Sfinli 9i. 1 1 .

marl clunovnlclqespre

exorcrzare sL. v v 1 '

J

tamaourre

Antologie alcdtuitd deIeromonah Benedict Stancu

Iar celor ce aor crede le aor urftra acestesemne: in numele Meu, demoni aor izgoni [. ],

'

peste bolnnui igi uor pune mhinile gi se aor facesdndtoEi (Marcu 16,17, L8).

Tdmdduili pe cei neputinciogi, pe demoniscoate[i-i (Matei 10, 8).

Redactor: Elena Marinescu

Cooerta: Mona Velciov

iNrAnaprNARE

Tdmlduirea sufletului gi a trupului in per-spectivi ortodoxd depinde in primul rAnd devoia lui Dumnezeu cu fiecare persoand in parte.Apoi la aceasta contribuie in mare misuri parti-ciparea personald, prin credinfd, a cregtinului incauz6. gi acceptarea tratamenfului medical.

Dacd omul credincios gi-ar insugi ideea debaz\. care subliniazi ag*qept_area voii lui Dumne-

tq u, sd i se deschidi Evanghelia (unde- gregit - preotul improvizeazi speculativ, infuncfie de pagina la care se deschide) sau altecdrfi pentru a i se interpreta in mod eronat dacii se va dirui vindecarea.

Arhimandritul Sofrenie dupi ce a citit ruge-ciuni unui bolnav ciruia nu i s-a ameliorat sta-rea de suferinti, i-a spus: ,,LJite ce! Noi nu sun-tem fdcdtori de minuni, noi suntem preofi gi nerugdm pentru reimpicarea oamenilor cu Dum-nezelJ." Pirintele Sofronie era intr-un fel trist ginu voia sd se mai roage, dar omul l-a privit cu unzAmbet gi i-a spus: ,,Da, nu m-am vindecat fizic,dar s-a vindecat." Fiind un om carenu avea credintd, care se indoi4 sofia gi soacralui il aduseseri aproape cu forta la mdndstire,

Sfinti si nnri duhortrtici desprc exorcizare gi tdnrddvtire

ca perintele Sofronie se-i citeasci rugiciuni. $ibucuria pdrintelui Sofronie a fost mult mai maredecAt atunci cAnd citea rugiciuni gi se intAmplauminuni intr-un chip foarte uimitor.

Pdrintele Dumitru Stdniloae ne explici lim-pede cd ,,prin harul acestei Taine a Maslului sedd in mod principal vindecarea trupului. NumaicAnd este rAnduit ca bolnavul sd moard n[_qe

e acest efect principal (tdmiduirea tru-pului), elejalte" - tdmdduirea sufletului,i ertareapieatelor m drhr risite in Tain a Pocdintei,ceea ce nu inseamnd pulin lucru!

Stareful Ambrozie de la Optina ne descrie:,,Trebuie infeles de aici ci picatele nu sunt ierta-te numai fiindcd sunt spovedite ele sunt de ase-menea iertate in virtltea ostenelii pe care trebuiein mod necesar sd o depunem. _i4.9u.g! aspus tAlharului pe cruce: [...]astdziaeifi cu MineinRai. Totugi, driar dupl aceasti promisiune, tAlha-rui n-a intrat imediat in bucuriaRaiului; el a trebuit mai intAi

elor. La fel gi noi, degi pdcatele noastretrecute ar:*Jost iertate in Taina Pociinfei gi prinangajarea noastrd in viafa duhovniceasci, t^rebuieca, din cauza lor, sd suportdm ,_ dum-nezeiesc. Altfel spus, trebuie sijndurim pentrucuritirea de pdcatele noastre bolldureri qi- ca-zyy;ri, gi tot ceea ce Domnul ne trimite.

Tu ifi inchipui acum ci pociinla ta este atAt desuperficial5, incAt trebuie sd dai o <satisfacfie>

Sfin[i pi mari duhoanici despre exorcizarc Ai tdtndduire

pentru picatele tale, potrivit gravitdlii-loa gi cinumai atunci vei putea sd primegti iertarea.

i1i voi rdspunde aceasta: cuvAntul ,.satisfac-tie" a intrat in Biserica Ortodoxi numai prinintermediul romano-catolicismului. Or, iat; glb-

ti: daci un cregtin a picitu-it, el va avea de suportat, pentru a scdpa de opedeapsd vegnicd, potri-vit dreptei judecdfi a lui Dumnezeu; dar ea vafi ugoard in comparatie cu picatele sale,oloald, o nenorocire sa_u-o oarecare umilire. $irestul rdmAne la mila lui Dumnezeu de a-l aco-peri. TAlharul cel bun a fost tAlhar timp de 30de ani gi toatd pedeapsa i-a fost ci a trebuit sisuporte sd fie spAnzurat numai trei ore pe o cru-ce gi si aibi picioarele zdrobite. Este adevdrat cdaceasti pedeapsi este foarte aspr5, dar poate easi serveasci de ispigire pentru 30 de ani de cri-md? Judecd aceasta tu insu[i!"

De asemenea, exorcizarea oficiati de preotpoa-te fi abordati, aga cum s-a sput cu aceeagi pregd-tire cuveniti, avutd in vederea slujirii Sfintei Litur-ghii. Cine slujegte Sfantal-ih.rrghie poate oficia girAnd_uiala ierurgiilor din care fac parte gi exorcis-mele. in practicS, ci diavolul

tu!q1Vasile-ce-l-Mare, acestea nu se mai citesc,preofii invocAnd scuza ci nu sunt pregdtifi!

O problemd care intervine totugi La cei carecitesc aceste molitve ale SfAntului Vasile cel Mare

S,finti si nnri duhouttici despre exorcizare gi tdmdduire

qi ale SfAntului Ioan Guri de Aur este aceea a ati-tg duheynicesc pe careo intAlnim uneori. S-ar pirea cd acegti clerici seafli intr-o oarecare confuzie gi astfel li se poa-te induce ideea cd ei s-ar defini cumva ca,,exor-cigti". in Istoria Bisericii ii gdsim consemnati gipe aceqtia.

,, Nici exorcis tu l,nu se hirotone gte, cici -premiulI Jui line de bugavq-inlagi han'l lt'i Dt'mne-

?Q1l prin Hristos gi t. Fiindcdcel care a primit hnrisma aindecdrilor (I Cor. 12, 9\e ardtat prin descoperire cdtre Dumnezeu,

I fdcAndu.se ardtat tuturor. Iar daci e nevoiede el ca episcop, preot sau diacory si fie hiroto-nIt" (Constitu[iile Sfin(ilor Apostoli, Cartea 8, 26).

.piferenfa dintre acei exorciqti qi preofli slu-jitori contemporani este cd aceia, menfionafi decomunititile cregtine din primele secole, aveauc.al_qglgl hari*sma-tic. Exorcigtii, nefiind intotdeau-na clerici, vindecau pe cei posedafi de duhurinecurate gi pe cei ce sufereau de boli sufletegti,dar nu citeau neapdrat exorcisme sau molitve.

9fflnnr-l I ne relateazd.un cazincare un pdrinte pe nume Stratonic, contempo-ran cu sfAntul, vindecd un demonizat insemnAn-du-l cu semnul crucii gi rostind aceste cuvinte:

,,Domnul Iisus Hristos si te timiduiasci!" S-fAn-I face referire la un exorcist, un

harismatic, ciruia i s-a retras temporar harisma

din pr_icina in care se compldcea:

10

Sfinli 5i mari duhoanici despre exorcizare gi tdmidr.ire

,,Pe cei bolnavi gi demonizali ii trimitea SfAn-tul Antonie la Pavel cel simplu, qi-i vindeca. Iarintr-una din zile a venit dracu riei ca sd-lispiteasci gi si-l opreascd, precum s-a gi ficut giprecum a pdtimit gi Elisei. $i ace_lL e a

cd el gAndea: "Oare pentru ce SfAntul Antonietrimite la mine bolnavii ca sd-i vindec Ai nu-i vin-deci e1?" $i-i era lui necunoscuti r4$4d4!a cea

d a mintii lui.Atunci SfAntul Antonie a trimis la el unindri-

cit-cu dracii cei boieregti, gi I a inceput a seruga impotriva lui. Iar_"diavo.lul impotrivi gT-ia gi nu voia si iasi. Mifdnel_u:-se,-Pavela zis: .,In

e D,omnululnostru Iirus Flristog-iegi! " $iiardgi diavolul grdia impotrivi. Iariqi a zis Pavel:

"Iegi, in numele Domnului meu Iisus gi curugd-

i lul.A intrebat SfAntul Pavel pe SfAntul Antonie

a pentru care n-a avut putere asupradiavolului gi i-a rdspuns SfAntul Antonie: .,Pen-tru cele i pe care le-ai gAndit in ascuns,

a era pricina pentru care nu iegea, fiule.Cici gAndirea monahului este ca strdlucirea cris-talului; s-a spart cristalul, s-a spart gi strdluci-rea lui. Aga gi monahul: it gi indatd s-aridicat haml lui Dumnezeu.> Atunci Pavel a pusdegrabi metanie SfAntului Antonie, multumin-du-i ci l-aizbdvit de ingelare."

11

Sftnti si nnri duhottrtici despre exorcizare gi tamdduire

Preotul citeqte molitvele sau exorcismeled Taina Botezului firi.si gAndeascd cumva

despre el cd e un harismatic. CAnd se intAmpldsi se erijezein,,exorcist" gi doregte cu tot dina-dinsul si epateze, atunci firi indoiali cd diavo-lul va profita I acelei persoane sfintite,ajungAndu-se astfel ca un slujitor al lui Hristossd devind in comunitateape care o pistoregte, nefiind exclus ca ac i la scard nafionald sd devini iminentddin cauza unor jumaligti caLe td cAteun subiect de senzafie.

De exemplu, aga-zisul ,,exorcist", in loc si-gicalce pe orgoliul siu, va dori si calce ,,terapeu-tic" peste trupul posedatului! fuz6nd si-gi lege(vindece) prop patirni, va proceda la legareaposedatului! Va dori sd deschidd ,,cartea" in locsi-gi deschidd sufletul credinciogilor gi sd le cea-ri sd se roage $i ei pentru mAntuirea lui etc.

ie sd-l aibi in vedere cregtinuf este participarea

fd mai mare a cregtinilor la- Sf ntului Mas-l11 ceea ce nu e rdu, dartrebuie sd-i atentiondm pe credinciogi aga cumo face arhimandfittil Zaharia Zaharou: ,,Singu-ra intrebare pe care o pun oamenilor care vin laspovedanie este daci participd cu regularitate laLiturghie, dacd merg duminica gi in sirbitori labisericd. imi aduc aminte de o tAnir5 din Cipru

12

St'in[i pi mari duhoanici desprc exorcizare gi tdmdduire

care venise de cAteva ori la mindstire. Era stu-dentd la Londra gi avea nigte probleme. Primadatd cAnd a venit am incurajat-o, m-am rugatpentru ea. A venit iarigi plAngAnd; am ficut ace-lagi lucru. CAnd a venit a treia oari in aceeagi sta-re, am inceput sd mi gAndesc: ,,Doamne Sfinte,dupi atAtea strddanii, s-ar fi cuvenit de-acum sdfi depigit aceastd problemi. Ce se intAmpld?"Dintr-odati, in timpul conversafiei noastre, de__s-

"Daci nu mergi la Liturghie, nici-m_iq4 pum-

nezeu nu te poate ajuta." D-in clipa in care Hris-tos a desdvArgit Trupul Bisericii in istorie, 11gi.1t1l

i daci nu devenim midulare alea . MAntuirea este un lucru foarte con-cret iniuntrul acestui Trup - Bisg{q4 -, al cdruiC_ap este Ffuistos. care spune cd

a nu participd la Liturghie trei sipti-mAni la rAnd fdrd un motiv bine intemeiat, g

nu mai este primite le lap.jlrtigilea cuTaine. Nu trebuie si vedem in aceasta

numai o pedeapsi, ci mai curAnd e misurd carene spune cAt flmp poate cineva sd rimAnd viuduhovnicegte fdri participarea la Liturghie."

Antologia de fafi, alcituiti sub forma unor dia-loguri nerostite, transmite prin reperele indicate desfinF, mari duho'rnici sau teologi, mesajul esen$alal Ortodoxiei gi, implicit, procedeele acceptate capertinente prin prisma discernimAntului duhov-nicesc al autorilor competenfi menfionati.

13

Sfnti si mari duhoztrtici despre exorcizare gi tdnrdduire

S; ne insugim pretioasele indemnuri aleduhovnicilor harismatici gi si nu ne precipitdmadoptAnd o,,rAnduiald dupd cum ne taie capul,,pentru fiecare cregtin afunci cAnd este cuprins despiritul gregar!

nAur sE FoLosEgrE DE EXTsTENTAinapornlvA EXISTENTEI

t

- De ce oare mulli tineri cdrora Ie aorbegtidespre Iisus refuzd sd intre tn dialog pe flceas-td temd spuryilnd cd aceste iilei ,,ii opresc sd-gitrdiascd aiala"?- Sfdntul Iustin Popooici: caful este un

duie omului nici sd-L vadd, nici sd-L cunoascdpe Dumnezeu sau cele ale lui Dumnezeu, nici peHristos sau cele ce sunt ale lui Hristos. Bdcatulil line pe om .lui Dumnezeu, in

a lui Dumnezeu. Nu-L cunoagte pe Dum-nezeu, nu-L recunoagte, -de-Dumnezeu:

,,Nu existi Dumnezeu" - da, nu existd Dumne-zeu in p5cat. De altfel, toate strddaniile lui cau-td sd dovedeascd futuror oamenilor cd,,nu exis-

convingerea aceasta. C ;d, cei necurati insi nu-L vdd, nici

nu-L cunosc. I nimice$te-distruge-duce

scd de triiri gi cunogtinfe iar omul

cdci c U este pe de-a-ntre-

15

Sfinti si mari duhotttrici despre exorcizare 5i tdntdduire

gul rodul prefacerii lduntrice. PAnd la intruparealui Dumnezeu-CuvAntul era ca gi cum nu existavia!5 pe pdmAnt. Dacd totugi aceasti viafi exis-ta, nu era decAt o viati de-a-ndoaselea, o. mascia viefii, un substifut al viefii - pe scurt, o pseudo-via!5. Cdci ce viafi este aceea cAnd existi moar-te, cAnd sfArqegte in moarte? Nu-i decAt e.mgar-t - adici o chinuire zdbavnicd.Doar viafa care ntr moare, viafa care nu sfArgegtein moarte e indreptdfitd si se cheme viafi, via!5care intrece moartea, viatd. care prin inviere seface pod citre vegnicie. De fapt, 4-o-gl!a'Laveg-

t6, gi tocmai aceasti viafi s-a aritatpentru intAia datiin lumea noastrd prin Dumne-Z -CuvAnlul, D.*umnezeul-Om, Flristos. De ace-ea SfAntul Ioan Teologul ne binevestegte aceasta:,,$i Viala s-a ardtat gi am vdzut-o gi mirturisim givi vestim Viala de veci, care era la Tatil gi s-a ari-tat noud." ,)/iatd" este sinonim cu ,,viatd vegni-cd". Nu existd pic de via!5 fdri viafi vegnici. _CuDumnezeu-CuvAnfu I - yi aga -s_: a*a r dtat" in lu meanoastrS, I i. Doarin El noi ,,am vdzut" viafa cea adevirat6,, ,3mvd.zst" ce este viala; am vdzut gi vedem cd doarviala vegnicd este viafd adevirati. Agest lucru ecu totul evidentin Dumnezeul-Om. intreg Dum-nezeu-Omul gi toate ale Sale respird gi ne strdlu-cesc viata vegnicd: nu-i nici un gAnd al Sdu caresi nu-gi aibi obArgia in viafa vegnicd gi care sd nuse migte intru ea - gi aceasta se intAmpl5 cu fie-

1.6

Sfinli gi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

ti gc1e,i, gi uutrrrit" viefii vegnicene scaldd in toate ale Lui. Vrei si afli cum vegni-cia a viepit in timp? s!

g tot ce-i adevdraf a tot ce-i bun, a tot ce-i dreptgi a tot ce-i nemuritor; iar intru nimic nu-i niciobArgie, nici impreuni-obArgie, nici pricini, niciimpreund-pricinuitor - nici al riului, nici alpicatului, nici al morfii, nici al minciuniita este pe-_c-"a_re-_HUsto_A" e vestit-o

4devdqat I gi nu-i nici un intuneric intru El.Cdci unde ar fi intunericul in Dumnezeu-Omul?Sau unde e in El picatul? Daci cineva ar vidiin El pdcatul, ar vddi intunericul, dar nimenin-a putut si-l videasci. Or, I vine din

BiSat, iar pdcatul de la diavol, eare este intregc. Cdci diavolul este diavol prin aceea ci,

r, e-ste opusul lui Dumnezeu lnsugi.Dumnezeu este lumind - diavolul este infune-ric. Dumnezeu este viafi - diavolul este moar-te. Dumnezeu este adevir - diavolul este rnin-ciund. De aceea s" ca Dumnezeuadevdrat ce este, -a pufut spune despre Sine: Ezsltnt JUfylt ,,Eu sunt lumina viegii". CAtdespre diavol, acesta ar fi cu totul indreptdfit sdspund despre sine: ,,Eu sunt infunericul lumii,eu sunt intunericul vietii." Cdci doar i-

17

Sfirrti si nnri duhoztttici despre exorcizare gi tdmdduira

viefii; fiindci pentru ca ochii omului sd poativedea trebuie si existe lumina. Singur Dumne-zeu-Om .Ffuistos, are aceastd lurnini qi de ace-ea ne-o gi poate da. Cdci datoritd luminii vedem.

liri lumini, ochii nu folosesc la nimic.

, Trdind in picat omul se izoleazd, se admirisine inssgi gi face din sine insugi cen-

lrul intregii existenfe. Cu cAt se cufundd maimult in pdcal cu atAt prdpastia dintre timp givegnicie devine mai mare in congtiinfa gi in ini-ma lui. intors cdtre lumea ,{,Ard, omul pica-tului simte,gi v,ede o ingrozitoare rupturd intre elinsugi gi ceilalfi oameni, intre el gi celelalte fiin-

!e. Cufundatint e egoisti tot mai adAn-ci, el pierde treptat-treptat s!

sc, pand ce-l pierde cudesdvArgire. P;4pastia dintre el gi intreagarrea-f;e devine tot mai adAncd gi de netrecut. I nu semai vede d i gi pe nimeni altci-neva gi nimic altceva, nici deasupra, nici in jurullui. nu mai e decAt sl insuqi, impo_storm-iaerab"il -al divini td$ intronizalpe-c-loaca lui.De aici gi faptul ci.existi atAt de mulfi oamenic e, cu simtiminte mici, carenu pot sd iasd din ei ingigi gi si ajungd la altul.

nici omuf nici pe Dumnezeu, pentru cd nu maiajung la ceea ce este vegnic Ai la ceea ce este divi-

18

Sfinti si nnri duhoz:rtici despre exorcizare gi tntndduire

no-uman. O prdpastie tragicd se deschidein gAn-duri, in simfdminte, in viati: o sfAgiere blestema-tI in congtiinfd, in inimi, in suflet, o rupturi cepustieqte, ca in Faust chipul sdu de om: ,,Douisuflete locuiesc in pieptul meu."

- Putem sd credem in Dumnezeu, tnsd nicicumin existenfa demonilorT- Sfdntul Nicolae Velimiroaici: Se povesteg-

te despre un oarecare strXiry care, ajungAnd inEgipt, a vrut cu orice pref sd se scalde in rAul Nil,ca si aibi o amintire plicuti. Localnicii i-au spuscd in Nil sunt crocodili gi sd nu se ducd prea inlarg. El insd n-a crezut in existenfa crocodililor,gi-a bdtut joc de atare ,,povegti bdbegti" gi, ca unbun inotitor, s-a avAntat in largul Nilului. Din-tr-odatd a scos capul un crocodil gi cu dinfii sdica un fieristriu l-a retezat in doui pe inotdtor.

$i 'stfel viteazul nenorocit, in viafi, n-a crezut'in existenfa crocodililor, iaq, in moarte, n-a avuttimp sd se incredinteze de ea.

iduindu-i pg -g3y9l1 tigdduiegti 9i omare parte din adevirul evanghelic. Tigidu-

tos a izgonit duhurile rele din oameni, gi ci El asfdrAmat stipAnirea demonilor asupra oameni-lor. Fiindci cel mai apropiat ucenic al Domnu-lui, S{Qntul IoanTeologul spune cu tirie ci Hris-tos a venit in lume ca si nimiceasci stipAnireadiavolului asupra oamenilor, zicAnd: Spre aceasta

19

Sfinli;i ruttri duhounici despre exorcizqre gi tdntdduire

S-n srdtat Fiul lui Dumnezeu, ca sd strice lucrurilediaaolului (I Ioan 3, 8).

7.is-a un mare poet: ,,Mai multe lucruri sunti4 cer gi pe pd_mAnt decAt poate chiar si visezeomul" (Shakespeare). Tu tigdduiegti diavolii nufiindci o vrei tu, cLf_irnelca diavolrtlrrrea_aga. Aificut rdzboiul? Orice armatd intinde ambusca-de gi cunde cu indemAnare ca dugmanul sicreadd ci ea nu'este. Pentru un general vestea ceamai imbucuritoare este aceasta: dugmanul credeci ng_ stf,el, nu existi nici armata lui. CAndvadiavolul se arita pe fafi oamenilor gi prin fricd iiprindea in mrejele sale. Ip-timp =noqstre tac-tica lui este d ; mulgumirea lui este caoamenii sd-l tigiduiasci gi sd creadi ci el nu exis-te. Ma tem insd cd d nu este mai aproapedtavolul decAt de ce,Lear rd diavolul nu

h+lA, in rizboi cu dugm-4nji vdzuf,-gi tdinuiS. Vaide noi dacd ii vom tdgidui pe dugmanii cei tdi-nuifi! La ce ne va folosi biruinla asupra lupilor giurgilor daci ne mugci garpele din iarbi?

- Cum mai este numit d.iaztolul in SfdntaScripturd?- Diavolul are mai multe denumiri. in Vechiul

Testament i se zicea Beelzebul, cdpetenia demo-nilor (apud Matei 12, 24-27; Marcu 3, 22; Luca'11, 15-19), dar gi satana, care inseamnd ,,potriv-nic" sau ,,vrdjmag". SfAntul Ioan Evanghelisfulil numegte balaurul cel mare, garpele de demult, care

20

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare gi tfundduire

se cheamd diaaol Ei Satana (Apocalipsa T2,9). IarQfanfrrl Apostol Pavel il numegteVeliar, in Epis-tola a doua citre Corinteni, unde citim: Ce inso-

lire are dreptatea cu fdrddelegea? Sau ce ?mpdrtdgi-re are lumina ut intunericul? $i ce inaoire este intreHristos Ei Veliar sau ce parte are un credincios cu unnecredincios? (II Corinteni 6,74-75).P r"se inlelege totalitatean€er fi impo-triva lui Dumnezeu, care aulqst alpsaf,dincet

cd, cuvAntul satana a fost tradus prin diavol, careinseamni: ,,c4 ti-tor'f gi'l.tneltitor (Efes "6,17). De asemenea, i s-azis gi ,,drakon", de unde in vorbirea romAneasciobignuitd a rezultat cuvdnfiil drac.

- Cuoiosul Paisie Aghioritul: Mi-a spus cine-va: ,,Sd scofi din traducerea francezl, a cdr$ii -

Sfhntul Arsenie Capadocianul - cele ce se referi laceiindriciti, pentru cd europenii nu le vorinfele-ge. E1nu cred cd existi diavol." Yezi, pe toate leexplici prin psihologie. Daci acegti demonizafiai Evangheliei ar fi mers la psihiatri, i-ar fi supusla gocuri electrice!

- De ce morala laicd rru se rapofieazd la dia-aol ca autor al rdului?- Sffrntul Nicolae Velimiroaici: , daci

nu are rima ei pagini imaginea ori chipuldiavolului, nu este morald, ci numai o*es i

pentru suflet. Deoarece aceasta nuprezintd viafa ca pe o lragedie creatd de conflis-

21

Sftttt i si ttrari drlhoattici despre cxorcizare gi tdnrdfurire

tul dintre bine qi rdu, ci ca pe o plicutd cAntarepentru ceaiuri gi petreceri.

Deoarece de prdpastia infunecoas; dea-supra cireia atdrnd emenirea, ca gi roiul de albi-ne tulburat, ce cautd unde sd se ageze.

Deoarece nu numerd neintreruptele convoa-ie de orbi, nici cArdurile de leprogi, nici mulfi-mea de sinucigagi, nici caravanele idiofilor giale celor care s

' fiarele ce-gi agteapti

moartea, nici muntii de schelete omenegti, cucare este ciptugit pimAntul, deoarece acesta numisoard durerile gi junghiurile, nici nu misoa-rd sAngele gi lacrimile, nici suspinirile gi rugi-ciunile, nici necazul gi puroiul, cici nu-gi aduce

tea inecati de riutate, n 4dtatea dispre-tuitd de rdutate, ni ranfa inecatd de dis-perare, n! rispldtiti cu trddarea,

murdiritd de intindciune, nici detiiate la mijlocul drumu-

lui cu un foarfece nevizut, nici-.{e_pU_virile celor.mai fericiti, ale celor mai puternici la intAlnireacu ochii sticlogi ai morfii.

De aceea zic, omule, ci acea qtgrale in care peprima pagind nu se afld chipul diavolului nu esteo morald, ci numai o estetici mincinoasd pentrusuflet.

- Putem da un exeffiplu concret in aceastdpriainld?

22

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdrndduire

- Sfhntul Iustin Popooici: Cain, care gi-a injun-ghiatfratele celnevinova! pentru c idntune-case gi nu gi-a mai vizut nicifratele cddUpa.trup, nici fratele

obArgia sa diavoleascd, ur4I l-a ficut si se nascd dupd

gi din megtegugirile picatului, cele ale diavolului,

era impofiva a tot ce era de la Dumnezeu in fra-tele siu gi in primul rAnd impotriva a tot ceea cefratele siu avea drep! gi de-aceea gi-a ucis fratelenevinovat pentru cd.fap"tele lui.e , iar celeale fratelui lui erau drepte. $dul a ajuns nu doar

lgr, ci insugi in toate, gi de ace-ga Cain a fost t un ucigag alecdrui ce" -congtienta fost d, deci congtient a fost rlpicid. Cici pec€le ce erau de la Dumnezeu in fratele sdu, pe ace-

. Nimeni n-asimSt gin-a intuitatAt de limpede gi atAt de deplin ca_Sf6ntul IoanTeologul cd e--noastre omenegti tobrl

rd$te din doui ob6rgii, din doui principii: de

-la Du-mnez.cu $i de la diavol. din aceas-td lume igi are primordial in Dumnezeu,precum tot rdul in diavolul; la limiti, fiecare binese intoarce la DumnezelJ- la limiti, fiecare rdu seintoarce la diavolul. P-rintoate aceste ,-bpJSrele",

23

Sfinti pi nmri duhoanici despre exorcizqre gi tdnfiduire

fifga.q sa, Qi aceasta l-a fdcut sd se nascd gigd,s-gjnrrudeasci cu,ee-l r.du, cu diavolul - de bund-voie s-a ndscut in duh de la diavolul: s-a fdcut,,hu al diavolului". Dimpotrivi, p 4ptele_ cele

e, omul asimileazi binelui toate_deprinderile

tail*na$te dg lq-Lrfq,t"zeu. Astfel, debundvoie, omul se nagte duhovnicegte de la Dum-nezeu gi ajunge ,,hul aI lui DumnezelJ".

gj a congtiinlei omul se salveazd numai prin via-

: .i A, care nu este altceva decAt sem-nul clar al prezentei satanei. Pentru cd sa-ta4A_e"ste

. El a pierdut cu desd-vArgire s toateunitdtii macrocos-

. intr-adevdr, satana este singur in sensabsolut. De aceea, qr1gl oamenilor, insingu-farea lor egoistd, ruperea lor de atoateunitateam a c ro c o s m o su lu i ng-_g g!,e-_aJ.tc gva .d e-c fu o p o rnire

. Pentru ci satana este satana deoa-rece de sine gi simfdmAntul lui desine de Dumnezeu gide toate*_c_e-l_e]a-1te fiinfe gi creaturi.

in lumea aceasta, amul e i din neamul luiDumnezeu, ori din cel al diavolului, adjcd igi tra-

aeea duhoy--nic,easci ori dela Dumnezeu, ori de la diavol. ar implinindd-reptatea - care nu e altceva decAt impreunarea

r -e_y_4lgh_eJice - omul se zdmis-

24

Sfinli pi nnri duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

legte din Dumnezeu; iar implinind picatul, senagte din diavol: Cine sduLrgegte pdcatul este de Iadiaaolul, pentru cd de ln inceput diaaolul pdcdtnieE-te, iar cAnd omul picdtuiegte, picdtuiegte de faptprin- I - cdci n-ar avea pdcat, nici direct, niciindirect, dacd n-ar avea pe diavolul. Pgin-fie.-Ca-

I gi se nagte din el, fiindci nu-ipdcat care sd nu vind de la diavolul. Tot pdc.atulomului este, in aceeagi mdsurd, gi al diavolului.Omul sivArgegte picatul

l, cici in diavol existi mai dinain-te gi iese la iveald tot pdcatul omului, omul fiinddqar-.impgeun-4-fu t-o-r cu el: diavolul lucrea-zd, omul colaboreaz5. Cel mai bun exemplu esteIuda Iscario.leanul: indatd ce dia-vol_t1l 4 i4[at

d cel mai mare pdcatdin istoria lumii. Pdcatele sunt, in egald misurd,lucrurile diavolului.

- Ce le mai putem spune celor care nu suntconaingi cd rdul proaine d.e la diauol?- Pdrintele Dumitru Stdniloae: Riul a luat

intr-adevdr ry_Ari p1-o-Bgr,tii in societatea contem-porand. De aceea e firesc sd-gi pund oamenii azicu deosebitd acuitate intrebarea despre eligfneag a-susfindtoare a lui.

-SfAntul Vasile cel Mare spune cd: ,,Rdul nu edecAt lipsa binelui." Eladaugd: ,,Rdul nu are oexistenld proprie. Rdul nu existd aparte, ca o fiinld

25

Sfnti si mari duhoanici despre exorcizare pi tdmddr.ire

oarecare... ca o fiinfd independentd gi de sine stitd-toare" (Omilia 9: Dumnezeu nu este autorLtl rduhri'y.

ci rdul nu are o subzistenfi proprie, merge maideparte gi, dAnd o explicafie a forlei lui pozitive,

:_p in firea omului gi a lucrurilor. ,,Rdul este

pul lor[...], sau rea nerationali a puteri-lor nafurale -lor, care e una cu cauzalor", adici Dumnezeu (,,Rdspunsuri citre Tala-sie", in Filocalia, vol. 3).

Astfel, riul iqi are forla i_n puterile exislenfei

lor lor naturale. Dar aceasta aratX gi lipsa uneip_glellpropqf*s-lui. Riul e o folosire a puteri-lor existenfei cp4_tra existentei. Dar nu o poate1_rimici pe aceasta, cici e.

$dul qu are ca bazd o-fiin{i"proprie, aldturi decea a lui Dumnezeu sau de cea creati de El. $inu _apare nici ca o fiinfi proprie, aldturi de cea.care e prin sine buni, ca in filosofiilepanteismu-lui emanafionis! modalist sau evolutionist, cici,in ultimul caz, riul ar fi de neinvins sau nu armai exista propriu-zis decAt o deosebire aparen-ti intre bine gi rdu.

Condus de o astfel de filosofie, Nietzsche apufut indemna, in acord cu declarafia ci ,,Dum-nezeu e mort", gi la o ,,ridicare" a omului din-colo de bine gi de riu. Dar aceasta inseamnd a

26

Sfnti si mari duhoanici despre exorcizare pi tdmdduire

nu mai face distinclie intre ele. PAni se recunoa$-te o d,eosebireintre--bine-gi-rdu, rdul cautd si ia

Dar, odatd ce sg recomandd n i$_ti-ngerea intreele, rdul s-e poate sivArgi cinic, nemaiso-cqtrx e deosebit de bine.

ar fi de neinvins gi ar fi tot atAt de justificat ca gibinele, av6nd o existentd tot atAt de importantdgi de necesard ca gi existenla din care iese binele.R.iul nu poate fi in afari de existenfa congtien-td qi liberi usrnezeu in mod liber. El

lui Dumnezeu, dar nu apare cu necesitate nicidin creatiunea Lui. Riul sti astfel sub puterea.creaturii lui Dumnezeu. Dumnezeu il lasd subputerea acesfuia, n.u-$i impune El puterea asu-pra lui, qprind-prod i in existenta creatdde El gi mentinerea in ea.

StAnd rdul sub puterea persoanei congtien-te create de Dumnezeu, aceasta se poate opuneaparifiei riului gi el poate fi invins de aceasta.Daq, putAnd sd se foloseascd de puterile creaturiiprin libertatea da_ti de Dumnezert, omul poatefi amigit de r-du, apdrAndu-i ca o modalitate dea-gi intdri mai mult existenla prin el, cAnd el defapt o sldbegte pe aceasta.

ltig! ap,arq de DumnezeLr,dqci md{gitttH Nu poate apdrea decAt in ea. Nuvine din fiinfa nemdrginiti a lui Dumnezeu sau

27

Sfinli gi nmri duhoztnici despre exorciz&re gi tdnfiduire

dintr-una la fel de neconditionate ca gi existenlalui Dumnezeu (dualismul ontologic). Dar e posi-bil si primeasci realitate in existenla mirginitd,intrucAt aceasta nu se poate mulpmi cu mirgi-

.'p. Aceasti sete de nemirginire o mAni si cau-te satisfacerea ei fie i cu adeviratagx,i-ptenfa rlemdrginitd, fie inft-_o_ tindere pro-pr ie,careeoamigire.

Dar tocmai in putinfa existenfei congtientecreate de Dumnezeu de a socoti cd poate existaindependent de Dumnezeu gi cd se poate dez-volta fdrd El sau, chiar mai mult, in independen-

fa de El, std importantul gi respectatul statut cel-a dat Dumnezeu creafiei Sale. Daci omul nuar putea alege gi o existenld firi Dumnezeu saucontrari Lui, aceasta ar Butea dovedi mirgini-rea puterii creatoare a lui Dumnezeu, adici s-ardovedi ci El nu poate crea decAt_marionete neli-bere, nici bune, nici rele, ceea ce ar dovedi ci El

'insugi nu e nici bun, nici riu, ci o esentd pante-isti supusi unor legi uniforme. D;4p4-ezeu nu

l" cu sufe-rinfa- p-rodusd- de .el. AceastaI-ar arita neputinfa. Dar nu creeazi nici o cre-afiune incapabild de a alege impotrivirea falide El. Aceasta ar arita iarSgi mdrginirea puteriiLui creatoare. Aga se explici puterea, dar qi lipsaunei puteri proprii a riului, adj.-q.4.ffsu!*s-t-gpgi-4-

puterile omului, fdpturi a lui Dumnezeu.

