22731727-istoria-medicinei

7/31/2019 22731727-Istoria-medicinei

1/18

ISTORIA MEDICINEI

CURS 1 27.02.2006

Rolurile istoriei medicinei: integrativa, da repere, ofera modele de cariere medicale.

Anatomia:

1)comuna primitva primele notiuni in picture rupestre, statuette in ep. Glaciala, ex: Venus din Wilendof

2)Antichitate

- inceputurile nomenclaturii anatomice:Azteci ritualuri de sacrificare a animalelor, oameni

Babilonieni cunoasterea ficatului de oaie- disectia:

India antica tratatul Susruta Sambia- indicatii de tehnica, descrieri de structuri anatomice: muschi, ligamente, oase, vase, stomac, duoden, colon, colecist,rinichi

China antica interzicerea disectieei cadavrelor, structura coprului uman dedusa din cosmologie, ex:nr oase = nr articulatii = nr zile dintr-un an = 360, nr

orificii ale inimiii = nr astrelor carului mare = 7, pe baza cunostinteleor cosmologice au alcatuit zonele de acupunctura, greseli: vezica urinara comunica cu

intestineEgiptul antic evisceratie pt imbalsamare a furnizat cunsotintele mentionate in Papirusurile EBERS si SMITH

- descrierile creierului, inimii, vaselor...

- nu se efectuau amputatii, disectii

Grecia antica

Perioada prehipocratica (1200-1400 iH)

ALCMEON DIN CROTONA

- a desris primul tratat de anatomie din lume- a descris nervul optic, tuba faringiana, creierul

- a efectuat primele disectii pe animale

- a diferentiat in inima atriul de ventricul (premiera mondiala)

HOMER

- cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea

- termeni anatomici: clavicula, astragal, intestin, peritoneu, epiploon, vezica urinara, grasime perineala, ombilic, vasele mari pleaca spre cap si gat

ARISTOTEL

- parintele anatomiei comparate

- a descris dentitia la diferite animale

- interpretari eronate: nr. Dintilor la barbat > femeie

Perioada hipocratica

HIPOCRATE

Lucrari de anatomie din CORPUSUL HIPOCRATIC

- osteologie bine dezvoltata, bazata pe traumatologie, tratat despre articulatii

- descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere- anatomia si fiziologia = bazele medicinii

- nu se efectuau disectii

- nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere

- nu se facea distinctie intre tendoane, nervi

Perioada alexandrina (sec I iH sec I dH)

- primele disectii pe cadavre, pe condamnati

- deosebire intre tendoane, nervi, vase sangvien- anatomia nu are caracter stiintific

HEROFIL

- primul medic celebru al SC din Alexandria- descrieri anatomice: nervi, diferentierea intre nervi cranieni si spinali, vascularizatia meningelui teascul (prescar) lui Herofil, ventriculii cerebrali

ventriculul IV, plexul coroid, ochiul, pancreasul, duoden primul care a dat acest nume, unele glande

ERASISTRATE DIN COS- dinstinctia dintre principalele segmente ale encefalului

- descrie valvele cardiale

- descrie conexiunile dintre artere si vene

SCOALA METODICA (sec I iH sec II dH)

SORAN din EFES

- descrieri ale dentitiei, ale organelor genitale feminine

Medicina greco-romana

Incepand din sec I dH, civilizatia, inclusiv medicina a trecut din Egipt in Grecia si ItaliaGALEN (129 201 dH)

- medic grec

- medicul gladiatorilor la Roma- autor a 43 de carti de medicina 2 de anatomie

- descrieri: oase lungi si scurte la care a mentionat toate reliefurile

- a redesteptat interesul pt medicina hipocratica


2/18

- a introdus noi termeni : apofiza, epifiza, condil

- a sectionat maduva spinala la diferite nivele pt a observa distributia nervilor spinal

- a descris:- originea spinala si distributia nervilor cranieni

- sistemul nervos simpatic

- organele de simt

- muschi: buccinator, mic pectoral, poplieu- structurile anatomice ala arterelor si venelor

- anastomozele arterio-venoase

- descrieri de anatomie (prin disecti la animale): uter bicorn, vezica dubla- timp 1500 ani toate descrierile lui au fost considerate dogme (inclusiv descrierile incorecte)

CELSUS

- medic roman din sec I dH- fondatorul plastiei cutanate prin alunecare

- a protestat impotriva vivisectiilor

- consecinta: completa abandonare a disectiei

Anatomia din Europa oprita in evolutie pt cca 1500 ani.Dezvoltarea cunsotintelor de anatomir a revenit arabilor.

Anatomia araba

- moartea profetului si fondatorului Islamului MOHAMED(632 dH)

- arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642 dH trupele lui Omar), incendierea bibiliotecii lui BRUCCHION, e luni volumele = combustibil

pt incalzirea bailor publice- la scurt timp cuceritorii au devenit propagatorii stiintei

- fondarea Universitatii din Bagdad: contine o scoala de medicina, un spital

- medicina araba a acestei epoci nu a fost originala, ci teoretica si analitica- traduceri in limba araba: lucrarile lui Hipocrate, Dioscoride, Galen- si extinse tot in teritoriul cucerit: Asia Mica, sudul Mediteranei, Spania si NV Mediteranei

- medicica araba 3 perioade: febra traducerilor (sec VII, inceput sec VIII), a compilarii anticilor, a adaptarii medicinei grecesti si siriene la

civilizatia Islamica din perioada de aur.

CURS 2 06.03.2006

AVICENA 980-1037

- printul medicinei arabe

- medic de tip hipocratic, scriitor complex, am de stat

- canonul medicinii- compilatie a medicini grecesti si arabe, cateva date anatomice: insertia m. globului ocular, considerate proprii aspura unormoduri de dg si unor procedee operatorii

JESUS HALY (Bagdad , inceput sec X)

- medic si alchimis, masterul chirurugiei arabe

- daca anatomia este ignorata vor fi comise greseli si pacientul va fi omoratAVENZOAR

- nu a fost preocupat de anatomie- a descris tumorile maduvei spinale

AVERROES

- doctorul subtil

- elevul lui Avnezoar- cartile sale = compilare galenica

- a descris rolul retinei in formarea vederiiIBN AL NAFIS

- descriere partiala a micii circulatii danguine

La inceput mileniul al II lea dH- primele Scoli medicale in Europa:

SC de la SALERNO

- fondatori 4 medici: grec,latin,evreu, sarrasin- invatamant laic: predat in multe limbi, caracter galenic si analitic, specializari: oculistica, urologie, ginecologie

- prima femeie ginecolog TROTULA

- nu se faceau disectii- nu au progresat: anatomia, fiziologia, anatomia patologica

- decaderea acestei scoli o data cu fondarea Univ din Neapoli (224)

Sc de la MONTPELLIER- continua conceptii Sc de la Salerno

- caracter hipocratic, cu elem galenice si arabe

- 1532- prof. Fr. Rabelais efectua disectii pe cadavre umane

- 1549 student viitorul Domnitor al Moldovei- Despot Voda- care a intemeiat o Academie latina la CotnariUniv de la PADOVA

- primele disectii in sec XIII

- 1276- primele dispozitii medico-legale (deschiderea cadavrelor pt dg de crima)

- 1300 disectii demonstrative in scop didactic

EV MEDIU - SEC XIVANATHOMIA LUI MONDINO DEI LUZZI


3/18

RENASTEREA SEC XV-XVI

MICHELANGELO BUONARROTI- disectii in locuinta sa din Florenta

ALBERT DURER

- primul tratat de aantomie plastica pt pictoriLEONARDO DaVINCI

- - 30 autopsii

- 750 scite anatomice

- mulaje anatomice injectare de ceara in ventriculii cerebrali

SEC XVII

REMBRANDT ven RYN

- ora de anatomie a Prof. Tulpinius (anatomis chirug din Amsterdam)ANDREAS VESAL

- copil diseca iepuri si rate

- prof de anato la Padiva- metoda sa = anatomie comparata

- Tabulae anatomicae 1538

- De corpuris humani fabrica 7 volume, I oase si cartilagii, II - ;ligamente si muschi, III vase, IV nervi, V digestiv si urogenital , VI inima si plaman , VII creier si org de simt; ilustratii St Calcar (elevul lui tizian); enumera 200 greseli ale lui Galen

- prima descriere a aantomiei: venelor, inimii, urechii interne si externe, mezenteruluim mediastinului m fronixului, aritenoidelor- a descris sternul, componentele esului sacrum si corpii galbeni- a dat o noua explicatie curburii femurului, humerusului

- organele interne putin studiate

- greseli: cristalinul in centrul ochiului, vena cava in ficat

- conceptii: anatomia = rationala, ceorelarea structurii cu functia, intelepciunea fortei divine

- cel mai vechi preparat anatomic din lume la univ. din Basel: scheletul condamnatului la moarte Kobkerer von gebweiler decapitat preparat deVesal in 1543 (disectie publica)

- acuzat de Biserica pt autopsia unui agonic consamnat laardere pe rug- pedeapsa comutata de rege la un pelerinaj la Sf Mormant

