2008=oameni care au inviat din morti

134
r0 OJ t- Gi U C (J b (g o (.i n (-l u ft C rU c* G X n 6 AJ C L \J U Dacd ne-ar fi dat s5 intSlnimun om inviat din morli i-am pune o seam5de intre.b6ri, am dbri nenum5rate r5spunsurila fr6m6nt5rile noastre. Multe dintre ele le g6sim in aceast5 carte.. Sunt aici minuni petrecute acum c6tevamii de ani, sunt gi minuni petrecute in zilele noastre. Degi existi intre ele o foafte mare perioad5 de timp, sunt intr-o str6nsS concordantS, fiind operaAceluiagi Dumnezeu CelinTreime inchinatl Este o bucuriein plus si observ6m cE nu numai oameniisfinti au avut parte de invieri minunate,ci gi oameniiobignuiti, ba chiar gi necred i nciogii sau necregtinii. O carte despreInviere 9i invieri este firesc sE intereseze pe oricine, pentru cE este o carte despre fiecare dintre noi. Ea are menireasE aduc5 mult optimismin sufletele strivite de nenum5ratele drame cotidiene 5i mai ales de drama morlii. De aceea poate fi recomandat5 cu mult5 cSldur5 oric5rui fel de cititor. Protosinghel VisarionSORESCU, Sfdnta Mbn6stire SlSnic, Argeg ModestS 9i perfectibilS antologie a invierilor,.chemarea la o ,,inviere mai bun5" suslinut5de o multitudine de dovezi perene' treiitoare poate ,,scurtcircuita" pe tr5itorul in intunericul suficientei sau poate cimenta credinla celui ce flSm6nzegtedupi Sens 9i Adevir. VE provoc5m si credeli 9i sE cercetati, sd cercetati ca sE credeti! Indiferenta poate fi mortalS,cEutarea in adevirins5 vie! Autorii @ann6nI frtffiaU dr n

Upload: robydown

Post on 27-Dec-2015

252 views

Category:

Documents


19 download

DESCRIPTION

2008=Oameni care au inviat din mortiParinte Arsenie Papacioc:,ce parere aveti despre fenomenul mortii clinice?Biserica n-are o pozitie speciala fata de fenomenul mortii clinice.Noi nu ne amestecam ,n-avem cum.Nici cel mai priceput om de stiinta n-a putut vreodata lamurii acest subiect, altminteri destul de "nestiintific".Totusi,Biserica stie precis,fara dubii,ce e de facut pentru ca sa ne salvam dincolo de moarte.Trebuie sa ne pregatim de inviere .Si asta depinde de trairea launtrica ,dupa masura fiecaruia, a momentelor pe care le traim . Invatati , asadar ,sa muriti si inviati in fiecare zi.Ganditi-va ca ve-ti muri chiar azi.Eu am fost la capataiul multor muribunzi si va pot spune ca toti ,dar absolut toti , vroiau sa mai traiasca macar o singura zi.Inca o zi.

TRANSCRIPT

Page 1: 2008=Oameni care au inviat din morti

r0OJt-GiU

C(J

b(g

o

(.i n(-l

uftCrUc*GXn

6AJCL\J

U

Dacd ne-ar f i dat s5 intSlnim un om inviatdin morl i i -am pune o seam5 de intre.b6ri , amdbri nenum5rate r5spunsuri la fr6m6nt5r i lenoastre. Multe dintre ele le g6sim in aceast5carte.. Sunt aic i minuni petrecute acumc6teva mii de ani, sunt gi minuni petrecute inzilele noastre. Degi existi intre ele o foaftemare perioad5 de t imp, sunt intr-o str6nsSconcordantS, f i ind opera Aceluiagi DumnezeuCel in Treime inchinat l

Este o bucurie in plus si observ6m cE nunumai oameni i sf int i au avut parte de invier iminunate, c i gi oameni i obignuit i , ba chiar ginecred i nciogi i sau necregt ini i .

O carte despre Inviere 9i invieri este firescsE intereseze pe oricine, pentru cE este ocarte despre fiecare dintre noi. Ea aremenirea sE aduc5 mult opt imism in suf letelestrivite de nenum5ratele drame cotidiene 5imai ales de drama morlii. De aceea poate firecomandat5 cu mult5 cSldur5 or ic5rui fel decititor.

Protosinghel Visarion SORESCU,Sfdnta Mbn6stire SlSnic, Argeg

ModestS 9i perfect ibi lS antologie ainvier i lor, .chemarea la o , , inviere mai bun5"susl inut5 de o mult i tudine de dovezi perene'

treiitoare poate ,,scurtcircuita" pe tr5itorul inintunericul suf ic ientei sau poate cimentacredinla celui ce flSm6nzegte dupi Sens 9iAdevir.

VE provoc5m si credeli 9i sE cercetati, sd

cercetati ca sE credeti! Indiferenta poate fi

mortalS, cEutarea in adevirins5 vie!

Autorii

@ann6nIfrtffiaU

dr n

Page 2: 2008=Oameni care au inviat din morti

Coperta: SfAntul Sisoe cel Mare inviind un mort

Concep{ia grafici: ing. Bogdan Ciocirlan

Cornel Dragog - Diacon, profesor de religie la ColegiulNalional ,,Zinca Golescu" din Piteqti,redactor-qef al sdptimdnalului,,ArgequlOrtodox" (din 2001), autor qi coaLltor al

auxiliarelor de religie clasele II-IV(2000, 2003) qi al lucr[riiinterdisciplinare ,,Barca lui Darwin inderivl; Interferenfe religie-gtiinf["

Q00D; in curs de aParilie "StudiucomParativ Sfinte Moaqte, mumii,

truPuri blestemate".Roxana Dragog (Mihalache) - Specialist in Relafii

Publice, redactor responsabil al rubricii

,,spiritualitate" din cadrul publicaliei

,,Arge gul Ortodox"(din 2003).

Cornel qi Roxana DRAGO$

Oamenicare au inviat din morfi

Sute de cazuri cutremurltoare

Apare cu binecuv6ntareaPrea Sfin{itului Calinic,

Episcop al Argegului gi Muscelului

Page 3: 2008=Oameni care au inviat din morti

Daci inviere nu e, nimic nu e!

Fdrd inviere existen,ta ptmAnteascd efemerd este oimensd pdcileald. I{uputem cuggll-lajongli}Laomeneasca ̂ i*i. op;---invierga; ne apuci disperarga, h€ cuprindeintunericul, viafa n-are nici un scop, ne migcim pepimAnt ca niEte fiinfe jalnice, trdim ir zbucium Eitulburare gi ne coborAm in !f,rAni ca tof, fiii luiAdam. Cum poate rezista incercdrilor pimAnteqti unom care nu crede itr Dumnezeu, in inviere? Cum denu ajunge la sinucidere?

Chiar qi nemuritoarea dragoste se dilueaz{ dacdnu este vegnicd. Vrem s{ fim vegnici dacd iubim.Sentimentul nobil al afec$unii fafd de o altd persoandne aduce zbucium atunci cdnd gAndim cd s-ar puteas{ nu mai fie. Moartea pare pentru muritor cea mai.mare nenorocire. Despirtirea sufletului de trup, cdciaceasta este moartea, este nefireascd; nu a fost inplanul Creatorului dintru ircepuf de aceea provoacispaimd.rln cadavru, o casfi.piriqitd,

@eaEteaptf, inci pe sttrpAnul restauratqr.infa cineva de inviere? Da,

invierea lui Hristos! Dar de invierea lui Hristos cinene poate ircredinfa? Doar Iisus insugi!