28

Sfin{i;i mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

Sd vorbim mai mult de puterea lui, pentru cdpe aceasta o arati el astizi in mod mai accentu-at. Pqpibilitate-a lui nu e datd numai de o liberta-te care se balanseazi neutru intre folosirea bundsau indreptatd spre Dumnezeu gi intre cea rea,

tatea lu-i sti in aceea cd fdptura congti-entdmirgini t i , i ,poates5'-c te implinirea acestei insetdri fie in legdtu-

, ra cu Dumnezeu, fie inrluzia cd o poate afla inextinderea proprie. $i aceasta este posibili pen-tru om, dat fiind ci sta line de fiinfa luigi tot de ea line pg_!e-rg4 de a tinde spre satisfa-cerea ei.

de spre ea, , dar Dumnezeunu o silegte si se satisfacd tinzAnd spre El, cdciaceasta inseamni la iubirea Lui"care-qi manifestl atractia ei in setea amintiti.Dar omul trebuie sd descopere gi prin el insugi cdin aceasti sete e insdgi atracfia iubirii unui Dum-nezeu personal. insd el se amdgegte cu iluzia cisetea aceasta nu-l cheami spre cineva cu adevd-rat nemdrginit gi de o existenfi plenari, ci e osete a sa de sine insugi spre un grad de existen-

fd superior celui in care se afli. cd el estece_l insetat gi tot el este bdutura de care e inse-tat. Ace a a fostmg!-in--tAi:narea amdgire a uneipaflt*a.ingerilor. Cu cAt sunt inzest.rafi cu o exis-

td, cg_-a-tilgg amdgesc mai ugor cu

29

Sfinti si nrnri duhootrici despre exorcizare gi tdnrdduire

girii acesteia ii,cade prade gi qmul, dar trezitd qiintdriti in el deamagire-a exercitatd asupra lui deduhuriie rele.

.I lre fd.cut posibil,de puterile dateingerilor cdzuf. gi oamenilor de citre DumnezeuSi trecerca lui in faptd e fdcutd posibili de liberta-tea lor. Dar el se bazeazd p_e'o re, pe o

minEiund. Diavolul e tatil.mineiunii gi,omul

iegi. Insd se cere un mare efort pentru aceasta. Eugor sd te laqi ispitif gdse,gti puterileelti le. Te ajutd la aceasta impulsuri-le excitante sp_re extindere cAnd nu sunt tinute inarmonie qi infrAnate prin credinfd. Pentru a cdutaextinderea ta spre Cel de dincolo de tine, trebu-ie sd renunfi la impulsurile excitante. Trebuie sdalegi iubirea persoanei tale ca intreg armoniosfafd de Dumnezeu, in Care se armoni zeazA toa-te, in locul impulsurilor excitante ale unora saualtora dirrtre componentele persoanei.

Alegerea binelui cere tdrie. $i binele te facetare. Dumnezeu lnsugi te ajutd si te faci tare, oda-td ce-L alegi pe El. euip ce-repentru ale-gerea binelui, sau a legiturii iubitoare cu El, unefort de-fr6nare a .imfrulsrrlilor componentelor

nezeu nu poli deveni tare in mentinerea ca uni-tate personald; irit ca forfd demenfiner-e_4* le. {pa"renta tirie a rdu-

30

Sfinfi 9i mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

lui sti in cd produsd de nece-sitdfile pur-tfupegti" gi -egoiste, de a exista, de ase satisfacefS"i-misur5. Dar aceste excitafii suntde scurtS-durati, fiind urmate deqslibire mereumai mare a existentei persoanei. lo-sgSfe

d tmp o trio a exist enl ei. Cici nemenginAn-du-se omul in legitura iubitoare cu Dumnezeuca persoand, care il face pe om intreg gi tare, gi inlegitura iubitoare cu o alti persoand ca intreg, elc.ad q in 19b i_a pa piu $-!o r _Ufi-iJater ale.

Astf el, intrucAlriulil a I e gi -sfor,Dar intrucAt el ifi aduce robia, sirdcia spiritua-15 gi .chinul, el igi descoperi, dupi ce l-ai fdcut,slibiciunea. Chiar i de la ince-puf el se aratd efectuAnd asupra ta o slibiciu-ne. Sau te arati pe tine ca fdcAndu-l din slibiciu-ne. Tbria. -arnbigud. insi in aceasta se aratdgi putinfa ta de a-l invinge.Djspr rului

pentru duhurile ispititoare la rdu gi pen-t silbiticialor inferi€ari se aratd gi in nume-le de-,lighioani" dat legiunii de demoni sau de,,lighioani spurcati".

- Ce mai gtim despre lucrarea duhurilor rcletn lume?- Pdrintele Dumitra Stdniloae: Daci inge-

rii buni sunt aproape de Dumnezeu, rAnduifi pediferite trepte de apropiere de El, dar in acelagitimp sunt aproape gi de oameni - dintre care ceimai buni se bucurd de o sesizare mai accenfua-ti a lor -, duhurile rele sunt departe de Dumne-

31

Sfinfi pi mari duhoanici despre exorcizare gi tfundduire

vor se atragapasiunile unor oameni spre persqa-negilucruri,duhurilqt€,leiradiaad.duparen_Jea jgeg!$eqEe-za-teipierupraf aja3eelorpersoanegilgcruri. Ss vorbegte astfel di duhurijue-zente in.apd, in fo-cja bani, in lucruri frumoase, in per-soane de sex opus.

- Stare{ul Tadei: Duhul cel riu poate^_sd_oeu-pe de_c_Alii_afejajzupuL-omenesc,dar, de asemenea, gio-mului - a{gt_de-mi

duhuri cizute.

- Se poate uorbi totugi de o posedare?- Pdintele Nicolae Steinhardf; Nu mic este

meritul romancierului de a fi observat ci migu-ni oameni de tip Guica in lume gi de a fi avutcurajul sd o prezinte pe ea in toatd impecabilaei turpitudine. 4 insingurareagi-nenoro-cjrea pot fi folosite drept explicafii, dar nu pot fisoco nu poate*q4qgr

nu-i poa-te acorda circumstan,te atenuante. Guica, oricAtde pdrdsitd, chiar neindreptifitd, apartine cate-goriei teratologice, pentru care sjngura supapd,singura alifie este Egl4lea neinj.lqrypJd, ura demoarte imp-o,trr*va tufi.rror. igi urdgte fratele, agacum ii urigte pe oameni, cum probabil se urdgtegi pe sine; egoisti, este de fapt in relalii de osti-litate gi cu ea insigi; nepofii gi-i tolereazd numaiintrucAt i se infdfigeazl. ca unelte ale rizbundrii.

33

Sfinti si mari duhoanici desprc exorcizare Si tdnnduire

zeu, dar sunt aproape de oameni gi au o influenfdputernici nu numai asupra unora din cei rii, ci giasupra unora dintre oamenii progresali duhov-nicegte.In pasiunile umane gi in relaFile pasiona-le al fi de ele colcdie ca intr-o mocir-ld fierbinte gi pestilenfiali aceste duhuri, care

e.pgyniri inrudite cu aceste pa_s-iuni, agat , ^

{cum iugerii au, migcdri curate inrudite cq,Jdrfu-ltile gi cu gAndurile curate gi inalte ale celor buni.

pot ancora statornic in [upu-

-lor curate, duhurile rele sunt gi mai adAncancorate in trupurile _b,Antuite_de pomiri pasio-nale, in pdrfile inferioare ale lor, dar gi in mjnti-

,le c-are uneltesc gAnduri viclene. lorsunt mai vddite, pentru ci su_nt mai apropiafi delume, de oameni, deoarece oamenii stdpAnifi deei sunt mai mulfi, pentru cd de

i, cate vreme al ingerilorbuni este si-i elibereze, sd-i aiute si fie cu ade-

f rie

e.Din pricina stipAnirii strAnse peste cei pdti-

magi, sg-v=o$*ggte gi d_e un fel_de-pgcdalei ace.s-tgte_4eeEt-re demo-rri, qi _4e u !e14uj..qglpqart,

; de aparilii a ce ca pasi-I unile produ oameni sda -I qi le facd ale e, intrucAt

32

Sfinti Ei nnri duhoanici desprc exorcizare gi tdnfiduire

eSingura ei posibilitate de manifesta-re_ gi s ernanafie. Desigur ci ne vinq-greua crede ci a emerEa+q{fec-

fiun!-4le__r!q!ui. Aceasta e orl A,

se trezegte din vise neroade gi din neputinte psi-hice. Ea, la drept vorbind, naj dosto-

vdluie cd a pot duce la-tisilogiat_qjalf-a- suftretului, la eliminarea a orice nu finede riu (dupi cum nici belgugul gi fericirea nu-spaveze: pe unii soarta ii coplegegte din belgugcu binefaceri, dar e nu-lpoate potoli).

t cum gi este cazul Guicdi (de laverbul a guifa, a guici). Demonizatul in cele dinurm i ob$ne ie girea" din d ualita tea specifi cd omu-lui, se ide,n_Etcg-cU e: gobola-nul, scorpi4 garpele. Zonele de clarobscur gi pen-dulirile dintre bine gi riu diqpnr. Demonizatulnu mai gtie--rrimic de complexitatea caracterelor,

a pus stdpAnire pe ansamblulsiu psihofizic. in acest sens Guica e o poseda-t5, ex clu si v s luj i !o_a-re _o rdulu i, d in !-ot__comple_xu Iuman a rimas intr-insa

Dacd, din dolsprezece apostoli unul este diavol(gi chiar in jurul lui Hristos), insemneazd c6, rdulin lumea asta este o forti foarte mare. Nu trebu-

34

ie si credem cd tofi oamenii sunt buni. Sunt bunioamenii, dar existd gi rdulinoamerLi. Existi diayg-

c . Foarte puSni. Orfi qi din 59tia. Or fi. Dar putini.tg atenti. Trebuie sd nu ne am rte

i rii in lumea asta.Foarte multi oameni in care diavolul e la el acasd.$unt unii care nq a,r de_cAt ind6ngii, umbrele picatuJui strf,pogesc.

D-emonismul, vai, e_<lrealitale! ie-e se manifestlprin doud extrerne: sau

-farania puterii, dictatur4 opresiunea totalitaris-mul sau, dimpotrivi, la celilalt capdf prefacg-fea l&_ete$i in nehuniq desfrAr', dezmit $i anar-_bie. Ambele extreme sunt nefiregti, p_rimejdioase

$i demqnice. Dreapti gi izbivitoare este numaicalea-d-e-mjloc, a dreptei socotinfe a echilibrului.

Suferinfa gi mizeria nu-s garanfii. Persistimereu primejdia in neincredq-re. neiertare, cruzime, rupere a oricdror punti

a - - - - - - - I - - - - +

de legituld_cu omenia. Eiinta omerreascd e sus-cep tibild a deven:]-igtund insu gi ri I or ei- qpegrfigealternativele nrt mai au acces in locurile undese iau hotirAri, qg_inchide in sinea lui -

bide, ftcpng-tig4tulq! neevoluat- caun arici, ca un melc, c-a_ual{ulls-canceligen, seghemureqle _1n, nmycli$jm+smcaLil. Eroul lui Kafka se trezeg-te intr-o bund dimineati transformat in insectd

JJ

Sfin[i pi nmri duhoortici despre exorcizctre gi tdmdduire

pluripodd. Guica s-a prefdcut i4 ghem al rdutd-

!ii, funcfia ei normali devine auri a voi gi af4p-tqirdul, a dduna semenilor ei. Ea nu e o fanteziea romancierului, e toJ atA_t_d e ,,teald" ca gi celelal-te personaje ale cirfii, la fel de obiectiv desprin-sX din concretetea lumii, nu mai pufin inzestra-td cu putere exemplificatoare ca lady Macbeth.Nu-i un avertisment mai putin alarmant ci Gui-ca, agezati pe sciunelul din fafa mizerabiluluiei silag, e o piaz\ rea, o virtualitate foarte posi-bild a speciei noastre, un-hietdemon cu acfiunerbstrAnsi, dar

.duhurilor care

e pe oam-ent gi tot ce poatefi cdtre li.nigte"4 gi fericirea lor sau citre aspirafialor de a seimbundtefl. Duhul neamului omenesca pdrdsit-o. t, o roa-de un virgolac terestru, o fgrtadezbinatd de totce impiedici daimonul nefArtatic si-gi croiascidrum la suprafati.

Nicolae Stavroghiry Petre Verhovenski gi Gui-ca Moromete sunt cu putinfd aievea, nu fn demeleagurile "imaginative ale scriitorilor. Cp!$i-

, loali atotcuprinzdtoar-egi dis-trugltoare pAni gi a celorlalte. e,Ma-fin Preda a supus-o unui examen clinic pre-cis gi a prezentat un caz definitoriu cu neclinti-ti obiectivitate, cu nedistrasd atenfie gi neamigitsimf al realititii. De aceea Guica apare 94 op-acituturor .r_4.dia[iilor prielnice viefii4idescituEdriiomului din fixatii, incremeniri, obsesii. E desigur

36

Sfin{i 9i mari duhoanici despre exorcizare gi tdtndduire

un simbol, simbolul unei viziuni a lumii-:.a ima-qgptisryului -integral. Guica e o formi extremda_unanelleJ--o.pisrtdgr_gi-gqf diduluiRaportuleicu lumea? Imediatitatea paroxistici gi menoma-nia intransigentd. Nimic nu trece dincolo de (nutranscende) realitatea brutd gi compactd, de tro-pismele unui virus potrirmic. Demonul ori boa-la (dupd cum vrem si-i zicem) a ocupat puncteles_tfateglce, cheie. Guica e in comd, oferi tabloulu nei 1grredmilgjffI4teejlAp4ten e"scului.

Ca origice lucrare de adevir, Guica define qipotenlialitifi pedagogice. Tipul uman,,Guica"e, vai, rdspAndit in lume! Le revine celor necon-taminafi, nesubjugafi de virusul totalitar al riu-lui, sd ia, cAnd le apare in cale, cuvenitele misuriprofilactice.

Sd nu*.re*ereade insd ci in fafa neprihiniriiqmeche_ruI qe_ schimbi; il scuipi, il batjocore$-te gi.l -rdstignegte gi pe neprihinit, deoarece incazul acestuia intri numaidecAt in funcfie invi-

{q gi-Co-mp_lqgl indignarii stArnite de cel ce arvrea si fie al!ftJ" decAt toati lumea.

Diferende grave nu au fost intre Timotei Ali-dor gi Carol Vdtan. De rivalitate profesionald nupoate fi vorba. Primul e flautist, al doilea pianistgi dirijor. Doar ci Timotei e mai talentaf mai gco-lit, mdiestria lui instrumentald mai diversificatd.

$i se incumetd a compune pretinde a fi solist.Firea lui Vdtan ndzuieqte spre unitate: e pizmaq,e rdu,.e fricos; din toate slibiciunile, necurifiile gi

37

Sfinfi pi nnri duhowrici despre exorcizare gi tdntdduire

, sd aibi rdbdare $i perseverenld. AtAt i secere, sA fie neiertdtor gi nemilos. Iar probabilitdfi-le de indatd ce se dovedesc propice, se va infdp-fui spectacolul omului care sezbatqinnecazuri gis_e petpele,gte in incerciri, spectacol intotdeaunafraged gi nicicAnd izvoditor de plictiseald.

Anatol_e-Erance spunea ci -e_gar_eflgi-, fi indci,o_mului rdu iseintAm-

pli a face pauze, a cunoapte clipe de_uestL pel, ferit-a sfAntul si inceteze a fi prost!

N-a avut dreptate, riutate4 nu-i mai putin dura-bild qi continui deeAt surata ei. Ce bine se infe-leg amAndoui, ce potrivitd pereche intocmesc!

a dd un produs maid"lt ge rlgl.t!_llnb,og4Et_eg wolfram, tungsten,mangan...Mai alep_cind [i se adaugi

, qqqv_i1ge_rea _ci numai tu, cel in cauzi, defiidr-epta-tea, u-Lt-price (egti doar sti-pAn pe tot perimetrul cercului infinit), ci toli cei-lalfi gi, indeosebi, acel ori aceia despre care crezici te s-fideazd (de altfel, prezentd con-stituie o impertinenfd Ia adresa ta) nu-s vred-nici decAt sd fie md.turaf, din calea lie protocolarr_ezervati. Cr.f'pazx si triiasci gi ei, sd-gi arogev--irtuti, si exercite o profesiune (a ta! ori asemd-ndtoare ei), si aibi pdreri, sd-qi inchipuie ci autalent ori ci li se cuvine a se infrupta nifel dinroadele pimAntului gi civilizafiei, cd au gi cAteun talant ori doi care n-ar strica sd fie rodifi. Sdli sedea peste ochi gi peste degete, si fie scirmi-

39

Sfinti ;i mari duhozntici despre exorcizsre ;i tdnrdduire

q alcituiegte un soi de ghem, de.gdlug-c3,_{e_@_cgs_!r:! dd numele: Alidor. Ar fi pututsd-i dea alt nume, dar pe acesta il are in apropie-re gi la indemAnS, ii vine mai comod sa_-S{pSali-zgZpiryppirl--va lui ura ;; invidia. Ce jertfi mai depret ar afla pentru altarul-vanitilii lui grav rini-te de invecinata existenfl a unui ins vizibil maileal, mai generos, mai slobod de zicdgie, in maiamicale relafii cu viafa, decAt el?

Vdtan apartine categorieipsihice unde se inca-dreazd cei care nu pot sd tri.iasci fgga taSl_e_!g_s99!-ti unui cerc pr4etic infinit giagelat p Siv_alo__r SUvefanrlaje. Consecin-ta? Incercarea de a-gi revdrsa informa,de l-avd--giloroi, individul identifi-cat a h purtitor de ceva ce le este nesuferitdeBaqeqte, cd se simte mai puf,n impur decAt ei.$i poate nu atAt ilyd_ie catge-qlAle._qlgle in gene-ral. $i hotdrArea de a uita o cAt de mici abaterede la reverenta lor datorati, de a merge pAni lacapdt, de "a-gi potoli spontanaranchiund in modabsolut prin desfiinfarea potrivnicului. Iar pAnduna alta: 4:t p_qfc_ilUi cAt mai multe__scArbe, glca-ne. pocinoage gi zile f1_ipte, a:i pune piedicS, aJintarita-ailstovi p aigi are, in cadrul strategiei,

e cAt se poqte de util5 in 4gt_eptare4bdtdliei decisive), a-i ardta ci ugurel gi i

a iqi dezviluie secreta virtualitate de a se

38

Sfnli pi mari duhoanici despre exorcizare qi tdmdduire

nati, sd invefe ce-i suferinfa, obida gi deznddej-dea, sd tremure, sd verse lacrimile umilinfei, sd-iinibuge ciuda - gi apoi si fie nimiciti!

Numai ui poate aducemultumire tipului omenesc de Radu Jucules-cu, poreclit Carol Vitan. De preferinld nimici-rea unei indelungate gi bicisnice agonii.

$r prin sqg_it_elL-marg$9 gt1jt hirfuieli e/ sprepildd, exceleriti. Arde-l! Ori: arde-i! Aratd-le cegtii, ce po!i, ce gtii gi poti ndscoci. Toat_4,g1ija esd gisegti pgd.eep_ga cea mai adecvati, AgpaSJa

.fr-gupo{abile. Ii e groazd, de goareci? $obolani ise vor pune pe cap. E muzician instrumentist?MAinile i se vor sfdrAma. E ruginos? Vreme inde-lungatd va fi oprit a merge sd-gi faci nevoile. Elacom? FldmAnzit va fi gi i se va plimba pe subniri ceaunul cu tocinifi aburinde. 54 nu gAndimtotugi ci treaba e de tot lesnicioasi. S_e_eerc+rea-labild informare, dcs-tpinieie-lnex rfie, un anu-me tugeu, cum se spune in muzicd ori in picturd.

Qdibe-qle"qageglls jlsJu$,Fripit,agglqe_t-acuatenfie lelenql g , aq,!{e-l incAt -san_e!-iuneas_d se aplice cAt mai-"glang asupra lgdui "sensi-bil, sd sq identifice cAt mai riguros aprehensiuniimajore a nehdnuitorului ogAndit.

Beccaria, in secolul al XV[I-lea, a propus pJo-porfio--4alitatea dintre v_i-nd- qi-pedeapsd. Iatd ciprincipiul, cAndva primif se aratd susceptibil a fiinldturat. se cuibdrescpe unde pof in dialo,gu-rile interumane cu precd-

40

Sfinli Ei mari duhotsnici despre exorciznre gi tamdduire

dere. !i-ai spus ci zburdd in jurul tdu dleptatea,prieteni4 ingdduinfa? Nemaipomenitd nerozie!

Ji-oi fi imaginat cd pofi fi prieten cu mine, cd-mipoli vorbi,,ca de la om la om"? Sfruntatd abera-

!ie! Ji-o fi intrat in minte nistrugnica stupiditai-te cd eu pot sd fiu induplecat? Degarti amigire!Ci existd gi pentru tine o posibilitate de succesori de linigte, refugiu gi tihni? Uluitoare fan-tasmi! Nu incap mild, potolire, uitare. PAni lacapdt. PAnd la zdrobire. Mi se va spune cd tareeste greu a cere omului si-gi iubeasci aproape-le ca pe sine ori foarte pretenfios a dori si se sta-bileascd in lume numai relafii de afecfiune, spri-jin reciproc, incredere nemdrginiti g.a.m.d. $i cdLorenz a dovedit sdldgluirea in orice animal ainstinctului de agresivitate.

Desigur. A_nevoie este a cere omului sd-iiubeascd pe ceilalfi la fel de mult cAlsejuhegte,ss-admudg$e.iusti,ficdpesine.Absurdesteavoica oamenii sd fdureasci Raiul pe pdmAnt. Rezo-nabil este a constata odatd cu Arghezi ci p_1o_s!a,igv=idia,-ri:#ateasuntomenegti,me-sshrn-sideo-potrivd adAnc omenegti. Dar li se poate solicitafiinfelor gAnditoare sd ia bine aminte gi si facdtot posibilul ca viafa sd nu se transforme in iad.Omul, ca animal biped, se dovedegte gi el bAntu-i t d e- agresi vi tate. D e ai ci p An 5 I a 11f a, -d-ei_a_Va$1-tegi la jurimAntul de a gterge din cartea celor vii peo{ieine ng-i intocmai ca tine, s-td, imi place a cre-de, o distanfi de-ajuns de mare.

47

Sfirrti si nnri duhoanici despre exorcizarc Ai tfuttdduire

Oribil e Carol Vdtan gi prin acumularea stig-matelor: zgvistuirea, intoleranfa, refularea. Unsoi de laser al tuturor ostilitdgilor, inclusiv impo-srbrlitatea dea rab-da in juru-fi norocul, izbinda,volnicia ori ticerea, nddejde4 resemnarea alto-ra. Ara4q@coctului o di insd vfe,lsua.

Animalulataci direct. Cei precum Carol Vdtanlu-qreazd prin_lntefmediar gi in aga fel, incAt riz-bunarea sd pariaccident. Migcarea e teleghida-td, o implinegte un mesag€r, u11 -i-nger adici, unin€pr alinbmericuLrlgi af duplicitifii. i,ingAmfirii, riutdtii gi invidiei li se adaugd in celedin urmd a: numai aqa e tabloul completgi_veridic.

(Nu-i lipsegte lui Carol Vitan o alti ciudatigi statoryrLc_i particularitate a fdcdtorului de rele:

@voiag. O compunblAnda can-doare a fefei gi atitudinii, privirea de cAine plo-uat gi b5tut, _zAmbetul sm_erenie.l s.fivite intrebuze, seninitatea prigonitului. )

Intenfia mea nu este de a elogia romanul luiRadu luculescu. (Sunt gi pete inDegetele lui Mar-sias, bundoari modul echivoc in care e rezolva-td problema lui ,,Bucur5-te, stea curatd"; de cenu'indicd autorul gi versiunea autenticd a sin-tagmei?) Md cred totugi indreptitit a socoti foar-te util portretul lui Carol Vitan. S-a relevat aicig*_,tla$turi posibild a omului gi mai cu seamd aomului din veacul al XX-lea (veacul terorismu-lui gi al lagirelor): a$ar-eaSaliOfaeFei nu in bucu-

42

Sfinli g! mari duhoonici despre exorcizare gi tdtnddtrire

riile simple ale vielii ori in patimile trup-egti, g!iu -

. Care plicere mai completi decAt priveligteace_lgtla_l_t_rdstignitpeeru_cc_qriEas+eroati?Dacdnu dispui de uneltele acestea, partida nu-i incd'pierduti: micar sd-i strivegti degetele, sd-i furi,adicd, putinla de a-gi marca prezenta in lumeaaceasta. U*ra ontologicd simpli Radu Tuculescu agtiut sd o sesizeze in mod realist, recunoscAndu-iproJifera-rea, gi fdrd, a trece pe dinaintea cruciirAnjind, scuturAndu-gi umerii ori fdcAndu-se ciploud. Lucrurile in general nu-s complicate; noile cdutim explicafii subtile qi recurgern la teoriicare de care mai lngenioase. CAnd acolo e clar:uitati=vd la Carol Vdtan gi vefi intelege mai iutedecAt din multe cirfi savante: r{utate, rapchiu-nL pizmi,-dqbito-c_easci infatrrare. Nimic mai: . . *mult, insi l-a cel mai inalt grad. De unde fero-citatea aceea naivi care pe Alidor gi pe alfi evo-luafi intr-atAta ii nedumeregte, incAt nu-i poar-td gAndul - firesc, elementar - sd prevadd ci inchiar degetele sale va fi lovit cel ce cAnti la pian.Amarnic ca fierea e glonfu"l u_rii qi mereu nime-regte drept la finti.

CAnd avem de a face cu i-

t Jgr - unde se lucreazdsistc-matic$tsavant-, este incompan-b_rl mai gre4 gi in fala istoricglui se ivegte proble-ma g!l!1pl^pg&cte. Aflarea adevirului in acestcaz a infrAnt mulfi specialiqti gi detectivi de sea-

43

Sfinti si mari duhoztrtici despre exorcizare gi tdmdduire

mi. Istoricul sau cercetetorul, acum, trebuie sidea dovadi de insugiri neobignuite gi sd nu ezi-te a se referi la metode aparent striine de gtiinlaistoriei gi disciplina politicii. El trebuie sd nu sefereascd de a recurge la metode proprildetecti-vilor gi medicilor. Vreau si vorbesc de mierg,gem-nalele care, singure de obicei, ingdduie stripun-gerea stratului,de vid inapoia cdruia este izolatdcrima perfectd. e au griji sd ia

re - mergAnd foarte departepeJqr!_esgp9!q94 adevirului. Deci 4u prin qlmp-tsme a ciror examinare std la indemAna oricui seva putea rezolva misterul. Numai qrjcg-oge;-n_na-l^ele - acele in{ig_re_qff ele,c_te s_ee_unda-r_e.sauiUngeu_zibileemsecllf edatorateevolulieicreatoare pe care n_ici criminalul cel mai prudentgi mai organizat nulego_alq+rcyedeaSi€vita -sunt in mdsuri si arunce lumini asupra aces-tot ,,afaceri tenebroase". (Numai crima absurdigi gratuitd - a maniacilor, bundoard - ar puteasd pari inzestratd cu o forfd absolut sfiddtoare.Dar absurdul e gi el absurd, nu e previzibil - gi-nmomentul in care te increzi in absurd gi-n hazarddai dovadi de o credinfd rafionali in absurd gihazard, credinfd inconsecventd, absurdd!)

Intuifia clinicianului este gi ea intemeiatd peastfel de micros,emnale pe care numai deprinde-rea specialistului de buni credinfd gi inteligentle percepe deindati. Acestea sunt cele care nu-lpot amigi, oricAt de ticluitg derutante ar fi simp-

44

Sfin[i pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

tomele. BpAla-St-runguna (bolile mint gi-ele, secamufleazd) sunt depistate de fulgeritoarea sen-sibilitate la microsemnale a specialistului ori cer-cetdtorului cinstit care nu se mdrginegte sd &n4:.lizeze c.e-ea ce vinovatul - boala sau tila_nlrl rjip 1gZinti cu f df a rni cd o.!-i 9 clilrita te s p re .analiz d.

Medicul specialist sau cercetdtorul serios din-tr-o lovifurd de mAnd arunci-ncolo vraful de pro-be adunate metodic Ai-gi alege el calea spre ade-vir, oprindu-se asupra acelor aminunte izvorA-te din complexitatea viefii - care-i prea fertili giincAlcitd spre a putea fi in intregime previzutide regizorul crimei perfecte * care-i vorbesc lui.

Cf,ci lumea se imparte in oameni gi neoameni.Acegtia din urmd riqBletesc binele ce lls-ajdcutataedndu+L$i sfA$iindu-$i binef5cirorii. Ni se

. Bune gi frumoase sunt buni-tatea gi mirinimi4 dar nu fatd de oricine. Nu-idrep_t E! c!-minte si ne ldsim ingelafi gi exploa-tafi de neoameni. nunetatea si mdri mia nu seconfundi cu a. Degme_chgg Ei .canalii distanlarea se realiz eaz| pnn

f gP.irare-fi -refuzuf de-aijntAlrri pe tererul lor.Intocmeascd, de vor, proces-verbal de carenti.Duelul presupune oarecare egalitate. Dacd de peurrna suferinfei tg al-egieg, re -gi cu s.e._n,$nqen@ de egf-eal{,,sge11lJe fi-a fost deharam. Iar dacd rezulta_tul ete: gjntelggre gi de sedrbf, fafi de o_uqe silniciegi gmecherie, inseamnd ci !i-a fost spre

45

Sfinfi pi nnri duhoanici despre exorciave gi tdnfiduire

folos gi fine de cdileDomnului a umbla.

nepdt-runse p€ ear-e-,I place

- Atm ne putem apdra de astfel de oameni?- Cuaiosul Paisie Aghiorifiil: Pe omul care iqi

cere iertare te afunci cAnd gregggte,si-l ierfi de fiecare dati cAnd gregegte, cu bund-tate, gi sd-l iubegti cu adevdrat. Pe omul videan,care iti cere-iettare doarpentr-r+a-qiJace treaba giapoi sd te amestec-e,inafacerilelui care dduneazisufletegte gi altor oameni, iarti-l de gaptezeci deori cAte gapte adunate, iar mai apoi si-l iubegtide la distanfd gi sd te rogi pentru el.

- Arhim. Arsenie Papacioc: $i smerenia ceamai avansatl arg ncv_oie de -sabie" !

- Acegti oameni nu se pot aindeca?- Sffuftul Ioan de Kronstadt: Dupi cum etio-

pianul nu-gi poate schimba pielea, s-o facd dinneagri alb5, iar jivina numiti rAs nu-gi poate dablana tdrcati pe una de altd culoare, tot aga nicivoi nu putefi face binele dupd c uitcu riul $icu*:ziclenia. E nevoie de aiutorul unuihar atotputernic, venit de Sus.

- De ce se sryne cd lumea intreagi zace subputerea celui riu?- Sfkntul lustin Popoaici: Zace hrndci p-ggg-

qirr_u-gi_fu_regte,. niei t-u vrea sdse-ridice. in aceastd lume trdiesc qi cregFnii, darprin puterile cele sfinte ale celeilalte lumi, pd,zin-

46

Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare gi tfundduire

du-se de rdutate gi de picat. Lumea intreagd znce

te_ de rdutate, e-scufundatd in riutate. Iar lumeaaceasta e alcituiti din oameni care de voie s-ausupus picatului gi patimilor. Fapta, f.apta inge-reascd a cregtinilor, std in aceea ci lumea in caretriiesc zace sub puterea celui rdu - adici a iadului-, i4r ei sunt biruitori asupra celui rdu, ce sti-pAnegte lumea, ficu[i !4_dia-voli. Mai mult: prin lume inlelegem aici zidireadumnezeiascd - pimAntul, oamenii gi tot ce-i pepimAnt.

,,Noi suntem in Iisus Hristos" - acesta e rds-punsul-c199tr.niloJ-tetqr--4d-eyar-a[i-lJintrebarea:unde suntefi voi gi unde vI aflafi? Degi triimintr-o lume care zaceintreagd sub puterea celui rdu,,,noi suntem in Iisus Hristos" - in adeviratulDumnezeu gi in viafa vegnici. De nu ne-ar fi datEl ,,p1-iceperea", n-amfi pufut cunoagte nicioda-td pe adeviratul Dumnezeu, am fi rimas pentrutotdeauna nigte negtiutori de Dumnezeu, cicisingur Dumnezeul-Om, Hristos, este adeviratulDumnezeu.

Agadar lumea ca roabi a pdcatulula-Mr-

lii gi a diavolului, ca ,,impdrdfie a diavolului",caimpdrdlie a morlii (Evrei 2, l4\, alui Dumnezeu, ca ceva.c-e. ,lup,td nei_ncetat impo-triva lui D,umnezeu. Nu-i nici o indoiali: apaeatqluicg,m-oartea gicu diavolul este Q puteregroaznicd, mai tare decAt omul, mai tare decAt

47

fiecare om in parte, mai tare decAt totilaolalti.

In lumea noastri omeneasci, singur_DqlB-n_e_Zgg!:O__!12_H,{s!gs,_$a,dpvedr_t_maitaredecAta-cg_qq-taillreitd alianfd: El este Cel ce apierdut std-phnireamorfii, El este Cel ce a zdrobit pe diavol gia nimicit picatul; El este gi Cql cec l, ca intr-un Dumnezeu gi Domn,

P=!{grga lgqpezeles i, ins t-erre- s i inyr-nga,, s tip Anireal-morfi, a p d catului

$i a diav-olului =- ea. De fapt, doar greEJigtteste adeviratul biruitor din aceasti lume, ciciinvinge pe cel mai mare dugman al neamuluiomenesc, vfaimagul_cel,cu trei capete: picatul,modlca€idiavolul. Domnullisusg_i__[/ceni-cii Lui, ar fi fost gi ar fi rdmas pen-t41 !g !"d_gau na imp dr d! ia mor !ii; d i c tatu ra ce d om-negte asupra acestei impirilii este cea,Lr.Lai ma-redevoratoare de oameni: este acega a pdcatului,a r6"ulur gi a diavolului - gi intr-adevir aga estepentru tofi cei ce nu cred in Hristos ca in singu-rul Dumnezeu, singurul MAntuitor nemincinosal neamului omenesc.

or, sgt!i4i*e, {g94re g_e pf _oppvd-d gim Be_ Hris tos,

d e ggryg-e_ _{5 f ,r i *-__q q14-9ni lo r p e Si n gu rul M An-tui_tqr_-+i- Singura mAntuire. MAntuirea de cine?

a, de puterile sale infunecate, cuajutoqul cdrora fine legati pe oameni in puterealui, de pd,cat, de moarte, de orice rdu. $i cu toate

48

oamenii

St'inli gi nnri duhoanici despre exorcizare gi timdduire

ci am primit de la Domnul p_utele asupra tutu-ror demonilor gi asupra cipeteniei lor, e

instare-a-nga.sjr-d-drmnezeiascd.Nupentrucd este mai tare decAt noi, decAt Domnul IisusHristos Care se afld in noi, ci_pentru ca sd se ara-tg c-d Ei noi, pre-ofi_i sau cregtinii, suntem oameni,ca .si_qi4nF!:r Ei s efini noastre omeneSti gi si luim la cunogtinlila modul absolut cA pg!g{eg_qt__aU!qri!ete? noas-tr5 asupra demonilor din propriile no-as-tre puteri sau, in general, din puterile omenegti,

. Dar gi pentru casd ne aducem , cu toati

tuturor, e, prinrugdetune, p_q14gost,p.4n _df eggqle pgn rdbrlare, prin smerenic,_p rinsq,s-piLeu plin multe lacrjmi.

