22 aaatttmmmooosssfffeeerrraa - anpm · 2009. 10. 16. · agricultura procese de productie tratarea...

13

222... AAATTTMMMOOOSSSFFFEEERRRAAA

Scopul evaluării impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului este indentificarea şi cuantificarea potenţialelor consecinţe asupra acestuia. Pentru a înţelege mai bine acest fenomen se impune colectarea, schimbul şi diseminarea informaţiilor privind calitatea aerului. În evaluarea impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului înconjurător se evidenţiază în special două direcţii: realizarea inventarelor de emisii, măsurători ale emisiilor şi/sau modelarea dispersiei

poluanţilor atmosferici; monitorizarea calităţii aerului, prin măsurarea parametrilor de calitate a aerului. Inventarele de emisii de poluanţi atmosferici se realizează cu doi ani în urma anului curent, respectând ghidurile EMEP/CORINAIR pentru estimarea şi raportarea datelor de emisii care asigură transparenţa, acurateţea, consistenţa, comparabilitatea şi completitudinea acestora. La nivelul anului 2008, monitorizarea calităţii aerului la nivel naţional s-a realizat, atât prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator, cât şi în cadrul sistemului de monitorizare continuă a calităţii aerului, reprezentat de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

2.1. EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi ca parte a Convenţiei

UNECE/CLRTAP, România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanţi atmosferici care cad sub incidenta Directivei 2001/81/CE privind plafoane naţionale de emisii (transpusă în legislaţia naţională prin H.G. 1856/2005) şi a protocoalelor convenţiei mai sus menţionate.

O altă obligativitate a fiecărui stat membru este cea a respectării plafoanelor de emisii prevăzute de Protocolul de la Gothenburg, prin adoptarea unor măsuri de reducere a impactului activităţilor antropice asupra mediului. În acest sens, ţara noastră are obligaţia de a limita emisiile naţionale anuale de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizare şi precursori ai ozonului, sub valorile de 918 kt pentru dioxid de sulf (SO2), 437 kt pentru oxizi de azot (NOx), 523 kt pentru compuşi organici volatili (NMVOC) şi 210 kt pentru amoniac (NH3).

2.1.1. Emisii de gaze cu efect de acidifiere şi eutrofizare Emisiile de SO2 au înregistrat în general o continuă scădere, în perioada 1995 - 2005, cu

uşoare creşteri în anii 2001 şi 2003. După tendinţa uşor crescătoare a emisiilor de dioxid de sulf din perioada 2005 - 2006, de la 765.000 t în 2004, până la 826.000 t în 2006, în anul 2007 emisiile de SO2 au atins o valoare de 754.379 t (figura 2.1.1.).

14

Figura 2.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi amoniac (NH3)

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

2002 2003 2004 2005 2006 2007

ton

e

SO2 NOx NH3 Plafon emisii SO2 Plafon emisii NOx Plafon emisii NH3

Emisiile de dioxid de sulf, corespunzătoare anului 2007 sunt caracterizate de o scădere cu peste 2,29% faţă de anul 2002 şi cu 13,01% faţă de anul 2006, scăderea cea mai accentuată de peste 16,55% faţă de 2006 fiind înregistrată în principal în sectorul “Arderi în energetică şi industrii de transformare”, sector dominant ca pondere în emisia de SO2 la nivel naţional. Alte scăderi semnificative comparativ cu anul 2006 au fost în sectorul “Procese de producţie” (14,77%) şi în sectorul “Instalaţii de ardere neindustriale” (5,35%). La polul opus sunt sectoarele “Transporturi rutiere”, în care s-a înregistrat o creştere de 8,32%, şi ”Alte surse mobile şi utilaje” cu o creştere de 5,50% (figura 2.1.2.).

