Omul zilelor noastre este din ce in ce mai

afectat de valul necredintei, al practicilor

oculte sau al ve$tilor nelinigtitoare ale unui

apropiat ,,sfhrgit al lumii". Preocupat de

propria sa devenire in viaga pimAnteasci,

uiti adeseori ci aceastave ayea o finalitare.

Confortul viegii petrecute in siguranEi gi

indestulare il determini si amAne, pe cAt

posibil de mult, gAndul la moarte, la viaEa

de dincolo de mormint gi la pregitirea

pentru fericirea vqnici. insa moartea este o

realitate de netigiduit. Iar pregitirea pentru

ea ar trebui si reprezinte o PreocuPare

intensi pentru sufetul fiec5.rui cre$tin.

Preot Lector Dr. David PPsrRoIu

SPREVIATA\ru$NICA...

Rinduieli ortodoxe

pentru inmormintare si parastase

=

Preot Lector Dr. David Pnsrnoru

SPRE VTATA VESNICA.... , ,

RAnduieli ortodoxepentru inmormAntare gi parastase

Lucrare publicati cu binecuvintareaPreafericitului Pirinte

D,qmuPatriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne

Colecgia Pdstorul cel BunCoperta: Icoana Inuierii lui LazarTehnoredactor: Laurenfl u DnicutcENoIU

Cuudnt inainte

Omul zilelor noastre este din ce in ce maiafectat de valul necredintei, al practicilor oculte saual vegtilor nelinigtitoare ale unui apropiat ,,sfb.rgit allumii". Preocupat de propria sa devenire in viagapiminteasci, uiti. adeseori ci aceasta va avea ofinalitate. Confortul viegii petrecute in sigurangigi indestulare il determini. si ami.ne, pe cit posibilde mult, gindul la moarte, la viata de dincolo demorm6.nt gi la pregitirea pentru fericirea vegnicl.

Insi. moartea este o realitate de netigiduit.Iar pregitirea pentru ea ar trebui si reprezinte opreocupare intensi pentru sufetul fiecirui cre$tin.Adeseori, cind ne confrunti.m cu plecarea laDomnul a cuiva drag, suntem pugi in situagia de a neaminti, noi ingine, c5. suntem trecitori pe pimAnt,cI locuinga noastrS. definitivi este casa nef).cuti. dem6.n5., vegnici., in ceruri (cf.2 Corinteni 5, l).

Lucrarea de fagi abordeazi, din perspectivS.misionari, problema mortii, insistind asupra mesajuluiluminos al Ortodoxiei, care arati. valoarea supremi. ainvierii omului pentru a tri.i vesnic cu sufetul 9i cutrupul (cf. Ioan 5, 29 qi I Corinteni 15, 54). Privitasdel, intregul ansamblu al actelor de cult sivirgite deBiserica noastri pentru cei ri.posagi ne aduce intr-unadevlrat pridvor al Raiului, unde rugiciunile gi faptelede milostenie, pline de lumini., prevesresc paceabucuria impiritiei cerurilor (cf. Romani 14,17).

sl,

Avem speranfa ci publicarea acestei lucriricatehetice va fi de folos atAt preogilor slujitori cit 9icredinciogilor nogtri, care vor spori in cunoagterea

credingei celei adevilrate, a invigiturilor gi Practi-cilor corecte, conforme cu Tiadigia Bisericii, Pentrua fi evitate practicile gregite, pigubitoare Pentru su-

fetul celor vii gi al celor riposagi.

Auronur

1, Realitatea morlii

Incontestabil, moartea constituie mareaprovocare a viegii fiecirui om. Fie ci este priviticu teami, fie cu responsabilitate si senini.tate, eapreocupi pe togi. Chiar daci societatea actualiisi ascunde scopul viegii sub forma inrobitoare aagonisitei bunurilor materiale sau a unor rangurigi vanitigi omenegti, totusi moartea apare, laun moment dat, aritAnd oamenilor ordineaprimordiali: cele spirituale sunt singurele carediinuie, iar cele materiale, ca gi trupul omului, pinila preschimbarea lui finali, prin inviere. De eceea,cintecul popular consemneezi., in mod realist:

,,Stringe omul ca furnica,Cind moare, nu ia nimica".Alexandru Macedon, celebrul impirat al

Antichitigii, ri.pus de boali la virsta deplineimaturitiEi, a cerut si fie inmormintat cu miinilegoale iegind din sicriu, pentru a arilta tuturor ci nuse deosebegte cu nimic de orice muritor de rind. infaga morgii, care nu crugi pe nimeni, togi oameniisunt egali, a;a cum spune c6.ntarea: ,,Cine esteimparatul sau osta{ul, bogatul sau sdracul, drEtul saupacatosul? Oare nu sunt toli pdrdnd?'.

2. inadgdtura ortodoxii d.eEre rnoarte

Vorbind despre moarte, triind durerea despi4iriide cei dragi, tnsogim cu compasiune pe cei ce r5.mAn, cusufetele pustiite de intristare, simgim adeseori tentagia

Spre uiapa ueSnic,i...

revoltei: de ce Dumnezeu, in bunitatea Sa nemirginiti,a rostuit un asdel de moment gi, mai cu sealni, Pe cecriterii cheami la El sufetele oamenilor, unii la virstefragede, in pruncie sau la tinerege? Pentru a nu-L judecape Dumnezeu, trebuie si gtim intAi ci nu EI este autorulincercirilor noastre. El este izvorul viegii, al bunitigii gid ingelepcivnii: ,,Cfui Dumnezeu n-a ftcat moartea tinu se bucura dz pieirea cebr uii. El a zidit toate ltrcrailtspre uiayd" (inyelrpciunea lui Sobmon 1, 13). Moanea aapirut in istorie odati cu picanrl primilor oameni de a seimpotrivi lui Dumn(zeu, neascultand poruncir Lui, degifirseseri averizagi ci vor muri. &"d*, nPkta pfuanluieste moArteA> (Romani 6,23) - confirmi Sfrntul ApostolPavel. $i, pentru ci starea de picitogenie s-a risfrintasupra intregului neiun omenesc, togi avem in faEa aceast5.mutare la vegnicele loca,guri sau ,,r/Mre trecere", cutn onumen poenrl Lucian Bltg., farl.aputea spune care suntrAnduielile dupi care ea se produce, in cazul concret alfieci.ruia, mai devreme sau mai timiu.Important este nucend, ci cum murim. Dar, pentru a ajunge la a gti cumuebuie si murim, trebuie si cunoa;tem mai intAi citevainviEituri ortodoxe absolut necesare.

