22217982 tema 2 apariţia etapele de bază Şi legităţile dezvoltării Ştiinţei

30
T e m a 2 APARIŢIA, ETAPELE DE BAZĂ ŞI LEGITĂŢILE DEZVOLTĂRII ŞTIINŢEI I. Problema apariţiei ştiinţei II. Etapele şi legităţile dezvoltării ştiinţei 1.Etapele de dezvoltare ale ătiinţei 2.Legităţile dezvoltării ştiinţei III. Mit, tehnologie şi ştiinţ` 1.”Ştiinţa”(tehnologia) în China, India Antică şi Orientul Aropiat 2.Esenţa ştiinţei în Grecia antică (ştiinţa embrională) 3.Fenomenul de instituţionalizare a ştiinţei (ştiinţa ca institut social) IV. Ştiinţa “aristoteliană” şi cea “galileiano- newtonian`” 1.Esenţa şi conţinutul ştiinţei “aristoteliane” 2.Caracteristica ştiinţei “galileiano-newtoniană“(“ştiinţa mic`”) V. “Ştiinţa mare” (Ştiinţa matură): esenţa şi specificul ei VI. Ştiinţa şi societatea contemporană I. Problema apariţiei ştiinţei Unde şi cînd apare ştiinţa? E posibil a stabili măcar cu o exaccitate diacronic` şi geografic` relativ` data şi locul naşterii ştiinţei? Dificultatea r`spunsului la această întrebare o constituie, în primul rţnd, complexitatea determinării conţinutului conceptului de ştiinţă, coraportul acesteia cu cultura. E vorba de faptul că atunci cînd analizăm esenţa ştiinţei devinim martori că hotarele ei cu toată claritatea se extind pînă la graniţele fenomenului “cultură“. Istoria tocmai ne

Upload: liliana-batir

Post on 17-Nov-2015

9 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

D

TRANSCRIPT

APARI|IA, ETAPELE DE BAZ+ {I LEGIT+|ILE DEZVOLT+RII {TIIN|EI

T e m a 2 APARIIA, ETAPELE DE BAZ I LEGITILE

DEZVOLTRII TIINEI

I. Problema apariiei tiinei

II. Etapele i legitile dezvoltrii tiinei

1.Etapele de dezvoltare ale tiinei

2.Legitile dezvoltrii tiinei

III. Mit, tehnologie i tiin`

1.tiina(tehnologia) n China, India Antic i Orientul Aropiat

2.Esena tiinei n Grecia antic (tiina embrional)

3.Fenomenul de instituionalizare a tiinei (tiina ca

institut social)

IV. tiina aristotelian i cea galileiano-newtonian`

1.Esena i coninutul tiinei aristoteliane

2.Caracteristica tiinei galileiano-newtonian(tiina mic`)V. tiina mare (tiina matur): esena i specificul ei

VI. tiina i societatea contemporan I.Problema apariiei tiinei

Unde i cnd apare tiina? E posibil a stabili mcar cu o exaccitate diacronic` i geografic` relativ` data i locul naterii tiinei? Dificultatea r`spunsului la aceast ntrebare o constituie, n primul rnd, complexitatea determinrii coninutului conceptului de tiin, coraportul acesteia cu cultura. E vorba de faptul c atunci cnd analizm esena tiinei devinim martori c hotarele ei cu toat claritatea se extind pn la graniele fenomenului cultur. Istoria tocmai ne permite a-i da seama, a contientiza c tiina contemporan n sursele sale istorice posed foarte mult comun cu cultura i deci nu-i att de uor de a gsi(a stabili) linia de demarcaie dintre aceste dou fenomene sociale.

Recent tiina se manifest drept o familie de numeroase disciplini tiinifice, printre care gsim destul de tinere ca cibernetica, informatica, cognitologia, noosferologia, sinergetica, ufologia, genetica molecular, lingvistica matematic, ecologia etc., care au aprut n a doua jumtate a sec. al XX-lea. Alte domenii ale tiinii ca electrodinamica, chimia fizic, sociologia, fizica statistic i altele au aprut n sec. al XIX-lea. A treia grup de tiine apar n Epoca Modern, de exemplu, analiza matematic, geometria analitic, dinamica etc. n fine, multe dintre disciplinele tiinifice i iau nceputul nc n antichitate(geometria, medicina, astronomia, aritmetica, geografia, istoria etc).

Istoricienii tiinei, reieind din faptul c tiina se afl ntr-o permanen schimbare a coninutului i formelor sale, propun diverse rspunsuri la ntrebarea vis-a-vis de data i locul apariiei tiinei. n dependen de faptul ce model teoretic al tiinei ei promoveaz, adic cru-i curent n limitele filosofiei tiinei ei aparin, se pot evidenia cteva opinii care n principiu exclud una pe alta.

a)Una din opiniile savanilor reies din aceea c tiina se identific cu experiena activitii practice i de cunoatere n genere. Un astfel de punct de vedere promova fizicianul englez, sociologul tiinei, unul din fondatorii scientologiei D. Bernal(1901-1971). El scrie n cartea sa tiina n istoria societii c ...flucsul de baz al tiinei rezult din procedeurile tehnice practice ale omului primitiv...

b)Muli istoricieni numesc alt dat: tiina ea natere aproximativ douzeci i cinci de secole n urm n Grecia Antic. ntr-adevr, aici de prima oar apare filosofia i tiina reflexiv, omul se separeaz de natur, se iniiaz descompunerea gndirii mitologice, se ivesc primele programe de cercetare a naturii(fizica i fizicienii), se contientizeaz unele principii fundamentale de cunoatere ale naturii.Deja n Egiptul i Babilonia antic au fost acumulate cunotine considerabile matematice, ns doar grecii au ncercat s dovedeasc teoreme(teorema lui Pitagora, formula lui Gheron, etc).

c) Al treilea punct de vedere atribuie data naterii tiinei ctre perioada nfloririi culturii medievale n Europa Occidental(sec.XII-XIV). tiina, n viziunea acestor savani, apare o dat cu recontientizarea rolului cunotinelor experimentale. Acest fapt e legat de activitatea episcopului englez Robert Grosseta(1168-1253), de activitatea filosofului i naturalistului englez clugrului franciscan Rodjer Bacon(1214-1292) i a. Aceti i ali matematicieni i naturaliti din Acsford cheam cercettorii s se bazeze pe experien, observare i experiment, dar nu pe autoritatea legendei sau pe tradiiile filosofice. Matematica, n viziunea lui R.Bacon, reprezint porile e cheile spre alte tiine. Atunci, n acea perioad, ncepe critica aristotelismului, dogmelor lui Aristotel, care secole la rnd dominau n tiina despre natur.

d) ns majoritatea istoricienilor tiinei consider c despre tiin n sensul adevrat al cuvntului se poate vorbi doar ncepnd cu sec. al XVI-XVIII.

