224566989 consiliul european preşedintele consiliului european Şi inaltul reprezentant pentru pesc

8/11/2019 224566989 Consiliul European Preedintele Consiliului European i Inaltul Reprezentant Pentru PESC

1/10

Ministerul Educaiei al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

RaportTema:Consiliul European.Preedintele

Consiliului European i naltul Repre!entant

pentru PESC

Raportor: "roian Maria# $r.%&'

%&'%


2/10

Cuprins

'.(ntroducere

%.Consiliul European.).Preedintele Consiliului European*.naltul Repre!entant pentru PESC


3/10

(ncercarea de a construi Europa unita este# de +apt# continua cautare a ec,ivalentului modern alpolis-ului armonios si comunitar pe care vec,ii $reci l-au creati/'/. Europa nu poate +i $andita+ara recuperarea libertatii spiritului# a libertatilor politice si individuale ale omului in cadrul uneisocietati care se cali+ica democratica.

(ma$inea me$alopolis-ului anar,ic trebuie inlocuita cu ima$inea unei Europe armonioase#comunitare. Europenii au +ost pusi in situatia de a inventa atat institutii care respecta ambitiilenationale le$itime ale popoarelor europene# cat si nevoia de actiune comuna e+icienta. (deea dupacare Europa se construieste este cea a unitatii in diversitate# ast+el incat ea trebuie sa se mentinaintr-un ansamblu ale carui institutii ar +i ine+icace# daca n-ar +i supranationale# adica in stare saadopte ,otarari care se impun tuturor $uvernelor si nu numai celor care +i$urea!a in ma0oritateacelor care le-au luat.

Construirea Comunitatilor Europene# apoi a Uniunii Europene trebuie inteleasa prin prisma celordoua notiuni +undamentale ve,iculate# supranationalitatea si inter$uvernamentalitatea.a)Supranationalitatea (sau integrarea)presupune un trans+er sau trans+eruri de competenta de lastatele participante catre o persoana 0uridica superioara. Entitatea 0uridica catre care se +acetrans+erul este Comunitatea Europeana si se reali!ea!a in urma inc,eierii unui act 0uridic# tratat cu

precadere# prin care statele accepta aceasta transmitere de atributii. Din acest motiv# UniuneaEuropeana nu are inca o personalitate 0uridica# adica nu poate +i suportul unui trans+er decompetenta. b) Interguvernamentalitatea (sau concertarea, cooperarea)nu implica trans+er decompetente# deci!ia luata +iind doar un simplu acord prin consens. Din punct de vedere politic#luarea unei deci!ii implica doar o orientare# o actiune comuna# nu are +orta 0uridica# iar e1ecutiaacestei deci!ii revine doar administratiilor nationale. (n constructia europeana sunt utili!ate atat+ormule ale supranationalitatii# cat si ale inter$uvernamentalitatii# mer$and de la inte$rarea pura -

piata unica# controlul concurentei# moneda unica etc. pana la inter$uvernamentalitatea pura -

politica e1terna si de securitate comuna# 0ustitia si a+acerile interne etc.# +iind posibile si do!ariintermediare. Prin insasi constructia mecanismului luarii deci!iei se $arantea!a ca nici un statmembru nu poate +i in masura sa e1ercite asupra altuia o ,e$emonie durabila.

Uniunea Europeana dispune de o structura institutionala unica# avand drept scop2/ urmarireaobiectivelor Uniunii# promovarea valorilor sale# servirea intereselor Uniunii# ale cetatenilor sai siale statelor membre# asi$urarea coerentei# e+icacitatii si continuitatii politicilor si actiunilorintreprinse in atin$erea obiectivelor sale.

Sistemul institutional al Uniunii Europene cuprinde: Parlamentul European# Comisia Europeana3contine si +unctia de ministru de e1terne al Uniunii Europene in calitate de vicepresedinte al

Comisiei4# Consiliul de Ministri 3Consiliul Uniunii Europene4# Curtea de 5ustitie 3cuprinde CurteaEuropeana de 5ustitie# Tribunalul de Mare (nstanta si tribunalele speciali!ate4# Consiliul European#precum si institutii care intre$esc cadrul institutional ca 6anca Centrala Europeana# MediatorulEuropean# Curtea de Conturi# Controlorul European al Protectiei Datelor si Presedintia Uniunii#6anca Europeana de (nvestitii 36E(4. 7lte institutii ce au rol a0utator consultativ# de avi!are sau despecialitate sunt Comitetul Repre!entantilor Permanenti 3C8REPER4# Comitetul Economic siSocial 3CES4# Comitetul Re$iunilor 3CR4. Pe lan$a acestea +unctionea!a alte or$anisme alecomunitatii# precum si a$entii descentrali!ate.


