29 lectie demo design interior

1

LECŢIE DEMONSTRATIVĂDESIGN INTERIOR LECŢIE

DEMONSTRATIVĂINTRODUCERE

V-ar plăcea să aveţi o profesie în care simţul artistic se îmbină cu abilităţile practice? Atunci când intraţi într-o casă sau în biroul unei firme vă gândiţi că aceste spaţii ar putea să arate mai frumos? Doriţi o sursă de venituri suplimentare? Vreţi o alternativă profesională? Răspunsul este acum la îndemâna dumneavoastră: alegeţi cursul EUROCOR Design interior! Începeţi o carieră într-un domeniu fascinant!Cursul EUROCOR Design interior vă oferă toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a excela în acest domeniu!

Veţi afla mai multe despre amenajarea caselor, a şcolilor, magazinelor, hotelurilor şi a birourilor.

Veţi învăţa să realizaţi proiecte viabile cu resurse puţine şi să valorificaţi eficient spaţiul.

Veţi face faţă cerinţelor tuturor clienţilor, indiferent de gustul acestora.

Elementele teoretice sunt completate de o secţiune de istorie a arhitecturii, a interioarelor şi a stilurilor de mobilier. Ilustraţiile bogate echivalează cu o călătorie virtuală prin muzeele lumii.

Veţi dobândi toate cunoştinţele necesare pentru a fi un specialist căutat sau pentru a vă deschide propria afacere în acest domeniu.

Învăţaţi relaxat!La Eurocor, studiaţi fără stres, în modul cel mai atractiv cu putinţă! Parcurgeţi caietele de curs în confortul propriei locuinţe, în fotoliul preferat, pe terasă sau în grădină, în parc, vara sau iarna... când şi unde vreţi!

Vă veţi bucura de o atenţie deosebită! Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi contactat prin corespondenţă poştală sau online. Domeniul designului interior este în continuă expansiune. Îmbinaţi profesia cu arta, pentru un viitor mai bun!

Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă mai puţin de

jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din

diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele. Lectură plăcută!

2

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ DESIGN INTERIOR

STRUCTURA LECŢIILOR

Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 16 caiete.

Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, iar procesul de memorare devine simplu şi rapid!

Caietele se parcurg uşor, într-un mod relaxat, datorită semnelor grafice şi cuvintelor-cheie special concepute pentru a marca diverse componente ale lecţiilor.

Aveţi la dispoziţie un conţinut bogat de informaţii, pentru a vă dezvolta atât abilităţile practice, cât şi simţul artistic.

Metoda graduală de învăţare, de la simplu la complex, ajută la însuşirea rapidă a cunoştinţelor de specialitate.

Exerciţiile, temele pentru acasă şi colaborarea cu profesorul personal vă oferă o evaluare obiectivă a gradului de însuşire a noţiunilor noi.

PRIMIREA CURSULUI

La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?1. Acasă, la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de

minimum 22x30x1 cm.).2. La serviciu.3. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să

fie cea din buletin).

CONTUL DE CURSANT

Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi înregistrate. Din contul de cursant se pot accesa şi aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline.

ABSOLVIREA

Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi şi testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine şi insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor.

@

@

3

LECŢIE DEMONSTRATIVĂDESIGN INTERIOR

Programa cursului Design interior

Lecţia 1 Cu ce se ocupă decoratorul de interioare? Locuinţa, tipuri de locuinţe, tipuri de parcelări. Infrastructura, instalaţiile locuinţei (apă, canalizare, gaz, energie electrică, încălzire). Prevederi legislative în construcţiiLecţia 2 Întocmirea unui plan. Funcţiuni, grupări funcţionale – arhitectura antică, cultura obiectului (Egipt, Grecia, Imperiul Roman)

Lecţia 9 Camera de zi – spaţiul vieţii de familie. Elemente de delimitare a spaţiului locuit (pardoseli, tavane, pereţi), modalităţi de realizare, materiale, structură, formă. Plafoane suspendate, pereţi montaţi, separări de spaţiiLecţia 10 Tipuri de închidere a golurilor (uşi, ferestre). Tipuri de scări interioare, dimensionare. Mobilier înzidit – arhitectura Renaşterii, arta mobilierului; exemple