O definilie simpli a morgii este: separareatemporarl a sufetului de ffup, dupi cuvAntulEcclesiastului: gulbereA se ua tntoarce in pdmdnt, iarsufztul la Dumnezeu, Care l-a dat, (Ecchsiast 12,7).Am scris: ,,temporari', deoarece reditatea mo4iieste, in cregtinism, insogiti intotdeauna de credingain biruinga asupra morgii prin Inviere. Niciodati,cregtinul nu trebuie si. priveasci moartea in chip fatalist,dupi nefericitul exemplu oferit de citre definigia atee

Rlnduieli onodoxe pentru inmormlntare fi parastdte

a monii, intens rispanditi in timpurile dictaturiicomuniste: ,,trecere in nefiingi'. Pentru un crestin, ceiriposaEi nu trec in nefiinti, ci ei continui. s5. fiintezegi dupi moarte, cu sufetele lor, agteptAnd inviereatrupurilor. Despre aceasta, dau mirturie nu numaicitatul de mai sus din cartea Ecclcsiastului, ci;i pildaMi.ntuitorului despre bogatul nemilostiv 9i si.raculI-azir, ca gi incredintarea tilharului de pe cruce privindputerea pociingei lui desivArsite: intrarea in Rai odaticu Hristos Cel ristignit si pentru plcatele lui.

Pilda bogatului nemilostiv gi a siraculuiLazilr (cf. Luca 16, 19-3I) ne incredingeazl. ci stareasufletelor dupi moarte este diferiti potrivit judecigiidrepte a lui Dumnezeu. Adicl, sufetele agteaptiinvierea de obgte, petrecA.nd in locuri sau stiri spiritualepotrivite cu alegerea lor liberi., concretizatiin faptelesS.vArsite in viata pi.mAnteasci. in niciun caz, ele nuse reincarneazi pentru viegi succesive in alte trupuri,intrucA.t fiecare persoani este unici. gi responsabilipentru faptele sale dintr-o viagi unici tri.iti in istorie.Hristos, cind a inviat din morti, nu a luat un alt trup,ci chiar pe acela pe care l-a avut inainte de moarre,cu care S-a gi ariltat ucenicilor Sii, iar pe Toma l-aincredingat de prezenga reali a semnelor rinilor dincoasti. gi din palme. Evident, acesra era ins5. un trup deslavi. care a biruit moartea gi a devenit nestricicios, asacum vor fi toate trupurile celor inviati, precum gi alecelor care vor fi afagi in viagi la cea de-a doua venirea Domnului, prin preschimbare, asa cum vestesteSfbntul Apostol Pavel (1 Corinteni 15,54).

l 110 Spre uiaya uefnic'i ..

Pentru a fi asezate la starea de agteptare ainvierii, potrivite cu faptele lor, sufetele vor cunoa;telumina dreptei judecigi a Domnului Hristos. Aceastiprimi judecati se numette particulari, deoarecefiecare sufet este cercetat in mod individual, av6.nddrept apiri.tori si acuzatori pe ingerii buni gi rii.Modul in care se face recunoagterea faptelor gi analizalor aminungiti rimine o taini., insi unii SfingiPirinli, precum Sfhntul Macarie Egipteanul, auprimit descoperiri dumnezeiegti privind cercetareaconcreti. a picatelor in trepte diferite numite uarniale uazduhului, carearati modul in care omul a reusitsau nu s5. reziste in faga ispitelor.

Judecata particulari nu este definitivi;gi asta nu pentru ci n-ar fi dreapti, ci pentru civiaga pimAnteasci a celui judecat continui si aibiinfuengi asupra posteritigii. In sens negativ, aceastatnseamni ci unele fapte pot continua si aibi efectasupra urmasilor (o educagie rea asupra copiilor, depildi), iar in sens pozitiv, existd. posibilitatea redica, prin rugiciunile Bisericii, starea unui sufet si seschimbe in bine, datoriti lucririi dragostei milostivepentru el a celor dragi, rimagi in viagi pe pimint.

Potrivit invigiturii ortodoxe, odati cu ceade-a doua venire a Domnului Hristos pe pimAnt,se va produce gi invierea morlilor, cAnd va avealoc o a doua judecati: solemni, publici gi definiti-vi, in care vor fi cercetate toate faptele oamenilor,precum ;i consecintele lor. Aceasta este Judecatade Apoi, in urma cireia oamenii vor merge' cusuflete gi trupuri, in Rai sau in lad.

Rinduieli ortodaxe pentnt inmormlntare fi ?arastate

3. Pregd.tirea Pentra ?nutArea saa

lrecerea k celc aesnicet

Cregtinul trebuie si fie pregitit in permanengi.de moarte. Sfingii Piringi ai pustiei considerauabsolut necesari. c6.t mai deasa amintire a morpii,de aceea se rugau in mod frecvent: ,,Doamne, da-miaducere-aminte de mo*rte!"t. Sfhntul Ioan Sci.rarulspune: ,,Precum p,iinea este cea mai de trebuinya dintretoate mhncdrurile, a;a aducerea-aminte de moarte estecea mai de trebuinya dinne toate lucrarile (de curlgirede patimi)"'. O conceptie extrem de diunitoareeste amAnarea continui a pregitirii pentru moarte,alimentati de diverse ispite. In tinerete, intAlnimingelarea potrivit ci.reia ,,viata trebuie triJti'; lamaturitate, omul are tendinta de a-gi idolatrizapropria familie, avere sau purere, iar la bi.tri.nete,cade in deznidejde, fie gindind aplatizat ci, oschimbare acum este deja tardivi., fie infricogAndu-se de perspectiva asocierii dintre pociingi si moarte.Adevirul este ci moartea vine independent fagi deaceste calcule omenesti gi foarte mulgi dintre oamenisunt surpringi de ea, Fafi. a avea o minimi pregitiresufeteasci. De aceea, este necesar cafiecare crestin:

a) sI aibi o relagie vie de iubire fag,i de Dumnezeu gisemeni, manifestati prin rugiciune gi fapte concrete.