4/10

n+iinarea CE:

- 7 +ost 9n+iinat 9n urma con+erinei la nivel 9nalt de la Paris din '& decembrie '2*#prima sa 9nt;lnire av;nd loc la Dublin 9n '2rii acestora# 9n toate domeniile de activitate ale UE.- 7 dob;ndit un statut +ormal prin Tratatul de la Maastric,t din '22%# con+orm c>ruia ?ConsiliulEuropean impulsionea!> de!voltarea Uniunii i de+inete orient>rile politice $enerale ale acesteia.?- ncep;nd cu ' decembrie %&&2# 9n con+ormitate cu Tratatul de la @isabona# Consiliul European adevenit una dintre cele apte instituii ale Uniunii.

Structura CE:

- Consiliul European este compus din e+ii de stat sau de $uvern ai statelor membre# precum i din

preedintele s>u i preedintele Comisiei. naltul Repre!entant al Uniunii pentru a+aceri e1terne ipolitica de securitate este invitat s> participe la lucr>rile Consiliului European# 9ns> trebuie demenionat c> nu este membru a acestuia.- 7tunci c;nd ordinea de !i o impune# +iecare membru al Consiliului European poate decide s> +ieasistat de un ministru i# 9n ceea ce 9l privete pe preedintele Comisiei# de un membru al Comisiei.

Funcionarea CE:

Se 9ntrunete de dou> ori pe semestru# la 6ru1elles# la convocarea preedintelui s>u. Suntposibile i reuniuni e1traordinare.3art.'tite de C7"3Consiliul 7+aceri "enerale4# 9ncolaborare cu Comisia Se 9ntrunete pe durata a % !ile n !iua 9nt9i# reuniunea este limitat> la e+ii de stat sau de $uvern#9mpreun> cu Preedintele

Consiliului European i cel al Comisiei#care discut> #mai ales# de actualitate dein viaaUniunii.

7 doua !i sunt tratate# de obicei# c,estiuni de politic> e1tern> i se pun la punct conclu!iileedinei.

Pro$ramul# de obicei# e suplu i las> loc unor reuniuni ne+ormale bilaterale sau multilaterale. Conclu!iile sunt pre$>tite de Secretariatul "eneral al Consiliului UE i cuprind orient>rile

politice# ,ot>r9rile# ,pt>r9rile adoptate# declaraii# precum i pai concrei pe care trebuie s>-i9ntrepriind> instituiile UE pentru ducerea la 9mplinire a celor stabilite la edina ConsiliuluiEuropean.

Aot>: @a reuniunile Consiliului European particip> i Preedintele Parlamentului European# darnumai la desc,iderea lucr>rilor.Dup> un sc,imb de vi!iuni pe mar$inea principalelor subiecte aleordinii de !i# el p>r>sete edina.

Consiliul European AU este institu ie comunitar># cum sunt Comisia# Consiliul UE# Parlamentul#Curtea de 5usti ie i Curtea de Conturi# i nici or$an comunitar cu activitate permanent> sau deliberativ># cum sunt C8REPER# Comitetul Re$iunilor# etc.

Consiliul European AU de ine putere public> la nivelul UE. (n+luen a sa se mani+est> cu pre$nan > la

nivel in+ormal# deoarece e+ii de stat i de $uverne sunt cei care stabilesc liniile directoare 9n politica Uniunii# urm;nd ca institu iile comunitare# 9n +runte cu Consiliul i Comisia# s> pun> in aplicare# prin acte comunitare# ,ot>r;rile luate.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Actul_Unic_Europeanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastrichthttp://consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1847&lang=rohttp://consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1847&lang=rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Actul_Unic_Europeanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastrichthttp://consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1847&lang=rohttp://consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1847&lang=ro


5/10

Funciile CE:

B 7si$ur> desemnarea principalelor linii de aciune la nivelul evoluiei internaionale a construcieieuropeneB Prevede stabilirea orient>rilor $enerale 9n domeniul politicilor economice# sociale i e1terneB Particip> la luarea deci!iilor la cel mai 9nalt nivel 9n privina problemelor deosebite care potap>rea 9n cadrul domeniului economic# social# +inanciar i de politic> e1tern>.