Lecţia 3 Locuinţa, elementele locuinţei, materiale, structură, tehnologii de construcţie.Lecţia 4 Cum desenăm? Desenul tehnic de arhitectură. Desenul în proiecţie, planul, secţiunea, vederea, proporţii. Relevare, redactare, reprezentări arhitecturale, linii de cotă – arhitectura şi mobilierul Evului mediu timpuriu

Lecţia 11 Bucătăria – loc de preparare şi servire a mesei. Reprezentarea spaţiului interior. Imagini speciale: axonometria, izometria, perspectivele, redactare - proporţiiLecţia 12 Cum să redactăm (să desenăm cu ajutorul instrumentelor de desen)? Diferite tehnici de redactare. Reprezentări pentru ofertare – arhitectura, mobilierul, concepţia spaţială barocă

Lecţia 5 Exigenţele locatarului, exigenţe funcţionale, emoţionale, exigenţe generale şi speciale. Scara umană, antropometrie, ergonomieLecţia 6 Tipuri de mobilier, categorii de mobilier. Conformarea funcţională a mobilierului, materiale, structură, dimensiuni – arhitectura gotică, arta mobilierului; exemple

Lecţia 13 Spaţiu multifuncţional, camera copilului. Reprezentări colorate. Lumea culorilor. Scurtă teorie a culorilor, istoricLecţia 14 Practica folosirii culorilor. Dinamica culorilor, preferinţe pentru culoare – mobilierul, concepţia spaţială şi caracteristicile stilului rococo

Lecţia 7 Spaţiile de circulaţie ale locuinţei, locuri de depozitare. Funcţionalitatea locuinţei, circulaţia în cadrul locuinţei, amplasarea grupărilor de mobilier. Instalaţiile de încălzire şi electricitate ale locuinţeiLecţia 8 Împărţirea spaţiilor interioare pe verticală şi orizontală. Spaţii simple şi compuse, efecte spaţiale, spaţii închise şi spaţii deschise, posibilităţi de corecţie optică – arhitectura Renaşterii, arta mobilierului în Europa

Lecţia 15 Dormitorul, loc de retragere şi de dormit. Folosirea culorilor în amenajarea interiorului. Desenul tehnic colorat, reprezentarea de ofertare colorată. Materiale de colorat, tehnici, metode grafice de reprezentare, folosirea mostrelor de culoareLecţia 16 Culoare, compoziţie de culori, contraste, echilibru, simetrie, asimetrie, proporţii, proporţionalitate. Efectul optic al desenului – arhitectura, mobilierul şi compoziţia spaţială în clasicism; exemple

4


Lecţia 17 Baia – spaţiul igienei corporale; proiectare, funcţii, securitate, dimensionare, ergonomie. Obiectele de amenajare şi auxiliare din baie. Încălzirea, iluminatul, placajele şi stilul băiiLecţia 18 Lumina, lumina naturală şi lumina artificială. Scurtă teorie a luminii. Iluminarea locuinţei. Surse de lumină, corpuri de iluminat. Moduri de iluminare a spaţiilor cu diverse funcţiuni (supraveghere computerizată) – mobilierul şi arta interioarelor Empire şi Biedermeier; exemple

Lecţia 25 Spaţii cu alte funcţiuni, amenajarea lor, locul de muncă de acasă, locul de deconectareLecţia 26 Posibilităţi de umbrire, structuri pentru umbrire. Perdele.– elemente stilistice art déco, principale exemple de obiecte şi amenajări interioare

Lecţia 19 Cunoaşterea materialelor, tehnologii. Materiale de bază folosite în amenajări interioare, produse semifabricate, produse prefabricate: lemn, metal, sticlă, piele, hârtie, textile, piatră, silicaţi, materiale plastice, vopseleLecţia 20 Unde şi de ce folosim aceste materiale? Tehnologia punerii în operă, pregătirea suprafeţelor– istoricismul, eclectismul, romantismul, caracteristici stilistice, mobilier, interioare

Lecţia 27 Stilul interioarelor, caracterul locuinţelor şi spaţiilor, rolul decoraţieiLecţia 28 Elemente ce determină caracterul de intimitate – colectivitate, modernitate, elemente la modă– apariţia modernismului, caracteristici stilistice arhitecturale şi de mobilier

