212-did ingineria proceselor chimice inginerie economică ... iei - dt - filiera ic.pdf · valorile...

212-DID _ Ingineria proceselor chimice _ Inginerie economică industrială

Pag. 1

1. Procesele fizice fundamentale care stau la baza operaţiilor unitare din ingineria chimică sunt:

a. transportul fluidelor, încălzirea corpurilor, difuziunea;

b. transferul de impuls, transferul de căldură, transferul de masă;

c. alimentarea utilajelor cu utilităţi, amestecarea fluidelor, evacuarea produselor de reacţie;

2. Un utilaj este operat în regim staţionar atunci când:

a. utilajul nu are părţi componente mobile;

b. utilajul are funcţionare continuă;

c. în interiorul utilajului nu au loc acumulări de materiale sau energie;

3. Potenţialul transferului de impuls (sau al curgerii) este reprezentat de:

a. diferenţă de energie cinetică a fluidului între punctele între care se face transportul

b. diferenţă de nivel între punctele între care se face transportul fluidului

c. diferenţă între valoarea secţiunilor de curgere pe traseul de curgere

4. Valorile critice ale criteriului Reynolds, care delimitează regimurile de curgere la curgerea fluidelor prin ţevi şi canale drepte sunt:

a. 2300 şi 10000;

b. 2 şi 500;

c. 230 şi 10000;

5. Transferul de căldură şi transferul de masă sunt intensificate atunci când fluidul se află în regim de curgere:

a. Laminar;

b. Turbulent;

c. Nu contează;

6. Un lichid cu densitatea ρ = 1200 kg/m3 şi vâscozitatea η = 0,85 cP este transportat cu viteza de 1,5 m/s printr-o conductă cu diametrul φ×s = 28 ×3 mm. Din punct de vedere al intensităţii curgerii, fluidul se află în regim de curgere:

a. Laminar, deoarece criteriul Re =………… (se va scrie valoarea calculată a criteriului Reynolds)

b. Intermediar, deoarece criteriul Re =………… (se va scrie valoarea calculată a criteriului Re)

c. Turbulent, deoarece criteriul Re =………… (se va scrie valoarea calculată a criteriului Re)

7. Modelul reologic al fluidului newtonian are forma : yx yxτ η γ= ⋅ . Această ecuaţie arată că:

a. Vâscozitatea dinamică este o constantă nedimensională, care are aceeaşi valoare pentru toate fluidele newtoniene;

b. Pentru un fluid dat, la temperatură constantă, vâscozitatea dinamică rămâne constantă indiferent de valoarea parametrilor solicitării;

c. Pentru un fluid dat, vâscozitatea dinamică rămâne constantă indiferent de valoarea parametrilor solicitării şi a temperaturii;


Pag. 2

8. Un fluid este caracterizat din punct de vedere reologic prin măsurarea vîscozităţii cu un vîscozimetru. Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în tabelul alăturat. Să se precizeze ce tip de comportare reologică are fluidul studiat:

a. comportare newtoniană

b. comportare pseudoplastică

c. comportare dilatantă

Nr. crt.

Viteza de forfecare,

γi

(s-1) Vîscozitate aparentă,

ηa (cP)

1 16,2 3,7 2 27 3,2 3 48,6 3 4 81 1,8 5 145,8 0,75 6 218,7 0,46 7 437,4 0,18 8 729 0,11

9. Vacuummetrul montat la pompa de vid a unui filtru indică o depresiune de 0,8 at. Să se indice valoarea presiunii reale din vasul de colectare al filtratului (exprimată în mm col Hg), dacă presiunea atmosferică se consideră egală cu 760 mm col Hg.

a. 172 mm col Hg

b. 152 mm col Hg

c. 162 mm col Hg

10. Pentru calculul conductelor tehnologice, viteza admisibilă a lichidelor aflate în curgere forţată se situează pe intervalul:

a. 0,1 ÷ 0,5 m/s

b. 0,5 ÷ 2,5 m/s

c. 40 ÷ 60 m/s

11. Pentru calculul conductelor tehnologice, viteza admisibilă a aburului tehnologic se situează pe intervalul:

a. 5 ÷ 20 m/s

b. 0,5 ÷ 2,5 m/s

c. 15 ÷ 40 m/s

12. Aerul este transportat cu viteza de 12 m/s, printr-o conductă de secţiune dreptunghiulară (cu lungimea L = 600 mm şi lăţimea l = 400 mm). Debitul volumic orar al aerului are valoarea de:

a. 1036,8 m3/h

b. 10368 m3/h

c. 103680 m3/h

13. Ecuaţia de continuitate pentru fluidele în curgere staţionară se enunţă astfel:

a. Pentru un fluid aflat în curgere staţionară, debitul masic mediu rămâne constant în orice secţiune de curgere

b. Pentru un fluid aflat în curgere staţionară, debitul masic mediu şi debitul volumic mediu rămân constante în orice secţiune de curgere

c. Viteza unui fluid aflat în curgere staţionară rămâne constantă, indiferent de valoarea secţiunii de curgere

14. Ecuaţia lui Bernoulli exprimă:

a. Legea conservării energiei la curgerea unui fluid într-un sistem macroscopic

b. Legea conservării masei la curgerea unui fluid într-un sistem macroscopic

c. Legea consevării impulsului la curgerea unui fluid într-un sistem macroscopic

15. Rezistenţele hidrodinamice la curgerea fluidelor prin instalaţii industriale sunt determinate de:


Pag. 3

a. Diferenţa de presiune statică dintre punctele între care are loc curgerea fluidului

b. Diferenţa de nivel dintre punctele între care are loc curgerea fluidului

c. Forţele rezistente datorate frecărilor şi inerţiei

16. Rezistenţele locale la curgerea fluidelor prin instalaţii industriale se manifestă:

a. În armături

b. Pe porţiunile drepte de conductă

c. În armături şi fitinguri

17. Rezistenţele de frecare la curgerea fluidelor prin instalaţii industriale se calculează cu relaţia:

a. 2

2frvP ρλ ⋅

Δ = ⋅

b. 2

2frech

L vPd

ρλ ⋅Δ = ⋅ ⋅

c. 2

2ech

frd vPL

ρλ ⋅Δ = ⋅ ⋅

18. O pompă centrifugă trebuie să transporte un debit Mv = 8,5 m3/ h apă printr-un sistem de curgere pentru care valoarea calculată a căderii totale de presiune ΔPT = 441450 Pa. Randamentul total al instalaţiei de pompare este ηT = 0,62. În aceste condiţii, puterea necesară motorului care antrenează pompa are valoarea:

a. Pnec = 1,681 Kw

b. Pnec = 6052 Kw

c. Pnec = 1681 Kw

19. Potenţialul transferului de căldură între două fluide este reprezentat de:

a. O diferenţă între căldurile latente ale celor două fluide

b. O diferenţă între valoarea coeficientului de transfer de căldură al celor două fluide

c. O diferenţă între temperaturile celor două fluide

20. Fluxul termic transferat prin mecanism conductiv se calculează cu următoarea relaţie generală:

a. TQ Aλ ∂

= − ⋅ ⋅∂

(legea lui Fourier)

b. Q A Tα= ⋅ ⋅ Δ (ecuaţia lui Newton)

c. m pQ M c T= ⋅ ⋅ Δ (ecuaţia calorimetrică)

