20100621ghid_rolul grefierului

5/17/2018 20100621ghid_rolul grefierului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/20100621ghidrolul-grefierului 1/44

ROLUL GREFIERULUI ÎN ASIGURAREA

ACCESULUI PUBLICULUI LA INFORMAŢII ÎNSISTEMUL JUDICIAR

GHID TEORETIC ŞI PRACTIC

Miriam CosteaDaniela Detean

Mai 2010



2 3

INTRODUCERE................................................................................................................................................3

1. NOŢIUNI ŞI DEFINIŢII.................................................................................................................................41.1. INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ....................................................................................................... 5

1.1.1. Inormaţii comunicate din ociu .............................................................................................81.1.2. Inormaţii comunicate la cerere .............................................................................................19

1.2. EXCEPŢII ............................................................................................................................................221.2.1. Inormaţii ce nu pot ăcute publice .....................................................................................231.2.2. Documente ce nu pot ăcute publice ..................................................................................34

1.3. INTERESUL ........................................................................................................................................361.3.1 Persoana care justică un interes ...........................................................................................371.3.2 Inexistenţa condiţiei interesului .............................................................................................38

1.4. Motive de restrângere a exerciţiului dreptului de liber acces la inormaţiile de interes public ...............391.5. RĂSPUNDEREA PENTRU APLICAREA MĂSURILOR DE PROTEJARE A INFORMAŢIILOR ......................40

2. ATRIBUŢIILE GREFIERULUI ......................................................................................................................412.1. GREFIERUL ARHIVAR ŞI REGISTRATOR .............................................................................................44

2.1.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu părţile ...........................................................................452.2.2. Atribuţiile legate de comun icarea cu alte instituţii judiciare .................................................472.1.3. Atribuţiile legate de comunicarea cu celelalte compartimente/secţii ale instanţei ................48

2.2. GREFIERUL DE ŞEDINŢĂ ...................................................................................................................502.2.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu părţile .......................................................................... 512.2.2. Atribuţiile legate de comunicarea cu judecătorul/completul de judecată ..............................542.2.3. Atribuţiile legate de comunicarea cu celelalte compartimente/secţii ale instanţei ................56

2.3. GREFIERUL DE LA BIRP .....................................................................................................................572.3.1. Atribuţiile legate de comu nicarea cu purtătorul de cuvânt ....................................................582.3.2. Atribuţiile legate de comunicarea cu publicul i cu mass-media ...........................................592.3.3. Atribuţiile legate de comunicarea cu celelalte compartimente/secţii ale instanţei ................61

2.4. GREFIERUL ŞEF ŞI PRIM-GREFIERUL .................................................................................................62

2.4.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu părţile i alte persoane interesate .................................632.4.2. Atribuţiile legate de comunicarea cu alte instituţii judiciare ................................................642.4.3. Atribuţiile legate de comunicarea cu celelalte compartimente/ secţii ale instanţei ...............65

2.5. PARTICULARITĂŢI ALE ACTIVITĂŢII GREFIERULUI DE LA PARCHET ......................................................67

3. COMUNICAREA EFICIENTĂ ÎN ASIGURAREA ACCESULUI PUBLICULUI LA INFORMAŢII ................... 693.1. Comunicarea în situaţii dicile ..........................................................................................................703.2. Ce simt oamenii atunci când adoptă un anumit tip de comportament? ..............................................713.3. Cum să n e pur tăm cu interlocutorii dicili? ........................................................................................753.4. Listă de condiţii minimale care să ne asigure o comunicare ecientă .................................................823.5. Listă de trăsături specice unei persoane aser tive ..............................................................................83

Dragi greieri,

în această perioadă în care Uniunea Europeană îi pune, tot mai accentuat, problema dezvoltării unor noimecanisme de protecţie pentru drepturile cetăţenilor săi, contienţi ind că atribuţiile i responsabilităţilegreerului din sistemul nostru judiciar sunt elemente cheie în asigurarea i garantarea accesului publiculuila inormaţii, vă oerim acest ghid, pe c are sperăm să îl olosiţi în activitatea dumneavoastră zilnică din ca-drul instanţelor i parchetelor la care uncţionaţi, sau în calitate de cursanţi ai Şcolii Naţionale de Greeri.

La sugestia dumneavoastră, am cuprins în primul capitol, punctual, noţiunile, elementele i principiile

de care aveţi nevoie pentru a recunoate rapid dacă inormaţia cu care operaţi este de interes public saueste exceptată de la liberul acces.

În partea a doua, vă propunem să analizăm atribuţiile dumneavoastră din perspectiva uncţiei lor decomunicare, corelând, într-un mod cât mai uor de înţeles, aceste obligaţii cu competenţele necesare.Astel, veţi putea să cunoateţi ce abilităţi trebuie să vă dezvoltaţi pentru a v ă îndeplini la standarde proe-sionale o anume atribuţie. Dacă veţi avea nevoie să obţineţi detalii despre unele dintre conceptele olosite,puteţi apela la alte două lucrări în domeniu: Manual de comunicare şi relaţii publice sau Ghid practicpentru greferi - Relaţii publice şi comunicare, lucrări pe care le cunoateţi deja, sau le găsiţi pe site-ulŞcolii Naţionale de Greeri, www.greeri.ro.

În ultima parte am cuprins, tot punctual, i tot la sugestia dumneavoastră, câteva reguli ormalei inormale, deja vericate, pe care să le olosiţi în ecientizarea activităţilor care presupun comunicarepublică. Veţi observa că ele olosesc nu doar greerilor ci oricărei persoane care, prin natura uncţiei, estenevoită să interacţioneze cu publicul, dar i cu superiorii i cu subordonaţii, colegii, avocaţii, cu reprezen-tanţii altor instituţii. Stăpânindu-le, veţi capabili să le transmiteţi celor din jur mesajul că sunteţi bunicomunicatori i contribuiţi ecient la înăptuirea actului de justiţie.

Dorim să mulţumim, în mod special, greerilor cu care ne-am întâlnit i ale căror sugestii au ostpreţioase pentru concepţia acestui ghid. Sperând că nu suntem prea departe de ateptările lor i ale dum-neavoastră, vă dorim lectură plăcută.



4 5

1. NOŢIUNI ŞI DEFINIŢII

1.1. Inormaia de interes public

1.2. Excepii

1.3. Interesul

1.4. Motive de restrângere a exerciiului dreptului de liber

acces la inormaiile de interes public

1.5. Rspunderea pentru aplicarea msurilor de protejare a

inormaiilor

1.1. INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC

Defniţia legală

În activităţile lor zilnice, greerii operează cu inormaţii: din documentele din dosare, din corespon-denţa administrativă, din registrele i condicile instanţelor i parchetelor.

Care sunt consecinţele prelucrării1 tuturor inormaţiilor cu care greerii lucrează este o întrebare pecare i-o pune atât un greer debutant, cât i unul cu experienţă, dar, mai ales, societatea în ansamblu i justiţiabilii în special.

De aceea, este, mai întâi, necesar să reamintim i să explicăm sensul unor termeni:

Prin inormaţie de interes public se înţelege, conorm art. 2 al Legii nr.544/2001, orice inormaţiecare se reeră la sau rezultă din activităţile unei instituţii sau autorităţi publice ori ale unei regii autonomecare utilizează bani publici.

Autoritate sau instituţie publică este orice autoritate sau instituţie ce utilizează sau administreazăresurse nanciare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum i orice societate comercialăafată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale sau locale i la care statul român sau, după caz, ounitate administrativ teritorială este acţionar unic sau majoritar.

Din deniţie rezultă, aadar, că, de principiu, orice inormaţie care se reeră sau care rezultă din activită-ţile unei instanţe sau ale unui parchet 2 intră în sera de interes public, deoarece ambele sunt instituţii publicecare utilizează bani publici.

Suportul i modul de prezentare a inormaţiei nu are relevanţă, în sensul legii (poate în ormat elec-tronic, scrisă pe hârtie, înregistrată pe bandă magnetică, inregistrare audio- video).

Modalităţile şi mijloacele prin care inormaţiile de interes public ajung la publicul- ţintă (justiţiabili,mass-media, marele public) s-au diversicat, însă, la nivelul ţării noastre nu inormaţia electronică este ceamai olosită3, astel încât se impune, încă, aarea acestor inormaţii la sediile instanţelor i parchetelor pesuport scris, tipărirea de buletine inormative, conceperea de brouri care le conţin i care să e la îndemâ-na persoanelor care vizitează punctele de inormare ale instanţelor i parchetelor.

1 Prelucrare înseamnă una sau mai multe din următoarele operaţii: colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modica-rea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea,blocarea, ştergerea sau distrugerea2 Cu distincţiile pe care le vom ace în continuare3 În 2009, conorm Internet World Stats, la nivelul populaţiei UE, utilizarea serviciilor de internet pe teritoriul României a ost de 33,4%, înDanemarca şi ţările nordice- 84%, în Franţa- 69,3% şi Gerrmania 75,3%, în Lituania 59,2%, în Grecia- 45,9%, în Cipru- 30,9%.



6 7

Pentru o treime din populaţie, aceea care olosete internetul i care, în mod evident ace parte dintr-ogrupă de vârstă care trebuie să preocupe deoarece reprezintă, cel puţin la nivel teoretic, v iitorul justiţiabil,portalurile de internet atât ale instanţelor http://portal.just.ro cât i cele ale parchetelor w ww.mpublic.rorămân o sursă valoroasă de inormare, de aceea ele trebuie dezvoltate i actualizate permanent.

La instituţiile din sistemul judiciar unde aceste puncte de inormare nu există din lipsa spaţiului,este necesar a amenajate standuri speciale cu aceste documente în locurile accesibile publicului.

Noţiunea de interes public se reeră la „binele comun“ sau „bunăstarea generală”. Interesul publicse afă în centrul dezbaterilor publice, al politicii, al democraţiei i al naturii guvernării însăi. În timp ceaproape toată lumea susţine că sprijină bunăstarea comună, generală, există oarte puţin consens - dacăexistă - reeritor la conţinutul exact al noţiunii de interes public.

Există puncte de vedere dierite privind numărul de persoane care trebuie să benecieze de o acţiune înainte să e declarată de interes public: la o extremă, se susţine că este sucient ca de acea acţiune săbenecieze i un singur membru al societăţii pentru a cu adevărat în interes public, la cealaltă extremă searată că orice acţiune poate în interes public, numai atâta timp cât beneciază de ea o parte a populaţieii nici o altă parte nu este deranjată sau rănită.

Spus pur i simplu, ind în interes public, o problemă ar putea avea potenţialul de a aecta negativorice persoană, în orice perioadă a vieţii, în orice situaţie, dacă o chestiune de bază nu este pusă în arenapublică sau tratată într-o manieră rezonabilă.

Este posibil ca acţiuni în interes public să nu olosească anumitor persoane fzice şi viceversa. Această deniţie ne permite să „păstrăm constante” interesele private pentru a determina acele interesecare sunt unice pentru public.

Deosebirea dintre inormaţiile de interes public şi cele de interes personal constă, aadar, în aptul că cele dinurmă privesc persoane i nu instituţii, aa cum rezultă din textul altei legi speciale, Legea 677/2001, în art.3:

Inormaţii cu privire la „date cu caracter personal” înseamnă orice inormaţii privind o persoanăzică identicată sau identicabilă („persoana vizată”);

O persoană identifcabilă este o persoană care poate identicată, direct sau indirect, în special prinreerire la un cod numeric personal sau la unul sau mai multe elemente specice, proprii identităţii salezice, ziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Noţiunea include i inormaţiile personale delicate, asociate cu inormaţiile medicale condenţiale, cu originea rasială sau etnică, cu convingerile politice saureligioase sau cu orientarea sexuală i care sunt legate de inormaţii personale.

Această distincţie are valoare practică în raport cu atribuţiile de serviciu ale greerului, astel cum vomdezvolta într-un capitol următor.

1.1. Inormaiile de interes public

1.1.1. Inormaţii comunicate din ofciu

1.1.2. Inormaţii comunicate la cerere



8 9

1.1.1. Inormaţii comunicate din ofciu

Legea obligă ecare autoritate sau instituţie publică (inclusiv instanţele i parchetele) să c omunice dinociu un set minimal de inormaţii de interes public, cu scopul de a da posibilitatea cetăţenilor să cunoască în detaliu activitatea de interes public desăurată de acestea. Acest set cuprinde, conorm legii:

a) Actele normative care reglementează organizarea şi uncţionarea instanţelor/parchetelor.

b) structura organizatorică, atribuţiile secţiilor/serviciilor/birourilor, programul de uncţionare,programul de audienţe al instanţei/parchetului

c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea instanţei/parchetului şi ale uncţionarului res-

ponsabil cu diuzarea inormaţiilor publice;

d) coordonatele de contact ale instanţei/parchetului, respectiv: denumirea, sediul, numerele deteleon, ax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;

e) sursele nanciare, bugetul şi bilanţul contabil;

) programele şi strategiile proprii;

g) lista cuprinzând documentele de interes public

h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

i) modalităţile de contestare a deciziei instanţei/parchetului în situaţia în care persoana se consi-deră vătămată în privinţa dreptului de acces la inormaţiile de interes public solicitate.

a) Actele normative care reglementează organizarea şi uncţionarea instanţelor/parchetelor 4

Această listă de documente este aată pe por talul ecărei instanţe, însă ar util să e unitară pentrutoate instanţele, respectiv toate parchetele. Ea ar trebui să conţină, pentru instanţe, cel puţin următoareleacte normative:

1. Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară;

2. Legea nr.303/2004, privind statutul magistraţilor;

3. Legea Nr. 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate alinstanţelor judecătoreti i al parchetelor de pe lângă acestea;

4. Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privindreglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor;

5. Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreti;

6. Codul deontologic al judecătorilor i procurorilor;

7. Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreti i par-chetelor de pe lângă acestea;

8. Constituţia României;

9. Ghidul de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângă acestea imass media.

Aceeai listă poate aată i la parchete, cu menţiunea că pct.5 se modică astel:

5. Regulamentul de ordine interioară al parchetelor

4 Unele instanţe au considerat că ace parte din această categorie şi, spre exemplu, Legea 146/1997, privind taxa de timbru şi timbrul judiciar,opinie pe care nu o împărtăşim, apreciind că nu este o normă care priveşte organizarea şi uncţionarea instanţei.



10 11

b) structura organizatorică, atribuţiile secţiilor/serviciilor/birourilor, programul de uncţionare, programul de audienţe al instanţei/parchetului

Structura organizatorică poate îmbrăca i orma organigramei ecărei instituţii. Am constatat, însă,cercetând adresele electronice ale instanţelor i parchetelor, că nu este ăcută public în ormatul clasic 5 (care să evidenţieze secţiile/serviciile/birourile i cum uncţionează conexiunile dintre ele) decât la parche-te i la Consiliul Superior al Magistraturii 6. Instanţele din sistem olosesc doar subdomeniul cu structurapreormatată de pe portal cu denumirea „organizare” i care cuprinde numele tuturor persoanelor careuncţionează la instanţe, pe secţii sau birouri, cu precizarea uncţiilor de conducere.

Dei o astel de ormă a inormaţiei respectă cerinţa legii, poate că o organigramă ar mai utilă publi-cului în general, pentru că ar mai explicită organizarea i legăturile dintre compartimente/secţii/birouri.

Apreciem ca oarte utilă o astel de redare schematică 7

la parchete, unde utilitatea evidenţierii organizăriiierarhice este cu atât mai evidentă.

Deoarece Regulamentul de ordine interioară al instanţelor nu prevede la aceste instituţii organizareaaudienţelor, această inormaţie trebuie cunoscută de către întregul personal i trebuie ăcută cunoscutăpublicului, pentru a nu se crea conuzii i suspiciuni8. Biroul de Inormare i Relaţii Publice al ecărei in-stanţe are obligaţia prevăzută în Regulament de a rezolva petiţiile i cererile de inormaţii de interes public, însă nu i audienţe.

Spre deosebire de acest mod de organizare a activităţii de relaţii cu publicul la instanţe, parcheteleau, prin regulamentul lor de ordine interioară, prevăzute audienţe, astel că sunt obligate să acă publicprogramul după care această activitate se desăoară.

5 Organigrama însemnând redare schematică (gracă) în toate detaliile a organizării, a subordonării i a legăturilor dintre comparti-mente din cadrul unei întreprinderi sau al unei instituţii, conorm DEX6 Aici http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/02_10_2007__12096_ro.PDF 7 Anexa la Regulamentul de Ordine Interioară al parchetelor8 Se întâmplă, încă, destul de recvent, mai ales la instanţele de ond, ca unele persoane sa vină şi să solicite să stea de vorbă numai cupreşedintele cu argumentul „eu nu vorbesc decât cu şeul!”

c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea instanţei/parchetului şi ale uncţionarului respon-sabil cu diuzarea inormaţiilor publice

Fiecare instanţă este, deci, obligată să acă public numele preedintelui, al vicepreedinţilor, al pree-dinţilor de secţii, al persoanelor alese în colegiul de conducere, numele purtătorului de cuvânt, în calitatede conducător al BIRP i, acolo unde există, al expertului-consilier de relaţii publice.

Similar, ecare parchet este obligat să acă public numele procurorului general/prim-procurorului,al adjuncţilor săi, al procurorilor-e de secţii, al persoanelor alese în colegiul de conducere, numele pro-curorului purtător de cuvânt. La parchete nu există în organigramă uncţia de expert-consilier de relaţiipublice.

