Subiecte patrimoniu 1. Principii de restaurare Camilo Boito 2.Cum se aplica Charta de la Venetia in Romania 3.Camilo Boito- profunzimea si complexitatea interventiilor in functie de perioada istorica 4.Stefan Bals-tot 5.Raffael Stern-tot 6.Comparatie intre teoria lui Brandi, Boito si legatura cu Charta de la Venetia 8.Ruine- art. 15 Crt. de la Venetia + UNESCO art 10.Viollet le Duc- definitia restaurarii si cartea pe care a scris-o 12.Columna lui Traian 13.Def. restaurarii dupa Brandi (ca act metodologic) 14.Alois Riegl 15.Felul in care Charta de la Venetia abordeaza tehnicile moderne de restaurare 16. Institutii si Organisme ale statului si instrumentele prin care se reglementeaza in Romania 17.Legea 422 18.Autenticitate in restaurare- principii, cand a aparut 19.Ce spunea J.Ruskin despre restaurarile lui Viollet le Duc 20.Afirmatia lui Teodoric- de comentat din perspectiva contemporana 21.Clasarea/ Clasificarea monumentelor istorice in Romania. Exemple 22.Tipuri de restaurare - Camillo Boito 23.Aplicabilitatea Crt. de la Venetia si a hotararii comisiei UNESCO 1976 asupra monumentelor din Romania- asemanari si deosebiri intre ce implica ( se vorbeste despre art.6 si art. 14 Crt. Venetia si faptul ca UNESCO '76 este cel care defineste monumentul, situl si amplasamentul) 24. Comentarea motivului ptr care Senatul Romaniei a decis conservarea Columnei lui Traian si a statutului juridic pe care l-a capatat ea raportat la statutul juridic pe care il aveau monumentele in legislatia romaneasca 25.Procedeele de a marca interventia contemporana a lui C. Boito 27.Tipologia interventiilor asupra monumentelor istorice (clasif.,rel cu crt de la venetia, art 9 si 16,specialistii) 28.art 15 crt de la venetia- despre siturile arheologice

SUBIECTUL 1 Camilo Boito este fondatorul restaurarii ca si disciplina!!! Autenticitatea este un concept care a aparut odata cu opera teoretica a lui Camilo Boito prin care devine o notiune de baza a Restaurarii. In raport cu acest element central Camilo Boito elaboreaza cateva principii conform carora un monument este compus din diverse straturi- o constructie ajunge ca un nucleu inglobat in diverse straturi de-a-lungul timpurilor. (descopera acest lucru si il valorizeaza= uzura semnificativa) Acest invelis = componenta a autenticitatii pe care restaurarea trebuie sa-l pastreze => orice completare la

cippyText BoxPrincipii de restaurare Camilo Boito

un monument trebuie facuta astfel incat sa se vada ca este interventie contemporana, iar interventiile efectuate de-a-lungul timpului trebuiesc pastrate ca si parte integrata a monumentului. Este de preferat sa consolidezi decat sa repari si este de preferat sa repari decat sa restaurezi- interventia de restaurareataca materialul autentic al monumentului ptr ca trebuie sa ajunga in nucleul monumentului de aceea este de preferat strictul necesar. Apoi refuzul tipologiei stilistice in formula lui V le Duc ptr ca ea nu duce catre ceva ca a existat vreodata. Pledeaza ptr legitimitatea prezentului asupra trecutului (deci ptr interventie) si marcarea ostentativa! a oricarei interventii de restaurare. Pe deasupra este importanta descrierea si cercetarea amanuntita a monumentului cu ierarhizarea profunzimii si complexitatii interventiilor in funtie de perioada istorica. Orice adaugare trebuie marcata distinctiv si trebuie realizata in materialele si tehnologiile contemporane. Nu se accepta completarea monumentului, operatiunea cea mai indicata este anastiloza. Monumentele "vii" pot avea utilizari prezente cu conditia ca acestea sa nu presupuna alterari majore. -mai trebuie sa mai vorbesti despre cele 8 procedee de marcare distinctiva Criteriile autenticitatii stau in : autenticitatea materialului (pastrarea materialelor originale de constructie si prelucrarea lor in tehnicile traditionale);

