. I. U.

.294ACADEMIA ROMANA

SECTIUNII ISTORICE.SERIA III TOMUL XII MEM. 8

APELUL CATRE UNIRE AL LUICUZA-VODA LA 1859

DE ligILIOTEc ,

NICOLAE IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROM

Sedinta dela 12 Janie 1931

IC4-01

Intamplarea, care uneori se chiamd noroc, m'a facut ca,acum in urn* cercetand, in casa Cretulescu, niste ramäsitede corespondentä administrativä de dupd razboiu, sa gäsesc,ratacit, un dosar din 1859, care poarta acest titlu: « No. 47.Anul 1859. Secretariatul Statului, Masa i-ia, Dossieril pentruproclamatia catre Romanii din Tara-Romaneasca pentru pa-triotica lor purtare ».

Dosarul cuprinde numai donA piese, dar de o importantadeosebita.

Cea dintaiu, in scrisoarea lui Vasile Alecsandri, pe atunci« ministru secretar de Stat la departamentul Trebilor Streine »,e o adresä cAtre Ion Ghica, presedinte de Consiliu i ministrude Interne, pentru afisarea unei proclamatii domnesti.

A doua e proclamatia Insäi, iscalitA de Alecsandri i redactata,fara indoialà, dela un capät pana la altul, de dansul.

Prin ea se lauda populatia munteana pentruca a rezistatindemnurilor venite dela « unii oameni rataciti afarl de drumullegalitatii ». Ei au turburat spiritele a doua zi chiar dupa ca-patarea investiturii pehtru noul Domn.

Acesta asigura pe toti Romanii de aceleasi bune sentimente.Voeste sa inceteze certele de partide. « invrajbire auprodus pana acum luptele politice intre Romani. Cauza acelorlupte lipsind astazi, lipseasca totodata i trista desbinare din-tre ei. Prezentul i viitorul Romaniei o reclarna aceasta prin

x A. R. Memoriile Sectiunii Istorke. Seria III. Tom. XII. Mem. 8.

LIOTE

ACADEMIE'

l

rIm

""

-14EMORIILE

_

), . ,., ._

1 : I-

1,T YJE7 - ,, iL

(...:1

PoputAatu

4 ,r s

, "M.

I

06.801)

2 NICOLAE IORGA 90

glasul nostru care VA chiama la infratire ». « Fii ai aceleiasimume i frati de acelasi singe », Moldovenii i Muntenii tre-buie sa lase « patimile violente » i sa ajute pe Domn. (4 Marge-neasca-se fiecare individ sau corp social in cercul drepturilorsi al indatoririlor sale bine intelese; patrunda-se cu totii derespectul ce se cuvine legilor, si fie tara intreaga bine incre-dintata ca Noi vom sti a mentineh ordinul legal inläuntru sidemnitatea nationalä in afarà ».

Data e de 12 Octomvrie 1859. Cu o zi inainte fusese numitacest nou Ministeriu dupa retragerea celui prezidat de NicolaeCretulescu. La 27 Septemvrie, in Sala Bossel, se tinuse o adu-nare cu scandal, de pe urma cAreia fusesera arestati C. A.Rosetti, Craioveanul M. Kinezu, un scriitor original si distins,cunoscutul agitator liberal Gr. Serurie, gazetarul Valentineanu,pe care 1-am apucat i eu, i istetul pamfletar in versuri N.Orasanu; insusi Kogalniceanu consimti sa apere pe acesti stur-luibateci. Ei furl inst achitati 1).

Acest indemn n'a fost ascultat, cum n'au fost ascultate nicialtele.

Pe la 1840 Mihai Sturdza, cel mult calomniat, se adreshMoldovenilor de atunci cu indemnul: 'A4nva, ai zelQa;siva, Cu inteligenta, dar misca si mina ».

Societatea româneasca n'a « miscat mina ».In 1859 Cuza-Voda a indemnat la o fratie peste luptele de partid.Societatea româneasca n'a inteles Si n'a urmat.

de azi inainte, indemnuri de acestea trebuie &cute ne-aparat, dar, in ce priveste efectul lor, trista experientA a tre-cutului lasä loc la indoealA.

NO. 3111.12 Octomvrie 1859.