Aceasta este epoca cnd apar operele lui I.Kepler, H.Giuigens, G.Galilei, Newton, Montaigne. Punctul culminant, apogeul revoluiei spirituale ce ine de apariia tiinei n perioada nominalizat l constituie fr dor i poate lucrrile lui Newton, nscut n 1643, dup un an de la moartea lui Galilei(1642).

tiina aici elaboreaz modele matematice ale fenomenelor studiate, le compar cu datele experimentale. Fizica este strns legat de aparatul matematic(calculul diferenial i integral descoperit de Newton i Leibniz(1646-1716). n sec. al XVII-lea are loc recunoaterea statutului social al tiinei, naterea ei n calitate de institut social. n a.1662 apare Societatea Regal a naturalitilor din Londra, n a.1666 - Academia de tiine din Paris.

e) Unii cercettori (foarte puini, ceea ce e justificat) strmut data naterii tiinei contemporane nc mai trziu i leag aceast perioad cu sfritul primei treimi a sec. al XIX-lea. O astfel de paradigm mprtesc acei savani care consider criteriul principal al tiinei contemporane coinciderea activitii de investigaii i studiilor universitare. Prioritatea aici i aparine Germaniei, universitilor ei. Un nou tip de instruire este propus dup reformele universitii din Berlin(fondat n a.1810), efectuate sub conducerea recunoscutului naturalist, filosof, diplomat, lingvist, estetic german V.Humbaldt(1767-1835). Noutatea aici const n aceea c are loc definitivarea tiinei ntr-o profesie special. Geneza tiinei contemporane ine de apariia laboratoarelor de investigaii universitare cu participarea activ aici a studenilor.

Modelul nou de nvmnt(de instruire) n calitate de consecine pentru toat cultura de atunci a generat apariia pe pia la astfel de mrfuri ca ngrmintele minerale, chimicatele otrvitoare, substanele explozive, mrfurile electrotehnice etc., producerea crora necesit acces spre cunotinele tiinifice. Istoricienii demonstreaz c Anglia i Frana, care n-au acceptat la etapa iniial modelul german de instruire, s-au ales cu o rmnere n urm pronunat n dezvoltarea culturii. Cultul savanilor-amatori, att de caracteristic pentru Anglia se rsfrng pentru ea cu pierderea liderismului n tiin. Modelul germam a influenat esenial sistemul de instruire universitar i din Rusia. E destul de amintit n aceast ordine de idei despre activitatea savantului german n Rusia Eiler(1707-1783), care a depus eforturi imense n dezvoltarea universitii din Sanct-Peterburg.

f)Uneori ntlnim i o astfel de viziune extravagant, care reies din aceea c tiina autentic, tiina cu liter mare nc nu s-a nscut, ea va aprea n sec. al XXI-lea. Aici, dup cum se simte, prsim terenul i posiziile istoriei tiinei i ne plasm n domeniul proiectelor sociale.

Deci apare ntrebarea: crei paradigme de dat preferin? Care din ea mai autentic reflect situaia n dezvoltarea problemei n cauz? A sosit timpul de a examina perioadele, etapele dezvoltrii tiinei, legitile de dezvoltare ale ei.

II. Etapele i legitile dezvoltrii tiinei

1.Etapele de dezvoltare ale tiinei

Meditnd n jurul acestei probleme e necesar de a te plasa pe poziiile adevrului i nu a proiectelor nejustificate, reieind din postulatul c tiina n geneza sa a parcurs diverse nivele de dezvoltare - de la empirismul unilateral pn la nivelul abstract, teoretico-speculativ contemporan. tiina permanent evoluioneaz, interacionnd cu alte forme ale contiinei sociale, cu cultura n genere i n aa mod mbogndu-i durabil coninutul su. Lund n consideraie acest fapt e logic a evidenia trei etape, trei perioade n dezvoltarea tiinei, promovnd paradigma apariiei ei n Grecia antic.

n Grecia apar primele sisteme teoretice ale lui Tales i Democrit, s-au creat condiiile corespunztoare pentru dezvoltarea teoriei. tiina s-a constituit pe baza acelor elemente de cunotine tiinifice care existau atunci i pe baza criticii i a distrugerii sistemelor mitologice. Pentru apariia tiinei era necesar de un nivel destul de nalt de dezvoltare a forelor de producie i a relaiilor sociale care a condus la divizarea muncii n cea fizic i cea intelectual, i prin urmare ca consecin apare posibilitatea de a se ocupa sistematic cu tiina(aritmetica, geometria, astronomia, medicina etc).

1)Prima etap n dezvoltarea tiinei cuprinde perioada dintre secolele VI .e.n. i V .e.n. Cunotinele din aceast perioad constituie, formeaz` tiina embrional. Aici ea nu era separat de activitatea social. Din contra, n limitele religiei pgne i celei cretine, filosofia i tiina, ptrundeau organic n viaa practic i activitatea teoretic. n tiin domina fenomenele de integrare.

Chiar de la nceput tiina apare ca rspuns la necesitile practice, ndeosebi a celor de producie i de dirijare a societii. Apariia geometriei, astronomiei, mecanicii a fost prilejuit de necesitile msurrii loturilor de pmnt, irigaiei, navigaiei, construciei piramidelor, templelor etc. Aritmetica era necesar pentru comer i ncasarea impozetelor.