- la reintoarcere in europa nafragiul pe insula Zenta, unde a murit de tifos

- elevii lui Vesal: realdo Colombo descrierea micii circulatii; B. Eustachio descrieri: trompa urechi interne, suprarenala, nervii optici, dintii

Denumirile anatomice din per Renasterii:

- trompa Eustacchio si Faloppio

- orificiul fetal interatrial Botal- canalul de comunicare intre vena ombilicala si cava inf a lui Arantius

- valvulele venelor superficiale Bauhin

- apeductul Sylvius

- canalul gl. Submaxilar Wharton- canalul pancreatic Wirsung

MIGUEL SERVET

- a (re)descoperit mica circulatie sangvina- precursorul lui Harvey(descoperitorul circul sangv in 1628)

- acuzat de calvin pt erezie, a fost ars pe rug impreuna cu scrierile sale

ANDREA CESALPINO

- prof de anatomie la Pisa si roma, botanist si mineralog- Originea vaselor sangvine e inima

- circulatia : vena cava ->inima->aorta

GABRIEL FALOPPIO

- a descris urechea interna, ramurile nervului trigemen, sfenoidul, org genitaleWILLIAM HARVEY

- precursori: Ibn al nafis, Vesal, Servet, Colombo, Cesalpino

- A descris valvele venoase, circulatia sangelui 1628, miscarile inimii

- Excitatia anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione 1628- Lucrare de embriologie

- Precursor al fiziologiei si biofiz moderne

FRANCIS GLISSON- elev al lui Harvey

- anatomist , fiziolog, clinician

- a descris capsula, structura si functiile ficatului, simptomele rehitismului

GASPARE ASELLI- a redescoperit limfaticele epiploice

JEAN PECQUET

- descoperire: canalul toracic la caine

G. F. DACQUAPENDENTE- intemeietorul primuli amfiteatru permanent de antomie de la univ din Padova

- in mijl amfiteatrului se afla masa de disectie

- ridicarea capacului ei permitea aducerea cadavrului care era transportat pe un canal de apa in acel locJEAN RIOLAN fiul

- medicul regelui Louis al XIII

- Galenus nu a gresit ci anatomia amului s-a schimbat de-a lungul celor 14 secole scurse


4/18

- Osteologia si Antropologia

NATHANIEL HIGMORUS

- Descrieri: sinusul maxilar superior, ingrosarea albuginarii testiculare (corpul lui Higmore)Al. MAVROCORDAT

- filozof, teolog, medic

- tatal lui Nicolae si Constantin Mavrocordat domnitorii T. Romanesti

RAYMOND VIEUSSENS- a descris gl parotida, ansa nervului simpatic din jurul arterei subclaviculare, limbul care delimiteaza fosa ovala de pe peretele intern al atriului deprt

(inelui lui Vieussens)

ANTONIO PACCHIONI- a descris gaura ovala a corpului cerebelului, granulatiile arhnoide (granulatiile Pacchioni)

Antonius Maria VALSALVA IMOLENSIS- a descris prima data antrul mastoidian

- a descris sinusurile valvulelor sigmoide ale aorteiGiovanni Batista MORGANI

- a descris sornetul nazal, bulbul olfactiv, sinusurile anorectale

William HUNTER si John HUNTER

- descrierea canalului arterei femuraleAntonio SCARPA a descris triunghiul inghino- crural (trinugiul Scarpa)

Luigi ROLANDO descrierea scizurii cerebrale (ii poarta numele)

Alfonso CORTI descrie organul auditiv

Wilhelm HIS senior- descrie canalul tireoglos, tecile perivasculare din spatiul subarahnoidianW. HIS junior

descrie fascicolul excitoconductor din inima (fasc HIS)

prima incercare de uniformizare a terminologeiei anatomice Basel 1895

Anatomia microscopica - > Histologia

- a parut in sec XVII dupa descoperirea microscopului- s-au extins cunostintele anatomice in profunzimea organelor

- la baza: - dezv astronomiei galilei si Kepler, inventarea lunetei, pe baza lentilelor maritoare

- cuplare a 2 lentile oculari si obiectiv in sec XVII, atribuita fie lui Galilei, fie fratilor JENSEN ( lunetierii Hans si Zacharias), fie fizicainului italianFonatana

- construirea si folosirea microscopului R. Hooke

- structuri anatomice studiate de Antony van Leenwenhoek, Marcello Malpighi

Robert HOOKE- studii microscopice pe plante

- micrografia

- primul care a introdus denumirea de celula

Antony van Leenwenhoek- comerciant si slefuitor de lentile

- a construit lentilele si microscoape care marea u de 200 ori imaginea

- a descris hematiile, struct cristalinului, neurofibrilele, f musculare striate, spermatozoizii

- a trimis Societatii regale de Stiinte din Londra 112 scrisori continand descoperirile sale: aripa de labina, aparat de intepat/supt al purice si tantar, firde par uman, animal

M. MALPIGHI

- a descoperit capilarele

- a descris struct microscopice ale pielii, limbii, plamanului, ficatului, splinei, rinichiuluiJohann Nathaniel LIEBRKUHN

- descrie gl din mucoasa intestinala (glandele L)

Francois Marie Xavier BICHAT- intemeietorul histologiei

- a descris 21 tipuri de tesuturi

- Traite des mambranes 1800

- conceptia sa: sediul proceselor patologice in tesuturiRobert BROWN

- botanist

- descrierea nucleului celulelor in cel pielii

Jean Evanghelista PURKINJE

- descrie celulele stratului intermediar din cortexul cerebelosHugo van MOHL

- botanist si anatomist

- a descris protoplasma = citoplasma in 1834Regnier de GRAAF

- a descris foliculul ovarian (folicului de Graaf)

CURS 3 13.03.2006

Theodor SCHWANN

- semnalat teaca nervoasa (teaca Schwann) si celulele care o formeaza (celulele Schwann)robert REMAK descrierea cordoanelor hepatice (cordoane Remak)

Franz von LEYDIG descris celulele interstitiale din testicul, care-i poarta numeleMax SCHULTZE descriere ale structurilor retiniene


5/18

Louis Antoine RANVIER a descoperit incizurile de la nivelul tecilor nervoase (care-i poarta numele)

Heinrich W. G. WLALDEYER descrie inelul limfatic rinofaringian

Camillo GOLGI- descopera organitul care-i poarta numele

- a deschis calea spre ultrastructura

- premiul Nobel in 1906

Santiago R. CAJAL- descrieri ale structurii histologice din SNC

- autobiografia sa in 1937

- premiul Nobel in 1906

ANATOMIA PATOLOGICA

Istoria 2 etape: macroscopica si microscopica

1. ETAPA MACROSCOPICA

- se bazeaza pe studiul anatomiei descriptive si comparate- precursori:

Moritz HOFMAN

- prof de anatomie si botanica la Altdorf

- a dat denumirea de anatomie patologica in 1679Theophile BONET

- a efectuat peste 3000 autopsii personal- a publicat rezultatul autopsiilor nesistematizare in 1679

Giovanni Battista MORGANI

- prof de anatomie la Padova

- Despre sediul si cauza bolilor descoperite pe cale anatomica 1761- descrie peste 700 de disectii, selectate si redactate sub forma unro scrisori, rapoarte

- conexiunea simptomelor cu leziunile de necropsie in premiera- a infirmat teoriile moraliste si vitaliste

- a intrdus conceptul de specificitate = fiecare boala are leziuni anatomopatologice (concept intuit cu 1 secol inainte de SYDENHAM)

- a descris leziuni din aorta sifilitica = nodulii Morganio degenerescenta miocardului

o tumorile pilorice

o apoplexie = boala vaselor cerebrale

o hemiplegie

o TBC renal

o Pneumonia cronica

- a aratat ca otita supurata poate determina abcese cerebrale- sediul proceselor patologice este in organe

- nu a intuit tulburarile functionale (premergatoare leziunilor organice)

Sir Percivall POTT a descris tuberculoza osoasa morbul lui Pott

Caspar F. WOLFF

- parintele embriologieie moderne

- fundamentatorul organogenezei

- teoria Generationis -> organele fatului se dezvolta din foitele germinale ale ouluiJ. N. CORVISART des MARETS

- medicul si prietenul lui Napoleon- a descris leziunile din cardiopatii si vasculopatii

- sinteza anatomoclinica despre bolile cardiace (1808)

Frantz J. GALL - a studiat anomaliile congenitale

M. BAILLIE

- Morbid Anatomy premiera in literatura medicala- a descris pneumonia, endocardita, ulcerul gastric, ciroza hepatica

- a organizat un muzeu cu preparate de anatomie patologicaMarie F. Xavier BICHAT

- fondatorul histologiei

- numit Napoleon al medicinii

- tesuturile = sediul proceselor patologiceG. DUPUYTRENE

- chirurg innobilat de Napolen

- apreciat de toti contemporanii, iubit de putini, dar de nimeni inteles

- a lasat prin testament fonduri pt crearea Catedrei de Anatomie Patologica la Fac de Medicina din Paris premiera in invatamnatul medicalPierre F. BRETONNEAU

