Ministerul Educațieial Republicii Moldova

!MINISTERUL EDUCAȚIEI WORLD BANK

!MINISTERUL EDUCAȚIEI WORLD BANK

MENTORATUL

Să creştem oameni responsabilişi virtuoşi – OAMENI MARI!

367

2Aspecteinovative

MonitorizareIstoriide succes

Buletinul informativ al proiectului„PARTENERIAT GLOBAL PENTRU EDUCAŢIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA” NR.2, 2014

2

Î�mpărtăş�im aici bucuria adoptării noului Cod al Educat�iei, pe care î�l conşiderăm un document deopotrivă fundamental ş�i novator pentru î�ntreaga t�ară. Ş� i şuntem pregătit�i, aş�a cum am afirmat î�n Parlament, şă implementăm aceaştă lege pî�nă la ultima literă pentru modernizarea ş�i proşperarea Republicii Moldova.Noul Cod al Educat�iei priveş�te educat�ia, nu doar ca pe o acumulare de cunoş�tint�e, ci ca pe un proceş care formează caractere, oameni reşponşabili ş�i virtuoş�i. Adică OAMENÎ MARÎ. Aceaştă abordare şe regăşeş�te deja de mai mult timp î�n activităt�ile Proiectului „Parteneriat Global pentru Educat�ie”, î�n cadrul căruia oferim, î�mpreună cu comunităt�ile locale ş�i partenerii externi, acceş la educat�ie timpurie de calitate pentru tot�i copiii din Moldova.Îar î�n aceşt proceş comun de conştruct�ie a unui viitor copiilor Moldovei eşte loc de muncă pentru fiecare, oameni ş�i inştitut�ii: părint�i, familii, adminiştrat�ie locală ş�i centrală ş�i tot�i profeşioniş�tii din domeniul educat�iei timpurii, aş�a cum şunt ment�ionat�i î�n Cod: educator, cadru didactic de şprijin, conducător muzical, logoped, pşiholog, pşihopedagog, metodişt, precum ş�i mentorii care vor contribui cu şprijin, ajutor ş�i şchimb de experient�ă ş�i cunoş�tint�e la dezvoltarea profeşională a altor cadre didactice.

SĂ CREŞTEM OAMENI RESPONSABILI ȘIVIRTUOȘI – OAMENI MARI!

Maia SANDU,Ministrul Educaţiei

Veşti bune pentru profesioniştii din domeniul educaţiei timpurii

ca parte a normei didactice.

Activităt�ile de mentorat î�n educat�ia timpurie, deşfăş�urate î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educat�ie”, au î�nceput şă dea primele roade. Ş� i avem î�n aceşt şenş mărturiile profeşioniş�tilor care au participat î�n aceaştă vară la inştruirile de mentorat, deşfăş�urate î�n fiecare raion al Republicii Moldova.

Acum, toate cadrele didactice pot beneficia ş�i de Înştrumentul de Monitorizare a Pregătirii Copiilor pentru Ş� coală, elaborat ş�i pilotat î�n cadrul Proiectului, pentru a aşigura o tranzit�ie bună a copilului de la ş�coală la grădinit�ă.

Vom munci î�mpreună pentru ca aceşt şchimb de cunoş�tint�e, abilităt�i ş�i experient�ă şă şe regăşeaşcă î�n şerviciile de educat�ie ş�i dezvoltare timpurie pentru fiecare copil din Moldova.

Codul Educat�iei, adoptat recent, aduce mai multe veş�ti bune pentru profeşioniş�tii care î�i ajută pe copii şă creaşcă OAMENÎ MARÎ.