Un nivel destul de nalt au atins tiinele juridice, politice i filosofice n Grecia i Roma Antic`, apoi n epoca medieval` i n medicin` (Hipocrat, Paracelsus - 1493-1541, Avicenna - 980-1037) i a. Apar primele revoltri vis-a-vis de dogmatism(Montaigne, R.Bacon i a.).

n prima etap a existenei tiinei procesul de cretere a semnificaiei ei sociale decurge foarte lent, iar uneori chiar se ntrerupe pentru un timp ndelungat. Aa, de exemplu, Evul mediu mai ales cel timpuriu, s-a remarcat n Europa prin pierderea multor realizri tiinifice ale Antichitii. ns ele se compenseaz cu apariia tiinei epocii Renaterii(sec.XV-XVI).

2)A doua etap din istoria tiinei ncepe la sfritul sec. al XV-lea i se ncheie cu sfritul sec. al XIX-lea. Avem de aface cu aa numita tiin Mic s-au tiin prematur. Ea dobndete independen, se scutur de dogmele religioase, de dogmele scolastice i cele ale lui Aristotel, ntr-un cuvnt emansipeaz. Aici domin fenomenele de difereniere, apar tot noi i noi domenii ale tiinei.

Aceast etap se caracterizeaz deasemenea prin apariia ramurii moderne experimentale a tiinelor naturii i concomitent prin creterea vertiginoas a tiinelor umanitare. n aceast perioad paralel cu progresul furtunos al tiinei crete rolul ei n viaa societii. Extinderea cunotinelor tiinifice n secolele XV-XVIII a pregtit revoluia industrial din Anglia de la sfritul sec. al XVIII-lea, iar trecerea la producia mecanizat a oferit concomitent deasemenea o baz tehnic i a impulsionat dezvoltarea ei n continuare. Relaiile marf - bani au contribuit substanial i la dezvoltarea tiinei din secolil al XIX-lea. n aceast perioad n tiin prelungesc s` predomine fenomenele de difereniere.

Despre progresul tiinelor socioumanistice din perioada examinat ne vorbete faptul c primele revoluii burgheze din Europa erau nevoite s apeleze la religie pentru a-i fundamenta din punct de vedere ideologic nzuinele, pe cnd n revoluia din Frana(1789-1793) masele largi ale populaiei a bineficiat de ideile sociopolitice i filosofice ale iluminitilor din sec. al XVIII-lea.

3) A treia etap n dezvoltarea tiinei o constituie tiina Mare. ncepea n secolul al XX-lea. n aceast perioad se schimb esenial rolul social al tiinei. Se modific substanial corelaia dintre tiin i practic. Dezvoltarea tiinei devine punctul iniial pentru crearea unor noi ramuri ale produciei. n tiin au loc att procesele de integrare, ct i cele de difereniere.

Cristalizarea tiinei drept institut social s-a produs cum am menionat deja n secolul al XVII-lea i nceputul sec. al XVIII-lea, cnd n Europa se organizeaz primele asociaii tiinifice i ncep editrile primelor reviste tiinifice. La nceputul secolului al XX-lea situaia iar se schimb`, apar noi forme de organizre a tiinei i anume laboratoarele i institutele tiinifice gigantice.

Pn la sfritul secolului al XIX tiina a jucat un rol auxiliar de producie. n secolul al XX tiina ncepe s se dezvolte mai rapid dect tehnica i producia, ceea ce conduce la constituirea sistemului tiin-tehnic-producie. tiina se transform tot mai mult ntr-o for de producie.

Fiecare tiin posed perioada ei de constituire i un anumit criteriu universal. Acest criteriu const` n determinarea obiectului de cercetare; n elaborarea noiunilor corespunztoare acestui obiect; n stabilirea legii fundamentale pentru acest obiect; n crearea teoriei de interpretare a faptelor etc. De exemplu, mecanica apare ca tiin doar atunci cnd au fost descoperite i formulate legile ineriei i conservrii cantitii de micare i elaborate noiunile corespunztoare de ctre Galilei, Descartes, Newton.

2. Legit`ile dezvolt`rii tiinei

Care-s legit`ile de baz` n dezvoltarea tiinei?

a) Una din cele mai importante legi de dezvoltare istoric a tiinei este creterea rolului ei n producie i n dirijarea societii. Aceast lege a fost demonstrat n procesul descrierii celor trei etape de evoluie a tiinei.

b) O alt legitate este dezvoltarea accelerat a tiinei i acumularea exponenial a cunotinelor. Conform datelor UNESCO n ultimii 50 de ani(pn n anii 70 ai sec. al XX-lea) sporirea anual a numrului cadrelor tiinifice constituie 7%, pe cnd populaia cretea doar cu 1,7% anual. Informaia tiinific se dubleaz recent anual. 90% din toat informaia acumulat de civilizaie este produs n ultimii 70 de ani ai sec. al XX-lea.

c) Alt legitate de dezvoltare a tiinei este creterea independenei ei relative. tiina posed n interiorul ei mecanisme ce provoac dezvoltarea ei ulterioar fr influenri exterioare.

d) Continuitatea dezvoltrii tiinei constituie o alt legitate. Fiecare treapt superioar n dezvoltarea tiinei apare pe baza celei precedente prin infiltrarea a tot ce a fost preios acumulat anterior.

e) Alt legitate este caracterul treptat al dezvoltrii tiinei. Aceast legitate se reduce la succesiunea perioadelor de dezvoltare relativ lent(evoluionist) i schimbarea rapid(revoluionist) a bazei teoretice a tiinei(sistemul de noiuni, legi, teorii). Dezvoltarea evoluionist a tiinei este un proces de acumulare treptat` a faptelor noi, a datelor experimentale n cadrul concepiilor teoretice existente. Revoluia n tiin` are loc atunci cnd ncepe schimbarea radical`, revederea noiunilor fundamentale, legilor, teoriilor ca rezultat al acumul`rii noilor date, care nu pot fi explicate n concepiile, paradigmele existente.

f) Diferenierea (specializarea) i integrarea constituie o alt` legitate de dezvoltare a tiinei. E dificil de concluzionat care din aceste dou` fenomene este mai productiv pentru tiin`. Credem c` adev`rul este undeva la mijloc: la anumite etape predomin` diferenierea, la alte din contro procesele de integrare.