autenticitatea conceptiei ( pastrarea conceptiei originale si a celor ulterior survenite prin separarea diferitelor etape de constructie si conservarea lor); autenticitatea executiei ( conservarea edificiului in tehnica traditionala sau contemporana dar probata); autenticitatea amplasamentului ( grija ptr ambientul original al monumentului , pastrarea rapoartelor de volum , masa, culoare, textura). SUBIECTUL 2 Cele 16 articole sunt de aplicat contextului cultural => adaptabilitatea la sensul locului , a culturii si civilizatiei. In Romania au fost reabilitate o serie mare de cladiri religioase - biserici, mitropolii, turnuri- atunci cand au fost realizate , arh a avut la indemana o baza de date saraca-pictura cu ctitorul care arata existenta turlei dar nu avea date despre inaltimi, raporturi=>s-a mers pe calea reconstructiei turlelor desi inaltimea lor era , in sensul Chartei de la Venetia doar o ipoteza , nu ceva documentat. Ori Charta de la Venetia spune ca restaurarea trebuie sa se opreasca atunci cand incepe ipoteza- sa ramana in spectrul obiectivului. Insa rolul turlei ptr bisericadpdv al desfasurarii ritualului si in raport cu contextul => accentul vertical da sens satului romanesc. Astfel analizate arh nu au gresit atat timp cat au marcat distinctiv interventia contemporana de material original.

cippyText BoxCum se aplica Charta de la Venetia in Romania

SUBIECTUL 3 Pe fondul unor importante interventii in Italia generate de constituirea statului national si de nevoia de a arata istoria caracterizate prin grija de a recupera integralitatea si de a obtine un monument perfect apare opera lui Camilo Boito cu preocuparea de felul in care se intervenea asupra constructiilor trecutului considerate monumente. SUBIECTUL 4 Stefan Bals s-a distins in santierele in care se punea problema reconstruirii turlelor la bisericile romanesti in conditiile in care baza documentara este redusa sau nu exista deloc. La Biserica Kretulescu care avea o turla, Bals mai adauga o turla peste pronaos si o realizeaza in maniera primei. Turla de la Paraclistul Mitropoliei -a-2-a si turnul clopotnita la Patriarhie- suprainaltare. In aceste cazuri exista o diferenta data de nuanta caramizii - deci se vede ce s-a reconstruit. O alta lucrare la Sf, Ioan din Piatra- indeparteaza vestibulul se reface acoperisul inalt; se conserva si se prezinta in situ portalul dintre naos si pronaos. SUBIECTUL 5:

cippyText BoxCamilo Boito- profunzimea si complexitatea interventiilor in functie de perioada istorica

cippyText BoxStefan Bals-tot

cippyText BoxRaffael Stern-tot

Plecand de la ideea lui Schinkel care pleda ptr un minimum necesar de interventie, la inceputul sec 19 apar cateva restaurari considerate exemplare. Rafael Stern si G. Valadier sunt doi arhitecti numiti de Papa sa consolideze si sa restaureze Arcul lui Constantin (Stern) si Colosseum (Stern cont de Valadier) Prin interventia sa de la Arcul lui Constantin, Stern este primul care aduce terenul la starea din momentul in care a fost ridicat, elimina constructiile si degajeaza pana la nivelul pavimentului roman; realizeazacu elemente de metal o consolidare a constructiei si o ancorare a elementelor sculpturale. Tot el este chemat sa intervina la Colosseum unde intampina problema consolidarii acestei constructii care din cauza folosirii anterioare isi pierduse integralitatea geometrica (lucru care crea un pericol de prabusire). Stern aplica principiul constrafortului care sa sprijine impingerile latrale. Stern alege sa faca acest gest din caramida evidenta astfel incat se observa unde este material antic si unde este materialul secolului 19. In partea opusa Valadier are aceiasi operatiune creand un contrafort gol cu arcade in retragere pe verticala tot din caramida. Caramida este exclusiv utilizata cu exceptia locurilor unde trebuiau refacute elemente de profilatura. Interventia este surprinzator de corecta din perspectiva contemporana.

Valadier mai lucreaza Arcul lui Titus unde reconstituie stilizat, simplificat partile lipsa iar decoratia este reprodusa astfel incat interventia sa fie evidenta. SUBIECTUL 6 Teoria lui Cesare Brandi = ultima inainte de Carta de la Venetia. El defineste restaurarea ca act metodologic a carei esenta sta in a transforma 60% din intreg in 100% cu conditia ca materia prima sa comunice ceva despre starea monumentului - in caz contrar nu exista restaurare. Atrage atentia asupra aspectului artistic si istoric in operatiune ptr ca avand 60% in cei 40% sa nu fie dpdv artistic ceea ce era fie dpdv istoric sa nu arate cum a evoluat in timp constructia. Deci Brandi pastreaza ideea ca trecerea in timp , patina este parte a istoriei edificiului ( idee de la Boito). Ceea ce se remarca e ca analogia trebuie respinsa- adica ceea ce se restaureaza este o operatiune de arta unica si ca nu se pot trage concluzii ptr a o imita ( nu se pot restaura bratele lui Venus din Milo) ; in arhitectura exista situatii cand se pot restaura constructiile in baza datelor obtinute din alte parti dar nu este o regula , este o exceptie. Brandi enunta 2 principii : 1) se intervine doar asupra materiei operei de arta si nu asupra mesajului si 2) restaurarea vizeaza obtinerea unei unitati potentiale a operei de arta ( interventia va reda o reunificare a partilor semnificative). Conceptul de integrare (reintregire a constructiei) apare in situatia in care o