Aceşt important document de politici educat�ionale conşacră, î�n premieră, activitatea de mentorat ca pe un proceş interactiv de î�ndrumare, ghidare, şprijinire a î�nvăt�ării, educării ş� i dezvoltării profeşionale ş� i î�i atribuie mentorului rolul de î�ndrumător pentru alte cadre didactice şau manageriale. Totodată, Codul introduce activitatea de mentorat

Liliana NICOLAESCU-ONOFREIViceministrul Educaţiei

Buletin Informativ al Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație în Moldova”Coordonator de ediție: Lia Sclifos, Manager de proiectEditare: URMA taE-mail: proiectpge@gmail.comWeb: www.prescolar.md

După 25 de ani în care, în satul Mereşeuca, raionul Ocniţa, nu a funcţionat grădiniţa, aceşti copii au acum mai multe şanse să se integreze reuşit în şcoală.

3

EDUCAȚIA TIMPURIEÎN CODUL EDUCAȚIEI

Articolul 12. Structura sistemuluide învățămîntÎ�nvăt�ămî�ntul eşte organizat pe niveluri ş� i cicluri, î�n conformitate cu Claşificarea Înternat�ională Ştandard a Educat�iei (ÎŞCED-2011):a) nivelul 0 – educat�ia timpurie, cu două cicluri: - educat�ia antepreş�colară; - î�nvăt�ămî�ntul preş�colar;- …

MENTORATUL ÎN STRATEGIA 2020

La obiectivul 4.4. privind eficientizarea ş� i flexibilizarea şiştemului de formare continuă a cadrelor didactice ş� i manageriale şe pune accent pe inştituirea şiştemului de mentorat la trei niveluri: (i) mentoratul pentru practică pedagogică, (ii) mentoratul pentru tinerii şpecialiş� ti (de inşert�ie), ş� i (iii) mentoratul de dezvoltare profeşională la locul de muncă ş� i crearea unei piet�e libere a şerviciilor de formare continuă î�n conformitate cu ştandardele profeşionale.

MENTORATUL ÎN CODUL EDUCAȚIEI

Articolul 3. Noțiuni de referință şi definiții Î�n şenşul prezentului Cod, not�iunile de bază utilizate î�n continuare şemnifică următoarele: …mentor – cadru didactic şau managerial experimentat, cu rol de î�ndrumător pentru alte cadre didactice şau manageriale, debutante şau cu experient�ă î�n profeşie, care acordă şprijin pentru dezvoltarea perşonală ş� i profeşională;mentorat – proceş interactiv de î�ndrumare, ghidare, şprijinire a î�nvăt�ării, educării ş� i/şau dezvoltării profeşionale, deşfăş�urat î�ntre mentor ş� i o altă perşoană, fiind bazat pe premişa implicării interactive a ambelor părt�i, a aşumării obligat�iilor ce le revin conform ştatutului pe care î�l det�in; …

Aspecte inovativeimplementate de către Proiectul „Parteneriat Global pentru Educație” și reflectate în documentele de politici educaționale

Articolul 54. Normarea activității didactice(1) Activitatea cadrelor didactice din î�nvăt�ămî�ntul general şe realizează î�ntr-un interval zilnic de 7 ore, reşpectiv 35 de ore şăptămî�nal, ş�i include după cum urmează:a) activităt�i de predare-î�nvăt�are-evaluare, de inştruire practică, conform planurilor-cadru de î�nvăt�ămî�nt;b) activităt�i de educat�ie ş�i complementare proceşului de î�nvăt�ămî�nt;c) activităt�i de conşiliere a copiilor, elevilor ş�i părint�ilor î�n probleme de pşihologie-pedagogie;d) activități de mentorat;e) activităt�i de dirigent�ie;f) activităt�i de pregătire pentru realizarea proceşului educat�ional;g) activităt�i de elaborare a planurilor individualizate de î�nvăt�ămî�nt ş�i de predare-î�nvăt�are-evaluare, de inştruire practică, conform planurilor de î�nvăt�ămî�nt pentru copiii ş�i elevii cu cerint�e educat�ionale şpeciale.

Articolul 57. Activitatea de mentorat(1) Î�n î�nvăt�ămî�ntul general eşte promovată activitatea de mentorat prin care o perşoană cu experient�ă, mentorul, oferă şprijin, ajutor ş�i şchimb de experient�ă ş�i cunoş�tint�e unei alte perşoane pentru a-i favoriza dezvoltarea profeşională ş�i achizit�ia de competent�e şau cunoş�tint�e.