21. Un material care are coeficientul de conductivitate termică cu valoarea cuprinsă între 0,023 şi 0,12 W/m·K intră în clasa materialelor:

a. Bune conducătoare de căldură

b. Refractare

c. Termoizolante

22. Cel mai bun termoizolant uzual, considerat ca atare, este:

a. Polistirenul expandat

b. Lemnul

c. Aerul


Pag. 4

23. Se consideră un perete plan-paralel confecţionat din zidărie obişnuită (cu coeficientul de conductivitate termică de 0,75 W/m·K), cu grosimea de 25 cm, între feţele căruia se menţine o diferenţă de temperatură conform figurii alăturate. Fluxul termic unitar, q transmis prin conductivitate termică prin perete este egal cu:

a. q = 69 W/m2

b. q = 81 W/m2

c. q = 9 W/m2

‐ 2°C

25°C

λ

25 cm

q

24. Într-un schimbător de căldură, transferul de căldură are loc prin:

a. convecţie şi conductivitate

b. convecţie şi radiaţie

c. convecţie, conductivitate şi radiaţie

25. Ecuaţia transferului global de căldură se numeşte şi ecuaţia de proiectare a schimbătoarelor de căldură deoarece:

a. Serveşte pentru calculul suprafeţei necesare de transfer de căldură

b. Serveşte pentru determinarea regimului termic în instalaţie

c. Serveşte pentru calculul tuturor elementelor constructive ale schimbătorului

26. Forma generală a ecuaţiei transferului global de căldură este:

a. Q K A T= ⋅ ⋅ Δ

b. mQ K A T= ⋅ ⋅ Δ

c. ced mQ K A T= ⋅ ⋅ Δ

27. Forma generală a ecuaţiei de bilanţ termic pentru un schimbător de căldură funcţionând în regim staţionar este:

a. cedat primitQ Q=

b. primit cedat pierderiQ Q Q= +

c. cedat primit pierderiQ Q Q= +

28. Cantitatea de căldură primită sau cedată de o masă M dintr-un fluid care suferă o transformare de fază se calculează cu relaţia:

a. 'Q M r= ⋅

b. 'pO M c T= ⋅ ⋅ Δ

c. 'pO M c T M r= ⋅ ⋅ Δ + ⋅

29. În urma calculelor de proiectare ale unui schimbător de căldură, rezultă că: fluxul termic transferat între fluide este de 1,62·105 W; coeficientul global de transfer de căldură este egal cu 2300 W/m2·grd; potenţialul global mediu între capetele schimbătorului este de 56 grd. În aceste condiţii, suprafaţa necesară de transfer de căldură este egală cu:

a. 2,352 m2

b. 1,257 m2


Pag. 5

c. 1,572 m2

30. Se consideră un schimbător de căldură cu ţevi în manta, în care variaţia temperaturii celor două fluide care traversează schimbătorul este conformă cu figura alăturată. Valorile potenţialului global mediu al transferului de căldură, ΔTm pentru circulaţia în echicurent, respectiv în contracurent, sunt:

a. 68,76 grd, respectiv 68,76 grd

b. 68,76 grd, respectiv – 68,76 grd

c. 68,76 grd, respectiv 70 grd

31. La fierberea unui lichid, temperatura suprafeţei solide încălzitoare trebuie să fie:

a. Apropiată de temperatura de fiebere

b. Apropiată de temperatura critică

c. Nu contează, odată ce lichidul a ajuns la fierbere

32. Temperatura de fierbere a apei este egală cu:

a. 110°C

b. 100°C

c. Depinde de altitudine

33. Temperatura de condensare a aburului este egală cu:

a. 132,9°C

b. 100°C

c. Depinde de presiunea aburului

34. În industrie, ecranele termice au rolul de a:

a. Anula căldura emisă prin radiaţie de o suprafaţă încălzită

b. Reduce căldura emisă prin radiaţie de o suprafaţă încălzită

c. Reduce căldura emisă prin radiaţie de surse de radiaţie cu temperaturi ridicate (500 ÷ 2000°C)

35. Agentul termic care se caracterizează prin valorile cele mai ridicate ale coeficientului individual de transfer de căldură este:

a. Apa caldă

b. Aburul

c. Gazele de ardere


Pag. 6

Răspunsuri

Numărul întrebării din chestionar Varianta corectă de răspuns 1 b) 2 c) 3 a) 4 a) 5 b) 6 c) Re = 4,658·104

7 b) 8 b) 9 a) 10 b) 11 c) 12 b) 13 a) 14 a) 15 c) 16 c) 17 b) 18 a) 19 c) 20 a) 21 c) 22 c) 23 b) 24 c) 25 a) 26 b) 27 c) 28 a) 29 b) 30 a) 31 b) 32 c) 33 c) 34 c) 35 b)


Pag. 7

Bibliografie

Ingrid Bucişcanu – Note de curs – 2009-2010.

220-DID _ Auxiliari în finisarea chimică textilă

Pag. 1

Titular: Conf.dr.ing. Muresan Rodica

1. Solubilitatea in apa a tensidelor

a. creste cu cresterea numarului de atomi din catena hidrocarbonata

b. scade cu cresterea numarului de atomi din catena hidrocarbonata

c. nu este infuentata de numarul de atomi din catena hidrocarbonata

2. Prin pozitionarea grupării hidrofile la mijlocul catenei hidrocarbonate

a. scade valoarea concentratiei micelare critice

b. nu se modifica valoarea concentratiei micelare critice

c. se mareste valoarea concentratiei micelare critice

3. Cresterea temperaturii determina in cazul tensidelor ionice

a. scaderea concentratiei micelare critice

b. cresterea concentraţiei micelare critice

c. nu modifica concentratia micelara critica

4. Este un agent de emulsionare solubil in ulei tensidul

a. CH3 - (CH2)11 C6H4 O (CH2-CH2-O)6 CH2-CH2-OH

b. CH3- (CH2)11 C6H4 O (CH2-CH2-O)16CH2-CH2-OH

c. CH3- (CH2)11 C6H4 O (CH2-CH2-O)20CH2-CH2-OH

5. Formeaza precipitate insolubile, greu dispersabile in apa

a. sapunurile alcaline

b. tensidele cationice

c. alchilarilsulfonatii

6. Sapunurile alcaline pot fi utilizate la

a. finisarea materialelor din lana

b. degomarea matasii naturale

c. finisarea materialelor din acetat de celuloza

7. Sunt stabile la pH scazut

a. sapunurile de sodiu

b. sapunurile de amoniu

c. tensidele cationice

8. Punctul de tulburare al tensidelor neionice se mareste prin

a. cresterea gradului de etoxilare

b. scaderea gradului de etoxilare

c. cresterea numarului de atomi din catena hidrocarbonata

9. Cea mai mica concentratie micelara critica prezinta

a. tensidele cationice

b. tensidele anionice

c. tensidele neionice


Pag. 2

10. Tensidele care contin un numar de x atomi de carbon in lantul hidrocarbonat şi x/3 grupari oxietilenice sunt

a. agenti de emulsionare apa in ulei

b. agenti demulsionare ulei in apa

c. egalizatori

11. Prin utilizarea tensidelor neionice ca agenti egalizare in procesul de vopsire

a. se reduce viteza de vopsire

b. creste viteza de vopsire

c. nu se modifica viteza de vopsire

12. Tipul unei emulsii depinde de

a. natura fazei dispersate

b. natura egentului de emulsionare si proportia fazelor in contact

c. natura mediului de dispersie

13. Stabilitatea unei emulsii este data de

a. faza dispersa

b. agentul de emulsionare

c. mediul de dispersie

14. Agentii de antistatizare

a. reduc rezistivitatea specifica de suprafata a materialelor textile

b. maresc rezistivitatea specifica de suprafata a materialelor textile

c. nu au nici o influenta asupra rezistivitatii specifice de suprafata a materialelor textile

15. Prin tratarea materialelor celulozice cu tenside cationice se obtine

a. hidrofilie

b. tuseu mai moale

c. tuseu mai rigid


Pag. 3

Răspunsuri 1b.; 2c.; 3.b; 4.a; 5.a; 6.b.; 7.c; 8.a; 9.c; 10.a; 11.a; 12.b; 13.b;14.a; 15.b.

Bibliografie

1. R.Muresan, Coloranti si auxiliari utilizati in industria textila, Editura CERMI, 1998 Răspunsurile se găsesc în capitolul 12, paginile 138 - 166.

