2424 ianuarie ianuarie 18591859

UNIREAUNIREA PRINCIPATELOR PRINCIPATELOR ROMANEROMANE

Institutor,Radoi StefaniaInstitutor,Radoi StefaniaGradinita cu program prelungit nr.7,PitestiGradinita cu program prelungit nr.7,Pitesti

ALEXANDRUALEXANDRU IOAN IOAN CUZACUZA1820-18731820-1873

► Alexandru Ioan Cuza s-a nascut la Husi in Alexandru Ioan Cuza s-a nascut la Husi in anul 1820, fiind unul dintre participantii anul 1820, fiind unul dintre participantii activi la miscarea revolutionara de la 1848 activi la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova.din Moldova.

► A fost A fost prim domn al Principatelor Uniteprim domn al Principatelor Unite► impreuna cu Mihail Kogalniceanu, a initiat impreuna cu Mihail Kogalniceanu, a initiat

un larg program de reforme un larg program de reforme (improprietarirea taranilor, adoptarea(improprietarirea taranilor, adoptarea unei unei noi constitutii, introducerea invatamantului noi constitutii, introducerea invatamantului gratuit si obligatoriu, secularizarea averilor gratuit si obligatoriu, secularizarea averilor manastiresti, infiintarea universitatilor din manastiresti, infiintarea universitatilor din Iasi si Bucuresti) care au dus la Iasi si Bucuresti) care au dus la modernizarea statului roman. modernizarea statului roman.

► Silit sa renunte la putere in 1866, a fost Silit sa renunte la putere in 1866, a fost exilat si a trait la Viena si Florenta. A murit exilat si a trait la Viena si Florenta. A murit in 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost in 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus in tara si inmormantat la castelul adus in tara si inmormantat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (judetul Iasi), familiei sale de la Ruginoasa (judetul Iasi), apoi reinhumat la Biserica Sfintii Trei apoi reinhumat la Biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. Ierarhi din Iasi.

►LaLa 5 ianuarie5 ianuarie, la, la IaşiIaşi, , AlexandruAlexandru IoanIoan CuzaCuza este ales domn aleste ales domn al MoldoveiMoldovei. . LaLa 24 ianuarie24 ianuarie, la, la BucureştiBucureşti,, este ales domn al este ales domn al Munteniei.Munteniei. Astfel românii, deşi nu au călcat Astfel românii, deşi nu au călcat dorinţa marilor puteri de a avea două ţări cu dorinţa marilor puteri de a avea două ţări cu doi domnitori, două conduceri, două doi domnitori, două conduceri, două parlamente, etc, profitând de absenţa parlamente, etc, profitând de absenţa precizării ca aceşti domnitori trebuie să fie precizării ca aceşti domnitori trebuie să fie persoane diferite, au ales deliberat şi calculat persoane diferite, au ales deliberat şi calculat pe unul şi acelaşi domnitor, Alexandru pe unul şi acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Ioan CuzaCuza, care va efectua, de fapt, unirea , care va efectua, de fapt, unirea Principatelor Române.Principatelor Române.

► Alexandru Ioan Cuza Alexandru Ioan Cuza formează un singur guvern formează un singur guvern sub conducerea luisub conducerea lui Mihail Mihail KogălniceanuKogălniceanu. . Noul guvern Noul guvern prezintă Adunării şi prezintă Adunării şi realizează proiectul legii realizează proiectul legii privind secularizarea averilorprivind secularizarea averilor mânăstireşti, lege prin care mânăstireşti, lege prin care s-a dat o lovitură puternică s-a dat o lovitură puternică feudalismului. De asemenea, feudalismului. De asemenea, sese supune poporului, spre supune poporului, spre aprobare prin plebiscit, o aprobare prin plebiscit, o nouănouă contribuţie, o nouă contribuţie, o nouă lege electorală. lege electorală. Naţionalizează poşta şi Naţionalizează poşta şi telegraful de capitalul grectelegraful de capitalul grec..

Mos IoanMos Ioan Roata Roata si Unireasi Unirea► La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi,

boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu cale să cheme la Adunare şi câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiecare judeţ, spre a lua şi ei parte la facerea acestui măreţ şi nobil act naţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit frumos şi i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe şi cuşme nouă, de se mirau ţăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le ţie cuvânt, ca să-i facă a înţelege scopul chemării lor la Iaşi.

► — Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu blândeţă.

► — Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.

► — — Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe, ani, două ţări surori, creştine şi megieşe, Moldova noastră şi Valahia sau Ţara Moldova noastră şi Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se, se sfâşie şi se mănâncă între vorbindu-se, se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie şi peire a dânsele, spre cumplita urgie şi peire a neamului românesc. Ţări surori şi creştine, neamului românesc. Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni; căci, precum ne am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm noi, moldovenii, aşa se închină şi închinăm noi, moldovenii, aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. Statura, vorba, fraţii noştri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis, oameni buni; munteni. Ţări megieşe, am zis, oameni buni; căci numai pârăuaşul Milcov, ce trece pe la căci numai pârăuaşul Milcov, ce trece pe la Focşani, le desparte. "Să-l secăm dar dintr-o Focşani, le desparte. "Să-l secăm dar dintr-o sorbire" şi să facem sfânta Unire, adică sorbire" şi să facem sfânta Unire, adică înfrăţirea dorită de strămoşii noştri, pe care înfrăţirea dorită de strămoşii noştri, pe care ei n-au putut s-o facă în ei n-au putut s-o facă în imprejurarile grele imprejurarile grele de pe-atunci.de pe-atunci.

► Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti dumnevoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la dumnevoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău?...rău?...

► — — Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre ţărani, anume ţărani, anume Ion RoatăIon Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: "Ţăranul, gura noastră? Vorba ceea, cucoane: "Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, hodorogeşte", să ierte cinstită faţă hodorogeşte", să ierte cinstită faţă dumnevoastră. Eu socot că treaba asta se putea dumnevoastră. Eu socot că treaba asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte şi din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea...ca să ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea...

► — — Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în ţara aceasta pe când numai boierii făceau totul în ţara aceasta ş-o storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică ş-o storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru toţi deopotrivă.drepturi pentru toţi deopotrivă.

► Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care sunt roadele binefăcătoare ale Unirii, care sunt roadele binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot "pentru unirea aducându-le aminte că tot "pentru unirea tuturor" se roagă şi sfânta biserică, în toate tuturor" se roagă şi sfânta biserică, în toate zilele, mai bine de 1.850 de ani.zilele, mai bine de 1.850 de ani.

► — — Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!— Priceput, cucoane, cât se poate de bine, — Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!cele bune!— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion — Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion Roată.Roată.— Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar — Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar dumneta, cum văd, eşti cam greu de cap; ia dumneta, cum văd, eşti cam greu de cap; ia haidem în grădină, să vă fac a înţelege şi mai haidem în grădină, să vă fac a înţelege şi mai bine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?bolovanul cel mare?— Îl vedem, cucoane.— Îl vedem, cucoane.— Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise — Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în mijlocul boierul, care şedea acum pe un jilţ în mijlocul ţăranilor.ţăranilor.— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar — S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.acolo-i greutate, nu şagă.— Ia cearcă şi vezi.— Ia cearcă şi vezi.

► Moş Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu Moş Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.poate.

► — — Ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade Ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade Ilie, şi dumneta, bade Pandelachi.Ilie, şi dumneta, bade Pandelachi.

► În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere şi-l aduc lângă bolovanul din loc, îl ridică pe umere şi-l aduc lângă boier.boier.

► — — Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva într-face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi. Povestea cântecului:fost aceeaşi. Povestea cântecului:

► Unde-i unul nu-i putere,Unde-i unul nu-i putere,La nevoi şi la durere;La nevoi şi la durere;Unde-s mulţi, puterea creşte,Unde-s mulţi, puterea creşte,Şi duşmanul nu sporeşte.Şi duşmanul nu sporeşte.

► Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumnevoastră Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Macedonia şi de prin alte părţi ale lumii, numai să ne Macedonia şi de prin alte părţi ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de n-or mai îndrăzni duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii, români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii, spaniolii şi portughezii, ce aşteapt? La orice întâmplare, spaniolii şi portughezii, ce aşteapt? La orice întâmplare, Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângele pentru Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângele pentru noi... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-noi... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.aţi înţeles şi răsînţeles.

► — — Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare de la vorbă şi până la faptă este mare deosebire... Dumnevoastră, deosebire... Dumnevoastră, ca fiecare boierca fiecare boier, , numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, d-numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, d-ar n-aţi pus umărul împreună cu noi la adus, ar n-aţi pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... Iar de la bolovanul prea vine la socoteală... Iar de la bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai mică pe umere; însă acum mare sau mai mică pe umere; însă acum suntem chemaţi a purta împreună tot noi, suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opincaopinca, o stâncă pe umerele noastre... Să dea , o stâncă pe umerele noastre... Să dea Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părč rău.nu mi-a părč rău.

► La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul şi strânge din umere, a se uita lung unul la altul şi a zice:a zice:

► — — Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate!...dreptate!...

► Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcumgăluşca şi a tăcut molcum

HORA UNIRIIHORA UNIRII

► Hai sa dam mana cu mana Hai sa dam mana cu mana Cei cu inima romana, Cei cu inima romana, Sa-nvartim hora fratiei Sa-nvartim hora fratiei Pe pamantul Romaniei! Pe pamantul Romaniei!

Iarba rea din holde piara! Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara! Piara dusmania-n tara! Intre noi sa nu mai fie Intre noi sa nu mai fie Decat flori si omenie! Decat flori si omenie!

Mai muntene, mai vecine, Mai muntene, mai vecine, Vina sa te prinzi cu mine Vina sa te prinzi cu mine

Si la viata cu unire, Si la viata cu unire, Si la moarte cu-nfratireSi la moarte cu-nfratire! !

Unde-i unul, nu-i putere Unde-i unul, nu-i putere La nevoi si la durere; La nevoi si la durere;

Unde-s doi, puterea creste, Unde-s doi, puterea creste, Si dusmanul nu sporeste! Si dusmanul nu sporeste!

Hora UniriiHora Unirii► Amandoi suntem de-o mama, Amandoi suntem de-o mama,

De-o faptura si de-o sama, De-o faptura si de-o sama, Ca doi brazi intr-o tulpina, Ca doi brazi intr-o tulpina, Ca doi ochi intr-o lumina. Ca doi ochi intr-o lumina.

Amandoi avem un nume, Amandoi avem un nume, Amandoi o soarta-n lume, Amandoi o soarta-n lume,

Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, In noi doi un suflet bate! In noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grabire Vin’ la Milcov cu grabire Sa-l secam dintr-o sorbire, Sa-l secam dintr-o sorbire, Ca sa treaca drumul mare Ca sa treaca drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare Peste-a noastre vechi hotare

Si sa vada sfantul soare, Si sa vada sfantul soare, Intr-o zi de sarbatoare, Intr-o zi de sarbatoare,

Hora noastra cea frateasca Hora noastra cea frateasca Pe campia romaneasca! Pe campia romaneasca!

IMAGINI IMAGINI DEDE COLORATCOLORAT