Figura 2.1.2. Evoluţia emisiilor de SO2 din principalele sectoare industriale, transporturi şi deşeuri

Emisiile de NOx au fost caracterizate, în ultimii ani, de o tendinţă descendentă, caracteristică susţinută în principal de modernizarea instalaţiilor industriale şi de reînnoirea parcului auto naţional, scăderea emisiilor de NOx faţă de anul 2002 fiind de 13,92%. În anul 2007, emisiile naţionale de NOx au atins valoarea de 330.667 t, înregistrându-se o uşoară creştere de 1,28% faţă de anul precedent. Sectoarele care au prezentat creşteri faţă de anul 2006 sunt „Transporturi rutiere”, cu 31,99%, şi „Alte surse mobile şi utilaje” cu 6,69%. Aceste creşteri au fost „echilibrate” de reduceri ale emisiilor de NOx în sectoarele: „Instalaţii de

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

Arderi in

energetica si

industrii de

tranformare

Arderi in

industria de

prelucrare

Procese de

productie

Instalatii de

ardere

neindustriale

Alte surse

mobile si utilaje

ton

e

2005 2006 2007

15

ardere neindustriale” (23,47%), „Procese de producţie” (18,59%) şi „Arderi în energetică şi industrii de tranformare” (15,59%) (figura 2.1.3.).

Figura 2.1.3. Evoluţia emisiilor de NOx din principalele sectoare industriale, transporturi

Emisiile de amoniac prezintă o creştere, în perioada 2002 - 2007, atingând valoarea

maximă de 204.275 t în 2005. Din acest an, tendinţa de evoluţie a emisiilor de NH3 devine descrescătoare, pentru anul 2007 înregistrându-se o valoare de 198.184 t. Cea mai mare cantitate a emisiilor de amoniac provine din „Agricultură” (82,49% din totalul naţional). Celelalte surse sunt „Procesele de producţie”, cu o pondere de 8,40%, şi „Tratarea şi depozitarea deşeurilor” (7,92%). Cantităţi mici sunt generate de emisiile directe din sol, ”Trafic rutier”, „Instalaţiile de ardere neindustriale” şi „Arderi în industria de prelucrare”, aceste surse având o contribuţie mai mică de 2% la totalul naţional de emisii de amoniac (figura 2.1.4.). Figura 2.1.4. Evoluţia emisiilor de NH3 din principalele sectoare industriale, transporturi, deşeuri şi agricultură

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

Arderi in

energetica si

industrii de

tranformare

Transport Arderi in

industria de

prelucrare

Alte surse

mobile si

utilaje

Instalatii de

ardere

neindustriale

Procese de

productie

tone

2005 2006 2007

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

Agricultura Procese de productie Tratarea si depozitarea

deseurilor

tone

2005 2006 2007

16

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili non-metanici Analizând datele de emisii se constată că, în perioada 2005 - 2007, emisiile de

compuşi organici volatili non-metanici au scăzut faţă de perioada 2002 - 2004 (figura 2.1.5.). Figura 2.1.5. Emisii anuale de compuşi organici volatili non-metanici (NMVOC

tone/an)

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

2002 2003 2004 2005 2006 2007

ton

e

NMVOC Plafon emisii NMVOC

Evoluţia emisiilor de compuşi organici volatili non-metanici (NMVOC) este

caracterizată de o descreştere de 9,03 %, între anii 2002 şi 2007, şi de 2,26 %, în anul 2007 faţă de anul 2006. În anul 2007, emisiile de NMVOC la nivel naţional au fost de 330.270 t Principalele surse de emisie pentru compuşii organici volatili sunt: „Utilizarea solvenţilor şi a altor produse” (20,01%) „Trasporturi rutiere” (19,74%), „Instalaţii de ardere neindustriale” (17,88%), „Agricultura” (14,76%), „Procese de producţie” (10,91%) şi „Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili” (9,03%). Ponderea celorlate sectoare este sub 8 % din totalul naţional al emisiilor de NMVOC (figura 2.1.6.). Figura 2.1.6 Evoluţia emisiilor de NMVOC din principalele sectoare industriale, transporturi, deşeuri şi agricultură