B 7si$ur> coordonarea politicilor economice $enerale ale statelor membreB 7re putere de deci!ie dup> ce obine avi!ul Parlamentului sau 9n procedura de co-deci!ie cu acestadin urm>B De+inete i pune 9n aplicare Politica European> de Securitate Comun># coordonea!> domeniile deordine public> i cooperare 0udiciar> 9n materie penal>B 7cord> Comisiei putere de e1ecuie 9n anumite politici comunitare# put;nd s> 9i re!erve 9ns># 9nanumite situaii# atribuii proprii de e1ecuie.

Modalitile de vot:

@a toate nivelurile Consiliului $rupuri de lucru# C8REPER# Consiliul de minitri deci!ia se ia

prin vot. Sunt consacrate * modalit>i de vot 9n +uncie de dispo!itiile care $uvernea!a di+eritelesectoare de activitate ale Uniunii Europene:

a4 Ma0oritatea simpl> - este pre!entat> ca modalitatea de drept comun 9n Tratatul CE. 7cesttip de vot nu este solicitat 9ns> practic dec;t 9n ca!uri limitate 3adoptarea re$ulamentului interiorsolicitarea de studii si propuneri Comisiei# +i1area statutului comitetelor +i1area condiiilor ilimitelor cererii de in+ormaii de la Comisie4

b4 Ma0oritatea cali+icat> este modalitatea cea mai +recvent prev>!ut>. Calculul ma0orit>iicali+icate se +ace 9n +uncie de ponderea +iec>rui stat membru stabilit> prin Tratat. n pre!ent#num>rul total de voturi este de )* %%< voturi. n aceast>situaie# reparti!area voturilor va +i dup> cum urmea!>:- "ermania# Frana# (talia i Re$atul Unit - c;te %2 de voturi- Spania i Polonia - c;te % de voturi- Rom;nia '* voturi- 8landa-') voturi- "recia# Republica Ce,># 6el$ia# Un$aria i Portu$alia '% voturi +iecare- Suedia# 7ustria# 6ul$aria - c;te '& voturi- Slovacia# Danemarca# Finlanda# (rlanda i @ituania - voturi +iecare- @etonia# Slovenia# Estonia# Cipru i @u1embur$ - * voturi +iecare- Malta ) - voturi.

c4 Unanimitatea modalitate utili!at> din ce 9n ce mai rar 3+iscalitate# a+aceri sociale#cultur># e1tinderea UE4

d4Consens- devine re$ul># +ormali!at prin tratate# cu e1cepia ca!ului c9nd Tratatele dispunalt+el.De re$ul> prin consens se adopt> aciunile politice.

Competena Consiliului European n domeniul ESC (olitica E!tern "i de SecuritateComun):

De+inete i identi+ic> obiectivele strate$ice ale UE 9n domeniul PESC i celelalte domenii deaciune e1tern>3art.%% TUE4(denti+ic> interesele strate$ice ale UE# stabilete obiectivele i stabilete orient>rile $eneralealePESC# inclusiv 9n c,estiuni av9nd implicaii militare.

Este un +or# unde statele membre se pun de acord 9n orice c,estiune de interes $eneral 9n acestdomeniu.


6/10

#ipurile de acte ce le adopt CE:

- deci!ii-9n problemele cele mai importante- deci!ii de procedur>-prin care se reali!ea!> declinarea de competen> 9n +avoarea

Consiliului Minitrilor sau a altor instituii ale UE- orient>ri i directive- declaraii

$nele dintre ntrunirile Consiliului European sunt v%ute de unii ca puncte de cotitur nistoria $niunii Europene& Ca de e!emplu:'22# Ga$a: Politica e1tern> i e1tinderea.'2*# Paris: Crearea Consiliului'2= European> pentru Stabilitate%&''# 6ru1elles: 7cordul incipient pentru Pactul Fiscal