Lecţia 21 Locuinţa tinerilor căsătoriţi. Cu ce situaţii de amenajare ne putem întâlni? Eventuale exigenţe de confortLecţia 22 Procesul proiectării. Practica proiectării: materiale prestabilite, cu scop precis, în spaţii definite, crearea unui interior funcţional. Schiţa de proiect, proiect de ofertă, proiect de execuţie– influenţa revoluţiei industriale de la sfârşitul secolului al XIX-lea asupra obiectelor culturale, începuturile producţiei de serie; istoricul mobilierului Thonet

Lecţia 29 Biroul cu calculator. Dimensionare, principii de amenajareLecţia 30 Mobilierul modern pentru birou, confortul ambiental.– Bauhausul şi înflorirea sa între cele două războaie mondiale; principiile artistice ale Bauhausului, cultura obiectelor

Lecţia 23 Locuinţa familiei cu copii mici. Cu ce situaţii de amenajare ne putem întâlni? Posibile exigenţe de confort.Lecţia 24 Procesul proiectării. Practica proiectării: materiale prestabilite, cu scop precis, în spaţii definite, crearea unui interior funcţional. Cum să întocmim o antemăsurătoare?– Secession, Art nouveau, experimentele începutului de secol XX, arhitectura, mobilierul şi arta interiorului

Lecţia 31 Tipuri de ţesături pentru locuinţă, covoare, carpete, perdele. Modul de amplasare, varietate stilisticăLecţia 32 Particularităţile amenajărilor podurilor.– mobilier contemporan, cultura obiectelor, noţiunea de „design”; stiluri, tendinţe

5


Fiecare caiet începe cu o introducere în care sunt prezentate principalele aspecte ce vor fi studiate.

(selecţie din Lecţia 15, pagina 1)

LEC}IILE15 {I 16

INTRODUCERE

În lec]ia 15 ne vom ocupa de zona personal\ a locuin]ei: dormitorul.

Vom cunoa[te mobilierul specific acestei înc\peri, aflând cum trebuie s\ fie un pat comod, dar [i ce [i cum putem depozita în aceast\ camer\. Ve]i `nv\]a, de asemenea, cum se proiecteaz\ instala]ia de iluminat a acestei înc\peri [i ce fel de materiale de acoperire sunt recomandate în acest caz pentru podea [i pere]i.

În partea a doua a lec]iei 15 v\ vom prezenta mijloacele [i metodele prin care pot fi realizate schi]e de amenajare colorate.

Ca `n orice ramur\ a artei, [i în domeniul artelor vizuale este important\ cunoa[terea [i utilizarea con[tient\ a mijloacelor de exprimare artistic\.

De aceea, `n cadrul lec]iei 16 ne vom ocupa de modurile de compozi]ie cromatic\, de propor]ii, contraste [i modele.

La finalul acestui caiet de lec]ii, în capitolul dedicat istoriei arhitecturii [i mobilierului, ve]i face cuno[tin]\ cu perioada neoclasicismului.

LEC}IA 15

6


Definiţiile şi informaţiile importante au fost marcate special.


caracterul [ilocul camereicopilului

Aceasta trebuie s\ fie o înc\pere sigur\, luminoas\, cu însorire bun\ – având fereastra orientat\ spre sud –, care poate fi aerisit\ f\r\ dificult\]i. Datorit\ multifunc]ionalit\]ii sale, ar trebui s\ se afle undeva între zona de zi [i cea de noapte. Trebuie s\ fie aproape de buc\t\rie, dar nu prea departe nici de dormitor ori de baie. Când copilul devine independent [i deja pleac\ de acas\ f\r\ supraveghere, este util ca aceast\ înc\pere s\ fie aproape de u[a de intrare în locuin]\.Pe m\sur\ ce copiii cresc, se modific\ treptat caracterul, chiar [i locul acestei camere.

~ntrucât într-o anumit\ faz\ a vârstei sale copilul are nevoie de mult mai mult\ mi[care decât un adult, [i deoarece camera lui nu e doar un simplu dormitor, ci, totodat\, [i un loc pentru înv\]at [i joac\, în privin]a dimensiunilor acestei înc\peri trebuie s\ lu\m în calcul minimum 6 m2 pentru fiecare locatar al ei.