Accentuăm că toate aceste date este necesar să e actualizate imediat ce au intervenit modicări, prinorice mijloace de comunicare în masă, tocmai pentru a se evita ormarea unei percepţii preconcepute căs-ar ascunde unele inormaţii.9

9 Iniţiativa purtătorilor de cuvânt care sunt atenţi şi inormează publicul prin comunicate de presă atunci când au loc modicări în structuraconducerii instanţei/parchetului, eventual explicând motivul modicării - promovare, concediu de maternitate, demisie etc.-, este benecănu doar pentru imaginea instituţiei ci şi pentru construcţia unei relaţii de încredere reciprocă. De exemplu, http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/mandate-noi-in-justitia-sibiana-46388.html



12 13

d) coordonatele de contact ale instanţei/parchetului, respectiv: denumirea, sediul, numerele de tele-on, ax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet

Pentru sistemul judiciar există, pe lângă obligaţia din textul legii i o altă obligaţie care vine în com-pletarea acesteia, reeritoare la datele de contact. O listă cu numele, uncţia deţinută, numărul de ax,numărul de teleon de serviciu (x i mobil), precum i adresa de e-mail a purtătorilor de cuvânt de latoate instanţele i parchetele este permanent publicată i actualizată pe pagina de internet a instanţei/parchetului i a Consiliului Superior al Magistraturii 10

Alte explicaţii reeritoare la această categorie de inormaţii nu sunt necesare, însă vom atenţiona căpublicarea denumirii corecte este singura soluţie pentru evitarea conuziilor între instituţii11 .

10 Alin. 5 din § 1 al Ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângă acestea şi mass media11 Nu rareori am văzut scris „Consiliul Suprem al Magistraturii” în condiţiile în care singurul Consiliu Suprem în România este cel de Apărarea Ţării

e) sursele fnanciare, bugetul şi bilanţul contabil

Recitind această listă de documente prevăzută în lege ne -am amintit că, în perioada septembrie 2009,când dezbaterea publică era oarte aprinsă pe subnanţarea sistemului judiciar, cerându-i-se purtătoruluide cuvânt de la un tribunal mic din ţară date reeritoare la buget, acesta le-a comunicat jurnalitilor ciredetaliate, rezultând următorul material (ragment)12:

„La Judecătoria M N a ost restricţionat programul de uncţionare al centralei termice la ase ore pe zi.Astel, a crescut consumul energiei electrice. Instalaţia nu a ăcut aţă i a cedat. La Judecatoria O, pentrucă nu era asigurat necesarul de lemne, au ost dezaectate patru birouri, iar încălzirea sălii de edinţă s-aeectuat doar trei ore dimineaţa, ceea ce a creat un disconort major, în principal justiţiabililor... Tribunalulare o datorie la Pota Română de aproape 100.000 de lei, iar la Romtelecom, de peste 4.000 de lei.... Re-

stanţele către urnizorul de gaze sunt de 4.000 de lei, iar către societatea de electricitate, de peste 11.000de lei. La Tribunalul C a ost tăiată i apa curentă”.

Nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva, în acea perioadă, (dar i în mod obinuit), ar ost utilsistemului judiciar ca ecare instituţie din sistem să aibă acelai mesaj public13. Singurul eort care trebuieăcut e cel de a se respecta legea i a se comunica public aceste inormaţii.

12 Fragment din articolul scris de Oana Carasâz în Adevărul de Seară, ediţia din 4 septembrie 200913 Poate că s-ar redirecţionat critica spre adevăraţii decidenţi ai administrării sistemului iar sintagma „salarii nesimţite” ar ost mai rarauzită.



14 15

) programele şi strategiile proprii

S-ar putea arma că aceste inormaţii nu există în instituţiile sistemului judiciar, pentru că instanţelei parchetele nu au strategii proprii. Intrebarea care se pune este, totui, dacă nu cumva proiectele demanagement în baza cărora sunt învestiţi în uncţii de conducere preedinţii/procurorii generali/prim-procurorii/vicepreedinţii/ procurorii adjuncţi/preedinţii i procurorii e de secţii ac, totui, parte dinaceastă categorie de inormaţii i ar util să e ăcute publice14. Noi apreciem că răspunsul la această întebare este unul pozitiv.

În plus, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat încă din decembrie 2007 Strategia de comunicarepublică a sistemului judiciar15, care era necesar să e pusă în aplicare de către ecare instituţie ca parte asistemului.

14 Atât pentru membrii comunităţii din care ac parte respectivele colective, cât şi pentru chiar colectivele respective, în ansamblul lor, dinmulte motive pe care nu ne propunem să le dezvoltăm aici, insă pe considerentul principal că justiţia este un serviciu public şi nu uncţionează în vid, ci pentru membrii comunităţii.15 http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/19_12_2007__13359_ro.pd

g) lista cuprinzând documentele de interes public

Lista ar util să cuprindă următoarele documente:

- actele normative care reglementează organizarea instanţei/parchetului;

- organigrama instanţei/parchetului;

- bugetul i bilanţul contabil (extras);

- buletin inormativ;

- raportul periodic de activitate al instanţei/parchetului;

- programul i strategiile instanţei/parchetului;

- registrele instanţei/parchetului;

- listele edinţelor de judecată (numai pentru instanţe);

- declaraţiile de avere ale judecătorilor/procurorilor;

- ordinele preedintelui instanţei/procurorului general/prim-procurorului parchetului care privesc or-ganizarea activităţii;

- sentinţele/deciziile pronunţate de către instanţă cu respectarea condenţialităţii datelor personale



16 17

h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii

Menţionând că obligaţia legală de la punctele g i h este aceea de a ace publică lista de astel de do-cumente şi nu documentele în sine, cu privire la unele dintre acestea vom detalia mai jos că sunt exceptatede la liberul acces.

Aadar, o astel de listă ar util să arate astel:

. ăţ ţ :

1. acte nanciar contabile;

2. acte specice activităţii de resurse umane;

3. acte rezultând din activitatea administrativă a instanţei/parchetului.

. f ăţ ă ţ:

1. registrele de evidenţă a dosarelor afate în arhive;

2. condicile de edinţă;

3. listele de edinţă;

4. mapele cu sentinţele/deciziile pronunţate în cauzele soluţionate de instanţe;

5. datele statistice ale cauzelor înregistrate i soluţionate,

respectiv,

. f ăţ :

1. registrele de evidenţă a dosarelor afate în arhive;

2. mapele cu rechizitoriile întocmite de procurori;

3. datele statistice ale dosarelor înregistrate i soluţionate.

i) modalităţile de contestare a deciziei instanţei/parchetului în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la inormaţiile de interes public solicitate.

Fiecare instanţă/parchet ar trebui să acă publice măcar procedura i cele trei ormulare tip prevăzute în lege16, astel:

În cazul în care o persoană se consideră vătămată în dreptul său la inormare, aceasta are douăposibilităţi:

Opţiunea 1. Poate ace plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei razăteritorială domiciliază sau la Tribunalul Bucureti, ca instituţie publică obligată să soluţioneze cererea deurnizare a inormaţiilor de interes public. Plângerea se ace în termen de 30 de zile de la data expirării ter-

menului de 30 zile ( sau 10 zile, uncţie de complexitatea inormaţiilor, volumul lucrărilor), în care instanţa/parchetul trebuia să soluţioneze cererea.

Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care se depune la Tribunalul care a pronunţat hotărârea în primă instanţă.

Decizia Curţii de Apel este denitivă i irevocabilă. Atât plângerea, cât i recursul se judecă în instanţă în procedură de urgenţă i sunt scutite de taxă de timbru.

16 Model de cerere, de reclamaţie administrativă 1 şi de reclamaţie administartivă 2, pe care le găsiţi în anexele prezentului ghid



18 19

Opţiunea 2. Se poate adresa cu reclamaţie administrativă preşedintelui instanţei/prim-procu-rorului parchetului în termen de 30 de zile de la data cunoaterii reuzului explicit sau tacit al angajaţilordin cadrul respectivei instituţii desemnaţi să urnizeze inormaţia.

Aceasta va soluţionată de Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la inorma-ţiile de interes public. Solicitantul care, după primirea răspunsului la reclamaţia administrativă, se con-sideră în continuare lezat în drepturile sale prevăzute de lege, poate ace plângere la secţia de contenciosadministrativ a tribunalului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor de 10 sau 30 zile în careinstanţa/parchetul trebuia să răspundă cererii. Calea de atac este tot recursul la Curtea de Apel.

Scutirea de taxa de timbru pentru plângerea la tribunal i recursul la Curtea de Apel nu include şiscutirea de la plata serviciilor de copiere a inormaţiilor de interes public solicitate.

1.1.2. Inormaţii comunicate la cerere

Din economia legii rezultă că, dacă o persoană nu găsete inormaţia de interes public între cele co-municate din ociu, are dreptul să ceară, în scris sau verbal, orice inormaţie care nu este exceptată de laliberul acces.

Dacă cererea este ăcută verbal i răspunsul la aceasta poate dat pe loc, tot verbal sau în ormatscris, pe orice suport (pe hârtie sau în ormat electronic). Desigur că aprecierea este a persoanei responsa-bile cu urnizarea inormaţiilor de interes public, care va trebui să se asigure că inormaţia dată a ost corectreceptată, ţinând seama de mai mulţi actori (mărimea inormaţiei 17, timpul necesar culegerii inormaţi-ei18, condiţia persoanei solicitante19)

Dacă unei cereri verbale nu i se poate răspunde pe loc, solicitantului i se recomandă să ormulezecererea în scris, urmând să i se răspundă în termenele prevăzute în lege20.

Dacă cererea este ăcută în scris, ea trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente (art. 6 alLegii 544/2001):

a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;

b) inormaţia solicitată, astel încât să permită instanţei/parchetului identicarea inormaţiei de in-teres public;

c) numele, prenumele, semnătura solicitantului, i adresa la care se solicită primirea răspunsului21. Dacăinormaţia de interes public solicitată nu este deţinută de instituţie sau este exceptată de la liberul acces,solicitantului i se comunică reuzul motivat în 5 zile.

Atât în Legea privind inormaţiile de interes public, cât i în Ghidul de bune practici pentru coo-perarea între instanţe, parchetele de pe lângă acestea şi mass media sunt cuprinse prevederi distinc-te pentru comunicarea inormaţiilor de interes public către mass- media.

17 De exemplu, solicitarea verbală care se reeră la lista cauzelor judecate într-o zi de un complet de recursuri din secţia X va trebui să primeas-că un răspuns scris chiar dacă lista respectivă ar cuprinde numai câteva d osare18 În general, datele statistice nu pot culese pe loc în lipsa unui modul de statistică al ECRIS-ului19 Dacă, de exemplu, o persoană în vârstă solicită un număr de teleon, este puţin probabil că îl va memora pe loc, aşa că ar util să e remispe un suport scris; dacă, de exemplu o persoană de altă naţionalitate şi care nu vorbeşte conortabil limba română solicită verbal o inormaţiece poate transmisă pe loc, este util să îi e transmisă în scris ca să nu existe risc de conuzie20 10 zile este termenul general, sau, uncţie de durata necesară culegerii inormaţiei, 30 de zile, cu condiţia înştiinţării solicitantului în 10zile că răspunsul îi va comunicat în termenul de 30 de zile.21 Practica deja olosită sau care ar utilă este de a puse la dispoziţia solicitanţilor exemplare tipărite din ormularul de cerere anexă la lege,pentru conortul atât al celui care ace respectiva cerere cât şi al persoanei care o primeşte.



20 21

Acestea prevăd că termenele în care se comunică o inormaţie de interes public sunt de maxim 24 de ore (iar regula este comunicarea imediată, dacă este posibil)22. Orice întârziere nejusticată poate crea preju-dicii, inclusiv materiale i poate atrage răspunderea persoanelor responsabile.23

La cererea jurnaliştilor, în baza §9 din ghid, se eliberează copii de pe actele procesuale i procedura-le, în condiţiile prevăzute de lege. Accentuăm această din urmă condiţie, deoarece răspunderea pentruvericarea îndeplinirii acestor condiţii revine purtătorului de cuvânt24.

Acesta apreciază, de la caz la caz, dacă documentele solicitate nu cumva sunt exceptate de la liberulacces sau dacă nu conţin inormaţii exceptate de la liberul acces. Al treilea aspect pe care purtătorul decuvânt este obligat să îl aprecieze este consecinţa comunicării documentelor sub aspectul protejării buneidesăurări a procesului în cauza respectivă.

Dei nu pare nimic greu de înţeles în acest demers, în practică se întâmplă, i nu de puţine ori, ca,datorită acestei marje largi de apreciere, să se procedeze în situaţii similare la comunicarea documentelor în mod dierit de la instanţă la instanţă.

22 „ inormaţia este un bun perisabil şi întârzierea publicării ei, chiar pentru o perioadă scurtă, crează riscul pierderii valorii şi al interesuluiaţă de acea inormaţie” Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Sunday Times (2) v. Regatul Unit, 1991; Observer şi Guardian v. Regatul Unit,1991.23 Justicarea este una logică, de altel, şi ecare magistrat şi greer trebuie să o perceapă la dimensiunea reală: obiectul muncii jurnaliştiloreste inormaţia imediată. Dacă a întârziat, de cele mai multe ori i normaţia nu mai devine ştire pentru că şi-a pierdut noutatea. Lipsirea unui jurnalist de inormaţie înseamnă lipsirea lui nu doar de sursa de venit ci chiar de obiectul muncii.24 Cererea, cu datele de legitimare proesională a solicitantului, se va depune la Biroul de Inormare şi Relaţii Publice şi va adresată purtă-torului de cuvânt. Ea va aprobată de purtătorul de cuvânt şi apoi transmisă compartimentului arhivă

De aceea vom încerca să detaliem cele trei condiţii:

a) Dacă documentele solicitate sunt exceptate de la liberul acces, în întregul lor (vom detalia i exem-plica într-un paragra următor care sunt aceste documente), cererea este respinsă motivat.

b) Dacă documentele a căror copiere se solicită conţin unele inormaţii exceptate de la liberul acces(cum ar , de exemplu, date de identicare ale unei persoane sau un număr de cont curent pentrupersoana juridică, date reeritoare la starea de sănătate .a.m.d) atunci purtătorul de cuvânt dispu-ne ca, înainte de copierea documentului, acesta să e anonimizat prin tergerea datelor exceptatesau înlocuirea lor cu iniţiale, sau spaţii goale i comunică respectivele copii numai după această pre-lucrare25. Greerul care realizează zic operaţiunea de anonimizare trebuie să cunoască, la rândulsău, această procedură, în vederea rezolvării cererii.

c) Aprecierea dacă prin comunicarea documentelor de la dosar26 este periclitată în orice el buna des-ăurare a procesului în cauza respectivă este o decizie i mai complicat de luat. De aceea recoman-dăm ca, în cazul în care purtătorul de cuvânt nu poate aprecia singur, să ia legătura cu judecătorul/procurorul cauzei i să decidă împreună.

Inormaţiile cu privire la deciziile instanţei sau ale parchetului pot urnizate reprezentanţilor mass-media numai după ce acestea au ost pronunţate sau comunicate, după caz, sau dacă se poate pornide la prezumţia că părţile implicate au luat cunotinţă de respectivele decizii 27 şi după anonimizareadatelor personale.

25 Apreciem nejusticată practica respingerii cererii pe considerentul că documentele conţin unele inormaţii exceptate de la liberul acces26 Un exemplu de situaţie în care comunicarea unui document de interes public afat la un dosar pe rol poate periclita buna desăşurare aprocesului este următorul: se solicită de către un jurnalist copia unei cereri de încuviinţare a executării silite îm potriva unui debitor-persoană juridică. Cererea primeşte termen de judecată peste o anumită perioadă de timp, însă, dacă inormaţia ajunge în spaţiul public, există risculca debitorul să afe şi să încerce să îşi înstrăineze bunurile asupra cărora ar trebui să înceapă executarea. Într-o astel de situaţie anonimizareadatelor personale nu este sucientă, pentru că există un grad mare de probabilitate ca debitorul să înţeleagă din starea de apt că despre eleste vorba.27 § 6 al Ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângă acestea şi mass media



22 23

1.2. Excepii

1.2.1. Inormaţii ce nu pot f ăcute publice

1.2.2. Documente ce nu pot f ăcute publice

1.2. Excepii

1.2.1. Inormaţii ce nu pot f ăcute publice

Legea cuprinde apte categorii de inormaţii exceptate de la liberul acces, inormaţii care, prinurmare, nu pot ăcute publice. Acestea sunt:

a) inormaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă ac par te dincategoriile inormaţiilor clasifcate, potrivit legii;

b) inormaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele econo-mice şi politice ale României, dacă ac parte din categoria inormaţiilor clasifcate, potrivit

legii;

c) inormaţiile privind activităţile comerciale sau fnanciare, dacă publicitatea acestora aduceatingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concu-renţei loiale, potrivit legii;

d) inormaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) inormaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se pericli-tează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confdenţiale ori se pun în pericol viaţa, in-tegritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei eectuate sau în curs dedesăşurare;

) inormaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigură-rii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;

g) inormaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.



24 25

a) inormaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă ac parte dincategoriile inormaţiilor clasifcate, potrivit legii

Sunt inormaţii clasifcate28 inormaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţio-nală, care, datorită nivelurilor de importanţă i consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii saudiseminării neautorizate, trebuie să e protejate.

Clasele de secretizare ale inormaţiilor sunt două:

-secrete de stat (inormaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudi-cia siguranţa naţională i apărarea ţării) i

-secrete de serviciu (inormaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoa-ne juridice de drept public sau privat).

Exceptarea de la accesul liber a acestor inormaţii se ace tocmai pentru protejarea lor împotriva acţiu-nilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, împotriva alterării sau modicării conţinutului aces-tora, împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate. În plus, prin protecţia inormaţiilor clasicate serealizează securitatea sistemelor inormatice i de transmitere a acestora.

Aadar, când astel de inormaţii sunt ataate la dosarele de la instanţe/parchete indierent de suport,ormă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie, ele nu pot ăcute publice indierent de claselede secretizare. De principiu, sunt uor de identicat, deoarece ele poartă, pe ecare pagină, nivelul desecretizare29.

Alături de magistraţi- judecători sau procurori, greerii de la toate compartimentele instanţelor/parchetelor ac parte din categoria persoanelor zice cărora le sunt încredinţate, prin natura muncii lor,inormaţii clasicate. Le revine obligaţia de a asigura protecţia acestor inormaţii, potrivit legii, în vedereaprevenirii scurgerii de inormaţii clasicate.