cippyText BoxComparatie intre teoria lui Brandi, Boito si legatura cu Charta de la Venetia

parte din obiect nu mai exista caz in care Brandi urmareste inchiderea formei ( unitate formala) si nu unitate stilistica, iar interventia aceasta trebuie sa se limiteze la folosirea sugestiilor continute in fragmentelor existente- ceea ce Boito numea marcarea prin simplificare. Brandi arata ca aceasta marcare trebuie sa fie perceputa numai din apropiere ( Arcul lui Titus-Valadier) . Aceasta interventie afecteaza 2 straturi- daca existe limite in rezolvarea stratului vizibil, substratul poate fi stabilit cu o mai mare libertate ptr ca nu e observabil. Brandi mai afirma ca este importanta gandirea in perspectiva - oice restaurare trebuie sa facilizeze eventuale viitoare interventii si sa fie reversibila. Ruinele-inceputul-VEZI SUBIECTUL 8 Adaugarile pastrate sunt un lucru firesc ptr operatiunea de restaurare in timp ce eliminarea lor nu este ( Vezi Boito care spuneam la fel), iar ele trebuiesc foarte bine justificate. +BOITO+SUBIECT 18+CHARTA DE LA VENETIA (ART 11, 12, 13, 15, 9, 16) SUBIECTUL 8 Ruinele sunt tratate ca si un capitol separat intrucat exista intotdeauna tentatia de a reconstitui resturile ramase pe teritoriu ptr a ajunge la imaginea initiala ptr ca dpdv politic era avantajos. Restaurarea lor trebuie sa se rezume la actiunea de conservare si protejare ptr ca ele prezinta mult prea putin material original ptr a reface unitatea formala si duce in zona falsului (

cippyText BoxRuine- art. 15 Crt. de la Venetia + UNESCO art

conform lui Brandi). Conform Chartei de la Venetia singura operatiune permisa este anastiloza, completarile sunt interzise. Materialul utilizat ptr acest proces trebuie sa fie recogniscibil si trebuie sa fie utilizat in doza minima. Sapaturile trebuie realizate in conformitate cu standardele stiintifice + HOTARARILE UNESCO. HOTARARI UNESCO- fiecare stat trebuie sa pastreze neatins un numar de situri arheologice din diferite perioade ptr ca cercetarea acestora sa poata beneficia de viitoare tehnici imbunatatite.In orice sit arheologic excavat, acolo unde solul permite trebuiesc lasate zone martor cu scopul permiterii unor verificari ulterioare privind stratigrafia si compozitia arheologica a sitului. SUBIECTUL 10 Viollet le Duc este cel care pentru prima data defineste termenul " restaurare" ca termen modern in articolul "Sour la restoration" in cartea sa "Dictionnaire reisonne de l'architecture" (1864) in care mai da definitii si unor termeni de arhitectura. Conform lui, restaurarea ca termen si actiune este ceva modern care nu a existat pana atunci si "a restaura nu inseamna a repara, a conserva,a reconstrui, este a restabili o integralitate care poate sa nu fi existat niciodata". Aceasta definitie este data dupa ani de practica in urma carora conchide ca orice fel de interventie da o mai mare speranta de viata, ca orice element care exista are o ratiune de a fi, ca nimic nu este in plus. Stilul= ratiunea care guverneaza existenta pieselor in constructie iar atunci cand