I Nr trebuie si ne temem, pentru cd

I eASs-erI, i" *j dec6t cel ce este in htme

EXORCIZAREA

- Sfdntul Ioan Hrisostom: Qqci a stdpdnito-rul lunii ncesteia gi e_I c in Mine (Ioan 14,30) c4re sd-i apartini lui. Iisus Hristos il numeg-te pe diavol s-tdp-6nitorut-lumii-acestei4 iar prinlume elii infelege pe cei rii. StdpAnitorul lumiinu poruncegte in cer gi pe pimAn| daci ar sti-pAni el aici ar risfurna totul, ar arunca toful indezordine gi in confuzie. El stipAnegte ias_upfa acelo-ra i; pentm aceas-ta il numegte MAntuitorul stdp knitorul illtunericu-lui acestuiueac, gi El numegte aici in_firnerie-fapte-lCdiayolului.

,,Oare diavolul te face sd mori?" ,,Nu. El nupoate nimic asupra Mea." ,,Pentru ce dar te facevreii sd mori?" ,,Fiindci Eu binevoiesc aceasta,ca si cunoasci lumea ci Eu iubesc pe Tatdl gi pre-cum Tatil Mi-a poruncit aga fac. Eu sufir moar-tea, nu fiindci sunt supus ei, nu pentru cd dato-rez ceva stipAnitorului acestei lumi; ci din_ga-uzaiubirii pe care o am Eu pentru Tatil Meu."

Acum este judecata acestei lumi; acum stdpdnito-rul lunii acesteia aa fi aruncat afard (Ioan 72, 3I).Aceste cuvinte, cum se potrivesc cu acestea: EuTe-am preasldait pe Tine (Ioan 17, 4)? DesivArgit, gi

50

Sfin[i gi nnri duhoanici despre exorciznre gi tamdduire

ele sunt totodati de acord. Cum Tatdl a zis: il uoipreasldai. Fiul face sd se cunoasci cu ce fel de sla-vd il va preasldvi Tatdl. $i care este aceastd slavi?StipAnitorul acestei lumi va fiscos afari Ce vreasi spuni aceasta: Acum este judecata ncestei hmi?Este ca gi cum ar h zis:,,Judecata gi rizbunareavor veni." Cum? Diavolul, care este stdpAnitorulacestei lumi, l--a-ficut"$--moard-pe primul -om,pe care l-agf,sit-vin-ovat de-paeaU cdci prin pdcata intrat mosrteain lume (Romani 5,72). -In Mlneel n-a gisit nici un pdcat. Pentru ce s-a aruncatatunci asupra Mea gi M-a dat morfii? Pgntru ce 4intrat el insufletullui Iuda ca sd Mi ucidi?" Sinu veniti sd-Mi spunefi cd Dumnezeu a rAndu-it lucrurile acestea in aga fel, cici o aga rAnduia-ld n-ar fi putut proveni decAt din inlelepciuneaSa qi nu din a diavolului! Dar totugi sd exami-nim purtarea acestui duh rdu. ,,Cum va fi lumeajudecati in Mine?" Se va face si apari, acest duh

'rdu ca inaintea unui tribunal, gi i se va zice: ,,Cd

tu i-ai fdcut sd moard pe tofi oamenii, ti-o trec cuvederea; cici aceasta ai ficut-o fiindcd i-ai aflatvinovati de picat; dar pe Iisus Hristos de ce L-aiomorAt fu?" Nu este totodati o nedreptate? Toa-td lumea va fi deci rdzbunatd in Iisus Hristos.

Pentru a vi face aceasta mai clar gi mai sim-

!it, ma voi folosi de un exemplu. Sd presupunemun tiran crud care acoperd cu mii de rele gi-i uci-de pe tofi cei ce cad in mAinile lui, dacd atacAndun rege sau un fiu de rege el l-a ficut si moa-

51

St'infi si mari duhotrnici despre exorcizare gi tdmdduire

ri pe nedrept, chinul lui va putea si rizbune petofi ceilalfi pe care i-a ucis el. Si presupunem uncdmitar care cere de la datornicii sii fird crutareceea ce-i datoreazi ei, care-i lovegte gi-i pune ininchisoare, gi apoi cu aceeagi indrizneald face sdfie inchis un om care nu-i datora nimic. Atunciva fi pedepsit pentru purtarea fald de ceilalfi;cdci acela il lra face sd moard.

Se intAmpli la fel cu privire la Dumnezeu. Dia-volul va fi pedepsit pentrll ceea ce a ficutimpotri-va-y"o-a$fre, prin ceea ce aindrdz-ni--tsi_-_I_faci lui IisusHristos.irnpotrivalui. FiS atenS la cuvintele MAn-tuitorului, gi veti infelege ci aceea vrea s-o spunlprin aceste cuvinte: ,,Acltm stdpinitontl acestei lunian fi aruncat nfard, in iad" , prin moartea Mea.

lar Eu, cQnd Md aoitndlla de pe pdmhnt,,ii a_oi tra-gepe to[ilaMine (Ioan 12,32), adici gipeneamuri.

$i de teamd ca cineva sd nu zicd: ,,Dacd st6pAni-torul acestei lumi are biruinfi asupra Ta, cum vafi alungat in iad?", Iisus previne aceasti obiec-liune gi zice: ,,el nu Mi va invinge"; clci cum ilva invinge el pe Cel ce-i atrage pe tofi ceilalfi?$i el nu vorbegte acolo despre inviere,^ci despreceea ce este mai mare decAt Invierea: li aoi tragepe toli la Mine. Daci MAntuitorul ar fi zis: ,,Eu voiinvia" , El n-ar fi fdcut cunoscut cd tofi vor credein El. Dar zicAnd: ,Ioti vor crede" aratd gi una gialta gi amintegte cd va invia. Dacd ar fi rdmas inmoarte, gi daci n-ar fi fost decAt un om, nimenin-ar fi crezut in El.

52

Sfin[i ;i mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

ii voi atrage pe toli la Mine. Pentru ce zice IisusHristos cd Tatdl atrage? Cdci Fiul atrigAnd, Tatdlde asemenea atrage. Euii uoi atrage, ziceEl, fiind-ci ei sunt in aga fel oprifi de diavol, incAt nu potsd vini de la ei ingigi, nici sd scape din mAini-le celui ce-i fine. in alt loc MAntuitorul numegteaceea jefuire: Cum poate cineaa sd intre tn cnsa celuitare gi sd-i jefuiascd lucrurile, dacd nu va lega tntfripe cel tare gi pe urnfi sd-i prade casa? (Matei 12,29).Ceea ce numegte acolo ,,jefuire" , aici El numegte,,a atrage".

[. . . 1 Stdpdnitorul lumii acesteia a fost j udecaf (Ioan16, "Ll). Hristos vorbegte inci aici de judecatd,fiindci EU-ainvins p,e v_rijmag pe stipAnul aces-tei lumi; ceea ce un.pdcdtos nu poate [ace, nici undrept dintre oameni. ,,Cici din cauza Mea, ziceMAntuitorul, este el judecat gi condamnat! Ceice-l vor cilca apoi in picioare, qi cei ce vor vedeasemnele fnvierii Mele o v-or gti, recunoagte

e ste -qem!u-l -c-o-ndamndriilui+enbu cd., insfArgit_el n--{p_!r!$le MA tind. Evreii M-au invi-nuit de a fi stdpAnit de diavol gi ci sunt un inge-litor, dar toate invinuirile acestea se arati zadar-nice gi mincinoase. Oare l-ag mai fi invins Eu pestipAnitorul acestei lumi daci eram vinovat depdcat? Iatd-l acum osAndit gi alungat!"

Inv5lafi cu aceste adevdruri, si ne trezim, siiegim din invArto$area noastri, si-L sldvim peDumnezeu, nu numai prin credinfi, ci incd giprin viafd curati.

53

Sfinti si mari duhoartici despre exorcizare 9i tfundduire

- Cum se ffianifestd tnri.urirea duhurilor releasxtpra oamenilorT- Pdrintele Dumitru Sttuiloae: SJAntulApos-

tol Pavel declard ci aceste dqhUfi,fele srl_nt_rids-, a{rc; pretutinde ul

Lg--Stru, cd stdpAnescintunericul acestui veac, adi-cd intind intunericul peste viala aceasta, irlgi_e-

s,g st14b4tem la lumina de dincolo{e ea, td pentru noi(v Efeseni 6,72). spun.cd ele neleagid_e_ogp_rafajaLrrquf tlor,f*icA_nd,of rumoas5,dg 1 { q p_{rum u s e f e nespi4,tua I a, netran sp_a_rentd,

rul il numegte pe diavoi stdphnitorut lumii orrrtrlia (Ioan 72, 3'1,;74, 30;76, 71). E vorba de lumeaaceasta privitd in ea insSgi, i4_suptafa!4 ejppacd.Aceastd siipr_4fa!5 stricicioasd, dar atrigdtoare,o poa-te -di-rui satana gi o promite gi lui Hristos(v. Matei 4,9).

Miharl-P-aelles spune: ,,in felul acesta, 4emo-nii Sifac _qA+ygrqi{ea cu-n-oi in.-ghi*Agqu.ns, cagdnu simtim @e unfld leeslg_ lizbo!gI... Trypgrile(heoryordrile, am zice noi) menic.e, lu"dnd de

54

Sfin[i pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdtndduire

sau de somn, eprin mAngAieri, aprinz6ndu-le spre por-

niri erotice nebune gi nelegiuite."in duhul nostru imagina$v, intrucAt $i ei.

sqlltduhuri, egllcuvinte dq-algpati,qli1.or El Bld-cerilor. Fiind duhuri, int Isi trupul nostru, ci aproape isi imbini eul lor cu iqulnostru, incAt ne._egle€Icu sd distingem-rnani- ]fe-slarcanoastrd de $e$fgqlqea 1or. De aceea \

cer ale$ie $i o mare sobriet& la produ-qglg-imaglutiei sau la - nelue-iri".

!!,ind de oamenii cradi_ferilgp-qs_1u,ni

dupd cei stdpA4i,t.i de pasiunl diferite.vorbegte de cele._gp,-! {qhu1i -coles-

p gnzarld", pslqr_ggl pa timi (d uhul I icomiei p An-tecelui, duhul desfrAnirii, al iubirii de avufie, almAniei, al tristepi, al trAndiviei, al slavei degarte,al mAndriei). Dar ele t€,pentru cd 9i p_1!imil9,$_!Ulin-lanf. Chiar -

care pare patima cea mai spirituali, g.-Pl9:dusul legirii de suprafata lumir,4gp_lgvedefe a

cAdgpglglpersonal infinit al ei.

41 lu a--spirisJui c:cq t p ri lej u I m An-driei. ?Dtristarea vine fdrd voia noastri ?proapepe nesimfite, pentru neleugita in lucruri lumegtide mai mare sau mai mici importanfd. Ea poa-te ajunge pAnd la disperare sau chiar la sinucide-

55

Sfinli gi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

d.ar gi t qi olenacltate neobosi-t6, i in stdpAnire de ele.Dar lupta aceasta n-o poate duce cu succes omul

,t"tJ. l

pacd satana a3gllplg!3ls trspul qi pelr&i-litatea lui urnand ti suprefala-scnsrbil! a lumii,

le. EJ-aficut I purtdtor de_d_unnezeire giprin aceasta a resJabilit p-uritalea -truB_ului. El aardtat c I nu e legatin mod fatg! de trup gi delume. El a restabilit in acelagi timp pg!rce_@r-

Fe_igmane de a lineJrupul nestipAnit prin sensi-bilitate de suprafala lumii. Tmpubisiql$Irlg briau devenit in el ceea ce trebuiau si fie aryqn_de

d a lumii sensibile; iar aceasta, loctransparent al prezegqi lui Dumnezeu.

- De ce ni se spune totugi: Nu iubifi lumea,. nici cele ce sunt in lume?

- Sfhntul Iustin Popoaici: Pentru cd, lumeaint Iloan5,19), fiind-cd t=s,u celriu.P-.iea-tul gi-a intins in lumea intrea-gA, --. c6!-mai ascuns cu putinfi -,

incAt a ajugs*gqga apr_oape impgs_ibi_I, s{ fe deo;

99b-egtlgi-si le rlisfingi. $i $i-a

. Lumea, prin iubirea ei de pica! s:a identi-ficat cu.riul, incAt ,,rdu'lgi,,lume" au

3 /

Sfinti gi nuri duhoanici despre exorcizare gi tdnfidtire

s{_q1eag_cf-inee_t, !nce! gi si devini puternic ca un

!eu. P.e-unii ii face muF de intristare, pe allii sgzi

* I spune: ,,Impd-ui. . .el&Pqt4Ynt-

c.e firii, si aleagd cele sensibile inloc de cele inteligibile; qpor_ e isfimea

ia), qa- sd lupte pe; in sfArgit, inyat

diferitele r4qdqriale plicerilor celor dupi simfuri(ca si slujeascd astfel simfurilor). C te3 4gazi ga "s-!-dp^i.rre peste aceste puteri (ale sufle-tului) lucrurile sensibile, s sX domneascdp e f.a-c.dteflle sufletului legea pimAntului..."

- D-lavelul -se-st!gl.r-4-de- t in infdfi-gafil,e lucrurilor sensibile 9i iryehip amd-

p_an{A -c-ores-pun-zd-t-o-r dincelesensihile.

Iate {t4VglU_lui este , prin sare

gi Zrefufeqle_ _Uelgul!_lu cruri les-ens1$le_q41

", dgg4l rgtle4plu-

ea-qelgl.llllgll&ihilecarei4gsagi-mintea'"Lupta i*pp!4yg- i_rltlglot duhurilor rele cere

subtirime pentru a lg_s_ufpflnde de la incepuf

56

Sfinli gi mari dtrhoonici despre exorcizare gi tdntdduire

dar gi t qi o tenaeitale neobosi-te, i in stdpAnire de ele.Dar lupta aceasta n-o poate duce cu succes omul

_1"i.,. l

_Dacd satana alg4plg4ls tru.pul t! pgry&i-litatea lui urnand gi Euprafa@il4 _a hlmii,

le. El,afdcut I purt-dfoq-d-e_-dunnezeire 9iprin aceasta a restahjJit purita,lea _trup_ului. El aardtat cd rr4ul nu e legatin mod fat4! de trup gi delume. E-l a restabilit in acelagi timp pgtrcA_@r-

fe-jgmane de a {ineJrupul nestdpAnit prin sensi-bilitate de suprafafa lumii. Tmpulsr_siq;nuile lUiau devenit in el ceea ce trebuiau si fie, qrg3Ude

i a lumii sensibile; iar aceasta, loctransparent al prezenfgi lui Dumnezeu.

- De ce ni se spune totugi: Nu iubifi lumea,. nici cele ce sunt in lume?

- Sffrntul lustin Popoztici: Pentru c5, Iumeaint Iloan 5,79),!ind-cd t-"eu qel rdu.Ei-ea-tul gi-a intins in lumea intrea-ge, -- gAt-m-ai _ascuns cu putinfi -,

incAt a aju,lgggq, aprga-pe, impgsipi,l.9{" l9 deo;qebcsti-$r si le djstingi. $i Si-a

. Iumea, prin iubirea ei de pdcat, s:a identi-ficat at4h gq riul, incAt ,,rdul'lgi,,lumg" 4u

57

Sfinti si nmri dtthoanici despre exorcizare gi tdntdduire

s4_-c-r,e*A-q.gainee-t, ince! -qi si devind puternic ca un

leu. P-e*unii ii face muF de intristare, pe al1ii sEzi

4r I spune: ,,Impd-ui... al$

P9!u-Yni-c.g. firii, sd aleagd cele sensibile inloc de cele inteligibile; apoi- e isfimea

ia), qa sA lupte pe; in sfAr$it, invat

diferitele mg_dgri atq plice-rilor celor dupi simfuri(c3_ sd slujeascd astfel simfurilor). C te;13gazi.qa *s-tdp.'i3.re peste aceste puteri (ale sufle-tului) lucrurile sensibile, s si domneascdpesle fecslt5-file sufletului legea pimAntului..."

-, D.-tavelul ,,ss-g!-c_g44q. t in inf6!i-qafile lucrurilor sensibile 9i trehip ami-

p0fffJe coresp-ut-za-to--r din cele, sensibile.

lata dlavdg_lq_i este prin sare

gi Lre.lULqqle 14e1_nu!!_lu cruri les91s1pil9 ga_q

",d",94J *ot!g!+Pla-

"1 felef$@ih,ile care. bgras inintea. "Lupta i*pp!4_"?-ilptklgf duhurilor rele cere

-sJrbtirime pentru a lg_s_lffp11nde de la inceput,

56

Sfin{i pi mari duhoanici desprc exorcizqrc Ai tdrndduire

ciune, daci n gte prin pociin!5 qi dacinu:rindulo$mz-; Prin milo s tenie,

e ,!oafe- pdc^atele, cu _atAta pornire, incAt voru-mple .$i vor-de,v*asta-intregul lui suflet. Vai decel ce-gi dd ochii spre pdcat ca armd. a nedreptdlii(Romani 6,'I..3)l CAt despre cel de-al treilea piCat,pdcat ce aduni in sine toate picatele lumii, aces-ta_est-e tn$ia aie{ii. Este primul pdcat, e pdcatullui satan - izvorul tuturor pdcatelor. A fost qi vardmAne perrtru totdeauna. Putem afirma cdfi_a este tot pdcatul: in_m-iezul._s_iu, sstrage d.in-m6ndrie gi se line prin mAndrie. Trufiaaie{ii s-a fesut din nenumdrate mici orgolii, din-tre cele mai diferite, mari sau mici, trecdtoaresau statornice. Si amintim mai intAi pe cele maiimportante: g_lgry4deg4,{3- (a savantilor, a oame-nilor de stat, a tuturor celor sus-pu$i), qr.ra4dllayeniti din frumusefe, mAndria venitd din bo_gi-ti,e, ry,landria din_,ca_uza- la-ptelor bune, mAndriadin cauza smereniei (chiar aqa, din cauza smere-niei!), mAndria din cauza, milosteniilor, mAndriavenitd din sueces... Existi oare vreo virfute, unasinguri, pe care mAndria si n-o poati preface inpatimi? Vai, mAndria ce-se trage-din rugdciunepreschimbd pe cel ce se roagd in fariseu, iar pecel ce postegte in sinucigag; astfel c3*gg,c_e-3_igateste de faptpica,fu-l mdndriei,

. De_n-el-fi_Jast nn-6-nftia,n-ar mai fi fost pdcatul, nici in lumea ingereascd,nici in lumea aceasta omeneascd. Toate acestea

59

Sfinti si mari duhoztrtici despre exorcizare gi tdrndduire

ajuns sinonime. i este de fapt.iubireapicatului gi a riutifii. De aceea Sfinhr].loanileo-lggul ne scrie: ,,Dacdcineva iubegte lumea, iubirea

Tatilui nu este intru el." Dar iubirea noastri fa!5

de Tatil poate oare ajunge la mdsura iubirii Tatd-

lui citre noi? a aceasta ifrOeaUli-sd iubegti

tot ce este dumnezeiesc, Lo,t ce"-P-Ete".-49mu{itor 9iv=e-gnig si iuhe$ti binele.lui DuIIEe-zgu. adevirul

lui Dumnezelr, dreptatea Lui, r:lbirea,Lui inte-

lepciunea-Lui. Aceasta e o altd lume, dqnmere-

iaqq4, ncrnudloare"adeviratd" dreaPtd,-a desdvAr-

srteiin$elepciuni gi a vegnieiei.

- Ce orea sd spund Sfilntul loanTeologul cindne aorbegte despre lume?- Sfhntul lustin Popottici: O definegte in acest

chip: Pentru cd tg[-ce este gdies+afrn tru-

pului, pgftp ochilor Ei uiefii, [toate acesteal nu

sunt de la Tatdl, cJ-tbnt- . L,frmea la care

se gAndegte SfAntul Evanghelist Ioan este iqb:ircit

picatuluil P-ofta,pofta ttupului, pofta ochilor, trufia

aie[ii; acestea sunt pdcatele de cipitAi,tgle-€ nnclpal'c-ale picahrlu i. D in pr,i-c-i44 !gb, iri i

s-ale fa{f,de-pdcat, a ajuns t[eal-elpacaru-

lui, stinrintd in pdcaf peplniem a picatului.Dar? Sunt ochii nesitui, care au-tras^-inpicat

intreg neamul omenesc. A-qegtia il lrag

i. D__acd omul

58

Sfinti gi nnri duhoanici despre exorcizare gi tdntdduire

,,nu sunt [nu vin] de la Tatdl", ci Fiul Unul-Nis-cut al lui Dumnezeu e Cel ce este (aine) de laTatdl.Dar El e tocmai intlugltd gi persona-lizatd. in toate desivArgirile dumnezeiegti. Iar inEvangheli a LuL dintre toate virfutile este

rq! fea.c impotriva tuturoi celorlalte picate.

$i lumea trece, gi pofta ei, d^qr cel ce fag:toja htiD umneze tt r dm kne in a e ac. Lumea dulcefilor pdcd-toase va trece, pentru ci pdcaful este aceastdputere intunecat5, aceasti singurd putere carenaqte moartea in fiinfa omeneasci, adicS cea careo laee-muritoare qi fdr6 ro-st. De fapt, prin,toalep-Acarcle lui, omul nu face altceva decAt,sdimpli-

4easci vgia @pdcatelo-r"= d-ia-vplul. Voia lui, a diavolului, e aceea care tragepe om citre toate cele muritoare, citre tot ceeace se trece. Mai intAi de toate, pac*arul4l$ryge gi

n om toate cele prin care or4u-l gandeq-te: acesta incepe si devind nebun, incepe si cata-

!o gheze to ate lucrurile caduce, idcilcsi" patimiledgy-itt divinitifile-lui, grija lui de cdpitAi, lelul gisensul viefii lui. Ai-ci se afli de cdpitAi a

@gti - cultural e $i4tiinti-fice, filosofice gi artistice, politice gi religioase.

in futa diavolului std Dumnezeu-Omul, Celce ne aratd. si s-tap6neaqgi tqateaceste lucruri trecitoare gi moarte, un-

c. Cum? Fd-c_l+d qgi-a"lui

Dgmaezcu Cel ce face aoia lui Dumnezeu rdmhne

60

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdrndduire

tn aeac. D-r Ulde s-a aritat voia lui Dumnezeu?i-4 pumnezeul Om Hri-s_tqs S-i-inSJ6nta Lu-i.Eyan-ghelie. implinind Evangheli4 omul se umple dene-murire gi de viafa vegnici, aiu.ge nestricicios.Care este omul cu adevirat nemuritor? Doaradevdratul cregtin!

- Deci omul nu a fost iremediabil luat tn std-pdnire de cel rdu?- Pdrintele Dumitru Stdniloae: Daci rdul ar fi

fost legat in mod fiinfial de trup gi de lume, intru-parea Fiului lui Dumnezeu nu ar fi avut nici unrost. La fef dacd omul ar fi fost iremediabil luatin stipAnire de rdu. Numai pentru cd raul nfr_afo_st lega-t-esential de om. qi de lume - gi pentmcd flul 1-rg.$--aprodtrs din inifiati-va exclusiyi ao_mului, care nu a fost numai autor al riului, gigi vichmi pasivi a lui, protestAnd prin-

I in mod neincetatimpotriva rdu-lg1"sp1e care e ispitit -, Fiul lui Dumnezeu S-aintrupaf avAnd puti_nfa e chiar prin truplu_crurile- diarrolului (v. I Ioan 3, 8):

Pe de alti parte, un progres real al nostru gial relafiilor noastre cu semenii nu ne poate adu-ce decAt lggftr_cu pasiunile, aiutata de haru-l lui_Hristos, Ca-re Se opune _q-!g$tliSale umane sub rohiapasiunilor,

Numai satana vrea si fie stdpAnitor, in sen-sul cd vrqA^s? d.o-mneasce asup{a. Q,mqlui;9_!1n-du-I. Dumnezeu e Domn gi Impirat prin iubi-

61

St'inli gi nrari duhotnrici despre exorcizare gi tdrtrdduire

re, f{cAnd pe om liber gi dAndu-i puterea sd-Liubeascd, liber de orice patimi. Prin aceasta iidd omului puterea sd biruiascd pe stdphnitorullumii, ficAndu.se el stipAn. Dumnezeu nu e undespot nici chiar fald de lume. Pentru omul liberde satana, lumea devine ambianfa libertilii luiDumnezeu gi a libertifii omului. I lfelu-

lume), -Ilu-sd-o d-i-sprefuiascd.. Ea-l poate facesd vadi prin ea pe Dumnezeu gi si se intAlneascicu El. Numars_ata-na face s5-l stipAneascdp_e om. latr 4gm4i el s-tdpAneEte peste

em. nu stdpAnegte prin lume pe om,ci il face liber in ea. Dumnezeu il arati pe oms-up-erior lumii, stipAn al lumii. ii devineqr4ulq1- pentru Dumnezeu, cAnd aces-t Dumnezeu prinea. in sensul acesta salana ,-g-fuce

fui de stipAnire a omului. El e inultimd analizd stdpAnitorul pentru--omul

lui Prin pica1.

- Care este etimologia cuztdntului exorcizare?- CuvAntul exorcizare vine de la grceeglgl

_qxorkizein gi a fost preluat de limba romAni prinintermediul_lrmbii [atine, adicd exorcisare. El areinlelesul a pe cineva sau dsiJegaprin jurimAnt.

In Fnptele Apostolilor gdsim acest cuvAnt cuo referire speciali la practicarea exorcismelor.

62

Sfin[i pi nnri dr.thoanici despre exorciznre gi ttundduire

Autorul vorbegte de iudei care umblaudin loc in loc, tncexcand sd cheme numele luiIisus peste cei ce aveau duhuri necurate, zicAnd:Vd jur pe lisus pe Care-L propouddttiegte Paael sdiegili afard (Fapte 79, l3). Deci prin exorciza-re sp inlelege Lnanu_hfde. citre opersoani sfinfiti p3ntru g_tln.te sau.qnlucq.r posedat de el.

Dar sau ,,a_q9tjglgl'glglifiind adoptat cu

acest sens mai ales in actele de exorcizare, infele-gAndu-se strvArEitndeslujitorilsfinteloraltare, elU_e_qgl_€LPreo.F, de a alunga diavolii dinoamenii posedagi sau A!rygglli de duhurile.rele,cg ajutorul

E><orcizarea este o lucrare specific bisericeasci,alcituiti din ri:

ot peltlu_alungarea duhurilor necurate care aupuq-aEpanirepe-uxJi-o-amenlP€=e&qentcnatu-rale sau chiar pe ohiectg aflAndu-se astfel subi-nfluenla diavolului.

-in Sfhnta Stipturd gdsim indicii referitoarela originea exorciz drii?- Practica exorcizirii exista gi la poporul

evreu. SfAntulEvanghelist Marcu ne spune ciSfAntul Apostol Ioan s-a apropiat de Iisus qi I-azis inadldtorule, am adzut pe cineaa scolilnil demoni

63

Sfinti si mari duhotnrici despre exorcizare gi tdrndduire

tn numele Tdu, care nu merge dupd noi, gi l-nm lprit,pentru cd nu merge dupd noi. Ipr Iistrs a zis: Nu-l

Qpriti, cd nu e nimeni care, fdcknd ureo-minune,irynJLws,le lyleu, sd poatd degrabd sa Md aorbeascd derdu (Marcu 9, 38-39). Despre aceasti catego-rie de exorcigti amintegte gi SfAntul EvanghelistLuca in Faptele Apostolilor, unde scrie: $i unii din-tre iudeii care untblau din loc in loc sco[And demon|au inceput ca peste cei ce aaeau duhuri rele sd chetnenlry4_ZDgryrufu1 ftsus, zicdnd: Vd jur pe lisus, peCare-L propoadduieEte PaaeMar cei ce fdceau aceastaerau cai gapLeji ai lui Sche:ua, arhiereu iudeu. $i rds-punzknd duhul cel rdu,le-a zis: Pelisus il cunosc, Sipelaael il gtitr, dar aqL i? $i-sdrind asu-pra lor ontul in care era duhul cel rdu i-a biruit giintr-ntht i.a coplegit, incht ei au fugit goi Ei rdnili dincasa aceea (Fapte 19,'l.,3-76).

Adevirata exorcizare, practicatd de Biserici,igi are originea in activitatea fdcitoare de minunia MAntuitorului nostru Iisus Hristos sdvArgi-td asupra celor stdpAnifi de duhurile necurate.Se gtie cd, la venireaSa in lume, ifrtree€age.airre era supusd robiei diavolului, de ace-ea MAntuitorul a dus o lupti aprigdL,_iarp"otrivalui, alungAnd duhurile malefice prin exorciza-rea oamenilor posedati, vindecAnd nenumdrafidemonizafi.

Sfintele Evanghelii relateazd mai multe cazuride vindeciri sau exorciziri ale demonizafTlor,sivArgite de Iisus Hristos. Sfinlii evangheligti

64

Sfinti pi mari duhounici despre exorcizare gi tdmdduire

Marcu gi Luca relateazl, ci, aflAndu-se ins=ire-gogadin-Capemaurn, se gisea acolo un 0m cuduh necurat, care striga tare zichnd: Ce-d _cu i,Iisus Nazarinene? Ai aenit c,q sd ne pierzi?cine egti: Sfkntul lui Dumnezeu. Iar lisus l-a certat,zichnd: Wi Ei iggi din el. $i scuturfrndu-l duhul celnecurat gi strighnd cu glas mare, n iegit din el (Mar-cul,2'l--28; Luca 4,33-37). De asemenea, SlQng{Matei scrie ci au adus la Iisus ug-a!n4gt, avAnddemon. $i fiind scos demonul, mutul a grdit. Iarmulfimile se minunau zicAnd: Niciodatd nu s-anrdtat aga in ceaa in Israel (Matei 9, 32-33). Acelagievanghelist mdrturisegte cd ,,au adus la Iisus peun demonizat, orb gi mut, gi l-a vindecat, incAtcel orb gi mut vedea gi vorbea", iar mulflmeamirAndu- se, Ii-tu.L le-a zis :

scot pe demoni; deci iltLd cd a ajttns ln uoi impd-rd{ia lui Dumnezeu (Matei 12, 28).. Uneori intrau intr-un omlreeuafe, fdcAnd din el o creaturi greu de stipA-nit. Fiind Iisus in ti-nutul Gadara L-a intAmpinatun astfel de om cu dtth necurat, careigi aoealocuin[a?n morminte, Ei nimeni nu putea sd-I lege nici ndcarin lanluri, pentru cd de multe ori fiind legat tn obezigi tn lanluri, el_rwBe-alanfutrile, gi obezile le sfdrfrma,gi niarui rut putea sd-l potoleascd[...] iar lisus a zis:

lggi duh necarut din omul acestfi, Ei l-a'intrebat: Careifi este numele? $i i-a rdspuns: este nunte-le meu, c!gLS!1lgU_AUlf.t..1 $i nu aenit onmenii siaadd ce s-afutilmplat. $i s-au dus la lisus, gi au rtdzr.tt

55

Sftnti si nnri duhotntici despre exorcizare gi tdnfiduira

pe cel dentonizat Feznnd jos, tmbrdcot giintreg Iq min-te, el cnre (rcLtsese legiunea de demoni, gi s-au Infrico-gnt. Iar cei care au adzut le-au poaestit cum a fost ctttlcmonizatul..., Qi ei au inceptLt sd-L roage pe Iisus sdSe ducd ditt ltottrrele lor. $i intrfrnd EItn corsbie, cel ce

fitsese demonizat il ruga sd-l ia cu EI. insd lisus nu l-nIdsnt, ci i-a zis: Mergi in casa ta, Ia ai tdi, gi spune-lecfrte finfdcttt Domrurl gi um te-aruiluit. Iar omul s-adtts gi a inceput'sd aesteascd tn Decapole chte i-a fdcutIisus ltti; gi to[i se mirurnau (Marcu 5,2-20).

Aejvjtatea Sa de exorcizare, adicd de alungarea duhurilor necurate din oameni, o exprimX foar-te limpede Iisus Hristos cAnd Se adreseazl f.artse-ilor, zicAnd: Cum poate

'cineaa sd intre in casa celui

tnre gi sd-i jefuinscd lucrurile, dncd nu ua legaintki pecel tare gi pe urmd sd-i prade casa? (Matei 12,29).

re a dat-o MAntuitorulIjE-us* qt-SfinfilorApostoli. in Evanghelia de laMatei scrie ci Iisus a chemat la Sine pe cei doi-sprezece ucenici ai Sdi, I.e,-q dqt_ asuprfld-uhurilsr celor necwnte, ca sd Ie scoatd gi sd tdmddu-iascd orice ltoald gi orice neputinfd (Matei 10, 1).

- Ce se infelege prin aceastd putere, primitdde la Iisus Hristos de cdtre Sfinlii Apostoli,c6re au desfdEurat o bogatd actiztitate, oinde-cind mul[i indrdcifi?- f.P.S. Bartolomeu Anania: se

infelege nu capacitate sau indemAnare, adiciggya ce se poate inv-ifa, pec_are Ap_ostqli!_u.rutea_z_d e.

Sfinli si nrcri duhoanici desprc exorcizare gi tfuniduire

- Aaem mdrturii in Sfhnta Scripturd cme in-dicd exercitarea autoritdlii diahre de cdtreSfinfii Ap o st o li pria in d ex or ci z ar e a?- SJAntul Marcu spune cI Apostohi scotesu

mtLlli demoni (Marcu 6,73), iar intorcAndu-se dinmisiunea primitd de la Iisus, I-au relatat cu bucu-rie: Doamne, gi demonii ryi-qg "g1rpyn !Inr El le-a zis: Nu ad buarati de aceasta, cd duhuri-Ie ai se plencd, cipd_bucut@i cd suntscrise ).

Dupd cum vedem, Iisus Hristos avea puteredesivArqiti asupra duhurilor necurate, fiindDumnezeu adevdrat, sc_ofAndule din oameniItrglai pe care il rostea. La rAndullor, SfinFtAp-q€lali alun g au duhu rile in,, numeleSdu"-, adicd al,lullisus. Acest adevdr este expuscu multd claritate in Faptele Sfinlilor Apostoli. inaceastd carte, S-fAnfi.rl Apostol Luca scrie ci, aflAn-du-se cu SfAntul Apostol Pavel in oragul Filipi dinsudul Europei, au fostintAmpinafi de o servitoa-re care naea c Ai care aducen mult cfrg-tig stupilnilor ei,_ghicind. Aceasta, linfrndu-se dupdPaael gi dupd noi, striga, zichnd: Acegti oameni suntrobi ai Dumnezeului celui Preainalt, care ad aestescaoud calea mhnttririi. $i aceasta o fdcea timp de mul-te zile. lar Paael, mfrniind.u se Ei tntorckndu-se, a zisduhtrhti: s t1i porttncescsdiegi.Sjn_ea. $i in acel ceas a iegit (Fapte 76, 76-78).

- Sfinlii Pdrinli gi-au insugit aceastd mdrtu-rie biblicd?

67

I i;]

I, l

St'inli gi ruari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

- Aceasti practice au continuat-o tofi slujitoriiB-isericii. insecolul al Il-lea, Sf6nfi:l-Iustin Mar-

mentioneazd existenfa exorcismelor, desprecare spune ci se intemeiazi pe ,,pqtetejr_lqr-ne-

de care gi ,,demgryi tremu,rd, cAndsunt b-lestemati cu acest nume". De asemenea,zice cE, ,, dlungat in numele lui Iisuseste invins gi supus".