DeEi- le-a vorbit ucenicilor despre lnviere de maii chinuit gi

it. Nu numai Toma

multe ori, s-au vdzut ir fa

Pdrinlilor no;iti, Victor Si Mihail - Aurclinn,ado rmi {i ?ntru nd de.i cle a invi e ri i

Page 4: 2008=Oameni care au inviat din morti

a fost necredincios. Petru gi Ioan s-au dus sX vadimoryndntul-€q-L dar elfiilGrea invdftrtorul.ti. Mgtiu Mugdol"^u u... -

- I-gttdinarul Ei L-a recunoscut pe MAntuitorul doar- '€=-_-cAnd a strigat-o Pe nume. @rvestea cea mare, Wnici cuvintele ei n-au adusluminf,, ci mai multa tulburare.

Luca Si Cleopa, mergAnd spre Emaus, erau

,, triqfi{I@lTEe-d eau tnvierii, fiind,, zib avnici c u

i nd L-au vdzut PeHristos inviat s-au incredinfat; doar Hristos i-a

.convins. Hristos Cel inviat ne PoaG;AilAAePmFcreZingare in invierea Sa. Acest lucru mai presus de

Tatil" (Matei , €o

mure taind gi credin,ta in inviere, cum se instaleazd ea

in sufletul credinciosului.A crede in inviere este semnul cf, Hristos a ,,prins

chip" in sufletul omului. ,,Nu voi muri - sPunea

SfAntul Simeon Noul Teolog - viafa fAEneqte din

toate m[dularele mele"; mXdularele unite cu Hristos'

Fierul dacf, stfi in foc timp indelungat intAi se face

rogu, apoi alb, luAnd calit[fle qi atributele focului,

deqi in esen!{ rdmAne tot fier, aEa qi credinciosul unit

cu Hristos devine dupl asemXnarea lui Hristos'

SfAntul Serafim ii intAmpina pe creqtini cu: ,,Bucuriamea, Hristos a inviat!" in orice perioadf, a anului'

Sfinlii au crezut cu tdrie in inviere, fiind ei ingiEi

inviati de moartea pf,catului qi purtitorii lui Hristos

lume nu-l putem cuprinde f[rh descoperire de sus.

Cel inviat..

Creqtinismul nu este o religie a tristef,i sau a altorculpe, cum greqit cred unii ,,cregtini". CreEtinismuleste bucurie gi pace sufleteascf, in Duhul SfAnt, estereligia invierii. CuvAntul de intAmpinare alDomnului de dupf, inviere a fost ,,BucuraF-vi!".Dupd infllfarea la cer apostolii gi ucenicii s-au intorsin Ierusalim ,,C! bucurie mare" (...). Pe Taborapostolii il rug@l s[ rimAnf, acolo:.Bine este noud str fim ai4!"; inveqniceqte, Doamne,clipa aceasta, sd nu mai coborAm in lumea mizerd!

Singura triste,te legitim[ este aceea cd nu ne-amcur5f,t de propriile porniri pdcdtoase, cf, nu ne-amsfinflt.

Cuttul ortodox este centrat pe inviere. in fiecareduminici celebr{m invierea; in fiecare duminic[, laslujba Utreniei - care in mAnf,stiri se face noapteacAnd a inviat Domnul - citim Evanghelia invierii gicdntdm ,,invierea lui Hristos", in fiecare duminic{putem intAmpina pe semeni cu ,,Hristos a inviat!".

Cartea de faf{ este o mhrturie vie cd avem sufletnemuritor gi cf, vom invia cu trupurile la sfArqifulveacurilor.

inv{f{tura Bisericii Ortodoxe este clard in ceea cepriveqte invierea, dar o minune poate lucra cu maimultd putere in sufletele mai pufln intirite. Cine areintreb{ri cu privire la via}a de dupX moarte poategXsi aici o parte din rf,spunsuri.

Pentru cititorul rAvnitor fir cele ale Ortodoxieieste o bucurie sd reglseasc5 ir:rtr-o singurf, lucrare

Page 5: 2008=Oameni care au inviat din morti

aproape toate minunile referitoare la inviere. Autoriiatr adunat cu migal[ din Vechiul qi Noul Testament,Viefile Sfintilor, Proloage sau cf,rti mai noi Ei revisteintAmpliri mai pufin familiare omuiui contemporan,care aratX f[rd putin][ de tigad[ cd via]a nrl seincheie la mormAnt. Toate civilizatiile omenestisfArgesc in cimitir. Pentlcep.1l-q-dag cg moartea. MormAntql_49_ggfq__gnrfa.iit, ci doar o-tEEE?e iffi-

Existd oare vreun om care n-a voiJ m6car o datdsi priveascd dincolo de aceast[ ,,cortinf, de fier", careeste moartea? Chiar gi omului care nu'qtie de Hristosnu-i vine s[ creadi cd ,,moare de tot". Cevadiniuntru ii spune cf, nu este doar un pumn deatomi gi molecule in voia hazardului.

DacX ne-ar fi dat s[ intAlnim Lrn om inviat dinmorfl i-am pune o seamd de intrebdri, am dorinenumdrate rdspunsuri la frhmAntfirile noastre.Multe dintre ele le gdsim ir aceastf, carte. Sunt aiciminuni petrecute acum cAteva mii de ani, sunt giminuni petrecute ir zilele noastre. Deqi existt intreele o foarte mare perioadd de timp, sunt irtr-ostrAnsd concordantd, fUOumryzeu Cet l" Tret

Este o bucurie in plus s{ observf,m ci nu numaioamenii sfinF au avut parte de invieri minunate, ci qioamenii obiqnuifi, ba chiar qi necredinciogii saunecreE-tinii. Dumnezeu ftr negrtrita Sa iubire fa,tfl defdptura omeneascd are grijd, prin neEtiutele Salejudec{!, de orice om, chci este chipul S{u.

CAnd Dumnezeu face o minu@oamenii asupra c[rora s-a ff,cut minunea este totald.

i, gei puFncredincioqi se intiresc in credinfd, necrestinii seboteazd,. Responsabilitatea este imensi pentru cel

t

care a fost martor unei minuni. Mai greu este a-liJrvia pe om din moartea PacatulmtrupeStg. Pacl

"a in"ia trupeq

.tou, d,aci va i,rrria Qi duhotpentru ve$nicie.

O carte despre Inviere qi invieri este firesc siintereseze pe oricine, pentru cd este o carte desprefiecare dintre noi. Ea are menirea sd aduci multoptimism in sufletele strivite de nenumdratele dramecotidiene gi mai ales de drama morfi. De aceea poatefi recomandati cu multi cflldurd oricdrui fel decititor.

Protosinghel Visarion SORESCU,Sfinta MAnistire Slinic, Argeg

Page 6: 2008=Oameni care au inviat din morti

Argument

Adeadrat au tnaiat?A pune aceastd tntrebare, oricht de ezitantd ar pdrea,

tnseamnd deja o lntredeschidere a uEii inimii Ei a minfii, otncercare de a intrezdri luminoasa priaire a Celui Inaiatoglinditd pe chipurile tuturor tnoiafilor. Dacd Hristos ainaiat, premisa Ei chezdgia propriei noastre tnaieri, dacdsute sau mii de semeni dinainte de Hristos phnd tnmileniul III au tnviat proaidenlial trupeEte (pentru untimp) gi sufletegte (pentru aegnicie), sensul ne priaegte petofi, credinciogi gi necredincioEi, bogafi gi sdraci, toaterasele gi toate neamurile.