În timp ce pentru copilul pre[colar este important s\ se aib\ `n vedere o cât mai mare suprafa]\ de podea pentru joac\, pentru cel [colar [i în special pentru ado-lescent este important s\ dispun\ de un loc propriu, de un ungher separat, ceea ce necesit\ iar\[i spa]iu în plus.

Planul de baz\ al unei camere a copilului de 21,5 m2

Spa]iu de dormit separat de cele pentru joac\ [i de studiu

i

4 lec]ia 13 curs de design interior

7


Vă veţi familiariza cu schiţe, planşe şi planuri specifice domeniului.


Sufrageria – în centrul preocup\rilor 130 m2

Familia din aceast\ locuin]\ de 130 m2 este alc\tuit\ din membri a dou\ genera]ii, p\rin]i cu doi copii minori.Scos în eviden]\ din zona diurn\, spa]iul lu\rii mesei a devenit un loc important, fapt ce a fost accentuat [i prin utilizarea unui covor special.Piesele de mobilier a[ezate pe axul de simetrie amplific\ aceast\ impresie. Garnitura de mobile de [edere din camera de zi [i [emineul au fost amplasate într-un loc ferit, situat vizavi de intrarea în locuin]\. Într-un alt loc al camerei de zi, aflat în apropierea intr\rii, a fost amenajat un spa]iu de lucru prev\zut cu rafturi pentru c\r]i.Zona nocturn\ se situeaz\ `n partea stâng\ a intr\rii. Atât dormitorul p\rin]ilor, cât [i cel al copiilor beneficiaz\ de baie proprie. Cea a copiilor este prev\zut\ cu cuv\ de du[, iar cea a p\rin]ilor cu o cad\ de dimensiuni mari, dotat\ cu instala]ie de hidromasaj. În ambele înc\peri de baie exist\ WC [i bideu.În segmentul p\rin]ilor, lavoarul a fost amplasat în antreul înc\perii de baie (ceea ce asigur\ acces liber la WC).

1. Buc\t\ria cu sufragerie 2. Camera de zi

PLAN DE AMENAJARE

1. buc\t\riecusufragerie2. camer\dezi3. camer\delucru4. cameracopilului5. baiap\rin]ilor6. dormitorulp\rin]ilor7. baiacopiilor8. culoardecircula]ie


8




Utilizarea unor materiale [i forme variate, precum [i a culorilor puternice, marcante îmbog\]e[te pe plan vizual spa]iile interioare. Pozi]ionarea sufrageriei în centrul aten]iei, accentuarea ei în acest fel indic\ dorin]a manifestat\ de membrii familiei de a desf\[ura activit\]i comune.

7. Baia copiilor 1. Buc\t\ria cu sufragerie

4. Camera copilului 6. Dormitorul p\rin]ilor

5. Baia p\rin]ilor 8. Lavoarul amplasat pe culoarul de circula]ie

9



Veţi deprinde formulele şi măsurătorile specifice domeniului.


Se poate redacta m\sur\toarea [i pentru planul de iluminat, indicând câte [i ce fel de corpuri de iluminat vor fi amplasate în fiecare dintre înc\peri.Pentru o mai bun\ recunoa[tere (identificare), m\sur\toarea poate con]ine [i imaginea sau desenul obiectului de amenajare. Culorile utilizate pot fi [i ele cuprinse în tabel, în acest fel fiind trasat\ [i „harta cromatic\” a locuin]ei.

IMAGINEA AXONOMETRIC| PROIECTAT| A LOCUIN}EI

Plan cu m\sur\tori

Nr. crt.