Cooperarea Consiliului European cu Consiliul $E, mpreun cu statele mebmbre ale $E

-Consiliul UE elaborea!> PESC i adopt> deci!iile necesare pentru de+inirea i punerea 9n aplicarea acesteia# pe ba!a orient>rilor $enerale i a liniilor strate$ice de+inite de Consiliul European.-statele membre se pun de acord 9n cadrul Consiliului European i Consiliului UE 9n orice c,estiunede interes $eneral 9n domeniul de politic> e1tern> i de securitate 9n vederea de+inirii unei abord>ricomune.De e1emplu 9nainte de a 9ntreprinde orice aciune pe scena internaional> sau de a-i asumaorice an$a0ament care ar putea le!a interesele Uniunii# +iecare stat membru consult> celelalte state9n cadrul Consiliului European sau a Consiliului UE.-naltul Repre!entant al Uniunii pentru PESC 9i coordonea!> activit>ile 9n cadrul Consiliului UE.

arta'area competenei CE cu naltul epre%entant pentru ESC

naltul Repre!entant pentru Politica E1tern> i de Securitate Comun> este 9n acelai timp iSecretar "eneral al Consiliului Uniunii Europene# av;nd competene 9n domeniul relaiilor e1terneale Uniunii# acion;nd 9n numele Consiliului 9n conducerea dialo$ului cu >rile tere.

Dup> intrarea 9n vi$oare a Tratatului de la 7msterdam secretarul $eneral al Consiliuluicumulea!> i +uncia de 9nalt Repre!entant al PESC# particip;nd la luarea deci!iilor# la9mbun>t>irea consistenei i vi!ibilit>ii PESC i la conducerea dialo$ului cu terii 3la solicitarea

preediniei4. 7st+el av9nd urm>toarele atribuii:- monitori!area i anali!area evoluiilor 9n domeniile relevante pentru PESC- evaluarea intereselor UE 9n raport cu PESC- evalu>ri ale evenimentelor-politice# ale cri!elor poteniale i ale situaiilor cu impact semni+icativasupra PESC

- elaborarea de opiuni politice pentru Consiliu.


7/10

naltul epre%entant al $niunii pentru a*aceri e!terne "i politica de securitate actualmenteCat+erine s+ton:

Tratatul de la @isabona creea!> +uncia de nalt Repre!entant al Uniunii pentru a+aceri e1terne ipolitica de securitate# al c>rui rol este acela de a conduce politica e1tern> a Uniunii Europene 3UE4.

7nterior# atribuiile naltului Repre!entant al Uniunii erau asi$urate de dou> persoane distincte 9n

cadrul UE:-naltul Repre!entant pentru politica e1tern> i de securitate comun> 3PESC4-Comisarul 9ns>rcinat cu relaiile e1terne.

Prin urmare# Tratatul de la @isabona reunete competenele le$ate depolitica e1tern> i de securitatecomun>9n m;inile unei sin$ure persoane. 8biectivul este ca aciunea e1tern> a UE s> c;ti$ecoeren># e+icacitate i vi!ibilitate.

Cu toate acestea# naltul Repre!entant al Uniunii nu deine monopolul asupra repre!ent>rii e1terne aUE. De asemenea# Tratatul de la @isabona 9i atribuiepreedintelui Consiliului Europeansarcina dea asi$ura la nivelul s>u repre!entarea e1tern> a UE# +>r> a aduce atin$ere atribuiilor naltului

Repre!entant. Te1tul nu preci!ea!> totui 9n ce mod trebuie 9mp>rit> activitatea 9ntre cele dou>persoane# l>s;nd ca practica s> stabileasc> care sunt rolurile lor respective.

ATRIBUII

naltul Repre!entant particip> 9n mod activ la politica e1tern> i de securitate comun> a Uniunii. nprimul r;nd# acesta contribuie la elaborarea acestei politici# prin propunerile pe care le supunevotului Consiliului i Consiliului European. 7poi pune 9n aplicare deci!iile adoptate# 9n calitate demandatar al Consiliului.

naltul Repre!entant al Uniunii deine 9n plus o +uncie de repre!entare. 7cesta conduce dialo$ulpolitic cu >rile tere i are responsabilitatea de a e1prima po!iiile UE 9n or$ani!aiileinternaionale.