- a stdiat leziunile din difterie = falsele membrane

- a descris leziunile intestinale din febra tifoida

Th. R. M. H. LAENNEC- a descris leziunile pulmonare din bronsiectazie, gangrena pulmonara, astm, pneumonii

- a descris leziunile ficatului din ciroza care-i poarta numele


6/18

- a considerat tuberculoza ca o boala unica cu diverse localizari

- a intuit existenta tulburarilor funtionale = simptomatologie fara substrat lezionalP-C-A LOUIS - a scris Cercetari anatomice, patologice si terapeutice despre maladiile cunoscute sub numele de febra tifoida, putrida, ataxica, gastroenterica

L . Jean Baptise CRUVELHIER publica un tratat de anatomie patologica in culori

Th. ADDISON

- a descris anemia pernicioasa in 1849- insuficienta cortico-suprarenala (care-i poarta numele)

Carl von ROKITANSKY

- prof lui V. Babes- a efectuat peste 30000 autopsii

- a descris atrofia galbena a ficatului, nefroza amiloida, periarterita nodoasa

- a scris un tratat de anatomie patologica generala si speciala

- a incheiat epoca antomiei patologice macroscopice

2. ETAPA MICROSCOPICA

J. MULLER

- a incercat o clasificare usoara a tumorilor in maligne si benigne

-a fondat ipoteza erediatara a tumorilor

Rudolf VIRCHOW- fondatorul anatomiei patologice moderne

- anatomopatolog, antropolog

- anpolitic conceptiile sale in opozitie cu Bismark

- prof lui V. Babes

- a introdus conceptul de proces malign

- a descris tromboza, embolia, arterita- a initiat dg histopatologice in tumori- celula = unitatea morfofunctionala

- Celular Pathologie 1858

- Greseli: autonomia celulara, negarea existentei organitelor celulare, rolul etiologic al bacteriilor in patogeneza unor boli

W. HISS - senior- a realizat microtomul pt a obtine sectiunile foarte subtiri din organe

E. H. BESNIER

- a introdus biopsia (initial pt bolile de piele) -> mijloc de dg

J. PAGET- prelegeri de anatomie patologica chirurgicala cu desene si celule

BENNET

- a descris dg diferential intre tumorile maligne si benigne (pe baza aspectului celulelor tumorale)COHNHEIM

- a studiat inflamatia

- a aratat migrarea polimorfonuclearelor pri peretele capilarelor

- a fundamentata teoria originii embriologice a tumorilor- a efectuat prima incercare de clasificare a tumorilor pe baza originii lor embrionare

LANGHANS a descris celula gigantica din tuberculoza

MECINIKOV

- prof lui Cantacuzino

- a descoperit fagocitoza (termen pe care l-a creat)- teoria celulara a imunitatii (1884,1887,1892)

ISTORIA BACTERIOLOGIEI

BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA

ANTICHTATE

-se cunoasteau unele boli care erau treansmisibile: lepra, considerata pedeapsa divina

- se practicau masuri de izolare a bolnavilor si de dezinfectie

- in Levitic masuri de igiena personala si a locuintei pt a nu se molipsi de boli contagioase- TUCIDIDE a facut aluzie la natura contagioasa a unor plagi (marea pesta ateniana, 430 iH)

- DEMOCRIT din Abdera atomi ai bolii

- HIPOCRATE aerul rau produce boli- TERENTIUS VARRO unele animalicule invizibile intrate prin nas, gura dau boli

- LUCRETIU CARUS epidemia de ciuma avea la baza seminte morbide

- VIRGILIUS MARO a mentionat manifestari ale unor epidemii, epizotimii

EV MEDIU

-BOCCACIO in Decameronul a descris ciuma din 1348 -> contaminare prin atingerea hainelor, obiectelor bolnavilor

- Jacopo da FORLI -> contagiunea produsa de ciuma

RENASTERE

-BENEDETTI -> contaminare de ciuma prin atingerea hainelor si a obiectelor celor bolnavi, in care agentul cauzal putea persista in timp

- G. FRANCASTORO- PARINTELE PATOLOGIEI INFECTIOASE SI FONDATOR AL MEDICINII COMPARATE

- a studiat medicina, chimia, fizica, matematica, muzica, pictura, literatura

- a scris Syphilis sive morbus Gallicus= poem in care a descris boala pastorului Syphil avand simptomele bolii morbus gallicus, adica sifilis


7/18

-a scris De contagione et contagiosis morbis et curatione, 1546

- a considerat unele boli ca fiind contagioase, iar contagiunea similara cu putrefactia care trece de la un lucru la altul

- a enumerat 3 tipuri de contagiu:- prin contact direct

- prin obiecte (ftizia)

- la distanta prin aer (ftizia, variola)

- a pus bazele epidemiologiei- agentii cotagiului: seminaria = seminte care sunt particule vii cu antipatie materiala si spirituala fata de organismul animal

- a intuit caile de intrare a seminariilor in organism

- a descris cateva boli contagioase la om: variola, rujeola, tifos, ftizia, sifilis, ciuma, iar la animale a descris: febra aftoasa la bovine- a facut dg diferential dintre ciuma si tifusul exantematic

- a aratat predilectia unor boli contagioase pt o anumita varsta, organ- a sesizat existenta perioadei de incubatie, ex: hidrofobia (numai dupa muscatura de caine turbat) apare dupa 30 zile, dar si la 8 luni

SEC XVII XVIII

- KIRCHER a observat ca ciuma si variola sunt provocate de fiinte invizibile, in lucrarea scrutinium phisico-medicum pestis

- BIGHURST a descris in 1666 in lucrarea Liomographia, modul de propagare la distanta a marii epidemii londoneze din 1665 (dupa 126 ani de la

descrierile lui Francastoro)- HAUPTMANN si RIVINIUS eu sustinut aceeasi idee ca si Kircher

- C. LANGE a intuit existenta unor fiinte invizibile in etiologia unor boli infectioase

- LEEUWENHOEK a realizat un microscop ca marea de 200-3000 animaliculele, initial a evidentiat la microscop ciuperci patogene => micologia

- C von LINEE naturalist- Geneza bolilor, 1763

- idee contagiu viu

- prima clasificare a animaliculelor- introduce nomenclatura binara in clasificarea lumii vii

- BOYLE lista de 92 de animalicule: Dentaires, Gangrenistes, Gonorrhiques, Hepatiquans

- SPALLANZANI - a construit un microscop, a descris inmultirea prin sciziparitate (la infuzori)

SEC XIX

- 1825 BRETONNEAU & TROUSSEAU au sustinut ideea contagiozitatii, au descris difteria si febra tifoida

- 1834 BASSI a observat ca unele boli ale viermilor de atase se datoresc unei ciuperci microscopice

- 1836 HAMEAU medic de tara, a incercat sa demonstreze pe baza datelor clinice etiologia infectioasa a unor boli- 1839 SCHONLEIN a aratat ca boala cderii parului favus se datoreaza unei ciuperci Achorion schonlein (microparazitara)

CURS 4 20.03.2006

1842 D Gruby a izolat ciuperca Oidium albicans de pe mucoase1842 F Muller si A.A. Retzius au descoperit un germene din genul Mucor

1846 P.H Klenke a facut primele infectii experimentale administrand la iepuri laptele vacilor cu TBC - > boala, a aratat prin analogie ca TBC bovin se

transmite la om prin lapte

Bacteriologia a inceput in sec XIX o data cu introducerea antisepticelor in chirurgie si obsteretica

1847 I. FSemmelweis

- asistent de obsteretica- a aratat ca febra puerperala provocata de toxina e transmisibila

- recomanda spalarea instrumentelor chirurgicale cu apa de var

- a pus bazele asepsiei chirurgicale

- nimeni nu i-a urmat indicatiile profilactice

1850 P.F. Rayer si C.J. Davaine a u evidentiat bacilul antraxului

1867 J. LISTER

parintele antisepsiei, chirurg englez- a aplicat fenolul in dezinfectia mesei de operatie, instrumentar, spalare plagi

- a utilizat solutiile de acid ferric pulverizate in sala de operatie

F.J. Henle a sustinut existenta contagiului viu

Ch. G. Euremberg si K.W. Naegeli au facut prima clasificare taxonomica a bacteriilor1869 O. Obermeier - a descoperit agentul [atogen al febrei recurente

L. Pasteur chimis francez, deschizator de drum in chimie, bacteriologie, imunologie, studiile sale au cuprins 4 directii fundamentale:

1) Studierea fermentilor- a evidentiat cauza fermentatie - fermentatiile sunt determinate de germenii vii

- sunt de mai multe tipuri: alcoolica, lactica, butirica, acetica

- germenii aerobi si anaerobi

- 1858 a realizat primul mediu de crestere a germenilor- a folosit zahar si drojdie de bere

- prepara medii nutritive lichide (bulion)

- 1861 a anulat teoria vietii numai in conditii de oxigen

= teoria lui J. Pristley a afirmat ca nu exista viata fara oxigen- descoperind viata in anaerobioza a aratat ca nu exista generarii spontane de germeni:

