Bunãstarea ca mod de viatã:Interviu cu Deepak Choprade Michael Peter Langevin si Mike Richman (ii multumim  Dr. Deepak Chopra este, fãrã îndoialã, una dintre cele mai respectate si

populare personalitãti în domeniul bunãstãrii si dezvoltãrii umane.Fondatorul si directorul Centrului Chopra pentru Bunãstare din La Jolla,

California, este un profesor, conferentiar si scriitor de renume mondial, care a scris mai mult de 30 de cãrti, inclusiv pe cea remarcabil de eficientã Grow Younger, Live Longer (Întinereste, trãieste mai mult). Ultima lui carte, The Deeper Wound: Recovering the Soul from Fear and Suffering (Vindecarea sufletului de fricã si suferintã), publicatã de Harmony Books (Editura For You, in limba romana) se vinde acum la librãria de lângã tine.

 Ne-a plãcut foarte mult cartea Dumneavoastrã recentã, Grow

Younger, Live Longer. În viziunea Dumneavoastrã , care sunt cele mai importante obisnuinte pe care ar trebui sã le cultivãm pentru a dezvolta longevitate, sãnãtate si fericire?

 DC: Cred cã aceastã carte rezumã totul, dar as spune cã factorul cel mai

important este cum sã controlezi stresul din viata ta, sã ai experienta unei vieti care este usoarã, fãrã efort, spontanã, fãrã anxietate, plinã de bucurie; aceasta este cea mai importantã obisnuintã pe care o puteti cultiva ca mod de viatã.

 Stresul este în mod evident un vinovat ascuns major din spatele

multelor boli, al mortii si maladiilor. Cum ati putea recomanda sã ne reducem nivelul de stres, în special în lumina unor evenimente din lunile recente?

 DC: Evident, nu existã o formulã; toti oamenii îsi au tehnicile favorite.

Putem vorbi de muzicã, meditatie, yoga, tehnici de respiratie, relaxare, si toate acestea sunt foarte importante. Lucrul cel mai important de înteles este cã oamenii devin stresati atunci când nevoile lor sunt amenintate, si noi toti, ca fiinte umane, avem nevoi fundamentale ca supravietuirea, siguranta, iubirea, apartenenta, respectul de sine si spiritualitatea. Atunci când nevoile sunt amenintate, si ele sunt cu sigurantã amenintate prin tragedia care a avut loc, atunci primul lucru este cã oamenii se simt separati de fluxul vietii. Ei se simt izolati, se simt separati, si aceasta produce multã fricã, iar dacã este neasteptatã, frica duce la soc si amortealã si negare, pentru cã nu vrei sã crezi ce s-a întâmplat. Urmeazã o fazã de vulnerabilitate si neajutorare. Aceasta e o ocazie de a întinde o mânã, de a da ajutor si de a cãuta ajutor si de a fi cu adevãrat aproape de alti oameni, pentru cã aceastã etapã de vulnerabilitate si neajutorare, dacã nu este tratatã adecvat prin a cãuta si a cere ajutor, atunci duce la atacuri de panicã sau anxietate acutã. Curând, aceasta încearcã sã se descarce prin mânie si ostilitate, pentru cã mânia are douã scopuri: Îti dã posibilitatea sã te concentrezi pe ceva exterior, în loc sã te confrunti cu ce se

petrece în interior, si îti oferã, de asemenea, un sens al controlului; existã ceva de fãcut. Curând, mânia si ostilitatea devin justificãri pentru mai multã mânie si ostilitate, si, prin justificarea mâniei si ostilitãtii, ai violentã, intolerantã si, în ultimã instantã, terorism, care apoi duc la o stare de anxietate cronicã, unde fiecare stimul minor din mediu provoacã anxietate si, pânã la urmã, o golire de energie, depresie si vinovãtie, iar aceasta perpetueazã ciclul mâniei, ostilitãtii, anxietãtii, depresiei si vinovãtiei. Aceasta este anatomia fricii, oricând nevoile noastre sunt amenintate. Deci, pentru a rãspunde la întrebarea Dumneavoastrã , într-un mod foarte simplu, întrebati-vã: "De ce am nevoie acum în zona supravietuirii, sigurantei, iubirii, apartenentei, respectului de sine si spiritualitãtii?" Apoi cãutati împlinirea acestor nevoi, si acesta este cel mai bun mod de a preveni ca trupul si sufletul Dumneavoastrã sã intre în entropie.