Prin 9nlocuirea naltului Repre!entant pentru PESC i a Comisarului pentru relaiile e1terne# naltulRepre!entant al Uniunii a motenit totodat> atribuiile care le reveneau acestora:9n cadrul Consiliului# acesta trebuie s> asi$ure coerena i continuitatea lucr>rilor re+eritoare la

politica e1tern> a UE. n acest scop# acesta pre!idea!> Consiliul 7+aceri E1terne9n cadrul Comisiei# este 9ns>rcinat cu responsabilit>ile care 9i revin acesteia din urm> 9n domeniulrelaiilor e1terne. n plus# trebuie s> ve$,e!e la coordonarea politicii e1terne cu celelalte politici iservicii ale Comisiei.

AUM(RE

naltul Repre!entant este numit de c>tre Consiliul European# care ,ot>r>te cu ma0oritate cali+icat>#cu acordul preedintelui Comisiei. Consiliul European poate# de asemenea# s> 9i 9nc,eie mandatulcon+orm aceleiai proceduri.

Prin calitatea pe care o are# naltul Repre!entant este unul dintre vicepreedinii Comisiei. naceast> capacitate# 9mpreun> cu preedintele i ceilali membri ai Comisiei# acesta este supusvotului de aprobare al Parlamentului European. Tratatul privind UE preci!ea!> c># 9n ca!ul 9n care omoiune de cen!ur> 9mpotriva Cole$iului este votat> de Parlament# naltul Repre!entant trebuie s>

renune la +unciile pe care le e1ercit> 9n cadrul Comisiei. 7 contrario# acesta 9i p>strea!>responsabilit>ile pe care le are 9n cadrul Consiliului p;n> la +ormarea unei noi Comisii.
http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0025_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0025_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0007_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0025_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0025_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0007_ro.htm


8/10

re"edintele Consiliului European actualmente -erman .an ompu/:

- Consiliul European 9i ale$e Preedintele cu ma0oritate cali+icat>. Mandatul Preedintelui este dedoi ani i 0um>tate# cu posibilitatea re9nnoirii o sin$ur> dat>. Pre edintele Consiliului European nu

poate e1ercita 9n acela i timp un mandat na ional.

7tribuiile Preedintelui CE:

Pre!idea!> i impulsionea!> lucr>rile Consiliului European i 9ntre timp# 9ncerc9nd s>+acilite!e consensul i coe!iunea 9n cadrul acestuia.

7si$ur> pre$>tirea i continuitatea lucr>rilor Consiliului European# 9n cooperare cuPreedintele Comisiei i pe ba!a lucr>rilor Consiliului 7+aceri "enerale

Pre!int> raport Parlamentului European dup> +iecare reuniune a Consiliului European 7si$ur> repre!entarea e1tern> a UE 9n domeniul PESC# +>r> a aduce atin$ere competenelor

9naltului repre!entant al UE Pre edintele ac ionea!> pentru +acilitarea coe!iunii i consensului 9n cadrul Consiliului

European

Aot>: Misiunea preedintelui Consiliului European este bidimensional>:E1 ante: presupune or$ani!area# coordonarea i asi$urarea unui traseu pentru Consiliul

European# stabilind aliane i +acilit9nda$endeleE1 post: presupune s> asi$ure aducerea la 9ndeplinire i implimentare a Deci!iilor

Consiliului European.


9/10

ntreb>rile de ba!>:

Cu ce se ocup Consiliul European0Consiliul European o+er> Uniunii impulsurile necesare de!volt>rii acesteia i 9i de+inete orient>rilei priorit>ile politice $enerale. 7cesta nu e1ercit> +uncii le$islative.

Cine sunt membrii si0Consiliul European este compus din e+ii de stat sau de $uvern ai statelor membre# precum i din

preedintele s>u i preedintele Comisiei. naltul Repre!entant al Uniunii pentru a+aceri e1terne ipolitica de securitate este invitat s> participe la lucr>rile Consiliului European# 9ns> trebuie demenionat c> nu este membru.7tunci c;nd ordinea de !i o impune# +iecare membru al Consiliului European poate decide s> +ieasistat de un ministru i# 9n ceea ce 9l privete pe preedintele Comisiei# de un membru al Comisiei.