(2) Cadrul didactic şau managerial poate deveni mentor dacă are o pregătire şpecială obt�inută î�n cadrul formării init�iale şau continue ş� i experient�ă î�n domeniul profeşat.(3) Activitatea de mentorat şe deşfăş�oară şub următoarele forme:a) mentorat de practică;b) mentorat de inşert�ie profeşională;c) mentorat de dezvoltare profeşională.(4) Mentoratul de practică şe realizează prin î�ndrumarea de către un cadru didactic experimentat a ştudentului ştagiar.(5) Mentoratul de inşert�ie profeşională şe realizează la locul de muncă ş�i aşigură integrarea ş�i dezvoltarea profeşională a cadrului didactic debutant.(6) Mentoratul de dezvoltare profeşională şe realizează la locul de muncă ş�i aşigură dezvoltarea profeşională ş�i avanşarea î�n carieră a cadrelor didactice.

Articolul 131. Drepturile şi garanțiile sociale ale personalului didactic, ştiințifico-didactic şi ştiințific(7) Î�n primii trei ani de activitate pedagogică, cadrele didactice din inştitut�iile de î�nvăt�ămî�nt general publice beneficiază de şprijin pentru inşert�ie profeşională, incluşiv de reducerea la 75% a normei didactice pentru un şalariu de funct�ie, precum ş� i de aşiştent�a cadrului didactic mentor.

CODULEDUCAŢIEI AL

REPUBLICIIMOLDOVA

politici

4

instruiri

Programul de Mentorat î�n Educat�ia Timpurie al Minişterului Educat�iei, implementat î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educat�ie”, a foşt lanşat î�n anul 2013 ş� i ş-a deşfăş�urat î�n cî�teva etape: 1. Conceptualizarea

mentoratului2. Definitivarea modelului

de mentorat de dezvoltare profesională la locul de muncă

3. Pregătirea a 30 de mentori naţionali, reprezentanţi ai instituţiilor care prestează servicii de formare continuă

4. Instruirea a 260 de mentori locali şi a 40 de inspectori în materie de mentorat

5. Elaborarea materialului pentru instruiri (3 module de formare)

6. Desfăşurarea stagiilor de formare pentru mentori, apoi pentru educatori şi oferirea

Programul Mentorat în EducațiaTimpurie al Ministerului Educației

Lia SCLIFOS, Managerul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație”, ME

programelor de mentorat educatorilor

Pentru prima dată educatorii au beneficiat de inştruiri, urmate de programe de mentorat care au avut drept şcop şă-i şprijine ca şă aplice cu şucceş cele î�nvăt�ate î�n practică. Educatorii, şprijinit�i de mentori, au reflectat periodic aşupra experient�ei proprii, valorificî�nd şucceşele,

au act�ionat pentru a depăş�i dificultăt�ile, conturî�ndu-ş� i un ştil propriu î�n activitate.

Aştfel, au foşt dezvoltate, la nivel de inştitut�ii preş�colare ş� i la nivel de raioane, comunităt�i de î�nvăt�are. Aceşte comunităt�i, î�n ultimă inştant�ă, au creat contextul neceşar pentru dezvoltarea profeşională a cadrelor didactice la locul de muncă.

Trainingul de Formarea mentorilor naționali

Larisa VÎRTOSU, Coordonator Program Educație şi Dezvoltare Timpurie, UNICEF

Î�n iulie 2013, la Chiş� inău a avut loc formarea a 30 de mentori nat�ionali.

Şeminarul de formare a foşt realizat de către formatori internat�ionali pregătit�i î�n cadrul programelor Britişh Council, membri-fondatori ai Aşociat�iei Mentorilor din România. Înştruirea ş-a deşfăş�urat cu şuşt�inerea UNÎCEF Moldova.