Subiecte examen licenta Prevenire si control integrat al poluarii

1. Unde se pune prima dată problema dezvoltării durabile?a) Conferinţa Naţiunilor Unite de la Stockholm (Suedia) din 1972b) Raportul Clubului de la Roma, intitulat "Limitele creşterii", din 1972c) Raportul Brundtland, 1987

2. Definiţia dezvoltării durabile estea) dezvoltare capabilă ca în timp să asigure condiţii optime de existenţă pentru toţi locuitorii planetei Terrab) dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a şi le

satisface pe ale lor propriic) dezvoltare ce are la bază principii ale economiei de piaţă

3. Cum se numesc documentele BAT?a) CERFsb) BREFsc) WAFFs

4. Ce cuprinde rezumatul unui document BAT?a) Informatii detaliate privind principalele concluzii ale tuturor capitolelorb) nivelurile de emisie si consum asociate cu utilizarea BATc) Recomandari punctuale privind anumite situaţii speciale

5. Ce cuprinde capitolul Procese si tehnici aplicate al unui document BAT?a) principalii parametri tehnologici ce asigura afectarea minima a mediuluib) liste cu elementele nocive existente ăn tehnologiile acoperite de respectivul sectorc) scurtă descriere a proceselor de productie si a tehnicilor aplicate in prezent in sectorul industrial abordat

6. Ce cuprinde capitolul Tehnicile de luat in considerare la determinarea BAT al unui document BAT?a) îndrumar de corectă folosire a BREFs-urilorb) catalog al tehnicilor de reducere a emisiilor sau alte tehnici benefice pentru mediu considerate a fie cele mai

relevante in determinarea BATc) metode de epurare cu aplicare specifică asupra domeniului abordat

7. Care este nivelul de finalizare / revizuire al documentelor BAT pentru industria textilă, respectiv pentru cea depielărie?

a) în curs de revizuire ambeleb) ambele cu revizuirea finalizatăc) în curs de revizuire, respectiv cu revizuirea finalizată

8. Finisarea chimică textilă depinde de apă ca de un mijloc indispensabil de producţie deoarece:a) cantitatea de apa cu parametri corespunzători este în continuă scădereb) marea majoritatea a agenţilor chimici folosiţi în finisare sunt aplicaţi din fază apoasăc) tehnologiile învechite determină consum foarte mare de apă

9. De ce impactul poluării apei din finisarea chimică textilă este mai mare decât cel din industria chimică, deși în al doileacaz consumul de apă este mai mare.

a) pentru că în industria chimică agenţii folosiţi sunt mai puţin nocivib) pentru că în industria chimică majoritatea apei este apă de răcirec) pentru că în finisarea chimică textilă există mari carenţe de epurare

10.Care dintre agenții de finisare de mai jos sunt încadrați în categoria cu cel mai mic impact asupra mediului:a) Săruri ale metalelor greleb) Acizi mineralic) Tenside rezistente la biodegradare

11.Care dintre agenții de finisare de mai jos sunt încadrați în categoria cu cel mai mare impact asupra mediului:a) Complexanţib) Coloranţi şi agenţi de albire opticăc) Emolienţi anionici sau neionici

12.Cum influențează solubilitatea unei substanțe caracteristicile ei poluante?a) în nici un felb) solubilitate mare este benefică pentru mobilitate, capacitate limitată de acumulare şi bioacumulare, volatilitate şi

persistenţă limitate, biodegradabilitate sporită, capacitate bună de metabolizarec) solubilitate scăzută este benefică pentru mobilitate, capacitate limitată de acumulare şi bioacumulare, volatilitate

şi persistenţă limitate, biodegradabilitate sporită, capacitate bună de metabolizare

Subiecte examen licenta Prevenire si control integrat al poluarii13.Ce reprezintă bioconcentrarea?

a) procesul de preluarea a unei substanţe chimice direct din mediu astfel încât nivelul concentraţiei din organism să-ldepăşească pe cel din mediu

b) procesul de preluarea a unei substanţe chimice pe cale alimentară astfel încât nivelul concentraţiei din organismsă-l depăşească pe cel normal

c) procesul de creştere a concentraţiei substanţelor nocive din mediu sub acţiunea microorganismelor14.Ce reprezintă bioacumularea?

a) procesul de preluarea a unei substanţe chimice direct din mediu astfel încât nivelul concentraţiei din organism să-ldepăşească pe cel din mediu

b) procesul de preluarea a unei substanţe chimice pe cale alimentară astfel încât nivelul concentraţiei din organismsă-l depăşească pe cel normal

c) procesul de creştere a concentraţiei substanţelor nocive din mediu sub acţiunea microorganismelor15.Ce indică factorul de bioconcentrare

a) capacitatea unui xenobiotic de a se concentra în sisteme bioticeb) capacitatea unui poluant de a rezista la atacul microorganismelorc) capacitatea microorganismelor de a se acumula în nămolul activ la epurarea biologică

16.Cum se notează factorul de bioconcentrare?a) Byb) Cyc) ByoF

17.Care este definiția indicelui de repartiţie apă/octanol?a) raportul dintre concentraţia unui compus chimic în n-octanol şi concentraţia aceluiaşi compus în apă, ambele

măsurate la temperatura camerei într-un sistem bifazic n-octanol/apăb) raportul dintre viteza de degradare biologică a unui compus chimic în raport cu cea a n-octanoluluic) raportul dintre concentraţia unui compus chimic în apă şi concentraţia aceluiaşi compus în n-octanol, ambele

măsurate la temperatura camerei într-un sistem bifazic n-octanol/apă18.Ce reprezintă biodegradabilitatea?

a) capacitatea substanţelor organice de a se modifica din punct de vedere chimic sub acţiunea microorganismelorb) capacitatea microorganismelor de a se degrada în condiţii normale de mediuc) lipsa de rezistenţă a alimentelor la factori de mediu (umiditate, mucegai, etc)

19.Ce deosebește bacteriile aerobe de cele anaerobe?a) dimensiunileb) vârstac) capacitatea de a folosi oxigenul ca reactant pentru oxidarea compuşilor organici

20.Ce reprezintă biodegradabilitatea primară?a) nivelul de biodegradare absolut necesar a fi atins de un compus organicb) transformarea realizată prin acţiunea microorganismelor minimă necesară pentru schimbarea identităţii unei

substanţec) completa transformare a unui substanţe în compuşi simpli minerali

21.Ce reprezintă biodegradabilitatea parțială?a) desfăşurarea unei succesiuni de transformări prin acţiunea microorganismelor cu mineralizare finalăb) desfăşurarea unei succesiuni de transformări prin acţiunea microorganismelor fără a avea loc trecerea completă în

compuşi mineralic) stare intermediară a unui proces de biodagradare

22.Ce reprezintă biodegradabilitatea acceptabilă?a) suma transformărilor minime necesare pentru a face să dispară cel puţin una dintre caracteristicile de nedorit a

unei substanţeb) suma transformărilor minime necesare pentru a face să dispară acele caracteristici care nu sunt de dorit la

substanţa respectivăc) suma transformărilor minime necesare pentru a face să dispară cel puţin trei dintre caracteristicile de nedorit a

unei substanţe23.Ce reprezintă biodegradabilitatea totală?

a) transformarea realizată prin acţiunea microorganismelor mineraleb) transformarea realizată prin acţiunea microorganismelor pînă la transformarea în compuşi simpli, anorganicic) transformarea realizată prin acţiunea microorganismelor până la completa dispariţie a substanţei

Subiecte examen licenta Prevenire si control integrat al poluarii24.Care dintre următoarele transformări produse sub acțiunea microorganismelor ce se poate încadra atât la biodegradareprimară cât și biodegradare acceptabilă?

a) singulară modificare a structurii unui colorant care face să dispară culoarea acestuiab) şir de modificări care determină dispariţia capacităţii de spumare a unui tensidc) transformarea unui complexant în conpuşi minerali simpli

25.Care dintre transformările produse sub acțiunea microorganismelor ce se poate încadra atât la biodegradare primară câtși biodegradare secundară?