La ora Ia care credinfa tn reincarnare pare a ckEtigadestui adepfi prin comoditatea morald pe care o implicd,cind multe persoane de sorginte cregtind l1i cautdidentitatea gi cdnd o parte tot mai mare a societdfiirespinge Lnoierea, finalitatea existenlei umane nu poate fitrecutd sub tdcere. La ora la care omul respinge gimascheazd moartea, cind consimte sd facd eforturi enormepentru a refuza scadenf.a, degi o Etie ineoitabild, afirmareaInaierii Domnului Ei a lnaierii celor mulli, postulAndinaierea noastrd in lumea ce oa sd fie, meritd cea mai mareatenfie.

O modestd gi perfectibild antologie a tnaierilor tntr-oprezentare sistematicd dar aie, chnd exegeticd, dar feritd de,,limba de lemn" doctd, cknd apologeticd, dar nuexclusiaistd, chnd dulce fild de Sinaxar, dar nu basm saumitologie, cdnd senzalionald gi cutremurdtoare, dar nu

11,

Page 7: 2008=Oameni care au inviat din morti

paranormald, chemarea la o ,,tnlsiere mni bund,, sustinutdde o multit,dine de doaezi perene, trezitonre, ctt triniterila sttrse autorizate ponte ,,scttrtcircuita" pe trditorttl inintuneriu.tl ntficienfei sau poate cimenta credinla cebd cefldmknzeEte dttpd Sens gi Adeadr.

Vdproaocdm sd credeli Ei sd. cercetafi, sd cercetati ca sdcredefi! lndiferenfa poate fi mortald, cdutarea in adeadrinsd vie!

Dragd cititorule, hni sd inuiem cu totii!

Autorii

12

CAPITOISVIs I

Dumnezeiegtii luminf,tori Ilie gi EliseiVictorii asupra mo4ii inainte de inviere

,,Aici este, strdine, SarEta in pdrnhnt sidonian giturnul adduaei care, cu iubire fald de oaspetele ei, I-aprimit pe proorocul lui Dumnezeu, llie Tesaiteanul, cAnd

foamea bkntuia prin cetdfi (...). Pe fiul ei, IIie care I-ahrdnit pe chnd era tn aiafd l-a inaiat, dupd ce-a murit, dinintunericul morfii. $i mama, care mai tnainte a plknspierderea fiului, a redeaenit mamd fdrd durerile nagterii".lnscripfia de pe martyrionul Sfkntului IIie, numit Eimonumentul ad.duaei, din poemul strdlucitului Grigoriede Nazianz confirmd biruinla asupra morfii tnainte deInaierea lui Hristos.

Prefiguriri ale lnvierii in Legea VecheC{derea primordialtr: dezintegrare sufleteasct,

opacitate, oscilafe intre lumind gi intuneric; inima -

cAmp de luptfl inhe bine qi rdu, moartea - izvor denoi suferin,te. In Legea vetero-testamentard, moarteaimplicl o plecare fdr[ intoarcere ,,in linufulintunericului gi al umbrelor ($eol), lara de inttrnericqi neorAnduiald unde lumina e tofuna cu bezna" (Iov10, 21,-22): omul antichitiSi iudaic'e nu vede nici oieqire din robia morf,i spirituale la care s-a expusprin neascultare. Printre reprezentanf,i evlavioEi aiVechiului LegimAnt se aprinde ins{ ntdejdea ineliberare: ,,Morfli T{i vor trti qi trupurile lor vor

13

Page 8: 2008=Oameni care au inviat din morti

invia! Degteptap-v{, cAntaF de bucurie, voi cei cestllqluiF in pulbere" (Isaia 26,19).

Cu generozitate, PdrinFi Bisericii au remarcatabundenla prefigur[rilor cu trimiteri la moartea qiInvierea lui Hristos. ,,Fragmentele" SfAnfului Irineual Lyonului (t 202) il surprind pe Iisus drept ,,Cel cea navigat cu Noe in corabie, l-a condus pe Avraam, afost legat cu Isaac, a cdldtorit cu Iacob; El estepdstorul celor ce s-au mAnfuit". in aceeaqi vreme(1,60-170), Meliton de Sardes continua Despre pagti:

,,E1, Paqtile mAnfuirii noastre, era in Abel cel omorAt(...), in Iosif cel vAndut, in Moise prunc abandonat, inmielul jertfit, in David cel persecutat, fir profeflibatjocorif,". Dintre transmildtorii Logosului,Iezechiel nareazd cum a fost purtat ,,in mijlocul unuicAmp plin de oase omeneqti goale": ,,Deci amproorocit eu, cum mi se poruncise Ei a intrat in eiduhul gi au inviat..." (Iezechiel37,1-10).

in icoana compozitd a invierii se regdsegte maitArziu imaginea monstrului marin vdrsAnd din gurdnu pe lona, semn dat de insuqi ,,Fiul Omului" (Matei12, 40), ci trtreaga omenire eliberatd de Hristos. $iprecum MAntuitorul Cel ridicat din morp a inviat pefiul vdduvei din Nain, ascunsa vestire a ftrvierilorneo-testamentare este relatatd in doud episoade dinCdrFle Regilor: se intorc la viafd fiii unor femei greuincercate din Israelul proorocilor inrudif spirifual,Ilie qi Elisei.

74

Fiul viduvei din Sarepta gi neamurile pigAne

Dupi gase luni de retragere forfath la pArAulCherit, ,,biciul lui Israel", Ilie ajunge la o vdduvishrmant din Sarepta Sidonului. Pentru ospitalitateafald de trimisul ceresc, ascultdtoarea gazdd, estebinecuvAntatd cu inmulfirea proviziilor in anii desdrdcie, ca o refirnoire a minunii cu mana din pustie.

Aflat sub acoperigul ei, proorocul din Tesba nurimAne nesimfitor la cumplita durere a vfiduvei:

-____#Intr-o stihird a laudelor sirbdtorii SfAntului

Proroc, invierea fiului vdduvei este prezentatd ca ovictorie asupra morfii, moarte pe care Ilie n-acunoscut-o datoriti inilfdrii sale la cer. in cuvintesimple, douf, tropare ale canonului SfAnfului IoanDamaschinul evoct minunea: ,,OcdrAfu-te-a pe tinecu cuvinte vdduva ce te hrdnea, proorocule, pentrumoartea fiului sXu, spre furvierea lui indemnAndu-te";qi epilogul ,,insemnat-ai limurit slava Treimii cusuflarea cea de trei ori, dAnd viu pe fiu maicii sale".Lucrarea este pusi in legifuri cu Preasfdnta Treime:intreita suflare a profetului asupra celui rf,posat arattrslava Treimii, aga cum, pe Muntele Carmel, prinintreita udare a jertfei de ardere de tot, puterea Ei atriumfat asupra idolatriei. ,,intr-adevdr pe fiulvf,duvei, adicl neamurile ptgdne, l-a inviat nu Tatf,l

15

moartea singurului fiu. Urc{ trupul ilului infoiEorul unde locuia qi, aqezAndIahve. se intindeviald Ei, in cele di

Ft (III Regi 17, 77-23).