 Cum functioneazã aceasta în lumea de fiecare zi? DC: Existã trei componente ale fiecãrei experiente; este stimulul exterior,

este interpretarea interioarã si este un rãspuns biologic din partea corpului vostru. Deci, privind aceste trei lucruri, putem spune, poate putem schimba mediul, si uneori acest lucru este posibil, alteori nu este. Dacã a te afla într-o aglomeratie în trafic vã provoacã mult stres, atunci poti schimba mediul, poti merge la lucru mai devreme sau mai târziu, sã-ti schimbi serviciul sau sã te muti în altã locatie. Deci, mai întâi spui: "Ce pot face casã schimb ceea ce este vãzut ca o amenintare pentru mine si mediu? Cum pot schimba stimulul extern?" Cel de-al doilea lucru pe care îl puteti face este sã spuneti: "OK, nu pot schimba stimulul extern; ce pot sã fac sã-l reformez, sã schimb contextul stimulului, sã înteleg oportunitatea din el?" Cu alte cuvinte, cum pot face limonadã, pentru cã tot ce am sunt lãmâi? Deci, aceasta este reformarea, reinterpretarea, schimbarea contextului, si sunt multe moduri cognitive si perceptive de a face aceasta. Al treilea lucru pe care îl puteti face este cã îti poti schimba rãspunsul biologic. Nu ai schimbat stimulul, nu ai schimbat contextul, ci ti-ai schimbat rãspunsul biologic, învãtând sã-ti relaxezi corpul sau sã-ti linistesti mintea. Aici, lucruri precum antrenamentul autogen, reflexologia, relaxarea muscularã progresivã, masajul, meditatia si tehnicile psiho-fiziologice joacã un rol important. Nu existã un rãspuns identic pentru toatã lumea, dar atunci când te uiti la o persoanã, vezi cum decurge viata ei si o înveti sã îsi asume responsabilitatea pentru emotiile ei, cum sã fie martor la ele, cum sã le identifice, cum sã le elibereze, cum sã le împãrtãseascã si cum cã celebreze experienta vietii fãrã a crea toxicitate emotionalã si turbulente toxice în sistemul corp-minte.

 Ati spune, cu adevãrat, cã iubirea este rãspunsul final la cele mai

multe dintre aceste probleme pe care le avem unii cu altii si cu noi însine? DC: Da, iubirea este opusul fricii si izolãrii, dar stiti, dacã te simti

amenintat în privinta nevoilor tale, probabil cã nici nu ai timp sã te gândesti la iubire.

 

În cartea Dumneavoastrã , How To Know God (Cum sã-L cunosti pe Dumnezeu), spuneti cã oamenii pot alege cum sã aibã de-a face cu Dumnezeu.

 DC: Da, cred cã experienta Lui Dumnezeu depinde de nivelul tãu de

constiintã. În traditiile orientale, s-a fãcut referire metaforic la aceste nivele de constiintã, ca fiind cele sapte chakre. În cartea mea, am explicat aceleasi sapte nivele de constiintã în termeni de rãspunsuri biologice, începând cu rãspunsul de luptã/fugã, rãspunsul reactiv, rãspunsul constiintei linistite, rãspunsul intuitiv, rãspunsul creativ, rãspunsul vizionar si, în cele din urmã, rãspunsul sacru. Deci, începem cu nivelele limitate ale constiintei si, la cel de-al saptelea rãspuns, ajungem la un nivel al constiintei, care este infinit si non-conceptual, inefabil, dar empiric. Deci, cartea este cu adevãrat o versiune contemporanã a uneia dintre cele mai vechi cãi de a privi experienta divinitãtii.

 În viata dumneavoastrã sunteti un exemplu pentru oameni, datoritã

domeniului si creativitãtii si productivitãtii operelor dumneavoastrã de zi cu zi.

 DC: Ei bine, v-as putea spune cã atitudinea mea interioarã este cã se

întâmplã. Cã oceanul se ridicã în valuri si apoi valurile cad. Deci, fenomenul la care se referã oamenii atunci când se referã la Deepak Chopra este un val în oceanul constiintei, care, la un moment dat, va cãdea. ªi, cât timp dureazã, putem sã ne bucurãm.