a) transformare care duce la o modificare de structură ce este următă de modificări succesive ce conduc lamineralizare

b) oxidarea amoniaculuic) niciuna

26.Care este durata de timp urmărită în cazul testelor de toxicitate acută?a) perioadă de timp mai scurtă de 10% din durata de viaţă a animalelor folosite în testb) perioadă de timp mai scurtă de 5% din durata de viaţă a animalelor folosite în testc) perioadă de timp mai scurtă de 15% din durata de viaţă a animalelor folosite în test

27.Care dintre următoarele teste de toxicitate acută este bazat pe răspuns letal.a) LD50b) IC50c) KC50

28.Care test de toxicitate acută este mai precis: LD50 sau LC150?a) primulb) al doileac) ambele sunt similare

29.Precizați un test de toxicitate acută bazate pe răspuns subletal.a) LC50b) EC50c) LD50

30. Ce valori ale LC50 sunt caracteristice acceleratorilora) mai mari de 100 mg/lb) mai mari de 10 mg/lc) mai mici de 10 mg/l

31.Care sunt recomandările de protecție la manipularea acceleratorilor?a) Folosirea cizmelor de cauciucb) Manevrarea în atmosferă de gaz inetc) folosirea măştilor de protecţie

32.Ce caracteristici de toxicitate au agenții de ignifugare nepermanenți?a) nuleb) moderatec) foarte ridicate

33.Care este ponderea încărcării organice înregistrate la descleiere din ansamblul încărcării organice de la pregătireamaterialelor textile din bumbac?

a) 20%b) 50%c) 39%

34.Ce caracteristici de toxicitate au agenţii de încleierea) moderateb) nulec) foarte ridicate

35.Care dintre următorii agenți de încleiere sunt caracterizați de capacitate mare de biodegradare?a) carboximetilcelulozab) amidonulc) poliacrilaţii

36.Care agenți de încleiere sunt caracterizați de capacitate mare de biodegradare doar în condițiile adaptăriimicroorganismelor?

a) alcool polivinilic

Subiecte examen licenta Prevenire si control integrat al poluariib) derivaţi de galactomananc) poliacrilaţii

37.Care clasă de complexanţi poate determina fenomenul de eutrofizare.a) polifosfaţib) amino-policarbonaţic) poliacrilaţi

38.Ce este caracteristic sării de sodiu a acidului etilen diaminotetraacetic (EDTA).a) capacitate mare de biodegradareb) acţiune de inhibare a creşterii florei acvaticec) toxicitate intrinsecă ridicată

39.Ce este caracteristic complexanții pe bază de policarboxilaţi modificaţi.a) nu acţionează ca agenţi de complexare pentru ionii de Ca şi Mgb) putere redusă de dispersarec) capacitate mare de biodegradare

40.Care dintre următoarele NU este un efect nedorite legate de prezenţa tensidelor în apele de suprafaţăa) toxicitatea pentru floră şi faunăb) detergenţă ridicatăc) perturbarea funbcţionării staţiilor de tratare a apei şi de epurare a apelor uzate

41.Care dintre următorii factori favorizează spumarea tensidelor?a) prezenţei ionilor de Ca şi Mgb) densitateac) prezenţa suspensiilor

42.Care sunt principalele avantaje ale procedeului de vopsire pad-batch faţă de cel tradiţional din punct de vedere alprotecţiei mediului?

a) posibilitatea de a renunţa la folosirea de electrolitb) caracter semicontinuu al procesuluic) gradului de fixare ridicat al colorantului

43.Ce valori de hidromodul sunt specifice vopsirii cu volum redus de flotă?a) 20:1b) 5:1c) 1:2

44.Ce casă de coloranţi poate da naştere prin scindare la amine cancerigene?a) antrachinonicib) azoicic) chinoxalinici

45.Care este concentraţia limită de compuşi AOX în apele uzate conform legislaţiei din România?a) 1 mg/lb) 1 g/lc) 50 mg/l

46.Ce operaţii de finisare pot duce la creşterea concentraţiei de AOX?a) vopsirea cu coloranţi acizib) antiîmpâslirea lîniic) albirea cu apă oxigenată

47.Ce posibilităţile de reducere a prezenţei substanţelor organice conţinând clor în apele uzate provenite de la albirea cuhipoclorit de sodiu cunoaşteţi?

a) ridicarea temperaturii de tratareb) folosirea procedeului mixt de albire hipoclorit/apă oxigenatăc) neutralizarea apelor reziduale de la albire

48.Cum poate fi redus impactul pe care îl are asupra mediului operaţia de înmuiere?a) folosire de tenside uşor biodegradabileb) înlocuirea apei cu alcool etilicc) realizarea operaţiei la presiune ridicată

49.Cum poate fi redus impactul pe care îl are asupra mediului operaţia de cenuşărire?a) renunţarea la variantele tehnologice ce implică folosirea de compuşi pe bază de sulfb) renunţarea la variantele tehnologice ce implică folosirea de compuşi pe bază de Wolfram

Subiecte examen licenta Prevenire si control integrat al poluariic) renunţarea la variantele tehnologice ce implică folosirea de compuşi pe bază de potasiu

50.Cum poate fi redus impactul pe care îl are asupra mediului operaţia de decalcificare?a) folosirea de tehnologii cu conţinut redus de amoniu sau fără amoniub) folosirea de tehnologii cu conţinut redus de amidonc) folosirea de tehnologii cu conţinut redus de electrolit

51.Cum poate fi redus impactul pe care îl are asupra mediului operaţia de piclare?a) folosirea de tehnologii cu conţinut redus de sare sau fără sareb) folosirea de tehnologii cu conţinut redus de sulfc) folosirea de tehnologii cu conţinut redus de acid acetic

52.Ce variantă de epurare a apelor uzate de la tăbăcire se recomandă dacă acestea contin substante organice greubiodegradabile, amestecate cu agenti toxici (organici sau anorganici)

a) epurare chimicăb) epurare combinata biologica/ chimicac) epurare mecanică

53.Care detergeţi greu biodegradabili se recomandă să fie înlocuiţi la prelucrarea pieilor?a) alchilfenoletaxilaţiib) alcoolfenoletoxilaţiic) alcoolii graşi sulfataţi

54.În care operaţii de prelucrare a pieilor se degajă compuşi AOX?a) înmuiereb) ungerec) piclare

55.Ce măsuri se recomandă pentru a reduce impactul pe care îl au asupra mediului tăbăcirea?a) renunţarea la compuşi la bază de cromb) folosirea coloranţilor naturalic) înlocuirea apei cu un alt solvent potrivit56. Dacă apa uzată rezultată de la tăbăcire are CBO5/CCO < 0,2, atunci:a) se trateaza usor prin metode biologiceb) se trateaza prin metode biologice doar după adaptarea microorganismelorc) nu se poate trata prin metode biologice

57.Care dintre următoarele procedee mecanice de eputate se folosește pentru separarea grăsimilor din apele uzate de laprelucrarea pieilor:

a) Oxidareab) Flotațiac) Precipitarea

58.Care dintre următoare măsuri poate contribui la reducerea impactului pe care îl au asupra mediului operațiile decondiționare și înmuiere:

a) recuperarea sării utilizateb) recuperarea sărurilor de crom folositec) înlocuirea hipocloritului de sodiu cu apă oxigenată

59.Care agenți de decalcifiere sunt recomandați pentru ecologizarea procesului:a) Dioxidul de carbonb) Cei pe bază de amoniuc) Cei pe bază de antimoniu

60.La tăbăcire, atunci când recuperarea cromului nu este posibilă, se recomandăa) renunţarea la tăbăcireb) Uilizarea metodelor de tabacire cu grad inalt de epuizarec) înlocuirea cromului cu Mn