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

Util

izar

ea

solv

entil

or s

i a

alto

r pr

odus

e

Tra

nspo

rt

Inst

alat

ii de

arde

re

nein

dust

riale

Agr

icul

tura

Pro

cese

de

prod

uctie

Ext

ract

ia s

i

dist

ribut

ia

com

bust

ibili

lor

Alte

sur

se

mob

ile s

i

utila

je

Ard

eri i

n

ener

getic

a s

i

indu

strii

de

Ard

eri i

n

indu

stria

de

prel

ucra

re

ton

e

2005 2006 2007

17

2.1.3. Emisii de plumb Emisiile de plumb au înregistrat o scădere în anul 2007, de 52,38% faţă de anul 2003 şi

de 34,51% faţă de anul 2006 (figura 2.1.7.). Figura 2.1.7. Emisii anuale de plumb (Pb tone/an)

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

2003 2004 2005 2006 2007

Plumb

kg

Printre sectoarele în care au fost estimate cele mai mari emisii de plumb se numără

“Procesele de producţie” şi “Arderi în industria de prelucrare” (figura 2.1.8.). Figura 2.1.8. Evoluţia emisiilor de Pb din principalele sectoare industriale, transporturi şi

deşeuri

2.1.4. Emisii de metale grele Emisiile anuale de cadmiu şi mercur au înregistrat o valoare maximă în 2005, an în care

se ating valorile de 10 tone, respectiv 11 tone, situaţie cauzată de cantitatea de deşeuri industriale incinerate la nivelul acestui an. După acest an, tendinţa generală este de descreştere, ajungându-se la 2.466 kg pentru cadmiu şi 4.130 kg pentru mercur în anul 2007 (figura 2.1.9.).

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

Procese de productie Arderi in industria de

prelucrare

Transport Arderi in energetica

si industrii de

tranformare

tone

2005 2006 2007

18

Figura 2.1.9. Emisiile anuale de cadmiu şi mercur(Cd şi Hg tone /an)

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

2003 2004 2005 2006 2007

ton

e

Cadmiu Mercur

Cele mai mari cantităţi de emisii de cadmiu provin din „Procesele de producţie”, „Arderi

în energetică şi industrii de transformare”, şi din „Arderi în industria de prelucrare” (figura 2.1.10.).

Figura 2.1.10. Evoluţia emisilor de Cd din principalele sectoare industriale, transporturi şi

deşeuri

Cele mai mari cantităţi de emisii de mercur provin din „Arderi în energetică şi industrii de transformare”, „Procesele de producţie” şi din „Tratatrea şi depozitarea deşeurilor” (figura 2.1.11.).

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800


prelucrare

Arderi in energetica si

industrii de tranformare

tone

2005 2006 2007

19

Figura 2.1.11. Evoluţia emisilor de Hg din principalele sectoare industriale şi deşeuri

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi Emisiile de poluanţi organici persistenţi cunosc, în general, o evoluţie descendentă

pentru ultimii ani. Emisiile de dioxine prezintă o descreştere în anul 2007, cu aproximativ 52 g faţă de 2006 (figura 2.1.12.). Figura 2.1.12. Emisii anuale de dioxină (dioxina tonă/an)

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

2004 2005 2006 2007

g I-T

eq

Principalele surse de emisii de dioxine sunt reprezentate de sectoarele: „Instalaţii de

ardere neindustriale” (80,48 g I–Teq), „Arderi în energetică şi industrii de tranformare” (47,57 g I–Teq), „Arderi în industria de prelucrare” (39,34 g I–Teq) şi „Procese de producţie” (41,42 g I–Teq) (figura 2.1.13.).