Despre gi despre pllgrea sairy-aeFunea"--d-e exsr ciz-*e vorbe gte gl,Origen,iar SfAntul Ioan Guri de Aur afirmd cd ,,fatd deputerea Celui ristignit fug dracii, ehta_f

Uumaj numele Sdu". Deci invocarea nume-lui ,,Iisus" este un element caracteristic al exor-cismelor, gi practicarea lor urcd pAnd in vremeaApostolilor.

- Chrc are dreptul sd practice exorcizarea?- Slujba de exorcizare o sivArgegte &eafe_ep*i-

sJqP Jau+ t, avAnd aceastd datorie, canoniciqi legal5, prin-uedsfumea+astomliglsfinlitoareprimitd odatd c i. Deciaceasta nu este o practicd noud, introdusd intAm-pldtorin rAnduiala viefii cregtine de unii slujitoribisericegti, ci este o p-r-actied mo_gleni$, din acti-vltate-a Mdntuitorului lisrrs..!fti"1* qi a SfinplorApostoli, transmisd prin Sfintii Pirinfi gi legife-rati de canoane.

ln Evangheliile Sfintilor Matei gi Luca citimci, dupi coborArea de pe Munte, pe Hristos L-au

68

Sfinfi gi mari duhoanici despre exorcizare gi thndduire

inconjurat mulfimile de oameni, iar unul -a ziscdtre El: inadldtorule, am adus laTine pe fiul mert, careare dfu-trLaL gi oriunde-l apucd, tl aruncd Ia pdmkntgi face spume la gurd gi scrhgneEte din din[i 9i inlepe-negte. $i am zis ucenicilor Tdi sd-l alunge, dar ei n-auputut... $inizindu:Lpe lisus, ?ndqtd a zguduitpe copil gi, cdzhnd la pdmhnt, se zaircolea spumegfrnd.$i l-a tntrebat pe tatdl lui: Chtd z)retne este de chndi-a aenit acensta? Iar el a rhspuns: Din pruncie. $i demulte ori l-a aruncat gi ?n foc Ai in apd ca sd-l piar-dd. Dtr-. ajutd-ne, fiindu-li mild denoi.lar lisus i-a zis: Dt poti crede, toate sunt u putinldcelui e. $itndatd strighnd tatdl copiluhi, a zis

Iisus, adzhnd cdmullimea ddndaald, q,c_7rtat fufo4lgeln3curat, zichndu-i: Eai[iponueesc:iglt_djn-el, Ssd nu rnni.intriin el! gi rdcnind Ei zgtrdu-indu-l cu putere, duhul a iegit; iar copilul a rdmas camort,?nckt mulliziceau cd anntrit. Dnr lisas, QltJpdn-dulde mrtnL Ln ridieat, gi el s-a ridicat in picioare. Iardupd ce aintratin casd, ucenicii SdiL-auintrebnt deo-sebi: Pentru ce noi n-am putttt sd-l izgonim? El le-azis: Acest ne,qm de demoni cu nimic rut poate ieginLJU!q_!__cu -(Ma.rcu 9,14:29).

P-e lAngi i,gihand,_dglltle-Zeiesc prin care se efectueazd, exorcizatea, un rolfoarte mare il are @-soanei demonizate. Am vdzut cd lisus l-a vin-decat pe copil d4Q{le_gledhlej _talalsr i;5u. Lafel s-a petrecut 9i in pirfile Tirului gi ale Sido-

69

Sfinti si rrmri duhoonici despre exorcizare Si tdnfiduire

nului, unde a fost intAmpinat de o femeie_eana-aneance, adicd pdgAnd, care striga zicAnd: MiIu-iegte-md, Doanrne, Fir,tl ltti Daaid! Fiicamea-este rduclinuiti de un demon! lisus i-n zis: Nu sunt trimisdecht cdtre oile cele pierdute nle cnsei lui lsrael. Inrea, ztenind, s-a inchinnt Lui, zichnd: Doamne, nju-td-md! El ?nsd, rdspunzknd, i-a zis: Nu este bine sdiei phinea copiilar Si s-o arunci ckinilor. Dar ea a zis:Dn, Donntne, dar gi ckinii milnkncd din firimiturilece cnd de la masa stdphnilor lor. Atunci, rdspunzfrnd,Iistts i-a zis: O, femeie, mare este uedin[a ta; fie lieQupq-cul,n aoieSti, $i s-a tdmdduit fiica ei in ceasulacela (Matei L5, 21-28). Am vizut ci Iisus Hris-tos practica exorcizarea sau alungarea duhurilornecurate plin de p.utere dum-nezfr-iascd. S-fAnlulMatei scrie cd, fiicfrndu-se sea-rd, nu adus la El mulli demonizali gi a scos duhurileu cuaftntul gi pe toli cei bolnaai i-a aindecaf (Matei8, 16); peduhulnecuraf ce intrase in omul dinC-apernaum, l-a certat, zicAnd: i din el.$i sctrturindu-l duhul cel neutrat gi strighnd cu glasnlnre, n iegit din el. $i s-au spdimhntat toli, incht se?ntrebau tntre ei zicfrnd: Ce este aceasta? O tnad[d-turd noud Ei cu putere; cd gi duhurilor nean'nte leporunceSfe, gi I se supun (Marcu 7,25-27). CAnd av. jn {-e c at- pe-taxdruLluna ti c, a z i s d uhu I ui: D r. thmut gi surd, lqLd.iael, Fi sd nu-s1siirytri tn ell (Marcu 9, 25).

lneori MAntuitorul nostru Iisus Hristos jgi

PuneaSi-mAinile peste cei demonizati, cum citim

70

Sfinli gi nnri duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

la S^f6nt_ul EvanghelJsl- Luca: lisus, punhndu-$imiinile pe fiecare dintre ei, ii fdcea sdndtogi. Dinmultri iegeau Ei demoni (Luca 4, 47). La lel aqpro-ccdat-gi -Afintii Apostoli, care au primit aceastiputere vindecitoare.

Urmagii Sfinlilor Apostoli actionau totlui Iisus Hristos. Scriitorul bisericesc

.Terfirlianzice ci ,, sunt supuseslujitorilor lui Dumnezeu gi lui Hristos.

te, ele iesdin corpurilelam_e-nilot". De aseme-nea/ afirmi ci dgmql_rf sun_t scogi

: ,,Conjurafi in numele unicului giadevdratului Dumnezeu, etincep fdrd voia lor sitremure, gi dupi aceea sau-ies-imediat, silu di_s-par cu incetuL in_timpce credinla celui suferindcregte gi harul vindecdtor devine activ.". Despre , episcopul Milanu-

lui, aflim ci exorciza p ai, scolAnd duhurile rele. "SfAntul_Qri-

goriq*dg Nyss4 in Viafa Sfhntului Efrem, vorbeg-te despre ,, dgupra celui demoniza(', iarSjantul-f-ugodcd e Naz,-ianz s c ri e d esp re

i- qu_s-em-n-u-l -Sfintei Cruci " .

- Dar mireanul sflu monflhul poate sd citeas-cd exorcisme?-BisericaOrtodoxdp,gpsrrni,tecamireanulsau

monahul si se substituie preotului gi sX indriz-

71

Sfinli si mari duhoutrici despre exorcizare gi tdmdduire

neasce sd citeasci molitvele SfAntului Vasile celMare sau alte rugdciuni copiate din Molitaelnic Aipreluate in carfi-le de rugdciuni unde apare for-

p-_Le-otul, ca slujitor al Altarului, cu

vol: {psal-

t cii Primitprin intermediul Sfintelor Taine.

a unei versiuni a ncare it o fugiciune preluatidintr-qn Molitaelnie mai vechi gi care cuprindeformula: ,,AQd, Doamne, StdpAne a toate, AqZryLlipe mine,_nevrednicul slujitorul Tiu (arhiereu saupreot - n.n.) 9i dezleage...' (Cf. Rugdciunii Sffrn-tului Sfintittthti Mucenic Ciprian, de dezlegare defar-mece, urdji gi n tot felul de luudri satanice). seinfelege c ofiei,

qileaa-cest acatist $ in care ajungeau

le

- P.S. Ioan Mihdllan: Am fost gi sunt convinsdespre ce spune AjftqAlg _P_la$a{_qale in cartea

72

Sfinli gi nnri duhoanici despre exorcizare gi tdntdduire

kadilie Ei libertate, cd oJoul se indrepteazd.-arit-metic, d_ar. preten$lle ii cresc geometric. Doarce-a plinit ceva din poruncile sfinte, cd vine cupretenfii, ca sd-gi impund punctul siu de vedere,de multe orip-cste preot 9i peste Biseric5, UlJeqdc{:qsJglulqqi g4_q_m.

- Carc sunt exorcismele cel mai des folosite in' Bisericd?

- PeJemeiul puterii date de Iisus Hristos Sfin-

lilor Apostoli, B*iEerica a alcituit rugiciunilenumite exorcisme, din Rhnfutiala facerii cat ehume-natului, care se citesc inainlea Botezuluir. Preo-tul, in activitatea sa pastoral6,, ohciaz6, exorciza-rea ori de cAte ori sivArgegte aceastd SfAnti Tai-ni. Se gtie ci, inainteg sdvArgirii SfAntului Botez,existd o rAnduiali speciald, alcituitd dintr-o serie

ni pe care le sivArgegte preo-tul egry celui ce se pregdtegte pentru a fi bote-zat. Acesta este adus ugilor bisericii, Bre-otul il descinge de brAu gi-l d.ezbracd de haine,il intoarce cu fafa spre risdrit, fiind numai incimagi gi descul!. Apoi, preotul sufld de trei ori,in chi lui, insemnAndu-l de treiori la fqqgte, la gur-d.gi la piept, zicAnd la fieca-re inchinare: ,,MAinile Tale m-au ficut gi m-aut&!j", apoi, punAnd mAna pe capul lui, rostegte

1 Cel mai vechi Euchologion bizantin: Bnrberini graecus335; Diacon Ioan I. lci jr., Cnnonul Ortodoxier, Editura Dei-sis, Sibiu, 2008, pp. 950-953.

/ J

Sfinti si nrari drthourrici despre cxorciznre gi tdttrdduire

o rugeciune adresati lui Dumnezeu inchinat inTreime, zicAnd: ,,in numele Tdu, Doamne, Dum-nezeul adevdrului, gi al Unuia-Niscut FiuluiTiu gi al Duhului Celui SfAnt, punnrAna mea perobu_l Tdu acesta", rugAndu-L si ,,depdrteze dela dAnsul deger.t-aeiunea cea veche gi siJ umplepe el de credinfa cea intru Tine".

Dupd aceasti chemqe a lui Dumnezeu urmea-zd trei r_ugdcrq4i, cunoscute sub numele de exor=6isme. Ele au caracter evident de-inde-pirtare adiafqlg!"i. Pr1r,r,a incepe prin cuvintele: ,,Si tecerte pe tine, diavole, Domnul Cel ce a venit inlume gi S-a sdldgluitintre oameni ca sd surpe tira-nia ta... Iegi gi te depirteazd de la cel insemnat,noul ostag al lui Hristos, Dumnezeul nostru."

in a doua rugic-ig4e zice: ,,Dumnezeul celsfAnt cel infricogat qi slivit, Cel ce este in toatelucrurile gi in tiria Sa neajuns gi nepitruns, Celce mai inainte fi-a pregdtit tie, diavolg pedeap-sa muncii de veci, prin noi nevrednicii robii Luii$ poruncegte fie gi la toati puterea cea impreu-ni cu tine lucritoare sd te depdrtezi de la noulinsemnat cu numele Domnului nostru IisusHristos, adevirafu I nostru Dumnezeu."

in a treia: ,,Doamne, cauti spre robul Tiuacesta, cearci-I, cerceteazi-l gi depdrteazl de ladAnsul toati lucrarea diavolului."

Ultqrior, Sfinfii Pirinli au alcituit alte rugd-ciuni sau molitve, dintre care cele mai cunoscutesunt Molittt el e S f hntului Vas iI e cel M ar e. Caracterul

74

Sfinli 9i mari duhoanici despre exorciznre gi ttundduire

lor exorcizant rezulti din ngMle_aqele formulecalg pentru alungarea duhurilor necu-rate. Este suficient sd amintim invocarea adre-satd lui Dumnezeu, zicAnd cd ,,blestemul aces-ta ce se face ilL numele Tdu cel infricogdtor sd fiesplgjlg1o7iIea acestui povdfuitor al vicleniei gia tuturor taberelor lui", urmAnd apoi o serie de

. inyociri, fiecare incepAnd cu expresia .te_b,les-tgm pe tine, duh necurat".

Molitaele Sfintului Vasile cel Mare au un puter-nic efe_ct vindecdtor dac{_sunt ci-tite cu credinli gipotrivit rAnduielii bisericeqti.

Am vizut din activitatea MAntuitorului nos-tru Iisus Hristos, continuati de Sfinfii Apostoli gimdrturisiti de Sfinlii Pirinfi ai Bisericii, cd, prinsdvArgirea exorcismelor, qamenii se elibereazide duhurile necurate.

Despre qfsctele exorqlzirii citim la IC-tl1-il, Patriarhul Ierusalimului. El descrie acti-unea exorcismelor ipgufleful omului gi folosulpe care il aduc, scriind: ,,$i dAqe fi se sufld pestefgle li daci egti exorcizat, acestea sunt spre mul-

fumirea ta. GAndegte-te cd aurul in stare bru-ti gi nelucrat este amestecat cu diferite materii,cu arami, cositor, fier gi plumb. Noi ciutim sdavem numai aur; iar aurul nu poate fi curifitde materiile striine decAt cu foc. Tot astfel, firdexorcisme_nu poate fi curifit sufletul. Exorcis-mq-le sunt dumnezeiegti, cdci sunt adunate dindumnezeiegtile Scripturi." In urma acestor ruge-

75

Sfinli pi nnri duhoz,rtici despre exorcizare gi tdnfiduire

ci-uni, gesturi gi ritualuri sivArqite de preot cslp_l-egefit pentru prlmirea Tainei SfAntului Botezesle eliberat de sub stipAnirea diavolului. Acestadevir s-e .cons.tatd gi din faptul cd, daci uniipreofi, fie din neqtiin!5, fie din Brabe, nu citescqc-e-a-s,t{p4rte-pr-egdtltoareaBotezului,.ffi&botezafi plAng, sunt nelinigtili, tulburafi, fricogi.Din experie-nt+ r-u observat ci acei copii mici,case pl6nggqlq-rmal, indatase lilll$s-c cAnd pre-otul le citegte exorcismele. Deci, efectiv diav-_olulpdrdsqte pe cel pregdtit pentru SfAntul Botez.

- Oamenii modemi flu concep cd omul poate

fi posedat de diaaol. Chiar un noilerator (separe cd ar fi cleric) al unui post local de tele-aiziune afirmd astfel de teorii!

Pr. hof. Alexander Schmemann: Omulmodem, chiar dacd este cregtiry este in generalfoarte surprins sd afle ci -Taina-Botezului este

de cuvinte adresate diavolului. Diavo-lul este, intr-adevir, absent iri concepfia moder-ni referitoare la religie: pcfltr:r omul d e azi, elaparfine panopliei superstifiei medievale gi linede o mentalitate primitivi; nglgerggi sunt ceicare, printre- ei fiind gi preofi, propun a se renun-

fa pur gi simplu la exorcisme, fiind considerateca ceva deplasat in perspectiva religiei noastreluminate gi modeme. CAt privegte p9 tq4qrto-&g-$i, ei merg maideparte: ei vorbesc de necesi-tatea,,demitologizdrii" N o ultri Test ament insugi,

76

Sfin[i pi mari duhoanici despre exorcizare gi tfundduire

degajarea lui de o concepfie perimati asupralucrurilor - intre care d_e_monologia este una dinexpresiile esenfiale -, concepfie care ar mascamesajul autentic qi vegnic.

p_iserica a,4fir1na,t intotdeauna gl.illgiuneSdegpgsi, a cunoscut totdeauna, pentru a vor-bi mai simplu, pe dia:rol. Dacd aceasti cunoag-

.tere directd n-a fost sistemattzatd intr-o doctri-nd clar definiti, este pentru cd e greu, daci nuchiar imposibil, si definegti in mod rational ira-

fionalul. Or, elementul demoniac Ai, mai gene-ral, riul constifuie tocmai realitatea irafionalu-lui. Anumiti teologi gi filosofi, striduindu-se aexplica gi d_eci a raFonaliza existenla gi cunoagte-rea rdului, l-au definit ca pe.oabsenti: lipsa bine-Lfi.Ei l-au comparat, spre exemplu, cujnh.rneri-cgl, care nu e nimic altceva decAt abggnlaluminiigi care se imprdgtie cAnd apare lumina. Aceastdteoriq a fost adoptati apoi de citre deisdi gi decXtre umanigtii de toate nuanfele, gi astdzi incirnai face parte integranti din concepfia noastrimoderni despre lume, in cadrul cdreia se consi- A ;. "\deri ci remediullimpotriva rdului este instnrctia, infeleasi ca iluminare a spiritului. :'

Dar nu aceasta este ideea despre rdu pe carene-o di Biblia gi care reiese ise-

; aici rdul nu este, desigur, o simpli absenfi.

l, chiar dacdoriginea acestei prezente nu este clari, nici ugor

77

Sfnfi ;i nrnri duhorntici despre exorcizare gi tdnnduire

de infeles. nu este doar 4bsenfaiubirii;estet e .Eanu este nicicum rezultaful ignoran,tei. m

. Cu cAt "nii oameni L-au cunos-cut mai mult pe Hristos, au vdzut lumina Lui gibundtatea Lui, cu atAt mai tare L-au urAt. A

gi, de asemenea, a oricAt

sdsi. Pri-

ma noastrd afirmatie este deci ci existi intr-ade-vdr a htu-nericului, gi nu o simpli absenfi a binelui. Dartrebuie sd mergem mai departe: aga cum nu poa-te exista iubire fird o persoani care si iubeasci,nu poate gaisfa rrrd firi o persoand care si uras-cd. $i dacd taina ultimd abinelui reziddintr-oper-

si fie impotriva lui Dumnezeu? La aceste intre-biri Biserica nu di nici un rispuns precis. C:uAtrea,litateA e mai adAncd, cu atAt ea se preteazd.la

78

Sfinti si nnri dtrhoonici despre etorciznre gi tamaduire

formule gi definifii. Astfel, rispunsul este acope-rit de simboluri gi imagini care lasi sd se infelea-gi cd , in lumea duhurilor cre-ati de Dumnezeu, eri,

deci nu ignoranfa gi imperfecSune4 o-trivi, e care

. Oricine ar fi diavo-lul este din ce&jliqldi gi dintrecelemai.alesee-feahrd ale lui Dumnezeu. El este, ca sd spunemaqa, destul de perfect, destul de inteligent, des-tul de putemic Ai chiar destul de divin pentru acunoagte pe Dumnezeu g , pen-tru a cunoagte pe Dumnezeu gi

, de a dori si fie liber de Dumnezeu.

$i cum aceastd libertate este imposibili in iubi-care duc totdeauna la Dumnezeu

qi indeamnd a se dirui in mod liber Lui,

Acestea sunf desigur, sir-e total neadecvate pentru

taina lgrifianti p-e care ele incearcd a o traduce.Cdci noi ml-gfbnimi.c despre aceastd eata,$d-ainiti-ali ce s-a produs in lunea spiritualS - des-

Sau, mai degrabi, noi cunoagtem aceastdrealitate prin propria noastrd experienfi, experi-enfa noastri a riului.

79

l

Sfinti gi mari duhoztnici despre exorcizare gi tdrndduire

:: ,:lU

c de la rostul luifiresc, tr . De unde carac-terul antinafural al acestei cdderi, care devinetotugi un element integrant gi natural in fiinlanoastrd. $ e qi

tu -I ! Dacd noiinvifdm ceva din experienla spirituali, este ace-

. El nu l-a explicat. ElL-a trimis pe Fiul Siu unic pentru a fi rdstignit decdtre forlele riului, pentru ca acestea si fi,e distru-se p_nn_i@ireaia plrn qecbqa 9i p_rrn_a9culte-tS-Sa.Aceasta este dec pe_qg{e trebuie si o

U.rmglryLnoi. Pe aceasti cale noi il int6lnim ine-vitabil p_g_didpl chiar in momentul in care amluat hotirArea de a-L urma pe Hristos.

de Taina Botezului, care estq un-act dee,liberare qi de biruinfi, e ,pentru cd spre izvoarele bap-tismale

a. Atunci cAnd mAna preotu-

lui atinge hri lui Dumnezeu

80

Sfinli gi ntari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

nt. Noi nu vedem,poate, in toatd ceremonia Botezului decAt o pli-cutd sdrbdtoare de familie, d o

sti pe punctul de a se inclegt4 a

Fiindcd, vrem sau nu vrem, o gtim sauflU,

Desigur, o biruinld decisivi a fost repurta-td de Dumnezeu, dar diavoful nu s-a dat inciinvins. Dimpotrivd, Scriptura spune ci atuncicAnd- e-l*afost-:fu1 de, _moarte gi infrAngerea luia devenit inevitabild, c,

e. E! nu poate-nimic impotriva lui

m i care reprezintdprima dimensiune gi cea mai importanti in via-

!a cregtind.Noi vorbim diavolului! Tocmai in aceasta

se manifestd credinfa cregtind, conform cdreia.In concep-

fi a_d gs ac ra lizatd gi s e cu I ari zatE, a omu lu i m o d e rn,l, ca toate celelalte, a. fost devalorizaf

redus doar la semnificatia lui rationali. In reve-

CuvAnt. gi, deel comunici

nu numai i ci mais

alesIn accepfia

81

Sfinti gi ruari duhoanici despre excrcizare gi tdmdduire

secularizati a cuvAnfului, nu numai cd este inu-til, dar este chiar ridicol si vorbegti diavolului,cdci nu este nicidecum posibil dialogul rafionalcu insdgi sursa irafionalului. le nusunt o explicafie, nici un discurs drii . Ele

- # ' + - - '

sunt, cum scrie S m, ,,invo-c et'.

Exorcismul este, intr-adevdr, lrn poem in

acceptiunea cea mai adAnci a termenului care, in

greaci inseamnd crea$e. El exprimi in mod per-e gi o implinegte; el face posibil cge-a

ee_anunfi;. $i exorcismul realizeazi toate aces-

tea pentru cX ; ele i, Care a asu-mat viafa umand, cuvAntul ome-

rdlia-cereasci, unde omul a fost primit de Hgis-tos, in aga fel ci.lnallarea la cer, comuniunea cuDumnezeu gi i-ud_ulnnezeirea au devenit cu ade-virat voealia$-dsrtinql. ultim al omu"lu i.

azd,pecatehumeru pre-otul, conform indicafiilor de la capitolul respec-frY, ,, i peste

" celui ce se boteazil. S_egprrafla este functiabiologicd esenfiali care ne plstreazi in viatI,funcfie care, pe de alti parte, ne face total depen-

82

Sfinli 9i mari duhoonici despre exorcizare gi tdrndduire

denti de lume. Or, lumea este teribil marcatd derdu gi de moarte.

in concepqia cregtind inifiald, nu exista loc pen-tru dihotomia modernd a spiritului gi a materia-lului, omul era alcifuit in totalitatea sa, in uni-tatea gi interdependenfa sa organicd dintre spiri-tual gi fizic. L.umea intreagd e.ste-suferindi, incAt

t.epoca in care a fost stabilit ritualul acesta,

semnifica,tia lui era evidenti atAt pentru catehu-mery cAt gi pentru intreaga comunitate creqtind.Eitrdiauintr-o ltme$geni, a cdrei exigtenld erairyprgg44_t4 d9 p 9 mp a di ab o li, ad icd de.inchinare a

li, de participarea la cultul impiratului, deadorarea puterii etc. Nu numai cd csl ce se bote-za ine la ce anume renunfd, dar eradeplin conqtient de ti, de viafagre4 cu adevdrat neconformd gi. radieal_eltfcri-ta de cea din jurul lui - viafd spre care-l ducearenuntarea la satana.

CAnd lumea toatd a devenit cregtini, identi-ficAndu-se cu credinta creqtind, gi a adoptat cul-tul cregtiry epmnificatia acestei lepddiri (de sata-na) a inceput sd se piardl' fiind pe punctul de a ficonsiderati un ritual arhaic si anacronic. curiozi-

83

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

tate care nu trebuie si fie luatd in serios. Cnii s-au obignuit definitiv cu ideea ci cregtinismuleste parte integrantd a lumii gi cI Biserica nu estedecAt o expresie religioasi a valorilor terestre.

dinfa creqtinf, gi lumea exterioari in

prcbuElrir=eVl#ate a atAtor lur4i, imper,ii- popoa-

{e-Sl_r!ate, agqglg-erc9*tine, nenumirafi cregtinisunt incredinlali cd nu existd nimic fundamentalnegativ in lumea noastri gi ci este perfect posibilsd accepte modul ei de viafi, valorile 9i prioriti$leei, implinind concomitent gi datoriile religioaseale cregtinului. Mai mult, Biserica gi cregtinismulsunt- considerate mai degrabi mtilqa-ce care tre-btrie si ajute la rcalizarea unei vieli prospere 9ifgricite in-aceastilsne, ca un fel de terapggticispirituali ce permite sd fie rezolvate toate tensiu-nile gi conflictele gi care aduce acel ggh!!ib-11=r-i-nte-rigr ce garanteazi succesul stabilitatea gi ferici-rea. Chiar rdea ci cpgtinul trebuie sd renunfe laanumite lucruri, gi acestea nu sunt doar acte imo-

rale gi vinovate, e asupra vie-

!ii,.un ansamblu de prioritifi, o atitudine funda-mentald in-raporeer,rl.r:nea, gi ci via{a-cregtinieste ta gi nu mai figu-

84

ci o le-

Sfinli gi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

e$ i

e ln care oameniitriiesc azi gi caqe determini, orienteazd viafa lor

FrgA-

a fa Iss i

n-of,uni aprio.ri pozitiv,e gi chiar cregtine ca celede libertate, eliberare, dragoste, fericire, propd-gire, deplini realizare a posibilitililor fieciruia,nofiuni care sunt cu adevdratlabaza corytiinfeiomului gi a societdlii modeme, motivatia gi ide-ologia acestei societifi, tur-natg de gi s{elilqalehiqqle aledemoniaeuhi. Or, insigi gElrta a tot ceea ce estedemoniac o constituie @oli.Adevirul, in ceea ce-l privegte pe omul modem,fie ci este un conformist respectuos fafd de lege,ori un virulent contestatar, este cd cel mai ade-sea el est-e aneninlat fie &-mgndrie, fie de-r-ever-sul mAndriei _ {qz4ddejdea.Astfel, a. adq.satana nu inseamnd doar a re_spinge o fiinfimitologici in a cdrei existenld nici nu se mai cre-d e. Inseamne q-1gqlgg to3!439_ea.s!i c,oncep tiede_spre_1ume, plini de suficienfd gi de deznddej-

85

St'inti si nlari duhoTlnici despre exorcizsre gi tdmdduire

de. Desigur, safana nu va uita aceasti respingere,aceaste sfidare, aceastd lepidare. ,,Sufld gi-l scui-

pd pe satana!" R52:boitil este declarat. incepe oItrpt5 a cirei mrzd reali este viala veqnicd. Creg-tir-rismul acesta este! $i acesta este sensul ultim al

opliunii noastre.SfAntul Chiril al Ierusalimului scrie: ,,CAnd vd

lepddali de satana rupAnd definitiv orice con-tact cu el, rupAnd vechiul zapis infernal, se des-chide in fata voastrd Raiul lui DumnezeLr, Raiulcare a fost agezat de Dumnezeu la Rdsdrit 9i dincare primul nostru pirinte a fost alungat pentrupdcatul siu. Simbolul este semicercul intoarceriide la vest la est - locul luminii."

* + *

!q! qg-cleste necesar a aminti desp-1g deo!-S,care este definit de C_gf iosul Paisie Aghioritul infelul urmitor: ,,Lrvidia, atunci c-And 4re gi

-te, poate pric,inui rele, Accsta e-ste deochiul,-E-,oa.

Pentru aceasti problemi, care u4eori se intAl-n_egte gi c! (au nelinigte, somn agitat,plAng firi intr-erupere), se va solicita preotuluisI citeascd din Molitaelnic r. pentru

d gfe;i&-e 4p-( d eo ch l), i ar p irinfii coPilu lu i Jqrs$LgraienFeaseastdantologiesprg-l-,uarg-ag_Iin-te gi spre_.glip1inaaga cauzelorL cdr€ a-u--fdcuLlocacestui duh necurat si se atingd de copil.

86

Sfinfi gi nnri duhoanici despre exorcizare gi tdtndduirc

- Cum se explicd anumite pasaje din rugdciu-nen pentru cei ce sunt fuolnwi de ndjitl (,,dinochi, din inimd, din ficat...")?- Pdrintele Arsenie Pap acio c:Dumnezeu i!ge-

duie uneori satanei si se foloseasci (sd se ata-geze) de firea omeneascd, doar, doar s-ar srnerirespectivul! Daci cineva e chinuit mult de sird-cie gi de boald qi_ te, se chinuiegtefird folos.

Se gtie, de asemenea, ci nu are voiesd botez*g a d_o-uaoard pe cei botezati in numeleSfintei Treimi gi dupi rAnduiala Bisericii drept-miritoare a lui Hristos, cici zice rnarele Apostollavel: un Domn, o credinld, unbotez(Efeseni 4, 5);Cf. Canonul 47 Apostolic.

- Unii ilintre cregtini rcaffg la alt subterfu-giu pentru q sc-t-sghina de la spooedanie, Eianume solicitd preotului iloar rugdciunea de.de zleg ar e ile ble stem din Molitvelnic, c are e s -te aalabild, dar fdrd spoaeilanie este insufi-cientd, hocedeul este practicat indeosebi deetnia romilor. Ce se tn{elege prin cuahntul,,blestem"?- Sfilntul Ioan Iacob Hozeuitul: Am scris mai

inainte cat-d-e-J4lat este inaintea lui Dumnezeuobiceiul de a -blestema, mai ales cAnd se facepentru ni$te lue,zu-ri-de nimic qi fdri nici o cdin-

!i. Pentru cd sunt unii care socotesc blestemul1 Durere nevralgic5.

87

4I

Sfnti si nnri dulnzntici despre exorciznre 9i tdtnifuire

obignuit ca o huld impotriva Duhului SfAnt, euvoi ceuta, dupi putere, sd ldmuresc ce tnseamneblestemul.

Degi mulli dintre dascdli spun ci blestemul seinrudeqte cu hula a-ceasta nu inseamnd.cd oriceblestem este hulire impotriva SfAntului Duh.

Adevirat este cd atet ileqtgrul, cAt ll-hule-le o_dr-dslegc din. i, deci din ace-eagi rdddcini. Pentru aceasta, blestemul gi hulastau pe acelagi cAntar gi amAndoud poartd venln

demoarte, dupd cum gi maica lo1, Paflqa rnali-e! are locul de cinste intre ec.le gapte picate de

Inealle. Cine se obiqnuiegte sd blesteme/ ugor.{ aluneci qi in hqli. BJesfemul este [iln- culzgrt)

[potrirrni. blagosldv€niei. $i dupd cum blagoslo-venia aratd o dorinli spre bine gi spre mAntui-

1re,.tot aga blestemul aratd o dorinfi spre paguba

1 curva $l spre pretzate.Am putea zice cd $i blestemul este o rugdciu-

rye, insd nu spre folosul omului, ci spre pagubalui. De aceea legea cregtind opregte intrebuin-

farea blestemului. El poate si fie folosit ide pdstorii duhovnicegti, ca o legdturd pentruduhurile-cele necurate sau ca o pedeapsd pentrucei nepociifi, care fac sminteald poporului.- Cei care blestemd I e supdrare dau dova-di cd tea sdndtoasd ori n-au credinficurati. Blestemele cele nesocotite sunt ca niqtepi_c-aturi de otravd, care izvorisc din inima celuimAnios si mai ales din inima necredinciosului.

88

Sfinti si nnri duhoonici despre exorciznre gi tinfiduirc

De obicei, blestemele sunt rodui mAniei gi semnede pricopseali a celor pitimagi. Ca si ne incre-dinfdm cAt de mult urigte Domnul blestemul,voi aminti un paragraf din SfAnta Evanghelie.

Inainte de Sfintele Patimi, mergAnd cu Sfin-lii Apostoli spre Ierusalim, Domnul a trimis pecAfiva dintre ucenici mai inainte intr-un sat de-alsamarinenilor si vesteasci despre venirea Lui.insd necredinciogii samarineni n-au voit si-Lprimeasci pe Domnul. Pentru aceasta ApostoliiIacob gi Ioan s-au fulburat gi au zis citre Domnul:Vrei, Doamne, sd zicem sd se pogoare foc din cer pre-cum afdcut gi IIie? D_omnul insi i-a {nustrat pentrusocoteala lo1, zicAnd: ili ai cdrui sunte[i uoi,cdci FiuI Omului n-a aenit ca sd pinrdd, ci ttt-

d sr.fletele oamenilor, gi au trecut in alt sat.Dupi cum se vede, Sfinlii Apostoli Iacob gi

Ioan s-au-minia1 impotriva samarinenilor, carenu voiau sd-L primeascd pe Domnul, gi pentruasta voiau sd-i pedepseascd. D_eci au cerulyojede la Domnul si rosteascd un fel de blestem, adi-cd sd-i ardd focul pe necredinciogi. Domnul insdi:?_mustfat, cdci nu voia sd cheme pe nimeni lacredinfd gi nici nu voia si faci rdz,buna-re asupra cuiva. CefrEl;t veni!.p4tru iertareaoaqenilor, iar nu pentru pedeapsd. Cum ar fiputut ingddui Domnul blestemul, cAnd El invd-ta pe toti, zicAnd: Igbllj pe urdjmagii aogtri,

ud urdsc Ai i pentru cei ce ud nedreptdlesc Ai

89

. . j

Sftnti pi nnri duhoutici desprc exorcizarc Si tdntdfuire

ud prigonesc c fiJLIqtdlLi P-.If-t-t'u care este Incer u r i (Matei 5, 44-45)?

Vedefi cum i-a oPrit Domnul pe Sfinlii Apos-toli dg a rosti vleun , degi ei cereauaceasta din rArma cea mare pentru credinli gi dindragostea lor citre Dascllul gi StipAnul lor?

Acum gAndili-vd cAt de vinovafi sunt cei careuneltesc blestemul pentru oilg-q 4imic. Mulfifolosesc cuvintele: ,,arde-l-ar focul" sau ,,mAn-ca-l-ar moartea" ca gi cum ar zice;,,bund ziua" 'Obignuinta ii face sd nu se mai sfiasci de greuta-tea blestemului.

Dar vd rog, pe cei care aveli obiceiul de a bles-tema, si--leschideli Psaltirea la P-salmul108, sti-hqrile 16-L8 gi27.Iatd cum il impodobeqte SfAn-tuJ lr_orocDavid pe ee.L cale blestemi, cici zice:

$i au iubit blestenui gi-i ua aeni lui, gi nu a aoit bla-gosloaenia gi se ua depdrta de la dhnsul! $i s-atmbrd-cat cu blestemul ca gi cu o haind gi a intrat ca apainma{ele lui gi ca untuldelemn in oasele lui. Iar maideparte zice: Blestemfl-aor ei gi ttt aei binecuahn-fal Pentru aceasta gi S. fan d Apostol Pavel neporuncegte tufuror cregtinilor, zicAnd: .B;gecrr-

ti gi nu blestemafit", cdci; Cei care b[necu-afrntenzd aor mogteni pdmhntul, iar cei care ltlestemdaor pieri! (Psalmi 36,22).