Page 9: 2008=Oameni care au inviat din morti

se incdlzeste si se intoarce din moarte la viattr, spre(IV Regi 4,32-37).

Troparele cretanului Andrei de la pavecernila dinSAmb[ta lui Lazf,r relevf, poetic relafia intrinsecf,intre invierile mentionate Ei cele douf, Legi unite prinHristos: ,,Scoalf,-te de aici, ascultAnd glasul, cf, testrigi Prietenul tf,u afarf,. Acesta este Cel ce a inviatmorf,i mai inainte. Cd Ilie a sculat un mort, precum qiElisei; Cel ce lucra qi grflia prin ei, Acesta este".

17

Oasele lui Elisei - ddtitoare de invier" l4Or+SE

Marelt ff,c[tor de minuni al antichitifii iudaice,proorocul Elisei a biruit moartea cu darul luiDumnezeu qr dupfl ce trupul sf,u a fost inhumat inpdmAntul lui Israel. Cartea a IV-a a Regilor pdstreazlprincipalul temei biblic

Dar iatd,u sd vad{ una

s-a atins deoasele lu s-a sculat oarele

t4l9:' (IV Regi 13,20-21).Sensul duhovnicesc al minunatei intAmpldri a fost

exprimat intr-una din predicile preotului $tefanSlevoac{ din Fdclii pentru dreapta credinld: ,,noioamenii, prin tot felul de picate, suntem adesea morfisufletegte qi, cAnd mergem la moaqtele sfinf,lor, carene aduc aminte de nevoinfa Ei de lucrarea lor,

.Apoi a murit Elisei si l-a iar in anulurmf,tor au intrat in tard cete de moabi

mort, s-a

singur fdrh Fiul, nici Tatdl Ei Fiul fdr[ Duhul SfAnt, ciintreaga Treime" (cf. Chesarie din Arles, ,,Sermo"724,4).

Invocarea ,,proorocului urcat la cer" pentruvindecarea bolilor este intru toful indicath in,,Molitfelnic", ca fiind mijlocitor al ridicf,rii din morfia copilului sidonian, nimeni altcineva decAt SfAntulProoroc Iona, potrivit Vielilor Sfinfilor(t21 septembrie). Dupd exemplul lui Ilie, vor redaprin rug[ciune viafa unor decedaF Sfin$i Benedict qiDia.

,,inviind pe fiul sunamitencei"

le cdt de singuratic, sever Ei energic este

?p[r@ryLJlie, pe atdt a" ro.iuUit qi Um"ataumaturgul Elisei, discipolul devotat gi succesorulsdu: dovad{ minunile prin care a venit in sprijinulproorocilor flimAnzi gi al unei alte vf,duve strrace.

O femeie stearpd din Sunem il addpostea adeseape prooroc in propria locuin!f,. Descoperind c[ gazdanu are nici un fiu, Elisei ii flgiduieEte un urmag.Promisiune impliniti. CrescAnd, copilul fdglduitmoare in bra,tele mamei sale in urma unei insolaFi.indureratil, sunamiteanca aqeazd, trupul plipAnd pepatul vindecttorului slujitor divin. CoborAt de peCarmelul biruinfei lui Ilie, Sfantul Elisei repeta de

tapte ori gestnl ?nvtrttrtorului asupra copilului din9arepta: iti pune buzele pe buzele adormitului $io@ Treptat, hi!,trdt{1!g

"t"F

16

Page 10: 2008=Oameni care au inviat din morti

precum gi de sensul vief,i pXmAnteEti, ne trezim,ajutafi fiind Ei de harul divin pe care ni-l mijlocescdirect" (apud Pr. Vasile Sorescu, Religia ortodoxd,cdlduzd pentru credinciogi, pag. 79).

Astfel mulfi semeni s-au vindecat prin atingereade nestricicioasele oseminte ale sfinfilor, dar maimulp au rendscut sufletegte. Prin Sfintele MoaEte sepreamireqte irlelepciunea, dar qi atoputernicia luiDumnezeu, Care este ,,minunat intru Sfintii S6i"...

18

Pentru rugAciunile SfAntului Prooroc IeremiaSomnul cel de 70 de ani al lui Abimeleh

Sinaxarele tnchind a patra zi a lui Brumar plkngeriiproorocului Ieremia pentru lerusalim gi pentru robirea lui,amintind gi una dintre cele mai mari minuni sdokrgitetnainte de aenirea Mhntuitorului pe pdmknt: adormireaoreme de 70 de ani a milostiaului Abimeleh.

A grflit Ieremia c{tre Domnul, zicAnd:- Rogu-Te, Doamne, ce voi face lui Abimeleh

etiopianul, cf, multe faceri de bine a ficut mie,robului Tiu? Clci acesta m-a scos din laculimpuFciunii in care md bdgaserf,; gi nu voi s{ vazdpierzarea cetifii, ca sf, nu se sperie gi si moard defrictr, fiind fricos qi mic la suflet.

$i a zis Domnul citre Ieremia:- Trimite-l pe el la via lui Agrippa; Ei-l voi acoperi

pe el sub umbra muntelui, pAnd se va intoarcepoporul din robie.

Atunci a luat Ieremia proorocul sfintele vase deslujire ale templului qi, dupd porunca lui Dumnezelr,le-a btgat intr-o piatri pecetluind-o cu inelul sf,u, firnumele lui Dumnezev:,,Adic[ Iahve, care dupf, ceigaptezeci de tAlcuitori se infelege Domnul". 9i, o,minune! Tiparul pece$ii s-a ftrcut atAt de adAnc, ca EicAnd ar fi fost sdpat cu o unealtd de fier. Iar piatra aacoperit-o un nor, pentru ca st fie anevoie cunoscutt

19

Page 11: 2008=Oameni care au inviat din morti

Descoperind smochinele a aflat cf, pica lapte dinele, ca Ei cAnd cu pufn mai inainte le-ar fi cules qiiardqi qi-a zis: ,,Aq vrea sf, dorm incf,. Dar fiindci cugrdbire m-a trimis Ieremia, de voi dormi, voi zdbovi;qi pentru aceasta el se va mAhni; cd doard nu esteosteneali gi arsuri toatf, ziua; sd, mtr duc mai curAnd,qi acolo voi dormi".

Ludnd smochinele a sosit in IerusalimcunOqtea nici Ieru , nicipe vreo rudenie sau prieten. $i iar qi-a zis siegi: ,,Bineeste cuvAntat Domnul, uimire mi s-a fXcut mie astizi.Nu este cetatea aceasta Ierusalimul? S-a inqelatmintea mea, pentru cd nu m-am sdturat de somn".

$i a iegit afard din cetate. LuAnd seama dupdsemne, zicea: ,,Aceasta este cetatea, nu m-am

.inQClAI". $i intrandaflat pe cineva dintr .

,,Bine este cuvAntat Domnul, mare uimire mi s-aficut rrtie", qi-a spus tr sine. IeEind afard, a r{masmahnlll4e! tiind._cesilecA.

PunAnd jos coqnifa cu smochine, a zis:,,Aicea amsi Eed, pAnd cAnd Domnul imi va ridica uimirea". $iqezAnd el, iatd din larina sa venea un bdtrdn, citrecare a zis:

Iar bttrAnul i-a rdspuns:- Ierusalimul, fiule.$i a zis Abimeleh:- Unde este Ieremia proorocul Si preotul lui

O"t""nu-i-amTTlat peEI.