I Textul s-a pistrat in Acatistul Domnului nostru lisus Hristos.2 Sr. IoaN Sc.[rnnur, Scara, in: Fihcalia, vol. IX ffaducere,introducere gi note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stiniloae,Bucurqti, Editura Institutului Biblic;i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Romd.ne, 1980, p. 156.

r3t2 Spre uiapa aelnicd...

Simpla declarare a credinlei sau a dragostei nu-i

suficienti. Faptele dragostei fagi de Dumnezeu sunt:

prezen1ga nelipsiti in casa Sa (biserica), rugiciunea,

postul, informarea corecti asupra voii Lui (din

Sftnta Sriptura, alte cir,ti ziditoare de sufet, Ziarul

Lumina, WEi Radio Ti'initas etc.). Faptele dragostei

f4i de semeni sunt: mila sufeteasci (sfrtuirea spre

bine) gi mila trupeasci (ajutorul in caz de nevoie);

b) si faci lucritor in viaEa lui harul lui Dumnezeu,

primitprin Sfintele Thine gi celelalte slujbe sfingitoare

ale Bisericii. Si aibe un duhovnic de la care sL primeasci

dezlegare de picate cAt mai des, prin spovedanie. Si-L

primeasci pe Domnul Hristos in fiinga sa prin Sfrna

impartaanie cAt mai des, dar cu pregatirea necesari;

(.) si wite, pe cAt posibil, ciderea in picate,indreptindu-gi viaEa dupi poruncile lui Dumnezeu.Persistenga in riu, viciile de tot felul, concubinajeleii mengin pe oameni in starea cizuti. din har. Daci

analizim un dicton cu ridicini biblice: <tn ceeA ce uei

f gtuit, in aceea uei f ;i judzcaa (6 lezechiel33, 13'

20), ne d5.m seama ci toEi cei ce mor cizuti din har

vor avea un rispuns greu de dat la dreapta judecati;

(d) si se lngrijeasci din timp, daci flne la cineva

drag cu adevlrat, caaceapersoani si fie, la rAndul

ei, pregititi cum se cuvine Pentru moarte, mai cu

seami daci suferi de o boali grea, al cirei prognostical evolugiei este rezervat. Adeseori, rudele gresescdaci. nu cheami preotul la timp pentru spovedaniegi impirt\anie, pe motiv ci acest fapt l-ar speria

Rlnduieli ortodoxe pentru inmormintare fi pardttdJe

pe bolnav sau i-ar gribi moartea. Din p5.cate,daci este prea tarziu gi Sfintele Thine nu mai potfi administrate din cavza pierderii cunostintei, seproduce o moarte gi mai gravi, cea spirituaJd., adespiryirii omului de Dumnezeu;(e) in final, trebuie si atragem atenfia asupra uneipractici care nu se regi.seqte in tradigia gi spiri-tualitatea ortodoxe, 9i anume incinerarea. Aceas-ti. practicS. este un picat, deoarece este o formide desconsiderare a trupului, prin distrugerea luiin foc, si nu cinstirea lui prin credinga in Inviere,adici reconstituirea persoanei umane in integrita-tea ei. La fel de mult picituiesc cei care impristiecenuga, manifestare cu caracter nihilist, susginAndmai degrabi o credingi religioasi panteisti, striinide credinga cregtini ortodoxS..

4. Chnd rnoartea suraine

Am vizut in capitolul precedenr ci., inaintede moartea unei persoane (cind acest evenimenteste previzibil), trebuie neapi.rat chemat preotul,pentru a dirui acesteia ultima impirtiganie. Ea esteprecedati obligatoriu de spovedanie, deci este nevoieca muribundul si fie in stare ca, micar prin semne, fiegi prin clipirea ochilor, si poati rispunde intrebS.rilorpreotului duhovnic. Numai dac5. omul respectiva mai fost spovedit recent de citre acelagi preot, arputea fi gi impirtigit in stare de inconstientd., pebazaspovedaniei anterioarc. Preotul poate citi rhnduialaslujbei la ie;irea cu greu a sufletulul sau poate indicamembrilor familiei si se roage penrru cel ce trece

I5r4 Spre uiapa ue;nicd...

la cele vqnice. In casd ua sta aprinsa in permanenyacandek; este bine sa fe aprinsd ;i o lumhnare (dacd nupermanent, cel Pulin atunci cdnd se Petrece ob;tesculsfar;it, atinghnd-o de mhna dreapta a muribundului).Cele doui lumini sunt foarte importante. Candelacu untdelemn simbolizeazi. faptele cele bune,reprezentate de mirul fecioarelor celor ingelepte dinpilda Mi.ntuitorului (Matei 25, 1-13). Lumhnareaieprezinti lumina invierii; de aceea, prezenga eiin toate ritualurile funebre din cultul ortodox esteesengiali. Din nefericire, mulgi dintre cregtini nucunosc aceasti semnificagie, confundind-o cu unadintre multele tradiEii folclorice, asociate acestuieveniment. Pentru folosirea in cult, se vor procuranumai lumAniri de la pangarele sfintelor biserici gimAnistiri: acestea sunt executate in ateliere specialeale Bisericii, unde rugiciunea gi harul lui Dumnezeuse impletesc cu detaliul lucrului bine ficut. Atragematenlia ci lumAni.rile com ercializate in alte locuridecit sfintele licaguri sunt, in marea lor majoritate,produse contrafbcute, executate din degeuri chimicetoxice, de citre persoane care urmi.resc doar propriainavugire in mod ilegal (vezi Legea nr. 10411992).