5

În perioada iulie-august 2013, la Chişinău, s-a desfăşurat Cursul de formare a mentorilor locali. La curs au participat 105 specialişti din domeniul educației timpurii, reprezentînd cele 130 de Centre de mentorat din țară.

Obiectivele programului ş-au axat pe abordarea aşpectelor fundamentale ale problematicii mentoratului î�n educat�ia adult�ilor ş�i dezvoltarea profeşională continuă a cadrelor didactice ş�i manageriale din grădinit�e; pe operat�ionalizarea

Î�n perioada februarie-auguşt 2014, la Chiş�inău ş-a deşfăş�urat un Ciclu de inştruiri pentru mentorii locali ş�i inşpectori preş�colari din t�ară. Aceşt ciclu de formări a continuat Programul de Mentorat al Minişterului Educat�iei, realizat î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educat�ie”. Pentru aceşt ciclu de formări, Minişterul Educat�iei a contractat Conşort�iumul Educat�ional din care fac parte: Programul Educațional „Pas cu Pas”, Centrul de zi „Speranța” şi Centrul Educațional „PRO DIDACTICA”. Pentru anul 2014, Programul de Mentorat a incluş: • Elaborarea a trei module de formare pentru educatori • Elaborarea a 27 de ghiduri practice pentru educatori• Realizarea activităt�ilor de formare î�n baza materialelor elaborate pentru 260 de mentori, 40 de inşpectori ş�i peşte 7000 de educatori• Oferirea programelor de mentorat individual ş�i î�n grup (după fiecare modul).

Ciclul de instruiri pentru mentorii locali

Cornelia CINCILEI,Programul Educațional„Pas cu Pas”

Cursul de Formare a mentorilor locali

Rima BEZEDE, Centrul Educaţional„PRO DIDACTICA”

activităt�ii mentorului prin oferirea de inştrumente funct�ionale de obşervare ş�i conşiliere.

Mentoratul a foşt promovat ca proceş de î�nvăt�are î�n care şe conştruieş�te o relat�ie reciprocă, bazată pe î�ntrajutorare ş�i creş�tere, concentrată pe acordarea de şprijin profeşional ş�i emot�ional, prin care şe ştabileşc t�inte profeşionale noi, experient�e provocatoare.

Rezultatele finale ale programului includ formarea calitativă a 292 de mentori: educatori, manageri ş�i inşpectori din domeniul educat�iei timpurii, cu perşpectiva de implicare a aceştora î�n oferirea şerviciilor calitative de mentorat la nivel local pentru fiecare cadru didactic.

„Ne pare bine pentru că î�ntotdeauna şuntem î�n creş�tere, explorăm ş�i, î�mpreună cu copiii, şuntem mereu tineri î�n inimă ş�i î�n şuflet. Îar ceea ce facem, facem şpre bine ş�i ideile noi le î�mpărtăş�im cu alt�ii”, aştfel rezumă eşent�a mentoratului Galina Tonu, Directoarea grădinit�ei „Licurici” din şatul Bardar, raionul Îaloveni.

„Participant�ii la inştruirile de mentorat şunt obiş�nuit�i şă aprecieze, şă evalueze oamenii a căror activitate o obşervă. Acum î�nşă ei conştată că nu notele î�l ajută pe om şă şe dezvolte, ci deşcrierea a ceea ce face. Îar mentorul eşte o oglindă care î�i permite celui care participă la inştruire şă şe vadă aş�a cum eşte ş� i şă avanşeze î�n dezvoltarea profeşională”.

Sergiu LÎSENCO, MENTOR NAŢIONAL

6

Mentoratul şi impactul acestuia asupra calității educației timpurii a fost una dintre temele abordate în cele 5 cercetări-acțiune realizate în cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație”.

CERCETAREA-ACȚIUNE PRIVIND MENTORATUL DE INSERȚIE PROFESIONALĂ

Grădinit�a nr. 183 din or. Chiş� inău eşte prima inştitut�ie preş�colară din t�ară î�n care a foşt exerşat aceşt tip de mentorat. Î�n cadrul cercetării-act�iune, au foşt şprijinite 5 cadre didactice debutante ca şă şe integreze profeşional î�n inştitut�ie.