21

oamenilor. Se afla ins[ piatra aceasta in pustiul incare mai intAi Moise a fdcut Chivotul lui DumnezeLr.

Iar dimineala azis Ieremia lui Abimeleh:- Ia coEnita aceasta, fiule, Ei du-te la via lui

Agrippa, pe drumul muntelui, qi adu smochine ca sdminAnce bolnavii poporului, ci spre tine este veselialor qi peste capul tdu std slava lor.

$i indatd a plecat acela la vie.AjungAnd la vie qi soarele apunAnd ziua, iatt

puterea caldeilor venind a i:rconjurat cetateaIerusalimului qi a trAmbi,tat ingerul cel mare, zicAnd:

- Sd intre in cetate toatd puterea'caldeilor, ctrcis-au deschis voui porf,le. )

Atunci SfAntul Prooroc, luAnd cheile Templului, aieEit afari din cetate $i, aruncAndu-le inainteasoarelui, a zis:

- Ia acestea qi le pdzeqte pAnd la ziua tr care te vacerceta Domnul pentru ele; cdci noi n-am fostvrednici sl le p{zim.

Iar Baruh, ieEind afari din cetate, a rdmas gezAndintr-un mormAnt. Si Abimeleh luAnd smochine pe

tdeun t lauinbra lui sd se odihnea -sl

, a 4gfgrmils-a ftrcut dup[ porunca lui Dumnezeu, pentrucuvAnful cel zis lui leremia, cA ,,Eu il voi acoperi peeI".

$i dupd ce s-a sculat zis: ,,Dulce am dormit,

inse puf,l, cici din pricina aceasta este ingreuiatcapul meu ci nu s-a indesfulat de somn"

E1-a

20

Page 12: 2008=Oameni care au inviat din morti

$i a rdspuns bdtrdnul:- Nu eqti din cetatea aceasta, dac[ astf,zi f,-ai adus

aminte de Ieremia qi de popor, qi intrebi de el, dup[atAf,a ani.

Poporul este in Babilon, fiule, acum de qaptezecide ani, fiindcd a fost robit de impf,ratulNabucodonosor, gi cum fu, tAn{r fiind qi nendscutincd afunci, intrebi acum de cele ce niciodatd nu le-aivdzut?

$i auzind acestea Abimeleh, a zisbdtrinului:- De nu ai fi fost bitrAry Ei pentru cf, nu este iertat

omului lui Dumnezeu a ocdri pe mai-marele siu, aqfi rAs de tine qi fi-aq fi zis cd eqti nebun, spunAndu-micd poporul a fost dus rob in Babilon. Cdci qijgheaburile cerului s-ar fi deschis qi ingerii luiDumnezeu ar fi venit sf,-i ia pe ei cu putere qistflpdnire, ircAt nu ar fi putut ajunge aqa degrab' laBabilon. Clci pupni vreme este de cAnd m-a trimispdrintele meu Ieremia la via lui Agrippa pentrupuflne smochine, ca s[ le ddm celor bolnavi dinpopor; qi ducAndu-md sub un copac, din pricinaarsurii soarelui, am dormit pupn. $i, socotind cd amzdbovit qi descoperind smochinele am aflat cd picalapte din ele precum le culesesem, gi tu imi spui ci afost robit poporul la BabilonZ $@insuti-cd nu4lnt, ia smochinele qi vezi.

$i vdzdnd bdtrAnul smochinele, a zis:- O, fiule, tu eqti fiu de om drept gi n-a voit

Dumnezeu sd-qi arate f,e pustiirea cetifii acesteia, cia adus spre tine uimirea aceasta. Iatd,70 de ani arepoporul de cAnd a fost robit in Babilon, qi ca s{ afli c{

acestea ce-fl gr{iesc sunt adevdrate, cautf, la larini giv_ezi, cA nu s-a ivit hgi smochinele cd nu le este incf, vremea, gi cunoagtetu insu!, Ei te indupleci mie, celui ce-!i vorbescadevf,rul.

Atunci Abimeleh, ca din beFe djglSptandu-sgA

pe el, a zis:- Bine eEti cuvAntat Dumnezeul cerului qi al

pdmAntului, odihna sufletelor drepflor!

23

Page 13: 2008=Oameni care au inviat din morti

SfAntul Prooroc Iezechiel mAngAietorul robieibabiloniene (t21 iulie)

Minunea invierii oaselor celor mulfi

Fiul lui Vuzi din Arira s-a tnarednicit de la Domnul a-pri@+zMa

tcut sd siej ertfeascd p entru mkntuirea neamului omenesc.

Viefile Sfinlilor de peste tot anu'J amintesc de celemai importante minuni ale proorocului care a alinat,prin profefiile sale, durerile robirii, semhndndnddejdea izbfivirii. ,,Iar cAnd au fost robifi evreii inBabilon, a fost dus qi el impreund cu ei. $i dupd ce aproorocit multe proorocii poporului iudeu, a dat qiacest preamdrit semn, adicd: sd ia aminte la rAuls qmgeach atunci sx aiba nadejdea ca@Babilonului secera pustiirii; iar cAnd vor vedea

mormAntul lui Arfaxad, se spune: ,,OarecAnd caldeiinecf,jind pe poporul iudeu, Iezechiel a mers la mai-

t q i

ut nddejdea, Eimai mult nu nddejduiesc a se libera de robie,proorocul acesta cu minunea invierii oaselor celor

24

intoarceintoarce la Ierusalim" (pag.453).

@o..tl i.,gropat in,tarina lui Tur, in

mor,ti, pe care a vf,zut-o in vedenie, a induplecat pepopor cd este ntdejde de liberare lui Israel" (Ibidem,

pag. 452) - cf. Iezechiel, cap.37.Acelaqi prooroc al Vechiului Testament, altddati,

prin rugdciunea sa, a dat evreilor celor ce

flimAnziserd hranfi indestulatX de peqte; qi pentru

mulli dintre cei ce leqinaserd a cerut de la Dumnezeu

via[[ qi mAngAiere.

25

Page 14: 2008=Oameni care au inviat din morti

Tklcuitorii vechiurui Testament nu aaeeu tnferegeriunanime asupra nemuririi sufletului. De pildd., ,o.arftniinu credeau ln nemurire Ei inaiere. Mhntuitorul ctarificd odatd pentru totdeauna, pentru tofi: existd nemurire,Lxistdinoiere.

intdia onrd. in neinsemnata cetate a Nainului, EInr7leazy existenla personald de dupd moarte. Sunteicdincolo,. pentru eternitate ffiejt, tnsd, erau fncontradicfie cu ei ingipi ca oameni rerigiogi. Demonstrhndnemltrirea, Hristos igi legitima logic lniiiunea, ghndirea:.,tntreaga S a tna dfdtur!

; IoMyl@

temelja cregtind. Va mai -

adffio. snrp rtotttiux

CAPIrFOIsVIs II

invierea din NainCu Domnul Vietii despre moarte gi

nemurire

,-{H___gegtry,a. Va mai adduga, spre ieplind,prieteryului .Lazffi. La oa consoiida apoi w tu;;frn

-$i dupf, aceea, S-a dus intr-o cetate numitd NainAi :r El impreund mergeau ucenicii Lui gi multimulfme. Iar cAnd S-a apropiat de poarta cetdpi, iatdscoteau un mort, singurul copil al mamei sale, qi eaera vfiduvd, gi mulfime mare din cetate era cu ea.