Diferenierea se execut` n dou` direcii: 1) dup` obiectul de studii (divizarea obiectelor, studierea diferitelor laturi i propriet`i de c`tre diferite tiine) i 2) dup` metodele de cercetare (formarea diferitelor discipline care studiaz` un obiect prin metode diferite).

Procesele de integrare se desf`oar` n dou` sensuri: n primul sens integrarea se execut` prin unirea obiectelor de cercetare, n al doilea sens - prin unirea metodelor de cercetare. Procesul de integrare este substanial impulsionat de aa principii i legit`i universale ca, de exemplu, principiul relativit`ii, noiunea de informaie, de principiile conserv`rii, diversit`ii, reducionismullui etc. Integrarea sporete de asemenea graie apariiei tiinilor general-tiinifice ca matematica, cibernetica, informatica, sinergetica, logica etc.

Necesitatea integr`rii disciplinilor medicale este actualmente determinat` de faptul c` diferenierea conduce la izolarea savanilor medicii de diferite specialit`ii. n urma integr`rii apar ramuri interdisciplinare care lichideaz` aceast` separare. Integrarea poate fi efectuat` deasemenea n jurul unei probleme care necesit` pentru soluionarea ei forele a mai multor disciplini (SIDA, problema demografic`, problemeke natalit`ii etc.).

III. Mit, tehnologie i tiin`

1. tiina (tehnologia) n China, India antic` i Orientul Apropiat

V-om ntreprinde o ncercare de a argumenta teza despre apariea tiinei n Grecia antic` i nu `rile Orientului Apropiat, nu n India, i nu n China. Deasemenea tiina nu poate fi confundat` cu mitul i tehnologia.

Cunoaterea tiinific` a lumii o constituie nu pur i simplu o explicaie a structuri acesteia pe care o putem g`i n mit, i nu pur i simplu nite cunotine tehnologice care pot fi elaborate (fabricate), b`zndu-ne att pe indicaiile mitului, ct i pe practica cotidian`. Ea (cunoaterea tiinific`) nu reprezint` i un produs secundar al aciunilor magice i rituale cu coninut religios. Amintim c` mitul povestete despre aceea cine a generat toat` existena, filosofia se ntreab` din ce a ap`rut ea, iar tiina studiaz` fenomenele i procesele din Univers, propriet`ile, raporturile dintre ele, legita,iile lor, adic` ea are scopul stabilirii adev`rului.

Tehnologia la rndul s`u reprezint` totalitatea procedeurilor, regulilor, deprinderilor aplicate la fabricarea unui oarecare tip de producie n diverse forme de activitate uman`. Tehnologia contemporan` avansat`, scientofag` are de aface i cu un aa produs al activit`ii umane ca cunotina, adic` cu lumea a treia n terminologia lui K.Popper, dar care nu este rezultatul nemijlocit al tehnologiei, ea doar efectuiaz` o mulime de operaii asupra acestor cunotini.

Deci concluzion`m: nici mitul, nici tehnologia de sine st`t`tor niciodat` nu se modific` (transform`) n tiina. Apare ntrebarea: n ce mod s-a executat (efectuat) acest salt spiritual att de important pentru omenire?

n opinia multor savani (rusul Rojanschi, englezul Djozef Nidama .a.) n `rile Orientului Apropiat cunotinele matematice, astronomice, medicale posedau un caracter pur aplicativ i serveau doar scopurilor practice. tiina elin`, din contr`, chiar din capul locului era o tiin` teoretic`, scopul c`reia l constituia stabilirea (descoperirea) adev`rului, ceea ce a determinat un ir de particularit`i ale ei, str`ine tiinei din Orient.

n aspect tehnologic imperiul chinez n perioada dintre secolele I .e.n. i XV e.n. substanial a dep`it perfomana civilizaiei europene occidentale. China a dat lumii praful de puc`, busola, tip`rirea c`rilor, ciasornicile mecanice, farforul, hrtia, tehnica turn`rii metalului .a. Chinejii au uzbulit s` elaboreze o tehnic` de calcule avansat`, pe care au utilizat-o n diverse domenii ale practicii. ns` n opinia istoricianului englez Djozef Nidama n China, tiin` ca afare, n-a fost creat`. Aceeai situaie o g`sim i n India, unde paralel se dezvolt` att gramatica (texte n limba sanscrit`), ct i matematica, medicina, meteurritul. Dar n India Antic cunoaterea lumii nu se recunotea o valoare suprem i o fericire pentru om. Se povestete c atunci cnd pe Buda l ntrebau despre esena lumii, despre originea i legile ei el tradiional rspunde cu o tcere nobil. Omul, n corpul cruia s-a oprit sgeata, spunea Buda, e obligat a o scoate, dar s nu cheltuiasc timp asupra meditaiilor cu privire la faptul din ce metal este ea turnat i de cine e aruncat.

E cunoscut faptul c dacslii grecilor antici n domeniul matematicii i filosofiei au fost egiptenii, care au pus acestora la dispoziie (au comunicat) extrem de mult din experiena de cunoatere acumulat n Babilonia i Mesopotamia. De exemplu, Babilonia antic a creat o aritmetic destul de dezvoltat n baza creia au fost efectuate msurri geometrice fine i prelucrarea observrilor astronomice. Astronomia babilovian, la rndul su, devine organon de dirijare statal i de reglare a vieii economice: ea era folosit, n primul rnd, pentru alctuirea calendarilor i pronosticarea revrsrilor rurilor. Dar nici babilonienii, nici egiptenii nu admiteau deosebire dintre soluiile exacte i aproximarive ale problemelor matematice. Oriice soluie ce contribuia la rezultate acceptabile practice se consider efectiv. Din contra, pentru greci avea semnificaie doar soluia strict, primit prin intermediul cugetelor, judecilor logice. Amintim despre practica sofitilor, a lui Pitagoras, a lui Aristotel etc.