-> ei exista in aer, apa, pe obiecte

-> a combatut teoria lui J. Liebig: fermnetatiile sunt produse de descompunerea spontana a zaharurilor- a sustinut ca bolile vinului si berii sunt produse de germeni specifici

- a dat solutii pr combaterea fermnetatiilor -> pasteurizarea

2) Et. Studiului bolilor viermilor de matase


8/18

- a descoperit ca boala pebrina se datoreste unui parazit

- flssterie se datoreste unei bacterii

3) Studiul germenilor din patologia umana si animala- elaborarea lucrarii La theorie des germes et ses applications a la medicine et a la chirurgie impreuna cu Joubert si Chamberland

- 29 aprilie 1878 epocala comunicare la Academia de Medicina din Paris = actul oficial de nastere a microbiologiei ca stiinta

- insultat

- ovationat de studenti- a evidentiat stafilococii ce determina furunculoza si osteomielita

- a evidentiat streptococii ce produc febra puerpurala (tifoida)

- a cultivat germeni microbieni in afara organismului oe medii de cultura, prin inoculare la animal- a descoperit microbul holerei aviare (Pasteurella)

- a evidentiat germeni anaerobi pe care i-a cultivat in absenta aerului- a reprodus infectii experimental

- a obs existenta concurentei vitale intre microorganisme

Discipolii lui Pasteur -> Sc franceza de microbiologie:

Joubert: chimist, coautor la teoria concurentei vitale a bacteriilor

Duclaux: chimist, initiatorul chimiei bacterieneChamberland: coautor al teoriei germenilor, coautor vaccinuri antiboala aviare, antrax, a inventat primul filtru bacteriologic

Roux: coautor la vaccinul antirabic, a preparat serul antidifteric pe cal, director al Instit. Pasteur din Paris

Yersin: a descoperit bacilul ciumei, a infiintat Instit Pasteur in Indochina

Mecinikov: rus, descendent dupa mama din fam spatarului Milescu, a descoperit fenomenul fagocitozei, a aratat rolul fagocitozei in imunitate, premiul Nobel1908, elevi romani: Cantacuzino si Levaditi

4) Per pregatirii vaccinurilor

- Pasteur a eleborat met imunizarii active pin vaccinare- 1879 vaccinare contra holerei aviare

- a obs ca o cultura veche de bacili ai holerei gainilor si-a atenuat virulenta

- a inoculat tulpina la pasari- 1881 a preparat vaccin din germeni atenuati artificial vaccinare anticarbunoasa- 1885 vaccinare antirabica

Predecesori 2 medici veterinari:

- Bourrel a murit infectat de rabie

- Galtier 10 carti despre boli la animale: turbare, morva, antrax, TBC- a transmis turbarea la iepure

- saliva infectatului de rabie contine agent patogen

- demonstreaza ca agentul etiologic se propaga pe cale nervoasa

- a realizat prima vaccinare antirabica la oaie- a murit inainte de a primi premiul Nobel

- 1885 Pasteur a aplicat vaccinare antirabica la om- copil muscat de caine turbat -> l-a vaccinat pe copil cu vaccin pt caine

KOCH

- a descoperit germenul antraxului

- a aratat forma spontana a bacilului antracis (in pamant)

- a introdus mediile de cultura solide (cartof, agar-agarul, gelatina)- a descris si izolat (pe cartof) un bacil special: agentul tuberculozei 1882

- a preparat tuberculina

- a izolat vibrionul holerei

EPOCA DE GLORIE A BACTERIOLOGIEI

La sfarsitul sec XIX si incuputul sec XX au fost realizate progrese semnificative in izolarea microbilor vii, perfectionarea medicinii microbiene de cultura, a

metodelor de colorare a germenilor, a met de identificare biochimica

LOFFLER si FROSCH

- elevi ai lui Koch

- 1883 au evidentit bacilul morvei

KLEBS 1883 descopera bacilul difterieiNICOLAIER 1884 descopera bacilul tetanic

GAFFKY a izolat b. difteriei evidentiat de EBERTH in 1880

ROSENBACH 1884 a descris si a izolat streptococul evidentiat de Pasteur in 1873

Metode de colorare a germenilor:

HOFFMANN carmina, fuxinaWEIGERT albstru de metilen

EhRLICH - coloratie pt BAAR

PETRI a realizat impreuna cu Babes placi de sticla acoperite pt culturi bacteriene

GRAM colorare dubla cu violet de gentiana si fuxina

Primul tratat de bacteriologie din lume: CORNIL si BABES: Les Bacteries

- descoperirtea si evidentierea

- exstentei florei microbiene de asociatie- existenta unor exceptii de specificitate microbiana

- existenta unui minim de rezistenta bacteriana

- posibilitatea modificarii virulentei germenilor-antagonismul bacterian

ESCHERICH a izolat colibacilul Escheriachia Coli

HANSEN cultiva pnoumococul in stare buna


9/18

BRUCE a izolat agentul febrei ondulante de la Malta, a izolat parazitul naganei

-1903 Bruce si CASTELANNI ->agentul bolii somnului

BABES si STARCOVICI au descoperit gr de paraziti endoglobulariYERSIN si KITASATO au izolat microbul ciumei

ISTORIA RADIOLOGIEI MEDICALE

- 8/9 nov 1895 Prof. W. C. Rontgen in lab saude la Instit de Fizica al Univ din Wurzburg a remarcat ca u mic ecran de platino-cianura de bariu aflat sub

tensiune, inchis intr-o cutie de carton negru, supus radiatiei provenite din tubul Crooks => fluorescent- 23 ian 896 comunicarea lui Rontgen la Sociaetatea de St Fizico-Matem din Wurzburg

- prezentarile unro radiografi- feb 1896 H. Bequerel a evidentiat radioactivitatea naturala

- feb 1896 fizicianul roman Hurmuzescu a realizat un electroscop special la lab de Cercetari fizice de la SorbonaHurmuzescu su Benoist au descoperit proprietatea Rx de a descarca corpurile electrice prin ionizarea aerului inconjurator.

-1896 aplicarea Rx in dg tuberculozei de catre Beclere, Bouchard, Barthelemy, Oudin

-1896 Beclere a predat in premiera mondiala radiologia la sectia de la spiatalul Tenon, Paris

-1896 V. Despeignes a initiat tratamentul radiologic al cancerului-1896 primele radiografii in Romania - serv de chirurgie de la spitalul Coltea, condus de prof D. Severeanu

- 1897 Guido Holzknecl si W. B. Cannon au recunoscut utilizarea sarurulor de bariu ca substanta de contrast in radiologie

- 1897 MacIntyre a preconizat radiocinematografia

- 1897 Beclere razele rontgen si dg TBC-1897 Marinescu cu electrscopul construit de Hurmuzescu a facut primele radiografii medicale din lume

- 1897 Gen Dr. Demosthen a studiat instalatiile radiologice in cateva spitale din EU si in dec 1897 au fost aduse primele aparate radiologice in Romania

-1897 Williams promotor in SUA a dg radiologic al bolilor toracice-1897 Kelsch a initiat in Franta depistarea radiologica sistematica a TBC in armata

-1897 D. Gerota razele rontgen sau razele X

- 1898 M. Sklodovska Curie si Pierre Curie au descoperit Radium-ul- 1901 - acordarea premiului Nobel pt fizica lui Rontgen

La sfarsitul sec XIX si inceput sec XX au adus importante contributii: Delherm, Maingot (radiolog), Kienboeck (chirurg si radiolog), Rist (fiziolog),

Rieder(radiolog), Graff (anatomopatolog si radiolog).

Primul aparat Rontgen: tub de sticla si catod de Al si anticatod de platina

-1901 D. Gerota primul deschizator de drum in radiologie din romania

- primul curs liber de radiologie la Bucuresti

- primul medic roman ce a suferit de iradiere profesionala- 1902 G. Salle a organizat in Franta campanii radioscopice pt depistarea radiologica sistematica a TBC in armata

CURS 5 27. 03. 2006

RADIODIAGNOSTIC

In primele 3 decenii ale sec XX: radiografii pe placa de sticla

Examene Rx in serie ala persoanleor aparent sanatoase (screening)

Precursori : Italia: Batelli, G. A. Garbasso; SUA: Bleyer; Germania: Janker

-1901 K. Wenckebach a realizat la Viena prima radiografie a inimii si a vaselor mari

-1905 Ives a realizat radiostereografia

-1905 Kienbock propune o unitate dozimetrica in radiologie

- 1910 Krause a introdus in practica radiologica sulfat de bariu pt contrast-1921 Sergent si Cottenot au obs experimentul opacifierii arborelui bronsic

-1922 Sicard si Forestier injectarea experimentala a lipiodului a arb. bronsic

Promotor al radiologiei a fost Manoel de Abreu in 1924-1936

-1936 Abreu a preconizat radiofotograifa-Perfectionarea tehnicii: Albers & Schonberg au introdus diafragmul de compresie in radiologie