Rezolvare subiecte licență PCIP

1. c 2. b 3. b 4. a 5. c 6. b 7. c 8. b 9. b

10. b 11. a 12. b 13. a 14. b 15. a 16. b 17. a 18. a

19. c 20. b 21. b 22. b 23. b 24. a 25. c 26. a 27. a

28. a 29. b 30. c 31. c 32. b 33. b 34. b 35. b 36. a

37. a 38. b 39. a 40. b 41. a 42. c 43. b 44. b 45. a

46. b 47. b 48. a 49. a 50. a 51. a 52. b 53. b 54. b

55. a 56. c 57. b 58. a 59. a 60. b

311-DID _ Coloranţi şi peliculogeni

Pag. 1

1. Peliculogenii termoplastici uzual utilizaţi la finisarea pieilor sunt obţinuţi prin:

a. Reacţii de policondensare

b. Reacţii de polimerizare - copolimerizare

c. Reacţii de poliadiţie

2. Peliculogenii pe bază de cazeină sunt:

a. Compuşi macromoleculari de sinteză termorigizi

b. Compuşi macromoleculari modificaţi chimic termorigizi

c. Compuşi macromoleculari termoplastici

3. Compoziţile peliculogene pe bază de azotaţi de celuloză şi aceto-butiraţi se pot prezenta sub următoarele stări lichide:

a. Soluţii în solvenţi organici

b. Dispersii apoase

c. Soluţii apoase cu caracter coloidal

4. Compuşii de policondensare fenol – formaldehidici şi melamin – formaldehidici aparţin clasei peliculogenilor:

a. Termodeformabili

b. Termoplastici

c. Termorigizi

5. La modul general polimerii peliculogeni sunt:

a. preponderent amorfi

b. preponderent cristalini

c. preponderent filabili

6. La adăugarea unor tensioactivi în emulsiile peliculogene se înregistrează:

a. o diminuare a stabilităţii

b. o creştere a stabilităţii

c. o separare de fază

7. În dispersiile peliculogene se regăsesc particule solide cu diametrul echivalent de:

a. 0,01 ÷ 0,08 mm

b. 0,01 ÷ 0,08 μm

c. 0,01 ÷ 0,08 nm

8. Pentru dispersiile peliculogene, destinate finisării pieilor, mediul de dispersie este:

a. apa

b. un solvent organic

c. materiale grase nesaturate

9. Proteinele şi derivaţii acestora pot funcţiona drept peliculogeni de tip:

a. termoplastic

b. termorigid

c. termodegradabil


Pag. 2

10. Sistemele peliculogene ce conţin trigliceride nesaturate generează pelicule prin:

a. sicativare

b. coalescenţă

c. separare de fază

11. Sistemele peliculogene sicative formează pelicule relativ rigide. Pentru a evita crăparea acestora ele trebuie:

a. uscate lent

b. intens plastifiate

c. diluate cu solvenţi organici

12. Sistemele peliculogene reticulabile formează pelicule ca urmare a:

a. separării de fază

b. reacţiilor chimice

c. evaporării mediului de dispersie

13. Peliculele formate din sisteme apoase rezultă în special ca urmare a:

a. coalescenţei microparticulelor lichide

b. ecremării microparticulelor lichide

c. precipitării datorate pierderii mediului de dispersie

14. Majoritatea dispersiilor şi emulsiilor apoase peliculogene au un conţinut de substanţă uscată de:

a. maximum 40 ÷ 50%

b. mimimum 40 ÷ 50%

c. sub 20%

15. În compoziţiile peliculogene destinate finisării pieilor se adaugă de regulă:

a. modificatori ai caracteristicilor reologice

b. mici cantităţi de solvenţi organici

c. plastifianţi, coloranţi şi pigmenţi

16. Peliculogenii termoplastici sunt aceia care:

a. se înmoaie la încălzire

b. se degradează la încălzire

c. nu îşi modifică proprietăţile la încălzire

17. În cazul peliculogenilor termoplastici operaţia de termoformare se poate repeta:

a. de un mic număr de ori

b. de un mare număr de ori

c. o singură dată

18. Uleiul de in este un ulei:

a. nesicativ

b. sicativ

c. rezistent la râncezire

19. Policondensarea poate decurge prin:


Pag. 3

a. reacţii de esterificare, eterificare, amidare, etc.

b. reacţii de scindare radicalică

c. reacţii de cicloadiţie

20. Peliculogenii aplicaţi în finisarea pieilor sunt de regulă:

a. homopolimeri de sinteză

b. copolimeri de sinteză

c. compuşi macromoleculari naturali

21. În vederea scăderii temperaturii de vitrifiere a copolimerilor peliculogeni, unul dintre comonomeri trebuie să aibă:

a. rol de durificare

b. rol de flexibilizare

c. rol de legare a apei prin interacţii fizice

22. Prezenţa compuşilor de policondensare termorigizi în amestecurile peliculogene conduce la:

a. flexibilizarea peliculelor

b. rigidizarea peliculelor

c. uscarea rapidă a peliculelor

23. Proprietăţile compuşilor siliconici:

a. nu variază cu temperatura

b. variază puţin cu temperatura

c. variază foarte mult cu temperatura

24. Uleiurile siliconice utilizate în sistemele peliculogene induc:

a. efecte de hidrofobizare

b. efecte de hidrofilizare

c. efecte de umflare în apă

25. Peliculele formate pornind de la răşini siliconice:

a. sunt colorate

b. sunt inelastice

c. pot fi uşor curăţate de impurităţile depuse

26. Poliuretanii se obţin prin reacţia:

a. diizocianaţilor cu dioli şi diamine

b. anhidridelor cu dioli

c. diolilor cu diamine

27. Poliuretanii au temperaturi de vitrifiere cuprinse între:

a. - 120° ÷ - 40°C

b. 40° ÷ 120°C

c. peste 120°C

28. Compuşii naturali netermoplastici formează pelicule:

a. puţin elastice


Pag. 4

b. înalt elastice

c. înalt flexibile

29. Esterii celulozei cu proprietăţi peliculogene conduc la:

a. acoperiri flexibile dacă sunt corect plastifiaţi extern

b. acoperiri rigide indiferent de plastifiant

c. acoperiri casante în prezenţa plastifianţilor externi

30. La modul general proteinele precipitate au caracter termoplastic dar pot genera pelicule termorigide:

a. în urma uscării sub vid

b. în urma reticulării

c. în urma asocierii cu solvenţi organici

31. Cazeinele sunt proteine obţinute din:

a. albuş de ou

b. gălbenuş de ou

c. lapte

32. Transformările chimice ale proteinelor în vederea obţinerii de peliculogeni se adresează în special:

a. legăturilor peptidice din catena principală

b. catenelor aminoacidice laterale

c. grupărilor carboxil şi amino laterale

33. La grosimi mari peliculele formate din proteine şi derivaţi ai acestora:

a. devin casante

b. devin flexibile

c. îşi pierd transparenţa


Pag. 5

Răspunsuri

Bibliografie

Vasilica Maier – Note de curs – 2010-2011.

Număr întrebare din chestionar Varianta corectă de răspuns 1 b) 2 b) 3 b) 4 c) 5 a) 6 b) 7 b) 8 a) 9 b) 10 a) 11 b) 12 b) 13 a) 14 a) 15 c) 16 a) 17 b) 18 b) 19 a) 20 b) 21 b) 22 b) 23 b) 24 a) 25 c) 26 a) 27 a) 28 a) 29 a) 30 b) 31 c) 32 b) 33 a)

313-DIS _ Tehnologia chimica a produselor textile, pielii si inlocuitorilor _ Partea a II-a

Titular: Conf.dr.ing. Muresan Rodica

1. Coloranţii acizi fără limită de saturaţie formează cu fibra

a. numai legături ionice

b. numai legături van der waals

c. legături de hidrogen, van der waals şi ionice

2. Cei mai utilizaţi egalizatori în procesul de vopsire a fibrelor poliacrilonitrilice cu coloranţi cationici sunt cei :

a. anionici

b. cationici

c. neionici

3. Factorii care influenţează obţinerea de vopsiri uniforme în cazul sistemului tinctorial fibre poliacrilonitrilice-coloranţi cationici sunt

a. viteza mare de sorbţie a colorantului

b. capacitatea redusă de migrare a colorantului

c. agenţii de egalizare

4. Procedeul corect de vopsire în flux continuu a materialelor mixte din fibre celulozice şi poliesterice cu coloranţi de dispersie + cadă este

a. fulardare 1 cu coloranti de dispersie + cadă - uscare – termosolare – fulardare 2 cu soluţia ce conţine agent alcalin + reducător – aburire - spălare – oxidare – săpunire – clătire - uscare

b. fulardare 1 cu coloranti de dispersie + cadă - uscare – termosolare – fulardare 2 cu soluţia ce conţine agent alcalin - spălare – oxidare - săpunire -clătire –uscare

c. fulardare 1 cu coloranti de dispersie + cadă - uscare – termosolare – fulardare 2 cu soluţia ce conţine agent alcalin + reducător – spălare – oxidare – săpunire – clătire – uscare