Dupi ce s-a produs decesul, trebuie realizateurmi.toarele acgiuni:

a) se pistrcazl. in permanenli candela aprinsi lacipitiiul mortului;b) se obEine constatarea decesului (certificat)de la medic;c) se anunfi preotul, stabilind de comun acord

Rlnduieli ortodoxe pentu inmomintare si ?drdstase

slujbele premergitoare (stAlpii); daci inhumarease face in cimitirul parohial, se detaliazi. aspectelegate de organizarea. evenimentului, la cimitir.Din biserici., se uor lua acasd sfe;nicul (in carese aprind lumAniri) qi steagul (care se expunela poartillugl). De dsemene*, se uor procura celenecesAre: lumhndri, tdrnhie, carbuni, icoand (dacdnu exista). Se ua lua legatura cu clopotarul, pentrua bate periodic clopotele, sirnbolizind astfel nlmbiyatngereasca de k a doua uenire a Domnului Hristos;d) se obEin: certificatul de deces gi autorizalia deinhumare (de la primirie);e) se contacteazl,pompele funebre, pentru toale-ta mortuari., imbS.lsimare, imbricare, agezare insicriu. imbricimintea aleasi va fi sobri., curari.,flri stridenge gi ftri podoabe (este bine ca obiec-tele de valoare - bijuterii, bani erc. - si fie utili-zate spre fapte de milostenie, nu inmormAntate).In sicriu se ?ot pune flori, iar pe pieptul mortului sepune obligatoriu o icoand. in unele zone ale ydrii, sea;azd tot pe pieptul mortului o luminare impletita,

facuta din ceard curatd, numitd ,,toiAg" sAu ,,priue-gltetoare". Intotdeau na, asezarea mortului se facecu faya spre rasarir, iar deplasarea cu sicriul se re-alizeazi. avAnd grijl, ca riposatul si stea mereu cufaga in direcgia inaintirii. Toate datinile folcloricecare propun asezarea in sicriu a unor valori mate-riale de orice fel - bani, obiecte personale, mAn-care sau biuturi - trebuie evitate, intrucAt provindin rituri vechi pigAne, precrestine;data inmormAntirii gi celelalte detalii legate de

I 7r6 Spre uiaya ue;nicd-.

f) dupi siy'arqirea slujbei ,,stAlpilor", a Litiei mici saua Thisaghionului pentfl,r molti, decedanrl este de-pus la capeli (sau biserid,, d^d, este posibil). DupitradiEie, slujba inmormintirii se sivArgqte a treia zide la deces. Nu existi restrictii, din punct de vede-re bisericesc, privind vreo zi a anului, in legaturi cuefectuarea acestei slujbe. in perioada pascali, existi orAnduiali speciali a slujbei inmormintarii. in privingaorei, ea se va stabili de comun acord cu preotul, dargi cu ceilalgi factori implicagi (pompe funebre, groparietc.). De obicei, inmormi.ntarea se face inainte deprinz, dar se poate programa gi dupi-amiazi.

5. inmorrnthntarea

Este slujba principali ce se sivArgegte in cadrulcultului mortilor. Este foarte important sa distin-gern necesitapile cultului, din punct de uedere or-todox, faya de superstiliile sau practicile folclorice,care lin de tradiEia locali. De aceea, esre necesarsi le diferentiem:

A. Rhnduieli ortodoxe, absolut obligatorii:

a) Pregatirea coliuei (sau, in Ardeal, a colacului),care simbolizeazi, trupul chemat la inviere, dupicuvAntul Domnului: nBobul de grdu, c,ind cadepe pdmhnt ;i moare, aduce muha roaddr, (Ioan12,24). in cazul in care inhumarea presupune odeshumare prealabili a altor crestini, se mai face ocoliua ;i pentru sufletele celor deshumafi;

Rlnduieli ortodnre pentu inmormlnta.re fi Parastase

b) Pregdtirea sticlei cu uin - simbol al viegii, dar gial SAngelui Domnului - arvuna viegii vesnice;c) Colacul, numit ,,cdp" tn unele parpi ale yarii,substituie coliua, au,ind aceea;i semnificayie caaceasta. Nu existi o prevedere canonici privindnumirul ,,capetelor" ce se pot impirti: inaintealui Dumnezeu, deoarece nu cantitatea conteazi",ci categoria destinatarilor: nC,hnd faci pr,Anz sAucina ... cheama pe neputinciofi, pe yhiopi, pe orbi, ;ifericit uei fi cd nu pot sd-yi rasplateascd. Caci yi se uarasplati k tnuierea drepyilon (Luca 14, l2);d) Thm,Aia ;i carbunii speciali pentru cadelniya (sevor procura de la biserici);

) Lum,Anarile se pun pe coliua ;i se ofera preolilor,cdntdreyilor ;i celor prezenyi (pot fi insotite deprosoape sau batiste, simbolizi.nd rugi.ciunea pentrugtergerea picatelor celor adormigi). Se vor procuranumai de la sft.nta biserici. Nu pot fi acceptateIuminirile care curg, ard cu zgomot sau scot fum.De asemenea, o practici. gregiti este si folosirea,,c5.ndelu9elor" de aluminiu, care acumuleazi.tn interior parafini topiti; in cadrul ritualului,

I miscarea colivei la ,,Vesnica pomenire" produce|

"irsarea continutului de lichid fierbinte, aceasra

I lnsemnind lipsi de respect fagi de cel deceiat 9i fagide cei ce vor consuma coliva respectivi;

0 O sticluya de mici dimensiuni (100 ml estesuficient) cu amestec de vin gi ulei curat, ce vorfi folosite pentru miruirea trupului decedatului,inainte de depunerea in groapl (la cimitir);

II

1 8 Sore uiata uesnicd...