Unul dintre rezultatele-cheie ale aceştei cercetări-act�iune a foşt identificarea unui şet de inştrumente care pot fi utilizate ş� i î�n alte inştitut�ii preş�colare î�n care activează cadre didactice debutante.

CINCI CERCETĂRI-ACȚIUNE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE

Cinci cercetări-act�iune au foşt realizate î�n 2014 î�n cinci inştitut�ii preş�colare din t�ară: grădinit�ele 183

Mentoratul, una dintre temele celor cinci cercetări-acţiune

Monitorizarea activității mentorilor locali

• Dezvoltarea profeşională la locul de muncă prin activităt�i de mentorat ş� i impactul aceştora aşupra calităt�ii practicilor de educat�ie timpurie

• Evaluarea copiilor de vî�rştă timpurie î�n baza Ştandardelor de Î�nvăt�are ş� i Dezvoltare pentru copilul de la naş�tere pî�nă la 7 ani

• Încluziunea î�n educat�ia timpurie a copiilor cu cerint�e educat�ionale şpeciale

• Organizarea eficientă a activităt�ilor educat�ionale pe centre de intereş prin implicarea elevilor-voluntari din liceu.

Cercetarea-act�iune realizată î�n inştitut�ia preş�colară din c. Cioreşcu a vizat implicarea adoleşcent�ilor din comunitate î�n activităt�ile copiilor î�n centre de î�nvăt�are pe intereşe. Aceaştă experient�ă, poveştită de voluntari, a foşt, î�n opinia lor, una „neobiş�nuită, dar valoroaşă pentru fiecare” dintre cei ş�aşe adoleşcent�i.

ş� i 130 din Chiş� inău, grădinit�a 201 din c. Durleş�ti, grădinit�a 202 din c. Cioreşcu ş� i grădinit�a din ş. Horăş�ti, Îaloveni. Cercetările-act�iune î�n educat�ia timpurie au foşt realizate de cercetători din inştitut�iile de formare init�ială a şpecialiş�tilor î�n domeniul educat�ie timpurie (Univerşitatea Pedagogică de Ştat „Îon Creangă”, Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” ş� i Univerşitatea de Ştat din Moldova) ş� i practicieni cu experient�ă î�n domeniu (directori şau metodiş�ti ai inştitut�iilor preş�colare).

Temele cercetărilor-act�iune din educat�ia timpurie:• Dezvoltarea profeşională a cadrelor

didactice din educat�ia timpurie î�n baza Ştandardelor profeşionale nat�ionale

Pentru a asigura calitatea Programului de Mentorat, inițiat de către Ministerul Educației, UNICEF a finanțat un proiect de monitorizare a activității mentorilor la nivel local, realizat de Centrul Național pentru Educație Timpurie şi Informare a Familiei (CNETIF).

Natalia ZOTEA, CNETIF

inştrumentelor de monitorizare a programelor de mentorat la nivel local

2. Monitorizarea activităt�ii a 120 de mentori locali.

Î�n total, î�n aceşt proceş au foşt implicat�i 120 de mentori locali ş� i 480 de cadre didactice din 20 de raioane din t�ară. Act�iunile de

Proiectul de Monitorizare a avut două etape:

1. Înştruirea a 20 de monitori î�n aplicarea metodologiei ş� i a

Monitorizare ş-au deşfăş�urat î�n perioada mai-noiembrie 2014.

Monitorii, î�n cadrul vizitelor de monitorizare, aşiştă la traininguri, ş�edint�e de mentorat (individuale ş� i de grup), activităt�i ale educatorilor cu copiii ş� i acordă, la neceşitate, ajutorul neceşar mentorului ş� i cadrului didactic.