Tipul mobilei Denumirea produsului

Dimensiuni (cm)

Produc\tor, dis-tribuitor

1. perete de anticamer\ 60×70 design individual

2. raft de desc\rcare (depozi-tare)

60×30 design individual

3. fotoliu Smoky-Lux 74×68×75 design individual

4. mas\ Smoky-Lux Ø 70/65 design individual

5. lampadar Morgana Ø 36/185 Murano

6. garnitur\ de [edere Leonardo 198×86×88 ASKO

7. garnitur\ de [edere Leonardo 148×86×88 ASKO

8. m\su]\ pentru fumat Milano Ø 50/65 ASKO

9. mas\ Giretando 120×70×40 Calligaris

10. rafturi de c\r]i, vitrine 30×100×320 design individual

11. scaun de sufragerie Ontano 45×45×95 Hilstra

12. mas\ de sufragerie Ontano 200×80 Hilstra

13. dulap col]ar 150, 80×200 design individual

14. canapea Ottomanne 160×80×75 Dema

15. fotoliu Oland 58×78×85 IKEA

16. m\su]\ pentru fumat Granas 68×68×44 IKEA

17. TV, video, HI-FI 120×157×30 SONY

18. boxe audio 50×40×30 SONY

19. compartiment de depozitare 60×120×200 design individual

Mobilarea spa]iului mare

Tabel de m\sur\tori

10


Exerciţiile practice sunt marcate printr-un semn distinct.



Simetria rigid\ poate avea ̀ ns\ un efect de solemnitate [i de poz\ exagerat\. În acest fel, ea corespunde rareori ambian]ei intime din locuin]\. De aceea, este necesar\ uneori o oarecare asimetrie, avem nevoie de iregularitate, într-un cuvânt, de asimetrie controlat\. Simetria u[or neregulat\ poate face spa]iile mai vii, conforme cu o scar\ uman\. În cazul unui spa]iu amenajat, asimetria eviden]iaz\ ceea ce este de accentuat, putând astfel deveni [i ea punctul focal al ansamblului. ~n acest caz, trebuie s\ fim aten]i la echilibrare. Utilizarea asimetriilor pentru echilibrarea lor reciproc\ poate provoca aceea[i senza]ie de împlinire pe care o asigur\ compozi]ia simetric\.

În amenajarea locuin]ei, asimetria echilibrat\ d\ un aspect mai viu spa]iului amenajat.

Analiza]i diferite imagini de interioare care prezint\ cazuri de asimetrie echilibrat\. Observa]i echilibrul petelor de culoare [i al liniilor.e

Simetrie echilibrat\ `n cazul [emineului

Asimetrie echilibrat\ `n vestibul

i

11


Un simbol aparte evidenţiază exerciţiile de reproducere şi colorare.



7. Copia]i desenul de creion pe hârtie de acuarel\, apoi colora]i-l cu vopsea de acuarel\ sau vopsea de ap\.

8. Tehnica mixt\ poate însemna utilizarea pe acela[i desen a mai multor instrumente [i a unor tipuri diferite de vopsea. În cazul de fa]\, adâncimea spa]iului [i plasticitatea obiectelor este

redat\ cu ajutorul peni]ei topografice, culorile fiind aplicate pe hârtie prin utilizarea creioanelor colorate.

12


Cerinţele de a întocmi un desen sau proiect sunt anunţate printr-un simbol grafic.



Cu ajutorul u[ilor glisante moderne, orice spa]iu greu folosibil, cum ar fi ni[ele, se poate transforma `n spa]iu de depozitare.~n trecut, `n asemenea ni[e se a[ezau paturile, formând a[a-numitul „alcov”, care era separat de restul camerei printr-o perdea.

~n lec]ia 7 au fost prezentate locurile posibile pentru amplasarea mobilierului de depozitare. Cele mai potrivite ̀ nc\peri pentru acest scop sunt vestibulurile, spa]iile de circula]ie sau garderobele. Dulapurile `nzidite se pot amplasa [i `n camera de lucru, dormitoare sau camerele copiilor, dac\ exist\ suficient spa]iu pentru aceasta.

Dimensiunea cea mai important\ a dulapurilor `nzidite este adâncimea.

Pentru hainele ag\]ate, adâncimea trebuie s\ fie de 60 cm. Pentru utilizarea comod\ a dulapului, mai este necesar\ o por]iune liber\ de 60-80 cm `n fa]a acestuia, `n cazul folosirii u[ilor glisante. Pentru u[ile ce se deschid, se mai adaug\ 60 cm. Dac\ se depoziteaz\ doar lucruri ̀ mp\turite, atunci o adâncime de 45-50 cm este suficient\.