cippyText BoxViollet le Duc- definitia restaurarii si cartea pe care a scris-o

intervenim trebuie sa ne punem in locul autorului initial si spiritul stilului. Arata ca ptr prima data in sec 19 este momentul cand se poate efectua restaurarea - atunci cand se stia destule despre trecut. Interventiile sale si a scolii sale urmaresc atingerea perfectiunii stilului, doctrina numindu-se "Unitate de Stil"- nu se urmarea aducerea constructiei la o stare care a avut-o candva ci la o stare utopica, perfectionista- deci interventiile nu pot fi considerate certitudini. La restaurarea NoTre Dame el scrie ca trebuie sa existe o supunere fata de ratiunea edificiului, restaurarea devenind de fapt o expresie a gandurilor despre calea care trebuie urmarita de arhitectura- deci cu cat ajungem in viitor e nevoie de mai multe repere in trecut. El reface flesa de la Notre Dame = perfectiune a stilului gotic si nu are nici o legatura cu flesa originala. Aduce sculpturi si modifica goluri de ferestre ptr a aduce la o unitate si valoare stilistica. SUBIECTUL 12 In anul 1162 se decide protejarea columnei de orice fel de amenintare naturala sau umana. In conflictul dintre Imparat si Papa ( imp= Frederich Barbarosa), Roma tine partea imparatului ptr a obtine statutul de oras liber, supus direct imparatului=>1143 Roma devine cetate libera . Acest fapt cerea o modalitate de reprezentare. In opinia Senatului situatia este asemanatoare perioadei impreiului roman=> se indreapta catre ceva ce se

cippyText Box12.Columna lui Traian

intamplase cu 1000 de ani inainte=> Columnele lui Marc Aurelius si Traian devin belvederi. Columna lui Traian era amplasata in for, locatie deosebita si deci este un simbol mai clar al libertatii abia cucerite, vorbea despre aceiasi libertate pe care romanii o aveau. In decret se folosesc cuvintele " astfel incat sa nu fie nicicand distrusa ci pastrata ptr onoarea poporului roman (...) atat timp cat lumea va exista"- se reia ideea lui Teodoric ( nemuritoare tinerete). Si acest demers reprezinta o exceptie din interes, in rest nu exista obligatii fata de trecut -fata de legislatia romana- operatiunea declasare art 8 +art 7 + definitia monumentului SUBIECTUL 13 Cesare Brandi este cel care pune bazele si condece Institutul Central de Restaurare. El genereaza norme si metode asupra restaurarilor care compun Teoria Restaurarii. El defineste restaurarea ca o modalitate de interventie umana specifica actiunilor noastre asupra operelor de arta si arata diferenta dintre reabilitare, reparare si restaurare- deci o interventie umana in lumea obiectelor de arta. El arata ca sunt obiecte care desi folosite sunt plasate in zona artei printr0un mecanism subiectiv. Deci cand se vorbeste despre

cippyText BoxDef. restaurarii dupa Brandi (ca act metodologic)

restaurare 1) se recunoaste ca acel obiect apartine lumei artei, deci se acorda o calitate diferita fata de functiunea sa uzuala 2) se referala existenta unui menaj de materiale , tencuieli, finisaje - se actioneaza asupra materialelor constienti de dimensiunea estetica a obiectului si ca actiune asupra acestuia e realizata ptr ca semnificatiile si mesajele sa fie transmise mai departe-> restaurarea este momentul metodologic al recunoasterii operei de arta in consistenta sa fizica si dubla sa polaritate estetica si istorica ( trecerea prin timp a obiectului supus rastaurarii) in vederea transmiterii ei catre viitor=> 2 principii: 1) se intervine doar asupra materiei operei de arta si nu asupra mesajului si 2) restaurarea vizeaza obtinerea unei unitati potentiale a operei de arta ( interventia va reda o reunificare a partilor semnificative). In esenta inseamna a avea 60% din tot intregul iar prin restaurare sa arate ca si cum ar fi 100%. SUBIECTUL 14 Personalitate in lumea vieneza, Alois Riegl manifesta interes in denumirea termenilor de "monument" si "monument istoric" . In lucrarile sale pledeaza ptr o lege de protectie a monumentelor. Inainte de a face o propunere ptr aceasta lege , el decide sa studieze dpdv teoretic problematica monument-monument istoric si valorie pe care acesti termeni le desemneaza. El scrie "Der moderne denkmalkultus" care este considerata una din lucrarile de capatai ptr definirea monumentului