Sg4t unii care rostesc qrvjnte de blestem 9i dea-furisenie in chip de glumi, pentru af.acehaz.

Desigur cd aceste blesteme nu se lipesc denimeni, insi cei care fac aceasta nu rdrninl&dgggut, mai cu seamd daci sunt clerici.

90

Sfinli si nnri duhoanici dcsprc exorcizare pi tdtnddtrirc

Mi-a povestit un ieromonah cd in vremea cAndera egumen la SfAntul Spiridon, in Ierusalim,mereu venea la dAnsul o ardboaicd gi se ruga si-iciteascd o moliwi pentru pruncul ei, care aveaduh necurat. EgUmenul nu voia cu nici un chip,cici femeia era furcoaicd. Dar ea avea evlavie laSfAntul Spiridon gi la rugdciunea egumenului.

Intr-o zi, cind egumenul nostru era foc desupdraf a venit iarigi femeia cu pruncul bolnavrugAndu-l ca de obicei. Atunci evlaviosul pirintee. rorflt-qr4jgrd-turi greceasci, lungi gi rispicati.Biata femeie a luat injuritura lui drept molitvigi s-a bucurat, rugAndu-l sd facd gi semnul cruciiasupra bolnavului. Egumenul s=a mAniai+irnaitare gi, fdcAnd rrni-muttjnlatloeurd semnul cru-cii, a rostit totodati gi un, puigor de blestem asu-pra copilului, zicAndu-i in grecegte: ,,Sd piei deaici, aritare, si nu te mai vid!" Sirmana feme-ie, negtiind ce a zis e7, i-a multumit cu lacrimiin'ochi gi s-a dus acasd, cu deplind nddejde cdse face bine copilul pentru rugdciunea egume-nului. fulnfta-devir, din ziua aceea pruncul s-aJ{cut sindtos, iar femeia venea adeseori la bise-rici cu daruri gi povestea 14 toli minunea cares-a fdcut prin blagoslovenia cuviosului egumen.S-a speriar;i*el singur de pglerea credinfei, darneavAnd curaiul si m.d_tttr_riseascd ce fel de rugi-ciune a fdcut, s .duhul cel_gtu care-lneciiea pe copil, gi pAni in ziua de azi il tulburi,dupd cum singur mdrturisegte.

91

Sfinli gi nmri duhoanici despre exorciznre gi tdnfiduire

Din pilda aceasta puteminlelege cd blestemul

cel nesocotit, adicd nedrept, sau rostit in batjocu-

r5, se intoarce la cel care il rosteqte, iar persoana

blesternatl, dacd este nevinovati, nu se alege cu

blestem, ci, dimpotrivd, primegte dupd credinldgi blagoslovenie.

Un lucru insi trebuie qtiut: cd de la cel care are

obiceiul blester4ului se depdrteazi blagoslove-nia, dupi cum zice SfAntul Proroc David, 9i nici-

odatd nu se pricopsegte, cdci blestemul nu este

altceva decAt rzgonrrea darului.Drept dovadi ci blestemul cel rostit pe

nedreprt nu se lipegte de nimeni, ci se intoarce

de unde a iegi! vI amintesc o intAmplare minu-

natd, care a avut loc in fara noastrd, pe vremea

cAnd era domnitor Cuza Vodi, iar la Episcopia

de RAmnic pdstorea SfAntul Episcop Calinic'intr-o duminici SfAntul Ierarh Calinic mergea

cu trdsura de la VAlcea spre Mdnlstirea Frisinei.Era pe la sfArgitttl lui aprilie, cAnd se terminasecu aratul qi semdndturile incepeau sd inverzeas-

ci. insi mare i-a fost mirarea sfAntului episcop

cAnd a v.ezu!-Bg,-un-ggl arAnd in 41ua de dumini-ci. Din rAvna lui cea mare pentru lege, episcopuls-a tulburat cu duhul gi

" Zpfiu:bdg!-l"i: Bles-

temnt sdfie cel care necinstepte ziun Domnului!/ cum

zice la SfAnta Scripturd. in clipa cAnd a cugetatsfAntul acestea, un diacon, care era cu el in trd-

suri, a vdzutcum a iegit o limbi de foc din guraPreasfinfitului. $i, privind cu mirare, a observat

92

Sfinli gi mari duhoanici despre exorciznre gi tdtndduire

cd limba cea cu f.oc a zbutat asupra omului- carelucra pe ogot l-ainconjurat de trei ori gi pe urmis-a intors iarigi in gura SfAntului Calinic.

Diaconul n-a indrdznit si spund chiar atunci celevdzute, ci mai tArziu, c6nd au ajuns la mdndstire.Auzind sfAntul despre vedenia diaconului, a in,te-les indatd cd aceasta s-a ficut pentru cugetarea lui.Cuvintele pe care le-a rostitin mintea lui au fost cao legdturd pqtr-u-c.rc$inul care lucra in zi de sir-bitoare. Dar pentru cd ligbadsjoc nu s-a oprit la

fdran, ci s-a intors-inapoi, pentru aceasta sfAntul asocotit ci omul este,nevinplat. Deci a trimis ime-diat o slugi ca si cheme la mdnistire pe tdran, cicinu era departe ogorul lui. $ga$l a venit cu multifpc-d gq cizAnd la picioarele episcopului, se rugasi{ ierte. Atunci sf6ntul episcop l-a intrebat cenevoie mare l-a silit ca sd lucreze duminica.

Bieful cregtin a mirturisit cu lacrimi ci n-afdcut aceasta din defdimare sau din necredinfd,ci dlIr_11gllg_lg! t|t4+_tgefeji sdricie. Cici ziceael: ,,CAt a fost vreme de arat, ryg1gni nu s-a indu-rat si-mi dea plugul cu boi ca sd-mi ar gi eu ogo-rul meu. &ia_gg!azi, cAnd tofi sdtenii au termi-nat treaba gi dobitoacele sunt slobode, am-pututgisi gi eu un plug cu o pereche de boi,la qn:ggU, qi pentru asta am iegit la treabi, cdci

# - ' t L

trecea vremea arafului gi 4gr casi Brea, neavAndc.1q ce pliti lucrul." Acestea le zicea bietul lirancu lacrimi de umilinli gi se vedea cd avea-_fricalgi Dumnezeu in inimd gi multi ciintd.

93

Sfinti si nrnri drrhoi,rrici despre etorciznre Si t intndrtn'c

pin povestirea lui a cunoscut SfAntul Calinic

ci Dumnezeu, pentru multa lui sdrdcie, L-d

nu s-a lipit de el, gi g _e intors inapol ca o pasdrecare nu afld adipost.

Deci i-a citit omului o molitvd de dezlegareqi, dAndu-i un ajutor, l-a slobozit cu pace. Insidin ziua aceea se pizea SfAntul-Ierarh Calinicde a rosti sau de a cugeta vreunicuvdnt de legS-r

[ur5. E_l sl4tuia pe tofi clericii sii sd fie gi ei cupg despre aceasta. Iar daci vreunul ar fi ros-tit cuvinleg{ele asupra cuiva, ?tunct--e-l singuq,adicd preotul, si .e_g1li6 sd-l dezl-ege cAt estein viat5. Cd,ci, zicea sfAntul, la ziuajudecdfii, dinmAna lui se va cere sufleful celui care a fost legat,daci leg5tura a fost pe nedrept.

Din intAmplarea aceasta se poate vedea cAtde mare putere au.crrvintele' Persoanelor sfinfi-te, cAnd sunt rostite din rAvni pentru Dumnezeugi pentru SfAnta Credinfi. Dacd SfAntul Calinic agAnditnumai la greutatea osAndei pentru cei care#defdimau ziua l)omnului qi it44eg:a vizut pardde foc iegind lui, sd ne gAndim deci cucAt mai greu cad cgrz1nlgle celor sfintifi cAnd suntrostite asupra celor vinovafi. Este gi mai greucAnd se intAmpli chlel rn vremea slujbei.

De asemenea, s gl-qgi care

a gi nu lasd nici un dram nerisplitit fafd decei care ii nedreptdlesc ori ii necijesc. Acegtia,

94

Sfinli si nmri duhounici despra cxorciznra Si tdrndduire

cAnd ci tes c P s nl t ir e s, s g_leaga_qr lrufi p rin cuvil,,-

' : i

{tele proroc_egfi,care gldsuiesc: Doamne, Dumne-zeul nreu, de am fduft nceasta, de este nedreptate inmilinile mele, de am rdspldtit rele celor ce-mi rdspld-tesc mie (adicd celor ce mi asupresc), sdTtrigoneas-,d do!-rroirypl sufletu.I meu gi si-l prindd. Sd cnlcein pdmhnt aiata mea gi slaaa meain tarhnd s-o nseze!(Psalmi 7,3-6).

- Cuaiosul Paisie Aghioritul: Mare lucru esteca omul sd aibi binecuvAntarea lui Dumnezeu.Tot ceea ce are binecuvAntare sti in picioare. Iartot ceea nu are binecuvAntare nu sti in picioa-

tor lucru! De pildi, s_e aduni avere qu nedrep_ta-te, oamenii triiesc cAfiva ani ca boierii, dar dupiaceea toate pe care le-au adunat.le dau la doc-tori. Rar, la foarte pufini se intAmpli ca bolile,falimentdrile etc. sd fu_ajncercare de la Dumne-zeu. fueEtia vor avea plati multd. ln acest caz,de obicei, dupd aceea devin mai bogafi, ca drep-tul Iov. Multora care nu au reugitd li se intAmpligi din cauza asta: au ficut vreo nedreptate.

Blestemul prinde atunci cAnd existi la mijlocnedreptatea. Q!4gl nu este nedreptate, atunci sei$garce la cel ce l-a rostit. 9gl_q-g_primegte bles-

lglqul se chinuiegte in viala acesta. Iar cel ce ab.lestemet se chinuiegte gi in viafa aceasta gi se vachinui gi in cealalti, pentru ci va fi pedepsit de

95

Sfirrti si mari duhoanici despre erorcizare gi tdmdduire

D$mnezeu ca un ucigag, dacd nu se va pocii gi

spov€di. Pentru cd, sd zicem, Poate cineva sd te

necijeascd, insi I ce i:l dai este ca

gi c!!1 g_i lua pislolu! 9i l-ai olnori. t? Orice !i-ar fi fdcut celdlalt, nu ai drep-

, tul si-l omori. Ca si ajungd sd blesteme ,'inseamni cd a{g3[g!ele - atunci cAnd o sPune cu

P-@t'Eand ae,.dist"rug familiiintregi sau e

t4te, sau dii, sau din bl-es-tem.Se cunosc mlllte cazuri de oameni cale s-4u

chjlluit din pricina!-l-es-temclor, deoarece a t

Yl4Qvati, dar care, atunci cAnd au'inieles ci au

fost blestemafi, .s,--au-pocdit, s- it, iar

necazurile s-au indepdrtat. Dacd cel ce a fost

ceritate, atunci Dumnezeu il vaierta'Sffuntul Ierarh Nifon al Constanlianei:

Ascultd,fi qle,_e$inu,_qqp-99[e-sa=Ou-fhxhinu-

if-.opiii €lljg!=u pqglglgflor) d ar in viaf a vii-

lg.fiechru,ia. Yezi, de altfel, cd pde6tutssc oame-nii gi Dsmnezeu pierde viile, ogoarele lor (afa-

cerile lor - n.n.) $1, fuei$rse+ociiiesc, pierde gi

animalele lor (maginile lor - n.n.).Daci nici aganu se intorc, lp-rze+te pe slugile lor (angajafii lor

96

Sfinli;i mari duhoanici despre exorcizare gi tdrndduire

la lor, om,oari (imbolnivegte -,4./r,) pl_ggpll lg_r,c_are . Qpt_ii, peltfq nevi-

mgfg la buqtr-qi4 vegnici, iar+drirUiis!4fq.i pentru pierderea copiilor lor. Este un felde imboldife pentru oamenii c?re zac coplegifide grijile vielii gi in tot felul de picate.

Poate cd astfel igi v",qr-da seama cd sunl_picd-tqgi gi vor alerga la pocdinli prin spovedanie;pentru cd mulf, e $i

g.sc. Depe.Fglti ru

trgp"lt in ziua judecdfii, i" futu C_pili*lg_d"inreg-si de sfin+i gi in fata Nemllalnjcului ]ude-citor, a_Domqului nost[n Iisus Hristos.

- Sfhntul Siluan Athonitul: A-ga cum oar-neniiintri gi ies dintr-o ."ri, eqq$lgArLdr@ is:gle_de#mqni vin gi iardgi pleacdDacd ggn!!1rl ifi spune: ,,Furdt" gi tu-l asculli,-ai4qt_pg_ac".?q_t" demonului asupra ta.Dacd ga"drl ifi spune: ,,MinAncd mult!" pAnila ghiftuiald gi tu vei,rnAnca mult, demonul a

aga, dacd gAn-*vei ajunge un

Qfrlog de demoni. Dar daci infelegi si te poci-iegti cuqr_se cuvhe, v-qr*.!.fgmura $irror_fi silili sip-lece Dacd cineva se mirturisegte nes:incer qi igi

97

Sftnti si tnari dulrcoil ici desytra exorcizn'e gi tdnfiduire

face voia proprie, atunci, chiar daci se impirti-

qe;te cu Sfintele Taine, dsllonii viazd in trupul

*lulbUfe*gn-lntea. Dacd vrei ca demonii

sd nu__vieze in tine, atunci smeregte-te, fii ascui-

tdtor... gi mirturisegte-te sincer. CAnd imbra-

cd epitrahilul in Duhul SfAnt, pdrintele duhov-

nic e asemenea Domnului nostru Iisus Hristos

gi striluceqte in Duhul SfAnt: iati, cAnd pirintele

duhovnic vorbegte, Dqhul SfAnt alungi pdcatul

prin.gqvllrlglg_iqi. Un bitrAn l-a vdzut pe pirin-

tele sdu duhovnic in chipul lui Hristos - iatd cAt

de mult ne iubegte Domnul!

a, dacd impreuni cu lumina nlr

qi_rtl4!_9ry:d{qb-:Fl4gllgt"4lpentruD-umne-zeu, n_ici iubire pentru aproapele; dar nici nu teteme, ci smqreste-te, $i lumina va pieri.

Dacd v-eZ!-v-reo- ve.ldenje sau ip sau ai

de la Dumnezeu, Dgmnrrl te va face si inlelegiaqe;r-sJa. Daci n-a cunoscut dupi gust pe DqhulSfAnt, quggful nu poate inlelege de rrnde anume

Pirinfii zic cd, daci o vedenie e-pricinuitd devrdjmaguf sufletul simte-,tulburare. Dar numaisgfletul sme.rit gi care lu-sc--sacoteqte pe sinevrednic de vedenii@t fgts*lalucrarea vrijmagului, iar omul mAndru qi cizut

Sfinti si nrari dulnanici desprc exorcizare gi tdtndduirc

in slava degarti nu poate incerca nici fricd,-nicitulburare, fiindci el vrea si aibd vedenii gi sesocotegte pe sine vrednic de aceasta gi de aceeavrijmagul il ingald ugor.

Ii rog fierbinte pe toti oamenii: Sd p_riveghemcg;rpcdinfd gi atunci vom vedea mila Domnului.Dar pentru cei ce 4q vedenii gi se incred in elemd rog si inleleagi ci(din aceda.se aratd in eiqandlia gi, impreund cu ea, dulceala tulbure as_i_a,vei degarte, in care nu este pocdinla unui duhsmerlt, gi aici e toatd nenorocirea, pentru ci

Eu insumi am fost amdgit de doud,ori. Prirtadati, vrijmagul mi-a ardtat olumlt gi u{Lg-andmi-a spus: ,,Primegte-o! E harul." A doua oard, -am primit o_Vedenie gi am suferit mult pentru ea.Era la sfArgitul privegherii, cAnd se cdnti: ,lfoatd,suflarea sd laude pe Domnul", qi am auzit cumimpiratul David in cer cAnta lap.dg lui Dumne-zeu. Stiteam in strani a'cd nu maiera nlci acoperig, nici tur15, gi cd vedeam ceruldeschis. Am vorbit de aceasta cu patru birbati

. Eu insumicadcmatii 4u pot plivi-"pc.Dunrnezeu gi ci, prinLlrmare, aceastd vedenie nu era de la vrdjmagul.i r -Ing4dciunea mi linea in gheare giiarigi am ajuns si vid demoni.

coperit totul pdrintelui meu duhovnicesc, cerAn-

I

St'inti gi nnri duhoztnici despre exorcizare gi tdmdduire

du-i si-s.e roage pentru mine; 9i p94ft115ggag-iu-

n acum sunt mAntuit qi rog. totdeauna PeD-ei-mnul si-mi dea i. $i dacd aq fiintrebat: ,,Ce !i-ai dori de la Dumnezelr, ce dar?" ,ag rispunde: ,, , care bucurd peDomnul mai mult decAt toate." Pentru a

, ,eria s-efaesl-NfaicaldDmnezeugi este preamdriti mai mult decAt tofi in cer gi pepimAnt. Ee_E-a preda( sglgrul voii lui Dumne-zeu: Iatd roaba Domnului (Luca l, 38), a sPus ea; gi

,lgi_tgg trebuie sd o imitdm pe SfAnta Fecioard.CAnd plAngem pentru picate gi -ne smc{m

ilJflslrrl, aSmci r1:?v€Er.vQdg.nii gi .sufl etul nostrunu le doregte, dgr cAnd pirisirSr plAnsul gi sme-renia, atunci putem fi atragi de ele.

€ nL arc.-Yed-enii gi -niai-nu ledoregte, cr.se-.raagF cu ryntea cumte lui Dumne-

de gAnduri gi de lnehipuiri gi poate ajungepAni acolo, igq.aq demoni gi sd vo:beas-cd cu ei. iiigi intineaTf

@!I.d, dqt eF rdmAne in rugiciunee. lurrrtnati de D .rul.

Cql staginit desla-vi dega-rtd sau se.inspdimA+-

Q de demoni, s4u se ascamdni lor; dar nu trebuiesd ne inspdimAntdm de demoni, ci!-e slavadegar-ti si de trufie. cici prin ele se pierde harul.: ; . . * '

i nergrdegrabd la d-uJrov-

QPgle.-lo-Sl duhormicului 9i atunci Dom-t . r \

\--\' {' r\ \" ' * . '00

nrc

Sfinfi si mari duhoanici despre exorcizare gi tfundduire

nul te va milui gi vei scdpa de ingelare. Dar dacderezi ci gtii mai multe in privinfa viefii duhovni-cegti decAt duhovnicul tdu gi dacd laglgg-_ftll.-Ie

va.fi ingdduit Unei inlgldgi sd pundstdpAnire pe _tine spre povSfuire.

Dacd ti se intAmpH sa_-ySgr_de4oni, n14*_tpinspiim4nJa, cl_g!!9tg}fe=te, gi demonii vor pieri;dar dacd t^e stipinegteftica, nu scapi de nenoro-cire. ! Adu-fi aminte cd Domnul te pri-ve g te s a_vad e d pc d-f i p ui".nad ejdea iq_E l. D,gn+ng Iiffb.ggte sufletul curaios$ t, iar, dacdin noinu este nici una, nici alt4 tt9bglg_94-1e:cere.-4gdel+P-qlnnul gi qAascultdm de duho',rnici: in ei via-zi harul Duhului SfAnt. indeosebi omul a ciruiqg$e_g.gtrl c ali de__lgc rare a d em onilo r

"u trabn -

ie.si se increadi in sine insugi gi in ei, ci si ascul-te de duhovnic.

O:eiincepisaterogi-lui Dumnezeu gi demo-nul slajmpolriyata gi nu-fi ingiduie sd te inchini,

gi spune: ,,Nimeni nu e mai riu decAtmine pe pdmAnt", gi in acel ceas demonul y-4ple-ri; glSS_tCr$are__de , dg_qtrilBggffai:rilgii 9i d d. Spfletul inchisin sine nu se deschide pirintelui duhovnicesc Aicadeiningelare. Vrea sn dobdndeasci eele inalte,dar aceasta este

enfe, . Dacd e din lipsd de experi-enfd, Don-rnul nLg valdmidui-degrabd; dar dacd

101

Sfinti gi ruari duhoutici despre exorcizare gi tdrndduire

e din mAndrie, atunci s I va suferi multe

vreme pdnd cAnd gi abia

atunci il va tdmd.dui Domnul.- Arhimandrit Sofronie Saharoo: Rggflgiulea

duhovniculul ahrn-ci-cAndeste acceP-

tald. insi in -cazutile in care rugiciunea ru:-influ-i dezlegarea unei probleme, nlr-odihneqte

sau l-l4qnringazd acel suflet, atunci inaeamni cd

grufp. eltru care te rogila1-e -Q problemd perso-ruald- mai adAncS, pe care trebuie sf,-o localizezegi sf s-esmereasci. Atunci rugdciunea actioneazdfoarte roditor. Q credincioasd care avea o proble-mi serioasd, cdreia de mulli ani nu-i gdsea tezoL-vare gi ugurare, mi-a reprogat cd nimeni nu opoate ajuta. Lam spus'. ,,DacA rugdciunile noastrenu pot sd ajute, atunci existd cercr induntrul tdu,fo4lte a€&c, jude=z-o-rdine." Aceasta era. A Pti-ceput exact ce anume i-am spus, intorcAndu-ser4ai mult citr-e piqgins-i$i, crratentie $iautocon-trol. Dupd un timp imi mdrturisea: ,,Mi-a!i datun sfat prin care am fost ajutati mult."

- Pdrintele Arsenie Papacioc: Nu-este+impp-1gq_ bine folosit si mergi neapirat sd cunogtisuflete alese, insd ce]gnai impodobit gi delicateste lrlngul

D:r,cd 99!i gtdpAnlt drolpacft giiti fare r5u 9itg=-4pe-zi mpotriva Picatului,a . Dacd ng te ageziPe Pozifl'ade lupti gi t eloaca.aceea, atunciharul nu te ajuti. Se constatd ci 9i se

1,02

Sfinti gi mari duhoanici despre exorcizqre gi tdmdduire

d la anumite persoane care nq]gpll dqh. Anjgglte (v. Romani76,1.9-20). Uite, eu sunt de 60dg- ani in mdndstire qi n-am preavlzut in mdnis-tire farmecc-re-ugit-e. Dar, in schimb, vine lumeafqqme,eald-! Sunt aici, in Dobrogea, de 35 de ani,qi spuneam gi altora ci n-am vizu-t cajrici atA-ta lucrare de duhuri rele, de farmece. Vil s@pA-

e care impiedici cisdtoria lor sauil leag5. ca ootentd birbdteasc5. lnsd se gi yl4de-cd foarte multi cu 4jutorq[rugiciunilor. Vin gi seplAng: ,,Doamne, iarti-mi! Scapi-mi!" Scapd obucati de vreme. Daa daca*4u se astAmpiri...Cd spune MAntuitorul in Evanghelie: IeSi din el gisd nu mai intri! (Marcu 9,25).

Pentru ci se tAnguiesc Ai, undese duc, s.unt intristate gi se gAndesc cd: ,,Ce bineera!" Dacd gdsesc casa mdfurati, cum zice MAn-tuitorul (v. Matei 12, 43-45), a-dicd daci i-a scosp,edgtiadeacolo, eSte limpezit, qi atunci in_tr5_dinnou, gi vaflciderg cea de pe urmd mai mare cacea dintAi. Pentru cd Larigg-"{i r*a{e4gi, nu te-aico4P[6cu t @are] gu i4gsriilui Dunnne_zeu, ci_te-ai ldsat la voia intAmplirii.

Satana nu este o putere, q,i t de Dum-nezeu. Puterea e la noi, cregtinii, cd suntem bote-zafi, avzrp, inger pdzitor; ne rugdm lui Dumne-zeu. I se atinge de fne dqca !e are La-m6ndctr_gg-v=qftIg!4!.94-G1 te ) . D ar, vi spury &q rtu!0aiacestea sunt picate cale sunt consemnate inindreptarele de spovedanie, ci qUlggnt _Bicate,

103

Sfinli gi nnri duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

lelipsirii, (ep!glg!!1-1"e- pe care le puteai face ginule=ai fdcut (v. Iacov 4,17). Pentru cd se creea-zd p_q4[i d_e_lnltare a dracului in noi prin aces-te lacune. Sd nu te aibd cu nimic la mAnd - sX fiimereu spovedit! D_omnul Iisus Hristos ne vreainlre€li, numai satana ne vrea viclenegte, numaivArf de degef cd gtie el, vicleanul, ci a$a ne poatestdpAni toatd fiinfa.

D:awbl-ataci p,ermancnt. Cum zice SfAntulApostol Petru: umbld cA un leu, cdutknd pe cine sdinghitd (I Petru 5, 8)..{tacelafaingel3re. Diavolulnu este o putere, ci un tolerat. Cregtinul are multmai multd putere decAt el. Dar nu poate deter-mina inggryl pd,zjtot mAntuirea cregtinului fgrnvo-inla bri.

Ca si vorbim militdregte, ei sult in ceartdpermanentd. Cdci, daci e duhul riului gi duhulbinelui, e intotdeauna o contradicfie intre extre-me. E-g.ge-artd-p-ermanenti, dar biruie acela dep,arlg ciruia este omul. Adici, tu, daeA gEfi deparlea-di,avoluluitcq faptele tiib el il*b*iruie peinge-rulpizitor gi if dai seama in ce umilinfd ilpui sag cAt de mare este ciderea ta, chiar dacipare micd.

I1gerylp-SZitqr al fieciruia dintre noi este tot4talde frumos gi cu mare rAvnd divine ca tofisfinfii ingeri pizitori-ai tuturor sfinfilor. Deciputerea datd este aceeagi, dar sd infelegem cd

a vine dacd vrem gi noi, gi aceastafdrd rdgaz. Eram in pidure... gi am zis ,,Ia sd

1,04

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

mi rog la-ingerul pdzitor, care este cu minede labotezt" $i am trecut imediat la rugiciune: ,,Sfinteingere pdzitor...t" Ve rog si md credefi: atAt deimediat, de observat, de total m=a.eliherat de toa-ti ispita! ingerul pdzitorl $i de atunci am rimascu mare evlavie la ingerul pdzitor.

S-a spus aga: d-tacu-l, dacd ar fi intruchipatiar cu-+osilulitigile sale pierdute, ar rdsturnapimAntul cu degetul mic! Dar de ce sd nu gAn-desc aga despre t@t care nu ecl,zut? Se spune despre ilgsg.rf+-izitor aga: ci ecu neputinli sd nu mori dacd l-ai vedea intr-atA-ta lumini! $i ingerul acesta nu_c_€trygr, in ceeace privegte ocrotirea sufletelor noastre. El_g-j4r

cu alte miliarde de ingeri, cu mare putere.

&vAnttd;pe4ilor nu i l-am atribuit sau adiugatnor, r*l-4_lindutt _Dumngzeu:,,Pdzegte sufletul

@1- Stareful Tadei: Vrdjile lucreazd acolo unde

iru este rugdciune, nici nddejde tare in Dumne-zeu. Odati a venit la mine qjalatA.Absolvi-se $tiinfele Politice, d4g era foarte credincio4-

Era miritatd cu un doctor, care mai fusesecisitorit. Dupd numai o lund de la nunti, pri-ma sotie l-a pdrdsit. Soful ei avea un frate maimare, care era gi el doctor. Acesta se cdsdtorisede trei ori gi toate trei sofiile l-au pirdsit. Mamalui era gi ea doctorifi gi profesoard la Facultateade Medicind. L_ocuia lmpreund cu sora ei gi seocupa cu {nagJg_nea€Ed. Igi vizita fiul rar. Insi a

105

Sfinti si nnri duhoanici despre ucorcizare gi tdttrdduire

venit intr-o zi grdnioasi gi i-a spus nurorii: ,,Amalunga_t--o pe femeiugca aceea de la fiul meu,'dar

Bg nu-!i pot face nimic!" P-tqfglg,-ece, a trimisduhurile necurate sd-i facd rdu nurorii, ca aceas-ta sd-gi pdrdseasci soful. D-ar femeia aceasta eraevlavioasi, era p_t-ind de rAvnd pentru Domnul.

a, {uhg! tdu nu i-a putut face nimic, s-aintors la bdtr6nd, iar bitrAna i s-a supus orbegte.DuhUfllc.-rele se intorc la cel ce le-a trimis gi serd,zbunl, pe el.

- Pdrintele Efrem Filotheitul: Sd vd spun uncaz. Pe cAnd ne aflam la Noul Schit qi bitrAnulmeu, losif, incd trdia, un tA-ni,r demon-izat a venitla noi. BdtrAnul Iosil din compasiune, ii primeape acegti oameni nenorocifi. Ei stdteau atAt cAtvoiau qi apoi plecau dupl bunul lor plac. Ast-fel de oameni nu Junt in-stare sd stea prea multtimp intr-un singur loc. Tgfi cei cdrora le lipseg-te mAngAierea de la Dumnezeu iniuntrul lor, ocautd mergAnd din loc in loc Ai de la un grup deoameni la altul. Acest tAnir avea demonul gr-reip-rosllqate. CAnd il apuca, vga i se schimbain cea a unei femei obignuite gi qsqlea lucruricare rugine este a le grdi (Efeseni 5! 12), dupd cumspune Apostolul. El era dogar de meserie. Sti-tea in obgtea noastrd o vreme gi in timpul ore-lor de lucru venea si dea o mAni de ajutor, dupiputerile lui. in cea de-a treia ziimi spuse: ,,Pdrin-te, nu mi invefi gi pe mine sd fac pecefi de pres-curi? Butoaiele pe care le fac imi dau de lucru gi

105

Sfnli 9! mari duhoanici despre exorciznre pi tdmdduire

a.m acest lucru in.*4gipe care mereu mi facE deocar5,."

,Ie voi invdfa, frate; si fie binecuvAntat acestlucru! Iati cum trebuie sd procedezi. Uneltelede lucru sunt aici, lemnul este acolo, iar mostre-le sunt in fafa ta. Vei lucra pe aceasti masd delucru. S_ingurul lucru de care si tii seama este sdevifi, pe cAt posibil, griir_ea in dggert 9i dis_tryrge-rea de _la rugdciune !' Day mi-a trecut prin nq_in-tg qi altceva in acel moment: md intrebam dacddemonizafii pot spune _rugdciunea. peci aminceput si lucrdm spunAnd rug^lciunea. Au tre-cut 4oar SAteva mome-nte gi demonul a izbucnitin el. Felul siu de a vorbi sg schimbi gi inse_p'u sit-ipE, vorbind uiAt, ame.,intAnd gi injuiA"J' ,,r".i,ticdlozule! spunea acela diniuntrul siu, taci dingurd! Inceteazi cu murmuraful acela! De ce totspui mereu aceleagi cuvinte? inceteazi si le maispui! Md amefegti. Mi-e bine aici, iniuntrul tdu.Qe ce vrei sd mi deranjezT?"

Continud aga inci o vreme. i-l .hrnui,u. Apoise opri. ,Nezi ce-mi face? zise bieful om. Iati cemi se intAmpli tot timpul!" ,,Ribdare, frate, rdb-dare! ii spusei, nu-i da nici o atenfie. Acestea nusunt cuvintele tale, aga ci nu te neciji. egnegn-

asupla rqgdciunii." Ne-am oprit dinlucru gi ne-am dus la BdlrAnul Iosif. Pe drum,imi spuse: ,,Pdrinte, sd_spun o rugiciune gi pen-tru cel dinduntrul meu - diavolul -, c.a _Dum-nezeu sagjbLmiii gi de eL?" Ce lqcrg gr.ezav a

707

Sfinli $ nmri duhouttici despre exorcizare gi tdmdduire

putut rgsti bietul-sm!tQe indati demo:rul il apu-cd, ilridicd in sus qi:laluncd la pimAnt. Lo.Su-l secutremurd. V-ocea i se schimbd gi incepu din nou:

,,Taci din gurd, ticdlosule!!! Taci, !i-a* spus. Cevrei sd spui? Cejaiasmili"? Nu mil5! Nu vreaumili! Nu! Ce am ficut eu ca si cer mili? Dumne-zeu este nedrept! Pentru un mic pdcat, pentru ungAnd de mAndrie, m-a alungat din slava pe careo aveam. Nu e vina ngastrd; e vina Lui! El trebu-

' ie sd Se cdiasci, nu noi! Sd nu aud de mili!"L:a chinui t grqzav gi l-a ldsat ca-pe q cArpd. M-a

cutremurat de tot cee? ce auzise-m de la demon.' 0n cAteva minuie, aflasem dincr:psrienfd mai multdespre demoni decAt ag fi putut afla din mii de

Sa4i. Bdtranul Iosif se ruga foarte mult pentru ast-fel de oameni, caCiSlia prin ce mucenieie treceauacegtia din pricina demonilor. $i iatd ce ne spuse:,,DacA noi, care avem demonii in afara noastrd,suntem atAt de chinuifi de gAndul! gi de paligttce mucenicie pdtimesc_ acegti oameni nenoroci$,care au demoniilindUntruLta!\zi gi noapte!" $idend din cap cu tristefe conchise: ,,Poate ci igi faccanonul din iad aici. Dar-vai d€-€ei cegru se poci.€sc; in aga fel incAt Dumnezeu sd i poati pedepsi

qgsilpgtiyue intr-un fel sau altul in viafa aceas-ta!" $i_citi cuvintele qlgl qfglt, care zicea'. ,,D_l!iygi un om cf{epicituiegte_pqf?F gi nu_ rs_ciiep-t_e-gi nigis_durefos nu i seintAmpldin aceastd via-

fi, pAni in ceasul mortii, 4tunglsa_$i ci cerceta-rea acestui om va fi fdri mild in ceasul Judecitii."

108

Sfinli gi mari duhoanici despre exorcizare gi tfundduire

in ,rreme ce QdtrAnul Iosif rostea aceste lucruri,noiil priveam pe acel frate nenorocit cu o compi-timire din ce in ce mai mare.

in timpul slujbelor el nu intra in biserici cupirinfii, ci _ho-inf,rea pe stAncile dimprejur cugiragul de mdtdnii gi continua sd strige ruge-ciunea permanent:,,Do_amne Iisuse Hristoase,miluiegte-md! Doamne Iisuse Hristoase, miluieg-te-mi! Doamne Iisuse Hristoase, miluiegte-md!"Toate imprejurimile rdsunau de acele strigdte. Eligi .diduse tuu-u@-ffiiAii arde rugiciuneape_{e_moni. $i se tot plimba imprejurul stAncilor,spunAnd neincetat rugdciunea. Deodate vocea Ii se schimba gi demonul incepea: ,Iaci, !i-amspus sd taci! Mi indbugi! De ce stai pe aici, prin-tre stAnci, gi tot murmuri? Du-te induntru cu cei-lalli gi inceteazi cu murmuratul. De ce tot repefi ,acelagi lucru zi gi noapte gi nu-mi dai nici o cli- ipd de rAgaz? M-ai amefif m-ai pArjolif md arzi - 1riu infelegl?" $i cAnd vremea ispitirii lua sfArgit,lomul seintorcea la rugiciune cu giragul de miti-nii:,,D_qamne, Iiguse Hristoase, miluiegte-mi..."El inlelesese foarte bine ce demonul credeacd 4g putea infelege. Eta cu durere sufleteasci gitotugi cu ryiclgjde, aga il vedeam noi cggr_suferea,tglaSi:iti*ea. Oricum, a stat cu noi o vremegi apoi a plecat, intr-o stare mult mai bund. Deatunci nu l-am mai vlzut niciodatd. Dumnezeugtie ce s-a intAmplat cu el. Vedefi puterea nrgi-

qi refuzul demonilor de a se cii?

