FACULTATEA DE MEDICIN I FARMACIE ORADEA

SPECIALIZAREA MAAL

Traumatismele de la nivelul umarului sunt ntlnite n activitatea sportiv i intereseaz n principal articulaiile adevarate, ligamentele i tendoanele acestor articulaii, oasele ale caror extremiti participa la realizarea acestor articulaii i nu in ultimul rand plexul nervos brahial i prile moi.

Umrul, respectiv centura scapular, este o articulaie complex, alcatuit din mai multe componente.Umrul este cea mai mobil articulaie a corpului, avnd poate cea mai imperfect coaptare a suprefeelor articulare.Acest neajuns morfologic este suplinit printr-un sistem de structuri capsulotendinoase de mare eficienta morfofunctionala, care n marea majoritate a cazurilor stau la baza disfunctionalitii umrului.Afectiunile traumatice ale umrului se pot clasifica astfel:

1. Macrotraumatismele:

contuzii

plagi traumatisme muscular (plagi,contuzii,elongatii,rupturi)

traumatisme articulare (entorse,luxatii)

fracturi.2. Microtraumatismele - sunt leziuni de suprasolicitare produse de ageni traumatici de intensitate mic sau medie, dar repetai frecvent depesc potenialul de regenerare a structurilor, rezultnd microleziuni anatomice; prin nsumare se ajunge n final la apariia unor leziuni de tip traumatic, la care agentul propriu-zis este greu de identificat.Factorii favorizani ai traumatismelor i al reducerii performantei sportive sunt:

1. Factori extrinseci (fara legatura cu sportivul):

erori de antrenament - condiionare i pregtire

climat, lichide, hidratare

kineziologia sportivului

factori de risc ai anumitor sporturi

echipamentul

terenul de antrenament sau competitive

2. Factori intrinseci (legai de caracterele anatomice i biomecanice ale sportivului):

malaliniamentul / variaii anatomice

muschi cu for redus (asimetrii de for)

flexibilitate redus dezechilibre muscular

deprinderi neuro-musculare reduse

disfuncii ale lanului kinetic.

Un rol important n recuperarea patologiei traumatice l are prevenia acesteia.

Obiectivele urmrite n recuperarea umrului post- traumatic sunt: prevenirea instalrii redorii, respectiv diminuarea acesteia n condiiile n care deja s-a instalat

meninerea i creterea stabilitii articulare

meninerea i creterea forei musculare Principiile de care trebuie sa se tina cont in aplicarea tratamentului recuperator sunt reprezentate de principiul indoloritatii si de cel al progresivitatii.

Scopul recuperarii fizical-kinetice in afectiunile post-traumatice de la nivelul umarului la sportivi este vindecarea pana la restitutio ad integrum (restabilirea integral) a structurilor afectate de traumatism att anatomic ct i funcional, cu reintroducerea subiectului n activitatea sportiv.

Prevenirea instalarii redorii articulare se realizeaz n principal prin combaterea durerii i a procesului inflamator, asigurandu-se condiiile refacerii cat mai rapide a structurilor afectate de traumatism, astfel ncat perioada de imobilizare sa fie minim.

Aceste obiective se realizeaza prin mijloace fizical-kinetice :

repaus sportiv

crioterapie;

masaj cu caracter relaxant;

electroterapie antialgica si antiinflamatoare, cureni diadinamici, unde

ultrascurte, diapuls, galvanizare simpl sau ionogalvanizare; repaus articular la nivelul zonei afectate cu mobilizarea articulaiilor neafectate ale membrului brahial respectiv;

presopunctura: dispersie 2 minute pe urmatoarele puncte- anterior punctului de jonctiune al metatarsianului 4-5 de aceeasi parte; extremitatea inferioara a V-ului deltoidian; marginea perineului de aceeai parte la 4 cm deasupra maleolei externe;

electropunctura la nivelul meridianelor.

Clasic, recuperarea umarului post-traumatic se desfasoara in 5 faze:

1). Perioada imediat urmatoare traumatismului, caracterizat prin imobilizarea centurii scapulare i lipsa solicotrii la nivelul umrului.

mobilizarea pumnului, degetelor i a coloanei cervicale, prin exerciii libere active controlul staticii gtului, umerilor, toracelui exerciii izometrice ale musculaturii centurii scapulare

gimnastic respiratorie

masaj cervical i al trapezului.