 Cum pot oamenii sã vã urmeze exemplul si sã creascã bucuria lor de

a trãi si sã ridice calitatea existentei lor? DC: Cred cã elementul cheie este sã nu fii prea încãpãtânat, dogmatic sau

defensiv. Este important sã petreci mult timp în solitudine, sã practici non-atasamentul, sã fii linistit, sã fii martor la misterul vietii care ne înconjoarã în fiecare moment al existentei noastre, având loc spontan.

 Care credeti cã sunt cele mai mari lucruri care stau în calea trezirii

oamenilor la aceste schimbãri? DC: Cred cã, cu cât ne gândim mai mult la noi însine, cu atât mai mare

este impedimentul. Cu cât mai mult de concentrãm asupra telurilor personale, gratificãrii ego-ului si ambitiei, cu atât mai micã este sansa de a pãtrunde în domeniile mai profunde ale existentei. Uneori, în momentele de liniste, realizezi cã nu existã o persoanã; existã doar universul, care pretinde a fi o persoanã.

 În cãutarea Lui Dumnezeu de cãtre oameni, acestia s-au îndreptat de

obicei cãtre religie, si totusi rolul religiei pare sã se schimbe radical în pozitionarea ei în vietile oamenilor.

 

DC: Ei bine, rolul religiei a fost etnocentrismul, bigotismul, rasismul, ura, rãzboiul, purificarea etnicã, crima si violul. Hai sã fim cinstiti în aceastã privintã. Nici o religie nu poate pretinde cã a acordat cu adevãrat salvarea omenirii. Religiile au fost caracterizate de control si putere si cucerire si bani. Totusi, fondatorii religiilor au fost fondatori neintentionati. Nu cred cã Iisus Christos S-a gândit la El Însusi ca la un crestin, sau cã Buddha s-a gândit la el ca la un buddhist, sau cã Mohammed s-a gândit la el ca la un musulman. Acestea sunt institutii care s-au dezvoltat mai târziu si, desi ofereau consolare comunitãtii, în mare mai mult divizau decât unificau. Deci, pe mãsurã ce ne deplasãm spre lumea globalã si o economie globalã si o culturã globalã si un Internet global, cred cã ne vom îndrepta, de asemenea, spre o spiritualitate globalã.

 Credeti cã religia s-a dezvoltat asa cum s-a dezvoltat pentru cã

încearcã sã captureze adevãrul si sã îl înghete?  DC: Asa face. Celãlalt lucru este cã adevãrul este atât de puternic si are

un efect atât de uimitor asupra vietilor oamenilor, încât cei care cred cã sunt proprietarii lui sau sunt aproape de cel care li l-a dat, sunt tentati sã foloseascã acea putere pentru gratificare ego-ului. Tentatia este sã te intoxici cu puterea pe care ti-o dã el.

 Ati spune cã acea putere intoxicantã este aceeasi cu experienta

acelui contact cu universul sau cu Dumnezeu? DC: Nu este acelasi lucru, pentru cã descoperirea adevãratei puteri

provoacã tentatia de a o folosi. Puterea este bunã, dacã nu o folosesti pentru a controla alti oameni. Cred cã oamenii cu adevãrat spirituali nu au investit nici o putere asupra altora si sunt extrem de puternici.

 Multe dintre cãrtile Dumneavoastrã sfãtuiesc oamenii sã trãiascã

vieti mai sãnãtoase, mai împlinite. Ce rol credeti cã joacã corpul în dezvoltarea spiritualã?

 DC: Este foarte important. Dacã corpul tãu este nesãnãtos, nu vei avea

atentia canalizatã spre cultivarea stãrii de constiintã care îti dã o experientã a spiritului. În mod similar, dacã esti sãrac si nu te poti hrãni, nu te vei gândi la nimic altceva decât sã Îl implori pe Dumnezeu în calitate de solicitant sau cersetor. Vivekananda, marele filosof indian, spunea cã este o insultã sã vorbesti despre spiritualitate cuiva care este flãmând – mai întâi trebuie sã-l hrãnesti. Oamenii care sunt sãraci material sunt de obicei sãraci cultural sau de obicei sãraci în educatie sau de obicei sãraci în constienta lor sau de obicei sãraci spiritual. Dar noi nu vedem cã sãrãcia este un dezechilibru în ecosistem, în acelasi fel cum este si afisarea ostentativã si extravagantã a bogãtiei. Ceva la afisarea extravagantei si bogãtiei poate fi vulgar si plebeian si înjositor. Cred cã trebuie sã recunoastem cã ambele extreme sunt cu adevãrat periculoase pentru evolutia noastrã.