1,09

Sfinti si nwri duhoutici despre exorcizsre Si tdmdduire

odatd nu inceteazl, s6-L invinuiasci pe Dumne-zeu. O,,$endtie satanicd! Mi intreb care estediferenla intre un -om egoist un om completnepocdit qi un demon.

- Cuaiosul Paisie Aghioritul: in viata duhov-niceasci actioneazd legile duhovnicegti. D_ggirye* g! g_ljrcer pentru o oarecare gregeali, nues-te nevoi,e sd o mai ispdgim cu vreo boali. D_rrm-nezeu ingaduie bolile gi nedreptdlile pentru gre-gelile fisuJe intru negtiinfd.

Odatd, a venit la mine un birbat de vArstdmijlocie, care de un an de zile avea o putemi-cd durere de cap, iar medicii nu puteau si-l aju-jte. De indatd ce l-am vizut de departe, m-i;3mid-@vol. Dupd ce mi-a mdrturi-sit durerea sa, i arr1spus: ,,Acestea fi se intAmplddeoarece aifurqslal o femeie, iar ea s-a dus Si ti-a

i. In afard de acestea, ar_rySlptit gi oq[a tAndrd. Si mergi giSaSefirqtare de la acestep ersoane. Apgf_gpoyC& g te-te, mergi s d- fi ci te as-cd-gxorcislle lile vei face bine."

( ,4_gmUlui e mqi prefioa-sd decAt Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci. Dacdcineva n t gi are Cinstitul Lemn (sfin-te moagte - n.n.) asupra sa, este ca gi cum . rayea nimic. Iar dacd altul nu are Cinstitul Lemn,

primegte ajutorul dumnezeiesc.Dacd mai are giyplul _intrd in om

Sfinfi si nnri duhounici despre exorciznre gi tdrndduire

8q_pg_gpropie, de fdptura curatd a lui Du-mne-zeu. Dacd se va,curdt de noroi, vrdjmagulfuge gi vine iardgi Hristos. Ca gi mistrelul care,cAnd nu afli_4-oroi, guifi gi pleacd. La_fe_!qi Cia-yplul, nu se apropie de inima ce nu are mocirld.Ce treabd are in inima curati qi smeriti? P,.ell-

t A taie drepturile diavolului. Odatia venit in SfAntul Munte un-vrifitor gi a ingrdditin !5ru9i gi plasd o portiune de teren aproape decoliba mea. Dacd trecea pe acolo unul nespove-dit, pitea*ceva riu. Nggfu de unde-i vine. Cumle-am vd,zut, e Ei am trecut prirlmiiloc; le.am destrdmat. Dupi aceea vrijitorul avenit la colibi, mi-a spus toate planurile lui gi

merge la biserici, se mirturisegte, se impirtdgeg-te, diavolul nu are nici o putere, nici o stipAnire.Face numai puJtn-tramiarr", carln cAine ce nuafgdinti. Insd asupra unuia ceiur ecredincios qiii'di rlreltrrri (prin picatele sivArgite de el) are

reIeParure' ll psajs omori; are dinfi, il sfAgie.Potrivit cu drepturile ce i le di un suflet, este gistipAnirea diavolului asupra lui.

Celor maturi, care sunt in toate mintile gi igidau seama ce fac, daci c gregeli-le, nu trebuie si li se citeasci exorcisme de citrepreofi . Deoarece, dacd nu sevor pocdi, flu se vor snreri gi nu se vor mdrfuri-si, o ti, diavolul nu plea-cd. Numai afunci va pleca, cand cel demonizat se

l - '

110 111

va intoarce dinte. Numai unuiioOre.it care gi-a pierdut minlile qi unui-ropil

-*

qlq-de!rcmzat care din pricina vArstei nu in!e-lege, li*se.pp!-_clti gglggrlne ca sd se slobozeascide diavolii care ii chinuiesc.

OmuL i-s_pigindu-gi prin pitimire picatele, igiintdregte slefea*dubyn4eqtcd. Cu cAt acela igi

Ftarsa duhovniceascd, cu atAt -gedea-zd+i*dul. Dr--elinsu+i depinde cAtde repede seva slobozi-de inrAurirea diav-oleasci. Od ati m-aintrebat talal unui copil care avea diavol: ,,Candse va face bine copilul meu?" .Atunci cAndlt (:g1intdli intr=ostareduhonieeascd, ii spury va

. fi-aiutat €r el." Tatel scf-pcdia gi incerca si tri-iascd duhovniceqte, dar copilul nu se ficea bine.

r ALia dupi qe.-g nteJg pe la mai multe locuri de

, i.nchinare,a-ffilat din-viefile sfinfilor gi s-ainti-r n-t*duhovnicegte, numai dupi aceasta copilul luii s-a ficut bine.' - Daci Dumnezeu l:aEaiuta innediat sd se slo-bozeasci de aceastd influenli diavoleascd, araluneca din nou. D- e-aceea Dumnezeu, dit! multi

- E€Piii qa1g au evlavie, respecf ascultd depdrinli, de dascdli, de cei mai mari, P4St.mereuharul lui D*u-{nlle*zeu gi au binecuvAnlareatoi. tiacoperihagrlhu-Dunnn ezev. lvJultaivla-vie fatide-DumnezEu, speq!fald de ceimai mari aduc din belgug harul dumnezeiesc insrrfl.ete gi le umplu de har, pAnd ce sunt,trgdati

1,12

Sfinti si mari duhounici despre exorcizare gi tdrndduire

dg s_trilucirea dumnezeiascd a lui (a hanrlui).

ti!, ei la cei cuminti, evlavi,sgi gi cu mdrime desuflet. .,\S.SStia_au*o_-pJ!vire . CucAt mai mult r_espect au fa!5 de pirinfi, fafd de ceimai mari, cu-atAt primesc mai mult har. Cu- cAtsunlmai neimblAnziti, cu atAt sunt mai pdrisilide harul lui Dumnezeu.

Cine incepe: ,,Nu vreau aceea, vreau cealal-td", cU-el2retenfisnestipAnitd, v e-tiJ. a_y9,ilpq:qr_pqnqqq$rlsag s de tronul lui Dumnezeu. Si vedefi,

cdgora li se. fac voile vor deveni tdz--vredti. Da_ci copiii Ol+$eJa_{ pocli de valul rducare ii lovegte, cicontinui sd se poarte cu obrdz-nicie, a-tqnci - Doamne feregte! - se pricinuiegteq- pdrdsi-re gi aiung la punsful sd vorbeas-c{ urAt gi despre Dumnezeu.

Desigur, poate va spune crneva cd e,a!g!doameni care fac o multime de pdcate gi tofugi nuse irrdrdcesc. sta? CAndomul a ajuns afuncinum4l-9!te_atac_at de diavolul pentru cd Dumnezeuvede cd t. Trebuie si gti.mcd I pricinuit din lucr_are diavoleascd este,int{:un anume fel Udaral-lglDg-mnezeu pen-truonrul .pdcd to s, c L,s*d - se smereas c d, s d- se -poe d-iaq€t€f-ge se mArrtuiasci.

- CAnd {i4-v-oluf a ipta omului gLl-stdpeLef te,

a_su-

113

atunci trebuie SA SE

Sfinti pi nnri duhourici despre exorcizare Si tdmdduire

giseascd mijlocul (spovedania curatd, repararea

riului fdcut, dacd are posibilitili cel vinovat) caq q_L laie_-drcptu rile. A s tf el, ori.si-td r-u gdciune arface ceilalfi, diavolul nu pleacd. Ilsecdtuiegte pe

'\ om. Uneori qQi, cel gate ne rugim, ne faceln pri-

\c14t sd nu plece diavolul din cel indricit, pen-Itru ci 4lrugim teu -manftie. Numai q4-gana

dC :qaadue de vom aduce in minte, ca de pildd:

,,Iatd, eu, prin rugdciunea mea, voi aiuta si ple-ce diavolul", imediat se impiedici ajuto-ruI dum-n_ezeiesc Ai-l ajutim pe diavol sd mai stea. Sd nerugim pentru indricifi ctl--srn3-r-g

rye, ru_durylg $r-eg_*e€este.L .. Odati, la o mindstire era un ierqmonah care

p s pe dinafara tnsi i4tlduntru',9i-a

a-s-cuns m-Andria. Era corect in toate, respecfuosqi nevoitor, gi dojenea duhovnicegte pe ceilallipentru ci era invdfat. El insd nu era ajutat deninqeni, pentru ci se ruginau ceilalti, din respecfsdrsPuniceea ce vedeau la el: A creat falsq sim-

tlqfnle nu numai celorlalfi, c-i gi slegi, ci este celmai virtuos din mdndstire etc. intr-o zi au adusla ministire un indrdcit gi egumenul i-a incre-dinlat acestui ieromonah si-i citeasci exorcisme.in acelagi timp a spus gi monahilor si facd ruge-ciune cu metaniil",lq sd se elibereze fdptura luiDumnezeu.@g!g:B ca diavo-lul -s-d se strAm-tereze, gi a inceput si strige: ,,IJnde mi arunci,nemilostivule?" Vicle3nul gi-a pus inainte vicle-nia, mpresiarplg,otului cd el il alungi.

1.1.4

Sfn{i si nuari duhoanici despre exorcizare gi tdmaduire

$i acela a spus diavolului: ,,Si vii in mineJ'i DJclipa aceea diavolul a pus stipAnire pe preot.

SJAntul Pa_1_teniqa spus acelagi lucru unui dia-vof cAnd il alunga, dar Partenie a fost sfAnt, deaceea gi diavolul i-a rdspuns: ,,Chiar gi numain u mi arde, Partenie!"

Dupi ce preotul a intrat sub influenta diavo-leasci, s3jhilUtt-q$ i.ltregi gi nu se putea odih-ni nicdieri. Uqbla_ne-reu cAnd afard in lume,cAnd in SfAntul Munte. 4cea9-_tg__g!are i-a creat gioboseali sufleteascd, dar gi chinuialS trupeascicu tremur.

ln-uttimii ani ai viefii sale s-a slobozit de dia-vol, pentru cd din pricina acesteiispite, c los, fdri sd vrea,

.s,fa,tu ri p entru sine.- Arhim. Arsenie Papacioc: $tifi ce-am zis in

sinea mea, in timp ce-i citeam rugiciuni unei fetifebolnave de epilepsie (chiar atunci a luat-o criza)?,,Doamne, iartd-md pe mine, pdcdtosul!, Doamne,iartd-mi pe mine, picdtosul!" Vreau sd vi spunci trebuie si suferi qi fu cu cel care suferd. Trage-dia intregii lumi trebuie plAnsd ca propriile noas-tre picate. Asta e: sd triim gi pentru alfii!

- StarelulTadei: Qacd Domnul alimplini toa-te cAte I-am cere dupi credinta noastri, am ajun-ge acolo incAt sd. nu mai avem trebuinfd de sfatde la nimeni, nici chiar de la Bisericd. Atunci gidiavolul ar putea si strice sdndtatea cuiva gi si

115

Sfhrti pi nnri duhounici desprc exorcizare gi tdmdduire

ne indemne pe noi sd ne rugem pentru acela, iardiavolul sd se ascundd dupd rugeciunea noastrd,gi astfel si ne ldsim pradi ingelirii.

-Pdrintele Sofronie: In Evanghelie este urmi-torul caz: Cineva gi-a adus la Hristos fiul care erastdpAnit de un drac. $i cAnd ucenicii L-au intre-bat pe Hristos: ,,De ce noi nu am putut sd. izgo-nim dracu|dinel?", Domnul, Care gonise6q-gn;glg4gllddiavolul ce-l chinuia pe tAnir,le-azis: Ac_e1! nenm nu iese decht rurmai cu 1uggglv1rs pi

f. Hristos ne-a aritat stirile al ciror con-

linut trebuie sd-l deslugim printr-o lungd nevo-in!i. l, adesea inleles ca o dieti exterioari,

devine cu atAt rnai asplu cu cAt omuligi dedimaipu lin minteaqhrp tei duhovnice gti. D ar inde-obgte p_ggtul inseamni rnfranare1-de la tot ce nuse-prfrlvegte cu duhul poruncilor Lui. ,,Cu postgi cu rugiciune!" Astfel, postul gi rugiciunea,dacd dim prea puflnd atentie , s€intetesc in formele lor exterioare.

rarnaAcrRr gr nAsrAruAcrnrALE TAMAOUIRTT BOLTLOR gr

NEPUTINTELOR

- Arhim. Sofronie Saharoa: @!g$a este - depild5, la cei bolnavi - posibilitatea de a_$ami o'€nggie leunlfgir spre a infrAnge boala. gtiti cdeste prea ugor si cedezi bolii gi s6. pierzi cura-jul de a mai lupta cu ea. Dar voi gtili de aseme-nea cazuri de insinitogire, cA Llta ta te-amhntuit de orice boali, chiar de orbire. Astfel cre-dinla este !qlg[!garE; a zuLerii luiDjlmqereLin-noi. Experienfa strdveche a vie-lii in Bisericd a dovedit firi greg faptul ci pen-ttqggge_ciU"ne - adicd pentru Dumnezeu -.niciq Lopli a dutru_lui nu este incurabili. D,tqSlipaih care ne-am hotirAt si urmim poruncile Lui,

\[incepe un proce$de tdmdduire fundamentali. El tlns tdmdduiegte s.gflefirl de orice boald, dindu-ilig$S! Il9r, lgminAndwl cu o lumini neinserati.l/Mi-a rimas totugi neclar faptul cd, gneori, p_rin-tr-o _rygdsrune @r p_u lin incord atd, . cursu I boliise schimba in mod pozitl, aga cum in alte difi,la q_rug{ciuneigrt_q[t m"ar aelAa_cfu starea bolna-vului nu se imbundtifea simtitor. Ann obse-rvatce, daceh @ix-suflclgl_lq9u sepetrecea 9_ sfagie*re a durerii inimii, in linigte gi

117

Sfinti pi mari duhoanici despre cxorcizare 9i tdmddr'ire

@grie, acest fenomen era intotdeaunaci rugdciunea a fost ascultatd 9i Persoa-

nei respective i s-a-dat tdmiduire.P-slhologia- o[neneasce folosegte cuvinte 9i

c-oncepte ggl€ne$.ti. In cea mai mare parte este

duhovnici. ii alute pe cei care nu au experienfade a-i inlelege pe ceilal1i, d4r-faec-€i riu. Duhov-

I are inrAurire gi asuPra psihologicului, 9iasta se poate evidenfia d ea,raet-efigticileo{,qdqcqilor gi ale latinilor. Psihologicul nu esteinsd gi duhovnicesc.

' in sfArqit, discufia despre legatqe-di-ntregqi-qi tcahglap-.r,tp-dore-d va face bine'

Din nefericire, c Ai imbindylEladuhovniceascd cu p-€jhanaliza au o pozi-

lie importanti in societate qi pdrerea lor este pre-

fuite. creqterea dragosteioamenilor pentrg ie. Pslholqgiaiiaju-tg pe vestici, dar esfe-infrico$Atpr atunci cAnd gi

, isiha$ei-Bisedcii. TreluresilPrimdragostea ortodocAilor pentru psihologie, gteoa-re-ce ei este in -a,la-ratadlleio-rtodoxe gi, in acelagi timp, €st9 guv-q15r4ti dg omenta,litaLeJestici.

Ppihologia qi psihiatria au o cu totul altd con-ceplie gi o altd simtire, te de invd-

!5tura ortodoxi, ad-ici antropologia lor este com-plet diferitd.

118

Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

Psihologia qi viafa duhovniceascd pornesc dinalte considerente. NU puteminsd sd ignor{m psi-hplogia sau e psihologiei, elgmente ceiiajutd in special pe oamenii care gi carenU*Val-silAleseas-ci traditia isihastd a Bisericii.Es..-tg _ffn leac pentru oamenii care sunt departede Dumnezeul Cel viu gi se gdsesc intr-o mareshinuire. f @sje-folosi td ins d cu-_AU_l !_di-st e r-nin6nl{,iru-nareiten*ie. Leacurile pot si aj u-te trupul care a suferit o rand mare, vindecareainsi va veni doar la renaEterea omului in harullui Dumnezeu. Oricum, se vinde-

AtAlia ani in mdnistirea noastrd, SfAntulIoan Botezdtorul, in Angli4 pe

care si se fi vindecat prin psihanahze,degi este foarte dezvoltatd in comunitifile apu-sene. lnsd trebuie si fim drepfi, a.dicd trebuie sirecunoagtem cd gi gi, care daumed_icamente bolnavilor, sunt mqlt o-nabili gi i @1! psihanaligtii, 9-i ii aju-ta p-e o,ameni si se echillbreze micar social. Deasernenea, ii_aillti gi. pe cei din bisericd, BlgncicAnd existd d_e;ralur{_leu-fa,,logici dindiverse motive.

A, adici depdrtareaomului de Dumnezeu, 4Bsolts€cirrt,e asupra @r-pu]gi. se orienteazd ugor citre onoui direc$e prin ppc6i{rfi; truprrl insi, atuncicAnd*a fo-st-.avariat, e-s"t_e_ greu adaptabil la noua

1,t9

St'inti si mnri duhoanici despre exorciznre qi tdmdduire

_star-e. Aici este potrivit cuvantul lui Hristos, Carezice: DllJUl3.g!9 os,qiuttor, dar-trupul este neputin-cios (Mater26,47; Marcu L4,38).In aceastl situa-

!ie, trupul care este ostenit de pdcat poate fi aiqtatcu medicamente, daf plr:ra yindg-cAIg_va.veni

- S-t?fftg"!_9 a a trdit intr-o vremecruciald, in care existau aceste se&sinJe ale psiho-logiet$ a-Lep-s"rhanalizei, gi este foarte important sdstudiem teologia lui. ISihra-ortodoxd este

La- omul bolnav psihic nu este afectat doaraga-zisul incorytient, ci gi r,runtea, care este ochial sufletului.

qatd urmim vtajduhglrniqeasc5, nu maiavem nevoie de psihanaliz6. La problemele mog-tenite, ereditare, poate ajuta gi neur-olo-gia.

: B*oflg p*"Ece provin din doud cavze: ori din, t{Ufi,e, ori din {o_rtnte-lr:l+eltit peimplinif,Q pe

care omul | , in sufletul sdu.Omul bolnav psihic, pglhic trebuie sd invefe

sd plAng5, gi astfel se vindeci de boala lui.

€xisti o diferenli intre psihologie gi viafa inHristos. Pg-ihologia incercd si-l elibereze pe om

-- de congtiinfa vinovdfiei, in timp ce viafaln -Hris-tos o-trdimin durere, cu chiry depdr-

.tA.fiinoastre de Dumnezeu, qinu ne oprim poci-infa pAnd se va preface aceastd durere.

Psihologii cerceteazd ca lanleni pe allioameni,adicd cU_puteri omeqesti, dar astfel oamenii,

120

Sfinli gi nmri dulrconici despre exorciznre 9i tfundduire

vizAndu-gil-slarealnterioariinecurati,d3zled.d j-dg1_egc. Dimpotrivi, dacd vedem necuritia noas-trd interioard in dq=hulslaviei, e cu totul diferi!d eo arece naq t_e_ru gd ciune cu nidej-d e _in Hri s tos.

- Pdrintele Nicolae Steinhardf: Convingereacd 4qpnai prin credinfd scdpdm de boli, cd nu sepoate sd mai fim bolnavi, sau, dacd ne imbolni-vim, cd nu mai avem nevoie de medici gi medi-camente, de vreme ce ne putem oricAnd tdmlduiprin rugdciuni, este o ipostazi a trufiei combina-te_

Convingerea aceasta... e totuna alui D-umnezeu prin exigenla unei minuni. Celcare o incearci se pune in situafia reclamantuluicare, in loc de a se adresa tribunalului compe-tent de gradul intAi, ar trece de-a dreptul la caleaextraordinard a recursului.

E totodati I stie; medicii gi medi-camentele sunt de la Dumnezeu, iar credinciosulcare se imbolnivegte, intocmai ca toatd lumea sevindecd, nu altfel - cu ajutorul medicilor gi almedicamentelor (firegte, dacd ii este dat si setdmdduiascl).

Dlumezeu, desigur, Iace minuni, dar cAndb te - gi istoria Bisericii ne arati cd nusunt njci foarte dese gi nici obfinute pr aFi.

- Este ingdduit ca gi cregtinii sd ia medica-mente? Deoarece mulli suslin cd nelinigtea,mfrhnirea, melancolia Ei, in general, bolilepsihice se ztindecd numai cu o aiald duhoani-

127

Sftnli pi mari duhoutici despre exorcizare gi tdntdduire

ceascd, adicd prin rugdciune, mers labisericd,mdrturisire, Sfint a Imp drtdg anie etc.- Pdrintele Epifanie l. Teodoropoulos: CAnd e

qg11o_ie, trebuie si le ia qi cregtinii.

- Dar ce pot face aceste medicamente sufletu-Iui omului?- Pdrintele Epifanie l. Teodorapoulos: Ya

trebui sd ldmurir4 de la inceput cd aga-numite-le lnedicamg4lepqihotrope sau calmante, adiciaceste sqb,s!a4!e materiale,rnlr-p b nici o for-

si aduci li nadejde in sufletul uneimame, de pildi, cireia i-a murit fiul, nici mdcar sdqguleze fa unui om de remugcdrile pdca-telor pe care le-a sivArgit. Aceste daruri numai de

,,Sus sunt, pogorAnd de la Pirintele luminilor".

$i numai cii Bisericii,pot timi t.

- Aturnci de ce ali spus cd trebuie folosite gime di c ament el e p siho tr op e?- Pdrintele Epifanie I. Teodoropoulos: Ascul-

oameni numai din pricina factorilor aritafi maisus sau din pricina unei ces au d i n c ongtrangeJea4i_ extenuare a p e r s onal i-tdlii lor etc., ci gi din pricina factorilor care por-nesc de la sistemul nervos (creier) al omului.Adici din a funcfiilor creierului, cumar fi senLirqer$rl_Sandirge.Jggfa etc. Nehlrg-

Sfinti si nruri duhoanici dcsprc exorcizare gi tdmddr.rirc

te.-a sau,intristarea de felul acesta se accenfu-eazdsau se vindecd cu medicamente psihotrope, adi-ci cu medicamente ce acfioneazd asupfa lrrnrAfi-lor creierului cu copul de a le readuce la ritmullor normal. ' r.

Dar s-o spun cu cuvinte mai simple: Mulficregtini igi fixeazd atenfia.numai. spre componen-t?_r!1glgfiald a omului, adici spre suflst, atribu-indu-i i_!ui manifestirile neliniqtii, alemelancoliei etc., gi astfel refuzd medicamente-le, susfinAnd cX rr1ute4u nu poate actiona asupraimaterialului. Dar ei uitd cd omul are gi_rrwr. Dacdvom consulta literafura medicali d_e._ specialita-te, vo-m observa c ,di.r o.gu-nism produce tUlbu@-p:qbige_g e. gi deoa-receqgtful, prin care se m_anifesteu;lLflstul, esteun organ al ui, trebuie ca fulburirilor lui sili se lind piept cu m_ijloace materiale (adicd gi cumedicamente sau, mai demult prin insulini).

'- La ce vd referili cfrnd spuneli cd I semanifestd prin creier?- Pdrintele Epifanie I. Teodoropoulos: O ima-

gine pe care am putea-o folosi ca sd descriemlegitura ui cu creierul este cea a violeicu violonistul. Precum nu poate scoate o melo-die frumoasd nici chiar cel mai bun violonistdacd a este spartd sau neacordatd,, in ace-lagi fel gi comportamenful omului nu va fi intreg(complet) (v. II Tim. 3,77); dacd, ui pre-zintd o oarecare fulburare, atunci nu se va putea

122 123

Sfinti si nnri duhoonici despre exorcizare Ei tdnfiduire

manifesta corectpufletul lUi. Exact aceastd tulbu-rare incearce s-o indrepte cu medicamente gi sdajute Lq4_i_rcqt sufletul sd se manifeste corect.

- Vreau sd vd intreb gi altceaa, Viala misticdinternd sau rugdciunea fierbinte nu pot tdmd-dui tulburdrile acestea ale creierului?- Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos: Desi-

gur, Dumnezeu paate face minuni gi in acesteafecfi-uni. Insd intrebarea care mi-a fost pusd lainceput a fost alta. Adicd daci se ingiduie cregti-nilor folosirea medicamentelor psihotrope. $i laaceasta rispund fdrd indoiald: Da. Dar vi intrebqi eu: De ce nu puneli aceeagi lntrebare gi pen-tru astm, de pildd, sau pentru eczemd, ori pentrumigreni, ori pentru glaucom, sau pentru ulcerduodenal etc., etc.? tn cele din urmi, sd infele-gem ci n_e_linigte_a $_me_!a{rcolia etc. nu provinnumai din tulburarea sufletului, ci gi din tulbu-rarea creierrrlui, sau din combinarea amAnduro-ra. i5rultimul caz e nevoie gi de sprijin psihologic

[solufionarea problemelor, ajutor dezinteresat,

ca sd nu se sirnti stingherifi de manifestdrile dra-gostei noastre cei ce prezintd astfel de probleme,control de cdtre un priceput gi credin-cios, care si-i ldmureascd gi despre firea supd-ririlor (neputinfelor) lor, chemarea ajutoruluidumnezeiesc, apropiere de Tainele Bisericii etc.],gi, in paralel, de_o ld.

Sfinli 9i nmri duhoanici despre exorcizare gi tdtndduire

- Mulfi cregtini guslin cdbolile psihice se ila-toreazd inrduririi demonice gi, prin urmure,renunfd la folosirea medicamentelor psiho-trope, Ce pdrere aoeli despre asta?- Pdrintele Epifanie l. Teoiloropoulos:

a bolnavilor psihic sunt intr-adevir demonizafi.Insi majoritatea bolnavilor psihic nu sunt demo-nizafi' nici manifestdrile bolii lor nu se datoreazdinrAuririi demonice.

putem-d.a-seama ilacd e aorba detndrdcire?- Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos:

Oio, a Sfintelor Taine: SfAnta Mirturisire,SfAnta impdrtiganie etc., sau inaintea Evangheli-ei, a Sfintei Cruci, a sfintelor moagte sau a sfinte-loricoanegr,inge-,nqr_a]-a-_l:f qrurjlolsf inte.

Imi spunea Pdrintele I. ci, lai i

unui;sim -Chefatronifr.rl, agezase ̂r^rxDrltr ,\-rrEr4.,LrJruL!rrl agg.zo.DE ur tur i

iridricit cdzut cu fala la p el si Ivadd si ca sd se excludd tie - !vadd gi ca sd se excludd - -- --o--de -

Slanta$ rsau sitoan-A gi i indrdcitultresdlta lucru ce nu se intAmpla cAnd il atingeaucu altfel de cirfi sau obiecte.

- Epilepticii sunt stdpdnili de diaool?- Pdrtntele Epifanie l. Teodoropoulos; IlU

gi asta ui" ." rezultat *u.,ifurturea spasme-lor, a surdomuleniei etc., rl44ifestdri asemini-

tI

124 r25

Sfinti si mari duhoutici despre exorcizare gi tdntddr'rire

tqare cu cele ale demonizalllor, Precum se aratdin Evanghelie.

- De ce Domnul a fdcut atht de mrilte minunicu demonizafi i?- Pdrintele Epifanie l. Teodoropottlos: Ca sd se

ar a te s uBe-rio rita-te apu terii D om n u lu i as up ra d i a-volilor gi oamenii sd creadd in El. Aceste minunisunt multe la numdr, deoarece, probabil, Dum-nezeu a t ca in acea epocd diavolul si aibdmai multd stipAnire asupra oamenilor, fird ca sise excludd posibilitatea ca numdrul diavolilor sifie acelagi cu acela al tuturor vremurilor.

- Cfrnd floem o oarecqre problemd de sdndta-te trebuie sd ne limitdm numai la chemareaajutorului dumnezeiesc sau putem apela gi lagtiinla medicald?- Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos: Pe

oui le primeqte Dumnezeu: Cinstegte pedoctor, cu cinstea lui pentru trebuinle, cd gi pe el I-a

fdctrt Domnul. Cd de la Cel Preainalt este leanil...Domnul a fdctrt din pdmhnt leaurrile tnu se un sc1rbi de ele (Inlelepciune Ilui Sirah 38,'J.-7). Apelul la gtiinfa medicald nuexclude chemarea ajutorului dumnezeiesc. Decicreqtinii, fird sd lepede ajutorul medical, trebu-ie-s.i qe roage incAt si lumineze Dumnezeu pe

sgltaqiile necesare gi si rAnduiasci terapia potri-vitd. Si roage de asemenea pe Dumnezeu sd-i

Sfinti si mari duhounici despre exorcizare gi tdmdduire

gi pe bol4avi si conlucreze impreunicu medicul, sd-i intireascd in ribdare ca si iasicAgtigafi suflete$te din incercarea lor gi, daci estevoia Sa gi spre folosul sufletului lor, si-i elibere-ze din boald.

- Ce le putem spune celor care refuzd ajuto-rul harului primit prin Sfintele Taine gi sebazeazd doar pe medicalie gi pe indicaliilepsihiatrilor?- Sfhntul lustin Popooici: Biserjca lui Hris-

tos nu este altceva decAt uLlAbsfato:_dumneze-ig;c in care se face o asemenea prelucrare, incAtoamenii se schimbi din rdi in buni, din picdtogiin drepti, din nesfinp in sfinti. La aceastd lucrare

Dumnezeu Insugi, cu toate puterile Lui dumne-zeiegti. Pentru ci sta poate si ne facisfinti pe deplin gi in chip desivArgif izgonind dela'noi orice pdcat gi orice riu gi umplAndu-ne detotbinele dumnezeiesc prinSfintele Taine gi sfin-

ti.Dumnezeu-Omul este is al sfin-

tenrei gi al sfingirii, pentru cd El este Singurulfird de picat. T.ar lipsa pdcatului este sfintenie$i i r al oricirei sfintenii. De aceea, numai aga

Cel Unul SfAnt.Dumnezeu-CuvAntul intrupat Domnul Dum-

nezeu-Omul, ca Singurul care este fdri de pdcat

126 r27

Sfinti si nwri duhozntici despre exorcizare Si tdmnduire

in neamul omenesc, este desigur izvorul nemijlo-cit al sfinfeniei in intreg neamul omenesc in gene-ral gi in fiecare existenfd omeneasci in particular.

[ri"n un-i-rea plind de har cu El, oamenii se sfin-lesc Ai, in aceastd unire gi sfinfire impreund cuSingurul firi de pd.cat, cu Singurul fdrd de moar-te, ei omoard moSrtea gi tot ceea ce este muri-tor, omoa-r_5 pdcaful gi tot ceea ce e picdtos, pediavolul qi tot cee'a ce este diavolesc, gi inceteazdsd mai fie robi pdcatului, ai mortii gi ai diavolu-lui qi devin_ de_buni.voie gi nesilili slujitori ai luiDumnezeu Cel viu, ai lui Dumnezeu Cel adevi-rat. Pentru ci Domnul Iisus Hristos, Cel ce nesfinfegte gi noi, cei ce suntem sfinfifi, ne tragemcu tofii dintr-Unul, Dumnezeu-Tatdl Cel Unul (v.Evrei 2,1.1-15).

cunoa gte, in_ chip_deplinl, care sunt elemente-

le constitutive ale fiinfei omenegti gi ce este, ingeneral, acel lucru pentru care noi, cei niscufidin pdmAnf suntem numiti persoane umane.

Dumnezeu a alcituit persoana omeneascidin material ceresc Ai urnnezei,esc AiplmAntesc, aga incAt iry-fi_iala*ory,re._neascd si fiereprezentat prin puterile tainice qielementele materiale.

vq- a-fa{de D_.. u nu cunoagte din*c_q esteacesta ficut, cioplit cu cea mai mare pricepere qiartistic sculptat.

Sfinli pi mari duhoonici despre exorcizare gi tfundduire

' Ce este-.[gp_!rl omenesc? l\lilggi altul, firdnuma! *D*qmM_4eu, nu gtie din ce este alcituitgi din cAt de multe gi diverse materiale de zidi_re pdmAntegti este atAt de frumos gi atAt de bineconstruit.

Ce este__casssinfa omeneascd? Nimeni altul,fdrd nu,mai,Dumnezeu, nu cunoagte taina minu_natd gi fdcitoare de minuni a ei.

i? Un nume universal pen-gste necontemplat ceresc,

c, dumnezeiesc; pentru intregulin lumea duhovniceascd.

Cu toate ci omului este, dupd firea lui,cu toful duhovnicesc, omul lucreazd gi tri_iegte in lumea materiald. prin tn4Ulsdu omulse socoteEte pe sine ca o fiinfd materiali gi, cu efiqi trdiegte t_oatd.gaterialitatea lui, tot pimAntes_cul siu.- se afld atunci hqBI& sufletului, hota_tele congtiintei, hotarele duhului omului? Nuin trupul nostru pdmAntesc. Nu il Aaterie gi inglgle11alilate, p entru cd ace s tea ( su fl etulc g_4 g tiin- .

l), prin felul lor propriu de ah,p-rin strd-v$Zlll-e*a1qlgtversaH, lumea materia-

minula_! duhovnicesc Ai dumnezeiesc.Nu existi nici o indoiali c*.&larelg suflefu_

lui,nostru qi ale co-ngtiinfei noastre gi ale intre-gului nostru duh s11nl!4_D- umne2g:q. Iar hotare-le trupului omenesc? Fdrd indoiald se intind in

128 129

Sftnti si nnri dtrlnunici despre exorcizare Si tdnrdfurire

tgati lumea materiald, acolo de unde vin toateelementele materiale care il constifuie. Pentru citnrpul omenesc este. universul material, lumea

ialS intreagi inmic. Taina lui rezidl in fap-tul cd pe de-a-ntregul este ,,inchis" in toate indl-

limile gi adAncimile gi l5;imileimatefiei, ale lumiivd.zute. Dar oamenii nu vdd gi nu cunosc hota-rele lui in lumea materiald. Din acest punct devedere, pentru oameni, pentru felul in care pri-vesc ei lucrurile gi pentru modul lor de a cunoa$-te, gi lumea materiali este firi de hotar.

Cu adevlrat, in ultimi instanfd,rnttma_Lpum-nezeu cunoagte ce psre in om, ce-sste omul, pindunde se intinde existenta lui, sunt hota-relggi-izvoa_rgle lui..., cdci El insugi cunoagte ceera in om (v. Ioan 2, 25). De aceea; n[gfl| Aces-

in chip potrivit pentru nemurirea dumnezeiascigi pentru vegnicie; si le pdstreze in chip adecvatgi potrivit pentru locagurile ceregti prin deplinasfintire, cu ajutorul Sfintelor Taine gi ale sfintelorvirtufi. Pentru cd Cel.ce-sfinfegte, prin puterileLui sfinte, stdpAnegte, biruiegte gi nimicegte i_1,.

s, biruiegte pe diavol gi face gi duhul gitrupul omului curate, fdrd prihani gi sfinte. $i

lui nostru Iisus H-ristos, Cel ce_ i, dupiinfricogitoarea Judecati, in implrifia vegnicd a

Sfinti si mari duhounici despre exorciznre gi tfunddui

Dumnezeirii celei in Treime, pe IS_di firi de prihand!