2). Perioada imediat urmatoare suspendarii imobilizarii, caracteristica fiind inceperea mobilizarii, fara a irita insa leziunea.

masajul, de o importanta deosebit, cu scop antalgic - decontracturant, pentru masele musculare superficiale, terapeutic propriu-zis, pentru masele musculare profunde.

rearmonizarea mecanic a umrului:a) instabilitatea superioara

controlul posturii

traciunea axial exerciii de tip Codman

mobilizarea activ a braului

b)instabilitatea inferioara

exerciii passive, pasiv-active i active, de intretinere a amplitudinii micrilor articulare i de recstigare a sincronismului muscular prin :

- mobilitatea libera a articulaiilor indemne a membrului superior- mobilizri ale ntregului umr

- micri passive i pasiv-active

- hidrokinetoterapie

- exerciii active, postural i de for- exerciii statice-izometrice 3). Perioada n care leziunea ncepe s fie treptat solicitat, semnul major al continurii sau renunrii unei anumite solicitri fiind determinat de durere; nu are nimic caracteristic, este o faza de pregatire pentru exerciiile complexe din faza urmatoare. 4). Perioada corespunzatoare recuperarii propriu-zise a umrului: caldur, masaj, electroterapie antalgic manevre de ntindere capsuloligamentara: pt remobilizarea capului humeral in glena,executate n doi timpi: traciunea axial decoaptarea glenohumeral alunecarea posterioar a capului humeral

traciunea n afara a capului humeral

coborrea capului humeral

abducie cu coborrea capului humeral

-exerciii de facilitare propioceptiv, prin metoda Kabat

-exerciii autopasive la scripete

-exerciii active

-exerciii cu rezisten -exerciii de coordonare. 5). Perioada caracteristic redobndirii performanelor motorii, absolut necesar n recuperarea sportivului.

Direcile urmrite de kinetoterapie pe parcursul acestor 5 faze vizeaz refacerea mobilitii, a forei musculare, a stabilitii, a micrilor controlate, a abilitii.

Refacerea mobilitii pornete de la premisa potrivit creia limitarea mobilitii umrului este urmarea afectrii aparatului capsulo-tendo-musculo-ligamentar, caracterizat prin mari posibiliti de reeducare funcional.

Mijloacele kinetice utilizate in refacerea mobilitii la nivelul umrului sunt multiple: adoptarea de posturi, mobilizari pasive, mobilizari autopasive, mobilizari active, streching. Adoptarea de posturi se adreseaza doar partilor moi ale caror tesut conjunctiv poate fi influentat, in vederea cresterii mobilitatii la nivelul umarului. Se vor adopta posturi corective pe direciile de miscare a caror amplitudine este deficitara, deci in flexie, in extensie, in ABD sau in rotatie.

Exercitiul 1: decubit dorsal, cu genunchii flectati usor, bratul in flexie maxima (pe langa ureche), cu un sac de nisip pe 1/3 distala a bratului.

Exercitiul 2: decubit ventral, bratul in extensie maxima prin dispunerea unei perne (sul) intre brat si suprafata de sprijin.

Exercitiul 3: lateral de spalier, mana fixeaza o sipca, sezand pe taburet, astfel incat sa se asigure ABD maxima.

Exercitiul 4: decubit dorsal, brat abdus la 900, cot flectat la 900, se lasa antebratul sa cada in afara (rotatie externa) sau in interior (rotatie interna). Mobilizarile pasive vizeaza articulatia sterno-costo-claviculara, articulatia acromio-claviculara, articulatia scapulo-toracica si articulatia gleno-humerala.

Exercitiul 1: sezand, bratele pe langa corp; kinetoterapeutul face priza pe extremitatea interna a claviculei, imprimand presiuni antero-posterioare.

Exercitiul 2: decubit dorsal cu antebratul pe abdomen, cotul flectat; priza pe extremitatea lateral a claviculei, contrapriza pe acromion; mobilizari in sus si in jos ale claviculei.