28 Potrivit Legii nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia inormaţiilor clasicate29 Accesul la inormaţii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice caredeţine astel de inormaţii, după noticarea prealabilă la Ociul Registrului Naţional al Inormaţiilor Secrete de Stat.

b) inormaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele econo-mice şi politice ale României, dacă ac parte din categoria inormaţiilor clasifcate, potrivitlegii

Nu vom mai detalia despre inormaţiile clasicate deoarece am ăcut-o mai sus, însă, această a douacategorie privete inormaţii legate de interesele economice i politice ale ţării, prin urmare documentece conţin astel de inormaţii ar putea exista mai ales în dosarele de pe rolul curţilor de apel i al ÎnalteiCurţi de Casaţie i Justiţie în materia contenciosului administrativ, având ca obiect litigii privind actele iautorităţile instituţiilor centrale sau la parchetele i instanţele de toate gradele, în dosare având ca obiectinracţiuni privind siguranţa naţională, unele inracţiuni la regimul stabilit pentru anumite activităţi eco-nomice, unele inracţiuni contra autorităţii etc.

Ne vom opri, însă, asupra primei teze, reeritoare la inormaţiile privind deliberările autorităţilor, deoa-rece pentru sistemul judiciar în ansamblul său este important să se interpreteze unitar acest text.

Aadar, sunt exceptate liberului acces conţinutul discuţiilor în timpul deliberării completului colegial, nu irezultatul deliberării, deoarece el se concretizează în dispozitiv, care se pronunţă în edinţă publică (art.258alin.2 C.proc.civ. i art.310 alin.1 C.proc.pen.). Tot publică, i deci, nu intră în sera excepţiei, este i opiniaseparată, deoarece aceasta se consemnează în considerentele hotărârii.

În practică, însă, s-a pus problema dacă ace parte din această excepţie numai conţinutul discuţiilordin edinţele colegiilor de conducere sau i hotărârile luate.

Având în vedere atribuţiile colegiului de conducere i că şedinţele sale nu sunt publice 30, se analizează dela caz la caz dacă inormaţia solicitată este sau nu exceptată de la liberul acces.

Unele inormaţii din procesele verbale ale acestui organ de conducere sunt publice i anume atuncicând hotărârile luate privesc activitatea publică a instanţei - atunci când colegiul hotărăte componenţasecţiilor i completelor specializate, sau când, la începutul anului, stabilete compunerea completelor de

judecată, când aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată, în cazurile încare se impune sau când convoacă adunarea generală a judecătorilor, potrivit legii.

Aceeai este situaţia i în ceea ce privete deliberările colegiilor de conducere ale parchetelor i dinaceleai motive: sunt publice doar inormaţiile din hotărâri, dacă privesc activitatea publică a parchetelor.

Mapa cu procesele verbale ale şedinţelor colegiilor de conducere în care se consemnează dezbaterile ihotărârile, în materialitatea ei este, însă, exceptată de la liberul acces, ăcând parte din categoria inorma-ţiilor privind deliberările autorităţilor.

30 Potrivit art. 25 din Regulamantul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, respectiv art.102 din Regulamentul de ordine interioarăal parchetelor



26 27

O succintă discuţie se impune reeritor la adunarea generală a judecătorilor/procurorilor, deoareceregulamentele de ordine interioară nu prevăd expres că adunările generale nu sunt publice, prin urmare,din interpretarea per a contrario s-ar înţelege că sunt publice i atunci toate hotărârile lor ar trebui consi-derate publice.

Însă, între atribuţiile adunării generale a judecătorilor există i unele care nu sunt destinate publicităţii- de exemplu, adunarea generală hotărăte prin vot să propună revocarea din uncţia de conducere a judecă-torilor pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată. Hotărârile luatede adunarea generală în această materie nu pot f ăcute publice, în opinia noastră, până când o hotărâre derevocare nu este pronunţată de către Consiliul Superior al Magistraturii, din considerentul că decidentuleste cel din urmă, iar apărarea prestigiului justiţiei primează aţă de dreptul la inormare, atunci când inor-maţia înseamnă doar o propunere.

c) inormaţiile privind activităţile comerciale sau fnanciare, dacă publicitatea acestora aduceatingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concu-renţei loiale, potrivit legii

Conţinutul acestei excepţii, reeritor la activitatea instanţelor i parchetelor comportă următoarelesublinieri:

Astel de inormaţii se găsesc, mai ales, în dosare având ca obiect litigii comerciale, cauze în contenciosadministrativ, litigii în materia alimentului, în materia inracţiunilor la regimul stabilit pentru anumiteactivităţi economice. Nu oricare dintre inormaţii ace parte din această excepţie, ci numai cele a cărorpublicitate ar aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală.

Întâi trebuie să arătăm că sunt drepturi de proprietate intelectuală următoarele patru c ategorii dedrepturi:

1. Drepturi de autor pentru operele literare i artistice;

2. Drepturile conexe dreptului de autor - Sunt protejate ca drepturi conexe interpretările sau execuţiileartitilor interpreţi sau executanţi, înregistrările sonore sau onogramele producătorilor de astel de înregistrări sau onograme, emisiunile organismelor de radio i televiziune;

3. Dreptul de proprietate industrială;

4. Alte drepturi de proprietate intelectuală neincluse în primele categorii.

Conţinutul dreptului de proprietate intelectuală are două componente:

- una morală (de a decide dacă, în ce mod i când va adusă opera la cunotinţă publică, de a pretinderecunoaterea calităţii de autor al operei, de a decide sub ce nume va adusă opera la cunotinţă publică,

de a pretinde respectarea integrităţii operei si de a se opune oricărei modicări, de a retracta opera) i

- una patrimonială (dreptul exclusiv de exploatare; dreptul de a interzice terţilor să eectueze, ără auto-rizarea autorului reproducerea, abricarea, comercializarea sau oerirea spre vânzare, olosirea importuluisau stocarea în vederea comercializării, oeririi spre vânzare sau olosirii).

Aadar, orice inormaţie a cărei publicitate ar aduce atingere uneia din componentele dreptului deproprietate intelectuală trebuie considerată ca ăcând parte din această categorie de excepţii.

Cum astel de inormaţii se afă, de obicei, în conţinutul cererilor de chemare în judecată, al hotărâ-rilor judecătoreti, al ordonanţelor i rechizitoriilor întocmite de procuror, atenţia greerilor trebuie să se îndrepte asupra modului în care aceste tipuri de documente se comunică chiar părţilor în cauză. Dacă ele



28 29

se comunică ără măsuri minime de siguranţă (în plic închis i sigilat cu tampila instituţiei) există risculca dreptul să e atins.

Şi în ceea ce privete publicitatea dispozitivului hotărârilor în această materie pe portalul instanţe-lor http://portal.just.ro este necesară o grijă specială, pentru că pot conţine elemente care ac parte dinaceastă excepţie.

Pentru comunicarea publică, în baza Legii 54 4/2001, a unor documente ce pot conţine aceste categoriide date, purtătorul de cuvânt sau alt responsabil cu rezolvarea cererilor este obligat să se asigure că le-aexclus din document i abia apoi documentul poate comunicat.

Nu este considerată o inormaţie economică protejată de la liberul acces, dei publicitatea ei poa-

te aduce atingere principiului concurenţei loiale, inormaţia reeritoare la obligaţii restante la bugetul destat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru omaj, bugetul Fondului naţionalunic pentru asigurări sociale de sănătate i la bugetele locale31. Aceste inormaţii se publică tocmai pentruprotejarea mediului de aaceri, scop în care, orice persoană interesată să poată verica numele debitorilor,totalul obligaţiilor datorate la bugetul de stat inclusiv în anii scali precedenţi i pe principalele tipuri deimpozite i taxe, dar i modalităţile de colectare aplicate de organele competente ale Ministerului Finan-ţelor Publice.

31 Art.11 lit. d din Codul de Procedură Fiscală

d) inormaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii

Această excepţie de la regula publicităţii a ost instituită în vederea garantării i protejării drepturilori libertăţilor undamentale ale persoanelor zice, în special a dreptului la viaţa intimă, amilială i privată,cu privire la prelucrarea32 datelor cu caracter personal.

Regula este că datele personale nu se pot prelucra ără consimţământul persoanei vizate, însă, prinexcepţie, instanţele i parchetele pot să procedeze la prelucrarea acestor date, prelucrarea ind necesară în exercitarea prerogativelor lor de autorităţi publice.

Toate instanţele i parchetele sunt înscrise cu numere de operator în registrul de evidenţă a prelucră-rilor de date cu caracter personal iar aceste numere de înregistrare se inserează pe toate docmentele care

emană de la ele.

Reamintim că sunt date personale orice inormaţii privind o persoană zică identicată sau identicabilă, direct sau indirect, prin reerire la 33 un cod numeric personal sau la unul sau mai multe elemente specice,proprii identităţii sale zice34, ziologice35, psihice, economice36, culturale37 sau sociale.

În mai multe dintre aceste domenii există chiar reglementări speciale reeritoare la dierite elementeale personalităţii umane care beneciază de protecţie distinctă.

De exemplu, art. 8 alin. 1 din Legea nr. 584/2002, privind măsurile de prevenire a răspândirii maladieiSIDA în România i de protecţie a persoanelor inectate cu HIV sau bolnave de SIDA, obligă inclusiv uncţio-narii publici care au acces la aceste date să păstreze condenţialitatea datelor privind persoanele inectatecu HIV sau bolnave de SIDA. Deoarece art.8 indică doar trei mari categorii de persoane care au acces la acestedate (angajati, angajatori i alti uncţionari), apreciem că în noţiunea de „uncţionari publici” din textul de legeintră i personalul instanţelor i parchetelor.

Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului dispune, în art. 21, că toate inormaţiile privind sta-

rea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale suntcondenţiale chiar i după decesul acestuia. Art.22 dispune că aceste inormaţii pot divulgate doar dacă

32 Prelucrarea datelor cu caracter personal înseamnă orice operaţiune sau set de operaţiuni care se eectuează asupra datelor cu caracterpersonal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modicarea, ex-tragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea,ştergerea sau distrugerea;33 Instanţele au apreciat constant că numai dezvăluirea numelui şi prenumelui, ără reerire la alte date nu încalcă excepţia, pe considerentulcă o persoană nu poate identicată numai după nume şi prenume. În acest sens, de ex. prin Decizia nr.2789/2009 a Curţii de Apel Cluj, serespinge recursul împotriva sentinţei Tribunalului Cluj, care a obligat o universitate, la cererea unui ONG, să acă publice numele şi prenumeletuturor proesorilor-revizori ştiinţici ai unei reviste, titlul academic şi alierea lor academică sau ştiinţică.34 Originea rasială, culoarea ochilor şi a părului, orma eţei35 Inormaţiile medicale condenţiale, semne particulare permanente, orientarea sexuală36 Numărul contului bancar sau al codului IBAN asociat contului unei persoane37 Originea etnică, convingerile politice sau religioase



30 31

pacientul i-a dat acordul sau dacă legea dispune în mod expres. Din texte rezultă că instanţele i parchetele sunt potenţiali destinatari au unor asemenea inormaţii, însă, în egală măsură, sunt obligate să respectecondenţialitatea lor i să nu le divulge.

Astel de inormaţii se afă, de obicei, în registrele i evidenţele instanţelor i parchetelor, în conţinutulcererilor de chemare în judecată, al hotărârilor judecătoreti, al ordonanţelor i rechizitoriilor întocmite deprocuror.

Atenţia greerilor trebuie să se îndrepte, ca i în cazul celorlalte excepţii, asupra modului în care acestetipuri de documente se comunică atât părţilor cât i ter ţilor, după regulile mai sus arătate.

Inormaţiile cu privire la datele personale ale unei persoane pot deveni inormaţii de interes public 38 numai

în măsura în care aectează capacitatea de exercitare a unei uncţii publice.

Altel spus, legea protejează dreptul la viaţa privată dar, în acelai timp, permite opiniei publice să con-troleze capacitatea de exercitare a uncţiei publice de către persoanele care exercită o astel de uncţie.

38 ICCJ, prin Decizia 1578/10.03.2005 a obligat Secretariatul General al Guvernului să comunice Centrului de Resurse Juridice, pentru ecaredintre miniştrii, secretarii de stat şi ceilalţi înalţi uncţionari, numele, proesia şi locul de muncă al soţului/soţiei şi rudelor de gradul I, în consi-derarea aptului că existenţa unor conficte de interese le-ar putea aecta capacitatea de exercitare a uncţiei publice, iar ără datele solicitatenu s-ar putea verica existenţa sau nu a confictului de interese

e) inormaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se pericli-tează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confdenţiale ori se pun în pericol viaţa, in-tegritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei eectuate sau în curs dedesăşurare

Această excepţie se reeră, pe de o parte la procedura anchetei penale înainte de existenţa unei „pro-ceduri judiciare”, astel că interesează mai puţin instanţele i mai mult parchetele-sau la procedura discipli-nară.

Excepţia nu uncţionează total, ci numai când este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile enumera-te în textul legal, în oricare din cele două ipoteze.

Aadar, inormaţii privind oricare dintre cele două proceduri nu pot ăcute publice dacă:

- se periclitează rezultatul anchetei, sau

- se dezvăluie surse condenţiale, sau

- se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane.

Responsabilitatea de a nu dezvălui inormaţiile care ac parte din această categorie revine parchetelori organelor de anchetă, pentru ancheta penală i organismelor disciplinare pentru ancheta disciplinară, iaracestea sunt ţinute să verice dacă este îndeplinită vreuna din cele trei condiţii sus enumerate.

Mai subliniem că protecţia legii pentru astel de inormaţii se întinde pe perioada de timp dintre înce-perea celor două categorii de anchete i până la începerea unei proceduri judiciare39.

39 Pentru că la procedura judiciară se reeră excepţia de la litera



32 33

) inormaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigură-rii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces

În încercarea de a explica mecanismul de uncţionare a acestor două excepţii, trebuie analizat careeste momentul în care începe o „procedură judiciară”: termenul din textul legii nu este unul riguros tiinţici nici consacrat în dreptul român, însă, deoarece în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului îl găsim recvent, presupunem că legiuitorul a înţeles să olosească interpretarea Curţii. Deci, procedura judiciară este procedura desăurată în aţa unei instanţe, în conormitate cu normele procedurale. Aadar, în materie penală procedura judiciară începe în momentul sesizării instanţei (prin rechizitoriu sau plângere împotriva ordonanţei procurorului), iar în celelalte materii procedura judiciară începe la momentul depuneriicererii de chemare în judecată.

Procedura judiciară are ca punct nal executarea hotărârii judecătoreti40. Între aceste două momen-te, este responsabilitatea instanţelor să se asigure că inormaţiile pe care le ac publice nu aduc atingeredreptului părţilor la un proces echitabil ori intereselor lor legitime.

De aceea, de exemplu, publicarea pe portalul instanţelor a numelor/denumirii debitorilor alături decele ale creditorilor lor cu ocazia înregistrării cererilor de încuviinţare a executării silite (cereri care se judecă în camera de consiliu, ără citarea părţilor) poate crea prejudicii creditorilor prin aceea că, dacă se aduce lacunotinţă termenul de judecată, până la acel termen debitorii pot să îi micoreze patrimoniul în daunacreditorilor lor iar procedura de executare să e îngreunată.41

40 Curtea EDO a statuat prin mai multe hotărâri că executarea silită este parte a procedurii judiciare şi trebuie apreciată prin prisma drep-tului la un proces echitabil.41 Situaţia este actuală şi rezolvarea ei o vedem în a nu se trece în ECRIS numele/denumirea ci doar initialele debitorului, iar acolo unde niciaşa protecţia nu ar sucientă, deoarece initialele sunt un brand - de exemplu BRD, atunci să e trecută doar prima iniţială.

g) inormaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor

Semnalăm, reeritor la această excepţie că noţiunea de tânăr este determinată dierit în legislaţiaactuală, astel:

a) Potrivit HG nr.600/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă, tânăr este orice persoană învârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani iar copil este orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sauorice tânăr în vârstă de cel puţin 15 ani i de cel mult 18 ani care ace încă obiectul colarizării obligatorii pebază de program integral, stabilit de lege;

b) Legea tinerilor nr.350/2006 denete noţiunea astel: tinerii sunt cetăţeni cu vârsta cuprinsă între14 şi 35 de ani.

Fără să ne aplecăm asupra termenului, vrem, doar, să arătăm că excepţia se reeră la aptul că, în vede-rea protejării tinerilor (categorie vulnerabilă datorită vârstei, capacităţilor psiho-intelectuale etc) instanţelei parchetele sunt obligate să procedeze la anonimizarea datelor de identicare ale persoanelor care se încadrează în această noţiune, înainte de a da publicităţii inormaţii reeritoare la ele42.

42 Dăm exemplul clasic al arestării preventive pentru deţinere şi comercializare de substanţe halucinogene de către un grup de studenţi,sau cel al arestării preventive pentru inracţiuni de piraterie electronică aţă de alt grup de studenţi: numele lor ajung în presa scrisă şi audio-vizuală chiar înainte de a condamnaţi, ără ca Poliţia, parchetele sau instanţele să ia în considerare scopul excepţiei şi consecinţele pe carepublicitatea le poate avea asupra dezvoltării ulterioare a acestor tineri.



34 35

1.2.2. Documente ce nu pot f ăcute publice

Prin specicul activitatăţii lor, instanţele i parchetele sunt obligate să păstreze i să arhiveze registre,evidenţe, dosare i alte categorii de înscrisuri i documente. Parte dintre acestea sunt publice prin lege, aacum am arătat în secţiunea 1.1.

Însă, o altă parte nu pot ăcute publice în întregul lor i nu doar pentru că este posibil să conţinăunele inormaţii exceptate de la publicitate.

Astel, nu pot ăcute publice următoarele documente produse i gestionate de instanţe/parchete:

a) Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative care nu este destinată publicităţii pentru

că excepţia este prevăzută în chiar Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor dar i în cel alparchetelor.

b) Registrul special pentru înregistrarea datelor privind cazierul scal, deoarece cuprinde rubrici excep-tate de la liberul acces i anume: numele i prenumele condamnatului, datele de stare civilă, codulnumeric personal; domiciliul; inracţiunea săvârită; hotărârea pronunţată; măsuri asigurătorii orimăsuri privind latura civilă;

c) Dosarele privind cauzele care au ost sau sunt judecate în şedinţă secretă; acestea nu pot consultatedecât de părţile, avocaţii sau reprezentanţii părţilor, experţii i interpreţii desemnaţi în cauză.