P-asa tu I A-apalt grutatea-fiin lei o mene q ti, rn t9-gritatea persoanei omului, pentru c5, aducAndmoartea, el nimicegte aceastd unitate, aceastdintegritate: el di _LfUpul ii gi lasis-uflihrl@fa JruP Aceast din ari-

fiinlei omenegti.

Ejgi*t" de moartea trupeascd pdcatul pro.voaci in sufletul omenescinbgtiute..plgqL sgltletegti. i

P_dcatul, dupd natura lui, este 9_putere distru-gdtoale gi aducdtoare de moarte, care, intrAnd insufletul omului, il imbolnf,vegte il face bucitele,il s{dfAgri li gter.Unrtelg.A,. iar acesta numai este in stare si se chiverniseascd singur, sdse lind intr-o- unitate, intr-u-11intreg qi sj:$Lcon-ducd exislenla_ la Dumnezelr, a- Cirui fdpturieste_-dupd chipul Sdu prin excelentd.

,NUnqqi Dumnezeu tdmdduiegte sufletul deaceasti sfdrAmare pdcdtoasi, de aceasti firAmi-lare gi boali. De aceea, gi cregtinul ortodox infiecare zi pigegte drept, se ingrijegte de ceea ceeste drept, se.1g4gd strigAnd: ,,Doamne, vinde-c?_ s , cd am gregit Tie, pentru cd prinpdcat yjftulea; m-amimbolndvit, a slibit sufletul meu! Tu, numai Tupo,ti sd il vindeci, sX il timiduiegti de picat qi si ilfaci pe de-a-ntregul firesc, si il faci pe de-a-ntre-gul 9i in chip desdvArgit sfAnt."

130 131

Sfinti pi nlar' duhol,rtici despre exorcizare gi tdnfiduire

L.Iarul Sfintelor Taine timiduiegte sufletul depicat, il tem;duiegte de iubirea de picat. Acest

voie prin sfintele virtufi: prin credinfi, rugdciu-r€r. t cumpdtare,-smerenie, pocdintd.

Nou5, pentru vindecare, ni se dd medicamen-tul intreg qi se cere de la noi si il folosim cu totsufle.firl nostru, cu toati inima noastr5, cu toatdputerea noastrd, cu toatd mintea noastri. Altfel,existi frica de a fi primit in zadar harul lui Dum-nezeu. Fiind, dar, impreund-lucrdtori cu Hristos, adtndemn sd nu primili in zadar harul hri Dumnezeu(II Corinteni 6,1).

I ne tdmiduiegte de pdcat dacd noi neilte prin rAvna cregtineasci gi prin cre-dinf5, prin rugiciune, prin dragoste gi prin cele-lalte sfinte virtufi (v. I Timotei2, T).

Prin nevoinlele de bunivoie in lupta cu pica-tele ne intirim in Domnul gi intru tiria puteriiLui (v. Efeseni 6, l0); gi nu mai existl picaf numai existd moarte, nu mai existd diavol pe caresi nu-l putem stipAni gi birui, inarmafi cu arme-le lui Dumnezeu: sfintele virtufl (v. Efeseni 5,11-18). Num_4i in felul acesta se vindeci d Inostru, su-fletul qi truput nostru gi se restabilegteu44a!ea 94qtq4!g 9!le-neqti, a sufletului nostruomenesc; gi astfel se reintoarce stale-a de di n-te de pdcat, ,,illrgggli cel dinainte de pdcat alfiinlei o-men-e$ti, cea dupi c I lui Dumnezeu,dupd chipul I s 9i dupi chipul Treimii.

1,32

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmddtrire

Suntem creptini adevirati doar cAnd I ea-zA i toate puterile dumnezeieqtiddruite noud prin Domnul Iisus Hristos, celedate in dar in Trupul Siu dumnezeiesc-omenesc,in Bisericd. Pentru cd acestea curiti, timiduiesc,s-f,-4fesc intreg duhul nostru, intreg sufletul nos-tru gi intreg trupul nostru, ca sd le pdstreze sfin-te gi curate gi fdrd de prihand pAnd la cea de-adoua sl5vitd aritare a Domnului Iisus Hristos.Ca sd fim sfinti gi firi de prihanl in toate (Efeseni5, 27), curdfifi de toati tntindciunea trupgiltti gi aduhului (II Corinteni 7, 1).

Toate acestea nu sunt nimic altceva decAt lup-td dufqllliceasci neincetati, lupta cea plini dehar gi de bunivoie pentru curdfirea fiintei noas-tre, pentru t a fiinfei noastre, pentrusfinflr-ea fiinfei noastre, pentru hristificarea fiin-lei noastre, pentru int izarea fiinfei noastre,pentru irldumnezg!"rea fiinfei noastre.

'Pentru ca cineva sd poati duce aceasti luptd,

pentru a reugi si atingd viefii prevdzut deDumnezeu, singurul sens al fipfurii omenegtiin aceasti lume, este nevoie de intreaga Treimedumnezeiasci, cu toate puterile Ei dumnezeiegfi.Iar Aceastg*i4trgagd se afld in Bisericd, cu harulnemdsuratei iubiri de oameni a Singurului Iubi-tor de oameni; Domnul nostru Iisus Hristos.

- Cuoiosul Paisie Aghioritul: Astdzi, lumeaare nevoie de dqfrov iti. Daci intot-deauna ar fi existat duhovnici iscusiti, n-ar fi fost

133

Sfinti si mari duhounici despre exorcizare gi tdnfiduire

atAfia oameni care se apeleze la psihiat_ri. Astizi,oamenii s-au indepdrtat de Jor qi sesp-oyed,esc la psihiatri, dintre care multi nici inDumnezeu nu cred, nici existenfa sufletului n-oprimesc. Prin urmare, cum. _qste cu putinti caacegti pqfbiAFi sa ajute , cAnd ei ingigi suntp e? Cum este cu putinfd ca omulsd se mAngAie cu adevdrat, dacd, nu crede inDumnezeu gi in viafa cea adeviratd, cea de dupdmoarte, cea vegnicd? CAnd omul sula e, i se indepirteazdtoatd lgltliglea gi-i vine mAngAierea dumneze-iasci, Si vindecd.

- H*orul primit din impdrtdganie am auzit cdte ridicd din patul de boald.- Sffintul Ioan ile Kronstadt: Mi minunez de

e.O femeie bdtrAnd care scuipa sAnge, care nu

mai avea putere, incapabili sd se hrineasc5,a_tU_nci cAnd i-am dat SfAnta Impdrtdganie a ince-put, din aceeagi zi chiar, si se insdndtogeascd.

O tAnirX fati aflatd pe moarte, dupd ce a fostimpdrtigitd cu Sfintele Taine, ina_cseag-i-z-i a ince-put si se simti mai bine; a inceput si mdnAnce,sd bea, ea, care era pAnd atunci aproape incongti-entd, foarte agitatd gi nu putea nici si bea, nici siminAnce.

$!ayq Taiae-lpr Tale ddtdtoare de viafd gi infri-cogdtoare, Doamne!

1.34

Sfinli si mari duhoanici despre exorcizare qi tfundduire

- Pateric: Ipan_de B- ost1a,,_bdrbat sfAnt gi avAndputere asupra duhurilor necurate, a intrebat ped_{act, care locuiau in niEte.feti{e furioase qi chi-nuite de ei cu riutate, zicAnd: ,,De care lucruri vdtemeli la cregtini?" Acegtia au rispuns: ,,Aveti cuadevirat lpi-_lgcruri mari: W!g_l pe care-l putefiatArna de grumazul vostru; unul cu care vd sp5-lafi in bisericd; gign,ul pe, care-l mAncafi in adu-nare." intrebAndu-i iardgi: ,,Qig ace,ptea LLei decare vd temef, mai mult?", au rdspuns: ,,D*gg.f. ati

si faci rdu vreunui crestin." Decilucrurile de care se tem demonii mai mult decAtde toate sunt Cgrcea,B.qtqTul li Euharistia.

- Dupd cum aedem, este neooie de ,,...a pdzibine aceea cu ce ne impdrtdEim". in cazul tnc ar e imp drtdg ani a e st e primit d. ffusp oa e-it a--@d,eaducelaneputin-!d, la boald gi la moa4te[- S[A1tuI Apgltol Paael: Sd se cerceteze ornylpe

tfuaife-t ffiG din E dne@sq b es) Ain p ot: i, ;cdci cel ce mdnhncd gi bea cy.uearefyticie, igi mdnkn-cd gi bea osfrndd, nesocotind Trupul Domnului.

m ulJl_nep_u t i n c i o g i g i b o I n aa i9i mul[i au*mutit (I Corinteni 11, 28-30).

L E-fecte-in eelito"r. ;; ;ro dus si prin risp an-direa uner f,lade_ apocrife. Cea mai cunoscu-

135

Sfin[i gi ntari duhoanici despre exorcizare gi tdttrdduire

td dintre ele este Visul Maicii Domnulul. Broguracireia i s-au acordat chiar gi ,,inalte binecuvAn-tdrl" prezintd I t cAteva rugdciuni obig-nuit contine Siun -kXt" desprecare fost trimis de Dumnezeuoamenilor. Deqi Biserica a calificat,,textul" dreptapocrrt iderat-si ar intrefine un senti-ment de evlavie. fn realitatejns d,, Visul... (tatis-mnnulsauepistolra)a_de"rrne-+g$t_e_Eufl etelem,ai.sla-

P" rp ti, spfgtrgpffi.tilie.Se amintegte in"acest rdvag despre un (aga-zis)

vis pe care l-ar fi avut Maica Domnului gi prin carei s-au vestit mai dinainte Patimile Domnului.

* Se gtie din SfAnta_Scripturi cd la40de7iledela n-a$terea Fiului ei, --Maicii Dom-nului de citre Dreptul Simeon: $iprinaa trece sabie. acestea se refereau fdriindoiald la ristignirea ltli Hristos, care urma sdfie pusd la cale qi indeplinitd de cdtre iudei.

ne spune ci*kiqa pomnului

ei, nlc-i iubirea eipentru Dumnezeul gi Fiul ei, nilid_rrrerile-

Se mai susfine, flrd temei insd, cd: ,,de va scriecineva visul gi-l va purta cu sine gi in casd il vapdstra, de acea casi vrijmagul nu se va apropia giduhul cel necurat se va goni". spun

t rt r. Ntry lsau-in-chi-

Sfinli si mari duhoonici despre exorcizare gi tdtndduire

-si intre. Deci, devom crede ci nu- va intra I in casa unde seafld o broguri sau un ,,vis", ,,se va irnbol-n a yt_d e_dssr_treb gp_tPr tqlze!"\

Omul care de dragul lui Hristos gi-ar vopsibarba in albastru sau ar purta o pilirie cu panimare de pdun sau ar fi in posesia vreunui falis-man (vis) nu va fi niciodatd in ochii semenilorsdi omul lui Hristos, ci omul cu barbi albastrdsau omul cu pana de pdun la pdlirie sau omulcu talismanul (visul) la purtdtor:Fjfaf.esc - talismanul, visul etc. - (fie 1nevinovat sau chiar nostim) -pq. calea ,,

ce -aputaare' CuatAt mai mult, cr-e-ltilisgul nu poate eye4_nki o_legdturd qlJqagrife-dgsueeJel (termenul magieeste luat in infeles de p;gp"e..dglf frpzat cu.efgctesi gur-e independente de ef ortul duhovnicesc).

di rte

w p"r*#fi-?EH[pecetea gi ialgate_ar{turd,le,iale;9i cAndmandnci pAine gi cAnd bei din pahar; cAnd plecide acasd gicAnd vii; inainte {l_g te qulca gi cAnd teIryr$ti; ca_ry4Se]glorggti gi cAnd te odihnegti. Mare

tJu-qgi,credinciogi gi teamd pgrrtru dgmpm.i-a !iru"it.p"g_ e_qeJtla, e gi i-a dat cu hoti-

1.37

St'trtti si ntsri dtrhottrtici despre exorcizare Si tdnfiduire

rAre pe fa!i. C6-nd demonii iq! adlrc

ef4!gd" QglJ;.stignit. S-e tem de Cel ce a zdrobitqapetgle balaurului. Nu disprelui Pecetea, pentruci a fost datd r" (Catelrcze 73,36).

qqnf,1gra1=ea acestei invdldturi o gdsim 9i incartea Vin[a 9i inadfdturile n,mai sus citatd, unde chiar I spune:

,,Nu ne temem de Crucii, ci de infriqo-

$ -cgeja€rc$teldin-e1. $i, cerste ma-iriu, nu numai din lemn iese tldsnefill care neirde,' s-e, pelgtll.:gsc cu acests.e_mn! D-e cAnd am ficutp gi am impins peelrei si ristigneasci pe Nazarineary mi-au zdro-

lfriolanele. Nulnai am.puterea de mai inainte.-o i4 clipadelali te-ag trage joq gi

te-ag face buci.!i."Se gtie ci dintre cregtinii care sc spre desi-

vArgire ajung qqiisi-L poarte pe^lJristosDe aceea sfinfilor li s-a atribuit uneori gi denumi-rea "-(purtitoridel-kistos) sau ,&p_fpul- (purtdtori de Dumnezeu ), iar in -7llele noa s-tre cei care poarti talismanul la ei pot fi denumiS

,,talismanofori" (purtitori de talisman), iar cei cep sitori", deoarece credinfa{credu-I tea)-lor se afl5 in buzunar sau in pogeti.

,magului pentru cei creduli gi ese_folosegte el de le Maicii Domnului gi al

din cauza 3estivilite Fe* _qare- o are fali de

Sfinti si nnri duhoanici despre cxorcizare si tamaduire

de Maica l)omnului, care i-a -drohit capll.- Arhim. Arsenie Papacioc: in_ne_rrjnqvali-a qi

in gQa{u{l-e-tele curate de a fi cAt mai aproape deMdieula Dornnului gi de a avea cAt me_ijryp--rimat

ica Domnului. Elte o deghi-qi@..-aao

v.j;atd aceastd ardtare. Nu qtiu ii instruiegteduhovnicegte pe acegti tineri, dar cAnd spun cd

care le dd i sL-i-ia6ceascd.de laadevdrata lupti, de la marea qi smerita.i$elege-

t3loulg_fet eu, suIt{gicufA,p_qa14lrllqjrsusfi nf ii.Proniadivindne-adat destul har ca sing_pg_t-gsgpircjnteligent deaP4ltF-ile, ascunse ale vrdjmagului diavoldeqIte 6iai ai; a roio un_de_e-pte lurrare.

turi, gi ca sd putem implini in noi, mai contura!a-devdrafuLchip duhovrricesc, care nu va fi nicio-datd filii d e, manifestAndu-seprintr-o o

Eqcre a-de-sine, ad i ci q9ndf ta, se ins tal eaz d

.€11{_4_9 sus gi , dAnd inf5-

138 r39

St'ittti si nnri duhourtici despre exorcizare gi tdmdduire

l-1 ,v.qf,magulqi aceasta es

- Nu mai rimAne cu p g_qc. Miicu.

!a Domnului tejuhe+te'sineer-gi-e+-adevirat, mai

i i, gi chiar d4c6,,sd zicem, s.3{--ygdeaceva, mai repede putem cre-de cd aueste dorinla Maicii Domnului,v.cdenje, f alsi incAntare.

b Pentru ci,aga cum ifi mai spuneam, nu egti niciodatd sin-

ei gi infelul de a practica.

intr-o trii-

re gi a iubirii tainice pe care ne-oarati Maica Domnului. , care

adevirul despre

IlP-

Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare 9i tdrndduire

- Limonariu: Un"bitrAn-cu numele Chiriacttdi atn-Lavra Cal amo:r din ap rop i e rea sf An tuluirAu Iordan. $i era bitrAnul imbundtdlit in faptedumnezeiegti. La el a venit un frate striiry din

linutul Dara, cu numele Teofary ca sd-l intrebepe bdtrAn despre gAndurile sale. BdtrAnul a ince-put sd-l sfituiasci cu felurite de-inlelep-ciune gi viatd c-urati. Folosindu-se mult frateledin cuvintele bitrAnului, i-a spus:

. Din aceasti pricini nu mai pot rdmAne cuei gi vreau sd locuiesc impreuni cu tine.

CAnd a auzitbdtrAnrl _s:di gi l-a sfdtuit E1 l-a

indemnat. e viti-mitoare gi si gia $ii=a spus:

rla

ere-ticii aga spun: daci nu egti cu noi, nu te mAntu-iegti. Sirmanul de mine nu gtiu ce sd fac, Roa-gd-,te declDognulrt cL-E-l si mi incredinteze

care este credinfa cea adeviratd.BitrAnul a primit cu bucurie cuvAntul fratelui

gi i-a spusr

"_z1 !- LisAndu-l pe frate in pegteri, s;a dus la gir-

( te de Biserici ssls_qretic.

1,40 141

St'inli gi mari dulnanici despre exorcizare gi tdntdduire

cam pe_la ceasul trei dupi-amiazd, in ziua urme-

t spune:l !

i-i a lui

l ePreasfAnta N celor

Dacd-fi place locul,rdrnAi in credinla ta! Dar daci nu vrei si incercichinul acesta, vino la Biserica q.e_a Sfanle q!Stiir_or-

4lceasci, aQa cum t!-e_ spus-bdtrirud. Cdci ilispun: chiar daci 4i siv_irgit e ajungiin locul acesla da_ci n-.gi dreaplfl t;.

La cuvAntul acesta, fratele gi-a venit in sine.CAnd a venit bitrAnul, i-a povestit toate celeintAmplate a$a cum le-a vdzut qi a trecut la SfAn-ta, Soborniceascd gi Apostoleasci Biserici. $i arimas impreuni cu bdtrAnul in Calamon. Dupice a stat mulli ani cu el, a adormit in pace.

- llnii cregtini zic frecaent: ,,inapoia mea,satano!"- Arhim. Arsenie Papacioc:

este ca, atunci cAnd egti iqprtit-yizrbiltemi pe-dracul, gf, dialoshezi-slel

Sfinli gi nmri duhoanici despre exorcizare gi tfundduire

ros cd-l consideri. -io Cu dugmanul nu se sti devorbi. e-l i

Ca fii ai lui Dumnezeu, am lacAt mai mulF 9i dec g_asci in lup ta noas trd zu- seldrn_ef ara_d.iavolul.

Ueputin+a-tui-mare asupra noastrd este ci noisuntem gi dorim mult sa_fim cu u.

D:eyqlqllinlgEle_ :ceS_t-$aqe v: si nedsspartideDumnezeu. Nu-i va fi ugor sd o facidirect, cd aga s-au incununat mulfi cregtini careau simfit in ei puterea credinfei, gtiin! capmule_figq!_{e Dumnezeu gi nu se poate despirti deEl. Satana, care n-are o clipd de rd,gaz, gAn-degteca-jgdirect sd-l poatd despir,ti pe om de Ficito-rul lui.

chip si-l bage pe om in pieatpaga_te de tot felul. $i, daci reugegte, nu inseam-ni ci gi-a atins marele obiectiv, dgr lf_de_q.jrtris-t41g qa-re it face [pe om] si se considere pierdufca gi cAnd nu mai poate fi iertat qi.dgg.gurajAn-du ..se-,-singtrsedespa+te de Dumnezeu, gi, iatd,ac s de vrXjmagul.

sd-fi nle,qi-eapul $ si abdici, ori-c g-9 _ g:l_grieum-ar-fipicatul. Recunoag,te L maidepartege-Dumnezeu ca StipAnul tiu milostvci nici o nenorocire nu inseamnd ceva dacd aicredinld de stAncd.

t42 1.43

Sfinti si mari dtthoonici despre exorcizare Si tdmdduire

Nu . Satana Poa-te Eti sldbiciunea ta gi-te----a ingelat, dar nu

i-ai dat-g-g! -numele lu-i-Dumnezeu din tine nu

s-a gters. fua picdtos cum egti' Dumnezeu e cu

adevirat mult iubitor qi, pentlu c5-L recunogti*"ii*llqqtiy qiie-ft5ioi, te va ciuta El singur, teva gdsi, !g yli+"bte.tiEu, te va lua pe umerii Lui 9ite va duce la qtercpt le va iubi mai multdecAt pealte oi, pelgq g-Ltu, de fapt, nu.J-ai"pirdsit.

Aceasta ar fi o mare pozifie duhovniceascd, 9imarile tale cideri rdmAn simple accidente'

-Bqqg11and in ascunsultdu, ci aceasta r4qrtu{se_gtg.c_e glq-qglisus Hris-

los i gi-n respiratig ta,,-!nima ta va vibra

lnereu*g rug{.qiu-ne fdrd-c"uvinte. Deci q star.e destapdn-aEupr.a ta gi , chiar dacd

Harul lui Dullne?eu undg-tq mAhni-re, unde-i ointristare, deoarece cu astfel de bogd-

lie nu gtii ce sd"faci gi o risipegti. $i d-ilprudenlinr-ei Ltu te stdpAnegte acest har, dar-:rlne-"unde-i

e, qnde _fi_r$?*!q-astri transf or-md, ca un mare aparat de reactie, acest har al luiDumnezeu 'de-a*migca, de-a te

i^plini, qi r1i!e aga ajungi la mqs.qla,-qmului desi-yq,rqil ca si nu vorbesc chiar si fii un dumnezeudupd har, bineinfeles. Dar pe fondul unei stiri

' de veselie... Dacd eq_ti.yggel inima se desface 9i

Sfinti si mqri duhoonici despre exorcizare gi timdduire

ea, este receptivd. Pentru cd e,q"lq_A-danelrlcel mai adAnc, cel mai profund din toate orga-nele noastre pe care le avem. eqte ficutdde Dumnezeu c4__s_i.p0ati sg , _nu estec_a orice organ. Inima asta, pe care o avem noi gibatc,li punem mAna pe.ea, e_ i-

f i Qecl*ptr4gt_tfa-qrt-D-umnezeu, chip gi asemdnare, undespune MAntuitorul: Vom aeni 9u Tatil gi ldcag la elne T)om face (Ioan 74, 23).4sle_es-Le_ehipul_gr_ase-minarea, nu picioarele, gi ochii, gi urechile.Min-teaeqtg_q1s_qbo3do_ng!{ i.

detri e.

\g m_ai pg.!i iubi, nu mai pofi vedea cu per-spicacitate- ni,t-el in viitor c pe careF:a daj-Q,- Dum.nezeu, nu.malpofi pentrtr e* tuegti trist. Adicd nu egti in stare de nimic - _o- sta-re dri-cg?,q_c5 -foarte greu. de suportat.

te((c ti.

Bunioard, g it e L,p_

744 745

St'inti Ei mari duhourrici despre exorcizare gi tdmdduire

Dupi ce igi termini rugeciunea aceasta dupdtipic, omui se considerd achitat de obligafia rugd-ciunii gi se retrage fird nimic de la ceea ce ar tre-bui sil lind prezent. Dacd ai rostit un Tatdl nos-tru, dacd ai citit un Paraclis gi un Acatist e foar-te bine... Dar ceea ce, de fapt, trebuie adus lacunoqtinfi, pentru a se infelege, e Prezenfa con-tinui a inimii. Adicd sunt mai mult pentru o con-tinui tresdrire duhovniceascS. De aceea pot sdspun ci: orice clipd poate si fie un timp gi oricesuspinare poate si fie o rugiciune.

Suspinarea insi nu ifi ia timp. E la indemAnigi angajeazdtoatl. fiinfa ta ,,Of, Doamne!", 9i aificut mai mult decAt acela care a zis de zece oriTatdl nostru,il gtta pe de rost gi l-a zis repede. Nuaceasta inseamni cAgtig duhormicesc: ,,Am zismulte!" $tii ce faci dupi ce zici multe: ,,Doamne,am zis... gi am depigit pe multi!"

q ryg4.f,fne4dAtci inseamni o tdcere adAnci.M-a intrebat cineva de cAte ori si zici rugiciu-

ne4 dupi ce un alt pdrinte ii recomandase sd ospuni de 1000 de ori. I-am rispuns: ,,Si zici o datigi si nu mai termini!" Iar cuiva care m-a intrebat:

,,CAte metanii si fac in 24 de ore?", i-am rdspuns:

,,Ai libertatea sd faci cAte pofi! Dar sd f.aci."- Limonariu: Cr_ede[i-mi, fiilor, ci nimic nu

tuburd, nu revoltd, nu mAnie, nu pierde, nusupiri qi nu ataci atAt pe draci gi pe satana, auto-rul riului, c4 c-![relpqteniti a P_salg{or. Toa-ti Scriptura este folositoare gi intristeazd mult pe

Sfinti gi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmddtirc

draci, dar nu supdri atAt de mult ca Psnltirea,Fstela fel ca gi cu poporul: dacd o parte din popor lau-dd pe impdrat cealaltd parte nu se supdrd gi nu sepomegte impotriva celor care-l laudd; dacd insdlaudele lor se;lrefac in insulte, atunci se rdscoaliimpotriva lor. Tot astfel.si dracii: nu se intristea-zd atdt de mult de o altd pa{g_a Scripturii ql 4epsa!*i F-ri" .itt.=Cg.qi stuaieiea, psalrurl_or, pe de 1

o parte ne rugim noi ingine, iar pe de altd parteblestemim pe draci. De pildi, cAnd zicem: Milu-'iegte-md, Dumnezeule, niluiegte-ntd, dupd mare nilaTa Ei dupd mullimea ?ndurdrilor Tale ;terge fdrddele-gea mea (Psalmi 50, 'J.-2).

$i iarigi: Sd nu md lepezila aremea bdtrhne{ii, chnd oa lipsi puteren mea, sd numd lagi pe mine (Psalmi 78,70). Prin aceste cuvin-te blestemdm pe draci ca gi atunci cAnd spunem:Sdinaieze Dumnezeu gi sd se risipeascd ardjmagii Lui9i sd fttgd de la fala Lui cei ce-L urdsc pe El (Psalmi

Q.6, 7). $i iarigi: Vdzut-am pe cel necredincios inghm-fat gi?ndl[at ca cedrii Libanului Ei nm trecut Ei intd rurmai era; gi l-am cdutat gi nu s-a aflat locul lai (Psalmi36, 35-36). $i iardgi: Sabia lor sd intre tn inima lor(Psalmi 36, 1.5). $i iar5gi: Groapd a sdpat gi a des-chis-o gi aa cddea in groapa pe care a fdctrt-o; tntoar-ce-se-aa durerea peste capul lui Si pe cregtetul lui se aapogort nedreptatea lai (Psalmi 7, 1.6-77).

) t * r t

De obicei, in cazurile acestea unde s-au fdcutvriji se speculeazd din interes pecuniar (se are

746 747

Sfinti si mari duhoanici despre exorcizare gi tdnfiduire

in vedere ci la multimile de oameni primea-zi instinctul) de cdtre cei in mdsurd si rezol-ve corect aceste probleme gi se atinge cu succeso dubld coardd sensibili a maselor de oameni,dupd observatia psihologicd a Pirintelui Nico-lae Steinhardt: ne?oia de senzalional (sperie-md!) girigtrrozitatro rritiird (tip re[etd) ca un rdspuns laproblemele fieciruia.

Neaoia de senza[ional (sperie-mi!), ceea ce ildetermind pe ,,taumafr,fig" (care insinueazd cdar avea darul profefiei) si dea urmitoarele ris-punsuri ce pregitesc intr-un fel ,,anestezia" cre-dulilor: ,,Ai cununiile legate", ,,Cineva ti-a fdcutfarmece", ,,Ai arginful viLr" , ,,Aici e un blestemde pAni la al noudlea neam" etc.

Rigurozitatea numericd (care este in contradic-

fie cu duhul Patericuhti:,,Cel care se roagi numaiafunci cAnd se roagd nu se roagi deloc"), careimplici recomandarea tehnicilor sau a retete-lor: ,,participi la L2 masluri", ,,partrcipi la citi-rea molitvelor SfAntului Vasile cel Mare de 40 deori consecuiv't, ,,dai 7 acatiste la 7 ministiti",,,aprinzi atAtea (numdr fix) lumAniri", ,,rostegtide ,,n, ofiTatdl nostru" gi lista ar putea continua,gi chiar tu, cel care o citegti, ai putea si o comple-tezi, cdci este posibil si fi primit aceste ,,blago-slovenii" de la astfel de,,oameni competenti"!

- ipS Antonie Pldmddeatd: Sub forma tradi-liei orale gi a slujbelor, rAnduielile igi pdstreazd.caracterul lor duhovnicesc Ai o anumiti elastici-

Sfinti gi mari duhoanici despre exorcizare 5i tdrndduire

tate, cum gi trebuie si fie in acest domeniu atAt desensibil, atat de fluctuanf atAt de imprecis, atAtde delicat al viefii sufletegti. Aici nu se mdsoari

- Pdrintele Nicolae Steinhardf: Un lucru_mipare cerf cd lumea samenil_o_I rirnpli este o lumecomplicatd., iar lumea oamenilor complicafi esteo lume simpli.

Apoi sunt gi din cale-afari de ,,seriogi,,, adicdi z vo dito_ri-.de tirani e.

i sunt teribil de complicafi gi meti_culogi: sociologia, etnografia gi antropologia o

't48149

Sfnti si mari drthounici despre exorcizqre gi tdtndduire

dovedesc. La ei totul std sub semnul tabuurilor -

sunt sute, mii de tabuuri - gi al stringenfei siste-melor de reglementare minufioas5. Intotdeauna

\ "are prioritate asupra -fo4fui-lui. Fald de atriburilor primitive, viafa omului modem e de osimplicitate cristalini gi de o libertate absoluti.

* + r +

- Pr. Prof, Dr. Nicolae D. Necula: 14 ceea ce pri-vegte deq_qbi4g19u rutfii, deci a Sfintei Evanghelii,molitvelnicele gi agheasmatarele mai vechi ara-ti ci se ficea -qdtre plrgot gi nu de citre bol-nav aga cum apare in ultimele edifii. Dar gi une-le, gi altele nu mai pomenesc nimic in afari deaceastd deschidere. Inovafia intervine cAnd, pebaza textului la care Evanghelia a fost deschisiintAmpldtor gi linAnd seama de culoarea viniete-lor, slujitorii incep si interpreteze, ficAnd prezi-ceri sau dAnd pronosticuri pe care credinciogii leiau drept adevirate, avAnd in vedere autoritateamorali duhomiceascd gi haricd a preotului. Seare in vedere, aga cum spuneam, cu!o._q1,e.,arainie-

r, adicd dacd ,,a cdzttt" pe ro$u sau pe negru,culoarea rogie fiind semn bury iar cea neagrd,semn riu.I se spune credinciosului dacd se tdmi-duiegte sau nu, dacd vor reugi copiii la exame-ne, daci trebuie sd se agtepte la un deces sau lao nunti in familie, daci va fi avansat in serviciugi altele. Sunt lucruri care seamind cu o adevdra-td ghicitoarc, fdrl,nici un temei, in care se specu-

Sfinli si mari duhoanici despre exorcizare gi tdrnadtrire

leazd.credulitatea credinciogilor, se disprepiegteevlavia lor sincerd gi credinfa curati, inloc ca elesd fie supravegheate, luminate gi cdlduzite.

Ceea ce este gi mai grav gi condamnabil inacelagi timp este fapful ci asemenea ,,deschi_deri" au inceput si se practice nu numai la Tai_na SfAntului Maslu, ci in orice altd ocazie gi cualte cdrfi, intre care pravilele mai vechi, care, agacum gtim, nu contin decAt legi gi canoane, fdrisi aibd caracterul de sfinlenie pe care il prezintiSfAntaEvanghelie.

***

- Pdrintele Dumitru Stdniloae: in rugdciuni_le de la SfAntul Maslu se cer deodati timidui_rea trupului, iertarea de pdcate gi timiduirea depatimi, eliberarea simfurilor de influenfele rele gialungarea vrijmagului. Toate acestea se cer pen_tru ca bolnavul, devenit sindtos trupegte gi sufle_.t"gte sd poati trdi o viafd curati, inchinati sluji_iii lui Dumnezeu. Aceasta arati ci Taina Maslu-lui nu e pentru moarte ca in Catolicism, ci pentruo viafi intru sdnitate gi curifie. De asemenea,sdvArgirea acestei Thine de citre mai mulfi pre_ofi (de gapte sau micar de doi) manifestd voingaBisericii de a pune mai multe forfe ale ei in mig-care, prin comuniunea in rugiciune gi in dragos_te, pornirea mai multora de a scipa un membrual ei de situafia de neputinfi gi de durere in carese afli. Uneori harul lui Dumnezeu lucreazdmaimult sau mai pulin direct asupra trupului, vin_

150 151

St'inti si nruri dulrcurtici despre exorcizqre gi tdtndduire

decAndu-I, degi chiar gi in acest caz se produceqi intirirea sufleteascd, qi iertarea pecatelor celuibolnav. Iisus e lAngi noi. Vrea sd ne ajute. Darnu vrea si lucreze asupra noastrd fdrd voia noas-trd,, fdrd, sd simfim nevoia ajutorului Lui, ardtAndaceasta prin chemarea Lui. Nu vrea si md trate-ze ca pe un obiect gi sd n-am nici un folos sufle-tesc din vindecarea trupeascd pe care mi-o ddru-iegte, socotind cd aceasta nu s-a ficut prin El caDumnezeu. in acest cazrndincred numai in legi-le nafurii, md las numai in seama lor.

Alteori, vindecarea se produce mai mult prinintdrirea puterilor sufletegti, intrucAt aceas-ta intdregte sufletul gi, prin suflet, gi trupul. Unmedic german mi-a declarat ci astenia nervoasd,atat de rispAnditi in zilele noastre, igi are leaculgi in cruce, adici in inlelegerea rostului superioral greutililor viefii gi in rdbdarea lor folositoarepentru cregterea duhovniceascd a omului. in ori-ce caz, rugdciunea, intirind cu putere dumneze-iascd sufletul, aduce intdrire gi nervilor trupului.Ea aduce linigte, gi prin aceasta potolegte agitafiacare se prelungegte in nervi.

Dar prin harul acestei Taine a Maslului se diin mod principal vindecarea trupului. NumaicAnd este rdnduit ca bolnavul si moard, nu seproduce acest efect principal (tdmiduirea), cinumai celelalte (iertarea pdcatelor).

Taina aceasta poate fi socotiti, prin excelen-

!d, Taind a trupului sau Taina rAnduitd pentru

Sfinti si mari duhoanici despre exorcizare gi tfunddtrire

insdnitogirea trupului. prin ea se pune in reli_ef valoareapozitld acordatl de Dumnezeu tru_pului omenesc, ca Unul care insugi a luat trup giil fine in veci, ne mAntuiegte prin el, impdrtdiin_du-ne viafa dumnezeiascd.