-1907-1935 Severeanu a condus Lab de radiologie de la Spitalul Coltea din Bucuresti

-1918 aparitia filmului radiologic de nitrat de celuloza, emulsionat pe ambele parti, care a inlocuit definitiv placa de sticla-1922 Assmann studiul radiologic al leziunilor precoce tuberculoase si F. Redecker

TOMOGRAFIA

-1921 primul sistem de tomografie inventat de F. Bucage

ANGIOGRAFIA

- 1927-1929 A. Gaetano Egaz-Moniz & Carvalbo

BRONHOGRAFIA-1945 Metras utilizarea unei sonde semiflexibile cu capat opac montata pe un mandren flexibil

RADIOTERAPIA- debut datoriata constatarii lui Becquerel: aparitia accidentala a necrozei pe propriul tegument cauzata de radium-ul pe care il purtau in buzunar

- -1899 Sjogren & Steinbeck au descris vindecarea prin radioterapie a unor forme de epitelioame

- 1901 Curie radionecroza experimentala ep propriul brat


10/18

- 1901 utilizarea radiumului in trerapia lupusului, iar la scurt timp si in terapia bolilor maligne

- 1902 Holzknecht a introdus prima metoda de dojaz a Rx = cromoradiometria

- 1902 inceputul studiilor despre relatia cauzala dintre expunerea profesionala la Rx si cancerul de piele; Kolzknecht & Buzzolo in timpulradiotereapiilor ->scad leucocitele

- 1903 Senn a aplicat radioterapia in afectiunile sistemului limfopoietic

- 1905 Bergonie & Tribondeau au evidentait ca iradierea experimentala a org genitale masculine distruge cellele germinative

- Legea Bergonie Tribondeau: celulele si tesuturile sunt cu atat mai radiosensibile cu cat rata mitozelor este mai mare si sunt mai nediferentiate- 1905 Halberstader a evidentiat suprimarea functiei ovariene dupa aplicarea Rx

- 1936 in hamburg in fata Instit de Rx al spitalului ... St. Georg ->dezvelirea monumentului primilor radiologi care au murit din cauza efectelor

nocive ale razelor X.- Radiologi decadati din cauza Rx: gerota, Negru, Moga=prima femeie radiolog din Romania

- Institute radiologice: 1902 la trieste primul instit radiologic din Italia.

ISTORIA MEDICINEI LEGALE

Terminologie- engl:legal medicien=forensic medicine

Rom: medicina legalaMedicina judiciara -> aplocarea cunostintelor medicale in procedura judiciara

Politie sanitara -> implica obligatiile igienico-sanitare si administrative ale medic

Exista 5 etape in dezvoltarea medicinii legale pana la mijlocul sec XIX:

I. Perioada ficitvaII. Perioada romana

III. Periopada medievala

IV. Perioada dreptului canonicV. Perioada stiintifica

I. Perioada fictivaEvrei: - preoti- atributii de medic si de judecator

- in legislatie masui stricte de legi, reglementarea pedepselor: legea talionului, omuciderea

Egiptul anitc: - imbalsamari

- constatarea cauzei decesului: violenta, naturala

- interdicita aplicarii supliciului la femeile insarcinateGrecia antica: - nu se practica autopsii

- regelmentari: inmormantarea cadavrelor in ziua in care erau gasite

- Hipocrate: -obs despre nastere prematura si tardiva

- Aristotel: - obs miscarilor fetale dupa 40 zile de la conceptieChina antica: sec IV: pedeapsa cu moartea pt scelerati, locul aplicarii loviturii calaului - > ales de medic, artistii desenau organele interne ale celor decapitati

-sec V: abolirea pedepsei cu moartea de catre imparat Kao-You-Li -> crestere alarmanta a frecventei crimelor

-sec XIII: 1248 colectia Si-Iuan-Lu >> de Sun-ti (consilier penal in China) = compendiu medicolegal consedrat cel mai vechi documentmedicolegal din lume

II. Perioada romana

- obiceiul de a pune in locuri publice corpurile decedatilor prin moarte violenta pt ca fiecare sa-si dea cu parerea despre cauza mortii- ex: Iuliu Cezar (medicul Antistius a constatat 23 lovituri, cea mortala = plaga penetranta intre prima si a doua coasta)

- a) Galen a obs diferenta dintre culoarea plamanilor la animalul nascut mortfata de cel nascut vio obs a fost uitata 500 ani pana cand carol reyer a

redescoperit proba decimaziei pulmonare

- b) codul Imp. Teodosiu regelmentarea raportului de medicina si drept- c) Digestele Imp Iustinian sec VI considera parearea medicilor ca o judecata, reforma legislativa

- d) Provinciile germane masuri legislative pt a restabili ordinea publica, legi in care se mentionau leziuni traumatice : sediul, gravitatea; Legea

Salica: plata a 45 taleri de aur pt fractura craniana deschisa, plata a 3 taleri de aur pt leziuni inchise, prin lovituri de pumnal sau baston

- e) Iralnda reglementarea razbunarii; Legile romane: nu au influentat legile popoarelor cucerite din Orient, au influentat popoarele din Occident:francii, saxonii, burgunzii

SEC IX

Carl cel Mare a extins in imperiul sau sistemul legislativ roman- in Capitulaires judecatorii trebuiau sa si construiasca deciziile pe sfaturile medicilor = inceputurile medicinii legale ca stiinta

- Dupa moartea lui Carol cel Mare:o distrugerea sistemulul legislativ centralizat

o

instalarea regimului feudalo predominanta obiceiurilor locale -> legisl locala

o anchetele criminalistice contineau probe absurde: tortura, proba foculuim proba apei, duaelul judiciar, proba sangerarii plagilor mortale

la cadavrelel atinse de asasino in Angila, Scotia, germania pana in sec XVIII

1290: - suprimarea duelului judiciar si inlocirea lui cu probe testimoniereIn Ev Mediu s-a organizat treptat justitia laica: cirtile de justitie, auditiile, presedintii, legistii, cavalerii legii.

Justitia eclaziastica: condusa de episcopi sau arhiepiscopi,

- se ocupau si de cazurile de medicina legala

- judecatorii ecleziasti au devenit activi in sec XII

- denumirea de medicina legala data de Paulo Zacchia- carol Reyger ->proba decimaziei pulmonare a nounascutilot vii

EV MEDIU

-sec XVII in provinciile Romanesti

-1648 pravila lui Vasile Lupu

-1652 pravila lui Matei basarab orice va zice vraciul pt rana, macar ca nu s-ar jura


11/18

CURS 6 03. 04.2006

MEDICINA INTERNA

Exista din antichitate

EGIPTUL ANTIC

Surse de informare:I. papirusurile medicale

II. alte scrireri

III. relatarile unor isotrici antici

I. Papirusurile medicale1. Papirusul EBERS (nume dat de egiptologul german G. Ebers care a gasit papirusul respectiv in1873 in ruinele orasului Teba)

- lungime 20 m, latime 0,3 m, 110 pagini

- scris in 1550 iH

- Muzeul din Leipzig2. Papirusul BRUGSCH(sau berlinez, nume dat dupa egiptologul german e. Brugsch care l-a gasit in 1909 intr0un vas de pamant din ruinele orasului Memfis)

- 3 parti: prima din 2800-2700 iH, a doua din 1700 iH

- muzeul Pergmann din berlin3. papirusurile londoneze:

- british Museum

- papirusul Hearst din sec 17 iH- papirusul EDWIN SMITH din 1600 iH- papirusul CHESTER BEATTY nu este exclusiv medical dar contine capotile despre boli, bolnavi, medicatie

II. Alte scrieri

1. Cartea despre vase si inima2. Secretele medicului

3. despre cunoasterea miscarilor inimii

In perioada infloririi civilizatiei grecesti in Alexandrai (sec II-I iH), o parte a acestor scrieri au fost traduse in grceste si incluse intr-o colectie numita

HERMETICA.Cunostintele medicale egiptene sunt mai vaste decat cele grecesti, apoi urmeaza cele romane.