Pentru rafturile de c\r]i `nzidite este necesar\ o adâncime mai mic\ (30-35 cm) sau chiar mai pu]in, dac\ se prevede un singur rând de c\r]i.

Un dulap este `nzidit dac\ ocup\ `ntreg spa]iul dintre doi pere]i, precum [i `ntreaga `n\l]ime liber\ a camerei.

~n cazul proiect\rii unei locuin]e noi, arhitectul prevede prin proiect ni[ele necesare dulapurilor `nzidite, iar decoratorul de interior poate c\uta, dac\ este necesar, [i alte locuri potrivite pentru `nzidirea unor dulapuri.

dulapuri`nzidite

dimensiuniledulapurilor `nzidite

i

~n lec]ia 3 a]i m\surat [i redactat planul locuin]ei proprii. Studia]i cu aten]ie planul [i ̀ ncerca]i s\ g\si]i unele spa]ii potrivite pentru ̀ nzidirea unor dulapuri, dac\ sunt necesare. Ce a]i depozita ̀ n ele? Desena]i pe plan dulapurile ̀ nzidite [i trece]i dimensiunile: `n\l]imea, l\]imea, adâncimea.

Vedere [i sec]iune printr-un dulap `nzidit Detalii structurale

13



Prezentările istorice îmbogăţesc cunoştinţele cursanţilor.


Marcell Breuer (1902-1981, n\scut la Pécs, `n Ungaria) face parte `nc\ de tân\r din corpul profesoral al [colii Bauhaus. Acest designer remarcabil a fost influen]at, de asemenea, de activitatea lui Rietveld [i de gruparea De Stijl. A proiectat mobilier din tub de o]el `ncepând cu anul 1925. Cea mai cunoscut\ lucrare a lui este scaunul Wassily (1925), confec]ionat din tub de o]el curbat [i prev\zut cu suprafe]e de sprijin din piele. Mai târziu a proiectat – tot din tub de o]el – scaune `n consol\, banchete [i mese. Descoperind noile posibilit\]i oferite de materialul de lucru, `n 1935 a proiectat un [ezlong dintr-o combina]ie de aluminiu [i lemn. La mobilele proiectate de el `n aceast\ perioad\ este mult mai accentuat\ tendin]a spre comoditate. Piesele sale sunt impecabile din punct de vedere ergonomic.

Personalitate proeminent\ a arhitecturii moderne, Ludwig Mies van der Rohe a proiectat [i el piese de mobilier. Cea mai vestit\ lucrare a lui este scaunul [i bancheta cu sp\tar ̀ n form\ de „X”, proiectate pentru pavilionul german de la expozi]ia din Barcelona. Balamalele plate, din o]el, au fost fixate prin sudare, apoi [lefuite `n mod manual. O mobil\ de [edere proiectat\ de el, care se fabric\ [i ast\zi, este scaunul `n consol\ Tugendhat (1930), `n variant\ din tub de o]el sau din o]el plat. Pe cadrul acestuia a fost fixat – cu ajutorul unor chingi de piele – un [ezut din piele.

Le Corbusier a proiectat mobil\ `mpreun\ cu arhitectul de interioare Charlotte Perriand (1903-1999). Una dintre lucr\rile lor comune este ansamblul compus din fotoliu [i canapea de club (fabricat [i `n zilele noastre). La aceste mobile col]uroase, dar capitonate din bel[ug, având hus\ neagr\, de piele, cadrul confec]ionat din tub de o]el a fost amplasat pe partea lor exterioar\, devenind `n acest fel vizibil. O pies\ renumit\ a seriei de mobile purtând monograma „LC” este [ezlongul (1928-1929). ~n acest caz, suprafa]a de sprijin orizontal\, de o elaborare ergonomic\, este cuplat\ cu un cadru (schelet) arcuit. Pozi]ia suportului din tub de o]el poate fi reglat\ liber pe o talp\ de o]el `n form\ de „H”.