Astronomicienii din Babilonia aveau posibilitatea de a observa i prezice multe fenomene cereti, inclusiv i vis-a-vis de poziia celor cinci planete, ns ei nu puneau ntrebarea despre aceea, de ce aceste fenomene se repet. Pentru greci anume aceast problem era cea fundamental i ei au nceput a constitui, crea modelul Cosmosului Material Senzorial (CMS)

2. Esena tiinei n Grecia Antic` (tiina embrional`)

Ce s-a ntmplat atunci, n antichitatea greac`? Saltul general optimal care a avut loc n Grecia n secolele VI-V .e.n. se numete minune elin. n aceast perioad poporul elin se elibereaz de puterea conductorilor gentilici, apar oraele-polise cu autodirijare, se dezvolt intensiv navigaia, comerul. Se nate o aa form de dirijare statal pe care elinii o numesc democraie.

n oraele polise liber se dezvolt comunicaia, schimbul de informaie, retorica (art de orator, art de a convinje n condiiile cnd fiecare avea dreptul de a se pune la ndoial). Prin intermediul artei de orator ea natere logica formal, care posed un caracter de dialog. Ea se manifesta ca un mecanism (organon) de comunicare uman n condiiile cnd coordonatele mitologice tradiionale ale vieii obteti au atins declinul. Deci, tiina i democraia din capul locului au fost mpreun.

Cele expuse mai sus ne dau posibilitatea de a concluziona: problema europocentrismului (apariia tiinei n Europa) ne oblig n procesul ei de soluionare de a canaliza cu o certitudine mai pronunat ntrebarea despre analiza aspectelor sociale ale tiinei, studierea acelor premise culturale de care necesit dezvoltarea ei. Nimeni nu poate nega performanele grecilor antici n dezvoltarea tiinei. ns e clar i o alt situaie: n lipsa culturii arabilor tiina n-avea perspectiv de dezvoltare. Anume arabii au fost dascli Occidentului latin. n viziunea lui A.Koire primele traduceri ale operelor filosofice i de tiin greceti au fost executate nu nemijlocit din limba elin, dar din versiile lor arabiste. i aceasta a avut loc nu numai din cauza c n Occident nu mai existau traductori din limba greac antic, dar i deaceea c aici nu s-au gsit persoane care ar fi fost capabile de a concepe, de a explica pn la urm aa opere ca Fizica i Metafizica lui Aristotel, Almagestul lui Ptolomei. Aici a fost bine venit ajutorul lui Farabi (850-950), Avicenna (Ibn-Sina) - (980-1037), Averroesa (Ibn-Rod) - (1126-1198), care au tradus i au comentat lucrrile filosofilor greci. Antichitatea pgn elin nu tia filosofie. Deaceea n dezvoltarea tiinei au contribuit toate popoarele lumii, tiina are un caracter supranaional, internaional.

3. Fenomenul de instituionalizare a tiinei (tiina ca institut social)

n secolele XVI-XVII valul social scoate tina n lume, adic o instituionalizeaz. Apare n a.1660 un nou fenomen n tiin ca Societatea Regal a naturalitilor din Londra, iar n 1666 Academia de tiine din Paris. tiina de prima oar se socializeaz i se numea filosofie experimental. Activitatea acestor organizaii purced la apariia primelor decizii privind programele de investigaii. Se ntreprind primele ncercri de a formula anumite norme tiinifice i de a stabili cerine pentru respectarea lor.

ns atenionm faptul c tiina n aceast perioad era separat de instruire: investigtorul naturalist din sec. al XVII-lea era savant amator. Instruirea profesional tehnic sau real pe atunci nu exista. Societatea Regal din Londra includea n sine savani-amatori. Valul micrii sociale, pe creasta cruia au aprut organizaiile noi ngloba urmtoarele momente: lupta mpotriva autoritii antice n tiin`, contientizarea progresului posibil, democratismul, idealurile pedagogice, interesul fa de om i a.

nc un moment fundamental privind tiina din perioada aceasta: ea s-a delimitat, s-a separat cu mult de religie, moral, instruire etc. tiina constituia cunotine experimentale. Societatea Regal din Londra deschis propaga aceast orientaie, sublinind c scopul ei este elaborarea cunotinelor reale cu ajutorul experimentului i trebuie s contribuie la extinderea filosofiei noi sau la ameliorarea celei vechi.

n fine, n progresul su istoric tiina permanent se bazeaz pe performanele anterioare, la tot pasul (ntotdeauna) schimbnd coninutul acestora. n acest capitol renumitul istorician al matematicii olandezul Van-der-Varden scria n 1903: A concepe operele lui Newton, necunoscnd tiina antic e imposibil. Newton nimic n-a creat din nimic. Fr operele lui Ptolomei ...ar fi fost imposibil i Astronomia nou a lui Keppler, iar ulterior i mecanica lui Newton... Calculul integral al lui Newton e posibil al concepe doar ca o dezvoltare a metodelor lui Arhimed ce in de determinarea suprafeelor i volumelor. Istoria mecanicii ca o tiin exact i ea nceputul doar cu stabilirea legii prghiei, cu determinarea presiunei apei axat de jos n sus i cu aprecierea centrelor de greutate la Arhimed. n acest capitol a sosit timpul de a efectua o analiz comparativ a tiinei antice (elin) i a celei moderne europene din secolele XVI-XVII, care este prototipul tiinei contemporane.

IV. tiina aristotelian i cea galileiano-newtonian`

1. Esena i coninutul tiinei aristoteliane

tiina Modern european (sec.XVI-XVIII), care apare n rezultatul revoluiei tiinifice din secolele nominalizate, ine de operele savanilor remarcabili Galilei i Keppler, F.Bacon i Descartes, Giuigens i Newton. Care-s indicii acestei tiine i prin ce se deosebete ea de cea antic?

Amintim c civilizaia egiptean, cea din Mesopotamia i India au elaborat i au acumulat un bagaj bogat de cunotine astronomice, matematice, biologice, medicinale. Dar aceste cunotine se manifestau printr-un caracter de receptur, erau strns legate cu sarcinile concrete practice: msurarea laturilor de Pmnt, ntocmirea calendarilor, pronosticarea revrsrilor rurilor etc. De regul, asemenea cunotine se sacralizau, erau acumulate i translate din generaie n generaie (diacronic) odat cu reprezentrile religioase-mitologice de ctre preoi.

