în muncă la întreţinerea culturilor ornamentale

Descrie principalele operaţii deîntreţinere a plantelor ornamentale cultivate în câmp sau spaţii protejate

Identifică principalele agregate şiinstalaţii utilizate pentru întreţinerea speciilor ornamentale


Efectuarea corectă a lucrărilor deîntreţinere a plantelor ornamentale

Recunoaşterea părţilor componenteale agregatelor şi instalaţiilor utilizate pentru întreţinerea culturilor ornamentale


Rezultatul învăţării 4: Recoltează şi valorifică produsele ornamentaleRecoltarea şi valorificarea produselor floricole- etapele recoltării produselor floricole- recoltarea, sortarea şi valorificarea speciilor floricole decorative prin flori tăiate - valorificarea speciilor floricole cultivate la ghivece- norme de securitate şi sănătate în muncă la recoltarea florilor

Execută recoltarea florilor Descrie condiţiile optime pentru

păstrarea şi depozitarea fructelor Aplică normele de securitate şi

sănătate în muncă

Efectuarea corectă a lucrării derecoltare a florilor

Asigurarea condiţiilor optime pentru păstrarea florilor


47


Prezentăm în continuare o posibilitate de parcurgere a conţinutului: Conţinuturi:1. Particularităţile morfo-biologice ale plantelor ornamentale1.1. Sistemul radicular şi sistemul aerian al speciilor ornamentale 1.2. Particularităţi biologice ale plantelor ornamentale: anuale, bienale, perene1.3. Particularităţile ecologice ale speciilor ornamentale: - relaţiile speciilor ornamentale cu factorii de mediu (lumina, temperatura, apa, hrana, solul)2. Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor prin semănat şi plantat material săditor floricol 2.1. Etapele înfiinţării culturilor ornamentale prin semănat şi plantat2.2. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor ornamentale în câmp şi spaţii protejate 2.3. Semănatul speciilor ornamentale2.4. Plantarea materialului săditor floricol 2.5. Norme de securitate şi sănătate în muncă la înfiinţarea culturilor3. Întreţinerea culturilor ornamentale3.1. Operaţii de întreţinere a culturilor ornamentale3.2. Întreţinerea solului în câmp şi sere 3.3. Lucrări de îngrijire aplicate speciilor ornamentale din câmp 3.4. Lucrări de îngrijire a speciilor ornamentale din sere şi apartamente3.5. Norme de securitate şi sănătate în muncă la întreţinerea culturilor4. Recoltarea şi valorificarea produselor ornamentale4.1. Etapele recoltării produselor floricole4.2. Recoltarea, sortarea şi valorificarea speciilor floricole decorative prin flori tăiate 4.3. Valorificarea speciilor floricole cultivate la ghivece4.4. Norme de securitate şi sănătate în muncă la recoltarea florilor


Echipament individual de protecţia muncii pentru lucrările de înfiinţare şi întreţinere a culturilor de plante ornamentale

Materiale utilizate: truse pentru controlul calităţii mediului; termometre de aer şi sol, material de plantat neinfestat, feromoni, brâie-capcană, îngrăşăminte naturale şi chimice, duşmani naturali ai dăunătorilor, foarfeci, apă, gunoi proaspăt de bovine, mraniţă, sfoară, rafie pentru legat, picheţi, sârme, material săditor, agregate şi instalaţii pentru lucrările de întreţinere, semănat şi plantat, răsaduri de flori, găleţi, ghivece, fertilizatori lichizi, sfoară pentru legat, jardiniere

Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale

6. Sugestii metodologice: Conţinuturile programei modulului ,,Cultura plantelor ornamentale” trebuie să fie abordate

într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Cultura plantelor ornamentale” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în

48

ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.



(auditiv, vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual alelevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;




Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; discuţii


Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Cultura plantelor ornamentale”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a factorilor climatici în funcţie de cerinţele plantei.- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză a evoluţiei factorilor climatici în vederea reglării acestora în funcţie de zona de cultură.- activităţi practice: Examinarea senzorială a soiurilor de flori; Plantarea răsadurilor de flori Înfiinţarea culturii prin semănat direct în câmp Determinarea momentului optim de recoltare prin metode organoleptice; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de întreţinere aplicate

în cultura speciilor ornamentale



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de

evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la

49

condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.


predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere

duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.







8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Cărţi de specialitate3. Colecţii de fotografii, pliante, reviste de specialitate4. Ghid metodologic 5. Prospecte de prezentare6. Şelaru E., Petrescu M. – Floricultura – manual pentru liceele cu profil agricol, Editura

Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1993

50

3. Întreţinerea culturilor ornamentale

Documents