Arhitectura americanului Frank Lloyd Wright a influen]at aspira]iile similare moderne din Europa. Wright [i-a proiectat singur [i spa]iile interioare ale cl\dirilor sale (el considera interiorul o prelungire a exteriorului). ~n concep]ia lui, proiectarea spa]iilor interioare [i a mobilierului era o parte organic\ a muncii de arhitect. ~n multe dintre cl\dirile sale, mobilele amplasate `n spa]iu – `n spiritul viziunii organice – aveau [i un rol de suplinire a pere]ilor, deci de separare a spa]iului.

Le Corbusier: {ezlong, 1928

Marcell Breuer: Scaunul Wassily, 1925

Van der Rohe: Fotoliu Barcelona, 1929

Frank Lloyd Wright: Fotoliu-jil], 1936

14


Veţi găsi numeroase sfaturi utile pentru amenajarea interioarelor.



Amenajarea optim\ a habitatului, corespunz\toare necesit\]ilor beneficiarului lucr\rii

e

Sfaturi utile:• Ansamblul casei sau al locuin]ei trebuie tratat ca un tot coerent sub aspect vizual.

Acest scop este atins dac\, privind toat\ locuin]a, observ\m c\ predomin\ o anumit\ culoare sau form\, aceasta reprezentând o constant\ vizual\.

• Este nevoie de principii de baz\ `n amenajare, de o imagine care ne conduce consecvent prin toat\ locuin]a. Concep]ia proiectantului asigur\ o imagine de ansamblu unitar\.

• Cel care amenajeaz\ interiorul trebuie s\ ia `ntotdeauna `n calcul [i particu-larit\]ile arhitecturale. Dându-[i seama de spiritul spa]iului arhitectural, poate amplifica apoi caracterul acestuia prin p\strarea raporturilor spa]iale.

• Amenajarea locuin]ei trebuie adaptat\ ̀ n primul rând la gustul [i modul de via]\ al locatarilor ei.

• Este indicat s\ fie elaborate mai `ntâi detaliile care determin\ stilul spa]iului interior, restul lucr\rii putând fi adus `n concordan]\ cu acestea [i `ntr-o etap\ ulterioar\.

• Este o iluzie faptul c\ amenajarea unei locuin]e poate fi proiectat\ din start `n cele mai mici detalii. Pentru realizarea `ntregii lucr\ri este nevoie de timp.

• Cu toate c\ este nevoie de idei originale, de materiale, forme [i solu]ii inte-resante, pasionante, nu trebuie s\ uit\m nici o clip\ de aspectele curente ale locuirii.

• Prin deschideri de spa]iu pot fi `mbun\t\]ite leg\turile func]ionale [i vizuale dintre `nc\perile locuin]ei. Formele spa]iale elaborate `n acest fel contribuie la o utilizare mai eficient\ a locuin]ei.

• La toate problemele ivite exist\ mai multe solu]ii posibile. ~n aceste cazuri, merit\ s\ ne amintim [i de modurile de rezolvare tradi]ionale, deoarece acestea `nglobeaz\ mult\ experien]\ anterioar\. Putem g\si solu]ia adecvat\ alegând dintre mai multe posibilit\]i de rezolvare.

Face]i o analiz\ detaliat\ [i de ansamblu a locuin]ei proprii. Care este stilul dominant? Este amenajarea locuin]ei ̀ n acord cu tr\s\turile dumneavoastr\ de personalitate? Pute]i vorbi, `n cazul locuin]ei dumneavoastr\, de o constan]\ vizual\?

15



Cuvintele-cheie descriu aspectele de bază ale cursului.


Am analizat rela]iile directe ale vestibulului cu celelalte înc\peri. ~ns\ acest spa]iu mai poate avea [i alte func]iuni, cunoa[terea lor fiind necesar\ pentru a stabili toate datele pentru proiectare.

~n primul rând, este necesar s\ se asigure `n vestibul un spa]iu suficient de mare pentru a fi posibil\ dezbr\carea unei haine. De aceea, aici întâlnim primul mobilier de depozitare: cuierul. În comer] se g\sesc nenum\rate tipuri de cuiere, în diverse moduri de organizare a modulelor, dar [i mai diferite sunt cele confec]ionate de utilizatori dup\ cerin]ele spa]iilor din locuin]ele proprii. Cu toat\ aceast\ varietate, se poate identifica o func]iune de baz\: ag\]area vizibil\ sau ascuns\ a obiectelor de îmbr\c\minte. Nu este recomandabil\ depozitarea direct în dulapuri a hainelor ude. La stabilirea în\l]imii ag\]\torilor trebuie avu]i în vedere [i copiii.

alte func]iuniale vestibulului

Cuier ascuns

cuierul

16


(selecţie din Lecţiile 13-14, Anexa 8)

Aveţi la dispoziţie şi Anexe cu planşe explicative pentru problematicile abordate în anumite caiete.