g) in timpul slujbei de inmormkntare, la momentulstabilit, se ua sdruta icoana inuierii Domnului sau,in lipsa acesteia, icoana praznicului (hramului) sauchiar icoana pusi pe pieptul ri.posatului, care apoise di de pomani (nu se inmormdnteaza);h) Organizarea unei procesiuni funerare pietonale:in frunte merge persoana care duce crucea, apoisteagul, sfesnicul, toliva gi vinul, coroanele,preolii si cAnti.retii, apoi sicriul in care e depuscel decedat (chipul mortului fiind orientat spredireqia de inaintare), iar in spate: rudele, prieteniisi cunoscugii. in cazul in care se folosesc mijloacede transport, prima va fr. masina de transport apreodlor, apoi masina de transport a mortuluisi in spate celelalte magini. Pe drum, atd.t de lacasi spre biserici. (sau capeli), cAt si spre cimitir,se pot face opriri (de obicei 3, in numele SfinteiTleimi): preogii rostesc o scurti. rugi.ciune, numitS.ectenie (iar in unele pirgi ale Moldovei, se ciresre

;i din Evanghelie). Locurile de oprire se aleg dupiurmitoarea listi de priorit5.ti:

Q) cnnd procesiunea ajunge tn drEtul unor biserici,mindstiri, toiye;(2) cnnd se trece prin dreptul unor hcuri legate druiaya rdposatului (casd, seruiciu etc.);(3) ln rdsp,Lntii de drumuri.

in mod obligatoriu, atit c6.nd cortegiul funerar sedeplaseazi, cit gi cind se fac opriri, se respectd nr snicteyeregulilz dz circulnyie $ normeb bunului-simy.

Rinduieli ortodoxe pentru inmorm,Lntare si paraJtdse

B. Datinifolclorice care rrebuie eaitate:

a) ,,Dezlegared" mortului, efectuata in timpul slujbeiinmormhntariL Corect, ar trebui fbcuti inainte,deoarece legiturile respective au rolul de a imobilizapirgi ale trupului intr-o pozi;ie decentS. (nu au niciofunctie liturgici). Unii asociazi., insi., dezlegareade picate, invocati. de preogi in rugiciuni, cudezlegarca acestor legituri materiale; in cazuriizolate, regretabile, in aceste momente se producerumoare la slujbi. De aceea este bine ca actiunea s5.fie sivArgitS. inainte de slujbi;b) Acoperirea oglinzilor din casi cu p,Lnze (degiinseamni un doliu pentru privire, totugi nu este ocerint5. liturgica);

c) Stabilirea unui numdr fx de ,,cApete", colaci,pachete cu mhncnre, uase fi ltrinoase cAre se trnpart(num5.rul variazl, de la o regiune a girii la alta,dar 9i in functie de starea decedatului: bi.rbat saufemeie, tAn5.r sau bitrin etc.);d) OrganizareA unui ,,priueg/ti" nochtrn, cu mhncare

;i, mai ales, bduturd, dar si cu pretentia evoci.riipersonalititii defunctului, prin comenrarii caredepigesc, uneori, cadrul sobru al momentului.Cregtinul petrece vremea privegherii in rugiciune,citiri din Sfanta Scriptura (dupi un frumosobicei, se citeste Psahirea la cipitAiul mortului)sau convorbiri duhovnicegti. Membrii familieiri.posatului trebuie consolati si ajutati s5. nu seoboseasci peste m5sur5..

r9

20 Sbre uiata uesnicd..

e) Fixarea abuziua a anor reguli stricte priuindldsarea sau ridicarea florilor din sicriu, inainte deinhumare - obiceiul diferi de la o zonl.laalta, frria avea implicatii religioase;

fl Purtarea ostentatiud a unui doliu,,ulyem', exprimatin atitudinea vestimentari. neingrijiti, interdictiaspalirii trupului sau a hainelor, vaselor erc. - supersriliicare-i discrediteazi pe' practicantii lor;g) Claxonarea, - la punerea in mi;care a cortegiilor

funerare - reprezinti. un obicei de dati recenri,prin care este semnalati deplasarea mortului peultimul drum. Aceasti. pracric;. trebuie evitati.,fiind un momenr strident care tulburi. solemni-tatea cortegiului funerar.h) Banii cnre se lmpart k rdsp,Lntii - datininepotriviti. deoarece milostenia are destinatar precis,omul sirac. O alti reminiscengi pigAni o consriruielegarea unei monede giurite de mAna defunctului.i) insoyirea cortegiului funerar de muzicanfi, fan-fnro, ldutari, maneli;ti erc. - toti acegtia transfor-mi evenimentul intr-un spectacol ieftin, alimen-tAnd ideea falsi ci gi ritualul religios, cu roateetapele lui, nu-i altceva decAt tor reprezentagiefolclorici, adici o simpli ,,presrare de servicii".O astfel de atitudine esre exrrem de periculoasi.;ea denatureazd. grav sensul ;i rostul rugiciunilorpentru cei adormigi in Domnul;

)) impodobirea unui brad - in cazul decesului unuibiiat (sau birbat tAnir) sau tmbracArea in mireasd

Mnduieli onodoxe pentru inmormlntare li paraJtase

(in cazul decesului unei tinere necisitorite) - datinipopulare din unele zone ale ti.rii.