III. Relatarile unor istorici antici

Viata in vechiul Egipt a fost comentata de- Herodot in Historiile

- medicii specializati pt: dureri de cap, picioare, ochi, dinti

- educatia medicilor se facea in scoli atasate templelor

- pastrarea secretului pregatirii si al practicii medicale- Pliniu cel Batran

- Diodor din Sicilia

- practicantii medicinii faceau parte dinr-o patura sociala superioara, in general erau preoti dar existau si medici laici, erau apreciati si chemati in tot

bazinul mediteranean-ex: regele Darius a chemat pt fiica sa un medic egiptean

S-au descoperit la egipteni:

1. Descieri de boli interne:- digestive: gastrita, uler cu melena, icer, dischinezii, hemoroizi, prolaps rectal, constipatie

- urinare: hematurie, incontinenta si retentie de urina, claculi vezicali

- respiratorii

2. Indicatii terapeutice:- regim rational in ulcere si dischinezii biliare

- administrarea de pansamente gastrice cu praf de calciu si faina de roscoave

- inhalatii cu fierturi de curmale, rasine, mirna in bolile respiratorii

- ulei de ricin sau boabe de ricin mestecate si inghitite in constipatii- fierturi de samburi de bostan in tiniaza

3. Boli ingecto contagioase:

- tuberculoza mumiile lui Tutankamon si Ramses III- variola mumia lui Ramses V

- lepra papirusul berlinez- retete de alifii antileproase

4. Boli parazitare:

- bilhardioza (se exrtagea parazitul cu pense foarte fine sau cu unghia)- scabia tratament cu lesie si pucioasa

- Aat in papirusul Ebers boala numita Aat (echivalentul malariei)- cca 3300 ani inainte de englezii Manson si Ross, italianul Grasii

5. Igiena foarte dezvolatata la egipteni

- se spalau de mai multe ori pe zi cu apa in care puneau natron- isi frecau pielea cu nisip fin din desert

- foloseau lesiile de cenusa de cedru pt rufe si peile pt raie

- utilizau o pasta snabu degresata- confectionreaza periute pt dinti

- cand se inmulteau paduchii, oamenii umblau rasi, cu capul acoperit de o tesatura usor de curatat

- sclavii se scaldau zilnic in Nil


12/18

MESOPOTAMIA

Surse de informare :

- scrierile pe tablite de lut sau gravate in piatra

- popoarele mesopotamice organizare statale1. Codul regelul hammurabi ai Babilonului

- culegerea de legi descoperite in 1902 la Susa de catre arheologul Morgan

- contine: a) prolog, b) text cu 280 articole despre drepturi, proprietate, recompense, c) epilog referiri medicale2. Texte de medicina

- ruinele orasului sumerian Nippur- 2800 iH

- scrieri medicale magico hieratice si laice (practica medicalo-empirica)3. textele din marea Biblioteca de la Ninive

- ale regelui Asurbanipal al Asiriei

- bibelioteca distrusa impreuna cu orasul, a fost in parte recuperata

4. textele medicale de la Mattusila- capitala hititilor

- medicii practicieni erau sacrdoti

- Herodot a descirs medicina de itrajutorare: bonavii veneau in piete si trecatorii ii ajutau cu sfaturi

- Preotii medicii (sacerdotii) erau de 3 tipuri:o Baru se ocupau cu anamneza, dg magic, pragmatic

o Asipu preot vindecator prin invocari, rugaciune, anamneza, alungau spiritul rau din corp, casa

o Asu terapeutul propriu-zis

Dg magic si progosticul se faceau:

-examinau ficatul unei oi sacarificate in acest scop

- orientarea unor betiosare in gaurile inui ficat de argila- asezarea picaturii de ulei puse la suprafata apei

Tratamente:

- implorarea zeului vindecator

- purificarea bolnavului imbaieri cu apa din fluviile sfinte, ungere cu ulei, aprinderea focului ritual de preoti

- transferul bolii intr-un animal mic- ungerea cu substante fetide pt alungarea duhurilor rele

Profilaxia:

- purtarea amuletelor cu semnificatie magicaRemedii

- Vegetale palmier, cedru, pin ,smochin, sofran, ceapa etc

- Animale limba de soarece, oase de om, lapte de magarita

- Minerale alaun, gips, pucioasa, praf de pe mormant/ de la pragul casei- Administrare: per os, pe piele, clisme uleioase, pulberi in urechi

MEDICINA GREACA

Exista 5 perioade distincte:I. Medicina veche

II. Medicina Homerica

III. Medicina filozofilor-medici

IV. Medicina HipocraticaV. Medicina post-hipocratica

I. vechea medicina greaca (cretano-myceniana) 1800-800 dHSurse de informare:

- sapaturi arheologice

- descoerirea Troiei si civilizatiei Myceno-Peloponeze de Schlieman

- descoperire Cnossos din Creta de Sir Evans- legende populare

- poeme epice: Iliada, Odiseea, Theogonia

Caractere:

- medicina mitica (zei vindecatori)

- practicienii apartin clasei superioare: rar scalvi- stabili ( asklepiazii practicau yatreon = spital langa templeel lui Asklepios)

- ambulanti (periodenti ) consultau in piete = medici tineri

II. Medicina din vremea lui Homer 1000-850 iH

boli: ciuma

III. Filozofii medici

- Sec. VII iH- sec IIIdH- Nu toti erau greci

- Tales din Millet apa = element de baza al vietii

- Anaximandros = viata initial in apa, apoi pe uscat- Empedocles = teoria anticreationsita = organismele se nasc din mal

- Pitagora

- Democrit

IV. Medicina hipocraticaHipocrate

- Fondatorul exmenului medical la patul bolnavului- Creatorul observatieie evolutiei bolii


13/18

- Autorul teoriei umorilor : sange, felgma, bila galbena, bila neagra- Intemeietorul primei doctirne medicale bazate pe fapte de observatie , pe rationament riguros, teoria umorilor integreaza organismul in mediul

extern

- Umoarea altereata sau in exces trebuie eliminata brusc prin criza sau lent prin liza

- Daca umoarea nu s-a eliminat -> cronicizarea bolii

- Toate bolile au cauze reale, pot fi cunoscute:o Interne: alimentatie gresita, schimbari de temperatura din aer, apa

o Externe: tulburarea echilibrului celor 4 umor ale organismului

(CURS 7) 10.04.2006

- Nu toate organismele reactioneaza la fel- Insanatosirea = reechilibrarea organsimului efectuata de physis

- Rolul medicului > sprijinirea physisului

- Sarcinile mediculuio Examinarea bolnav(vedere, ascultatie, palpare)

o Iterogarea lui

o Vizitarea pacientilor dimineata

o Atitudine de espectativa- sa nu faca rau

o Importanta prognosticului

- Corpus hipocraticumo 2 semne clinice valabile si azi:

degetele hipocratice

faciesul hipocratic- boli si azi recunoscute : penumonia, pleurizia, apoplexia

- clinica hipocratica nu poate fi considerata stiinta

- este o doctrina cu multiple trasaturi stiintifice

MEDICINA DIN EVUL MEDIU

BIZANT a continuat cunostintele medicale din antichitate- a dat clinicieni de seama cu bogata experienta

- fara descoperiri deosebite

Sf. Doctori fara de arginti: Cosma & Damian, therapon, Kyr si Ioan, tecla, Julian, Martin si Maximin, Pantelimon si ermolal

ORIBASIUS

- MEDIC SI SCRIIOTR: ENCICLOPEDIE 70 VOL = SINAGOGE MEDICALE- UN Rezumat in Synopsis

- Ghid al ingrijirii sanatatiipt cei care calatoreau prin tinuturi fara medici

AETIUS din Amida a descirs difteria de sufocare, paralizia palatului moae bucal, regurgitarea pe nas, parazitoze intestinale

ALEXANDRU DIN TRALLES- 12 carti de medicina

- adept al lui Hipocrate si galen

- utiliza: inspectia, palparea si percutia

ex:Ascita se recunoaste prin fluctuatie cand lichidul dinauntru se misca incoace si incolo ca vinul din burduf

CALIFATELE ARABE

JOHANNITIUS a tradus corpusul hipocratic

- lucrarile lui galen

- lucrarile lui Pavel din Egina

RHAZES

- cel mai savant clinician al arabilor

- Kitab al Haur = Compendium = totum Continens

- Kitab al Mansuri = Liber Almanscris = compilatie dupa Hipocrate, Galen, Oribasius, Aetius, Pavel din Egina- Tratat despre varsat si pojar= prima monografie medicala pe acest subiect

AVICENA

- Al Qhanum = canonul stiintei medicale

o Cap 1 medicina teorectica

o Cap 2 medicamente simple

o Cap 3 anumite boli si tratamentul lor

o Cap 4 bolile generale

o Cap 5 farmacologia

- a descris meningita, meninigismul, paralizia faciala, stenoza pilorica

ALBUCASIS- enciclopedie medico-chirurgucala = Ritubal tarsis

- a descirs chistul hidatic si hemofilia

AVENZOAR- Altersir =Theisir


14/18

- a descris pericardita seroasa si abcesul mediastinal

PERIAODA PRERENASCENTISTA

SEC IX-XIII SALERNO

SEC XIII PADOVA

Clinic: inlocuirea comentariilor textelor galenice, lectii clinice la patul bolnavului

Mansatirea benedictina de la Monte Cassino

- stareta vindecatoare Hildegard din Bingen- Physica lucrare literara medicala

- Descrieri ale tratamentului diverselor boli

Sc. Medicala de la Salerno- inceputuri sec IX-XI

- apogeu sec XI-XIII

- invatamant clinic embrionar

- maestrii ofereau asistenta medicala particulara in medicina interna si chirurgieConstantinus Africanus

- a tradus lucrarile medicale ale lui Hipocrare (aforismele), Galen (comentariile hipocratice), Ali ben Abbas etc

Alphanus

- de pulsibus despre pulsBartholomeus Alernitanus

- intrductiones et experimenta practica Hippocratic, Galeni, Constantini graecorum medicorum