Viceminiştrul Educat�iei, Liliana NÎCOLAEŞCU-ONOFREÎ, a ment�ionat caracterul novator al cercetărilor-act�iune, realizate î�n cadrul Proiectului, mai aleş î�n ceea ce priveş�te „î�nvăt�area experent�ială”, precizî�nd că „din aceşte activităt�i putem î�nvăt�a cu tot�ii”.

monitorizare

7

Cîțiva educatori şi directori de grădinițe din țară şi-au împărtăşit impresiile, istoriile de succes şi exemplele de bune practici în cadrul Programului de Mentorat.

Diana Dulgher, mentor, or.Lipcani, logoped la grădinița ,,Steluța”

MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „MESAJELE MEDIULUI FIZIC”. O POVESTE PICTATĂ PE PERETE

Î�n grupa mare ,,Bobocel” pe perete eşte deşenat un fragment din poveştea ,,Capra cu trei iezi”. Î�n cadrul ş�edint�ei de mentorat, dişcutî�nd deşpre utilizarea şpat�iului, am î�ntrebat educatoarea cu ce şcop a foşt pictat deşenul pe perete. Răşpunşul a foşt „pentru î�nfrumuşet�area grupei”. Atunci am rugat-o şă şe gî�ndeaşcă cum ar putea utiliza aceşt deşen. Î�n altă zi intrî�nd î�n aceeaş�i grupă am obşervat î�n poenit�a din poveştea deşenată afiş�ate niş�te cifre. Educatoarea a poveştit impreşionată deşpre experient�a ei de a utiliza deşenul. De exemplu, pentru formarea elementelor matematice pot fi formulate î�ntrebări cum ar fi: Cî�te pietre şunt deşenate? Cî�t�i iezi şunt? A cî�ta piatră e de culoare roş�ie? Î�n ce colt� al deşenului şe află şoarele?

Dacă avem ca şcop dezvoltarea limbajului, atunci pot fi formulate următoarele î�ntrebări: Î�n denumirea cărui obiect eşte şunetul C? Găşit�i imaginile ce î�ncep cu şunetul S. Cî�te şilabe are cuvî�ntul capră?

Concluzia educatoarei: Deşenul eşte o reşurşă utilă ş�i poate fi un mijloc de dezvoltare a copilului î�n mai multe domenii.

Concluzia mentorului: Crearea contextului pentru reflect�ii aşupra expe- rient�ei proprii ajută educatorii şă gene-reze noi idei, noi abordări ş�i contribuie, î�n ultimă inştant�ă, la dezvoltarea profeşională a cadrelor didactice.

Ecaterina Croitoru, metodist, mentor grădiniță nr.4, Cahul

MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „INCLUZIUNEA COPIILOR CU CES”

Dişcutî�nd cu un cadru didactic, î�n timpul unei ş�edint�e individuale, am depiştat că î�n grupa lui are un copilaş� de 4 ani care nu vorbeş�te, nu comunică cu nimeni, dar react�ionează adecvat, î�nt�elege ce i şe şpune. Î�n cadrul celor cî�teva î�ntî�lniri am î�ncercat î�mpreună şă identificăm şolut�ii, care ar ştimula copilul şă vorbeaşcă.

Educatoarea a deciş şă implice băiet�elul cî�t mai mult î�n proceş, a rugat ş�i părint�ii şă comunice mai mult cu el, şă vină la grădinit�ă ş�i şă participe la activităt�i î�mpreună cu copilul, ca şă le fie mai uş�or şă facă aceşt lucru î�n familie.

O activitate deoşebită, î�n care ş-au implicat î�mpreună, a foşt verbalizarea cărt�ilor iluştrate. Activitatea neceşita implicare activă ş�i dişcut�ii permanente cu copilul. La un moment copilul a î�nceput şă facă progreşe, şă pronunt�e nu chiar clar (dar totuş�i…) unele cuvinte şimple. Efortul ş�i rezultatul copilului au foşt apreciate ş�i şprijinite de educatoare prin î�ncurajări etc. Părint�ii şe bucură mult de şucceşele mici (dar şucceşe…).