26

$i, vizAnd-o Domnul, I s-a fdcut mill de ea qi i-azis: Nu plknge!. $i apropiindu-Se, S-a atins de sicriu,

iar cei ce-l duceau s-au oprit. $i a zis: Tinere, lie ili zic,

scoald-te! $i s-a ridicat mortul qi a inceput sf,

vorbeascd, qi l-a dat mamei lui.gi sliveau PS

Dumnezeu, zicAnd: Prooroc mare s-a ridicat intre noi 5iD umnereu a cer ca at p eVop orilTil' (tuca 7, 11,-16).-_.=.--.--|.--;-

Un convor cte inmormAntare. Peisaj vd,zut adesea

pe strf,zile qi uli,tele satelor qi oraqelor din lume.

Prietenii, rudele, cunoscuf,i unei vdduve petreceau la

groapf, pe tAndrul ei unic fiu. Tocmai atunci Iisus,inconjurat de o mullime de oameni qi de ucenici,trecea prin satul situat la sud de Muntele Tabor,indreptAndu-Se dinspre Galileea spre Iudeea.

Doud mulfimi se intAlnesc in fala morf,i.Zguduitor tablou. Cei ce veneau cu rdposatul

dinspre via![ erau triqti qi plAngeau. Ceata condusdde Dumnezeu se indrepta spre via![. Are locimpactul. Firi pregitire, fdrd introducere.

,,Ff,cAndu-I-se mild", Domnul Viefli ii sPuneneconsolatei vdduve: ,Nu mai plAnge!". Fdrdindoial[ cd ea a continuat sd pldngd. El nu selimiteazd la cuvinte de mdngdiere. Se apropie de

nf,sdlia dusd probabil de patru tineri.qi-givarEAle------------:---ceeacenimeni@ +-gSyd:lonversatie cu ,,Lumea de dincolo". S-a adresatmorhrlrri ca unui viu. isnorAnd moartea: ,,Tinere, tieeifr-eraiesc. scoala-te!". S-a intamplat minunea denifienf-asteptatd: tAn6rul s-a ridicat, s-a reinsufle$.t,i;; Ma"fi6*i l-a redat mamei sale. il vindecf, pe

Page 15: 2008=Oameni care au inviat din morti

inseamnX desfiin,tare, neant, ci trecerea la viafavegnici. Prin invierea din Nain am vdzut concret oprob{ a nemuririi sufletului. in fapt, MAntuitorul i-ainviat pe tof, morf,i din vremea Lui, in conqtiinla ch,de afunci, vor crede in nemurire.

Lecfie despre moarte qi inviere, minunea dincetatea Nain nu s-a petrecut intAmpldtor. Ucenicii luiIoan cel SfAnt, Botezf,torul, au vf,zut vindecf,rile qi

invierea qi au fost indemnaF: .@t-ut Ioan ce aF vazut 'o@qmbld leprosii se curdfesc, surzii aud mo4i-i

invie.,.." (Luca 7, 22).din profeFile despre Mesia d" lu Itql92-2fui-61,Qqi Iezechiel (37).--Gc6ei

despre nemurire i-a urmat intenfionat ce4despre Trimisul lui Dumnezeu, Singurul care poatefffi uittu-dga-o-tul J inleles mesai ul

O ,,inviere" duhovniceascf, este menfionatt, delocintAmplitor, la ,,Apostolul" (Gal. L, 11-19) careprefatpazd. rostirea Evangheliei despre invierea dinNain: prigonitorul Saul din Tars, prin putereaharului divin, se naqte la o viaft nouf,, devenindmarele Apostol Pavel. Dup[ cum nimic nuindrept[fea pe vreun martor al intAmplirii minunatedin cetatea galileeand si spere c[ tAnf,rul va fi readusla viafd, nimic din ,,performanfele" iudaice ale luiSaul nu anunla ,,invierea" de pe drumul Damascului(Fapte 9).

Apostolul neamurilor il va chema mai tArziu Iainviere pe tAndrul Eutihie, Hristos cheamd qi astdzi

I

29

.y-oara cu eg, pe orice mamd, pe orice om sinsur.-

Dlmprtratea descrierii uimegte: fricd, em<igie giatAt. Evanghelistul Luca spune mai mult: ,,qi frictr i_acuprins pe tofi Ei sltrveau pe Dumnezeu zicilnd: Mareprooroc s-a ridicat intre noi gi Dumnezeu $i-a cercetatpoporul" (Luca 7,76).

V[d martorii in Iisus din Nazaret pe Mesia celprofeft? Ei indrhznesc numai sd constate cd, dupdsecole de absenf[ a profefilor in Israel, Dumnezeu letrimite un ,,Mare profet,,. Un profet Care vorbeEte cu,,Lumea de dincolo,,. Cel Care face doruiu cdsufletul, absent pe nisdlie, existd totugi ,,Dincolo,,.Cel Care dovedegte femeii qi ceror de falr cd sufletuleste nemuritor. Cel Care ii indici respectatei vdduveci plAnsul nu trebuie sI fie disperat, pentru cd fiulcontinua sd trtriascd in ceruri, Dar, pentru ch nu ar fiinfelel numai prin cuvinte, i-a ,prs-o prin fapti: i l_aadus i:r fala ei pe fiu viu.

Fiecare dintre noi, citind relatarea primei invierisdvArEite de Hristos, qi-ar pr.r.," intrebarearegretatului Mitropolit ardeleary AntoniePldmf,dealh: De ce din multimea de ,,adormi!,, pecare i-a intAlnit Domnul in timpul viefii SatepdmAntegti, la Nazaret, Capernaum sau in altelocalitdfi, l-a inviat pe fiul viduvei? De nu i-a inviatpe tofi cei care mureau in vremea lui?

Dilema a fost dezlegatd, nu numai pentru vdduvadin Nain sau pentru Apostolii martori, ci pentru tolicei care vor auzi despre minune in veiii vecilor.Biruitorul iadului ne-a ldmurit ch moartea nu

Page 16: 2008=Oameni care au inviat din morti

pe toF tinerii morfi duhovniceqte, gata sX fie aruncafiin ,,mormAnful" pierzaniei sufleteqti, sd se intoarcddin moarte la viafi. Pentru ei, pentru via,ta lorrisipittr, pentru fiecare dintre noi sAngereazd inimade Tat[ a lui Dumrlezeu, iar Biserica, ,,noua Rahelh,,,Mamd nemAngAiati, iqi plAnge copiii rdticif,agteptAnd ,,invierea" lor, ,,invierea" noastrd ...

30

Trezirea din moarte a fiicei lui Iair

,,Talita kumi": $tiinfa lui Hristos,gtiinfa invierii

Pasionalilor de picturd le sunt familiare doudrErezentdri din secohtl aI XIX-lea ale lui DomenicoMorelli Ei Albert aon Keller. Gdzduite Ia Stattsgalerie dinMunchen, picturile tnfdligeazd o celebrd fild eoanghelicdimortalizatd ,,sub aceeagi priaire" de EaangheliEtii Matei,Marcu gi Luca: Inaierea fiicei lui lair. Copila muribundd amai-marelui sinagogii din Capernaum. Un nume rdmas inistorie, pomenit din generalie ln generafie. O personalitaterespectatd gi cunoscutd de mulfi, cdreia mesaiulMhntuitorului nu-i era indiferent. Odiseea lui lairinfdliEeazd unul dintre cele mai frumoase exemple decredinld tn puterea tdmdduitoare a lui Hristos.