Cophan cel tanar

- Ars medendi patologie si terapie

RENASTEREParacelsus

- fondatorul curentului iatrochimiei

- adversar al scolasticii introdus observatia clinica

.PPT

FONDAREA INVATAMANTULUI SUPERIOR ROMANESC LA CLUJ

- 12 mai 1919 preluarea univ Ferencz Iozsef din Cluj de catre Onisifor Ghibu ca delagat al consiliului dirigent

- pt infiintarea univ romanesti Cluj s-a constituit Comisiunea Universitara , presedinte ales: prof Sextil Puscariu- invatamantul superior romanesc clujean a fost creat in 1919 intr-un moment isotirc dificil, dupa tratatul de pace de la Bersailles si inaintea

elaborarii tratat. De la Trianon

FONDAREA FACULTATII ROMANE DE MEDICINA CLUJMembrii din Comisiune:

- prof Gh. Marinescu & prof Ernest Juvara prof Mihail Manicatide & Iulie Hatieganu & Iuliu Moldovan

- Victor Babes nu a facu parte din Comisiune

CATEDRE UMF CLUJ 1919 -1920

1. anatomie descrioptiva si topografica Papilian

2. hisotlogie si emriologie Scriban

3. fiziologie Nitescu4. anatomie si histologie patologica, microbi Babes & Vasiliu

5. patologie generala si experimentala Levaditi

6. igiena & igiena sociala Moldovan

7. clinica medicala Hatieganu8. clinica chirurgicala - Iacobovici

9. clinica neurologica Minea

10. clinica psihiatrica- Ureche

11. obstretica si ginecologie Grigoriu12. derma si boli venerice

13. pediatrie -Titu Gane

14. ofta Michail

15. farmacodinamica un francez16. medicina legala Minovici & Ionescu

17. biochimie

18. stoma- Bilascu19. ORL Metian

20. radiologie Negru

CONDUCEREA FAC. DE MED. 1919/1920

interimar in 1919 I Hatieganu prodecan, apoi investit cu prerogative de decan (primul decan)

- Renasterea curs Meda!!! Ist. Fizio

Trasaturi caracteristice :

dezvoltarea stiintelor in aceasta perioada, da un nou impuls fiziologieise reia practica anticilor de disectie a cadavrelor umane si cea a vivisectiei pentru


15/18

intelegerea functionarii lor

fiziologia progreseaza indirect prin anatomie, dar ramane inca in epoca deductiv speculativa intrucat datele de anatomie sunt lacunare, iar

experimentul fiziologic si cunostintele de fizica si chimie lipsesc.

contemplarea intamplatoare, pe care se fundamenta filozofia naturii a anticilor, este inlocuita progresiv cu :

-observatia sistematica

-observatia controlata-experimentul

Figuri reprezentative:

Sec. al XV-lea Leonardo da Vinci (1452-1519)- contributiile aduse de acest uomo universale,

metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentruevolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera

ca stiinta provine din observatie, nu din autoritate.A explicat zgomotul arterial

cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand

cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. Sunt suficienteaceste doua exemple pentru a observa indepartarea de conceptia teologica animista

si orientarea spre intelegerea mecanicista, exigent rationala.

Sec. al XVI-lea

Paracelsus (1493-1541) numele cel mai lung din istoria medicinei

PhillipusTheophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim- si-a luat numele de

paracelsus dupa scriitorul roman Celsus, dorind sa arate ca este mai presus- senumara printre cei dintai medici ai renasterii care deschid lupta impotriva

scolasticii si a dogmatismului galenic. Preconizeaza cercetarea libera a faptelor si

experimentarea. Andreas Vesalius (1514-1564)- deschide calea fiziologiei moderne prinintemeierea unei metode de studiu anatomic in lucrarea monumentalaDe Humani

corporis fabrica. Spre deosebire de descriptivismul antic si medieval, anatomia

renasterii se straduieste sa discearna functia ce izvoraste dintr-o anumita structura,

mai mult emite ipoteze fiziologice. Miguel Servet (1511-1553) descrie corect drumul sangelui in mica circulatie

(ventricolul drept ->pulmon-> atriul stang) si insereaza chestiuni anatomo-

fiziologice intr-un eseu teologic.

Fabrizio dAquapendente ( 1537-1619) premergator al lui Harvey, i-a oferitacestuia un argument anatomic consistent pentru ideea de itinerar al sangelui

intr-un circuit inchis, demonstrand imposibilitatea circulatiei sanguine in doua

sensuri prin acelasi vas.

Jean Francois Fernel (1497-1558)- utilizeaza termenul de fiziologie pentru primaoara ca titlu al primei parti a tratatului sauMedicina, publicat la Paris (1542) in

zece editii succesive.

Epoca moderna (secXV-XX)


in perioada de 200-250 de ani care a urmat Renasterii sunt puse bazele medicinei moderne, stiintifice

apar o serie de premize favorabile : -inflorirea fara precedent a vietii universitare

-aparitia tiparului

-se infiinteaza academii si societati stiintifice

-se naste presa stiintifica

apare un nou mod de a interpreta fenomenele : se trece de la filozofia naturii la stiinta moderna

dupa 1600, fiziologul invata sa citeasca functiile unui organ dupa legatura structura-functie

daca pana in anii 1600 fiziologii se certau inca daca experimentul este necesar, dupa 1700, majoritatea nu mai concep lansarea unei teorii fara o

temelie experimentala

Sec. al XVII-lea

- progresele gandirii stiintifice reprezentate in mod deosebit prin

Galileo Galilei, Newton si Descartes genereaza in medicina doua

importante curente : iatromecanicist si iatrochimist, doua aspecte alfiziologiei epocii, care incercau sa explice manifestarile vitale,

functionalitatea normala si patologica a organismului cu ajutorul stiintelor

pozitive, fie pe baze mecanice ( partea cea mai dezvoltata a fizicii la acea

data) fie pe baze chimice.

- Rene Descartes (1596-1650)- fondatorul rationalismului, explica functiile

creierului si introduce in fiziologie teoria reflexului

- William Harvery (1578-1657) reprezinta a treia mare directie de dezvoltare a gandirii stiintifice din epoca si cea mai importanta din

punctul de vedere al fiziologiei. Aparitia lucrarii :Cercetare anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale, care descrie

circulatia mica, marcheaza in mod conventional inceputul erei morfologiei functionale in evolutia fiziologiei => in explicarea

functionarii organismului animal si uman se pleaca de la descrierea structurilor macro si microscopice, trecandu-se apoi fie la interpolarifunctionale, fie la verificarea prin experiment.


16/18

- Van Helmont ( 1577-1644) este mentionat pentru rolul pe care l-a avut in dezvoltarea fiziologiei chimice, fiind cel care a depistat

prezenta CO2 in sange. Fiziologia sa a fost animista - manifestarile vitale sunt determinate de doua forte : sufletul si viata. Deosebeste

doua suflete : unul superior, nemuritor, derivat din divinitate, dirijor al functiilor intelectuale si unul senzitiv, pieritor. Forta numita de el

viata va fi indentificata in sec. urmatoare cu forta vitala de catre adeptii vitalismului.

- Gaspare Aselli (1581-1626)- descrie transportul de substante nutritive provenite din absorbtia intestinala.

- Fr. de le Boe- Sylvius (1614-1672)- extinde explicatiile chimice la procesele legate de digestie.

- Gian Alfonso Borelli (1608-1679) studiaza cauzele contractiilor musculare aratand rolul impulsului venit din creier pe calea nervilor

si avanseaza in premiera idea rolului unor mediatori chimici

- Thomas Bartholin (1616-1680)- elucideaza circulatia limfei.

- Marcello Malphigi (1628-1694)- descrie capilarele pulmonare si se ocupa de fiziologia glandelor si tesuturilor, isi da seama de

continuitatea cailor senzitive si motorii.

- Francis Glisson (1597-1677)- intelege dependenta organelor fata de diferite excitatii si elaboreaza teoria iritabilitatii.

- Thomas Willis (Willsius) (1621-1675)- enunta ideea moderna dupa care creierul controleaza toate procesele fiziologice din organism

- Anthony Van Leeuwenhoeck( 1632-1723) celebru slefuitor de lentile, creeaza microscopul rudimentar care marea de 100-200 ori.

Sec. al XVIII-lea

- secolul luminilor, se caracterizeaza prin ofensiva irezistibila a rationalismului promovat de mari scriitori, filozofi si personalitati

stiintifice care au pus bazele stiintei moderne : Laplace, Lavoisier, Galvani, Lomonosov, Gauss

- se stabilesc legaturi indispensabile intre medicina si alte stiinte

- se intensifica procesul de scindare pe ramuri a medicinei si apar discipline noi.

- fiziologia continua sa se dezvolte cu mult avant :

* in stransa legatura cu anatomia, sub forma morfologiei functionale

* sub forma anatomiei animata, in conceptia vitalista.

- obiectul cercetarilor este de a stabili ce rol au organele si cum functioneaza, plecand de la forma si

structura lor. Disectia, observatia microscopica si experimentul pe animale sunt combinate dupa modelul oferit de scoala engleza de fiziologie, in principal

Harvey.