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000


industrii de tranformare


prelucrare

tone

2005 2006 2007

20

Figura 2.1.13. Evoluţia emisiilor de dioxină din principalele sectoare industriale, transporturi şi deşeuri

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Principalele surse de emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) sunt

reprezentate de „Utilizarea solvenţior şi a altor produse” şi de „Procese de producţie” Emisiile naţionale anuale de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) cresc, în anul 2007,

cu 0,625 tone faţă de anul precedent (figura 2.1.14)

Figura 2.1.14 Emisii anuale de hidrocarburi aromatice policiclice

16,000

16,200

16,400

16,600

16,800

17,000

17,200

17,400

17,600

2004 2005 2006 2007

ton

e

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

Pentru emisiile de PCB, se constată un trend general descrescător, de la 1.754 g în 2003, la 1.337 g, în 2007 (figura 2.1.15.). Principala sursă de emisie a bifenililor policloruraţi este reprezentată de procesele de producţie (1.264 g), urmate de tratarea şi depozitarea deşeurilor (73 g).

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Instalatii de ardere

neindustriale


industrii de

tranformare


prelucrare

tone

2005 2006 2007

21

Figura 2.1.15 Emisii anuale de bifenili policloruraţi

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800

2003 2004 2005 2006 2007

g

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

Emisiile de HCB fac excepţie de la trendul descrescător al poluanţilor organici persistenţi, ei prezentând o creştere constantă, din 2004 până în 2007, cu 0,1 - 0,2 kg anual. Emisiile de HCB pentru anul 2007 sunt de 1,82 kg (figura 2.1.16)

Figura 2.1.16 Emisii anuale de hexaclorbenzen

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1,40

1,60

1,80

2,00

2004 2005 2006 2007

Kg

Ponderea cea mai mare în emisiile de HCB o are sectorul „Arderi în industria de

prelucrare” (82,88%) (figura 2.1.17.).

Figura 2.1.17. Evoluţia emisiilor de HCB din principalele sectoare industriale

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

Arderi in industria de prelucrare Procese de productie

ton

e

2005 2006 2007

22

2.2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL La nivelul anului 2008, calitatea aerului în România a fost monitorizată permanent prin intermediul a 114 staţii automate de măsurare repartizate pe întreg teritoriul ţării, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Staţiile sunt dotate cu analizoare automate ce măsoară continuu concentraţiile în aerul ambiental ale poluanţilor: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen, ozon, pulberi în suspensie (PM10 – fracţia din pulberi cu diametrul sub 10 µm). Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentraţiilor de Pb şi alte metale grele, precum şi pentru determinarea prin metoda gravimetrică a concentraţiilor de pulberi (PM10 sau PM2,5– fracţia din pulberi cu diametrul sub 2,5 µm).

Staţiile de monitorizare sunt amplasate în concordanţă cu cele stabilite de directivele europene privind calitatea aerului, în vederea protecţiei sănătăţii umane, a vegetaţiei şi ecosistemelor. Amplasarea staţiilor permite evaluarea influenţei diferitelor tipuri de surse de emisii poluante. Din acest punct de vedere staţiile sunt clasificate după cum urmează:

staţii de trafic (18) – pentru evaluarea influenţei traficului asupra calităţii aerului;

staţii industriale (45) – pentru evaluarea influenţei activităţilor industriale asupra calităţii aerului;

staţii de fond urban (33) şi suburban (13) – pentru evaluarea influenţei “aşezărilor urbane” asupra calităţii aerului;

staţii de fond rural (2) şi regional (3) – pentru evaluarea calităţii aerului în zone depărtate de sursele de emisie.

Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, Pb şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene; cadmiul se raportează la cerinţele Ordinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 448/2007, iar amoniacul la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 – Aer din zonele protejate.Condiţii de calitate.

2.2.1 Dioxidul de azot Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale

valorii limite anuale pentru sănătatea umană în unele aglomerări urbane, respectiv:

Bucureşti, la două staţii care monitorizează poluarea provenită din trafic (Mihai Bravu şi Cercul Militar) şi la o staţie de tip industrial (Dr. Taberei);

Braşov – la staţia de fond urban;

Constanţa – la staţia de trafic.

Nu a fost depăşită valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei (30 g/m3) a concentraţiei de oxizi de azot (NOx) la staţiile destinate monitorizării ecosistemelor şi vegetaţiei.