Cu ce *recven se ntrune"te0

Consiliul European se 9ntrunete de dou> ori pe semestru# la convocarea preedintelui s>u.7tunci c;nd situaia o impune# preedintele convoac> o reuniune e1traordinar> a ConsiliuluiEuropean.

Cum "i adopt deci%iile0Deci!iile Consiliului European se adopt> de re$ul> prin consens. n unele ca!uri# ConsiliulEuropean adopt> deci!iile 9n unanimitate sau cu ma0oritate cali+icat># 9n +uncie de ceea ce prev>ddispo!iiile tratatului.

Cum "i alege re"edintele0 Care este durata mandatului re"edintelui0

Consiliul European 9i ale$e Preedintele cu ma0oritate cali+icat>. Mandatul Preedintelui este dedoi ani i 0um>tate# cu posibilitatea re9nnoirii o sin$ur> dat>.

112e ce oare este aceast institu ie at3t de important dac nu are *unc ii legislative0

8 e1plica ie ar putea +i +aptul c> e+ii de stat i de $uvern ca politicienii de la v;r+ul statelor membre in+luen ea!> 9n mod pre$nant a$enda politic> a Uniunii# adic> stabilesc liniile directoare dindomeniul politic# economic i social pentru o serie de domenii de activitate ale UE.
http://consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1847&lang=rohttp://consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1847&lang=rohttp://consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1847&lang=rohttp://consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1847&lang=ro


10/10

Conclu%ii:

Consiliul European AU este institu ie comunitar># cum sunt Comisia# Consiliul UE# Parlamentul#Curtea de 5usti ie i Curtea de Conturi# i nici or$an comunitar cu activitate permanent> sau deliberativ># cum sunt C8REPER# Comitetul Re$iunilor# etc.

Consiliul European AU de ine putere public> la nivelul UE. (n+luen a sa se mani+est> cu pre$nan > la nivel in+ormal# deoarece e+ii de stat i de $uverne sunt cei care stabilesc liniile directoare 9n

politica Uniunii# urm;nd ca institu iile comunitare# 9n +runte cu Consiliul i Comisia# s> pun> in aplicare# prin acte comunitare# ,ot>r;rile luate.

Consiliul European a devenit rapid or$anul care stabilete obiectivele Uniunii i linia de urmat 9nvederea reali!>rii acestora# 9n toate domeniile de activitate ale UE.

Unele dintre 9ntrunirile Consiliului European sunt v>!ute de unii ca puncte de cotitur> 9n istoriaUniunii Europene.Ceea ce semni+ic> c> a avut si are un rol important 9n activitatea UE.

Printre cele mai 9nsemnate inova ii prev>!ute de Tratatul de la @isabona 9n privin a activit> ii Consiliului European se num>r> numirea unui pre edinte permanent. 7ceast> inova ie a +ost menit> s> 9nl>ture de+icitele vec,ii structuri ap>rute de pe urma ale$erii unei conduceri sc,imbate bianual3lipsa continuit> ii# probleme mai ales pentru statele membre de dimensiuni mai reduse etc.4.

Consiliul European intervine ca mediator atunci c;nd trebuie solu ionate con+licte la nivelurilein+erioare# de e1emplu la nivelul ministerelor de resort. n acest ca!# Consiliul European 9ncearc> s>identi+ice solu ii sub +orm> de pacIa$e deals# care s> +ie acceptabile pentru to i.

Consiliului European 9i revine un rol ma0or 9n cadrul politicii e1terne i este actorul principal 9nprobleme precum e1tinderea# modi+icarea Tratatului etc. n cadrul Consiliului sunt luate i deci!iileimportante cu privire la personal: Consiliul 9 i nume te propriu pre edinte# pre edintele Comisiei Europene i naltul Repre!entant.

7r +i totu i poate prea mult s> 9l consider>m ?motorul inte$r>rii europene? i ?cea mai 9nalt> autoritate politic>? a UE# acest lucru 9nsemn;nd s> trecem cu vederea peste competen eleimportante ale celorlalte institu ii# precum i peste rela ia de interdependen > din comple1ul sistem deci!ional al Uniunii.

224566989 consiliul european preşedintele consiliului european Şi inaltul reprezentant pentru pesc

Documents