Cunotina tiinific apare n cultura european dou mii i jumtate de ani n urm. Primiii gnditori elini (fizicienii Tales, Anaximandros, matematicianul Pitagoras i a.), fiind influenai de inelepciunea Egiptului antic i de alii, au creat ceva nou, ce esenial se deosebea de creaia ultimilor. n primul rnd, eu au purces la construirea sistemelor de cunotine logice - a teoriilor. n al doilea rnd, aceste teorii nu marginalizau doar cu practica. Motivele principale ale acestor doctrine erau nzuina de a concepe temeliile iniiale i principiile universului (cosmosului). Teoria din limba greac constituie contemplare. Conform opiniei lui Aristotel teoria este o astfel de cunotin pe care o caut graie ei nsui, dar nu n scopuri utilitare, strict practice. n al treilea rnd, cunotina teoretic n Grecia antic era elaborat i acumulat nu de preoi, dar de oameni civili i deci acesteia ei nu-i atribuiau un caracter sacral. Teoreticienii antici instruiau pe toi doritorii i pe toate persoanele capabile n tiin`. Ca rezultat apar teoriile matematice, se creaz sistemele cosmologice, sunt puse temeliile a multor tiini - fizica, biologia, medicina, logica formal, psihologia etc. n Academia lui Platon i n coala aristotelian` peripatetic (likei) - galerie nchis - aceste cunotini se repartizeaz conform diferitor disciplini tiinifice care apoi se sistematizeaz dup anumite reguli.

Aristotel fr dor i poate este primul filosof al tiinei. El a creat logica formal ca instrument (organon) de judecat tiinific raional. A clasificat diverse tipuri de cunotine, diviznd (separnd) filosofia (metafizica), matematica, tiina despre natur i cunitinele teoretice despre om, deosebea cunotina practic (meteugritul, cunotine tehnice, bunul sim practic).

La Aristotel gsim ideea despre aceea cum trebuie de organizat investigaia tiinific. n acest capitol el evideniaz n activitatea savantului patru etape principale, pe care le folosim cu succes pn astzi n realizarea tezelor de doctor n tiin. Care-s acestee etape?

a) Expunerea istoriei problemei examinate nsoit de critic a opiniilor anterioare vis-a-vis de chestiunea analizat;

b) n baza faptelor dobndite se formuleaz problema n cauz i care necesit o soluionare adecvat;

c) Promovarea soluionrii proprie, adic promovarea ipotezei;

d) Motivarea acestei soluii prin intermediul argumentelor logice i utilizrii datelor de observaie i experimentale.

n fine, Aristotel a elaborat doctrina vis-a-vis de faptul cum trebuie s se manifeste explicarea tiinific deplin i justificat a fenomenului sau evenimentului. Conform filosofiei lui Aristotel oriice fenomen este condiionat de patru tipuri de cauze: formal (ine de esena fenomenului, de structura sau conceptul lui); material (ine de substan, de substrat n care se concretizeaz aceast form sau structur); motric (cauza concret motric); cu destinaie special (ine de faptul din ce cauz, pentru ce se desfoar fenomenul). Dac se reuete a stabili i a explica toate cauzele nominalizate, atunci obiectivul (sarcina) tiinei devine pedeplin realizat, iar fenomenul se consider lmurit i apoi cunoscut.

De exemplu, apare necesitatea de a explica cuaza schimbrii culorii pielii camelionului cnd ultimul se trie de pe o frunz verde iluminat pe o creang brun-ntunecat. Cauza formal aici va fi esena cameleonului drept o fiin vie capabil s-i schimbe culoarea pielii n dependen de iluminarea fondului(cmpului). Cauza material va fi prezena unei substane speciale n pielea lui care schimb culoarea ei. Cauza motric se manifest prin faptul nsui a trielii camelionului din locul iluminat n cel ntunecat. Cauza cu destinaie special a schimbrii culorii pielii o constituie strduina cameleonului a se face neobservat (imperceptibil) de dumanii poteniali.

Mreia erudiiei, sublimul bogiei de cunotine a antichitii i azi provoac admiraie. ns e necesar de relevat i limitarea (mediocritatea) tiinei aristoteliene. n primul rnd, ea a descris lumea ca un Cosmos, Univers nchis i relativ n demensiuni nu prea mare, n centrul cruia se situiaz Pmntul. Matematica se considera tiina despre forme ideale, iar sfer ei de aplicare referitor la natur se limita cu calculele micrii corpurilor cereti n lumea de a supra lunei. n lumea de sub lun, n cunoaterea fenomenelor terestre, n opinia lui Aristotel, sunt posibile doar teoriile nematematice, calitative.

E semnificativ deasemenea c savanilor din antichitate li-i era strin ideia experimentului exact, precis controlat. Doctrinele lor se bazau pe experien, pe empiric, ns acest fapt reprezenta doar o observare obinuit a obiectelor i evenimentelor n ambiana lor natural cu ajutorul organelor umane de sim. Aristotel s-ar fi mirat tare, pomenindu-se recent ntr-un laboratoriu contemporan tiinific unde se studiaz lumea ngradit ntr-o odaie micu.

2. Caracteristica tiinei galileiano-newtonian` (tiina mic`)

Interpretarea aristotelian a tiinei multe secole rmnea ca ceva sfnt, ca o autoritate incontestabil (indiscutabil). Doar cu epoca Renaterii au luat natere unele ncercri de a elabora un tablou nou al lumii i un nou organon a cunoaterii tiinifice. nceputul criticii l gsim deja la R.Bacon, mai apoi la Montainge. Nicolai Kopernic (1473-1543) nclude n cultura uman sistemul (tabloul) lumii heliocentrice, descoperit nc de Aristarh - Grecia antic. n aspect ideinic o influen mare a avut-o F.Bacon care propaga organonul nou i chipul netradiional al tiinii inductive, empirice. Dar lovitura de baz` pe aristotelism a fost executat de G.Galilei, care nu numai multelateral a argumentat doctrina lui Kopernic, dar i a creat o nou nterpretare a esenei tiinei, a elaborat i a folosit metoda de cercetare experimental exact, pe care n-o posedau nici savanii antici, nici cei din Evul mediu.