Domnule Ministru,

Am onoare a inainth Domniei Voastre pe langa aceasta in copiedomneasca proclamatie sub date astAzi 12 Octomvrie, rugandu-va sa

Si dupg Instructia procerului intdmplat la 28 Septemvrie in sala Bosse1,113ucu-re§ti 1859, Xenopol, Cuza-Vodd, pp. 135-136.

aim

i

t

'')

o

APELUL CATRE UNIRE A LUI CUZA-VODA LA 1859 3

binevoiti a da ordin sa se tipareasca indata in foi volante in numereindestulätoare, precum si in Monitorul Oficial, spre a se publica inmatt tara. Maria Sa ordona ca aceasta proclamatie sa fie placardatain capitalà, negresit pant mane dimineata.

Domnului Ion Ghika, Ministru Secretar de Stat,Departamentul din Intru, Presedintia Consiliului

Romdni din Tara Romdneascd !

Gasim de datorie a va arata a noastra vie multumire pentru patrioticavoastra purtare inainte de actul Investiturii, atunci pe and ambitiilepersonale cuteaza Inca a hrani oarecare sperari deserte i totodata pentrudemnitatea i linistea ce ati pastrat la 28 Septemvrie, in fata unei incer-cari nesocotite a unor oameni rataciti afara de drumul

Ne place a crede ca si in viitor yeti fi vrednici de admirarea ce atiinsuflat Europei prin actul glorios dela 24 Ianuarie i ea bunul simtromanesc va lumina pe toti de laolalta a se patrunde de adevarul cao Natie se mareste si se intareste atunci numai and ea are constiintaindatoririlor sale catre Patrie, catre Guvern i catre Lege.

Puterile garante au inzestrat pe ambele àri surori cu o Conventiece cuprinde in sine toate elementele de o fericita propasire. Dela noiatarna acum ca sä profitam de dansele, desvoltandu-le cu un tip po-trivit starii de fata a societatii romane, i aducand cu totii partea noastrade activitate, de lumina si de devotament.

Spre acest sfarsit, arltand mai intaiu a noastra deplina multamireMinisterului trecut pentru serviciile ce au desavarsit in folosul bineluigeneral si carele acum s'au retras de buna sa vointa pentru de a faceloc unei noua combinari ministeriale, am format un Cabinet menit dea sustinea cu energie principiile noastre constitutionale i spre a da omai mare garantie de mentinerea ordinului legal, de care sant legateinflorirea comertului i intemeierea creditului public, am luat in per-want comanda superioara a ostirii din ambele Principate.

A sosit acum timpul pentru tot Romanul de a se apropia de altarulPatriei cu mintea fiber% de orice gand indoelnic i cu inima curet demice patima desbinatoare, caci neincrederile, defaimarile, urile i impe-recherile sant unelte fatale care aduc pieirea neamurilor.

24

9 5

Min4trilor.

4 NICOLAE IORGA 92

Destula invrajbire au produs pana acum luptele politice intre Romani!Cauza acelor lupte lipsind astazi, lipseasca tot odata i trista desbinaredintre ei. Prezentul i viitorul Romaniei o reclama aceasta prin glasulnostru care va chiama la infratirea Romanilor, caci, precum dela suireanoastra pe tronurile Moldovei i a Valahiei, Noi nu am mai cunoscutin aceste tari nici Moldoveni, nici Munteni, ci numai Romani, asemeneanu vroim a vedea intre Romani nici particle, nici clase indusmanite, cinumai fii ai aceleias mume i frati de acelas sange.

In ochii nostri toti Romanii sunt buni; in inima noastra s ant totiiubiti de o potriva, desi chiar unii din ei, rataciti de patimi violente, seexpun a fi infranati si a cadeà supt asprimea legilor. Ne adresam darcatre toti ca adevarat Print roman, care, liber de orice inraurire, vroesteprosperitatea tarii prin aplicare inteleapta a Conventiei i marireaNatiei prin sincera infratire a celor ce au onorul de a face parte din ea.

Margineasca-se fiecare individ sau corp social in cercul drepturilorindatoririlor sale bine intelese; patrunda-se cu totii de respectul ce

se cuvine legilor si fie tara intreaga bine incredintata cä noi vom stia mentinea ordinul legal in launtru i demnitatea nationala in afara.

ALECSANDRU IOAN

Ministru Secretar de Stat la DepartamentulTrebilor Straine

V. AlecsandriNo. 451.

12 Octomvrie 1859,Bucuresti. 7TZI _

AC Al3EhlIEr

14;01

.

.

1: r:

cp.

VA tozi

'IA'

igi;I

zi-

,k

' ;71`ZNPATtb--wilr,'__

r

It'

JJ4bka

7

:

z

et.

c

OA 4

LPIPUur-

gi