 Ce pot indivizii sã facã pentru a crea o diferentã în starea planetei? DC: Sã te întrebi constant: „Cum pot sã ajut? Care este rolul meu, cum

pot sã servesc?” si sã recunosti cã o mare bucurie, împlinire si succes vin de aici. Elementul cheie al succesului este cã, atunci când nu esti atasat de succes ca un tel în sine, aceasta se întâmplã.

 De câte ori am ascultat casetele Dumneavoastrã sau am vorbit cu

oamenii care v-au auzit vorbind, pãreti sã aveti o mare abilitate de a comunica informatii, fapte si cifre. Simtiti cã ati fãcut ceva pentru a accentua abilitatea de a functiona a creierului sau mintii Dumneavoastrã?

 DC: Din copilãrie, am avut un apetit vorace pentru citit si învãtat si fac asta

tot timpul. De asemenea, scriu tot timpul. As putea scrie patru sau cinci cãrti si în acelasi timp sã citesc patru sau cinci cãrti. Cred cã trebuie sã fie o obsesie compulsivã!

 Se pare cã ajutã extrem de bine. Care credeti cã este cel mai bun sfat

care poate fi dat cititorilor revistei noastre? DC: Existã patru cãi prin care se poate intra în contact cu Divinitatea, care

sunt descrise în mod traditional în traditiile orientale. Se vorbeste despre ele ca cele patru yogas, yoga însemnând "uniune”. Prima este karma yoga, ceea ce înseamnã yoga actiunii. Învãtãtura de bazã este cã, indiferent ce faci, simte sã esti un instrument al Divinului, cã fiecare actiune a ta, fiecare respiratie a ta este un moment divin în eternitate. Ca rezultat, niciodatã nu va trebui sã vã îngrijorati pentru consecinte, pentru cã întotdeauna veti face ce trebuie. Dacã ai atitudinea interioarã cã esti un instrument prin care se exprimã inteligenta universalã, atunci se întâmplã. Cea de-a doua este raja yoga, care este practica meditatiei, rugãciunii, solitudinii, introspectiei si contemplatiei. A treia este bhakti yoga, care este iubire. Fã din iubire cel mai important lucru, hrãnind relatiile si iubeste cea mai importantã activitate a vietii tale. A patra este jnana yoga, cultivarea intelectului. Studiazã, citeste, priveste semnele – semnele sunt cel mai bun mod de a întelege legile naturii, si ce altceva sunt legile decât gândurile Lui Dumnezeu?

 Când vorbiti despre Divinitate, vã imaginati ca o entitate individualã? DC: Poti, dacã te ajutã, dar pentru mine Divinitatea este inteligenta infinitã,

care se orchestreazã în tot, de la un fir de iarbã la galaxii si supernove, gãuri negre si toate universurile care se extind în infinit, ca si gândurile si sentimentele mele cele mai intime.

 Simtiti cã felul în care vietile noastre se desfãsoarã, cu toate

provocãrile si regresele si dezamãgirile lor, este cu adevãrat încercarea

universului de a experimenta sau de a-si extinde experientele? Cã felul în care vietile noastre se desfãsoarã, cu toate regresele si dezamãgirile si greutãtile lor, este mai mult experienta universului prin fiecare individ?

 DC: Cred cã acesta este un mod si probabil un mod bun de a privi.

Universul este inerent fãrã semnificatie. Semnificatiile pe care noi i le dãm vin din contextul si relatiile si experientele propriei noastre vieti, deci contextul si semnificatia si relatia se întrepãtrund. ªi, dacã aveti atitudinea cã greutãtile, adversitãtile pe care le experimentãm pot fi ocazii pentru cresterea personalã, atunci aceasta conduce în acea directie. Dacã le dati o altã interpretare, atunci duce la suferintã. Interpretarea depinde de noi.