Instanţele gestionează două categorii de dosare care se judecă în edinţă secretă:

- cele în care instanţa a declarat edinţa secretă

- cele prevăzute prin lege a se judeca în edinţă secretă sau în camera de consiliu (edinţănepublică).

În materie penală, acestea sunt: dosare în care are loc judecarea inractorului minor, dosare în carevictima este minor, cauzele privind inracţiunea de trac de persoane, de pornograe inantilă, cererea detranserare a persoanelor condamnate dintr-un stat în alt stat - cooperare judiciară internaţională în materiepenală, propunerea de arestare preventivă a învinuitului i, respectiv, a inculpatului în cursul urmăririi pe-nale, propunerea de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale, dosarele privind autorizareaeectuării percheziţiilor şi conrmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbiril or teleonice.

În materie civilă, sunt prevăzute prin lege a se judeca în edinţă secretă sau cameră de consiliu dosare-le privind adopţiile, plasamente, plasamente în regim de urgenţă, în materie comercială anularea hotărârilor Adunărilor Generale ale Asociaţilor, suspendarea executării hotărârilor AGA, cererea debitorului de declanşare

a procedurii insolvenţei, cererea debitorului de concordat preventiv, propunerile de mandat ad-hoc, încuviin-ţarea executării silite etc.

Suntem de părere că, pentru a se putea asigura protecţia prevăzută de lege în aceste tipuri de cauze,nu ar lipsit de importanţă ca, pe coperta dosarului, greerul de edinţă să consemneze sucient de vizibil„edinţă secretă” sau „camera de consiliu”, astel ca, atunci când cineva neautorizat ar încerca să consultedosarul, greerului arhivar să îi e mult mai simplu să observe aplicarea excepţiei de la regula publicităţii.

d) Documentele din orice dosar care poartă un nivel de secretizare (strict secret sau secret de serviciu)până când partea interesată nu ace dovada, potrivit legii, că a obţinut desecretizarea lor.

e) Dosarele penale în aza de urmărire penală până la sesizarea instanţei în întregime, având în vedere

că ancheta penală este nepublică, nu pot consultate decât de părţile, avocaţii sau reprezentanţiipărţilor, experţii i interpreţii desemnaţi în cauză.

) Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parche-tului

g) Registrul unic de urmărire penală şi supraveghere a acesteia păstrat de către toate unităţile de par-chet



36 37

1.3. Interesul

1.3.1 Persoana care justifcă un interes

1.3.2 Inexistenţa condiţiei interesului

1.3 INTERESUL

1.3.1. PERSOANA CARE JUSTIFICĂ UN INTERES

Am introdus o scurtă explicaţie, în acest spaţiu al ghidului, reeritoare la noţiunea de persoană care justică un interes, deoarece în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, în art.92 este prevăzutcă dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot consultate de persoanele care justică un interes legitim, precum i de ziaritii acreditaţi, cu respectarea ordinii de solicitare i a măsurilorde asigurare a integrităţii documentelor.

Cererea, cu datele de identicare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei. Ea va aprobată depersoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă, ţinând seama de priorităţile impuse de

buna desăurare a procesului în cauza respectivă. Accesul la dosar i la evidenţele instanţei este permis curespectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României - dreptul la inormaţie, i ale art. 1443 din Legea nr.544/2001 privind accesul la inormaţiile de interes public.

Regulamentul explică i procedura de urmat: documentele din dosare se studiază numai în arhivă,după identicarea solicitantului, prin vericarea actului de identitate, a procurii sau a delegaţiei i notareanumelui i prenumelui acestuia. După studiere, se verică integritatea documentelor.

Aadar, dosarele instanţelor ac parte din categoria documentelor de interes public, cu distincţiilediscutate anterior reeritoare la excepţii i cu următoarea precizare: ele pot consultate de „persoanelecare justică un interes”.

În acest context, se impune să precizăm noţiunea i să arătăm că interesul trebuie să e, printre altele, juridic i legitim, (adică în concordanţă cu legea i cu regulile de convieţuire socială), născut i actual.

Prin urmare, spre deosebire de modul în care se rezolvă celelalte cereri în baza Legii nr.544/2001, atuncicând se solicită accesul pentru studierea unui dosar, persoana care ace respectiva cerere trebuie să justi-

ce un interes.

Nu detaliem situaţia când cererea o depun părţile, reprezentanţii lor, avocaţii, experţii sau interpreţii,pentru că intersul este subînţeles.

Problema se pune când o persoană, aparent străină de dosar, depune o cerere de consultare a dosa-rului, justicată de interesul său personal (de a depune ulterior o cerere de intervenţie în interes propriu

43 ART. 14

(1) Inormaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni inormaţii de interes public numai în măsura în care aectează capa-citatea de exercitare a unei uncţii publice.

(2) Inormaţiile publice de interes personal nu pot transerate între autorităţile publice decât în temeiul unei obligaţii legale ori cu acordulprealabil în scris al persoanei care are acces la acele inormaţii



38 39

sau în interesul uneia din părţi, de a compara date din respectiva cerere cu alta etc). Situaţiile practice audovedit că sunt multe motive, aparent justicate de un interes legitim, pentru care o persoană să soliciteconsultarea unui dosar.

Cu toate acestea, greerul registrator sau arhivar nu poate avea niciodată garanţia totală că interesuldeclarat este i cel real.

Propunem să existe la registratura ecărei instanţe ormulare de cerere pentru consultarea dosarului caresă cuprindă şi atenţionarea că cel care consultă dosarul răspunde personal, conorm legii, pentru prejudiciulcare s-ar putea cauza părţilor prin apta de a ace publice date sau inormaţii cu caracter nepublic.

1.3.2. INEXISTENŢA CONDIŢIEI INTERESULUI

Regula, în ceea ce privete inormaţia de interes public este aceea că, la ormularea cererii în baza Legii544/2001, persoana care o ace nu trebuie să justice un interes. Este „sucientă simpla curiozitate” .

Aadar, din moment ce textul amintit în paragraul anterior din Regulamentul de ordine interioarăimpune numai particularilor să justice un interes când doresc să consulte un dosar, nu i jurnalitilor, înseamnă că, aţă de jurnaliti uncţionează i pentru consultarea dosarelor, aceeai regulă a sucienţeisimplei curiozităţi.

În acest context, ără să punem la îndoială buna-credinţă a reprezentanţilor mass-media, apreciemcă ar cu atât mai justicat pentru instanţe un ormular de cerere cu atenţionarea despre care vorbeam.Pe de o parte, instanţa s-ar pune la adăpost de riscul dezvăluirilor nejusticate de inormaţii, iar pe de altăparte, jurnalitii ar responsabilizaţi prin aptul că îi pun semnătura pe cerere.

1.4. MOTIVE DE RESTRÂNGERE A EXERCIŢIULUI DREPTULUI DE

LIBER ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC

Restrângerea exerciţiului44 dreptului de acces liber la inormaţiile de interes public poate realizatănumai prin lege i numai dacă se impune, după caz, pentru patru categorii de motive care pot superioarelibertăţii de inormare:

- motive de securitate naţională, ordine, sănătate ori morală publică;

- în scopul protejării altor drepturilor i libertăţi undamentale ale cetăţenilor;

- în vederea desăurării instrucţiei penale;

- pentru prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru de-osebit de grav.

Chiar dacă instanţele sau parchetele consideră că unul dintre aceste motive subzistă, ele mai trebuiesă verice dacă măsura restrângerii este necesară într-o societate democratică, este proporţională cu situaţia care a determinat-o, este aplicată în mod nediscriminatoriu i ără a aduce atingere existenţei dreptului însui.

Purtătorul de cuvânt sau persoana responsabilă cu rezolvarea cererilor privind inormaţiile de interespublic trebuie, de ecare dată, să analizeze, de la caz la caz, solicitarea i să aibă în vedere criteriul propor-ţionalităţii măsurii pentru ecare situaţie în care se reuză/aprobă dezvăluirea unei inormaţii45. Interesulpublic în afarea inormaţiilor respective trebuie avut în vedere proporţional cu dreptul care s-ar încălca prindezvăluirea inormaţiei. Atunci când interesul public în afarea unei inormaţii primează în aţa interesuluide a menţine acea inormaţie secretă i de a evita posibile încălcări ale altor drepturi undamentale alepărţilor, inormaţia trebuie dezvăluită. Invers, atunci când interesul bunei administrări a justiţiei este mai

puternic decât interesul public de a dezvăluită, inormaţia trebuie să rămână secretă.

44 ART. 53 din Constituţia României45 În acelaşi sens şi art.80 alin.2 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor : „Furnizarea de inormaţii privind activitatea judiciarăpoate restrânsă, în condiţiile legii, atunci când aceasta se ace în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale sau cândinteresele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces o impun. Dreptul la liberul acces la inormaţii poate restrâns şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar de natură să aducă atingere intereselor justiţiei”



40 41

1.5. RĂSPUNDEREA PENTRU APLICAREA MĂSURILOR DE

PROTEJARE A INFORMAŢIILOR

Potrivit legii, răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a inormaţiilor46 exceptate de laliberul acces revine persoanelor i autorităţilor publice care deţin astel de inormaţii, precum i instituţiilorpublice abilitate prin lege să asigure securitatea inormaţiilor.

Această responsabilitate, la nivelul sistemului judiciar, se împarte între magistraţi i personalul auxiliarde specialitate, pentru că ei, pe de o parte, au acces la aceste inormaţii, iar pe de altă parte sunt obligaţiprin legi i regulamente să asigure securitatea acestor inormaţii.

Astel, Biroul de Inormare i Relaţii Publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publiculi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiilestabilite de lege47. Purtătorul de cuvânt al instanţei are obligaţia de a respecta secretul de serviciu i de aproteja inormaţiile condenţiale de care ia cunotinţă48.

Nerespectarea secretului deliberării sau al condenţialităţii lucrărilor care au acest caracter49 consti-tuie abatere disciplinară atât pentru judecători cât i pentru procurori.

În mod similar, greerii răspund disciplinar pentru nerespectarea condenţialităţii lucrărilor care auacest caracter50 dar i pentru nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicareaţă de terţe persoane a datelor i inormaţiilor reeritoare la activitatea instanţelor judecătoreti.

Art.15 al Codului Deontologic al judecătorilor i procurorilor arată că în cazul în care, potrivit legii, lucrărilelor au un caracter condenţial, judecătorii i procurorii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incintainstanţei sau a parchetului i să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege i de regulament.

Similar, art. 9 al Codului Deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreti

i al parchetelor de pe lângă acestea obligă greerii la respectarea condenţialităţii inormaţiilor care auacest caracter51.

Am amintit numai normele speciale privitoare la răspunderea disciplinară a reprezentanţilor sistemu-lui judiciar, ind cunoscut că aceasta nu exclude răspunderea penală sau civilă, după caz.

46 Art.12 alin.2 din Legea 544/200147 Art.117 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară48 Art. 80 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor49 Art.99 lit. d din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor50 Art.84 lit. e din Legea Nr. 567 /2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pelângă acestea, reluat în art. 149 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti51 „personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a nu dezvălui sau olosi pentru alte scopuri decât cele legate de exercitarea proesieiinormaţiile obţinute pe parcursul desăşurării activităţii proesionale”.

2. ATRIBUŢIILE GREFIERULUI

2.1. Greierul arhivar şi registrator

2.2. Greierul de şedin

2.3. Greierul de la BIRP

2.4. Greierul şe şi prim-greierul

2.5. Particulariti ale activitii greierului de la parchet



42 43

Moto: E plăcut să fi important, dar e mai important să fi plăcut.

2. ATRIBUŢIILE GREFIERULUIPrezentul ghid nu ar complet dacă nu ar detalia atribuţiile greerilor reeritoare la comunicarea

inormaţiilor de interes public i asigurarea accesului publicului la acestea în sistemul judiciar.

Rolul greerului în activitatea judiciară nu se reduce, aa cum pare a percepţia publică, la a scrie 52 ceea ce judecătorul sau procurorul dictează. Dimpotrivă, greerul este „chiar prezentatorul show-ului” 53 (sugestivă metaoră găsită chiar de către un viitor greer i aezată în revista „Greeru´”).

El este persoana din „ront desk”- cum se spune în mediul bancar i trebuie să e ajutat să îi îndepli-nească acest rol cu proesionalism. Credem că un greer are de învăţat ase lecţii ca să poată spune despreel însui că este un bun greer:

1. Fii onest !

2. Fii proesionist !

3. Fii politicos !

4. Fii un bun coechipier !

5. Fii cel care ascultă !

6. Fii gata de schimbare !

Aşezat între magistrat i public, rolul greerului nu se reduce în a comunica doar cu unul, sau doar cu

altul dintre ei. Greerul este obligat, prin natura meseriei sale, să comunice, pe rând, cu ecare dintre ceidoi, să se adapteze la nivelul de înţelegere al persoanei care apelează la instanţă, apoi să urce la nivelul deateptare al judecătorului/procurorului cu care lucrează i apoi reia, de mai multe ori în aceeai zi, acestlanţ, câteodată până aproape de epuizare. Majoritatea activităţilor se desăoară în colectiv, sarcinile demuncă sunt structurate i repetitive, consecinţele erorilor în activitate pot avea repercusiuni majore.

52 „ Īnsăşi noţiunea de creaţie literară e pusă sub semnul īntrebării de apariţia acestor greferi-scriitori. …. Specia greferilor purtători delaptop, compilīnd maniac din dicţionarele şi cărţile introduse īn memoria calculatorului, acoperă de deriziune ideea de scriitor”- Sorin Lavric,„Scrisul de mână”, articol publicat în revista literară Luceaărul (sublinerea noastră, pentru a se observa sensul peiorativ dat termenului decătre public)53 Autor: Dana, în numărul din octombrie 2006, pag.10

Este uor să ne îndeplinim obligaţiile dacă tim bine ce se ateaptă de la noi. Dar, oare, greerul tiesucient de bine ce se ateaptă de la el?

Prolul ocupaţional al greerului54 arată că „practicantul unei astel de ocupaţii ar trebui să maniesteo atitudine amabilă, politeţe, sociabilitate i deschidere aţă de relaţiile interumane. Activităţile specicede analiză i control necesită seriozitate i scrupulozitate în muncă, comportamente orientate spre scopuriclar delimitate, exigenţă, meticulozitate, rigurozitate în realizarea sarcinilor prin contientizarea regulilor.Deoarece este nevoie de luarea unor decizii primare, este recomandată i o capacitate bună de a judecalucrurile i a acţiona în mod independent, neinfuenţat de alţii în condiţii de libertate deplină”.

Greerului i se cer capacităţi de rezolvare a problemelor, chiar slab denite, în condiţii complexe demuncă, deprinderi privind alocarea i gestionarea ecientă a resurselor materiale, umane, de timp, capaci-

tăţi privind munca interactivă cu oamenii în îndeplinirea unor scopuri.

Greerul trebuie să aibă cunotinţe despre proceduri, procesarea textelor, gestiunea dosarelor si înre-gistrărilor, stenograe i transcriere, să cunoască legile, codurile, jurisprudenţa. În acelai timp i se solicităcunoaterea comportamentului uman, a dierenţelor individuale privind abilităţile, personalitatea, intere-sele; el trebuie să evalueze i să reacţioneze adecvat când apar disuncţii comportamentale i aective la justiţiabilii cu care interacţionează55. Nu în ultimul rând i se solicită cunotinţe despre principii i procesede urnizare a serviciilor inclusiv evaluarea nevoilor oamenilor i îndeplinirea standardelor de calitate aleserviciilor judiciare.

Vom analiza, pe rând, numai acele atribuţii ale greerilor de la toate compartimentele instanţei/par-chetului care se reeră la comunicare, având drept criteriu destinatarul serviciului urnizat de greeri prinacea atribuţie, abilităţile necesare pentru îndeplinirea ei la parametrii de calitate i, acolo unde vom găsinecesar, vom atenţiona asupra unor obligaţii speciale i aspecte practice pe care le considerăm utile.

Toate ormele de comunicare sunt refexia proesionalismului, a intelectului, a spontaneităţii i a ca-racterului ecăruia. Încercarea noastră este de a arăta pe care dintre calităţi are nevoie un greer să i le

cultive în îndeplinirea unei atribuţii determinate.

54 Emis de Autoritatea Naţională pentru Calicări55 Detalii despre toate acestea, aici: http://www.greeri.ro/Docs/20100211Manual%20Comunicare.pd



44 45

2.1. GREFIERUL ARHIVAR ŞI REGISTRATOR

2.1.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu părţile

2.2.2. Atribuţiile legate de comunicarea cu alte instituţii judiciare

2.1.3. Atribuţiile legate de comunicarea cu celelalte compartimente/secţii ale instanţei

2.1. GREFIERUL ARHIVAR ŞI REGISTRATORUL

2.1.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu părţile5657

ob lig aţi a d est in at ar ul com un ic ăr iişi abilităţile necesare

recomandări:

primescactele desesizare ainstanţei irestulcorespondenţei

Părţile din dosare(comunicare directă cu

justiţiabilii)

• Abilitatea de a vorbiclar i concis i de aoeri inormaţii

• Abilitatea de a asculta

atent i de a înţelegemesajul emis

• Rapiditate, politeţe,asertivitate

Aplicaţi tampila cu data certă pe documentele primitedirect de la părţi i restituiţi un exemplar datat.

Aveţi grijă să primiţi nu mărul necesar de exemplare (câteunul pentru ecare parte plus unul pentru instanţă) isolicitaţi politicos părţilor, copii, dacă e cazul.

Explicaţi motivul solicitării i orice alte date necesare56.

Păstraţi-vă calmul i arătaţi înţelegere pentru persoanele cunevoi speciale.