5. Principalele componente din pasta de imprimare cu coloranti reactivi sunt

a. colorant, aglutinant, agent alcalin, uree, agenti de complexare

b. colorant, aglutinant, acid, uree, agenti de complexare

c. colorant, aglutinant, reducator, uree, agenti de complexare

6. Aglutinantul folosit la imprimarea cu coloranţi reactivi poate fi

a. amidonul

b. guma arabică

c. alginatul

7. Rongalita este

a. un acid

b. un agent reducător


c. un agent alcalin

8. Ureea utilizată în pastele de imprimare este un

a. acid

b. agent higroscopic

c. reducător

9. Aglutinantul cel mai frecvent utilizat pentru imprimarea matasii naturale este

a. guma arabica

b. amidonul

c. tragantul

10. Rigiditatea şi tuşeul aspru al materialului imprimat cu pigmenţi se datorează

a. pigmentului

b. aglutinantului tip emulsie

c. liantului

11. Corodarea albă se aplică materialelor celulozice vopsite cu

a. colorant direct

b. colorant acid

c. colorant de dispersie

12. Pasta de rezervare în cazul imprimării prin rezervare albă sub coloranţi reactivi conţine

a. acid citric

b. carbonat de potasiu

c. carbonat de sodiu

13. Pasta de rezervare în cazul imprimării prin rezervare albă sub coloranţi de cadă conţine

a. oxidant

b. agent alcalin

c. reducător

14. Reducerea rongalitei in procesul de imprimare cu coloranti de cada are loc in timpul

a. aplicarii pastei

b. aburirii

c. tratamentelor finale

15. Componentele principale ale unei paste de imprimare cu coloranti de cada (procedeul intr-o faza) sunt

a. colorant, aglutinant, reducator, agent alcalin

b. colorant, aglutinant, oxidant, agent alcalin

c. colorant, aglutinant, agent alcalin


Raspunsuri

1.c; 2.b; 3.c; 4. a; 5.a; 6.c; 7.b; 8.b; 9.a; 10.c;11.a; 12.a; 13.a; 14.b; 15.a;

Bibliografie

1. M.Grindea, T.Forst, A.Hanganu, Tehnologia vopsirii si imprimarii textilelor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983 (Capitolele din tabel)

Intrebare Bibliografie Intrebare Bibliografie

1. cap 16.7.2 9. cap. 16.6.2

2. cap.16.7.3.1 10. cap.15.1.6.

3. cap. 16.10.3 11. cap.15.2.1.1

4. cap 18.2.2.2 12. cap.15.3.

5. cap.15.1.2.2 13. cap.15.3

6. cap. 15.1 .2.2 14. cap. 15.1.3.2

7 cap.15.1.3.2 15. cap. 15.1.3.2

8. cap 16.6.2

313-DIS _ Tehnologia chimică a produselor textile, pielii şi înlocuitorilor _ Partea a III-a _ Inginerie economică industrială

Pag. 1

1. Principiul general al conservării pieilor, îl reprezintă:

a. crearea de condiţii nefavorabile dezvoltării microorganismelor;

b. crearea de condiţii favorabile dezvoltării microorganismelor;

c. crearea de condiţii cu umiditate crescută;

2. Metode de conservare aplicate pieilor:

a. sărare;

b. alcalinizare;

c. precipitare;

3. Condiţii de depozitare a pieilor brute:

a. temperatura ridicată, umiditatea relativă a aerului ridicată;

b. temperatura ridicată, umiditatea relativă a aerului scăzută;

c. temperatura scăzută, umiditatea relativă a aerului scăzută;

4. Majoritatea operaţiilor de prelucrare în stare umedă a pieilor se efectuează în:

a. flote apoase;

b. flote saline;

c. flote acide;

5. Operaţiile preponderent chimice din tehnologiile de prelucrare a pieilor sunt capabile să:

a. îndepărteze stratul hipodermic al pieilor brute;

b. îndepărteze componentele insolubile din piele (scleroproteinele);

c. să introducă şi să elimine din piele o serie de compuşi chimici;

6. Operaţiile de prelucrare în atelierul de înmuiere-cenuşărire, în ordinea execuţiei lor sunt:

a. înmuiere, decalcificare, spălare, piclare, ştuţuire;

b. înmuiere, cenuşărire, tăbăcire; şeruire, ştuţuire;

c. înmuiere, cenuşărire, şeruire, ştuţuire;cântărire.

7. Scopul operaţiei de înmuiere a pieilor:

a. rehidratarea pieilor la un nivel cel puţin egal cu cel din momentul jupuirii şi o rehidratare suplimentară;

b. îndepărtarea învelişului pilos;

c. c eliminarea hipodermei;

8. Oferta de auxiliari chimici în prelucrarea pieilor se exprimă în:

a. %;

b. g/cm3;

c. g/l;

9. Oferta de auxiliari chimici în prelucrarea pieilor se raportează la:

a. 100 kg piele în diverse faze de prelucrare;

b. 1 kg de piele în diverse faze de prelucrare;

c. 1 tonă de piele în diverse faze de prelucrare;

10. Agenţi de depărare-cenuşărire:

a. hidroxizi alcalini, acizi, enzime;

b. enzime, acizi, agenti de reducere;


Pag. 2

c. hidroxizi alcalini, enzime, agenţi de reducere;

11. Defecte de cenuşărire:

a. pete de var şi sulfură de sodiu;

b. pete de crom;

c. hămuşire;

12. După operaţia de cenuşărire pielea se numeşte:

a. piele gelatină;

b. piele gelatină cenuşărită;

c. piele wet-blue;

13. Ştuţuirea pieilor are ca scop:

a. îndepărtarea porţiunilor fără interes tehnologic;

b. îndepărtarea părului;

c. eliminarea defectelor de pe suprafaţa pieilor;

14. Acţiunea de depărare-cenuşărire este maximă la pH-ul flotei de:

a. 10,0 -11,0;

b. 12,5 -13,5;

c. 10,5 – 11,0;

15. După operaţia de cenuşărire pH-ul izoelectric al pieilor gelatină cenuşărite

a. scade la 5,0 .5,5;

b. creşte la 7,8-9,2;

c. rămâne la valoarea pH-ului izoelectric al pieilor brute.

16. Fluxul tehnologic în atelierul de tăbăcire este:

a. spălare, decalcificare, spălare, sămăluire, spălare, piclare, tăbăcire în crom;

b. decalcificare, spălare, sămăluire, spălare, piclare, tăbăcire în crom, spălare;

c. spălare, decalcificare, spălare, piclare, sămăluire, tăbăcire în crom;

17. Operaţia de decalcificare se execută în butoiul de :

a. înmuiere-cenuşărire;

b. butoiul de vălcuire;

c. butoiul de tăbăcire;

18. Scopul operaţiei de decalcificare:

a. eliminarea formelor de aciditate din piele;

b. eliminarea formelor de alcalinitate din piele;

c. eliminarea sărurilor din piele;

19. Agenţi de sămăluire sunt:

a. acizi;

b. produse enzimatice;

c. săruri cu reacţie acidă;

20. Scopul operaţiei de piclare este:

a. scăderea pH-ului secţiunii pielii la un pH = 2,8 - 3,2;

b. scăderea pH-ului secţiunii pielii la un pH = 3,8 - 4,0;

c. scăderea pH-ului secţiunii pielii la un pH = 4,5 - 5,5.


Pag. 3

Răspunsuri

Bibliografie

Melinda Pruneanu – Note de curs – 2010-2011.

