2011 română etapa locala subiecte clasa a ix-a 0

4
OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ - etapa scolara , 12 decembrie 2012 - Clasa a IX-a Citeşte cu atenţie următoarele texte: A. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ne era îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. (…) Dar vremea trecea cu amăgeli, şi eu creşteam pe nesimţite, şi tot alte gânduri îmi zburau prin cap, şi alte plăceri mi se deşteptau în suflet, şi, în loc de înţelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat, şi dorul meu era acum nemărginit; căci sprinţar şi înşelător este gândul omului, pe ale cărui aripi te poartă dorul necontenit şi nu te lasă în pace, până ce intri în mormânt! Însă vai de omul care se ia pe gânduri! Uite cum te trage pe furiş apa la adânc, şi din veselia cea mai mare cazi deodată în urâcioasa întristare! Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată. Şi, drept vorbind, acesta- i adevărul. Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici, pe care aleargă, cu voie bună, şi-l bate cu biciul şi-l struneşte cu tot dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi ia auzul; şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului... (…) Când venea tata noaptea de la pădure din Dumesnicu, îngheţat de frig şi plin de promoroacă, noi îl speriam sărindu-i în spate pe întuneric. Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând: tâta mare! şi ne săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea opaiţul, şi tata se punea să mănânce, noi scoteam mâţele de prin ocniţe şi cotruţă şi le flocăiam şi le şmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; şi nu puteau scăpa bietele mâţe din mâinile noastre până ce nu ne zgârâiau şi ne stupeau ca pe noi. (Ion Creangă - Amintiri din copilărie) B. Trebuie să închizi ochii. Așa. Să lași vântul să înceapă. Să-l auzi cum învie și dă roată străzii și scărilor de bloc și doar așa, cu

Upload: antonia-rau

Post on 26-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Etapa locala

TRANSCRIPT

clasa a 9 a

OLIMPIADA DE LIMB, COMUNICARE I LITERATUR ROMN

- etapa scolara , 12 decembrie 2012 -

Clasa a IX-a

Citete cu atenie urmtoarele texte:

A. Nu tiu alii cum sunt, dar eu, cnd m gndesc la locul naterii mele, la Humuleti, la stlpul hornului unde lega mama o far cu motocei la capt, de crpau mele jucndu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care m ineam cnd ncepusem a merge copcel, la cuptorul pe care m ascundeam, cnd ne jucam noi, bieii, de-a mijoarca, i la alte jocuri i jucrii pline de hazul i farmecul copilresc, parc-mi salt i acum inima de bucurie! i, Doamne, frumos era pe atunci, cci i prinii, i fraii i surorile mi erau sntoi, i casa ne era ndestulat, i copiii i copilele megieilor erau de-a pururea n petrecere cu noi, i toate mi mergeau dup plac, fr leac de suprare, de parc era toat lumea a mea! i eu eram vesel ca vremea cea bun i sturlubatic i copilros ca vntul n tulburarea sa. () Dar vremea trecea cu amgeli, i eu creteam pe nesimite, i tot alte gnduri mi zburau prin cap, i alte plceri mi se deteptau n suflet, i, n loc de nelepciune, m fceam tot mai neastmprat, i dorul meu era acum nemrginit; cci sprinar i neltor este gndul omului, pe ale crui aripi te poart dorul necontenit i nu te las n pace, pn ce intri n mormnt! ns vai de omul care se ia pe gnduri! Uite cum te trage pe furi apa la adnc, i din veselia cea mai mare cazi deodat n urcioasa ntristare! Hai mai bine despre copilrie s povestim, cci ea singur este vesel i nevinovat. i, drept vorbind, acesta- i adevrul. Ce-i pas copilului cnd mama i tata se gndesc la neajunsurile vieii, la ce poate s le aduc ziua de mine, sau c-i frmnt alte gnduri pline de ngrijire. Copilul, nclecat pe bul su, gndete c se afl clare pe un cal de cei mai stranici, pe care alearg, cu voie bun, i-l bate cu biciul i-l strunete cu tot dinadinsul, i rcnete la el din toat inima, de-i ia auzul; i de cade jos, crede c l-a trntit calul, i pe b i descarc mnia n toat puterea cuvntului... () Cnd venea tata noaptea de la pdure din Dumesnicu, ngheat de frig i plin de promoroac, noi l speriam srindu-i n spate pe ntuneric. i el, ct era de ostenit, ne prindea cte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica n grind, zicnd: tta mare! i ne sruta mereu pe fiecare. Iar dup ce se aprindea opaiul, i tata se punea s mnnce, noi scoteam mele de prin ocnie i cotru i le flociam i le motream dinaintea lui, de le mergea colbul; i nu puteau scpa bietele me din minile noastre pn ce nu ne zgriau i ne stupeau ca pe noi.