Amintiţi-vă mereu că este oarte posibil ca dumneavoastrăsă ţi prima persoană cu care părţile stau de vorbă în instan-ţă, iar prima impresie este cea care contează.

pun dosarelela dispoziţiapublicului iţin evidenţapersoanelorcare primescdosarele sprestudiu57


justiţiabilii)

• Abilitatea de a vorbiclar i concis i de aoeri inormaţii

• Abilitatea de a ascultaatent i de a înţelegemesajul emis


• Cunoaterea spaţiuluide lucru i organizare

ecientă a activităţii

Nu permiteţi scoaterea dosarelor din incinta arhivei pentrustudierea lor de către părţi.

Identicaţi solicitantul, prin vericarea actului de identitate,a procurii sau a delegaţiei.

Notaţi numele i prenumele solicitantului în ECRIS la poziţia„Consultare dosar” (ultima poziţie de pe intreaţa DETALIIDOSAR a aplicaţiei ECRIS). Automat va apărea data i ora lacare aţi permis consultarea.

După studiere, vericaţi integritatea documentelor i ope-raţi în ECRIS, unde va apărea automat data i ora restituirii.

Permiteţi consultarea cu prioritate a dosarului cauzei decătre părţi, avocaţii sau reprezentanţii părţilor, experţii iinterpreţii desemnaţi în cauză.

56 Aveţi grijă să vă aceţi înţeleşi şi, dacă e cazul, oeriţi inormaţia pe care părţile trebuie să o reţină chiar în ormat scris57 art.62 lit. e din ROI



46 47

întocmescconceptelepentru citareapărţilor dinprocese,

întocmesccitaţiile pentruprimul termeni urmărescexpediereaacestora58

Părţile din dosare(comunicare în scris cu

justiţiabilii)

• Abilitatea de a concepeun mesaj în scris,corect din punct devedere gramatical

Completaţi corect toate câmpurile în aplicaţia ECRIS pentruca citaţiile să nu conţină greeli

Expediaţi citaţia în ziua emiterii acesteia.

Când întocmiţi procedurile, aceţi menţiune, pe conceptulde citare, despre data predării acestora spre expediere.

inormeazăpersoanele care

au calitatea depărţi ori sunt împuternicitede acestea,conorm legii,asupra datelorsolicitate dindosarele încare acesteasunt directinteresate59


justiţiabilii)• Abilitatea de a vorbi

clar i concis i de aoeri inormaţii


• Capacitate de analizăi sinteză

• Organizare ecientă

Depuneţi la dosarul cauzei cererea, cu datele de identicareale solicitantului, aprobată de persoana care coordonează

activitatea compartimentului. Urmăriţi indicaţiile date prin rezoluţia judecătorului, iar dacă

aveţi îndoieli asupra caracterului unei inormaţii, sau asupracalităţii de persoană direct interesată60, consultaţi- vă cu

judecătorul care răspunde de compartimentul registratură/arhivă sau cu judecătorul cauzei.

585960

58 art.62 lit. d din ROI59 art.62 lit. g din ROI60 De exemplu, în dosarele având ca obiect procedura insolvenţei, inspectorii Agenţiei de Administrare Fiscală solicită accesul la datele prev.de art.28 din Legea Insolvenţei, afate la dosar, pentru a hotărî dacă se impune un control asupra activităţii comerciale a debitorului. Apreciemcă aceştia au calitatea de persoană direct interesată.


obligaţia destinatarul comunicării şi abilităţilenecesare

recomandări:

expediazădosarelesoluţionate icoresponden-ţa61

Instanţa inerioară (comunicare scrisă interinstituţională)

• Abilitatea de a concepe un mesaj înscris, corect gramatical

• Capacitate de analiză i sinteză

• Organizare ecientă a activităţii

• Rapiditate

• Perspicacitate

Când pregătiţi dosarele soluţionate pentrurestituire la prima instanţă, vericaţi ca proce-durile de comunicare să ost returnate. Dupăce le ataaţi la dosare, operaţi în evidenţe iredactaţi adresa de înaintare, pe ormulare-tippentru economie de timp i energie.

asigurătrimitereadosarelor la alteinstanţe62

Alte instanţe (comunicare scrisă interin-stituţională)


• Perspicacitate



• Rapiditate

Asiguraţi-vă că dosarele sunt sigilate, că aţiconsemnat corect destinatarul, că aţi trecutpe borderou adresa de înaintare, că aţi operat

în evidenţele electronice din ECRIS64 transeruldosarelor.

Vericaţi ca pe adresa de înaintare să e trecutmotivul transerului (declinare, solicitareadestinatarului etc)

la judecătoriii tribunale,

înainteazăinstanţelorsuperioaredosarele în cares-a declarat apelsau recurs63,

Instanţa de control judiciar (comunicarescrisă interinstituţională)


• Perspicacitate



• Rapiditate

Când pregătiţi dosarele soluţionate pentru înaintare în căile de atac, vericaţi ca procedu-rile de comunicare să ost returnate. Dupăce le ataaţi la dosare, operaţi în evidenţe iredactaţi adresa de înaintare, pe ormulare-tippentru economie de timp i energie.

Asiguraţi-vă că transmiteţi dosarele în căile deatac cât mai curând posibil după ce procedu-

rile de comunicare s-au întors. Astel arătaţirespect i pentru părţi i pentru instanţa decontrol judiciar, contribuind în mod direct larespectarea termenului rezonabil.

61 art.62 lit. b din ROI62 art.62 lit. din ROI63 Din păcate, în practică, s-a întâmplat ca dosare ce trebuiau transmise la o instanţă să e aşezate în pachetul pentru altă instanţă cuconsecinţa irosirii de timp şi energie pentru corectarea problemei64 art.62 lit. h din ROI



48 49

2.1.3. Atribuţiile legate de comunicarea cu celelalte compartimente/secţiiale instanţei

o bl ig aţ ia d est in at ar ul c om un ic ăr ii ş i ab il it ăţ il enecesare

recomandări:

primesc, înregistrează irepartizează lasecţii i la celelaltecompartimenteactele de sesizarea instanţei, dosa-rele de la celelalte

instanţe i restulcorespondenţei65

Colegii din celelalte secţii i comparti-mente(comunicare directă i scrisă intrainsti-tuţională)

• Abilitatea de a vorbi clar i concis ide a oeri inormaţii

• Abilitatea de a asculta atent i de a înţelege mesajul emis

• Rapiditate, politeţe, asertivitate



Imediat ce primiţi, în registratură, actelede sesizare a instanţei, aplicaţi tampila cudată certă.

În aceeai zi, după terminarea programuluicu publicul, transmiteţi-le la persoanacare le atribuie număr din aplicaţia ECRIS(dacă nu puneţi chiar dumn eavoastră acestnumăr), apoi predaţi-le responsabilului cu

repartizarea aleatorie. Celelalte cereri înregistraţi-le în evidenţe i

prezentaţi-le preedintelui instanţei/com-pletului/greerului de edinţă, după caz,imediat după terminarea programului delucru cu publicul, conorm unui orar stabilitde comun acord.

primesc i înregistrează do-sarele intrate, ţinevidenţa acestorai a circulaţiei lor66

În interiorul compartimentului arhivă/registratură (comunicare directă i scrisă intrainsti-tuţională)






Organizaţi procesul de predare - primire adosarelor, uncţie de capacitatea spaţiului,de volumul de activitate, de programulcelorlalţi greeri - la orice instanţă este utilăplanicarea pe intervale orare dierite a celordouă activităţi (predare, respectiv primire)astel încât să nu se suprapună67.

65 art.62 lit. a din ROI66 art.62 lit. c din ROI67 Prin planicare de comun acord cu ceilalti colegi se economisesc importante resurse de timp, de energie, iar climatul organizaţional estemai relaxat

pregătescdosarele pentruedinţele de

judecată iasigură circulaţiaacestora în cadrulinstanţei68

la secţii, predaula registraturagenerală dosarele

în care s-a declaratapel sau recurspentru înaintare69

Colegii din celelalte secţii icompartimente(comunicare directă intrainstituţională)






Colaboraţi cu greerii de edinţă stabilindecare detaliu al modului de lucru de comunacord, pentru a preveni orice confict minorce poate deveni actor de stres.

Ţineţi seama de aptul că acetia au, larândul lor, responsabilitatea să îndeplineascăi obligaţiile impuse de judecători 70.

La instanţele cu volum mare i oarte marede activitate, planicarea pe intervale oraredevine „vitală”.

Arătaţi respect pentru colegii greeri de e-dinţă, respectând programul odată stabilit.

Pretindeţi, la rândul dumneavoastră,respect.

68 art.62 lit. din ROI69 art.62 lit. h din ROI 70 Fiecare judecător are propriul stil de lucru, devenit rutină (sunt judecători care solicită să le e transmise dosarele pentru studiere cu 4-5zile înaintea şedinţei de j udecată) iar greerul de şedinţă trebuie să le asigure condiţiile necesare



50 51

2.2. GREFIERUL DE ŞEDINŢĂ

2.2.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu păr ţile

2.2.2. Atribuţiile legate de comunicarea cu judecătorul/completul de judecată


2.2. GREFIERUL DE ŞEDINŢĂ

2.2.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu părţile

o bl igaţ ia dest inat aru l co municări işi abilităţile necesare

recomandări:

participăla edinţelede judecată,

îndeplinindatribuţiileprevăzute delege i de ROI,

sub controlulpreedinteluicompletului de

judecată 71

cu 30 deminute înain-tea edinţei de

judecată intră în sală cu do-sarele i listelede edinţă ipermite părţi-lor să studiezedosarele subatentă supra-veghere

în timpul

edinţei, ace,pe rând, apelulpărţilor ecăruidosar ireeratulcauzei,notând părţileprezente


justiţiabilii)

• Abilităţi de bun vorbitor în public

• Politeţe

• Dicţie bună• Capacitate de analiză i

sinteză• Atenţie distributivă• Abilitatea de a vorbi clar

i concis i de a oeriinormaţii

• Abilitatea de a ascultaatent i de a înţelegemesajul emis

• Rapiditate• Asertivitate• Cunoaterea spaţiului

de lucru i organizareaecientă a activităţii

• Capacitate de adaptare• Perspicacitate• Spirit metodic• Discernământ

• Memorie• Atenţie distributivă

Întocmiţi lista de edinţă după regulile din ROI 72 itipăriţi-o în exemplare suciente (în sălile de edinţă

încăpătoare este util să aveţi două exemplare la dispoziţiapărţilor).

Anunţaţi publicului din sală momentul intrării judecători-lor cu voce ermă i sucient de puternică pentru a vă aceauzit, altel riscaţi să compromiteţi solemnitatea edinţei.

Când aceţi apelul părţilor i al celorlalte persoane citate,rostiţi numele corect, clar, cu voce sucient de tare ca săaudă toţi participanţii.

Dacă pe listă sunt nume sau denumiri în altă limbă decâtlimba română, învăţaţi-le pentru a le putea rosti corect

în sală 73. Depistaţi persoanele dicile i pe cele cu nevoi speciale i

aplicaţi tehnici speciale de comunicare 74. Concentraţi-vă atunci când luaţi note cu privire la

desăurarea procesului, încercând să cuprindeţi cât maimult din susţinerile părţilor. Chiar dacă aveţi o memorieoarte bună, nu vă bazaţi prea mult că vă veţi aminti înbirou: în materie penală, notele dumneavoastră pot contestate până la termenul următor. În procedura civilă,nu există prevedere reeritoare la contestarea notelor, daro eventuală eroare materială va trebui să o corectaţi prinurmătoarea încheiere de edinţă.

Aveţi în vedere măsurile de protecţie a datelor de identi-care a martorului i maniestaţi atenţie specială când

instanţa ascultă martorul sub acoperire 75. Consemnaţi cât mai del declaraţiile învinuitului sau

inculpatului. Este posibil ca libertatea lui să depindă i deproesionalismul dumneavoastră.

Dacă instanţa a dispus ca martorul să e ascultat subacoperire, sau în cazul în care partea vătămată sau parteacivilă sunt ascultate prin intermediul unei reţele video iaudio 76, asiguraţi-vă că aparatura uncţionează i că în-ţelegeţi corect ecare cuvânt pe care îl consemnaţi. Cândaveţi îndoieli, rugaţi să vi se repete propoziţia.

71 Art. 54 lit.a din ROI 72 Se dă întâietate cauzelor în care sunt arestaţi şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se ace de urgenţă



52 53

întocmeteconceptelepentru citareapărţilor dinproces 77

Părţile din dosare(comunicare în scris cu

justiţiabilii)• Abilitatea de a concepe

un mesaj în scris, corectdin punct de vederegramatical

• Capacitate de analiză isinteză

• Cunotinţe de operarepe calculator i de olo-sire a aplicaţiei ECRIS(deoarece generează

citaţiile)• Cunoaterea spaţiuluide lucru i organizareaecientă a activităţii

• Capacitate de adaptare• Perspicacitate,• Spirit metodic• Atenţie

Asiguraţi-vă că aţi completat în aplicaţia ECRIS, în modcorect, datele personale ale părţilor, emiteţi citaţia,semnaţi-o, aplicaţi tampila instanţei, apoi prezentaţi-opreedintelui completului pentru a o semna, la rândul său.Nu uitaţi că semnătura dumneavoastră i nu semnătura

judecătorului este prevăzută în codurile de procedură subsancţiunea nulităţii.

Citaţi la ecare termen militarii i deţinuţii. La judecarea cauzelor cu minori, citaţi, în aară de părţi,

Serviciul de protecţie a victimelor i reintegrare socială ainractorilor de la domiciliul minorului, părinţii acestuiasau, după caz, tutorele, curatorul, persoana în îngrijireaori supravegherea căreia se afă minorul, precum i alte

persoane a căror prezenţă este considerată necesară iinstanţa a dispus citarea.Aveţi în vedere că poate atrage v icierea procedurii decitare consemnarea greită a unei cire sau a unei litere 78

73 În practică am întâlnit situaţii în care, de la un nume rostit greşit, provocând ilaritate, s-a perturbat solemnitatea şedinţei, dar, mai grav aost că greerului de şedinţă, stânjenit de situaţie, i-a ost oarte greu să se concentreze în continuare 74 În capitolul III al acestui ghid aveţi saturi privind modul de abordare a persoanelor dicile 75 Art.86 ind.1 şi 86 ind.2 Cod Procedură Penală 76 Art.77 ind.1 Cod Procedură Penală 77 Art. 54 lit.b din ROI 78 Instanţele au decis constant că pentru a considerată îndeplinită procedura de citare, la unit ăţile de locuit cu mai multe camere estenecesară consemnarea inclusiv a numărului camerei

comunicăhotărârile

judecătoreti în termenulprevăzut delege 79

• Părţile din dosare(comunicare în scris cu justiţiabilii)• Abilitatea de a concepe un mesaj

în scris, corect din punct de vederegramatical

• Abilitatea de a opera cu echipa-mentul IT

• Stăpânirea cunotinţelor necesareolosirii aplicaţiei ECRIS, care gene-rează automat lele de comunicare

Semnaţi i tampilaţi copia conormă cu origi-nalul hotărârii pentru a o comunica părţilor.

Ordonanţele de plată comunicaţi-le prin scri-soare recomandată cu conrmare de primire.

Comunicaţi tot în plic închis hotărârile careconţin date sau inormaţii exceptate de la libe-rul acces (ar trebui să comunicaţi în acest modhotărârile în materia plasamentelor, adopţiile,cele care conţin inormaţii economice, celecare conţin inormaţii clasicate)80.

Dacă aveţi îndoieli asupra caracterului vreuneiinormaţii, cereţi opinia judecătorului cauzeiasupra modalităţii de comunicare a hotărârii

care o conţine. Comunicaţi o copie de pe dispozitivul hotă-rârii i serviciului de protecţie a victimelor ireintegrare socială a inractorilor, în cazul încare instanţa a dispus suspendarea executăriipedepsei sub supraveghere.

79 Art. 54 lit. din ROI80 Dacă sunteţi greeri la parchete comunicaţi toate soluţiile adoptate, indierent dacă se adresează unor persoane zice sau unor persoane juridice, prin scrisori recomandate, conorm Regulamentului de Ordine Interioară al parchetelor



54 55

2.2.2. Atribuţiile legate de comunicarea cu judecătorul/completul de judecată

obligaţia Tipul de comunicare şi abilităţilenecesare

recomandări:

participăla edinţelede judecată,

îndeplinindatribuţiileprevăzutede lege i deprezentulregulament,

sub controlulpreedinteluicompletuluide judecată81

(comunicare directă intrainstituţio-nală)

• Abilităţi de bun vorbitor înpublic (public speaking)

• Politeţe

• Dicţie bună

• Abilitatea de a vorbi clar iconcis i de a oeri inormaţii

• Abilitatea de a asculta atent ide a înţelege mesajul emis




• Abilitatea de a opera cuechipamentul IT

Când aceţi apelul părţilor i reeratul cauzei, citiţinumărul de dosar, obiectul, numele părţilor, arătaţi la alcâtelea termen de judecată se afă dosarul i dacă estesau nu îndeplinită procedura de citare, însă, în practicăse întâmplă ca preedintele completului să solicite ialte inormaţii (de ex. conţinutul pe scurt al documen-telor depuse după termenul anterior ) astel că estenecesar să discutaţi aceste detalii înaintea edinţei82.

În materie penală, judecătorul vă poate cere să daţi

citire sau să aceţi o prezentare succintă a actului desesizare a instanţei, aspect care trebuie discutat înain-te de edinţă i trebuie să vă pregătiţi un rezumat.

Dumneavoastră asistaţi preedintele completului la pro-nunţarea în edinţă publică a hotărârii, scop în care, deicodurile nu prevăd expres, aceţi, pe rând, apelul părţilori reeratul cauzei, uncţie de solicitarea preedintelui.

Vericaţi înainte de ecare edinţă sonorizarea iechipamentele de înregistrare.

întocme-te actele deprocedurădispuse decompletul de

judecată83

(comunicare în scris)

• Abilitatea de a concepe unmesaj în scris, corect din punctde vedere gramatical

• Cunotinţe juridice de specialita-te în materia în care este specia-lizat completul, capacitate deanaliză i sinteză, acurateţe înexprimare

• Logică

În materie penală sunteţi obligaţi să întocmiţi încheie-rea în 24 de ore de la terminarea edinţei.