C. Supustifii,fortne dc magie Si ard.jitorie, ahepractici intqzise dc canoanelc Bisericii Ortodoxe:

a) ,,Vraja cu mortul" - amintiti la exorcizare, inmolitfele Sfhntului Vasile cel Mare - se realizeaziutilizind materiale provenind de la cel decedat,mai ales acele ,,legituri", care in mod normal seintroduc in sicriu gi se ingroapi;b) ,,Gdina pe sub tron" sau ,,umjA cu pAsdre" este opretinsS. formi de a impiedica transformarea mor-tului in strigoi; consd. in trecerea pe sub sicriul incare se af5. mortul a unei gi.ini, ce se di. de pomani.;c) Credinyele in strigoi (moroi, vampiri, fantome),precum gi toate practicile derivate;d) Credinya ca rnortul mdndncd ;i bea, sau ci arenevoie de bani si bijuterii pe lumea cealalti;e) Coco;ii albi dayi de pomand, pentru cei mortifrri lumAnare (in Joia Mare, Vinerea Mare sauin noaptea Pagtilor);f) Spargerea unui u*s de pdmdnt La plecareacortegiului funerar de acas5.;g) impdryiret unor obiecte drept ,,pomA.nd" cdtrerude / cunosculi bogayi, in alte scopuri decitmilostenia cre;tini;h) Cununia cu mortul sAu cu moartA - in cazulmor;i i unuia dintre concubini). O astfel deslujbi nu poate fi fXcuti, intruci.t Cununia esteo Sfinti Thini., iar Sfintele Taine transmit harul

2 l

22 Spre uiaya ueyicd..

lui Dumnezeu exclusiv oamenilor vii. Solicitareapretinde contracararea altei superstilii - aceeaci, pomana n-ar fi primiti, daci persoanelen-au fost cununate la biserici. insi pomana seface pentru iertarea tuturor picatelor, nu doarpentru unele dintre acestea.i) Deplasarea cu cortegiul funerAr pe cdi ocolite,pentru a trece prin porgile unor persoane vizatesau pentru a alunga superstit ia de a merge cumortul de doui ori prin acelasi loc. O astfel desolicitare dovedegte lipsi de respect atit fagide preot, pus s5. parcurgi. un traseu obositorinutil, cit gi fagi de cel decedat: nu este normalca mortul sd treacd;i sd-;i ia rdmas bun de la ceidragi, ci acestia au datoria sa-l omagieze ;i sa-ltnsopeascd pe ultimul drurn pdmhntesc;

) Sauar;irea slujbei ortodoxe a tnmorrndntariila sinuciga;i, apostali si eretici, nepocdiyi pindla moarte. In astfel de cazuri, preotul nu poa-te oficia decAt slujbe pentru izbi.virea celorvii de cursele vri jmasului abitute asupra lor:sfestania casei, molitfe si dezlegiri speciale, cubinecuvA.ntarea episcopului locului. Propriu-zis, fagl, de astfel de decedagi preotul nu poareoficia nicio rinduiali, ci doar si meargl in spa-tele sicriului, f lr i steag gi sfe;nic de la bisericigi flri a se bate clopotele. Direct pe margineagrlPii, fara a se intra tn biserica sau tn capela,preotul poate cAnta un imn de lauda PreasfinteiTre im i (Tlisaghionul funebru) .

Mnduieli ortodnxe pentra inmormlntare li Pardstase

6. La cimitir

Familia se va ingriji de respectarea din vremea regulamentelor in vigoare, valabile pentru fiecarecimitir in parte. Unele diferenge pot apirea, dincavza faptului c5,, tn Romhnia, existd doua tipuri decimitire: ale Administrayiei publice locale (aparyin deprimarie) ;i ale Bisericii (parohlale). in general, lasiparea gropii se va respecta adAncimea legali deminim 2 merri (excepgie fac construcgiile tip cavou).Deshumirile nu se pot efectua pAni la implinircaaTani de la deces, decit in cazuri speciale, cu aprobi.rilecuvenite. Datoria cre;tinilor este de a tntreyine ln modcorespunzdtor mormintele tnainta;ilor aceasta findu-le socotitd cafaptd a dragosteifaya de aproapele.F'levorfi ornamentate cu fori gi monumente funerare cares5. congini, in mod obligatoriu, reprezentarea cruciiMAntuitorului. Profanarea mormintelor, precum sia monumentelor acestora, prin gtergerea numelorinaintagilor gi reutilizarea lor, constituie abaterigrave de la credinga si morala crestini. ortodoxi.

7. Pornana

Pomana este fapti a dragostei cregtine, sivAr;itica fapti de milostenie fagi de cei nevoiagi, in numelecelui decedat. Ea este folositoare pentru iertareasufetului celui plecat la Domnul, dar gi pentrucei rd.masi pe pimAnt, ca formi a dragostei fagi deaproapele. Pentru a fi folositoare, pomana trebuie siurmi.reasci. trei scopuri principale:

24 Spre aiapa aeSnicd...

1) safe destinatd unei persoane aflatd in neuoie, careeste tn imposibilitate temporard sau defnitiua dz a-;iasigura traiul, fari caprin aceasta si-i fie cultivat unpicat sau un viciu (exemplu: bitri.ni, copii orfani,familii numeroase, invalizi etc.). Pomana intrerude nu are nicio valoare gi nici nu poate fi numitiaga ci, mai corect, impS.rtire a mostenirii. Degeabase di, de pildi, un autoturism al bunicului decedatci.tre un nepot, cu lumAnare aprinsi.! Este lar[. va-loare, in plan duhovnicesc. Este o gravi. eroare, deasemenea, a impi.rti de pomani bi.uturS. ci.tre unalcoolic. Cu totul dta este, insi., situagia la meselede prS.znuire, la care sunt invitagi si particip€, p€lingi cei nevoiagi, gi membrii familiei, vecinii, ru-dele gi prietenii - togi acegtia pot gi trebuie si. ia locla mas5., fiind chemagi si se roage pentru cel plecatla Domnul, evocAnd memoria acestuia;2) sa reprezinte rezoluarea unei neuoi reale pentrudestinatarul milosteniei. Nu se vor impirgi decAtacele obiecte sau produse de stricti necesitate. Nuse pot oferi, de pildi, haine care nu por fi purtate,fiind uzate peste limiti sau avind alte mi.suri decitcei ce le primesc. De asemenea, unele tradigiilocale sunt exagerate, chiar aberante: ele obligipe cei rimagi in viaEi si dea de pomani. obiectede mobilier si chiar corpuri de iluminat. in unelecazuri, asdel de obligatii sunt mai mult decitimpoviritoare pentru familia celui decedat;3) sa res?ecte, tn mod obligatoiu, limitelz dzcenyei ;iale bunului simy. Nu se pot oferi de pomani.: obiecte