cippyText BoxAlois Riegl

istoric. A.R. descopera faptul ca exista diferente de limbak si tematica intre cei doi termeni si arata ca "monument" este din start incarcat cu o valoare de rememorare- Columna lui Traian ridicata in cinstea victoriei- in cazul termenului de "monument istoric" care este ridicat cu o anumita functiune si capata valori de rememorare de-a-lungul timpului, lucru care il diferentiaza de "monument" ( arhitectii nu proiecteaza monumente istorice) => monumente intentionate= monument iar monumente neintentionate=monument istoric. Dar in familia monumentelor istorice sunt incluse si monumentele- Columna lui Traian= monument din start dar ea dobandeste in timp si alte valori ca prima constructie protejata=> devine monument istoric. Relevanta acestora consta in observatia ca atat timp cat va exista acea categorie careia ii este adresata semnificatia de monument ea se va ocupa de ingrijirea structurii ( de exemplu monumentele funerare) . Monumentele istorice nu creeaza o relatie particulara cu un anumit grup ptr a exista acea responsabilitate=> Riegl spune ca legea trebuie sa se adreseze MONUMENTELOR ISTORICE ptr ca ele comunica cu comunitatea, iar aceasta este relatia care trebuie reglementata. Apoi el pleaca de la ideea de a privi un monument istoric nu numai ca o entitate tehnica ci ca si un element desemnat de societate prin diverse valori care exista in

structura fizica a monumentului istoric ptr ca a restaura= a feri, a proteja, a salva valorile, esenta=> Riegl analizeaza si defineste valorile monumentale (zidul Berlinului- intre realismul socialist si capitalismul decadent). Elementul central il constituie "valoarea de rememorare" fara de care nu poate exista un monument istoric ( un Gehry nu poate sa fie un monument istoric-for now) . Acesta categorie este compusa din cateva tipuri de valori : val. de vechime - semnele materiale care vorbesc despre existenta istorica a obiectului, aspectul ne-modern, uzura, patina; val.istorica- rememorarea catre privitor a unor informatii legate de istoria edificiului; val de rememorare intentionala - mesajul pus de la inceput in constructie care vorbeste despre un lucru precis si care e intotdeauna gasit in monument. Pe langa acestea mai exista val de contemporaneitate- cele prin care monumentul exista ptr noi, care a garantat existenta lui si protejarea; val de utilizaresi de arta- care in opera lui Riegl= val de noutate si de arta relativa care nu reprezinta ceea ce e de preferat artistic, existenta placerii admirarii creatiilor trecutului care nu mai pot fi realizate in prezent. Riegl arata ca ptr a interveni trebuie facute acele operatiuni care se adreseaza corect fiecareia dintre valori ptr ca ele fac diferenta intre reparare si restaurare. Totodata remarca dificultatea care apare in momentul in care unele interventii care se adreseaza corect unor valori nu se adreseaza corect

altora de unde este imperios necesara ierarhizarea valorilor in vederea luarii deciziilor. SUBIECTUL 15 - Charta de la Venetia le abordeaza cu retinere - nu vom utiliza o solutie contemporana care sa rezolve toate problemele pr ca sensibilitatea primeaza.(Sf. Sofia - cupola- oamenii au incercat sa gaseasca o solutie) . SUBIECTUL 16 -lista monumentelor istorice -legea 422,50/91 - avizele de la MCC -autoritati prin care Ministerul se declara de acord cu interventiile propuse asupra monumentelor - proiecte emise de arhitect -clasarea monumentelor- dosarul de clasare -zona de protectie -dreptul de preemtiune -autoritatea publica este primul ofertant si trebuie sa stie de orice vazare a obiectului declarat monument istoric -expropierea pe cauza de utilizare publica -scutiri de taxe -subventionarea lucrarilor de restaurare -mecanismele de creditare SUBIECTUL 17 Legea privind protejarea monumentelor istorice - LEGEA 422-2001 ART 3 - se stabilesc urmatoarele categorii de monumente istorice , bunuri imobile supraterane,

cippyText BoxFelul in care Charta de la Venetia abordeaza tehnicile moderne de restaurare

cippyText BoxInstitutii si Organisme ale statului si instrumentele prin care se reglementeaza in Romania

cippyText BoxLegea 422

subterane si subacvatice : a) monument= constructie sau parte de constructie + instalatie , mobila_ terenul aferent delimitat topografic = marturii cultural-istorice semnificative dpdv arhitectural, arheologic, istoric. b) ansamblu= grup coerent dpdv cultural, istoric,arhitectural, urbanistic de constructii care + terenul aferent formeaza o unitate delimitata topografic si = marturie cultural-istorica. c) sit= teren delimitat topografic cuprinzand creatiile in cadrul natural care=marturii cultural-istorice semnificative ART 7-monumentele istorice se claseaza in : a) grupa A= valoare nationala si universala si b) grupa B - valoare reprezentativa ptr patrimoniul cultural local ART 8- ptr fiecare monument se instituie zona de protectie care asigura conservarea monumentului si a cadrului sau construit sau natural.-> zona se delimiteaza simultan cu clasarea bunului. In ea se pot institui servituti de utilitate publica si regulamente speciale de construire. ART 11- evidenta monumentelor istorice rezulta din procedura de alcatuire a fisei fiecarui monument care contine informatii tehnice si stiintifice, toate interventiile umane + modificarile naturale survenite in decursul timpului. -clasarea= procedura prin care se atribuie regimul de monument istorice unui bun imobil conform art 7 ART 17-monumentele istorice si zonele de protectie sunt evidentiate in planurile urbanistice