În celelalte materii trebuie să vă realizaţi singuri (saucu ajutorul preedintelui completului) o prioritizarea activităţilor de după edinţă, astel încât să vă

îndepliniţi obligaţiile din regulament.

Este util să întocmiţi întâi încheierile de amânarea judecăţii cauzelor, conceptele de citare pentrutermenul următor i adresele dispuse, pentru ca

procedurile să poată îndeplinite.Apoi, este util să întocmiţi încheierile de amânare a pronunţării, pentrucare, aveţi la dispoziţie, prin ROI, două zile lucrătoare.

Tot prin regulament, aveţi 3 zile pentru partea intro-ductivă a hotărârilor, însă, uncţie de obiectul cauzei,este posibil ca judecătorul să vă solicite să redactaţiprioritar practicalele anumitor hotărâri84.

81 Art. 54 lit.a din ROI82 La instanţele unde uncţionează complete xe judecător- greer, aceste aspecte, odată stabilite, devin rutină83 Art. 54 lit.c din ROI84 Este oarte practic ca greerul să îşi ordoneze lucrările pe termene şi să le rezolve în ordinea urgenţei (lăsând pe cele cu termene mai îndepărtate pentru ultima perioadă a intervalului pe care îl are la dispoziţie). Este, de asemenea, util să lucreze direct în modulul ECRIS pentrua economisi timp cu transerul documentelor

tehno-redacteazăhotărârile

judecătoretii alte lucrărirepartizatede conduce-rea instanţei

(comunicare în scris)


• Cunotinţe juridice de specialita-te în materia în care este speci-alizat completul, capacitate deanaliză i sinteză, acurateţe înexprimare

• Capacitate de lucru în echipă,simţ practic, logică

Când tehnodactilograaţi hotărârile, treceţi, în nal,iniţialele redactorului, ale tehnoredactorului, datatehnoredactării i numărul de exemplare.

Dacă uncţionaţi la instanţele de control judiciar,trebuie să treceţi, în plus, compunerea completuluide judecată, denumirea instanţei a cărei hotărâre estesupusă controlului judiciar, cu indicarea, dacă estecazul, a caracterului reormării85.

Nu uitaţi că nesemnarea hotărârii de către dumnea-voastră atrage nulitatea ei86.

transcrie înregistrărileaudio saustenograme-le edinţelorde judecată,

în condiţiilelegii87

(comunicare în scris )



• Cunotinţe de specialitate

• Perspicacitate

• Abilitatea de a opera cu echipa-mentul IT

Deocamdată, numai aceia dintre dumneavoastră care

intraţi în edinţe de judecată în materie penală aveţiobligaţia transcrierii înregistrărilor, însă aceasta se vaextinde i în celelalte materii la momentul adoptăriinoilor coduri, astel că va trebui să vă amiliarizaţicu programele inormatice de înregistrare. Deoarececonţinutul transcrierii poate contestat, trebuie săvă dezvoltaţi o tehnică proprie pentru a transcrie, cuacurateţe, aceste înregistrări.

85 Art. 54 lit. g din ROI86 Au ost şi cazuri intens mediatizate in care s-a invocat chiar reaua credinţă în aceea că hotărârea nu a ost semnată.Deşi nu s-au dovedit astel de apte, au adus grave prejudicii de imagine întregii instanţe.87 Art. 54 lit.h din ROI



56 57

2.2.3. Atribuţiile legate de comunicarea cu celelalte compartimenteale instanţei

Obligaţia Destinatarul comunicării şi abilităţilenecesare

Recomandări:

preia înainteaedinţei i predădupă edinţădosarele de la/la registraturăsau arhiva

curentă

Colegii din registratură/ arhiva curentă (comunicare intrainstituţională)




• Capacitate de analiză i sinteză• Organizare ecientă a activităţii

Această activitate o desăuraţi în mai multeetape: cu cel puţin două zile înainte de edinţă,preluaţi dosarele, după condica de termene,apoi, în preziua edinţei mai vericaţi dacă auvenit în registratură ultimele proceduri, acte,pe care le legaţi la dosare.

După edinţă, predaţi dosarele amânate, lega-te, tot sub semnătură, înapoi în registratură/

arhiva curentă. Ambele etape devin rutină după ce vă

obinuiţi cu ele, însă de corectitudinea cucare vă îndepliniţi reciproc obligaţiile depindebuna desăurare a edinţelor de judecată isatisacţia părţilor88.

completeazăborderourile ipredă corespon-denţa pentruexpediere89

Colegii din compartimentul expediţie(comunicare în scris )

• Abilitatea de a concepe un mesaj în scris, corect din punct de vederegramatical

• Politeţe


Aveţi grijă să respectaţi termenele din legi iregulament pentru predarea corespondenţei,pentru că de această activitate depinde desă-urarea edinţei următoare90

88 În practică s-au întâlnit situaţii când cauza s-a amânat pentru că procedura de citare nu era îndeplinită. Neind ataşată la dosar, greerulde şedinţă nu a vericat şi corespondenţa din ziua şedinţei la registratură, iar greerul registrator nu l-a atenţionat pe primul că mai are cores-pondenţă de ridicat. Numai o colaborare reală între cei doi, lipsită de autosucienţă, poate conduce la o bună administrare a şedinţei.89 Art. 54 lit.d din ROI90 O practică ce s-a dovedit utilă a ost ca agentul procedural al instanţei să treacă prin birourile greerilor de şedinţă la sârşitul ecărei zilede lucru, să ridice toată corespondenţa, pe care apoi o triază şi o depune a doua zi la prima oră la poştă sau o predă personal celor citaţi, subsemnătură. Se evită, astel, deplasarea mai multor greeri de şedinţă în biroul unui singur agent procedural. La instanţele mari, unde uncţio-nează mai mulţi agenţi, ar posibilă alocarea câte unui număr de greeri de şedinţă ecărui agent procedural

2.3. GREFIERUL DE LA BIRP

2.3.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu purtătorul de cuvânt

2.3.2. Atribuţiile legate de comunicarea cu publicul şi cu mass-media




58 59

GREFIERUL DE LA BIRP

2.3.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu purtătorul de cuvânt

Obligaţia Tipul comunicării şi abilităţile necesare Recomandări:

prezintăconducăto-rului biroului,zilnic, petiţiile icererile înregis-trate91

(comunicare directă intrainstituţională)





• Organizare ecientă a activităţii• Cunotinţe juridice

• Perspicacitate

• Capacitate de muncă în echipă

• Simţ practic

Stabiliţi un program de lucru comun cu pur-tătorul de cuvânt pentru ca, după terminareaprogramului cu publicul, să aveţi acces la

judecător, care, prin rezoluţie, repartizeazăpetiţiile compartimentelor de specialitate, înuncţie de activitatea acestora.

Judecătorul e obligat să dispună cu privire lacaracterul cererilor - comunicate din ociu,

urnizabile la cerere sau exceptate de la liberulacces – i să vi le restituie92.

aduce lacunotinţaconducătoruluibiroului oriceproblemă ivită

în derulareaactivităţii93

(comunicare directă intrainstituţională)






• Bună cunoatere a organizăriiadministrative a instanţei

Consideraţi orice problemă care intervine înactivitatea BIRP ca având potenţial de a setransorma într-o situaţie de criză94.

Fiţi permanent în alertă atunci când vă con-runtaţi cu situaţii neateptate, care creeazănesiguranţă i care vă pot periclita activitatea.

Dumneavoastră puteţi sesiza situaţiile derisc i, împreună cu judecătorul, puteţi hotărî modul în care le veţi gestiona.

Atunci când judecaţi realitatea din instanţe, numinimizaţi gravitatea crizei de comunicare (deimagine); sunteţi responsabili de orice „situaţiede criză”, e aceasta reală, e articial creatăde către mass-media sau alţii.

91 Art. 81 lit.c din ROI92 Dacă greerul are nelămuriri cu privire la vreo cerere sau petiţie (interpretarea conţinutului, de ex.), este util să solicite sprijinul judecăto-rului pe loc, pentru a se evita întârzierea răspunsului sau un răspuns echivoc sau greşit93 Art. 81 lit.e din ROI94 De exemplu, pe rolul instanţei, în ziua respectivă este un dosar cu impact mediatic, (despre care purtătorul de cuvânt nu ştia), şi seaşteaptă să participe mulţi jurnalişti, ind necesară o bună organizare a activităţii de relaţii publice (pregătirea unui comunicat sau interviuaudio- video al purtătorului de cuvânt, etc)

2.3.2. Atribuţiile legate de comunicarea cu publicul şi cu mass-media

Obl igaţ ia Destinatarul, t ipul comunicăr ii ş iabilităţile necesare

Recomandări:

primete i înregistreazăcererile deurnizare ainormaţiilorpublice95

Publicul (comunicare directă sau în scris)






• Cunotinţe juridice• Perspicacitate


• Simţ practic

Nu uitaţi că, de cele mai multe ori, sunteţiprima persoană care se afă în contact directcu publicul deoarece dumneavoastră primiţicererile depuse de către petenţi, personal.Cererile pot transmise i prin potă, teleonic,prin e-mail.

Înregistraţi-le în Registrul de evidenţă pentru înre- gistrarea cererilor i răspunsurilor privind accesul lainormaţiile de interes public.

primete i înregistreazăpetiţiile adresa-te instanţei96

comunicărăspunsurilecătre petiţionarii solicitanţi97







Înregistraţi petiţiile în Registrul de evidenţă apetiţiilor 98.

Aplicaţi tehnici speciale în comunicarea cupersoanele dicile i cu cele cu nevoi speciale99.

Comunicaţi răspunsurile în termenele prevă-zute în lege, altel riscaţi să atrageţi instanţa

în procese având ca obiect contestaţii în bazaLegii 544/2001.

95 Art. 81 lit. a din ROI96 Art. 81 lit. b. din ROI97 Art. 81 lit. din ROI98 Atât cererile de urnizare a inormaţiilor de interes public, cât şi petiţiile se înregistrează în ordinea primirii lor99 În capitolul III al acestui ghid aveţi o listă de comportamente dicile şi modul de abordare a acestor persoane



60 61

redacteazăi pune la dispo-ziţie publicului

înscrisurile cuinormaţiile carese comunică dinociu precumi ormula-rele pentrusolicitările deinormaţii pu-blice i pentrureclamaţiile

administrati-ve100

Publicul (comunicare directă i în scris)

• Abilitatea de a concepe un mesaj în scris, corect din punct de vederegramatical

• Cunotinţe juridice

• Perspicacitate


• Simţ practic

• Asertivitate

• Politeţe

Organizaţi BIRP i obţineţi dotarea lui cumateriale consumabile.

Actualizaţi întotdeauna ormularele olosite(dacă se modică un text de lege care intere-sează, este responsabilitatea dumneavoastrăsă aduceţi modicări ormularelor ce nu maicorespund).

Nu cădeţi în capcana de a urniza consultaţii juridice!

urnizeazăpe loc, atuncicând esteposibil, inorma-ţiile publicesolicitate101

Publicul (comunicare directă)



• Cunotinţe juridice

• Perspicacitate


• Simţ practic




Mai ales când urnizaţi inormaţia pe loc acor-daţi toată atenţia excepţiilor de la principiulpublicităţii.

Dacă încă aveţi îndoieli, după ce aţi consultatlegea i ghidul, mai simplu este să vă sătuiţi,imediat, cu conducătorul biroului.

Dacă nu se poate, este recomandat să amânaţirăspunsul i să anunţaţi momentul aproximatival urnizării lui.

Alte amănunte, mai ales în relaţia cu mass-media, găsiţi în Ghidul Practic pentru greeri- Relaţii publice i comunicare102

100 Art. 81 litg. din ROI101 Art. 81 lith. din ROI102 Aici: http://www.greeri.ro/docs/200802/20080215GHID-Relatii%20Publice.doc


Obl igaţ ia Destinatarul, t ipul comunicăr ii ş iabilităţile necesare

Recomandări:

transmitecătre compar-timentele despecialitatesolicitările deinormaţii ipetiţiile, spresoluţionare103

transmitecătre compar-timentele despecialitatesolicitările deinormaţii ipetiţiile, spresoluţionare104







Este necesar să cunoateţi bine colectivul in-stanţei, compartimentele, atribuţiile acestora,circuitul documentelor, locaţia compartimen-telor, pentru ca această activitate să nu vă iatimp în plus, mai ales, la instanţele cu colectivemari.

Este util să aceţi pe loc copii după cererepentru compartimente, iar originalul cererii/

petiţiei să îl păstraţi la BIRP.

urmăretesoluţionareala timp asolicitărilor ipetiţiilor105







Pe originalul cererilor este util să treceţi terme-nul de soluţionare ca să îl puteţi urmări.

La instanţele cu volum mare e util să păstraţicererile pe termene de soluţionare, în ordinecronologică, pentru o mai bună evidenţă.

103 Art. 81 lit.d din ROI104 Art. 81 lit.d din ROI105 Art. 81 lit.e din ROI



62 63

2.4. GREFIERUL ŞEF ŞI PRIM-GREFIERUL

2.4.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu părţile şi alte persoane interesate



2.4. GREFIERUL ŞEF ŞI PRIM-GREFIERUL

2.4.1. Atribuţiile legate de comunicarea cu părţile şi alte persoane interesate

Obligaţia Destinatarul, tipul comuni-cării şi abilităţile necesare

Recomandări:

Prim- greerii curţilor deapel106 ţin registrele privind:

a) controlul averilor,

b) conrmarea i auto-rizarea interceptării i

înregistrării convorbiri-lor teleonice,

c) autorizarea perche-ziţiilor,

d) evidenţa cererilorde acces la propriuldosar i deconspirareasecurităţii ca poliţiepolitică,

e) evidenţa notarilorpublici i a executorilor

judecătoreti107

Prim- greerii tribunale-lor ţin b), c) şi registreleprivind:

) persoanele juridice,

g) evidenţa traducă-torilor i interpreţilor

autorizaţi108

Prim- greerul TribunaluluiBucureti ţine registreleprivind

h) partidele politicei alte ormaţiunipolitice109.

Parchetele şi alte instituţiiconexe110 (comunicare directă sau în scris)

• Abilitatea de a vorbi clar şi concis şi de a oeriinormaţii

• Abilitatea de a ascultaatent şi de a înţelegemesajul emis


• Capacitate de analiză şisinteză

• Organizare ecientă aactivităţii

• Cunoştinţe aprofun-date de drept penal şiprocedură penală

Prin natura uncţiei, responsabilităţiledumneavoastră sunt mai mari decâtale celorlalţi greeri, având obligaţia săpăstraţi aceste registre în condiţii de strictăcondenţialitate (a, b, c, d) sau pentru o bunăadministrare a serviciilor juridice conexe (e, , g).

La instanţele unde aceste atribuţii sunt delegatealtor greeri, cu acordul preşedintelui, estenevoie ca dumneavoastră să sprijiniţi creareacondiţiilor necesare desăşurării acestei activităţispecice.

Deoarece aceste registre conţin date personaledar şi alte inormaţii ce nu pot ăcute publice,este important să creaţi un circuit clar al acestordocumente între celelalte instituţii şi instanţe,circuit în cadrul căruia să nu se interpunăoarte multe persoane, pentru o cât mai maresiguranţă în respectarea condenţialităţii.

Dezvoltaţi şi menţineţi canale de comunicaredirectă cu reprezentanţii instituţiilor conexe(Camera Notarilor etc), pentru ca să vi se punăimediat la dispoziţie inormaţiile în vedereaactualizării permanente a evidenţelor.

Interesul este, nu doar al instanţei

dumneavoastră ci şi al instanţelor inerioarecare îşi extrag inormaţiile necesare soluţionăriidosarelor.

Asiguraţi-vă că treceţi toate datele corect înregistre, că la ecare poziţie completaţi toaterubricile.

106 Primii-greeri pot delega, cu acordul preşedinţilor instanţelor, unele atribuţii greerilor anume desemnaţi107 Art. 50 alin.2 din ROI108 Art. 50 alin.3 din ROI109 Art. 50 alin.4 din ROI110 Camera Notarilor Publici, Camera Executorilor Judecătoreşti, asociaţiile experţilor autorizaţi, asociaţiile interpreţilor autorizaţi



64 65


Obligaţia Destinatarul, tipul comunicării şiabilităţile necesare

Recomandări:

coor-donează iurmărescuniormizarea

înregistrărilorstatistice încolaborare cudeparta-mentul de

specialitatedin cadrulConsiliuluiSuperior alMagistratu-rii111

Consiliul Superior al Magistraturii(comunicare directă sau în scris)



• Rapiditate, politeţe

• Asertivitate

• Capacitate de analiză i sinteză• Organizare ecientă a

activităţii

Este necesar să coordonaţi bine activit atea greerilor în ce privete olosirea ECRIS i introducerea tuturordatelor pentru ca modulul de statistică al aplicaţiei,care se îmbunătăţete în ecare trimestru, să poată olosit la parametrii optimi. Fixaţi-vă, ca obiectiv, renunţarea, în timp, laevidenţele duble (i pe suport de hârtie i în ormatelectronic), deoarece această activitate este inutilăi mare consumatoare de timp i energie din partea

tuturor greerilor.

întocmesci contra-semneazăcoresponden-ţa cu caracteradministrativa instanţei112

Alte instituţii i autorităţi (comuni-care directă sau în scris)



• Rapiditate, politeţe, aserti-vitate


• Organizare ecientă aactivităţii

• Abilitatea de a sesiza culturaorganizaţionala i a respectalimitele

• Spirit de muncă în echipă

Autoperecţionaţi-vă permanent capacităţile mana-geriale, mai ales de coordonare i planicare, pentrua vă îndeplini această atribuţie la termenele stabiliteprin rezoluţii.

Identicaţi i întreţineţi cele mai eciente canale decomunicare cu celelalte compartimente ale instanţeii ale instanţelor din subordine, pentru a colectarapid, corect i cu costuri mici inormaţiile necesare

întocmirii corespondenţei administrative.