Reprezentanti ai morfologiei functionale :

-

Albrecht von Haller (1708-1777)- expliciteaza cateva din proprietatile fiziologice ale materiei vii, studiaza fiziologia sistemuluinervos si a muschilor, precizand diferenta dintre excitabilitate ( proprietate a tesutului nervos) si sensibilitate ( proprietate a tesutuluinervos)

- Lazzaro Spallanzani (1729-1799)- extinde cercetarile de fiziologie, urmarind circulatia la embrion si mecanismul respiratiei.

- G. Prochska (1749-1820)- promotor al conceptiei ca functia sistemului nervos central este de a coordona activitatea motorie

- M.F.X. Bichat (1771-1802)- localizeaza centrul respirator in bulb

- Fr. Magendie (1783- 1885)- stabileste functiile radacinilor nervilor spinali

- Antoine Lavoisier (1743-1794)- lamureste una din problemele centrale ale fiziologiei, demonstrand ca formarea de caldura in

organismul viu este rezultatul proceselor de oxidatie care constau in retinerea O2 si eliberarea CO2. Este creatorul orientarii

bioenergetice care se va dezvolta in fiziologia secolului urmator.

Sec. al XIX-lea

Caracteristici generale :

- fiziologia inceteaza de a fi o simpla anexa a antomiei, se contureaza tot mai mult ca o stiinta biologica independenta, devine o stiinta de

sine statatoare- enciclopedismul este inlocuit cu aparitia specialistilor

- locul anatomistului care face din cand fiziologie este luat de fiziologi specialisti

- informatiile constand exclusiv in localizari functionale si transpuneri de la structura macroscopica si microscopica la functie nu mai

satisfac- apar metode specifice acestei stiinte

- incepe expansiunea rapida a cunostintelor moderne de fiziologie

-se contureaza adevarate directii de cercetare, un nou tip de colaborare maestru- discipoli


17/18

Pesonalitati ale secolului :

- Charles Bell (1774-1842)- descopera radacinile functiilor maduvei

- Francois Magendie ( 1783-1855) studiaza prin vivisectii fiziologia cordului, sangelui si a digestiei.

- Johanes Muller (1801-1858)- ultimul mare fiziolog vitalist si creator al idealismului fiziologic, al conceptiei conform careia, senzatia

reprezinta eliberarea energiei specifice, intrinseci a aparatelor senzoriale. Cu toate acestea incurajeaza la elevii sai, cercetarile fiziologice

pe baze fizice si chimice.

Dupa aproximativ 1850 apare fiziologia cauzal-analitica

- Ernst Brucke (1819-1892)- studiaza fiziologia nervilor, muschilor, aparatelor senzoriale si al circulatiei.

- E. Du Bois Reymond (1818- 1896)- poate fi considerat intemeietorul biofizicii si unul din pionierii electrofiziologiei.

- H. Helmholtz (1821-1894)- este creatorul fiziolofiei vederii si auzului pe baze fizice.

- Claude Bernard (1813-1878)- reprezentantul cel mai stralucit al epocii, care dupa Bergson n-a fost un fiziolog ci fiziologia insasi, a

adus contributii fundamentale la progresul fiziologiei : a demnostrat functia glicogenetica si glicogenolitica a ficatului cu posibilitatea

influentarii acesteia pe cale nervoasa prin celebra inteparea bulbului piqure diabetique, descopera actiunile digestive principale ale

sucului pancreatic, descrie nervii vasomotori si creeaza conceptul foarte util pentru fiziologie de mediu intern (produs de secretie alorganelor cu compozitie constanta).Este nemuritor prin opera Introducere in studiul medicinei experimentale care fixeaza criteriile

generale ale experimentarii in medicina si biologie. Medicul experimentator este medicul viitorului. Influenta sa este covarsitoare

asupra fiziologiei deceniilor urmatoare :

se dezvolta laboratoare de fiziologie experimentala in cadrul universitatilor apar institute de fiziologie cu atribute didactice si de cercetare

se infiinteaza numeroase periodice de fiziologie, de circulatie internationala

- Al. Vitzu (1853-1902)- este considerat fondatorul fiziologiei romanesti, organizatorul primului laborator de fiziologie la Universitatea

din Bucuresti si organizatorul primului Institut de fiziologie in Romania-1892

- I.P. Pavlov (1849-1936)- in timpul cercetarilor asupra fiziologiei digestiei, instituie metoda reflexelor conditionate, pentru care primeste

premiul Nobel (1904).

Directii de cercetare :

- B Fluger (1829-1910),L. Hermann (1838-1914), R. Heidenhain (1834- 1897), L. Bernstein (1839-1917) continua investigatiile

electrofiziologice

- E. Marey (1830-1904), Otto Franck(1865-1944), E. Starling (1866-1927), E. Krogh (1874-1949) continua cercetarile asupra

circulatiei sangelui

- Raymond Cajal (1852-1934), G.Marinescu (1863-1938) continua cercetarile legate de sistemul nervos si fundamenteaza conceptia

neuronala pe baza studiilor histofiziologice.

-P. Botkin (1832-1889) si I.M.Secenov (1829-1905), parintele fiziologiei ruse initiaza o alta directie de cercetare a sistemului nervos

dezvoltata ulterior de I.P. Pavlov (1849-1936)

I. - Wundt (1832-1920), A. Binet (1857-1911), Ch. Richet (1850-1935), N. Vaschide (1874-1907) pun temelia prin cercetarile lor, la onoua stiinta de granita, psihofiziologia.

Epoca contemporana (sec. XX)


propulsata de aplicarea metodei experimentale-initiata in secolul trecut de C. Bernard, fiziologia sec. al XX-lea prezinta o ametitoare complexitate

se dezvolta fara precedent ramurile mai vechi ale medicinei si apar o serie de ramuri noi

se intensifica osmoza dintre stiintele medicale si alte discipline stiintifice: evolutionism, chimia si fizica la nivel molecular, ethologia umana si

animala ( stiinta comportamentului)

apar si se dezvolta stiintele de frontiera: biofizica, cibernetica, statistica medicala, informatica medicala

cercetarea stiintifica cunoaste un avant care depaseste toate secolele anterioare

echipele uni-disciplinare din secolul al XIX-lea sunt inlocuite cu cele multidisciplinare


18/18

caracterietica este si graba cu care imbatranesc scrierile stiintifice : pana in pragul secolului al XVIII-lea, operele clasicilor medicinii antice si

medievale, precum Hipocrate, Galen si Avicena erau de uz curent, reprezentau carti de capatai, putini savanti indrazneau sa sustina superioritatea

productiilor comtemporane ; pana si in prima parte a secolului al XX-lea, nu rareori se intampla ca un tratatt de medicina sa fie retiparit decenii

de-a randul, doar cu sumare remanieir sau completari. La sfarsitul aceluiasi secol acest lucru este de neconceput. Cunostintele sunt depasite inritm rapid.

informatia stiintifica circula extrem de rapid, se tin sute de congrese, apar mii de carti

fiecare descoperire isi gaseste imediat aplicabiliatea in diagnostic ori terapie

Din considerente teoretice, epoca contemporana se imparte in :

1920-1950 Etapa cercetarii fiziologice clasice

1950-1980 Etapa descoperirilor biochimice : AND, enzyme, receptori,

hormoni etc

1980- prezent Etapa biologiei celulare si moleculare

- fiziologia are ambitia sa discearna cele mai intime secrete ale miscarii biologice ce se desfasoara in organism.

- cercetarea functiilor nu se mai limiteaza doar la organism ci coboara la nivel celular si chiar molecular si atomic ( exemple : Studiul

producerii si secretiei proteinelor la nivel ribozomal, transportul proteinelor de la ribozomi la complexul Golgi )

- pentru descoperirile lor referitoare la organizarea functionala a celuleiAlbert Claude (Begia- Univ. Louvain), Christian de Duve (Belgia- Univ

Rockerfeller, NY) si Geroge E. Palade (Romania Yale Univ. New Haven USA-

nascut in Iasi in 1912) au Primit Premiul Nobel in Fiziologie si Medicina 1974

1990- prezent Transgenetica, clonare, knock-outs, xenotransplant,

nanomedicina

Knock-out = conectarea punctelelor de pe o harta moleculara cu punctele de pe o harta genetica pentru a localiza secventa cromozomianamutanta cu scopul de a o elimina (knock-out strategy)

Xenotransplant = transplantul celulelor, tesuturilor sau organelor de la o specie la alta (porc-> om) ; astfel de celule, Tesuturi, organe = xenograft-uri

Epoca post moderna (sec XXI)

inseamna cel putin pana in prezent : Informatica, Tehnologie, Comunicare

in experimentele sale, fiziologia face apel la electronica medicala si biocibernetica

se realizeaza programe de prelucrare automata cu ajutorul calculatorului a datelor provenite din masuratorile fiziologice

se realizeaza nu doar studii experimentale ci si prin modelare computerizata

in diseminarea cunostintelor de fiziologie, si nu numai,se utilizeaza gigantica tehnologie de comunicare numita Internet

22731727-istoria-medicinei

Documents