Apropo, Galilei n universitate la etapa iniial a studiat medicina (or.Pizo) ,apoi s-ia consacrat viaa fizicei i matematicii. n opera sa principal Dialogurile despre dou sisteme principale ale lumii (1632), el analizeaz n limbajul matematic sistemul lui Ptolomei i cel al lui Kopernic.

Spre deosebire de Aristotel Galilei era convins c limba autentic, veritabil cu ajutorul creia pot fi descrise legile naturii este limba matematicii. n renumitul aforism el declar: Filosofia e scris n cea mai mare carte, care permanent e deschis naintea ochilor notrii, ns este imposibil de a o nelege ne fiind antrenat n limba ei i ne studiind literele cu care ea e scris. Dar e scris ea n limba matematicii i literele ei constituie triunghiuri, arce i alte figuri geometrice fr de care este imposibil a nelege omenete cuvintele ei....

Aici apar noi dificulti: cum de descris lumea att de divers i schimbtoare n limba abstract a matematicii? De a realiza acest fapt Galilei cerea ca obiectul de studiu al tiinei naturale s` fie limitat doar cu calitile obiective,primare ale obiectelor, printre care este forma, mrimea i masa lor, poziia n spaiu i caracteristicele mic`rii acestora.Calitile secunde- culoarea, gustul, mirosul, simtul - nu reprezint proprieti obiective ale obiectelor. Ele constituie rezultatul aciunei obiectelor i proceselor reale asupra organelor se sim i deci, ele exist doar n contiina subiectului care le percepe.

Ce-i drept, Galilei admitea faptul ca caracteristicile unelor caliti secunde corespund anumitor schimbri fixate precis n calitile primare. De exemplu, nota sunetului strunei depinde de grosimea, lungimea i ncordarea acesteia.

Graie unui astfel de pas metodologic Galilei a izbutit s realizeze matematizarea naturii. Lmuririi fenomenelor ce reiese din calitile obiectelor (n viziunea tiinei aristoteliene) i-a fost contrapus teza c toatele schimbrile calitative reies din deosebirile cantitative ale formei, micrii i masei particolelor substanei. Anume aceste caracteristice cantitative i pot fi exprimate n legiti matematice exacte. n limitele acestei metode lui Galilei deasemenea nu i se cerea s lmureasc fenomenele prin intermediul cauzelor cu distinaie special-aristoteliene. Acestu-i fapt el a contrapus ideea legii naturale, adic` lanului infinit de cauze, care strbate toat lumea.

Transformrile n cunoatere iniiate de Galilei au fost prelungite de De Descartes, Newton i ali prini ai tiinei Moderne europene. Cragie strduinelor acestora s-a format o nou form de cunoatere a naturii - tiine reale (naturale) matematizate, care se bazeaz pe experimentul exact. Spre deosebire de doctrina de contemplare a teoretizrii antice, bazat pe observarea fenomenelor n evoluia lor real, tiina european Modern utilizeaz procedeuri active, constructiv-matematice de constituire a teoriilor i se fundamenteaz pe metode de msurare exact i de cercetare experimental a fenomenelor n condiii de laboratoriu.

n pofida schimbrilor care au avut loc n tiin din vremurile lui Galilei i Newton pn azi, ea a pstrat i a amplificat nucleul su metodologic. n acest sens tiina contemporan rmne s fie o tiin de tip european Modern, de tip galileian.

V. tiina mare (tiina matur): specificul i esena ei

tiina mare, adic cea contemporan se nate i se dezvolt n sec. al XX-lea. Care-s indicii principali ai acestei tiini?

a) Substanial a majorat numrul savanilor. Dac la frontierile secolelor XVIII-XIX activau circa o mie de savani, la mijlocul secolului trecut - 10 mii, n a.1900 - circa de 100 mii de savani, apoi la sfritul sec. al XX-lea n domeniul cercetrilor tiinifice activeaz` mai mult de 5 milioane de oameni ai tiinei. Dublarea numrului de savani n anii 1950-1970 n Europa s-a ntmplat n timp de 15 ani, n SUA - n 10 ani, iar n fosta URSS - n 7 ani. 90% din num`rul savanilor tuturor vremurilor sunt contemporanii notri.

b) Majorarea brusc a volumului informaiei tiinifice. Dac n a.1665 n lume se edita o revist filosofico-tiinific, pe timpurile lui Newton - 5 reviste, apoi actualmente se scot de sub tipar circa 200 mii de denumiri de reviste. Informaia tiinific se dubleaz n fiecare an. 90% din informaia tiinific acumulat de omenire revine secolului al XX-lea. A aprut fenomenul trombozei informaional, cnd n condiii de abunden de informaie societatea permanent suport foame de informaie. Acest paradox poate fi depit doar cu ajutorul MEC.

c)Schimbarea arhitecturii interne a tiinei. tiina actualmente nglobeaz un domeniu enorm de cunotine. Ea cuprinde aproape 15 mii de discipline, care tot mai intens interacioneaz ntre ele. tiina contemporan ne ofer tabloul integral de apariie i dezvoltare a Metagalacticei, apariiei vieii pe Pmnt i despre etapele principale de dezvoltare ale ei, despre apariia i dezvoltarea omului. Ea recent studiaz totul, chiar pe sine nsui. Viitorul tiinei, n opinia multor savani, se va axa n jurul studiului materiei vii, a omului i a societii. Aceste tiini v-or determina i specificul sec. al XXI-lea.

d) Transformarea activitii tiinifice ntr-o profesie specific. Pn nu demult, aproximativ pn la sfritul sec. al XIX-lea tiina nu prezenta o profesie. Ea nu constituia sursa principal n asigurarea material a savanilor. Savanii ctigau, de regul, n universiti pe t`rmul lucrului pedagogic (laboratoarele funcionau n componena universitilor). Una dintre primele laboratoare a fost creat de ctre chimicianul german Iu.Libih n a.1825. Laboratorul i-a adus lui mari venituri. ns aici avem de aface mai mult cu o excepie, dect cu o regul. De exemplu, la sfritul sec. al XIX-lea renumitul microbiolog francez L.Paster la ntrebarea lui Napoleon al III-lea de ce el nu ctig de pe contul inveniilor sale, rspunde c savanii Franiei socot njositor de a face aa ceva pe baza tiinei.