23

Figura 2.2.1. Concentraţii medii anuale de NO2, în anul 2008

NO2 - medii anuale

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90F

UI I

Tra

ficF

UF

SB I

FU

I IF

UI

FU

Tra

ficF

UF

SB I

FU

FU

IT

rafic

I IT

rafic

FS

BR

ura

lT

rafic

FU

FU

FU

FU

FU

Tra

ficI

FS

BF

UT

rafic

FS

BT

rafic

I I I I I I I I I IF

UI I

Tra

ficF

UF

SB I I

FU

FU

I IT

rafic

FS

B IT

rafic

IF

UI I

FU

IT

rafic

IF

UI

FU

AB AG AR BC BH BN BR BT B BV BZ CJ DJ CS CT DB GJ GL HD IL MH MM MS NT OT PH SB SMSV TL VL VS

mic

rog

/mc

Media NO2 VL an

Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic

Depăşirea valoarii limită orare (233 g/m3 ) a concentraţiei de NO2 peste numărul permis de ore pe an (18) s-a înregistrat la staţiile de tip trafic şi industrial din Bucureşti şi la staţia de fond urban din Timişoara.

Figura 2.2.2. Depăşirile valorii limită orare pentru NO2, în anul 2008

NO2 - num ar de de pas ir i ale valo r ii lim ita o rare pe n tru s anatate

0

10

20

30

40

50

60

70

T FU FU I T I I T FU T I I FU

A G-1 A G-2 Lacul

Morii

Titan Mihai

Brav u

Berceni Drumul

Taberei

Cerc ul

Militar i

BV -2 CT-1 CT-5 GJ-1 TM-2

Pites ti Pites ti Buc ures ti Bras ov Cons tanta Tg Jiu Timisoara

nu

ma

r d

ep

as

iri

num ar depas iri o ra re num ar m axim pe rm is


2.2.2. Dioxidul de sulf Concentraţia de dioxid de sulf a depăşit valoarea limită orară pentru protecţia

sănătăţii umane (350 g/m3) într-un număr de ore mai mare decât numărul maxim permis pe an (24), la o staţie din Baia Mare, precum şi la staţiile din Copşa Mică şi Mediaş. La aceste staţii s-a depăşit, de asemenea, valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii.

24

Figura 2.2.3. Depăşirile valorii limită orare pentru SO2, în anul 2008

SO2 – număr de depăşiri ale valorii limită orare pentru sănătate

0

20

40

60

80

100

120

140

160

I FU T FU T I FSB FSB I I I I I I T FU I I I I T I I I FU

AG-5 BV-2 CRA1 CRA2 CRA3 CRA4 CRA5 CT-3 GJ-1 GJ-2 HD-1 HD-2 HD-4 MH-1 MM-1 MM-2 MM-4 MM-5 OT-1 PH-4 PH-5 PH-6 SB-3 SB-4 VL-1

Oarja Brasov Craiova IsalnitaBreastaNavodariTargu

Jiu

Rovinari Deva CalanDrobeta Baia Mare Slatina Brazi Ploiesti Copsa

Mica

Medias Rm

Valcea

nu

măr

dep

ăşir

i

nr depaşiri orare numar maxim permis


Concentraţia de dioxid de sulf a depăşit valoarea pragului de alertă (500 g/m3) timp de cel puţin 3 ore consecutiv, la staţii amplasate în:

Rovinari (4 zile, în noiembrie şi decembrie 2008);

municipiul Craiova (2 alerte înregistrate în aceeaşi zi, de către două staţii);

Copşa Mică (două zile);

Mediaş (o zi). Mediile anuale la nivelul intregii ţări sunt reprezentate în graficul următor.

Figura 2.2.4. Concentraţii medii anuale de SO2, în anul 2008


Concentraţia dioxidului de sulf, la staţiile destinate monitorizării ecosistemelor şi

vegetaţiei (staţii de fond rural/regional), nu a depăşit valoarea limită anuală (20 g/m3) pentru protecţia vegetaţiei.

25

2.2.3. Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie din atmosferă provin din cauze naturale, ca de exemplu

antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH şi PCB absorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).