RAnduicli ortodoxe tentla inmllmAnture si baraJtdte

imorale sau periculoase, precum ;i materide carealimenteazi. viciile: tutun sau biuturi (in exces, sauchiar o cantitate mici oferiti viciogilor dovedigi).Aceea;i remarci trebuie ftcuti gi in cazul meselorde pomenire, care trebuie si. respecte sobrietatea'momentului, precum 9i atmosfera de pioasirugiciune. Nu pot fi admise: fumatul, consumulexagerat de alcool, manifestirile de neseriozitate.De asemenea, impS.rgirea alimentelor de pomanin-are nicio valoare, dad, acestea nu sunt preparate indeplini concordanti cu ziua lirurgici respectivi (potfi 4 situagii: l. zi obisnuiti., 2. zi de post, 3. deAegarela pegte, 4. dulegarelabrAnzi,,lapte, oui 9i pegte - seva cerceta obligatoriu calendarul bisericesc).

8. Soroacele (tennene) de pomenire

Biserica a rAnduit mai multe prilejuri de pomeni-re a celor riposagi. Acestea reprezinti. momente in carefamilia, impreuni. cu preo,tii, se roag5. gi dau de pomanipentru sufetele lor. Inainte de a vedea care sunt soroace-le, trebuie cunoscute citeva reguli preliminare:

a) calculul zilei sorocite se face tncep,And din ziuadecesului, ;i nu din ziua tnmormhntdrii. De aceea,de obicei, inmormAntarea coincide cu primulsoroc - cel de la 3 zile;b) cel mai bine este a se sduhrgi pomenirea chiar tnziua in cAre se impline;te sorocul (mai ales la cel de40de zile). in cazuri obiective, cind acest lucru nu sepoate rcaliza, intrucit ziua respectivi cade in cursulsiptimanii, se devanseazi. in s,frmbdta anterioard.De

25

26 Spre uiapa ueSnicd...

retinut: sAmbetele sunt dedicate (cu mici excepgii),in cultul ortodox, pomenirii mor,tilor;

c) duminica nu se sduhr;esc pomeniri de moryi,

find ziua inuierii Domnului. in cazuri cu totulexceplionale, se poate face doar rAnduiala numitS.Litia micd sa:u Tiisaghionul pentru morli, adici oslujbi sumari, de binecuvintare a eventualelordaruri ce sunt aduse,spre a fi impirgite la biserici(sau se citegte o rugiciune de binecuvAntare,imediat dupi,,rugLciunea amvonului") ;d) de as e m e n e a, s unt op ri t e de la s du hr; i re a p o rn e n i r i lo rde morpi (ca 9i duminica): zilele marilor prazniceimpiritegti, perioada dintre Ignat gi Boboteazi(20 dec. - 6 ian.), perioada dintre SAmbita luiLazilr si Duminica Tomei.

Soroacele sunt de doui feluri I indiuihmb gi dz ob;te.Soroacele indiuiduale sunr:

a) sarindarul indiuidual: este pornenirea zilnicd acelui decedat, timp de 40 d.e zile dupd moarte (de lacuvAntul grecesc,,saranda" = potmZ€ci): la minis-tiri gi catedrale, se sivArsegte zilnic Sfrnta Litur-ghie, iar la bisericile obignuite, se face zilnic slujbide pomenire, la cerere. impreund cu pomelnicul,se obi;nuiepte sd se ofere o danie bisericii respecti-ve, pentru sustinerea cultului: lum6.n5.ri, prescuri,vin, ti.miie, ci.rbuni, fbini., untdelemn etc.b) 3 zile-in amintirea Sfintei invieri a Domnului,cea de a treia zi (acest soroc coincide, de obicei,cu slujba inmormAntiri i);

Rlnduieli ortodoxe penmt lnmormlntare fi parastdse

c) 9 zile - amintgte de ceasul d nouilea din zi cAndDomnul, ristignit pe cruce, a ftgaduit tAlhanrlui itaiul;

d) 3 s ap tdmbni (2 I dt zi le) - mar cheazlinjumiti.gireaperioadei pani laJudecata Particulari- timp in caresunt cercetate faptele omului, pozitive 9i negative;

e) 40 de zile - cel mai insemnat soroc, intruci.tacum are loc Judecata Particulari a sufetului,dupi ce, in prealabil, si-a revizut faptele bunegi rele, cercetate in ami.nunt, dupi invigituraprimiti de la Sfhntul Macarie Egipteanul, privind

,,vimile vizduhului" .La 40 de zile dupi inviere aavut loc inilgarea la cer a Domnului, acest numi.rsimbolizind dorinta iniltirii sufetului celuiri.posat in impirigi" lr'ri D,r-..r..r;

f\ 3 lunl - in numele Sfintei Tieimi, invocati siodihneasci sufetul celui riposat in comuniuneade viagi gi iubire cu Dumnezetr, Maica Domnului,ingerii ;i sfinEii, dupi modelul trinitar;

fl 6 luni-amintegte de zilele creagiei si, mai cu seami,denuaa gasea cAnd a fost creat omul gi a;ezat in rai;

h) 9 luni - invoci, in chip desivirgit, comuniuneacelui riposat cu cele 9 cete ingeregti;

i) un an, apoi din an tn an, phni.la 7 ani - semnificitimpul nasterii omului pentruvegnicie, dupi modelulsfingilor, ale ciror zile de priznuire din calendar suntrinduite a aminti uecerea lor la cele vesnice si nasterealor in cer c;sfinEi, in impirigia lui Dum no*ur'j) 7 anl- numirul sfrnt al desivArgirii, care cheamiasupra celui ri.posat cele 7 daruri ale Sfrntului Duh,

) 7

28 Spre uiaya uesnicd. .

simbolizand totodati ziua a taptea - cea a odihneivesnice, cind sufenrl intri in a;teptarea sfugituluilumii pamantegti si a invierii de obgte. De aceea,

l w l l -oupa sorocul Qe / anr, nu se mar organLzfaza pome-niri individuale, iar cei adormigi se trec in pomelniculdt ob;te, fiind pomeniti impreuni cu togi morgii dinfamilie, prieteni, rude sau cunoscuti.