 Vorbim despre echilibru si sustinere în acest numãr. Cum ati defini

fraza „a trãi în echilibru” din perspectiva indivizilor, ca si a societãtii?  DC: Echilibrul, în termeni medicali, este ceva numit homeostazã, ceea ce

înseamnã cã întotdeauna existã un circuit de feedback, care mentine o stare de non-modificare dinamicã în mijlocul schimbãrii. Deci, glicemia din sângele tãu rãmâne între 80 si 120, nivelul colesterolului se mentine între anumite nivele – cu alte cuvinte, existã un domeniu de non-modificare în starea de modificare dinamicã. ªi modificarea si non-modificarea sunt mentinute dinamic împreunã în homeostazã – aceasta este starea de echilibru, si poate fi atinsã numai prin integrarea corpului, mintii, spiritului si mediului într-un singur continuum. Începi sã vezi cã mediul este o extensie a corpului tãu, cã trupul tãu este o extensie a mintii tale si cã mintea ta este o extensie a constiintei, si cã, la cel mai profund nivel, esti constiinta care proiecteazã mintea, corpul si mediul. Mediul în care te afli este cel pe care l-ai creat, si asumându-ti responsabilitatea pentru aceasta înseamnã întelegerea mecanicii acestei non-modificãri dinamice în mijlocul schimbãrii, ceea ce caracterizeazã toate traditiile de întelepciune.

 Putem reprograma aceste dinamici si acele mecanisme? DC: As vrea sã nu folosesc cuvântul „program”, pentru cã implicã

manipulare si nu am vrea sã manipulãm ce este natural. Cred cã ne putem îndepãrta de programarea care ne face sã fim dezechilibrati, care este cu adevãrat hipnoza conditionãrilor noastre sociale si culturale si, frecvent, religioase.

 În legãturã cu cartea, Grow Younger, Live Longer, ati fãcut un CD, cu

foarte talentatul Dave Stewart, pe care multi dintre noi îl stiu de la grupul Eurythmics. Cum s-a ajuns la aceasta?

 DC: Dave vine la cursurile mele si este interesat de acest material si

adesea, dupã conferinte petrece câteva ore înghesuindu-se în fata auditoriului. A fost un rãspuns bun, si într-o zi am zis: „Hai s-o facem!”

 

Este un amestec foarte interesant de cuvânt rostit si sunet ambiental si ritmuri techno. Este vesel si ne place sã le ascultãm.

 DC: Vã multumesc. Cum ati defini propria Dumneavoastrã practicã zilnicã? DC: Meditez cam 1 1/2 - 2 ore în fiecare zi si fac miscare cam 1 1/2 - 2

ore. Ziua mea începe la 4:00 dimineata, de obicei mã culc în jurul orei 10:00 sau 10:30 seara si, în afara celor douã lucruri pe care le fac destul de regulat, tot restul este foarte spontan, depinzând de ce este nevoie în timpul zilei, deci nu sunt atasat de nici un rezultat.

 Exercitiile Dumneavoastrã sunt yoga, în cea mai mare mãsurã? DC: Nu, de fapt este o combinatie de o orã de cardiovascular si douãzeci

de minute de yoga si apoi fac si antrenament de ridicãri de greutãti, deci sunt toate cele de mai sus.

 În final, ca referire la douã dintre proiectele Dumneavoastrã recente,

dacã scopul nostru este „sã-L cunoastem pe Dumnezeu”, ca si „sã întinerim si sã trãim mai mult”, simtiti cã, dacã oamenii L-ar cunoaste cu adevãrat pe Dumnezeu, ar dori ei sã trãiascã mai mult?

 DC: Cred cã singurul motiv de a trãi mai mult ar fi cã îti folosesti corpul si

mintea pentru a explora constiinta. Dorinta de a trãi mai mult sau de a prelungi viata este ceva foarte personal,. Se bazeazã pe karmele trecute. Astfel, este un lucru foarte individual. Motivul principal pentru a trãi o viatã lungã si sãnãtoasã este cã trupul tãu e vehiculul constiintei tale si, dacã vei fi pe aceastã cale cosmicã, ai putea foarte bine sã ai o cãlãtorie plãcutã.