17


(selecţie din Lecţiile 19-20, Anexa 12)

18




Rezumatele prezintă aspectele cele mai importante din fiecare lecţie.

Întrebările de verificare vă ghidează învăţarea.

Sumarul sintetizează materia parcursă.

Rezumat – folosirea culorilor `n amenajarea locuin]ei; desenul tehnic colorat; materiale [i tehnici de colorare; folosirea mostrelor de culoare

1. În a doua parte a acestei lec]ii a]i f\cut cuno[tin]\ cu instrumentele desenului de prezentare în culori, creionul colorat [i acuarela, [i a]i aflat `n ce mod se utilizeaz\ acestea.

2. A]i înv\]at s\ ha[ura]i cu ajutorul creionului de grafit [i s\ realiza]i tonalit\]i cu ajutorul culorilor.

3. Pe baza unei exers\ri sus]inute, a]i asimilat modul `n care se amestec\ culorile.

4. A]i înv\]at cum se utilizeaz\ mostrele de culoare.

Întreb\ri de verificare

1. Ce în]elege]i prin conturul unui desen?

2. Ce înseamn\ tonalitatea [i la ce este folosit\ aceasta?

3. ~n ce const\ tehnica acuarelei?

4. Ce este efectul de transparen]\?

5. Câte tipuri de creioane de grafit cunoa[te]i [i care sunt diferen]ele dintre ele?

6. Ce sunt mostrele de culoare [i la ce servesc?

Sumarul lec]iei 15

~n prima parte a lec]iei 15 am discutat despre:• situarea dormitorului [i caracteristicile acestuia;• diferitele tipuri de paturi [i dimensiunile func]ionale ale lor;• alte tipuri de piese de mobilier necesare `n dormitor;• iluminarea dormitorului [i acoperirea pere]ilor, a tavanului [i pardoselii.

~n a doua parte a acestei lec]ii, subiectele discutate au fost:• instrumentele folosite la desenul `n culori;• modalit\]ile de colorare [i de realizare a tonalit\]ilor;• folosirea mostrelor de culoare.

19


Temele vă ajută să vă fixaţi cunoştinţele dobândite.



Tema pentru acas\ 16

Alege]i dintr-un ziar sau o carte imaginea unui spa]iu de locuit amenajat în mod simplu ori lua]i ca exemplu imaginile propuse de noi. Imaginea pentru care opta]i trebuie s\ fie colorat\ [i s\ aib\ cel mult formatul A5 (jum\tate cât A4).

Copia]i aceast\ imagine folosind patru tehnici diferite:– ha[urând cu creion de grafit;– folosind creionul colorat;– utilizând vopsea acuarel\;– recurgând la o tehnic\ mixt\ (combinarea tehnicilor enumerate anterior).

Acorda]i aten]ie desenului propor]ional, precis, precum [i exactit\]ii cromatice.

20


Designul interior a cunoscut în ultimii ani noi direcţii de dezvoltare, odată cu dorinţa omului modern de a-şi personaliza locuinţa, respectând adesea şi o anumită modă. Decoratorul de

interioare are atribuţii importante în amenajarea sau reamenajarea oricărui spaţiu locuibil, fiind un specialist căutat pe piaţa muncii. Dacă vă doriţi o carieră în amenajări interioare sau vreţi să

începeţi o afacere în acest domeniu, soluţia ideală este cursul Eurocor deDESIGN INTERIOR.

Spor la studiu!

Tel. 021 33 225 33; www.eurocor.ro

EXEMPLU

Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet (dacă se trimit spre corectare prin poştă) sau online, în contul de cursant de pe site-ul www.eurocor.ro. Un profesor personal vă îndrumă pe toată durata studiului.

29 lectie demo design interior

Documents