(Ion Creang - Amintiri din copilrie)

B. Trebuie s nchizi ochii. Aa. S lai vntul s nceap. S-l auzi cum nvie i d roat strzii i scrilor de bloc i doar aa, cu ochii strni, s simi bucuria lui uierat de-a iei la plimbare prin pungi i de a trnti geamuri i de a nnegri cerul. Numai n felul sta poi face nite lucruri s dispar sau l poi trimite pe Cristos la ar pentru o primvar ntreag.

ntr-un fel sau altul, trebuie s rmi mult timp aa (s tergi cu rbdare pn i amintirea blocului din fa, a caietului i a pixului cu care se vor scrie toate astea acum), ca s-i apar din nou Cou. Doar cu ochii nchii l poi vedea pe el din nou, nu pe scunelul unde l-a trimis tovara, ci cocoat pe ceea ce noi numeam atunci cazemat (un garaj de beton, lsat de izbelite), blngnindu-i picioarele n gol i privindu-m mustrtor pentru prima oar.

Nu, nu ai dreptul s dai in Cristos.

El nu tia nimic pe-atunci de zborurile lui din nserare, nu tia nici mcar de Bau-Bau sau de Luminia i, mai ales, nu avea nicio idee cum c un taur care st la ar prea mult se poate ntoarce pe aleea Biu un biat ca oricare altul. Ceea ce simea Cou era, cred, un fel de gelozie surd c eu nvasem s fluier i el nu, iar lucrul sta e unul din puinele crora nu mai ai ce le face. Era clar i, cu ct i era mai clar, cu att trebuia s-l doar mai tare, c n clipa ceea nu-i mai rmnea nimic de fcut dect s m asculte i s m respecte. (Filip Florian, Matei Florian - Biueii)

a. Lectura 80 de puncte:

I. Scriere despre textul literar 30 de puncte

Redacteaz un eseu de 1-2 pagini, n care s prezini comparativ viziunea asupra raportului dintre realitate i ficiune, aa cum se reflect n cele dou fragmente citate.

II. Scriere imaginativ 30 de puncte

Redacteaz un monolog de cel puin 30 de rnduri, n care s continui fragmentul: Trebuie s nchizi ochii. Aa. S lai vntul s nceap. S-l auzi cum nvie i d roat strzii i scrilor de bloc i doar aa, cu ochii strni, s simi bucuria lui uierat de-a iei la plimbare prin pungi i de a trnti geamuri i de a nnegri cerul. Numai n felul sta poi face nite lucruri s dispar

Pentru a obine punctajul maxim, vei avea n vedere urmtoarele:

-formularea unui titlu sugestiv;

-respectarea relaiei dintre titlu i coninutul compunerii;

-dezvoltarea fragmentului citat;

-crearea unui text original.

Redactare pentru rspunsurile de la punctele II i III 20 puncte

- respectarea regulilor de ortografie i punctuaie, aezarea n pagin a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat, ncadrarea n limitele de spaiu precizate.

b. Practica raional i funcional a limbii 10 puncte

1. Precizeaz care este rolul exclamaiilor din textul lui Ion Creang. 4 puncte

2. Prezint o funcie a comunicrii, cu referire la ambele fragmente din cele dou texte citate. 6 puncte

c. Elemente de construcie a comunicrii 20 de puncte

1. Transcrie, din fiecare text, cte trei cuvinte utilizate cu sens figurat. 6 puncte

2. Transcrie din ambele texte dou cuvinte/ sintagme care s aparin aceluiai cmp semantic.

6 puncte

3. Motiveaz folosirea regionalismelor n fragmentul extras din Amintiri din copilrie de Ion

Creang. 8 puncte

Se acord 10 puncte din oficiu

Total: 120 de puncte