Concluzia educatoarei: Împlicarea activă a copiilor ş�i a părint�ilor î�n proceşul

Istorii de succes

educat�ional eşte foarte importantă ş�i dă rezultate dacă şe dişcută ş�i şe planifică lucrul î�mpreună. E important pentru educatori şprijinul cuiva, un ochi dintr-o parte care te-ar ajuta şă vezi lucrurile dintr-o altă optică.

Concluzia mentorului: crearea unei atmoşfere de î�ncredere î�ntre mentor ş�i cel î�ndrumat contribuie la rezolvarea unor probleme complicate î�mpreună. Mă bucur că am reuş�it î�mpreună cu educatorul şă facem măcar unele mici şchimbări şpre bine pentru aceşt băiet�el. Copilul a devenit mai activ, şe implică î�n jocuri, şe ştrădiue şă repete după educator/copii ş�i şe şimte î�n şigurant�ă, propejat ş�i acceptat.

Lilia Barduc, mentor, director la gradinița nr.1 „Albinuța” s.Văleni, r-nul Cahul

MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „INCLUZIUNEA COPIILOR CU DIFICULTĂȚI SOCIOEMOȚIONALE”

Camelia, o fetit�ă de 6 ani care î�ntotdeauna tinde şă-ş�i î�ndeplineaşcă dorint�ele, capriciile, î�n caz contrar face işterie, loveş�te copii, aruncă jucariile etc. Părint�ii conşideră că educatoarea trebuie şă fie atentă cu ea ş�i şă n-o provoace.

Î�n cadrul ş�edint�ei de mentorat am depiştat că problema principală era că părint�ii nu recunoş�teau că fetit�a are o problemă care afectează dezvoltarea ei. Am elaborat î�mpreună un plan de act�iuni privind lucrul cu părint�ii ş�i î�n rezultat educatoarea a izbutit şă convingă familia şă accepte dificultatea cu care şe confruntă copilul pentru a-l ajuta. Am depiştat î�mpreună motivul comportamentului emot�ional, utilizî�nd Ştandardele (Domeniul B2.2, indicatorii 291, 309). Părint�ii au deciş şă conşulte un medic. Copilul a primit tratament medicamentoş. Părint�ii au ştabilit î�mpreună cu educatoarea un plan de act�uni, ş-au implicat î�n proceşul educat�ional, aşigurî�nd o continuitate a regulilor ş�i acaşă. După 6 şăptămî�ni efortul familiei ş�i al educatoarei a dat rezultate pozitive.

Concluzia educatoarei: Recunoaş�terea problemei eşte un paş şpre rezolvarea ei.

Concluzia mentorului: Copilul are nevoie şă fie protejat, părintele şă fie informat ş�i şprijinit, iar educatorii şă comunice cu colegii deşpre problemele cu care şe confruntă. Aceaştă colaborare eşte unul din obiectivele mentoratului.

M

ME

NTO

RA

T

ST

UD

IER

EA E

XP

ER

IEŢ

EI

INT

ER

NA

ŢIO

NA

LE(C

RO

AŢ

IA, F

RA

NŢA

,C

EH

IA, R

OM

ÂN

IA, E

TC.)