,,incf, vorbind El, au venit unii de la mai-marelesinagogii, zicAnd: Fiica ta a murit. De ce mai superipe invd,titorul? Dar Iisus, auzind cuvAntul ce s-agriit, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme. Credenumai!

$i n-a l[sat pe nimeni sd meargd cu El, decAtnumai pe Petru Ei pe Iacov Qi Pe Ioan, fratele lui

u-i pe top

31,

Iacov. $i au venit la casa mai-marelui sinagogii qi auvtzut tulburare qi pe cei ce usrseffult. 9i intr a zis: De ce ad tulburati

-au luat in rAs. Iar El,

Page 17: 2008=Oameni care au inviat din morti

Ne asigurd pe bund dreptate SfAntul IoanDamaschin: ,,Dumnezeu mai ales atunci Seinduplecd cu totul qi imparte cele cerute, nu cAndcineva luptd numai pentru sufletul sXu, ci cAnd faceaceasta penku aproapele".

Oamenii ddruiF cu priceperea vindecdrii, mediciqi taumafurgi, incearch sd vindece, dar nu suntsiguri. Cu siguranfd dumnezeiascf,, MAntuitorul nuezitd, str r{spundd cererii lui lair. $i pentru ciDumnezeu ne are fir vedere pe fiecare dintre noi gilucreazd spectral, atotcuprinzdtor, Hristos vindec{ obolnavl cu scurgere de sAnge de doisprezece ani prinatingerea plind de credin,ta tdmdduirii a ,,indrizneteifiice".

in timpul acesta, convoiul se indrepta spre casaconducdtorului sinagogii. O veste cizu ca fulgerul, catrtristarea cea mai de pe urmi: ,,Fiica ta a murit!".MAngAind cu cuvAntul, Iisus merge mai departe,ircurajator: ,,Crede numai gi se va mAnfui fiica ta!".La casa indoliat{, sosirea invdfdtorului pdrea inutild,tardivd. Constataseri moartea feti,tei: inima i seoprise, rf,suflarea ii incetase. Cei ai casei plAngeau.Degi gtia gi El ci fata murise, le-a ardtat cd moarteanu este decAt somn intrerupitor al vief,i p{mAntegti:,,N-a murit, ci doarme".

in ciuda durerii, cinicii din mulf,me au rAs

I sufleteloropreqte pe trei dintre ucenici, Petru,gi la Schimbarea la Fafe sau

Ioan Ei Iacob (carugiciunea din

batjotoiilor. Aveau Jtiinvierii. Dintre cei cu

qi credinfi,

pe mama ei qi pe cei ce il inso,teau qi a intrat unde eracopila. $i apucAnd pe copil{ de mAnd, i-a grfiit: Talitakumi, care se tAlcuiegte: Fiicfi, fi,e zic, scoald-te!

$i indati s-a sculat copila qi umbla, cdci era dedoisprezece ani. $i s-au mirat indatd cu uimire mare.Dar El le-a poruncit, cu st{ruintf,, ca nimeni sd nuafle de aceasta. $i le-a zis sd-i dea copilei sf,mdnAnce" (Marcu 5, 35-43).

in Nazaret circula zicala,,nimeni nu e profet intara lui". in Capernaum, numit de Iisus ,,patria" Sa,gazdele i-au organizat o primire deosebiti, ieqind inintAmpinarea Lui (Luca 8, 40).' Din mulfimeaenfuziasttr, unul se bucura mai mult cu sperantaincolfitd in inimh: Iair.

Ajuns inaintea lui Iisus I se arunch la picioare,fird falsd pudoare, Ei-L roagd stf,ruitor pentruvindecarea fiicei de doisprezece ani, bolnav{ spremoarte. Domnul ii asculti rugimintea rabinului de lasinagogd qi Se indreapti, urmat de numerosulauditoriu, spre casa suferinfei.

Iair dreg{torul nu adresase o rugdminte pentruel, ci o rugfiminte pentru unica bucurie a familiei.Dumnezeul dragostei Fne seama de rugdciunilepentru ceilalf,. Ele demonstreazd bundtate, ddruire,generozitate, iubire.,,Episodul justificd rugdciunileBisericii pentru al$i, rugdciunile pdrinfllor pentrucopii, dar qi ale pruncilor pentru purtdtorii lor degrijd,, precum qi cele pe care prietenii le fac uniipentru alfi" (i.P.S. Mitropolit Antonie Pldmldeali alArdealului).

32

Page 18: 2008=Oameni care au inviat din morti

Ghetsimani, momente tainice), precrlm qi pe pdrinfiicei indurerali.. ,,A strigat" apoi ca qi cum sufletul ar fifopt departe, pe tf,rAmul celllalt: ,,Talita kumi!"(,,Inviazd!",,,Copild' scoalh-te ! ").

Spre stupefactia martorilor, unica fiicd acredincioasei familii s-a ridicat de pe patul morfii. Aredat-o ltri Iair qi sofiei, poruncindu-le sh o hrfineascdEi povf,fuindu-i, cu smerenie, s[ pfistreze taina,ferindu-se de lauda qi slava lor, de publicitate.

insd minunea nu putea fi tdinuitd - ii zguduise giii amuf,se pe urmhritori,le ruqinase rAsul de inceput.Aura din jurul actului propriu-Zis al minunii sellrgeEte. Muribunda de pe patul din Capernaum eracivilizafla sinagogii qi a Vechiului Testament. Secolede agonie qi moarte. Seva originard a duhului sepierduse. Din bogdFa de altidatd a vechiului Israel,mai-marelui sinagogii ii rimisese o singurd fiictr. Peacest fond, trebuia sd ft:rvieze universul israelitean cutemplul, irechinarea qi duhul lui: ,,gi a venit inapoisufletul ei".

Ce a declanEat invierea fiicei lui Iair? Evangheliilesubliniazi amdnunful:,,Venind mai-marele sinagogiia cdzut la picioarele lui Iisus". Splendida civilizafie alui Israel pierise din cauza mAndriei. Nu mai ascultade Dumnezeu. To! proorocii Vechiului LegdmAntreproqaseri absenla ,,inchinirii in duh qi adevtr",naf,onalismul feroce, poporului qi conducdtorilor.Iair a infeles ci Dumnezeu Se afld in inima lucrurilor,ct El igi asumfi condif,a tragicd a omului. ,,inviat"prin fiicd, Iair a conqtientizat cd, Dumnezeu nu esteAtoputernic decAt pentru ci este Cel mai smerit...

34

Starea muribundd a legii se manifestf, uneori qi lanoi. Degi linem tradiponalist toate formele credinfei,simfim oare cu adevirat duhul invierii ,,explodAnd"in fiecare act, in fiecare zi,in fiecare fibrd a noastr6?Mai exist[ inviere cAnd predominf, ura, dispreful,exploatarea? Mai conqtientizf,m invierea de pe SfAntaMasi, sursa tuturor invierilor? Numai gustAnd dinaceastd fAntAnd nesecatd vom invia tofl cu qtiinfainvierii lui Hristos.