Numărul întrebării din chestionar Varianta corectă de răspuns 1 a 2 a 3 c 4 a 5 c 6 c 7 a 8 a 9 a 10 c 11 a 12 b 13 a 14 b 15 a 16 a 17 c 18 b 19 b 20 a

Subiecte examen licenţă la disciplina Tehnologia chimică a produselor textile, pielii şi înlocuitorilor

titular conf. dr. ing. Anişoara Bertea

1. Substanța de bază la fierberea alcalină a materialelor celulozce este

a) Hipocloritul de sodiu

b) Cloritul de sodiu

c) Hidroxidul de sodiu

2. Temperatura de lucru la albirea cu hipoclorit de sodiu este de:

a) 20oC

b) 40oC

c) 100oC

3. Stabilizatorul folosit la albirea materialelor celulozice cu apă oxigenată este

a) Hipocloritul de sodiu

b) Hidrosulfitul de sodiu

c) Silicatul de sodiu

4. Mercerizarea este specifică

a) Fibrei de bumbac

b) Fibrei de lână

c) Fibrei de mătase naturală

5. Îndepărtarea suintului de pe fibrele de lână brută se realizează la

a) Carbonizare

b) Crabare

c) Spălare

6. Ce caracteristică a fibrei de lână permite realizarea operației de piuare

a) Prezența suintului

b) Prezența solzilor

c) Absența ligninei

7. Care este rolul electrolitului la vopsirea materialelor celulozice cu coloranți direcți

a) Creșterea hidrofiliei materialului

b) Creșterea epuizării colorantului

c) Creșterea uniformității vopsirii

8. Retratarea este o operație ulterioară vopsirii materialelor celulozice cu coloranți

a) De cadă

b) Reactivi

c) Direcți

9. Mecanismul vopsirii fibrelor celulozice cu coloranți de cadă cuprinde următoarele etape:

a) Reducere adsorție și fixarea leucoderivatului sodic oxidare tratamente finale

b) Oxidare adsorție și fixarea leucoderivatului sodic reducere tratamente finale

c) Adsorbție pe suprafață exterioară a fibrei difuziune în interiorul fibrei fixare pe

suprafață interioară a fibrei tratamente finale

10. Care este cea mai utilizată metodă de aplicare a coloranților cromatabili

a) Cromare prealabilă vopsirii

b) Cromare concomitentă cu vopsirea

c) Cromare ulterioară vopsirii

Bibliografie

Romen Butnaru, Anisoara Bertea, Tehnologie chimica textila, Rotaprint Iasi, 1998, pag. 28 - 136

315-DIS _ Utilaje si instalatii in textile-pielarie

1. Depunătorul cu trompa este utilizat pentru depunerea funiilor de material textil in;

a. spatii deschise

b. autoclave de fierbere alcalină

c. platforme şi cărucioare

2. Depunătorul cu cărucior este utilizat pentru depunerea funiilor de material textil in;

a. cărucioare

b. bazine şi benzi transportoare

c. spatii inchise

3. Depunătorul pendular este utilizat pentru depunerea materialului textil în:

a. falduri pe platforme sau cărucioare

b. sub formă înfăşurată pe role

c. bazine sau căzi

4. Dispozitivul de înfăşurare în strat dublu - este utilizat în:

a. procesele de pregătire continuă a materialelor din fibre celulozice prin rularea-derularea foilor de ţesătură în aburitoare

b. procesele de vopsire continuă a materialelor din fibre celulozice prin rularea-derularea foilor de ţesătură în aburitoare

c. procesele de imprimare continuă a materialelor din fibre celulozice prin rularea-derularea foilor de ţesătură în aburitoare

5. Mercerizarea se bazează pe acţiunea soluţiei concentrate de hidroxid de sodiu asupra materialelor celulozice (fire, ţesături, tricoturi). Principalele caracteristici rezultate în urma procesului de mercerizare sunt:

a. mărirea luciului,

b. creşterea afinităţii faţă de coloranţi.

c. mărirea luciului, creşterea afinităţii faţă de coloranţi, creşterea rezistenţei la rupere şi modificarea tuşeului.

6. În construcţia maşinilor pentru mercerizarea cu hidroxid de sodiu se găsesc dispozitive care asigură realizarea următoarelor operaţii:

a. întindere

b. îmbibare cu hidroxid de sodiu, spălare, dezalcalinizare

c. întindere, îmbibare cu hidroxid de sodiu, spălare, dezalcalinizare, neutralizare şi spălare finală

7. Maşinile de mercerizat cu lanţ sunt formate din părţi corespunzătoare procesului de mercerizare, asamblate între ele sub forma unui agregat. Dispozitivul cu lanţuri este format din două lanţuri cu clupe care:

a. fixează ţesătura după al doilea sistem de impregnare şi o supun întinderii în lăţime necesară obţinerii luciului dorit, cât şi prelucrării ţesăturilor de diferite lăţimi.

b. realizeaza neutralizarea tesaturii


c. realizeaza spalarea finala

8. Masinile de mercerizat cu role efectuează în principiu aceleaşi operaţii ca şi maşinile cu lanţ, funcţionând sub formă de agregat si pot merceriza.

a. o foaie de tesatura

b. trei foi de tesatura

c. mai multe foi de ţesătură functie de numarul dispozitivelor de desfacere in latime amplasate in partea anterioara a masinii

9. Pentru fixarea cu aer cald, utilajele cele mai des folosite sunt ramele de uscat, adoptate constructiv la caracteristicile opera]iei de termofixare. Astfel aceste adaptari implica:

a. obtinerea temperaturilor de termofixare

b. utilizare de clupe cu ace pentru introducerea tesaturilor cu avans

c. obtinerea temperaturilor de termofixare, utilizare de clupe cu ace pentru introducerea tesaturilor cu avans si o circulatie corespunzatoare a aerului cald

10. Utilajele folosite pentru finisarea din solventi organici sunt construite în mod obisnuit dupa sistemul modulelor si se compun din: unitatea pentru curatare, cea de uscare si de recuperare a solventului.

a. unitatea pentru curatare

b. unitatea pentru curatare, si de recuperare a solventului

c. unitatea pentru curatare, uscare si de recuperare a solventului

11. Solventii organici care corespund caracteristicilor si cerintelor tratamentelor respective sunt derivatii clorurati ai hidrocarburilor si anume:

a. tricloretilena

b. percloretilena

c. tricloretilena si percloretilena

12. Aparatele de vopsire prin impachetare sunt folosite în special pentru vopsirea:.

a. fibrelor de lana

b. fibrelor (lâna, puf de bumbac celofibra, fibre sintetice) si în unele cazuri pentru fire sub forma de sculuri sau bobine moi (gatouri)

c. fibrelor de bumbac

13. La aparatele pentru vopsirea materialului textil sub forma de sculuri, circulatia flotei se face cu ajutorul unor turbopompe amplasate în partea inferioara a autoclavei, în ambele sensuri:

a. jos-sus

b. sus-jos

c. sus-jos si invers

14. Aparatele de vopsit pe suporti perforati si suluri perforate sunt prevazute cu autoclave cilindrice si containere purtatoare de material, care sunt introduse în interiorul aparatului. Aceste aparate sunt destinate:

a. vopsirii firelor (sau fibrelor) pe suporti perforati (pentru bobine


b. vopsirii pe suluri perforate (pentru fire de urzeala, tesaturi sau tricoturi).

c. vopsirii firelor (sau fibrelor) pe suporti perforati (pentru bobine) sau suluri perforate (pentru fire de urzeala, tesaturi sau tricoturi).