ELA

BO

RA

RE

AC

ON

CE

PT

ULU

I NA

ŢIO

NA

LD

E M

EN

TOR

AT

TIP

UR

I DE M

EN

TOR

AT

ME

NTO

RA

TP

EN

TR

U P

RA

CT

ICĂ

MM

EN

TOR

AT D

ED

EZ

VO

LTA

RE

PR

OF

ES

ION

ALĂ

LA L

OC

UL

DE M

UN

CĂ

M

ME

NTO

RA

TD

E IN

SE

RŢ

IE

M

IMP

LEM

EN

TAR

EA

MO

DE

LULU

I DE M

EN

TOR

AT

DE D

EZ

VO

LTA

RE

PR

OF

ES

ION

ALĂ

LA

LOC

UL

DE M

UN

CĂ

M

CR

EA

RE

A Ş

I DO

TAR

EA

A 1

30 D

E C

EN

TR

ED

E M

EN

TOR

AT

M

PR

EG

ĂT

IRE

AM

EN

TOR

ILO

R

M

FO

RM

AR

EA A

30 D

E M

EN

TOR

IN

AŢ

ION

ALI

FO

RM

AR

EA A

260

DE M

EN

TOR

I LO

CA

LI+

40

DE IN

SP

EC

TOR

I

SPORIR

EA

CALITĂ

ŢII

EDUCAŢIEI

TIMPURII

ME

NTO

RA

TU

LÎN

GR

UP

LEG

IFE

RA

RE

AM

EN

TOR

AT

ULU

I -C

OD

UL E

DU

CA

ŢIE

I

Min

iste

rul E

duca

ţiei

al R

epub

licii

Mol

dova

MEN

TOR

ATU

LM

ento

r – c

adru

did

acti

c sa

u m

anag

eria

l exp

erim

enta

t, cu

ro

l de

înd

rum

ăto

r p

entr

ual

te c

adre

did

acti

ce s

au m

anag

eria

le, d

ebut

ante

sau

cu

exp

erie

nţă

în p

rofe

sie,

car

eac

ord

ă sp

rijin

pen

tru

dez

volt

area

per

sona

lă ș

i pro

fesi

ona

lă.

Men

tora

t – p

roce

s in

tera

ctiv

de

înd

rum

are,

ghi

dar

e, s

pri

jinire

a în

văţă

rii,

educ

ării

și/s

au d

ezvo

ltăr

ii p

rofe

sio

nale

, des

fășu

rat

într

e m

ento

r și

o a

ltă

per

soan

ă, fi

ind

baz

atp

e p

rem

isa

imp

licăr

ii in

tera

ctiv

e a

amb

elo

r p

ărţi

, a a

sum

ării

ob

ligaţ

iilo

r ce

le r

evin

conf

orm

sta

tutu

lui p

e ca

re îl

deţ

in. (

Co

dul

Ed

ucaţ

iei,

art.

3)

Men

tora

tul d

e pr

acti

că s

e re

aliz

ează

pri

n în

dru

mar

ea d

e că

tre

un c

adru

did

acti

cex

per

imen

tat

a st

uden

tulu

i sta

gia

r.

Men

tora

tul d

e in

serţ

ie p

rofe

sion

ală

se r

ealiz

ează

la lo

cul d

e m

uncă

și a

sig

ură

inte

gra

rea

și d

ezvo

ltar

ea p

rofe

sio

nală

a c

adru

lui d

idac

tic

deb

utan

t.

Men

tora

tul d

e de

zvol

tare

pro

fesi

onal

ă se

rea

lizea

ză la

locu

l de

mun

că ș

i asi

gur

ăd

ezvo

ltar

ea p

rofe

sio

nală

şi a

vans

area

în c

arie

ră a

cad

relo

r d

idac

tice

.(C

od

ul E

duc

aţie

i, ar

t. 57

)

ME

NTO

RA

TU

LIN

DIV

IDU

AL

FO

RM

AR

EA

ED

UC

ATO

RIL

OR L

A N

IVE

LLO

CA

L L

A 3

MO

DU

LE

FO

RM

AR

EA

ME

NTO

RIL

OR

LOC

ALI

LA 3

MO

DU

LE

OF

ER

IRE

A P

RO

GR

AM

ELO

RD

E M

EN

TOR

AT

ED

UC

ATO

RIL

OR

LA L

OC

UL

DE M

UN

CĂ

(DU

PĂ F

IEC

AR

E M

OD

UL)

ELA

BO

RA

RE

A A

3 M

OD

ULE

DE F

OR

MA

RE Ş

I27

DE G

HID

UR

I PR

AC

TIC

E(C

ÂT

E 9

GH

IDU

RI

LA F

IEC

AR

E M

OD

UL)

M

PR

OG

RA

ME D

E M

EN

TOR

AT

MO

DU

LUL

1M

OD

ULU

L 2

MO

DU

LUL

3