PROPRIETĂŢILE TERREI:

SUB 1:

Precizaţi caracteristicile care definesc unicitatea Terrei în Sistemul Solar.REZOLVARE:

Unicitatea Terrei se defineşte prin următoarele caracteristici: cantitatea de energie radiativă (solară), respectiv, cantitatea constantă de lumină şi căldură în funcţie de ciclul orbital al Terrei, condiţii în care temperatura aerului variază în limitele valorilor ce fac posibilă viaţa ; existenţa apei; diversitatea biotică (plante şi animale); existenţa solurilor; existenţa fiinţei umane şi a activităţilor specifice .SUB 2:

Terra este o planetă privilegiată în sistemul solar. Explicaţi această afirmaţie.REZOLVARE:

Pământul are cea mai favorabilă poziţie faţă de Soare, întrucât radiaţiile solare ajung pe Terra într-o cantitate moderată, întreţinând un mediu prielnic vieţii, menţinerea apei în stare lichidă, zona vieţii (ecosfera) este posibilă numai pe Terra, unde temperaturile variază între +80⁰C şi -70⁰C . Pământul se află pe linia mediană a distanţelor de 92 de milioane de kilometri şi 275 de milioane de kilometri, respectiv ecosfera temperată, planetele învecinate Venus şi Marte aflându-se în afara ecosferei. Poziţia ecosferei în sistemul solar este condiţionată de dimensiunile Soarelui, de la care Pământul primeşte o cantitate constantă de lumină şi căldură. Soarele este o stea stabilă, Pământul are proprietăţi fizice diferite de cele ale celorlalte planete, orbită relativ constantă, care asigură ritmicitatea sezonieră a căldurii şi luminii solare, înclinarea axei asigură durata aproape egală şi nu prea lungă a sezoanelor. Prin urmare, Terra este o excepţie în sistemul planetar.SUB 3:

a. Explicaţi faptul că Pământul este un elipsoid de rotaţie, un geoid şi un terroid (telluroid). b. Precizaţi consecinţele geografice ale formei Pământului.REZOLVARE:

a. Pământul este un elipsoid de rotaţie, adică o sferă turtită la poli şi bombată la Ecuator, ca urmare a mişcării de rotaţie a acestuia; Forma de geoid a Pământului corespunde suprafeţei de nivel „0” a oceanului liniştit, neafectată de maree şi valuri mari; prin urmare, suprafaţa geoidului se află deasupra suprafeţei elipsoidului în regiunile continentale şi invers în regiunile bazinelor oceanice; Forma de terroid (telluroid) derivă din forma de geoid, marcat prin

deosebiri regionale, fapt pentru care Pământul are forma de pară alungită spre Polul Nord şi umflată în emisfera sudică, dar scobită la Polul Sud.b. Consecinţele geografice ale formei Pământului. Forma sferică a Pământului impune: distribuţia inegală şi zonală a radiaţiei solare, cu efecte importante în dinamica proceselor naturale; Forma de geoid impune modificarea mărimii arcului de meridian de 1⁰ la diferite latitudini; la nivelul suprafeţei elipsoidului: se calculează valorile fizice ale Pământului: suprafaţă, volum, raze; creşte valoarea gravitaţiei de la Ecuator spre poli.SUB 4:

Explicaţi diferenţa dintre lungimea Ecuatorului şi lungimea unui cerc de meridian.REZOLVARE:

Diferenţa dintre lungimea Ecuatorului şi lungimea unui cerc de meridian: 67 Km; Explicaţia: semiaxa mare (raza ecuatorială) are lungimea de 6378 km; semiaxa mică (raza polară) are lungimea de 6357 km; prin urmare: lungimea Ecuatorului: 40076 km; lungimea cercului de meridian: 40 009 km.SUB 5:

a.Calculaţi temperatura din baza unui foraj adânc de 7000 m, ştiind că temperatura medie din stratul superficial al scoarţei terestre este de 10⁰C. b.Determinaţi temperatura din baza unui foraj adânc de 6996 m, ştiind că temperatura medie din stratul superficial al scoarţei terestre este de 10°C.REZOLVARE:

a. În foraje, temperatura creşte, în medie, cu 1⁰C la fiecare 33 m adâncime; prin urmare: 7000 m : 33 m = 212,12⁰C ; temperatura din baza forajului: 212,12 + 10 = 222,12⁰C. b. Temperatura din baza forajului adânc de 6996 m se determină în raport cu mărimea treptei geotermice, care arată că temperatura creşte cu 1°C la 33 m adâncime. 6996 : 33 = 212°C. La această valoare se adaugă 10°C şi rezultă că temperatura din baza forajului este 222°C.SUB 6:

Precizaţi şi argumentaţi consecinţele geografice în cazul dispunerii perpendiculare a axei terestre pe planul orbitei.REZOLVARE:

Unghiul dintre axa terestră cu verticala ar fi de 0°, iar cu planul orbitei de 90°; Pământul ar fi luminat şi încălzit, la fel, tot anul (echinocţiu permanent), adică

razele solare ar cădea perpendicular pe Ecuator şi ar fi tangente la poli, unghiul de incidenţă al razelor solare ar fi treptat mai mic, ambele emisfere ar fi luminate în mod egal, ziua - lumină şi noaptea ar fi egale tot anul pe toată suprafaţa Pământului . Fenomenele, procesele naturale şi antropice ar avea o altă distribuţie spaţială, precum: vânturile, precipitaţiile atmosferice, procesele geomofologice, curenţii oceanici şi mareele, gheţarii, debitele râurilor); S-ar modifica poziţia polilor şi a coordonatelor geografice ale obiectelor de pe suprafaţa terestră, precum şi repartiţia zonelor termice şi a tipurilor de climă, a zonelor de vegetaţie şi faună, a solurilor, a populaţiei şi activităţilor sale.SUB 7:

Precizaţi rolul câmpului magnetic. REZOLVARE:

Câmpul magnetic : protejează Pământul de radiaţiile solare ; captează vântul solar pe care îl dirijează spre polii magnetici, unde se produc aurorele polare; face posibilă folosirea busolei ca instrument în orientarea geografică şi identificarea resurselor minerale bogate în fier.SUB 8:

Explicaţi faptul că existenţa geosistemului este condiţionată de atracţia gravitaţională a Pământului.REZOLVARE:

- atracţia gravitaţională a Pământului condiţionează existenţa geosistemului prin manifestările tuturor fenomenelor fizice şi biologice ce au loc la suprafaţa terestră;- forma de terroid (telluroid) este datorată gravitaţiei;- gravitaţia este forţa ce determină distribuţia verticală a masei terestre şi structura geosferică a Terrei;- gravitaţia reglează toate procesele dinamice la suprafaţa planetei (adică, menţine Terra lângă Soare, în limitele ecosferei);- gravitaţia păstrează aderenţa atmosferei şi hidrosferei de scoarţa terestră; - gravitaţia determină concentrarea aerului în troposferă şi mişcarea aerului;- gravitaţia reglează procesele de sedimentare în mări şi oceane , scurgerea apei în albiile râurilor, realizarea ciclului apei în natură , modelarea reliefului ;

- munţii nu depăşesc 8848 m datorită gravitaţiei terestre, în absenţa atracţiei gravitaţionale munţii s-ar fi înălţat şi mai mult;- atracţia gravitaţională influenţează fenomenele biologice prin fenomenul de geotropism, prin creşterea rădăcinilor şi tulpinilor, prin dimensionarea înălţimii vieţuitoarelor, în mod diferenţiat la organismele din apă şi de pe uscat.

SUB 9:

Definiţi gravitaţia terestră şi precizaţi rolul acesteia pentru Terra.REZOLVARE:

- Gravitaţia terestră reprezintă forţa de atracţie exercitată de Pământ asupra unui corp situat la suprafaţa sa ori în sfera sa de atracţie ;- Rolul gravitaţiei terestre:• forma Pământului este determinată de gravitaţia terestră;• gravitaţia terestră impune echilibru pe Terra:• determină distribuţia verticală a masei terestre: elementele cele mai dense sunt repartizate spre interiorul şi centrul Pământului, iar cele mai uşoare la suprafaţă rezultând o structură zonar-concentrică;• reglează procesele dinamice la suprafaţa Terrei: alunecări de teren, eroziune, curgerea râurilor, mişcarea maselor de aer, căderea precipitaţiilor;• menţine Terra în apropiere de Soare, în limitele ecosferei;• determină forma şi mărimea animalelor, creşterea şi dezvoltarea plantelor;• menţine atmosfera în jurul Terrei, concentrează aerul mai mult în troposferă;• menţine hidrosfera pe Terra.SUB 10:

Menţionaţi cinci consecinţe ale gravitaţiei terestre. Demonstraţi, cu argumente adecvate, consecinţele prezentate.REZOLVARE:

- structura şi distribuţia pe verticală a masei terestre; argument: concentrarea elementelor grele în interior şi a celor uşoare la suprafaţă.

- reglarea proceselor dinamice la suprafaţa Terrei; argument: aderenţa atmosferei şi hidrosferei de scoarţa terestră, circuitul apei în natură, scurgerea apei în albiile râurilor, procesul de sedimentare în mări şi oceane.- producerea unor procese gravitaţionale; argument: alunecările de teren, prăbuşirile.- fenomenul de geotropism; argument: creşterea rădăcinilor plantelor în sensul de atracţie a Pământului.- atragerea corpurilor aflate în mişcare în aer; argument: utilizarea firului cu plumb sau căderea pe Pământ a corpurilor aruncate în aer.SUB 11:

a. Valoarea gravitaţiei scade de la poli spre Ecuator. b. Orice obiect cântărit la poli apare mai greu.

Explicaţi aceste afirmaţii.REZOLVARE:

a. Valoarea gravitaţiei scade de la poli la Ecuator, întrucât forţa de atracţie gravitaţională se aplică în centrul Pământului, iar raza ecuatorială este mai mare decât cea polară şi, prin urmare, forţa de atracţie a Pământului este mai mare la poli.

b. Un obiect cântărit la pol apare mai greu întrucât forţa centrifugă este nulă şi mai uşor la Ecuator, pentru că forţa centrifugă este maximă şi aceasta diminuează forţa de atracţie.

SUB 12:

Cu privire la gravitaţia terestră prezentaţi: două efecte asupra atmosferei terestre.REZOLVARE:

Aderenţa atmosferei (menţinerea atmosferei în apropierea Terrei), concentrarea aerului în troposferă, căderea precipitaţiilor.SUB 13:

Explicaţi prezenţa zonelor de discontinuitate în structura internă a Pământului. REZOLVARE:

Zonele de discontinuitate au fost stabilite în raport cu particularităţile fizico-chimice specifice structurii interne a Pământului: densitatea medie, temperatura şi presiunea calculate pe baza vitezelor de propagare a undelor seismice la diferite adâncimi. La anumite adâncimi au fost evidenţiate variaţii bruşte ale vitezelor de propagare a undelor seismice, marcându-se, astfel,

suprafeţele (zonele) de discontinuitate. Acestea sunt: discontinuitatea Gutenberg-Wiechert (între nucleu şi manta) şi discontinuitatea Mohorovicic (între manta şi scoarţă).