Soroacele de ob;te ale mo4ilor sunt:a) SArindarul fu ob;te - se sivArseste pentru togi ceidragi ai nostri rS.posati, care sunr pomenigi in bise-riia 40 de zile la rAnd, in posturi. Acestea sunt: fieprimele 40 dezile din Postul Mare (pfoi la SAmbItalui Lazir), fie zilele postului Cr5.ciunului. Se va pro-ceda la fel ca la sirindarul individual (a se vedea maisus). Se organizeazS., la unele biserici, si o colectL degrAu gi alte materiale pentru a se prepara o colivi. deob;te, de citre doamnele din comitetul parohial;b) Mo;ii de iarna (SAmbita inaintea Duminiciiinfricogitoarei Judeciti) gi Mo;ii de uard(SAmbita Rusal i i lor) ;c) Simbdta lui Toader - prima simbiti din Pos-tul Mare - este ,,zitJa de nagtere a colivei" increttinism, dupi minunea sivArqiti de SfintulTeodor Tiron, care a indicat acest aliment ca al-ternativl fagi de mAncS.rurile contaminate ina-dins cu materii provenind de la jertfele idolqti;d) S hm b e te le din Po s tu I M are au,fi ecare, semnifi cagiiaparte legate de specificul acestei perioade a anuluibisericesc. Sunt printre puginele zile din acest post

Rlnduieli onodnxe pentru inmormLntdre li parastase

in care se sivArgegte Liturghia Sfhntului Ioan"Guride Aur. Unirea postului cu rugiciunea amplificirezultatele obginute in plan duhovnicesc;

e) Skmbata lui Lazdr este sAmbita dinainteaFloriilor,ultima cAnd se mai fac pomeniri de morti,inainte de Duminica Tomei. Evident, in aceasti zise face amintirea minunii invierii de citre DomnulHristos aluiLazlr cel mort de 4 zile:'

f) Numai pe plan local, consemnAnd perpetuareaunor tradilii strivechi, in unele regiuni ale girii,preogii fac mici pomeniri de morgi numite Litiamicd sau Tiisaghionul pentu morli in Joia Maresau luni dupi DuminicaTomei, Payele Blajinilor.Aceste practici n-au fost (gi n-au cum si fie) gene-rulizare de Biserici, intrucAt in Joia Mare trebuiesi primeze doliul pentru Pitimirile MAntuitoru-lui, gi nu doliul pentru mor;ii nogtri, iar^dupiPagti se cuvine si petrecem intru bucuria Invie-rii, chiar daci este frumoasi si tradigia impirgiriila si.raci a unor bucate specifice sezonului: oui.ro;ii, cozonac, pasci etc. De altfel, in multe regi-uni ale tirii, se obignuie;te ca, la inmormAntirilesi parastasele dintre inviere si iniltare, si. se pre-giteasci, tn loc de coliua, pasca;i oud ro;ii.

29

9. incbeiere

Pregitigi fiind de intAlnirea cu Hristos Domnul,Cel ristignit;i inviat, suntem gi noi inarigi in cunoastereacorecti a unor reditigi legate de sftrginrl vietii noasue,fagi de care trebuie si avem o atitudine crestineasci., pri-vind cu senini.tate moartea, a prry al vegniciei, ca tre-cere la viaga vegnici. Sftnd Ambrozie al Milanului neindeamni: ,l4oartea sd nu ne inspdirraLnte, Eadar; ci sane bucare binefacnilz unei'neceri bund'3. Un exemplu de,,buni trecere" este moartea Sfintei Macrina, sora dupi.trup a Sfin,tilorVasile cel Mare gi Grigore al Nyssei. Pe pa-tul de moarte, Sfrnta Macrina a rostit aceasti rugiciune,pe ctre a consemnat-o in scris fratele siu, Sfrnnrl Grigore:

,,Tu, Doamne, in dar ne-ai dezlegat pe noi de frica mo4ii.Tir ai pus inceputul viegii celei adevi.rate gi sfrrgitul viegiide acum. Tir pentru o vreme odihnegti trupurile noastrecu somnul morlii, gi iar{i ne degtepgi pe noi cu trAmbigacea de pe urmi l1 Corinteni 15,521. Tu dai girAnei ca peun zilog trupul de lut pe care cu minaThl-ai plimidit giaduci la viagi iara;i pe cel dat girAnii t...1. Tu ne-ai izbivitpe noi de blestem ;i picat, ftcandu-Te Tir insugi, pentrudragostea noastri, blestem gi picat t...].Tu ne-ai deschisnoui. calea spre inviere gi, zdrobind po4ile iadului, ai sur-pat pe cel ce are stipinirea mo4ii, adici pe diavolul"a.

ATh fie slava, Doamne, in veci!

3 Sr. ANrsnozrE N- MrreNurur, Despre binefacerilz rnorgii, in;Scrieri. I. Tdbuii la Sfnna Stiptuni, @irin;r gi scriitori bisericegti,52), Bucuregti, Editura Institutului Biblic gi de Misiune Ortodoxial Bisericii Ortodoxe Rom6.ne, 2007, p.475.a Sr. GnrcoRE DE NvssR, Waya Sfntei Macrina,24, apudJean-Claude Lancurr, Tiadipia orndnxd dzspre uiapa dz dupd moarte,trad. de Marinela Bojin, Bucuresti, Editura Sophia, 2006, p.38.

Cuprins

Cuuint tnainte

1. Realitatea rnorlii

2. inudyatura ortodoxd despre moarte

3. Pregdtirea Penftu ,,mAreA trecere"

4. Chnd moartet suruine

5. inmormhntarea6. La cimitir

7. Pomana8. Soroacele de pornenire

9. incheiere

5

7I I131623232530