ART 22-interventiile asupra monumentelor istorice se fac numai in baza avizului emis de MCC , exceptie facand interventiile determinate de forta majora cu conditia ca modificarile sa fie reversibile - lucrarile de cercetare,constructii, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare, amenajare, executare de mulaje de pe componente ale monumentului istoric;amplasari de imprejurimi, constructii de protectie, piese de mobilier fix, panouri, firme, sticle; schimbari ale destinatiei monumentului istoric, stramutarea monumentelor istorice, amenajarea de cai de acces, pietonale , carosabile -autorizatiile de constructie , autorizatiile de desfiintare si autorizatiile referitoare la interventii sunt eliberate de MCC. SUBIECTUL 18 Autenticitatea este un concept care a aparut odata cu opera teoretica a lui Camilo Boito prin care devine o notiune de baza a Restaurarii. In raport cu acest element central Camilo Boito elaboreaza cateva principii conform carora un monument este compus din diverse straturi- o constructie ajunge ca un nucleu inglobat in diverse straturi de-a-lungul timpurilor. (descopera acest lucru si il valorizeaza= uzura semnificativa) Acest invelis = componenta a autenticitatii pe care restaurarea trebuie sa-l pastreze => orice completare la un monument trebuie facuta astfel incat sa se vada ca

cippyText BoxAutenticitate in restaurare- principii, cand a aparut

este interventie contemporana, iar interventiile efectuate de-a-lungul timpului trebuiesc pastrate ca si parte integrata a monumentului. Este de preferat sa consolidezi decat sa repari si este de preferat sa repari decat sa restaurezi- interventia de restaurareataca materialul autentic al monumentului ptr ca trebuie sa ajunga in nucleul monumentului de aceea este de preferat strictul necesar. Apoi refuzul tipologiei stilistice in formula lui V le Duc ptr ca ea nu duce catre ceva ca a existat vreodata. Pledeaza ptr legitimitatea prezentului asupra trecutului (deci ptr interventie) si marcarea ostentativa! a oricarei interventii de restaurare. Pe deasupra este importanta descrierea si cercetarea amanuntita a monumentului cu ierarhizarea profunzimii si complexitatii interventiilor in funtie de perioada istorica. Orice adaugare trebuie marcata distinctiv si trebuie realizata in materialele si tehnologiile contemporane. Nu se accepta completarea monumentului, operatiunea cea mai indicata este anastiloza. Monumentele "vii" pot avea utilizari prezente cu conditia ca acestea sa nu presupuna alterari majore. -mai trebuie sa mai vorbesti despre cele 8 procedee de marcare distinctiva Criteriile autenticitatii stau in : autenticitatea materialului (pastrarea materialelor originale de constructie si prelucrarea lor in tehnicile traditionale); autenticitatea conceptiei ( pastrarea conceptiei originale

si a celor ulterior survenite prin separarea diferitelor etape de constructie si conservarea lor); autenticitatea executiei ( conservarea edificiului in tehnica traditionala sau contemporana dar probata); autenticitatea amplasamentului ( grija ptr ambientul original al monumentului , pastrarea rapoartelor de volum , masa, culoare, textura). SUBIECTUL 19 Viollet le Duc devine tinta unor critici acide, dintre care cea mai reprezentativa pentru teoria restaurarii apartine lui J. Ruskin, teoretician arhitect si figura emblematica victoriana cu idei caracteristice perioadei victoriene. Apare pe fondul victoriei Angliei asupra Frantei in urma careia se deschide continentul catre publicul britanic , fapt ce genereaza interesul turistilor asupra valorilor culturale ale continentului. In urma cercetarii trecutului arh Ruskin scrie "Cele 7 lampi ale arhitecturii" si conduce Doctrina antiinterventionista. In cap.6 , Lampa Memoriei exista principalele opinii despre monument si restaurare. In primul rand o afirmatie foarte clara- fara arhitectura nu ne putem aduce aminte, iar rolul arhitectului este acela de a proiecta monumentele epocilor viitoare si sa ingrijeasca constructiile trecutului ptr ca ele ne aduc aminte. Totodata include in patrimoniul istoric constructiile modeste ce definesc "ansamblul urban" ptr