Particulele sub 10 microni (PM10) au fost monitorizate automat, prin metoda nefelometrică, la staţiile de monitorizare echipate în acest scop.

Valorile concentraţiilor medii anuale de PM10, înregistrate prin metoda automată, au depăşit valoarea limită (40 μg/mc) anuală pentru protecţia sănătăţii umane cu preponderenţă în zonele urbane, precum şi la staţiile ce suportă influenţa unor mari poluatori industriali (Baia Mare, Rovinari).

Figura 2.2.5. Concentraţii medii anuale de PM10, în anul 2008, măsurate automat


În aglomerările urbane Bucureşti, Craiova, Cluj, Iaşi, pulberile în suspensie au fost măsurate prin metoda de referinţă gravimetrică. Media anuală a depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane în toate cele patru aglomerări:

26

Figura 2.2.6. Concentraţii medii anuale de PM10, în anul 2008, măsurate gravimetric

PM10 măsurat gravimetric - medii anuale

0

10

20

30

40

50

60

70

T UB FSB T UB I UB FSB UB UB T UI FSB

IAS 1 IAS 2 IAS 5 CRA 1 CRA 2 CRA 3 CLU 2 CLU 3 CLU 5 ARPM -

Lacul

morii

Mihai

Bravu

Cercul

Mil

Berceni Dr Tab Titan Magurele

Iasi Craiova Cluj Bucuresti

mic

rog

/mc

2008 VL an

De asemenea, în toate cele patru aglomerări menţionate, media zilnică a depăşit valoarea de 50 µg/m3, de mai mult de 35 de ori.

Figura 2.2.7. Depăşirile valorii limită zilnice pentru PM10, în anul 2008

PM10 – număr zile în care s-a depăşit valoarea limită zilnică

0

50

100

150

200

250

Lacu

l Mor

ii

Titan

Mih

ai B

ravu

Berce

ni

Dru

mul

Tab

erei

Cer

cul M

ilitar

Mag

urele

Clu

j2_l

ic_b

alce

scu

Clu

j3_g

rigor

escu

Clu

j5_d

ej

Cra

iova

1-ca

lea

Bucure

sti

Cra

iova

2_pr

imar

ie

Cra

iova

3_bi

lla

Iasi1_

pod_d

e_pi

atra

Iasi2_

deceb

al

Iasi5_

tom

esti

nu

măr

dep

ăşir

i

medie zilnică 2008 nr max permis (35 zile/an)

Fracţia sub 2,5 microni din pulberile în suspensie (PM2,5) a fost monitorizată în Bucureşti, înregistrându-se mediile anuale de 30,8 µg/mc – staţia Cercul Militar şi 33,4 µg/mc la staţia Drumul Taberei. Noua directivă europeană privind calitatea aerului prevede o valoare ţintă

pentru pulberile sub 2,5 microni de 25 g/m3 începând cu anul 2015.

27

2.2.4. Monoxidul de carbon Concentraţiile cele mai mari au fost înregistrate la staţiile de monitorizare a traficului.

Nu au fost semnalate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană (10 mg/mc, calculată ca maximă zilnică a mediilor pe opt ore) în cursul anului 2008.

Figura 2.2.8. Concentraţii medii anuale de CO, în anul 2008

CO – medii anuale

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

FU I I

Tra

fic

FU

FS

B IF

U I IF

U I IF

UT

rafic

FU I I

FU

FU I

Tra

fic I I

Tra

fic

FS

BR

ura

lT

rafic

FU

FS

BF

SB I

FU

FU

FS

BF

UT

rafic

FS

BT

rafic I I I I I I I

Tra

fic

FU

FS

B I IF

U I I IF

ond r

eg

FU I I

Tra

fic

FU

FS

B I IF

UF

UF

U I IT

rafic

FU

FS

B IT

rafic I I I I I

FU

FU I

Tra

fic I

FU

FU I

Fond r

eg

FU

AB AG AR BC BH BN BR BT B BV BZ DJ CS CT DB GJ GL HD HR IL MH MM MS NT OT PH SB SJSM SV TL TM VL VNVS

mg/mc


2.2.5. Benzenul

Concentraţia medie anuală a benzenului nu a depăşit valoarea limită anuală pentru sănătatea umană, plus marja de toleranţă (7,5 µg/mc), la staţiile de monitorizare.