Exercitiul 3: rotatie externa a scapulei-decubit controlateral; contrapriza pe epolet, priza pe varful si marginea spinala a scapulei; se mobilizeaza scapula spre lateral (extern).

Exercitiul 4: decubit controlateral, brat usor abdus, cot flectat; contrapriza fixeaza epoletul, priza in 1/3 distala a bratului, imprimand miscari de alunecare ale capului in glena.

Exercitiul 5: decubit dorsal, priza deasupra cotului, contrapriza in axila; tractiunea axiala a bratului in jos.

Foarte utile sunt mobilizarile pasive executate n toate planurile de micare (analitic), precum i combinarea lor, dar i mobilizrile combinate cum sunt: flexie-ADD-rotaie extern, extensie-ADD-rotaie intern, extensie-ABD-rotaie intern. Mobilizrile autopasive se pot realiza prin intermediul sistemului scripete reciproc, cu mana sanatoas, utilizand diverse aparate (spalier).

Exercitiul 1: pendulari Codmann.

Exercitiul 2: sistem scripete reciproc in plan frontal, ADD membrului sanatos realizeaza ABD membrului bolnav si invers.

Exercitiul 3: stand cu fata la spalier; se apuca bara de la nivelul umerilor; se realizeaza genuflexiuni. Mobilizrile active libere: n scopul cresterii amplitudinii articulare se realizeaza cu arcuiri finale, pe toate directiile de miscare, lucrandu-se analitic.

Streching: dintre tehnicile de streching utilizate pentru cresterea amplitudinii articulare sunt streching-ul pasiv, streching-ul cu partener, streching-ul dinamic.

Exercitiul 1: stand, bratul abdus maxim (langa ureche), cotul flectat, palma pe scapula opusa; se accentueaza pozitia astfel obtinuta prin tragerea cu mana opusa de cot.

Exercitiul 2: decubit ventral, se duce bratul in extensie, un partener fixand umarul si imprimand o miscare in sus 1/3 distale a bratului, accentuand extensia.

Exercitiul 3: bratele abduse la 900, coatele flectate, ADD orizontala cu tensiuni finale.

Refacerea fortei musculare consta in tonifierea musculaturii scapulare si a musculaturii gleno-humerale. Tonifierea musculaturii scapulare vizeaz muchii ce particip la realizarea micrilor de:

-basculare anterioara si posterioara a umarului: micul pectoral si fasciculul inferior al trapezului;

-basculare scapulara interna: romboizii, angularul, micul pectoral, marele dorsal;

-bascularea scapulara externa: trapez, marele dintat;

-ADD scapulei: trapez, romboizi, angular;

-ABD scapulei: micul pectoral, marele dintat.

Exercitiul 1: decubit controlateral, cu bratul pe langa corp si cotul flectat; kinetoterapeutul fixeaza umarul pacientului antero-posterior cu ambele maini, executand o presiune spre posterqor impotriva proiectiei ant}rqoare a umarului pacientului.

Exercitiul 2: aceeasi pozitie, dar se imprima o miscare spre anterior.

Exercitiul 3: decubit controlateral, bratul pe langa corp, rezistenta impinge de la cot bratul in sus, iar cu cealalata mana apuca scapula de marginea interna, tragand-o in rotatie externa; pacientul se opune, coborand umarul si rotind medial scapula.

Exercitiul 4: sezand, kinetoterapeutul cu o mana realizeaza o presiune in jos, pe umar, cu cealalta adduce bratul, pacientul opunandu-se acestor presiuni.

Exercitiul 5: decubit ventral la marginea mesei, astfel incat membrul brahial sa atarne vertical, avand in mana o gantera; se executa ABD orizontala a bratului asociata cu ADD scapulei.