Astzi savantul este o profesie specific, care permanent solicit atenia societii. n caz contrar ea (societatea) nu poate s se dezvolte armonios, durabil. Imposibil devine i rezolvarea problemelor globale conexate de criza global` ecologic`, de alte cauze. Supravieuirea omenirii deasemenea se afl` n minele tiinei.

VI. tiina i societatea contemporan`

tiina recent se manifest ca o direcie prioritar n activitatea statului. n majoritatea rilor cu dezvoltarea i funcionarea tiinei sunt preocupai toate forele de stat, inclusiv preedinii i parlamentele. n rile dezvoltate 2-3% din produsul brut naional este chieltuit pentru tiina att aplicat, ct i cea fundamental.

Atenia puterilor de stat vis-a-vis de investigaiile fundamentale a majorat esenial dup ce la 2 august 1939 Eintein l-a informat pe Ruzvelt despre o surs nou a energiei - bomba atomic. n perioada postbelic` are loc ntrecerea a dou sisteme (URSS i SUA) n tiin i n primul rnd n cea militar. Apare bomba atomic(SUA), apoi i cea hidrogenic (URSS), sputnicii (4.X.1957), rachetele, aviaia cu o vitez mai mare ca viteza sunetului, submarine i vapoare uriae, vapoare cosmice, compiutere de diverse generaii transplantarea organelor, informatizarea sociumului etc. Toate acestea ne vorbesc c tiina contemporan nu poate s se dezvolte fr ajutorul statului i invers, - statul permanent are nevoie de performanele tiinei.

tiina cere nu numai remunerarea savanilor, dar i utilaj costisitor. Aa, de exemplu, un sinhofazatron cost cteva miliarde de dolari. Dar cte miliarde necesit nsuirea Cosmosului? Credc nu mai poine miliarde de dolari, poate i mai multe chiar.

tiina recent sufer o presiune enorm din partea societii. Ea a devenit bogat, dar a pierdut libertatea. Interesele comerciale, a politicii esenial influeniaz asupra investigaiilor din domeniul cercetrilor tehnico-tiinifice. 40% din numrul savanilor recent activeaz n instituii tiinifice ce soluioneaz probleme legate de militrie, de producerea armamentului, tehnicii militare. n fosta Uniune acest procent constituia circa 70-80 la sut.

Societatea influeniaz nu numai la alegerea celor mai actuale probleme de investigaie. Ea deseori atenteaz i asupra alegerii metodelor de cercetare i chiar asupra aprecierii rezultatelor primite. De exemplu, n Germania fascist a fost organizat o companie de lupt pentru tiina ariic. Muli dintre savanii renumii au fost izgonii i chiar nimicii. Printre ei l gsim i pe Eintein, care a fost nevoit s emigreze n SUA, unde a murit n orelul Prinston ntr-o depresie total, ntr-o discordan cu societatea. Exemple similare gsim i n fosta URSS (Koliov, Vavilov, Vernadschi i a.).

Una din cele mai importante probleme ale contemporaneitii o constituie problema responsabilitii savanilor fa de societate. Aceast problem a cptat o rezonan uria dup aruncarea bombei atomice asupra oraelor Hirosima i Nagasachi (1945). Trumen n convorbire cu fostul secretar de stat al SUA Aceson spune: Mai mult nu-l mai aducei pe acest prost la mine. Bomba a fost aruncat nu de el, dar de mine. Mie mii grea de o astfel de fire plngrea. Aceste cuvinte sunt adresate lui P.Oppengeimer, fondatorul bombei atomice n SUA (1939-1945), care dup tragedia din 1945 spunea c mnile sale sunt n snge. Trumen poate i avea dreptate: savantul trebuie s fac ceea ce necesit societatea, iar celelalte momente nu-s pe seama lui. O astfel de poziie este satisfctoare vis-a-vis de politicieni, dar nu de savani. Savantul trebuie s mediteze n jurul celor ce se face n tiin, s se conduc de anumite principii etice n activitatea sa tiinific.

Astzi la ordinea zilei n tiin apar probleme de o vast semnificaie ce necesit o atitudine moral bine chibzuit. E vorba de folosirea performanelor tiinei n tehnica electronic de calcul, n genetic (clonarea), transplantologie etc.

Aa savani ca Eintein, Russel, Jolio-Chiuri, Saharov i alii ne vorbesc c tiina trebuie s posede un caracter uman, ea trebuie s fie supus unui control moral i juridic din partea societii.

Savantul nu poate activa n afara politicii, dar el nu e obligator s se strduie de a deveni preedinte, - nc o regul fundamental n tiin. Eintein a refuzat s devin preedinte al Izrailului. Fiecare trebuie s se ocupe cu profesia sa. E necesar de a constitui o aa societate unde permanent ar aprea necesitatea de a se adresa la tiin n soluionarea problemelor. Aceast problem e cu mult mai deficil de a o soluiona, dect a alctui un guvern din doctori n tiin. E necesar ca noi toi s cunoatem istoria tiinei, istoria celor ce au creat-o. Astai o necesitate i moral i juridic.

Acestea-s cteva meditaii n jurul problemei apariiei tiinei, etapelor i legit`ilor ei de dezvoltare. tiina ap`rnd n Grecia Antic`, se manifest` pe parcursul s`u de dezvoltare n trei variante, ipostase: tiina embrional` (aristotelian`), tiina mic` (galileian`) i tiina mare. Actualmente colaboratorul tiinific a devenit o profesie care substanial impulsioneaz` progresul social, iar tiina, cunotinele tiinifice ngenere radical influieniaz` asupra soluion`rii problemei problemelor - supravieuirii omenirii. Din aceast` cauz` statul nu poate economisi de pe contul tiinei. Cine nu va nelege acest fapt se va pomeni pe marginea drumului progresului social, v-a contribui nemijlocit la apariia omnicidului, ceea ce este amoral i neacceptabil.

PAGE 16