Sprijiniţi-vă în această activitate de acilităţileoerite de tehnica IT (prin crearea, de exemplu, a unuiloc- arhiva de corespondenţă -, comun, pe serverulinstanţei, la care să aibă acces toţi cei interesaţi, asteleconomisind timp, energie i consumabile pentrumultiplicarea documentelor; sau creaţi grupuri dedestinatari în căsuţa potală electronică i transmiteţisimultan tuturor membrilor grupului inormaţiile care

îi interesează, solicitând răspunsurile tot în ormatelectronic).

111 Art. 50 lit.c din ROI112 Art. 50 lit.e din ROI


Obligaţia Destinatar ul, tip ul comunicării şiabilităţile necesare

Recomandări:

coordonează icontrolează activi-tatea personaluluiauxiliar de specialita-te, atât al instanţei lacare uncţionează, câti al instanţelor dincircumscripţie, perso-nal sau prin greeri cuuncţii de conduceredesemnaţi113

întocmesc actede constatare a nere-gulilor evidenţiate isesizează preedin-tele instanţei pentruluarea măsurilorcorespunzătoare114

Personalul auxiliar din subordine (comuni-care directă sau în scris)






• Cunoaterea personală a subordo-naţilor

Cultivaţi-vă i olosiţi această uncţie ma-nagerială în scopul identicării practicilorcorecte, bune i utile i punerea lor ladispoziţia instanţelor care nu le olosescpentru că nu le cunosc.

Aceeai uncţie olosiţi-o i pentru corec-tarea greelilor i prevenirea repetării lor,

creterea ecienţei muncii, construireaspiritului de echipă.

Explicaţi colegilor din subordine avan-tajele olosirii corecte a aplicaţiei ECRIS,vericaţi recvent, personal sau princeilalţi greeri cu uncţii de conducere,modul în care greerii o exploatează.

întocmesc eleposturilor pentrupersonalul auxiliar despecialitate din cadrulinstanţei115

Personalul auxiliar din subordine (comuni-care directă sau în scris)


• Capacitate de analiză i sinteză,organizare ecientă a activităţii

Preocupaţi-vă să cunoateţi personal co-legii din subordine, ca să le puteţi evaluaobiectiv capacităţile, atât proesional câti uman. Feriţi-vă să vă lăsaţi infuenţaţide preconcepţii sau de opiniile altora.

Urmăriţi aezarea ecăruia, în ierarhiaorganizaţiei, la locul potrivit i aceţi

propuneri argumentate în acest sens.

113 Art. 50 lit.a din ROI114 Art. 50 lit.j din ROI115 Art. 50 lit.b din ROI



66 67

urmărescrespectarea de cătrepersonalul auxiliaral instanţelor a nor-melor de conduită înraporturile cu avocaţiii cu publicul116

Personalul auxiliar

(comunicare directă sau în scris)

• Colegialitate

• Fermitate

• Leadership

Urmăriţi ca „personalul auxiliar de spe-cialitate din subordine să e respectuos,calm, amabil i lipsit de aroganţă în rela-ţiile cu justiţiabilii, judecătorii, procurorii,avocaţii, colegii, precum i cu orice altăpersoană117.”

Nu aceţi concesii cu privire la respectareanormelor de conduită, încurajaţi i susţi-neţi doar comportamentele conorme custandardele deontologice.

Aplicaţi „aceeai unitate de măsură”tuturor colegilor.

Nu uitaţi de puterea exemplului personal.

116 Art. 50 lit.K din ROI117 Art. 18 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

2.5. PARTICULARITĂŢI ALE ACTIVITĂŢII GREFIERULUI DE LA

PARCHET

Atribuţiile greerilor de la parchete presupun, în general, aceleai competenţe, atribuţiile ind în modsensibil similare cu cele ale greerilor de la instanţe. Din acest considerent nu vom mai detalia, pe atribuţii,competenţele necesare i nici destinatarul comunicării.

Între atribuţiile greerilor de la parchete, prea puţine au ca destinatar, în mod direct, părţile din dosa-re, astel că greerii de la parchete au obligaţie de comunicare mai mult intrainstituţională, cu procuroriisau cu greerii ierarhic ineriori, respectiv superiori.

Asta pentru că, evident, la parchete nu se desăoară edinţe publice, ancheta penală ind, prin naturaei nepublică. În acest context, greerii de la parchete au, cu atât mai accentuată, obligaţia de a păstracondenţialitatea inormaţiilor la care au acces prin natura postului pe care îl ocupă.

Altă dierenţă sesizabilă este principiul subordonării ierarhice, care, guvernând activitatea procurorilor,se răsrânge i asupra activitatăţii greerilor de la parchete. Astel, de exemplu, greerii de la cabinetul pro-curorului general, prim-adjunctului procurorului general i adjunctului procurorului general sunt asimilaţigreerilor e de secţie118 i au, în ceea ce privete comunicarea, atribuţia de a primi, verica i prezentacorespondenţa adresată procurorului general, prim-adjunctului i adjunctului procurorului general.

Apoi, ei transmit de îndată lucrările, în baza condicii de expediţie, conorm rezoluţiei procurorului ge-neral, prim-adjunctului i adjunctului procurorului general la secţii, serv icii, birouri i alte compartimenteale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie i Justiţie.

Astel, atribuţiile acestei categorii de greeri se apropie mai mult de atribuţiile manageriale, pentru că,tot conorm Regulamentului de Ordine Interioară al Parchetelor, ei răspund pentru această activitate înmod direct.

La el119, greerii e secţie, primi-greerii i greerii e serviciu au, între celelalte atribuţii, pe aceeade a organiza i coordona personalul auxiliar de specialitate din subordine. Prin regulament ei au i obliga-ţia de a propune procurorului e secţie sau, după caz, procurorului e serviciu măsuri de îmbunătăţire aactivităţii serviciului/ biroului. Ca i greerii de la instanţe, ei primesc corespondenţa adresată secţiei sauserviciului, dar o verică i o prezintă procurorului e secţie sau, după caz, procurorului e serviciu.

Altă dierenţă de organizare apare în lit.c) a alineatului 2 al art.105. Greerii cu uncţii de conducerede la parchete olosesc o evidenţă numită condică de lucrări, pe baza căreia predau lucrările repartizatepersonalului, conorm rezoluţiei procurorului e secţie sau, după caz, procurorului e serviciu. Predarea

118 ART. 105 alin.1 lit.b al Regulamentului de ordine interioară al parchetelor119 ART. 105 alin.2 al Regulamentului de ordine interioară al parchetelor



68 69

se ace sub semnătură. Celelalte atribuţii, legate de culegerea i înregistrarea la timp a datelor statistice,expedierea corespondenţei, atribuţia de vericare a modului de respectare a dispoziţiilor privind activitateade primire, înregistrare, expediere i arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine sunt aceleai cucele pe care le au greerii de la instanţe.

Tot cu reerire la comunicarea intrainstituţională, greerii cu uncţie de conducere au atribuţia de arepartiza personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru dactilograere sau tehnoredac-tare, atribuţie care, la instanţe este reglementată de regulament ără decizia greerilor. O menţiune spe-cială are, între obligaţiile greerilor de la parchete, accentuarea, i prin Regulamentul de ordine interioară,dei este prevăzută în Legea 567/2004, a aptului că greerii au obligaţia de a păstra secretul proesional şicondenţialitatea lucrărilor.

***

În cazul în care alte categorii de greeri decât cele identicate de noi 120 au atribuţii de comunicareprevăzute în a postului, au posibilitatea să olosească ideile expuse mai sus pentru ecientizarea activi-tăţii lor specice.

120 Ne gândim la greerii statisticieni, la greerii inormaticieni, la greerii documentarişti, ş.a.

3. COMUNICAREA EFICIENTĂ ÎN ASIGURAREAACCESULUI PUBLICULUI LA INFORMAŢII

3.1. Comunicarea în situaii diicile

3.2. Ce simt oamenii atunci când adopt un anumit tip de

comportament?

3.3. Cum s ne purtm cu interlocutorii diicili?

3.4. List de condiii minimale care s ne asigure o

comunicare eicient

3.5. List de trsturi speciice unei persoane asertive



70 71

3. COMUNICAREA EFICIENTĂ ÎNASIGURAREA ACCESULUI PUBLICULUI LAINFORMAŢII

3.1. Comunicarea în situaii diicile

În contextul prezentat mai sus, pentru a asigura accesul publicului la inormaţiie de interes public în sistemul judiciar, greerii necesită un bagaj de competenţe de comunicare pe cât de vast, pe atât de

fexibil.

Un greer trebuie să e capabil nu doar să înţeleagă principii de bază ale comunicării eciente, precumadoptarea unei atitudini asertive sau comunicarea bidirecţională; el este cel care trebuie să aleagă, dintr-oserie largă de opţiuni de comportament i de comunicare, exact acea opţiune care este cel mai potrivităpersoanei cu care stă de vorbă i obiectivului de a o inorma cât mai complet i mai pe înţelesul acesteia.

De aceea, la principiile enumerate mai sus– Onestitate, Proesionalism, Politeţe, Colegialitate i Spiritde echipă, Ascultare i Dinamism, vom adăuga o listă de tipuri de persoane (comportamente) care trebuiesă benecieze în egală măsură de o bună comunicare în cadrul serviciilor oerite de către sistemul judiciar, în ciuda aptului că ele nu se ridică „la înălţimea” ateptărilor general acceptate ca ind normale. Acestepersoane sunt considerate dicile, pentru că pun greerul într-o situaţie la care nu poate ace aţă ără oadaptare suplimentară.

Totui, aa cum practica europeană a demonstrat-o, din momentul în care greerii utilizează anumitetehnici de comportament i comunicare, denite special pentru aceste categorii de justiţiabili, dar i înrelaţia cu colegii, gradul de stress i de solicitare în interacţiunea cu acetia scade, pe măsura transormării

acestora în deprinderi de rutină, adaptate la specicul ecăruia. Pentru a stăpâni aceste tehnici, este nece-sar ca greerii să acă un eort iniţial de înţelegere a tipurilor de comportamente pe care le poate aa uninterlocutor: pasivitate, agresivitate, asertivitate.

3.2.Ce simt oamenii atunci când adopt un anumit tip de

comportament?

3.2.1.Comportamentul pasiv

Acest comportament este adoptat de către persoanele care consideră/simt că nu îi doresc o con-runtare deschisă, chiar dacă pentru a evita această situaţie trebuie să lase de la ei i să renunţe la punctulpropriu de vedere. Costul acestei atitudini pasive este înforirea unor sentimente negative cu privire lapropria persoană, corelate cu auto-evaluări depreciative. Persoanele se simt:

• Furioase – consideră că se protă de bunăvoinţa i competenţele lor;

• Frustrate – îi văd obiectivele imposibil de atins, în competiţie cu obiectivele altora;

• Retrase – cred că nimeni nu le dă atenţie, i uneori consideră că e pe bună dreptate că nu primescceea ce îi doresc;

• Nesigure – nu vor să îi asume riscul de a încerca o situaţie pe care tiu că nu o vor controla i careare în mintea lor anse minime de reuită;

• Inferioare – consideră că nu merită respectul celorlalţi, nu au încredere în ansa lor de succes;

• Anxioase – li se pare că nu au anse să îi controleze succesul i să evite eecurile;

• Învinse – consideră că oricum lucrurile se vor întoarce împotriva lor dacă vor încerca să opună rezis-tenţă, doar că dacă ar încerca să îi arme propriul punct de vedere, ar ace ca toată interacţiuneacu nal previzibil să e mai dureroasă;

• False – din dorinţa de a păstra armonia, preferă să nu îi recunoască sentimentele i opiniile;

• Lipsite de energie – simt că nu au puterea de a se lupta, acolo unde de fapt ar trebui doar să aibăentuziasmul de a ace ce consideră ei că e resc i deschiderea de a îi adapta viziunea la cea ainterlocutorului.



72 73

3.2.2.Comportamentul agresiv

La cealaltă extremă aparent, persoanele agresive sunt cele care consideră că toată lumea are o proble-mă, cu excepţia lor. Acesta este însă de multe ori doar elul în care îi doresc să e percepute, când de aptaceste persoane s-ar putea să aibă o părere proastă despre ele însele, însă maschează această nemulţumireinterioară printr-o agresiune sau judecată agresivă la adresa celorlalţi (pasiv-agresivii). Persoanele agresivese simt:

• Furioase – consideră că se protă de bunăvoinţa i competenţele lor. După cum se poate vedea, estevorba de aceleai stări interioare care îi ac pe alţii să devină pasivi;

• Puternice – pe termen scurt, le place senzaţia de dominare a celorlalţi i consideră că au energia

necesară pentru a juca rolul de luptător neobosit;

• Vinovate – sunt contiente că de fapt nu merită ceea ce primesc i că primesc doar pentru că auutilizat „orţa”;

• Nesigure – aează un narcisism care poate impresiona pe cei i mai nesiguri, lăudându-se în conti-nuu, i astel maschează deensiv părerea proprie că nu sunt aa de grozavi încât să e apreciaţi aacum sunt ei în mod natural;

• Îndreptăţite – sunt convinse că ideile i comportamentele aate sunt cele mai potrivite i că merităatenţie prioritară; uneori, consideră că toate lucrurile care merg prost sunt din vina altora iar rolullor este să corecteze dur aceste erori;

• Singuratice – simt că nimeni nu îi dorete compania lor, chiar i atunci când fac un efort să sedezvolte o relaţie amicală.

3.2.3.Comportamentul asertiv

O atitudine echilibrată aţă de noi înine i aţă de ceilalţi se traduce printr-un comportament asertiv,pozitiv, denit prin părerea interioară că noi suntem în regulă i că ceilalţi sunt de asemenea în regulă,ambele părţi ale unei comunicări meritând respect reciproc.

Aceasta este atitudinea pe care o dorim i o ateptăm atât de la ceilalţi, cât i de la noi înine. Greeriipot rămâne asertivi chiar i atunci când cel din aţa lor este recalcitrant, dezinteresat de o bună comunica-re, ameninţător. Fiecare cetăţean are bagajul său de probleme personale pe care riscă să îl „verse” în aţareprezentanţilor instituţionali, dacă acetia nu anticipează starea negativă ascunsă în spatele uriei saupasivităţii unora dintre justiţiabili.

De aceea greerii trebuie să realizeze că asertivitatea este o calitate rară, pe care nu o putem cerede la orice interlocutor, dat ind că în spatele unui comportament asertiv există mai mult decât o mascăpoliticoasă i respectuoasă – este vorba de o stare generală de bine a persoanei în cauză, care se simte:

• Optimistă – orice situaţie nouă este abordată cu calm i cu o atitudine pozitivă, de reacţie construc-tivă aţă de provocările interesante de a se schimba în bine. De asemenea, eecul nu este văzut ca o întărire a părerii proaste pe care o are despre ea în acea privinţă, ci dimpotrivă, ca un eedback că înacea direcţie se mai poate crete;

• Calmă – consumul nervos este bine gestionat în interior, persoana nu are nevoie de „scene” pentrua accepta o situaţie mai puţin avorabilă;

• Entuziastă – îi asumă situaţiile noi ca anse de a crete i de a ajuta;

• Energică – având scopuri bine denite, are sucientă energie pentru a le atinge i pentru a transmitecelorlalţi imaginea de persoană câtigătoare;

• Încrezătoare – Îi asumă riscurile cu relaxare, ca ind parte a jocului i tiind că are limite care s-ar putea să nu le aducă tot ce îi doresc;

• Realistă – Ştie că ceea ce urmează să i se întâmple poate inuenţat doar într-o oarecare măsură itie cum să acţioneze exact pe palierul de acţiuni accesibile. Sunt stăpâne pe situaţie, comunicareaind conormă cu realitatea i mai puţin dependentă de emoţiile trecătoare. Ştie încotro se îndreap-tă i care e contextul în care acţionează;

• Deschisă – capabilă să îi recunoască sentimentele i să e împăcată cu propriul fel de a , nu areprobleme în a transmite obiectiv (ără supra-încărcare aectivă) când acţiunea sau atitudinea inter-locutorului o aectează negativ;



74 75

• Directă – nu are nevoie de manipulări sau de persuasiuni ascunse în spatele unei imagini de persoa-nă care „nu are nevoie să negocieze”. Ştie că nu poate obţine totul i că dacă îi dorete să obţinăcât mai mult trebuie să interacţioneze cu celălalt, să menţioneze clar la ce e dispus să cedeze i lace nu, pentru ca la nalul comunicării cei doi interlocutori să aibă ansa de a renunţa la lucruri maipuţin importante i să se sprijine în obţinerea a ceea ce e cu adevărat important pentru ecare dincei doi (atitudine tip „câtig-câtig”);

• Serioasă – transmite o senzaţie de încredere, prin faptul că îi ia în considerare cu multă atenţie peceilalţi, este receptivă la eedback-uri i are o atitudine responsabilă aţă de promisiunile ei i alecelorlalţi;

• Respectuoasă – acceptă diferenţa, pe care o apreciază ca ind la fel de valoroasă ca propria per -

soană;

• Demnă – îi asumă că este importantă, ateaptă să e tratată corespunzător, îi armă prin comu-nicare nonverbală i verbală convingerea că ceea ce gândete i ceea ce ace este bine refectat îninterior i transmis în exterior cu multă responsabilitate, ără compromisuri principiale.

În concluzie, căutaţi să vedeţi ce se ascunde în spatele unei persoane care e prea linitită sau preaagresivă. S-ar putea ca aceasta tocmai să îi construit o părere interioară despre elul în care o judecaţisau aveţi de gând să o trataţi. Încercaţi să transmiteţi asertivitate în interacţiunea cu justiţiabilii, pentrua le crea o stare de conort care să îi acă să nu reacţioneze disproporţionat i deensiv. Dacă veţi reuipentru început să vă păstraţi atitudinea pozitivă cu câţiva interlocutori dicili, vă veţi simţi încurajaţi să vădezvoltaţi treptat o reacţie calmă i înţelegătoare, independent de context.

3.3. Cum s ne purtm cu interlocutorii diicili?

Aceste persoane reuesc să vă pună în încurcătură, chiar dacă uneori nici nu realizează că o ac. Indie-rent dacă o ac cu intenţie sau nu, trebuie să reţineţi că există anumite comportamente care „demontează”aceste situaţii i readuc o cooperare plăcută chiar i cu cei mai dicili dintre interlocutori, e că ne suntcolegi de serviciu, e că sunt beneciarii serviciului oerit sau că sunt avocaţi, notari, jurnaliti, parteneriinterinstituţionali etc.