{. rl. *

Eft!relcle care s_unt luate de pe Sfantul Disc Aise dau credinc_iogilorla solicitarea lor n_au nici ovaloare. este mai importantd decAt aces_

aceste pdrticele.

sf hntut N e ct ari e r :;; r rrn a : rJ4-ptv{e savanr- me.dic s--a imboLrdvit grav. Colegii medicisocoteau cd nu mai are nici o gansd de insdnd_toqire. Profesorul locuia impreund cu o sord maimare. El credea pulin, dar la bisericd nu mergeaniciodat5, cu toate cd biserica se gdsea pe aceeagistradd, nu departe de locuinfa lor. Sora, dorinds5-l ajute, gi-a amintit de bisericd gi s-a hotirAtsd dea un pomelnic Ai sd fie pomenit la prosco_midie. Eggd si-i spuni vreun cuvAn! profesoru_I u i, s--a d u s -{s rl i ", ; """

ge f o'UaiiJurr.ghr*gi f - u

752 153

Sfinti si nnri dtrhotntici despre exorcizare 9i tfundduire

rugat Pe Preot se sc sa se roqge

p"itr" ii"dtatJaTiatelui ei gn.v-. av.In acest

tirirp bolnavql e-

r9ig4l-e-pa-rc4-d!sp-a,re+l I

bisericii._-Pge.g,$4l se apropie de jertfelnic, scoate o

perti.i.; gi aceasti pirticicd ..'4-49 .*t zgomot pe

disc. ln acest moment bolnav-u-l- ic.putere

4gternut, lucru pe care nu-l mai ficuse de multi

,ri"*". Sora, ca{9 ? sosit indati, impreund cu cel

vindecat au mul'gumit cu lacrimi Domnului'- Pr. Prof. Ion Buga: imi amintesc ci, atunci

cAnd am fost numit 14 -una din bisericile ,,for-

te" ale taumaturgiei bucuregtene, m-am' sp-egiat

stra gnicsAnd, citind molibvele SfAnhrlVasile cel

Mare ,,ca sd nu stric obiceiul", aud u-n"-urte-t- de

ti ridicAndu-se din mijlocul mul-

timii care stitea pe brAnci, cu fala la podea' Cole-

gul, un bitrAn ,,meseriag", in ale taumaturgiei de

mahala imi face semn de incurajare -96,y"e2i,Doamne, rugiciunea mea are efect' M-am uitat

la el cu sili, iar Pe resPee,sv catd" am aver-

ttzat-o cd daci mai face o-dgJd aqa geva, o vindec

pe loc de d ei cu care se invoi-

se si-mi creeze faimi de tAnir 9i puternic tau-

maturg. $i cum aveam in mAnd qn cflrclfixnare

$' , iar pe chip aveam o mAnie Prea sfAnti,

femeia s-a vindecat brusc ai total. Cred ci a fost

prima gi singura minune de acest soi pe care am

sivArqit-o bine; alta nu s-a mai ivit.

Sfnli fi mari duhoanici despre exorcizsre Si tdtndduire

Este cazul sd amintim aici cd procedeele folo-site de unii preofi, precum cilcarea de cdtre pre-ot peste trupul posedatului, strangularea (imobi;lizarea) lui ca pe un ostafic sau supunerea lui laun ,,regim de post" exagera! nu joacd nicidecumun rol determinant in vindecarea bolnavului. Bamai mult decAt atAt, folosirea lor denoti_lipsa dgdr ld a preotului. Bolnavul se va vin-deca atunci cAnd,vaL_rdndui Dumnezeu gi nu sepoate,,forta nota" recurgAnd la improviza,tii.

ips antori, pld*;;"td: A.tdqa pe credin-ciogirs_d clead-A ci tu ai puteri supranaturale, ci aidaruri de taumaturg, ci ai vedenii care presupuno vrednicie a ta, ci egti inainte-vizdtor, gtiind sicitegti in suflete pdcatele, trecutul gi viitorul, toa-te acestea nu ar insemna altceva decAt o disimu-latd manevrd de a.uzlrpa locul lui Hristos.

Cine'are qu -adevirat aceste daruri, gi le are dela Dumnezeu, nr. le. stuigi pe ulile nll se laudicu ele, nu Sr_ 95, nu se folosegte de ele ca

te, face uz de ele in public la mare nevoie,in cazuri exceptionale, rimAnand perma-

nent in dogmd gi disciplin4 gi maidegrabd s-e !914e de aceste daruri decAt se mAn-dregte cu ele. De aceea, in sufletele pe care le pis-toregte sau cu care vine in atingere in vrelrn fel, el

154 155

Sfinti si mari duhoanici despre exorcizare gi tdmddr'tire

va refuza orice considerafie speciale pentru sine'

El se va face vas Prin care lucreazi Hristos'- Sffuttul Teofan Zdaorktul: Iatd 9i ghicitoa-

rea, care nu a intArziat sd ajungd pe la dum-

neavoastrd! E grozavd! E ceva in genul meselor

c.-qg:e- 9e invArt. Numai cd nu cred ca acesta sd fie

vreun dar de la Dumnezeu. Daruqlle s-qpranatu-

dut ufu, din seniii, nu iese nimic bun' Femeile

pigAne ghiceau gi ele, de multe ori cu succes"'

Dar nu erau Prorocige adevdrate. CAJg-gghSi

!nge!4toa1e nu existi!ln Lavia Pecerska a Kievului trdia un bdtrAn

care gtia Vechiul Testament pe de rost, firi s5l

fi invitat. Orice il intrebau, gtia 9i spunea pe de

rost, din minte. Dar gtia Vechiul-Testa-ment

9 din Noul Tesfament.L-11*s-U!pe!tat i!t--i -au:ugat.pentru et, QLa^qilatJotut Aga-i

gi aici. Ar fi bine si-i fie citite ,,ghicitoarei" ruge-

ciuni de exorcizare 9i abia apoi s* fie intrebatd'

Dar cred ci gi daci ar sta cineva in picioare in '

fala et, avind un puternic duh de rugiciune, i-ar

putea lega dibicia Proroceasci.Dar n-ar fi mai bine si vd finefi cAt mai depar-

te de asemenea oameni? Toate cele de trebuin-

ti ni le-a spus, prin viu grai, insugi Domnul' Ce

mai dorili altceva? Doamne, mAntuiegte-ne!- Iatd un caz contempotan: O femeie ajunse-

se si dobAndeasci darul de a vindeca unele boli

gi de a cunoagte chiar viitorul. La un moment

Sfinli pi nnri duhoanici desprc exorcizare gi tdmdduire

dat insi aceasti femeie gi-a pus problem4 dacieste pe calea cea buni sau daci nu cumva rdti-cegte: ,,Dumnezeu este cu mine sau nu e?" $iatunci, dintr-odatd, a inceput sd se roage sin-cer lui Dumnezeu, din adAncul inimii: ,,Doam-ne, daci sunt pe cale gregit4 Te rog si md scofi,s5-mi ar5!i adevirul!" $i, pentru rugdciunea eisinceri gi profundi, Dumnezeu i-a ardtat ci estepe o cale gregiti. Din momenful acela, ea n-a maiputut sd tdmdduiasci pe nimeni gi nici sd pre-vadd viitorul in viala cuiva. Dovadd ci aceste,,dartJri" nu erau de la Dumnezeu, ci de la dia-vol, cu care acesta incearci si-l ritdceascd pe ompAni la sfArgit.

- Arhim. Arsenie Papacioc: M-am intAlnitintr-o zi cu o persoani care mi s-a adresat astfel:,,Eu am daruri deosebite!" I-am rdspuns: ,,DartJ-rile sunt ale lui Dumnezeu! A te cunoagte pe tineinseamni si gtii si renunti la tine, pentru ci agacere Dumnezeu. Este mai mare lucrare decAt ace-ea de face minuni, de a avea revelafii etc. De ce?A te smeri pe tine este lucrarea ta. Darurile insinu sunt ale tale, ci sunt ale lui Dumnezeu!"

CAnd eram mic eram la intemat - eram foartemic - gi venise un hipnotizator acolo. Noi, copiii,cAnd vedeam, erarn curiogi. $i ne-a chemat pemai mulf ingi; m-a chemat gi pe mine acolo, lacatedrd; era o catedrd mare intr-o sald de desen.

$i ficea cu noi gesturile acele4 de a ne acaparasufletegte. $i eu am fost sincer, gi m-am dus mai

L56 1,57

Sfinti si nrari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

mult aga, in glumi, nu doream si fiu Persoana lacare se priveasce colegii; erau Profesori acolo, sutede elevi, poate o mie de elevi. $i nu a Putut, nu apqtut delqc pd md hipnottzeze. M-a gonit de aco-lo: ,,Pleaci de aici!" Eu nu gtiam de ce nu a pututsd mi hipnotizeze gi nu gtiam nici de ce poate peceilalli. \{ r-ziu, mi-amdatseama*ci-e+av€am

d, se vede, interioari, o p-r-e.-ze-n$d-de-1a

-.-Dumnezeu-datd, cum avem-.tofi, gt-" ecare nU cedeazi 4cestor migcdri de duh drdcesc.

Sfdntul loan Hrisostom, DJ1119?"II il

1u4egte, i pe diavol (v.Ioan 8,44), qi tu qlergi_lq- g! qa la qn doctor? Je intre!; gg

cAnd vei fi invinuit cd.socotegti maivr-e_d.1ice. de credinli vrdjitoriile magilor decAthotdrArea lui Hristos? CAnd Dumnezeu sPunecd diavolul este ucigdtor de oameni, iar ei sPun/impotriva hotdrArii dumnezeiegti, ci pot vindecabolile; 9i tu ii lagi sd-fi faci vrdji gi si te descAnte?Prin cele ce faci, chiar dacd n-o spui in cuvAnt,ii socotegti pe vrdjitori mai vrednici de credinfddecAt pe Dumnezeu. Dacd diavolul este ucigdtorde oameni, negregit sunt ucigitoare de oameni giduhurile cele rele care-l slujesc. Hristos fi-a aritatasta cu fapta. CAnd i-a lisat si se ducd in turmade porci, demonii au inecat in adAnc toatd tur-ma aceea, ca si cunoqti cd, daci Dumnezeu le-aringidui, ar face gi oamenilor aceasta, i-ar inecaindatd. Dar aga, Dumnezeu ii tine, ii impiedicdgi nu-i lasd si facd asta. Acest lucru l-au aritat

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmdduire

cAnd au cipdtat putere impotriva porcilo-r. Dacipe porci nu i-a crutat (ingelitorul), cu mult maimult pe noi nu ne va crufa. Agadar, iubite, nu telisa tArAt de ingeldciunile acelora, ci fii intdrit defrica de Dumnezeu.

- Arhim. Sofronie Saharoa: Trebuie citite lepd-ddrile gi rugiciunea de dezlegare multi ani pen-tru cei ce au lrecut prin magie. Aga ficea Bisericaprimari. Budismul are multe elemente de adevdr,dar are un adevdr omenesc care ajunge pAni lazero, adici la o concentrare de sine in care medi-tafia il conduce pe om cdtre nefiinfa din care afost zidit. E vorba despre o sinucidere existenfia-li. Hristos ne conduce citre indumnezeire, citrecomuniunea cu Dumnezeu in Treime.

Mulli spun ci budismul nu are legituri cudemonismul. Cei care vorbesc a$a cunosc budis-mul din cdrfi, vorbesc doar teoretic; in realitateeste cu totul altfel.

Unii spun ci prin meditagie dobAndesc linig-tire. Asta se aratd doar in afari ca un lucru burydar oamenii aceia sunt subjugafi de trufie gi egu-eazi repede in rizboiul trupesc. $i chiar dacisunt in budism, tot au rdzboi al trupului. Astaaratd, satanismul acestei metode.

Daci cineva citegte diverse cdrfi psihologicebudiste, nu mai poate niciodatd dobAndi simfi-rea curati a Ortodoxiei.

Cei care au fost atei gi spun cd din ateism saudin existenfialism au ajuns la Ortodoxie fdrd sd

159158

Sfnti si mari dtthoztnici despre exorcizare 9i tfundduire

petreace intr-o perioadi de pociinli se vor lovi

de probleme, ceva nu va merge in viafa lor qi nu

vor avea roade bune.- Mihai llrzicd: Existd oameni infirmi, bol-

navi sau cu diferite beteguguri, care nu intot-

deauna iqi datoreazl. aceasti stare un-or.cavzehzice naturale, de ordin medical, "ci-insti,p.Aniriiqna:: 1i rele care, din motive Pe care Dom-

nul Ie gtie, ii lin legali trupeqte. Din Evanghelii

se cunosc atAtea cazutiin care MAntuitorul-a dez-

.l-ggat astf.el de oameni din legdturile cu care sata-

na ii legase, poruncind acelor si iasi

afarl. Aga s-a intAmplat cu tAndrul epileptic, cu

surdomuful din naqtere, cu omul cu bralul uscat,

cu femeia gArbovi de 18 ani, cu posedatul din

finutul Gadarenilor gi cu atAfia alfii- Asemenea

paralitici, gArbovi, surdomufi, ologi sau sufe-

rinzi de alte metehne fizice sau psihice, ale cdror

41gi, pot ajunge sd-gi indrepte trupul gArbovit

-spre uimirea multora, printr-o Lucrare t-

4at ra unor astfel d'e tdmdduiri este intru totul

deosebiti de cea a unei adevirate minunil.torul a certat demonii gi i-a silit

sd iasd din fdpturile pe care le stipAneau, cei

1 Si ne amintim de demonstraliile ficute pe stadioane

de diferili ,,taumaturgi" in anii '90! lar mai nou viziondm

pe posturile TV ,,vindecdrile din cstedrala credintei" - n'n

Sfinli gi mari duhoonici despre exorcizare gi ttunddtire

t miduili se izbdveau nu numai de infirmitd,plelor corporale, ci qi de anumite tarc-spirihrale,cAgtig6nd har de-la Dumnezeu printr-o sfAnti giluminati credinti. Pilduitor este caTul paraliti-cului_d g_cdruia Iisus i-a iertat maiiftai-pXcatele gi apoi i-a spus s5-gi ia patul g-i sdumble. Cu aceeagi intelegere, I luiMaslu, bolnavii igi cer iertare pentxrr lor,ca sd poatd dobAndi v a.

Nu aceeagi este insi starea spirituald pe care o, intru-

cAt cel vindecat trupeqte pe o asemenea cale mairdu se imbolnivegte l, rdtdcindu-se cu

a gi devenind o pradd ugoarlin mAna celuirdu. farodiindu-L pe MAntuitorul gi i Lprintr-un ri, diavolul poa-te elibera pe unii oameni de anumite impitimiri

le inviluie sufletulin mrejele lui gi le ziddmicegte mAntuirea.

cAnJgg,e. Dar tdmdduirile obfinute prin asemeneamijloace ii, iar cei care se invoiescsd-gi lege. le de astfel de practici drdceqticad sub anat€ma- Bisericii, rdmAnAnd despdrlifide Hristos. Despre ecdri cu care sata-na ii in;al5*g_oalneni, tgr,nspune: ,,Degi vindeci, diavolul insd mai marevdtdmare face. $i mdcar cd poate folosi ,care pufin mai pe urmd tot va muri qi va putrezi,valdm*a .sqlgtql cel nemuritor."

1.60 767

St'inti pi mari dtrhoonici despre exotcizare gi tdmdduire

-PS*S , diavolul Poate induce in eroa-

re pe mul1i oameni de buni credinfi, folosind,

tuiui o sc. Aga sunt fenomenele parapsihice

care se produc prin hrpno*Lism, sugestie*lelepa-

sau incongtienf din Partea acelor

persoane, a . ReincarnareasPiri-tului sau existentele astrale suntdin aeeea$i.,sursd etgavitd. in acesse serveqte de g-e:s-oane cu calitili de 9icare, incongtient, de un duh vrdj-

mag. intr-o asemenea stare, ele descriu locuri pe

care nu le-au vdzut niciodatd, telateazl' fapte pe

care le-ar fi triit intr-o alti existenfi 9i care se

dovedesc, de cele mai multe ori, exacte; rczolvdprin rispunsuri prompte probleme 9i operafiunigrele de matematici, de care in realitate nu aunici o cunoqtinfi; iar uneori vorbesc, in transi, in

limbi ar-haiee+reinfelese, de care nu-gi mai aducaminte, pgntru a dovedi ci au preexistat intr-o

alti existen!5.

nea despre : ,,Pentru ca si ?mA-geasci mul$-mear

; in*foc ru.r.arde, s-qs-t-r-imutd prin vizduh

dintr-un loc in altul, e PAini 9i lemdnAnc5, i incuiate, lopegte fierul cape ceard gi multe altele" (Cazania,25 noiembrie).Iar,sfdntul element, episcopul Romei, intr-o scri-

Sfinti si mari duhoztnici despre exorcizare Ei tfunddtire

soare trimisi SfAntului Apostol Iacob, pomenindde tatil siu, care urma sd fie botezat de SfAntulApostol Petru gi care a intAmpinat multe neca-zuri de la Simon Magul, spune: ,,Simon, dacdvdzu pe tatdl meu cd-l infrunti inaintea popo-rului ca pe un amdgitor gi fermecitoq, s-a mAni-at gi l-g_schi14b"_at dupi chipul s-du, aga cd cine ilvedea pe tatdl meu zicea cd este Simon. Aceas-ta o ficuse spurcatul pentru ci trimisese impd-raful oameni ca sd-l omoare ca pe un amdgitor.$i- pentru aceasta igi ndlucea ghlpu-l pe obrazultatdlui meu ca sdJ piard6,, iar el a fugit in tarajidoveascd de s-a ascuns. V,raja schimbdrii acelui

de pe fafa bitrAnului s-a putut curma odatic pe care l-a primit de la SfAntul Apos-tol Petru."

Pentru a dgvia lg.mea de la credinta mAntu-itoare, demorrul recurge la un fals misticism.

nii cu aspecte angelice, prinsem4e- gi descoperiri cu aparente suprafiregti,

iesc uneori din necunoscut sau chiar din unelei eliqi seamini neghina. Ispjfltoryt se poa-te preface in toate felurile. El poate simula chi-put Ma-ieii D-omnjflui, al MAntuitorului, al unora1lgn$gli sau al unor spirite bune,

cu indemnuri morale gi cu citate biblice,insofite uneori gi de prevestirea unor timddu-iri sau a tot felul de intAmpliri, care se pot apoiadeveri.

752 r63

Sfinti si nrari duhorttici despre exorcizare 9i tdnnduire

- Stareful Leonid de la Optina: Daci cineva

caute mAntuirea cu sinceritate 9i din toati ini-

rna sa, Dumnezeu il va ,,conduce" la un adevi-rat povifuitor; dar omul care, in acelagi timp cu

torie, necredinfd sau de pirerea 9i indreptSlireade sine, va sfArgi prin a avea un sfituitor qi cdlXu-zitor la fel ca el: ,,Cine se aseamini se adund!"

- Cutsiosul Paisie Aghioritul: Oamenii merg

adeseori la cei ingelali (pentru cd diavolul are

.bg:tgrygj-ie-ftrne cu care ii inzestreazd' pe acegti

,,taumaturgi"), unde pot primi uqor ,,rezolva-rea". S le pe care le dau oamenilor ca si leindeplineasci nu sunt grele gi le odihnesc sauindreptifesc (justifici) patimile (slSbiciunile).

Are gi satana oarecare putere. Face gi el oarece

Srhanghel, tocmai pentru ci darurile lui Dumne-zeu sunt neclintite. Dumnezeu l-a plismuit pe

lul Luei{er gi l-a impodobit cu toate vir-tulile qi i. Acesta s-a Pervertitinsipe sine. Din pricina mAndrier, a 4at- -ol9-a-r-+tfe-b ii pe care i-a ddruit-o Dumnezeugi a cizut astfel din starea sa ontologicd 9i dinlocul sdu din cer: Am udztrt pe satana cq un fiilgercdzknd din cer (Luca 10, 18). A cdzut gi a deve-nit diavol . A cd,zut, gi din lumind a devenit intu-neric. A pldsmuit pentru prima datd rdutatea 9iminei+rna. De aceea Hristos il nume$te tatdl min-citlrlti\\"o-an8,44). e de ciderea lui Lucifer

Sfrnli si nuri duhoanici despre exorcizare Si tdtnaduire

nu exista nicdieri in cosmos rdutate: Dumnezetrle-a creat pe toate bune foarte (v. Facerea '1,,37).

Diavolul ii urSgte pe oameni pentru cd suntmenifi comuniunii cu Dumnezeu in vegni-cie. Acum el se-1upti ca sd-l.desparti pe om deDumneze-u cu orice chip, prin mtnciuni, riti-

lumini gi si-l aduci la infuneric, anume in sti-pAnirea lui. Existi oameni care au intrat in slujbadiavolului. Prin ei sivArgegte satana diferite se

le- et

- Ce trebuie sd gtie clericii care braaeazdatunci cdnd citesc molituele Sfdntului Vasilecel Mare gi mai ales aceia care Ie aborileazif dr d di s c ern dmhnt duh ooni c e s c7

Constituliile Sfirtlilor Apostoli, Cartea8, L-2: Aceia care au primit unele harisme sinu se inalle impotriva celor ce nu le-au primit.I4r hafisme le numim aici pe cele care se ara-td prin semne, pentru cd nu este om care a cre-zut in Dumnezeu prin Hristos, care sj n.u_fi-pri-mit vreo harismd duhovniceascd (v. Romani 1,11). Fiindci insugi fapful de a fi fost eliberat denecredinta politeisti gi de a crede in Dumne-zeu-Tatdl prin Hristos e o harismi a lui Dumne-zeu, la fel gi faptul de a lepdda vdlul iudaic (v.II Corinteni 3, 13) gi a crede cd, prin bunivoirealui Dumnezeli/ [Fiul] Cel Unul-Ndscut mai ina-

764 765

Sfinfi pi mari duhourtici despre exorcizare gi tdnfiduire

inte de veci S-a niscut in timpul din urmi din-tr-o Fecioard fdrd legiturd cu un bdrbat, cd a vie-tuit ca un om fird picat, plinind toatd dreptatea(v. Matei 3, 15) Legii, cA tot prin ingiduinfa luiDumnezeu, CuvAntul-Dumnezeu a rdbdat crucedisprefuind ruginea (v. Evrei 12,2) gi cd a murit,a fost ingropat gi a inviat dupd trei zlle, gi, rdmA-nAnd impreund cu Apostolii patruzeci de zile(v. Fapte 1, 3) gi plinind toatd rAnduiala, a fostindlfat de la ochii lor (v. Marcu 1.6, 19) la Dum-nezelr gi Tatil Care L-a trimis. Cine crede aces-tea nu in chip simplu qi flrd ratiune, de-

, asemenea gi acela izbivitd.'g_*o e. Prin urmare, nirneni din cei carefac semne gi minuni s e pe vreunuldin credincioqi ci nu s-a invrednicit sd le lucre-ze; hindcA harismele lui Dumnezeu date de Elprin Hristos te, gi tu ai primit una, iar

sau al discernimAnfu-luiduhurilor (v. I Corinteni 12, 8-10) sau e-qd$Ig*q SSLqr J-iltgare, un cuvAnt de invdfdturd,sau o nefinere de minte a rlului, sau o infrAna-re legiuiti. Cdci nici Moise, omul lui Dumnezeu(v. Deuteronomul 33, 1), cAnd a sdvArgit minu-nile in Egipt nu s-a ridicat impotriva celor deo seminfie cu el gi, degi a fost numit dumnezeu(v. Iegirea 7,L), nu s-a trufit impotriva profetuluisdu, Aaron. Dar nici Isus al lui Navi, care a con-

Sfinli gi mari duhoanici despre exorcizare gi tdrndduire

dus poporul dupi el, degi in lupta cu iebusifii aoprit soarele in Gabaon gi luna in valea Ailon (v.Iosua 1.0, 72) pentru cd, ziua nu-i ajungea pen-tru biruinfi, totugi nu s-a inillat impotriva luiFinees sau Caleb. Nici Samuel, care a ficut atA-tea lucruri uimitoare, nu l-a nesocotit pe iubitulde Dumnezeu David, deqi amAndoi au fost pro-feti, unul arhiereu, iar celdlalt rege.

Mai addugim faptul ci nici oriqine profefeg-te nu este cuvios, nici oricine scoate demoni nueste sfAnt.

- Sfffntul loan Hrisostom: Hristos spune:Mulli Imi aor zicetin ziua aceea: Nu cu numele Tduam prorocit gi am scos demonii pi am fdcut mul-te minuni? $i atunci Ie aoi mdrturisi: Nu ad gtiu peaoi!Iar inainte de ristignire, chemAnd pe uceni-cii Sii, le-a spus: intru aceasta aor cunoaEte toli cdsunte[i ucenicii Mei, nu dacd vefi scoate demoni,ci dacd aeli aaea dragoste intre aoi; qi iarigi: intru'aceasta

aor cunoa7te cd Tu M-ai trimis, nu dacd vorinvia morfi, ci dacd sunt una.

Adeseori minunile au fost de folos altora,dar auw-itdmat pe cel c-a-re-le-a sivA-rEi! cd l-auingAmfaf l-au ficut si umble dupi slava deEar-td sau l-au vdtdmat gi in alt chip. O vdtdmare ca

bune; e sunt de folos gi lui, gi altoramulli.

Pe aceste4 dar,- si l,e-.sivdr$-ir-n cu multi sAr-g i. DacS din om nemilos ai ajuns milostiv

1.66 167

Sfrnti si ntari duhoanici despre exorcizare gi tdntdduire

ti-ai vindecat mana uscatd! Dacd in loc se te ducila teatru te duci la biserici, F-ai vindecat picio-rul care qchiopdta! Daci ochii tdi nu mai umblXdupi femei gi nici dupi frumusete strdini, 1i-aideschis ochii tdi cei orbi! Daci in loc de cAntecedriceqti invefi cAntece duhovniceqti, ai inceput

si vorbegti, mut fiind! Acestea-s cele- mai mariminuni! Acestea-s semne nemaiauzite! Dacd ne

vom duce viata sdvArqind aceste minuni, vomajunge prin ele gi noi oameni mari 9i rninunafi,vom atrage gi pe toli cei picitoqi la virtute gi nevom bucura gi de viala ce va sX fie.

- Se poate tnlelege ilin acest text cd Iubirea ar

fi de ajuns fdrd mdrturisirea Adeadrului?- Sffrntul Iustin Popoaici: Cei ce ,,umbli intru

adevir" vldesc prin aceasta d,raps-lgg lor intle-olalti. Adevdrul(diniuntrul.cuiya il trage pe ace-la 1.4 Iulirea pentru-Adevdrul diniuntrul celor-

lalti este singurul gi unicul dumneze-iesc Adevdr, prin care -ce,4mbld intru adeglr

Sfinti pi mari duhoanici despre exorcizare gi tfundduire

. Putem spune ci Ilrbirea tr5iegteprin Adevdr, iar Adevdrul trdieqte prin Iubire.Dacl lubirea are un limbaj, acesta-i Adevirul; gi,iardqi, daci Adevdrul are o limb5, aceasta-i Iubi-rea. Qe_l e-e are_ A_dev.drul are Iufuirea. Adevdrulr-tu i intr-un suflet in care nu-i sdliglui-td Iubire4 fiindcd Iubirea este viafa Adevirului,suflarea Adevirului gi inima Adevdrului. I

lo unde nu e Adevdrul, nu e Iubirea. Exempluldespre aceasta il di diavolul: diavolul e in alaraAdevdrului fiindcd e in afara Iubirii. El nu a stat?ntru an8, M), ci a cizut din Adevir: acAzut in afara Adevdrului; de aceea'este i-

grdiegte dintru ale sale (Ioan 8, 44). Tot aga, diavo-lu ,flr_rpogl1rei Adeyd-rului: minciuna gi ura sunf de asemenea, deofi-

Itd, precum Adevdrul gi Iubirea. Exemplu pen-tru cele dintAi - diavolul gi ucenicii lui; exemplupentru cele din urmi - Domnul Hristos gi Uce-nicii Lui. D_o.mnql.Hrisfos este deopotriv

itd: acestea suntnedespirfite in El, precum pupila de ochi. FdrdAdevdr, Iubirea gi-ar pierde vederea, s-ar afundain intuneric Ai ar ajunge oarbi; fXrd Iubire, Ade-vdrul s-ar vegteji qi ar muri pentru totdeauna.Adevdrul gi Iubirea sunt v4sele sfinte de nesfi-rAmat ale h lui Dumnezeu, ale milei luiDumnezeu gi ale pdcii lui Dumnezeu. Sufletul

saueri-

ca este stklpul gi temelia Adeadrulul (I Timotei 3,15). Aga incAt porunca de a umbla intru adevdrgi porunca iubirii intreolaltd nu sunt n-

a, valabil5 totdeauna - gi pentru celevechi, qi pentru cele noi.

una prin ceala,lti,.se intrepdtrund in infinituri-

1,68 769

St'inti si nrari dti lntnrici despre exorcizare 9i tfundduire

care le are se umPle indati de harul, de mila 9i

de pacea dumnezeiasci' Fiindcd doar datoriti

Iubirii gi Adevdrului care sunt iniuntrul omului

acestea trei sunt unite armo.-nios' Iar ul acesta

vine de la PreasfAnta Treime.

APENDICE

Preot Mihai Valicd: tncepAnd din secolulal IV-lea gi pAni astdz| existi in molitvel:rice-le bisericegti rugiciuni de exorcizare, gi timp deatAtea secole poporul lui Dumnezeu s-a servitde ele. Cine nu cunoagte mirefia acestor molit-ve ale Sfinqilor Vasile cel Mare gi Ioan Gurd deAu4 stAlpii Ortodoxiei, nu cunoagte gi nu trdieg-te prea mult din Ortodoxia noastrd gi nu crede inexistenta reald a demonilor.

Rugdciunile de exorcizare sunt consemnate in maimulte manuscrise, astfel: cele mai aechi mss. cu tex-tul original sunt: - pt. Molitaele Sf. Ioan Gwd deAur - Sinaitictrs 982 (sec. 13), f. 120; - pt. Molitae-le Sf. Vasile cel Mare - Cryptensis G.b. 2 (sec. 11),Grotaferrata, f. 1.05; Sinaitictts 973 Gec. L2), f. 1.06; -

pt. Molituele Sf. Grigorie Thaumnturgul - Crypten-sis G.b.2.Vl (sec. 73), f. 84. Cele mai aechi rllgiciunide alungare a dracilor s-au pdstrnt in Codex Bnrbe-rinus.Grqecus 336, din secolul al Vlll-lea, unul dincele mai importante manuscrise liturgice din lume,in care apare pentru prima datd textul Liturghiei Sf.loan Gurd de Aur.

Personal, cred cd citirea Molitvelor Sf. Vasile,dupi SfAnta Liturghie in ziua de 1 ianuarie, este

177

St'inti pi nnri dtrhoztnici despre etorciznre gi tatniduirc

bi-ne si se facd, aqa cum este tradilia in Bucovina

qi in unele zone ale fdrii, intrucAt multe din obi-

ceiurile ocazionate de sdrbdtorile de iarnd sunt

de sorginte pdgAnd 9i . Cert este fap-

tul ci noi am imprumutat foarte multe obiceiuri

pigAne care contribuie la secula

{ii. Sgc-lrlarrzarea nu este rezult

rii dintre credinfd gi necredinfd,clqdinlei, care o' transformi in pseudocredinfi,

p-seudotradilie sau pseudospiritualitate' Fdri sI

nesocotim sau sd subevaluim patrimoniul de

tradilii qi obiceiuri foarte bogat al ldril noastre,

care are caracteristicile unei mogteniri culturale

gi spirituale ancestrale, trebuie pus accentul pe

lip*--ita intre s gi ,,sacru" pdgAn qi pe

dimensiunea spiritualitdlii mAntuitoare a cre-

dinlei in Hristos.Concretizirile spectaculoase ale unor i

a e iegate de simbolistica animalelor sunt

manifestiri care reprezintd o modalitate originali

de exprimare a arhaicelor asociafii rituale dintre

animale gi cutrtul cvasiuniversal al soarelui' Esfe

aorba deci de e, un pdcat foarte graa, condam-

nat de Sfhnta Scripturd. De aceea Sfinfii Pdrinfi au

dat .canoane in acest sens, Pentru a feri Pe cre$-

tini de capcanele celui viclean, qi pedepsesc cano-

nic pe cei care nu se feresc de obiceiurile pdgAne:

Canonul 24 Ancira;83 Vasile cel Mare, care Pre-cizeazd:,,Clericii care practicd astfel de obiceiuri

sd se cateriseasci; mirenii sd se afuriseascd"; 70,

Sfinti si mari duhoanici despre exorcizqre gi tdrndduire

77 ap.;24, 57, 67, 62, 65,7'1, 94VI.,,Clericul carepracticd obiceiuri superstifioase si se cateriseas-cd; mireanul sd se afuriseascd" - 65,79 (VI).

Oare mai triim noi, cregtinii acesfui mileniu,,,sdrbdtorile cu Dumnezeu" - Emanuel? il maisimfim pe Hristos ca fiind efectiv cu noi sau maipercepem noj-dimgn-sllune_a sirbdto-Ir,le e in mijlocul acestor dezmiluri ritua-lice pigAne? Oare nu suntem din toate pdrfllea dehiturile radio. de emisiunileTV gi de alte surogate ,,crdciuniste", iar in goa-na noastrd din timpul i i_cumpirdturilor deCrdciunul dev-enit comercial, _c.gnsumist gi chiarorgiastic, nu cumva nu-L mai simlim pe Hristosca MAntuitor? Nu cumva nu vedem din tailg $idr lui-Ifuistos decAt bradul, obiceiurilepdgAne reinviate frenetic, porcul gi pe Moqul careface discount? Nu reprezintd oare toate acestea otqlera-n:F.nepermisi fafd de c-

+. a {irii? Nu este oare era Har-ry Potter o ire subtild a lumii, sub mascamagiei ,,nevinovate"?

Iati doar cAteva motive sd se treacd in rAndu-iala Te Deum-ultti de Anul Nou gi citirea Molit-aelor Sffrntului Vasile, rostite de ziua lui,p actiunea dezmdfulgi rilqalical obiceiurilor pig6ne Ei-magia regpzatd, care sedezlinpie firi opreliqti, la toate nivelurile vietiilaice, da1 I de la Criciun 9i pAnd la Reve-lionul mult agteptat de unii. Molitvele cuprind

172 773

Sftnti si nrari duhottrt ici t lesprc etorcizarc Si tdtrf iduirc

g1_o_rg_igple_a demonului nu numai din om, ci qidin locuri qi finuturi. Cred cd Molitvele ar trebuic-gtrrPletate gi nu limitate.

Daci toati _B-ipe=fi"caortodoxi Ro.mAni ar citiMolitvele SfAntuluiVasile pe l*ianuarie sau aleSfAntului Ioan Curi de Aur, in torirAnduite cinstirii lui, am convingerea ci mulfidpaci vor pleca din {ara aceasta in pustiul gi abi-sul lor.

M-a$ bucura si fie introdusi ci-tlrea-Molitve-I fAntr,rlui Vasjle gi ale SfAntului-Ioan-Guride. Aur gi la I Anului Bisericesc, la 7septembrie, gi si fie la fel de trnitalf, slujba TeDeum-ului, privind rAnduiala rugiciunii in com-pletare, deci suplimentati, qi nu in restrictii sau

unor practici de secole, care au tinut

d -rte... Deci si fim la fel de harnicigi pentru a adduga putere rugdciunii, in aceeagimisurd in care se striduiesc si fie harnici in

in acest context trebuie pusi problema Molit-velor, gi nu in contextul incidenfului de la Tana-cu sau al altor preofi, care manipuleazd, slujbele,speculAnd credinta unora, ceea ce face c4 unii,voit sau nevoit sd desfiinfeze sau si limitezeliturgic Molitvele.

CUPRINS

tn t i l n r y i na re . . . . . . . . . . 7

osegte de existenti impotrivaRiul se folexistentei. 15

50Exorcizarea.

Tilmdciri gi ristdlmiciri ale tdmiduiriibolilor gi neputinfelor. . . .177

Apendice. . . . .1T1