cippyText BoxCe spunea J.Ruskin despre restaurarile lui Viollet le Duc

ca vorbesc despre felul in care a trait o categorie de oameni si rupe definitia monumentului ca o cladire cu emfaza. Prin doctrina antiinterventionista Ruskin aduce critica restaurarii definite de le Duc . Pornind de la ideea ca monumentul este o opera de creatie, asa cum nu se intervine nici asupra picturii nu ar trebui sa se intervina nici asupra monumentului trecutului ptr ca noi suntem doar niste mijlocitori intre trecut si generatiile viitoare. In aceasta consecinta sta de fapt critica intrucat V. le Duc afirma ca are voie sa intervina asupra unui monument cu conditia de a intregi ratiunea interna a arhitecturii. Ruskin afirma ca de fapt ceea ce se poate face este "ingrijirea" astfel incat ruinarea sa fie incetinita si sa acceptam ca asa cum totul are un sfarsit asa are si patrimoniul ptr ca "restaurarea" lui le Duc este o minciuna absoluta!, un fals intrucat se ia ceva ce este adevarat , se inlocuieste si apoi este prezentat ca opera a trecutului=> (spune R) ca restaurarea este distrugerea totala pe care o poate suferi o constructie urmata de o falsa descriere a munumentului. Este o pozitie transanta care duce lucrurile la cealalta extrema - ingrijire, intretinere dar nu exista dpdv moral! dreptul de a modifica creatia trecutului. Textul se aplica definitiei termenului de "restaurare" enuntate de le Duc. Ruskine pune apoi bazele Societatii ptr Protectia Constructiilor Istorice alaturi de Morris- acesta pledeaza ptr conservare si defineste DEZVOLTAREA

DURABILA aducand in prim plan responsabilitatea fata de generatiile viitoare. SUBIECTUL 20 Teodoric ordona in scrisorile sale ca monumentele si operele de arta ale Romei sa fie reabilitate, pastrate, consolidate "astfel incat sa meritam multumirile trecutilor regi a caror opera noi i-am dat o nemuritoare tinerete".Prin acest demers Teodoric isi asigura simpatia poporului ptr a guverna mai usor. Totodata el isi gasea legitimitate, intrucat era un barbar, un militar si nu descendent de imparat facand lucruri pe care nu le faceau decat mostenitorii. El putea sa castige dpdv militar dar era mai greu sa guverneze intr-un teritoriu in care nu avea nici un fel de legitimitate. El se raporta astfel la valorile trecutului din interes politic => oamenii se vor uita la el ca la un mostenitor intrucat termentul de "patrimoniu" reprezinta un bun transmis din tata in fiu care nu poate fi refuzat si care trebuie intretinut. Sintagma "o nemuritoare tinerete"= protectia unui monument este pentru totdeauna; aceasta idee apare ptr prima oara in afirmatia lui Teodoric. Ce a cerut Teodoric reprezinta exceptia; regula era ca lucrurile erau pastrate atat timp cat foloseau la ceva- materiale de constructie, fundatii, schimbare de functiune etc. SUBIECTUL 21

cippyText BoxAfirmatia lui Teodoric- de comentat din perspectiva contemporana

cippyText BoxClasarea/ Clasificarea monumentelor istorice in Romania. Exemple

Clasarea = procedura prin care se confera un regim de monument istoric a unui bun imobil si este inscris in lista monumentelor istorice. Procedura se declanseaza de catre directiile ptr cultura , culte si patrimoniu cultural national judetene astfel : 1) din oficiu ptr: a) bunurile imobile care apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale;b) bunurile imobile care apartin cultelor religioase; c) bunurile imobile descoperite intamplator sau in cadrul unor cercetari arheologice sistematice.2) la cerere ptr a) proprietar;b)primar;c) asociatii si fundatii legal constituite cu activitatea in domeniul protejarii monumentelor ; d) institutiile publice cu activitatea in domeniu protejarii monumentelor. Dosarul de clasare contine: documentatie tehnica ( plan situatie, releveu, fotografii, date referitoare la functiune,expertiza tehnica); documentatia istorica -studiu istoric; documentatia privind situatia juridica ( dreptul de proprietate, planuri cadastrale, carte funciara); acte administrative. Dosarul este intocmit de serviciile Ministerului Culturii si Cultelor (sau cum se mai numeste) si se inainteaza compartimentului de specialitate din cadrul aceluiasi minister care il prezinta COMINIEI NATIONALE DE ARHEOLOGIE si/sau COMISIEI NATIONALE A MONUMENTELOR ISTORICE. Secretarii din cadrul ultimei mentionate elaboreaza proiectul de ordin pe care il inainteaza ministrului culturii si cultelor spre aprobare.