15. Instala]ii de vopsire la temperaturi mai mari de 100oC (TI) lucreaza pe principiul lichidelor supraîncalzite. Pentru aceasta este necesar ca: aparatul de vopsit sa fie ermetic închis unde sa se poata realiza presiuni superioare tensiunii de vapori a solu]iei apoase la temperatura de vopsire.

a. aparatul de vopsire sa fie ermetic închis unde sa se poata realiza presiuni superioare tensiunii de vapori a solutiei apoase la temperatura de vopsire.

b. aparatul de vopsire sa fie ermetic inchis

c. aparatul de vopsire sa reziste la temperaturi mai mici de 1000C

16. Instalatii de vopsire la TI - Monoferma se caracterizeaza prin aceea ca:

a. toata instalatia este inchisa ermetic

b. toata instalatia este deschisa

c. au autoclava de vopsire închisa si rezervorul de solutie deschis.

17. Instalatii de vopsire la TI - Biferma se caracterizeaza prin aceea ca:

a. atât vasul de expansiune cât si aotoclava de vopsire sunt perfect închise

b. toata instalatia este deschisa

c. au autoclava de vopsire închisa si rezervorul de solutie deschis.

18. Operaţia de fulardare cuprinde:

a. îmbibarea materialului textil cu flota de vopsire si stoarcerea printre cilindri, care servesc şi ca dispozitive de antrenare ale materialului textil

b. stoarcerea printre cilindri,

c. îmbibarea materialului textil cu flota de vopsire

19. Vopsirea semicontinua -fulardare-fixare pe jigher (pad-jig) - constă în:

a. impregnare pe fulard si fixare pe jigher,

b. impregnare pe fulard si fixare pe haspel

c. nu necesita fixare

20. Vopsirea semicontinua -fulardare-înfăşurare la rece (pad-batch) -constă în:

a. fulardarea şi depozitarea materialului pe suluri la temperatura camerei în vederea desăvârşirii reacţiilor chimice; urmează în continuare spălarea finală pe maşini continue şi apoi uscarea

b. fulardarea si fixarea colorantului in apa calda

c. fulardarea si fixarea colorantului prin aburire

21. Schema unei instalatii de vopsire continua:)


a. fulardare-uscare-aburire

b. fulardare-uscare-fixare

c. fulardare-fixare prin uscare

22. Principiul de funcţionare al unei maşini de imprimat cu sabloane plane se bazează pe un ciclu identic, format din următoarele faze:

1- inaintarea benzii transportoare cu ţesătură pe lungimea unui raport; 2- coborârea şabloanelor;3- imprimarea propriu-zisă (transferul pastei de imprimare pe materialul textil cu ajutorul raclurilor;4 - ridicarea şabloanelor pentru reînceperea ciclului.

a. 1-2-3-4

b. 1-3-2-4

c. 4-2-3-1

23. Dispozitivele raclu - asigură deplasarea raclurilor pe şablon, când are loc transferul pastei de imprimat pe materialul textil. Raclul plan este confecţionat dintr-o lamă de cauciuc fixat într-o platbandă de aluminiu.Se folosesc racluri simple sau duble. Deplasarea raclului se face pe direcţia:

Schema de acţionare a raclului plana-raclu simplu; b-raclu dublu;1-raclu; 2-pasta de imprimat a. bătăturii

b. urzelii

c. in ambele directii

24. Raclul cilindric- este construit din bare cilindrice din oţel(fig). Cantitatea de pastă depusă pe materialul textil este influenţată de diametrul raclului precum şi de forţa portantă a electromagnetului. Cu mărirea diametrului creşte şi cantitatea de pastă ce trece prin şablon. Raclul se aşază liber pe şablon şi se deplasează:

Schema unui raclu cilindric

1-raclu; 2-şablon; 3-electromagnet; 4-bandă; 5-ţesătură; 6- rama şablonului; 7-pastă de imprimat

a. pe direcţia urzelii prin rostogolire

b. pe direcţia bataturii prin rostogolire

c. in ambele directii

25. Maşinile de imprimat cu şabloane cilindrice(fig) se deosebesc de cele cu şabloane plane prin:


Schema maşinii de imprimat cu şabloane cilindrice 1-şablon; 2pastă; 3-raclu; 4-material textil; 5-bandă transportoare; 6-role; 7- cilindru cu perii; 8-racluri de curăţire a benzii

a. imprimarea continuă a materialului textil

b. imprimarea discontinua a materialului textil

c. imprimarea pe ambele parti

26. Raclurile plane sunt formate dintr-o bandă flexibilă cu o lăţime de circa 20 mm.. Prin mărirea presiunii exercitate de raclu, creşte cantitatea de pastă ce trece prin şablonul.Presiunea raclului plan se poate realiza:

a

Schema de principiu a imprimării cu şabloane cilindrice a-cu raclu plan; 1-şablon; 2-raclu plan; 3-pastă; 4-

material textil; 5- cilindru suport; 6-raclu cilindric;

a. pneumatic

b. forta portanta a unor electromagneti

c. mecanic

27. Raclul cilindric este asemănător cu cel utilizat la maşinile de imprimat cu şabloane plane, este montat în interiorul şablonului, rostogolirea lui prin intermediul unui electromagnet montat sub banda de imprimare facilitează transferul de pastă prin şablon pe materialul textil (fig.) Presiunea raclului asupra pastei de imprimat se poate realiza:

b

Schema de principiu a imprimării cu şabloane cilindrice

b-cu raclu cilindric 1-şablon; 2-raclu plan; 3-pastă; 4-material textil; 5- cilindru suport; 6-raclu cilindric;7 - electromagnet

a. pneumatic

b. forta portanta a unor electromagneti

c. mecanic

28. Scămoşarea reprezintă un proces mecanic prin care se obţine la suprafaţa structurilor plane (ţesături, tricoturi) un strat de fibre libere sau a unor bucle care modifică aspectul suprafeţei, tuşeul şi calităţile termoizolante. Pentru realizarea operaţiei de scămoşare trebuie învinsă forţa de frecare F dintre fibre, forţă care este proporţională cu următorii factori:

a. Torsiunea firului T

b. Suprafaţa de frecare S

c. Torsiunea firului T, Coeficientul de frecare μ, Suprafaţa de frecare S

29. Schema de mai jos reprezinta:


1- ţesătură; 2- bandă elastică(cauciuc sau pâslă); 3- cilindru de întindere

a. principiul contractiei compresive la tricoturi

b. principiul contractiei compresive la tesaturi

c. principiul calcarii

30. In schema de mai jos se prezinta principiul contractiei compresive la tricoturi. Precizati in ce raport sunt vitezele periferice ale cilindrului A si B

Schema maşinii de contracţie

compresivă cu cilindri metalici pentru tricoturi

1-cilindru de alimentare; 2- cilindru

debitor; 3- albie; 4- tricot

a. vA =vB

b. vA <vB

c. vA >vB


BIBLIOGRAFIE

A. Mureşan, Procese şi utilaje pentru finisarea materialelor textile, Ed. “Gh.Asachi”, Iaşi, 2000 (ISBN 973-8050-47-2), 500 pagini

Cap I. Elemente constructive pentru utilajele din finisarea chimica textila,pag. 10-26

Intrebarile 1-4

Cap.5. Mercerizarea materialelor textile celulozice, pag.124-135

Intrebarile 5-8

Cap. 6. Procese si utilaje pentru pregatirea materialelor tip matase, pag.147 Intrebarea 9

Cap 9. Utilaje pentru finisare din solventi organici, pag. 208-209

Intrebarile 10-11

Cap. 10. Utilaje pentru vopsirea materialelor textile, pag .213-335

Intrebarile 12-21

Cap.11. Utilaje pentru imprimarea materialelor textile, pag.352-363

Intrebarile 22-27

Cap. 13. Procese si utilaje pentru finisari fizico-mecanice, pag.454, 485,487 Intrebarile 52-55


Raspunsuri.

Intrebare Raspuns

1 1b

2 2b

3 3a

4 4a

5 5c

6 6c

7 7a

8 8c

9 9c

10 10c

11 11c

12 12b

13 13c

14 14c

15 15a

16 16c

17 17c

18 18a

19 19a

20 20a

21 21a

22 22a

23 23a

24 24a

25 25a

26 26a

27 27b

28 28c

29 29b

30 30b

212-did ingineria proceselor chimice inginerie economică ... iei - dt - filiera ic.pdf · valorile...

Documents