3.3.1. Persoanele care provoacă blocaje

• Susţineţi-le i oferiţi-le încredere suplimentară în ele în situaţiile în care se blochează;

• Nu ajută să e bruscate sau atenţionate;

• Lăsaţi-le să simtă presiunea de a-i rezolva problema, dar i că au puterea de a o face chiar dacăpentru început cu ajutorul dumneavoastră;

• Dacă credeţi că acestea sunt intenţionate, transformaţi blocajul într-o consecinţă directă asuprarezultatelor ateptate de acestea;

3.3.2. Persoanele grăbite

• Arătaţi-vă preocupaţi i luaţi în serios solicitările i feedback-urile lor, indiferent de tensiunea pe careo provoacă prin aarea unei atitudini de ateptare nerăbdătoare;

• Acţionaţi paradoxal i solicitaţi-le sprijinul direct pentru realizarea activităţii curente;

• Respectaţi-le graba, dar arătaţi-le că aceasta va aduce riscuri suplimentare de erori i menţionaţi cădumneavoastră nu vă permiteţi să vă grăbiţi decât în măsura în care aceasta înseamnă o mai mareecienţă;

• Evidenţiaţi faptul că riscă să nu benecieze de o opor tunitate la care altfel ar avea dreptul / ansa;

3.3.3. Persoanele nesociabile

• Nu luaţi reacţiile lor ca pe nite reacţii îndreptate împotriva dumneavoastră. Foarte probabil că evorba de o problemă latentă mai serioasă, pe care, dacă o luaţi în considerare, nu aceţi decât să oactivaţi;



76 77

• Zâmbiţi i acţionaţi încurajator i indiferenţi la atitudinea aparent negativă;

• Comunicaţi pe conţinut, fără alte adăugiri, i transmiteţi cu claritate atunci când consideraţi căactivitatea comună este mai complexă i presupune mai multe întâlniri;

3.3.4. Persoanele negativiste

• Acestea abia ateaptă să e încurajate;

• În momentul în care prind încredere că vor primi serviciul solicitat la nivelul ateptat, vor unele dincele mai cooperante persoane;

• Oferiţi-le ansa de a se compara cu alte persoane pozitive, „în oglindă”.

3.3.5. Persoanele conuze

• Acordaţi-vă cât timp este nevoie, pentru a vă orienta în solicitarea lor i pentru a putea să le ghi -daţi;

• Reformulaţi clar i concis scopul pentru care vă solicită sprijin, i obţineţi aprobarea că acesta estecu adevărat scopul lor;

• Oferiţi-le materiale scrise de informare i orientare;

• Solicitaţi ajutorul altor persoane;

• Puneţi-le să descrie, la sfâritul comunicării, toate concluziile importante.

3.3.6. Persoanele critice sau extrem de analitice

• Ignoraţi orice remarcă critică singulară la adresa muncii dumneavoastră;

• Oferiţi cu profesionalism toate informaţiile pe care le consideraţi relevante;

• Dacă sunteţi întrerupţi, solicitaţi un interval de câteva minute pentru a prezenta tot ce aveţi detransmis, cu promisiunea că după aceea veţi atenţi la eedback-ul primit;

• Dacă interlocutorul nu este de acord să vă asculte, atunci daţi-i voie să îi expună punctul de vedere,dar într-un interval limitat de câteva minute;

• Dacă după intervalul în care una din părţi i-a prezentat punctul de vedere nu există o înţelegere,solicitaţi o claricare concisă a scopului acestei persoane;

• Dacă sunteţi jigniţi sistematic, transmiteţi că nu permiteţi această atitudine i că dacă se va conti-nua aa, veţi reuza să colaboraţi până la reluarea unei atitudini civilizate;

• Ţineţi-vă de cuvânt, indiferent de ameninţările pe care unii preferă să le profereze;

• Dacă sunteţi trai la răspundere referitor la refuzul de a oferi serviciul, repetaţi faptul că aţi precizat

public (i uor de dovedit) că nu oeriţi acest serviciu atât timp cât sunteţi jigniţi, dar că dacă acesteagresiuni încetează, sunteţi primii care doriţi să ţi cu adevărat de olos;

• Dacă jignirile se transformă într-o atitudine excesiv de analitică, menţionaţi că nu consideraţi căaceste detalii sunt relevante;

• Dacă se insistă, solicitaţi să vi se demonstreze pe scurt pertinenţa acestora i adoptaţi comporta-mentul adecvat, în uncţie de relevanţa inormaţiilor primite.

3.3.7. Persoanele care tărăgănează / amână lucrurile

• Încurajaţi-le să facă lucrurile cele mai neplăcute când au mai multă energie;

• Ajutaţi-le să respecte termenele;

• Reamintiţi-le politicos consecinţele amânărilor.

3.3.8. Persoanele care întârzie

• Explicaţi-le că întârzierea creează o stare de nemulţumire care se poate întoarce împotriva lor;

• Reamintiţi-le că i ele s-ar simţi jignite dacă ar în postura în care îi pun pe ceilalţi;

• Rugaţi-le să identice situaţiile care le determină să întârzie i solicitaţi-le să le elimine în colabora-rea cu dumneavoastră.



78 79

3.3.9. Persoanele lente

• Amintiţi-le politicos că ritmul lor creează disconfort, dacă credeţi că acesta poate modicat;

• Dacă personalitatea lor îi face să e înceţi, acceptaţi faptul că trebuie să le acordaţi ajutor suplimen-tar, dar numai dacă sunteţi sigur că nu e o ormă prin care persoana respectivă vrea să vă transereo parte din responsabilitatea care îi revine.

3.3.10 Persoanele neglijente

• Nu preluaţi responsabilitatea în locul lor, mai ales când nu este o situaţie singulară;

• Arătaţi-vă preocupaţi de felul în care îi îngreunează singuri calea către succes;

• Oferiţi-le materiale scrise de îndrumare.

3.3.11. Persoanele uituce

• În special dacă sunt persoane în vârstă, luaţi o foaie de hârtie i notaţi pentru ele tot ce trebuiereţinut;

• La sfâritul discuţiei, recapitulaţi punctele esenţiale cu foaia în faţă.

3.3.12. Persoanele impulsive

• Cu riscul de a pierde un minut în plus i de a părea insistenţi, vericaţi dacă au toate informaţiile

necesare reeritoare la modul de punere în practică a unei activităţi, precum i la resursele pe care lenecesită în ecare etapă i abia apoi oeriţi-le sprijinul pe care îl solicită;

• Rugaţi-le să vă explice cum văd ele rolul lor în realizarea activităţii i ce ateptări au de la dumnea-voastră, i claricaţi rapid serviciul pe care îl puteţi oeri.

3.3.14. Persoanele care proftă de mulţime

• În cazul celor care agită spiritele cu nemulţumiri sau cu diverse propuneri de “reformare” a serviciuluioerit, identicaţi un alt lider din mulţime i atrageţi-l de partea dumneavoastră, astel încât acestasă repete aptul că nu are nici un sens să se creeze o stare de spirit negativă, ci de cooperare;

• Evitaţi asocierea mai multor nemulţumiţi;

• Dacă există mai multe persoane care se erijează în lideri nemulţumiţi, separaţi-le de grup i comuni-caţi doar cu acestea pentru o rezolvare punctuală;

• Dacă presiunea grupului crete ameninţător, încercaţi să identicaţi o activitate pe care cel puţin oparte din grup o poate realiza în alt loc, până la reluarea atmoserei pozitive de colaborare.

3.3.15. Persoanele perecţioniste

• Ajutaţi-le să se confrunte cu realitatea, folosind tehnica feedback-ului;

• Asiguraţi-le că îi vor îndeplini scopurile chiar dacă nu este totul perfect;

• Ajutaţi-le să-i gestioneze timpul mai ecient, sugerându-le să încerce mai întâi să utililizeze o solu-ţie rezonabilă, chiar dacă nu perectă.

3.3.16. Persoanele “de gaşcă”

• Nu le încurajaţi decât atunci când timpul vă permite să faceţi o pauză pentru o discuţie amicală;

• Nu vă simţiţi vinovaţi/ intimidaţi dacă nu aveţi întotdeauna timp să ţi la înălţimea volubilităţii lor comunicaţionale;

• Dacă periclitează ecienţa serviciului, trataţi-le cu deferenţă i deschideţi subiectul despre activită-ţile relevante de la serviciu.

3.3.17. Persoanele insistente

• Folosiţi “tehnica discului zgâriat”: repetaţi iar i iar acelai lucru. Nu ridicaţi tonul i nu intraţi îndeensivă. De obicei, după o repetiţie sucient de tenace i de impersonală, orice interlocutor tiecă nu poate solicita mai mult;

• Folosiţi aceeai replică până când persoana insistentă o receptează, armându-vă insistent părereade rău că nu puteţi ajuta mai mult;

• Nu vă lăsaţi provocaţi de către insistenţa agresivă.



80 81

3.3.18. Persoanele în vârstă

• Vericaţi că informaţia transmisă este i în formă scrisă i că tot ce era foarte important de menţi-onat a ost recepţionat cu claritate, adoptând o atitudine egală aţă de o persoană în vârstă i aţăde una mai tânără;

• Nu presupuneţi din start că ar exista nevoi speciale de inormare în sprijinul pe care îl oeriţi. Dacăva cazul, veţi descoperi atunci când claricaţi pe larg scopul urmărit de acetia;

• Însă foarte probabil că există o nevoie de a asigura aspectele minimale legate de calitatea vieţii aces-tei categorii de persoane – să nu e ţinute în picioare timp îndelungat ci să li se oere scaune, să li seoere apă dacă au nevoie, să nu e ţinute în camere neaerisite, neîncălzite sau supraincălzite etc. ;

• Folosiţi-vă empatia, gândindu-vă cât de greu v-a fost atunci când aţi fost într-o situaţie grea, zicăsau emoţională. Dacă vă este greu să ţi empatici cu o persoană irascibilă i aparent nepăsătoarela stressul dumneavoastră, gândiţi-vă că mulţi vârstnici simt, în interacţiunea cu dumneavoastră,ceea ce noi simţim poate doar când mergem la doctor – senzaţia de neputinţă în a contribui pozitivla situaţia dată;

• Foarte probabil totui că vârstnicii au mai multe probleme care necesită răbdare. Fiţi generoi cutoate problemele acestora, chiar dacă nu se reeră direct la serviciul pe care îl oeriţi, ci la umanitateade care ajungem să avem cu toţii nevoie în diverse situaţii.

• Vârstnicii sunt, pe bună dreptate, foarte sensibili în ceea ce privete demnitatea lor, într-o societatecare încurajează în mod articial virtuţile tinereţii. Nu îi desconsideraţi, pentru că, de multe ori,persoanele în vârstă pot mai competente decât cele tinere. Nu toate persoanele în vârstă au pro-bleme cu auzul i au nevoie să ridicaţi tonul, nu toţi au probleme de memorie, uneori dovedind că seconcentrează mai bine decât tinerii pe detalii i pe urmărirea unor planuri de acţiune complexe.

3.3.19. Persoanele cu handicap

• Dacă aveţi de-a face cu persoane bâlbâite, nu vă grăbiţi să le trataţi ca pe nite persoane care au idizabilităţi de înţelegere. Dimpotrivă, în majoritatea cazurilor această problemă se datorează unuifux de gândire superior fuxului posibil de articulare a cuvintelor. Aceste persoane se gândesc deo-dată la acelai concept din mai multe perspective, ceea ce duce la o comunicare parţială i neclară atuturor acestora. Aveţi răbdarea de a le lăsa să vorbească, ără să vă grabiţi să credeţi că aţi înţelesla ce se reeră. Comunicaţi nonverbal încurajator, dar nu condescendent.

• În cazul persoanelor cu handicap, priviţi-i în ochi i nu ezitaţi să le vorbiţi la fel cum i-aţi vorbi oricăruialt interlocutor. Nu vorbiţi cu asistentul lor personal decât dacă este vorba de un handicap psihic sau

dacă este nevoie de ajutor clar în comunicare (de exemplu, transmiterea mesajului în limbajul surdo-muţilor, documente scrise ce trebuie explicate însoţitorilor persoanelor nevăzătoare etc).

• Respectul este apreciat de către orice persoană, indiferent de situaţia ei. Decizia de a adăuga larespectul obligatoriu i un alt el de ajutor, suplimentar - zic, emoţional, comunicaţional etc. – este în răspunderea ecăruia dintre noi, în primul rând din perspectivă umană i abia apoi instituţională.Persoanele cu nevoi speciale trebuie, doar, tratate de o manieră potrivită pentru ca demnitatea lorsă nu aibă de suerit.



82 83

3.4. List de condiii minimale care s ne asigure o

comunicare eicient indierent de context:

1. Fiţi receptivi! – oamenii comunică verbal i mai ales nonverbal!

2. Fiţi fexibili! – oamenii sunt dieriţi, acceptaţi-le elul de a !

3. Urmăriţi scopurile! – nu vă pierdeţi în detalii sau în emoţii, ci concentraţi-vă pe scopurile dumnea-voastră i ale altora!

4. Fiţi echilibraţi!– respectaţi-vă i respectaţi-i pe ceilalţi!

5. Fiţi autentici! – nu încercaţi să ţi mai veseli sau mai îmbunaţi decât vă simţiţi, dar nu lăsaţi acestestări să vă blocheze comunicarea!

6. Fiţi deschii!– nu porniţi de la idei preconcepute!

7. Fiţi pozitivi! – ecare situaţie i persoană au propriile avantaje!

8. Fiţi adecvaţi situaţiei! – recunoateţi i respectaţi ierarhiile, autoritatea i contextele!

9. Fiţi asertivi!– nu renunţaţi la poziţia dumneavoastră i nu ignoraţi poziţia celuilalt!

3.5. List de trsturi speciice unei persoane asertive:

• Nu se teme să refuze. Este dreptul ei să aleagă;

• Îi asumă responsabilitatea de a-i împlini propriile nevoi. Chiar i când se teme că va consideratincompetent, asertivul pune întrebări;

• Îi asumă responsabilitatea comportamentului propriu, dar nu i pentru comportamentul celorlalţi,sau pentru situaţii care nu sunt sub propriul control. Astel, ace dierenţa dintre asumarea respon-sabilităţii i asumarea culpabilităţii;

• Privete direct în ochi, transmiţând onestitate, încredere în viziunea proprie i exprimând frontalateptarea ca ceilalţi să îi asculte punctul de vedere;

• Solicită în clar dreptul de a ascultat;

• Nu se lasă intimidat de poziţia sau de statutul interlocutorului, pe care îl respectă în egală măsurăcu respectul aţă de propria persoană;

• Comunică nonverbal o imagine pozitivă despre el însui, de auto-apreciere i valorizare, prin atitu-dinea corpului i expresia acială;

• Caută să obţină avantaje prin crearea unui mediu nonconictual, mai degrabă decât prin amânareaconruntării;

• Solicită ajutor fără să se simtă desconsiderat sau incapabil, ci crezând în puterea muncii în echipă ia valorii pe care o va adăuga prin contribuţia lui;

• Îi manifestă respectul faţă de propria-i persoană prin armarea deschisă a faptului că o atitudine

agresivă a interlocutorului îi provoacă reacţii negative i prin solicitarea ca acesta să îi schimbeatitudinea, dacă dorete să continue comunicarea.



84 85

RECLAMAŢIE ADMINISTRATIVĂ ANEXA II

Denumirea instituţiei publice:SediulData _______________

Stimate domnule Preedinte,

Prin prezenta ormulez o reclamaţie administrativă, conorm Legii nr. 544/2001 privind liberul accesla inormaţiile de interes public, întrucât la cererea nr. ............. din data de ..................... am primit unrăspuns negativ, la data de ......................................, într-o scrisoare semnată de ..............................................

(completaţi numele respectivului uncţionar)

Documentele de interes public solicitate erau următoarele: ........................................................ ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Documentele solicitate se încadrează în categoria inormaţiilor de interes public, din următoarele con-

siderente: ...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi inormaţiile de interes public solicitate în

scris/în ormat electronic, considerând că dreptul meu la inormaţie, conorm legii, a ost lezat.

Vă mulţumesc pentru solicitudine,

.............................(semnătura petentului)

Numele i prenumele petentului .........................................Adresa .............................. Teleon .............................Fax .................................

CERERE-TIP ANEXA I

Denumirea instituţiei publice:Sediul:Data _______________


Prin prezenta ormulez o cerere conorm Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la inormaţiile deinteres public. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumerecât mai concret documentele sau inormaţiile solicitate): ..........................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................Doresc ca inormaţiile solicitate să îmi e urnizate, în ormat electronic, la următoarea adresă de

e-mail (opţional): ....................... .Sunt dispus să plătesc taxele aerente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se solicită

copii în ormat scris).

Vă mulţumesc pentru solicitudine,

........................

(semnătura petentului)

Numele i prenumele petentului .........................................Adresa ..............................Proesia (opţional) ................. Teleon (opţional) ..................Fax (opţional) ......................



86

RECLAMAŢIE ADMINISTRATIVĂ ANEXA III

Denumirea instituţiei publice:Sediul:Data _______________


Prin prezenta ormulez o reclamaţie administrativă, conorm Legii nr. 544/2001 privind liberul acces

la inormaţiile de interes public, întrucât la cererea nr. ............. din data de ..................... nu am primitinormaţiile solicitate în termenul legal, stabilit de lege. Documentele de interes public solicitate erauurmătoarele: .......................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Documentele solicitate se încadrează în categoria inormaţiilor de interes public, din următoarele con-siderente: .................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi inormaţiile de interes public solicitate în

scris/în ormat electronic, considerând că dreptul meu la inormaţie, conorm legii, a ost lezat.

Vă mulţumesc pentru solicitudine,.............................(semnătura petentului)

Numele i prenumele petentului .........................................Adresa ..............................

Teleon .............................

Fax .................................

20100621ghid_rolul grefierului

Documents