SUBIECTUL 22 Camilo Boito este fondatorul restaurarii ca si disciplina. El neaga cele doua extremitati prezentate de Ruskin si le Duc dar pledeaza in favoarea interventiei cu argumente din trecut. Tipurile de restaurare sunt: restaurarea arheologica= prin anastiloza ptr obiectele antice, operatiune ce implica ridicarea pieselor gasite "in situ" (anastiloza templului Atenei Nike - Balanos); restaurarea "pittorico"- ptr constructiile Evului Mediu si presupune o restaurare discreta cu interventia redusa la minimum necesar; restaurarea arhitecturala= ptr monumentele Renasterii pana in perioada contemporana unde sunt permise interventii de anvergura cu inlocuiri de parti lipsa si completari cu conditia ca acestea sa fie marcate distinctiv si sa fie realizate cu materialele si tehnologiile contemporane. SUBIECTUL 24: In anul 1162 se decide protejarea columnei de orice fel de amenintare naturala sau umana. In conflictul dintre Imparat si Papa ( imp= Frederich Barbarosa), Roma tine partea imparatului ptr a obtine statutul de oras liber, supus direct imparatului=>1143 Roma devine cetate libera . Acest fapt cerea o modalitate de reprezentare. In opinia Senatului situatia este asemanatoare perioadei impreiului roman=> se indreapta catre ceva ce se intamplase cu 1000 de ani inainte=> Columnele lui

cippyText BoxTipuri de restaurare - Camillo Boito

cippyText BoxComentarea motivului ptr care Senatul Romaniei a decis conservarea Columnei lui Traian si a statutuluijuridic pe care l-a capatat ea raportat la statutul juridic pe care il aveau monumentele in legislatia romaneasca

Marc Aurelius si Traian devin belvederi. Columna lui Traian era amplasata in for, locatie deosebita si deci este un simbol mai clar al libertatii abia cucerite, vorbea despre aceiasi libertate pe care romanii o aveau. In decret se folosesc cuvintele " astfel incat sa nu fie nicicand distrusa ci pastrata ptr onoarea poporului roman (...) atat timp cat lumea va exista"- se reia ideea lui Teodoric ( nemuritoare tinerete). Si acest demers reprezinta o exceptie din interes, in rest nu exista obligatii fata de trecut -fata de legislatia romana- operatiunea declasare art 8 +art 7 + definitia monumentului SUBIECTUL 25 -diferentierea stilului -diferentierea materialului -eliminarea figurilor sau ornamentatiei -expunerea partilor vechi suprimate - intr-un loc deschis publicului -inscrierea pe fiecare element reintregit a datei restaurarii sau a unui semn conventional -epigrafii descriptive pe monument -descrierea fotografica si scrisa a interventiilor, separata in etape -notorietatea SUBIECTUL 27 conservarea- stoparea actiunilor distructive si reparatii de prevenire a degradarilor

cippyText BoxProcedeele de a marca interventia contemporana a lui C. Boito

cippyText BoxTipologia interventiilor asupra monumentelor istorice (clasif.,rel cu crt de la venetia, art 9 si 16,specialistii)

consolidare-cu tehnici traditionale//cu tehnici moderne//masuri temporare de consolidare restaurare-anastiloza // restaurare de eliberare// restaurarea de intregire// restaurare de reconstituire // reintregire stilistica reabilitare- cu alterare volumetrica// fara alterare volumetrica reconstructie- cu materiale contemporane , pastrarea amplsamentului si a trasaturilor arhitecturale// stamutari - in cadrul ansamblului/ pe alt amplasament/ translatarea constructiei SUBIECTUL 28 ART 15: cercetarile si siturile arheologice , ruinele. Pleaca de la normele care ghideaza activitatea. Insista ca ruina nu se reconstituie, singurul lucru= conservarea in situ a acestora si a obiectelor descopeirte ptr ca materialul pierdut e mare deci se trece in zona ipotezei. Se accepta anastiloza- in domeniul certitudinii ( Forul Roman- anastiloza - prezenta materialului de completare distins de cel original)

cippyText Boxart 15 crt de la venetia- despre siturile arheologice