Figura 2.2.9. Concentraţii medii anuale de benzen, în anul 2008

Benzen - medii anuale

0

1

2

3

4

5

6

7

8

I

AB

FU

BC

FU

BH

FU

BT

Trafic

DJ

Trafic

CT

Fond reg

HR

Trafic

MM

I

NT

FU

SM

I

VL

FU

VS

mic

rog

/mc

Media 2008 VL an + marja toleranta


28

2.2.6. Metale grele Valori ridicate ale concentraţiilor de metale grele se înregistrează în două zone cu

poluare istorică, în judeţele Maramureş şi Sibiu, în localităţile Baia Mare, Copşa Mică şi Mediaş. Metalele grele rezultă din activitatea industrială specifică, dar şi din pulberile cu conţinut în metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare.

În localităţile menţionate, concentraţia medie anuală a plumbului a depăşit, în anul

2008, valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0,5 g/m3). Figura 2.2.10. Concentraţii medii anuale de Pb, în anul 2008

Pb – concentraţii medii anuale

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

AR

PM

Tita

n

Berc

eni

Dru

mul

Tabere

i

Mih

ai

Bra

vu

Cerc

ul

Milita

r

Magure

le

Balo

testi

Pod

de_pia

tra

Nr.

16 S

t.

ele

ctr

ica

Nr.

31

Sediu

AP

MN

r. 4

Nod

de

pre

siu

ne

Copsa

Mic

a

Spita

lS

ediu

AP

M

Media

s

FU I I I T T FSB FR T I FU I FU FU

Bucuresti Iasi Maramures Sibiu

µg/mc

concentratie medie anuala valoare limita anuala


În ceea ce priveşte cadmiul, Ordinul M.M.G.A. nr. 448/2007 prevede pentru concentraţia medie anuală a cadmiului, măsurat din fracţia PM10, o valoare ţintă egală cu 5 ng/mc, care nu va trebui depăşită începând cu data de 31.12.2012. Figura de mai jos prezintă valorile medii anuale, înregistrate în cursul anului 2008, la staţiile din Baia Mare, Copşa Mică şi Mediaş, la toate cele 4 staţii depăşindu-se valoarea ţintă menţionată.

Figura 2.2.11. Concentraţii medii anuale de Cd, în anul 2008

Cd – concentraţii medii anuale

0

40

80

120

11,1 9,8 19,9 16,6

Baia Mare - Nod de presiune Baia Mare Nr.16 electrica Copşa Mică - Spital Mediaş - Lab APM

Industrial Industrial Industrial Fond Urban

ng

/mc

medie anuala valoare ţintă

29

2.2.7. Ozonul Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi. Ozonul este de două tipuri:

stratosferic, care absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe Terra (90% din cantitatea totală de ozon);

troposferic, poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea totală de ozon).

Ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al atmosferei ţărilor şi oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi trafic rutier.

Graficul următor prezintă mediile anuale ale concentraţiilor de ozon înregistrate în reţeaua RNMCA .

Figura 2.2.12. Concentraţii medii anuale de ozon, în anul 2008

Ozon - medii anuale

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

AB AG AR BC BH BNBRBT B BV BZCJ DJ CS CT DB GJ GL HD HR IL MH MM MS NT OT PH SB SJSM SV TLTMVL VNVS

mic

rog

/mc

Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, FR = fond rural/regional, I = industrial, T = trafic Nu au fost înregistrate depăşiri ale pragului de alertă (240 µg/mc medie orară, trei

ore consecutiv) la staţiile de monitorizare din reţeaua RNMCA. Depăşiri ale valorii ţintă pentru 2010 (120 µg/mc medie orară) peste numărul permis

de ore pe an (25) au fost înregistrate la un număr de 21 staţii. Evaluarea conformării la valorea ţintă pentru 2010 se va realiza, începând cu anul 2010, din media pe 3 sau 5 ani a numărului de depăşiri.