Exercitiul 6: decubit dorsal, bratul flectat la 900, cotul extins; kinetoterapeutul opune rezistenta miscarii de ADD orizontala; contrarezistenta la nivelul umarului. Tonifierea musculaturii gleno-humerale vizeaza musculatura ce participa la realizarea miscarilor de:

-flexie a bratului: deltoidul anterior, marele pectoral (fasciculul superior), biceps brahial, coracobrahial;

-extensie a bratului: marele dorsal, deltoidul posterior, marele rotund, micul rotund, triceps brahial, marele pectoral (fasciculul inferior);

-ABD orizontala a bratului: deltoid (fasciculul posterior), extensorii bratului;

-ADD cu rotatie interna a bratului: marele pectoral, dorsalul mare, rotund mare, subscapular;

-ADD orizontala a bratului: marele pectoral (fasciculul mijlociu);

-rotaie extern a braului: subspinos, micul rotund, supraspinos.

Exercitiul 1: eznd, contrarezisten la nivelul umrului, rezisten anterior pe 1/3 distala a bratului; se efectueaz flexia bratului.

Exercitiul 2: sezand; kinetoterapeutul in spetele pacientului; contrarezistenta la nivelul umarului, rezistenta posterior pe 1/3 distala a bratului; se efectueaza extensia bratului.

Exercitiul 3: decubit controlateral, bratul flectat la 900; contrarezistenta la nivelul umarului, rezistenta pe fata laterala a bratului in 1/3 distala; se efectueaza Abd orizontala cu rezistenta.

Exercitiul 4:decubit dorsal, cu bratul in flexie-ABD-rotatie externa; contrarezistenta la nivelul umarului, rezistenta pe fata anterioara a bratului in 1/3 medie; se efectueaza ADD-rotatia interna-extensia bratului.

Exercitiul 5: decubit controlateral, bratul flectat la 900; contrarezistenta la nivelul umarului, rezistenta pe fata anterioara a bratului; se efectueaza ADD orizontala cu rezistenta.

Exercitiul 6: decubit dorsal, bratul abdus la 900, cotul flectat; contrarezistenta la nivelul cotului, rezistenta pe fata laterala a anterbratului in 1/3 distala; se efectueaza rotatia externa in umar cu rezistenta. Refacerea stabilitii la nivelul umrului are n vedere restabilirea echilibrului ntre musculatura cu aciune pe meninerea capetelor osoase a crei for vectorial longitudinal este de jos n sus (deltoidul, coracobrahialul, bicepsul si trapezul) i cea a crei for vectorial longitudinal este de sus n jos (manonul rotatorilor).

n functie de aciunea agentului traumatic, una din aceste grupe musculare este afectata, sarcina kinetoterapeutului fiind aceea de corectare sau prevenire a dezaxarii capului humeral, acest obiectiv fiind realizat prin posturi, prin mobilizari pasive cu tractiuni sau chiar prin miscari active.

Exercitiul 1: rotaie extern a braului, uoar flexie si ABD, pentru reducerea tendintei de ascensionare a capului humeral.

Exercitiul 2: tractiunea axiala a bratului in jos-decubit dorsal; contrapriza n axila-impinge in sus, priza la nivelul cotului.

Exercitiul 3: pendulari Codmann.

Exercitiul 4: mobilizarea activa a bratului in rotatie externa si usoara ABD; se efectueaza flexia bratului si revenire.

Se vor utiliza contracii.

Refacerea micrii controlate (coordonrii) are in vedere recuperarea gestual a micrilor articulaiei umrului. Acest obiectiv se realizeaza prin metode de ergoterapie si sport-terapie.

Dintre mijloacele de ergoterapie cele mai utilizate sunt: fierstraul, rindeaua, lustruit, lefuit suprafee verticale i orizontale.

Din cadrul sport-terapiei se utilizeaza mijloace specifice din not, baschet, scrim i tenis.BIBLIOGRAFIE1) C-tin Albu, Kinetoterapia pasiv - Ed.Polirom 2004

2) Clement Baciu, Aparatul locomotor - Ed.Medicala 1987

3) F.Plas, Kinetoterapia activ - Ed.Polirom 2001

4) Gh.Tomoaie, Fracturile humerusului proximal - Ed.Clusium 1999.

5) I.Dragan, Medicin sportiv - Ed.Medicala 2002

6) T.Sbenghe, Recuperarea medical a sechelelor posttraumatice ale membrelor - Ed.Medicala 1981

7) T.Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic i de reuperare - Ed.Medicala 1987

-2014-

2