30

Figura 2.2.13. Depăşirile valorii ţintă pentru ozon, în anul 2008

Ozon - depaşiri ale valorii ţintă

0

20

40

60

80

100

120

140

160

FU I

FU

FS

B I I

FU

FU I I

FU

FU I

FU I

FR

FU

FU

FS

B I T I

FS

B I

FU

FS

B I I I I I I I I I

FR

FR

FU I

FU

FS

B I I I

FU

FS

B I I

FU I I I I I

AB AG AR BC BH BNBR BT B BV DJ CS CT DB GJ GL HDHR IS IL MM NT OT PH SB SJ VL

nu

mar

dep

ăşir

i

nr depasiri ; Nr maxim permis


2.2.8. Amoniac

Concentraţia de amoniac în aerul ambiental se raportează la STAS 12574/87 „Aer din zonele protejate.Condiţii de calitate”, care prevede o concentraţie maxim admisă de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice.

În anul 2008 au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice în judeţele: Dolj, Mureş şi Prahova .

Figura 2.2.14. Concentraţii medii anuale de amoniac, în anul 2008

Amoniac – concentraţii medii anuale

00,0050,01

0,0150,02

0,0250,03

0,035

0,040,0450,05

Sed

iu A

PM

Str

. Iu

liu

Man

iu

SC

Tam

iv

SA

Co

mb

inatu

l

Sid

eru

rgic

Mo

ciu

r-

Uzin

a R

esit

a

Sed

iu A

PM

Billa

Isaln

ita

Lab

ora

tor

AP

M

AP

M G

orj

Sta

tie

Mete

o T

g.

Ro

vin

ari

Pri

mari

e

Nr.

29

Ag

roch

imie

Nr.

31 S

ed

iu

AP

M

AP

M T

arg

u

Mu

res

Sed

iu A

PM

Co

rlate

sti

Un

it.2

Po

mp

ieri

FU T I FU I FU T I T FU FU I FU FU FU T FSB I

Brasov Caras

Severin

Dolj Galati Gorj MaramuresMures Prahova

mg/mc

Tip staţie: FU = fond urban, FSB= fond suburban, I = industrial, T = trafic

31

2.2.9. Evoluţia calităţii aerului Evoluţiile concentraţiilor medii anuale pentru NO2, PM10 şi ozon, în perioada 2006 -

2008 sunt prezentate în figurile de mai jos.

Figura 2.2.15. Evoluţia concentraţiilor medii anuale pentru NO2, în municipiul Bucureşti

0

20

40

60

80

100

120

140

BUC - B1 BUC - B2 BUC - B3 BUC - B4 BUC - B5 BUC - B6 BUC - B7 BUC - B8

mg

/m3

2006 2007 2008 VL an (40mg/m3)

Figura 2.2.16. Evoluţia concentraţiilor medii anuale pentru PM10

0

10

20

30

40

50

60

70

IAS 1 IAS 2 IAS 5 CRA 1 CRA 2 CRA 3 CLU 2 CLU 3 CLU 5 BUC-

B1

BUC-

B2

BUC-

B3

BUC-

B4

BUC-

B6

Iasi Craiova Cluj Bucuresti

mic

rog

/mc

2006 2007 2008 VL anuala

Figura 2.2.17. Evoluţia concentraţiilor medii pentru ozon

0

10

20

30

40

50

60

70

IAS 3 IAS 4 IAS 5 CRA

3

CRA

4

CRA

5

CLU 3 CLU 4 CLU 5 BUC -

B1

BUC -

B2

BUC -

B3

BUC -

B4

BUC -

B5

BUC -

B6

BUC -

B7

BUC -

B8

2006 2007 2008

22 aaatttmmmooosssfffeeerrraa - anpm · 2009. 10. 16. · agricultura procese de productie tratarea...

Documents