35

Page 19: 2008=Oameni care au inviat din morti

Apoi, dupfi aceea, a zis ucenicilor: Sd mergemiardpi in ludeea. Ucenicii I-au zis: inadld.torule, aatmcdutatr iudeii sd Te ucidd cu pietre, gi iardgi Te duciacolo? A rdspuns Iisus: Nu sunt oare doudsprezececeasuri tntr-o zi? Dacd umbld cineaa ziua, nu sefmpiedicd, pentru cd el aede lumina acestei lumi. lar dacdumbld cineoa noaptea, se impiedicd, pentru cd lumina nueste ln el. A zis acestea qi dup[ aceea le-a spus: Lazdr,prietenul nostrLt, a adormit; Md dr.rc sd-l trezesc. DeciI-au zis ucenicii: Doamne, dacd a adormit, se aa facebine. Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar eicredeau cd vorbeqte despre somn ca odihni. Deci,atunci Iisus le-a spus lor pe fafi: Lazdr a murit. $imd bucur pentru aoi, ca sd credeli cd n-am fost acolo.Dar, sd mergem Ia el. Deci a zis Toma, care se numeqteGeamdntrl, celorlalfi ucenici: Sd mergem gi noi gi sdmurim cu El.

Deci, venind, Iisus l-a gdsit pus de patru zile inm()rmant. ru. o*rur]'15 stadii. $i mulF dintre iudei veniser[ la Marta qiMaria ca sd le mAngAie pentru fratele lor. DeciMarta, cAnd a auzit cf, vine Iisus, a iegit inintAmpinarea Lui, iar Maria qedea in cas{. $i a zisMarta cdtre Iisus: Doamne, dacd ai fi fost aici, fratelemeu n-ar fi murit. Dar gi acum gtiu cd oricfrte aei cere dela Dumnezeu, Dumnezeu Ili aa da.Iisus i-a zis: Frateletdu aa inuia. Marta i-a zis: Stiu cd aa lnaia Ia inaiere,in ziua cea de apoi. $i Iisus i-a zis: Eu sunt tnaierea Qiguta; cel ce crede in Mine, chiar dacd aa-ffi|, ua trdi. $ioricine trdiegte gi crede in Mine nu aa muri in ueac. Crezitu aceasta? Zis-a Lui: Da, Doamne, eu am crezut cd Tuegti Hristosttl, Fiul lui Dumnezeu, Care a aenit in lume.

37

Invierea din SAmbdta FloriilorDe ce nu a mai rAs Laztr cel inviat

a patra zi?

Cdldtorul care strdbate pustiul ludeii, urcknd pedrumul de circa 30 km de Ia lerihon spre lerusalim, salutdcu bucurie primele case ale Betaniei, numitd azjnJ-ezar@ amintirea lui Lazdr - cel inaiat de Domnul.Chteaa dintre cele mai frumoase amintiri biblice se leagdde numele Betaniei, ceea ce tnseamnd dtpd Talmud ,,casa(locul) curmalilor", dupd allii ,,casa tristefii sau amizeriei". Aici locuiau cei trei prieteni ai Mhntuitorului:Lazdr cu surorile sale, Marta gi Maria. Aici a fost ridicatdin robia morlii prietenul lui lisus, iar credinciosiiintra tn mormhntul din care Lazdr a

;r" bolnav un oareca re Lazdr din Betania,satul Mariei qi al Martei, sora ei. Iar Maria era aceeacare a uns cu mir pe Domnul gi I-a qters picioarele cuptrrul capului ei, al cdrei frateLazdr era bolnav.

Deci au trimis surorile la El, zicAnd: Doamne, iatdcel pe care tl iubegti este bolnao. Iar Iisus, auzind, a zis:Aceastd boald nu este spre moarte, ci pentru slaaa luiDumnezeu, cA, prin €a, FiuI lui Dumnezeu sd Sesldaeascd. $i iubea Iisus pe Marta, Ei pe sora ei, qi peLazdr. CAnd a auzit deci ci este bolnav, atunci ardmas dou{ zile le locul fur care era.

36

Page 20: 2008=Oameni care au inviat din morti

$i zicAnd aceasta, s-a dus qi a chemat pe Maria,sora ei, zicAndu-i in tainf,: inadldtorul este aici gi techeamd. CAnd a auzit aceea, s-a sculat degrabd qi avenit la El. $i Iisus nu venise inc{ in sat, ci era inlocul unde il intAmpinase Marta.Iar iudeii care eraucu ea in casd qi o mAngAiau, vlzAnd pe Maria ci s-asculat degrabd gi a ieEit afart, au mers dup{ ea,socotind cd a plecat la mormAnt, ca sd plAngd acolo.Deci Maria, cAnd a venit unde era Iisus, vdz6ndu-L,a cdzut la picioarele Lui zicAndu-I: Doamne, dacd. ai fifost aici, fratele meu n-ar fi murit. Deci Iisus, cAnd avdzut-o plAngAnd Ei pe iudeii card veniserd cu eaplAngAnd qi ei, a suspinat cu duhul gi S-a tulburatfirtru Sine. $i a zis: Unde l-afi pus? Zis-au Lui:Doamne, aino gi aezi! $i a ldcrimat Iisus. Deci ziceauiudeii: iatd. cht de mult lI iubea.

Iar unii dintre ei ziceau: N@Care a-deschis ochii orbului sd facd a7a ca 6i acesta sd numoarn!

Deci suspinAnd iardqi Iisus intru Sine, a mers lamormAnt. $1:1g rjestt:tfi qi o piatrd era aqezatd peea. Iisus a zis: Ridicafi piatra!. Marta, sora celuirdposat, I-a zis: Doo*fg.dtj! *og!:e, cd este a patra zi.Iisus i-a zis: Nu fi-am spus cd dacd aei crede, aei aedeaslaua lui Dumnezeu? Au ridicat deci piatra, iar Iisus$i-a ridicat ochii in sus qi a zis: Pdrinte, Igi mulfumesccd M-ai ascultat. Eu gtiam cd tntotdeauna Md asculti, darpentru mullimea care std tmprejur am zis, ca sd creadd cdTu M-ai trimis. $i zicAnd acestea, a skigat cu glasmare: Lazdre, aino afaii!

38

$i a iegit mortul, fiind legat la picioare qi la mAinicu fAEii de pdnzd, qi fata lui era infiquratf, cumahram[. Iisus le-a zis: Dezlegafi-l gi ldsafi-l sdmeargd.

Oeci mtttti di" l"del icale vdzuseri ce a ftrcut Iisus au crezut in El" (Ioan1r,1.-45).

Dincolo de Iordan, Hristos primegte printr-unsol vestea cf, prietenul din Betania este bolnav. DeqiEvanghelisful iubirii consemneazd cd,,,Iisus iubea peMarta qi pe sora ei, qi pe Laz[r", atifudinea hristicdpare ciudatd: ,,Boala aceasta nu este spre moarte, cispre slava lui Dumnezeu ..." .

TrecAnd dou{ zile, Iisus le vestegte Apostolilor ctrbolnavul Lazdr doarme Ei cd El il va trezi. $i adaug{:,,Lazdr a murit. $i m[ bucur pentru voi ci n-am fostacolo, ca si credef,". Apropiafi Domnului segAndesc cd mergdimpotrivi, vor fi

spre moarte. Ei nu bdnuiesc ci,

Invierii Sale.La patru zile, Hristos sosegte in localitatea lui

Lazdr Ei este intAmpinat de Marta cu o umbrd dereprog: ,,Dacd ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit".Ins{, cu ciin}i, adaug{: ,,Dar Etiu cd orice vei cere dela Dumnezeu, Dumnezeu ig va da". increderea sa irMesia, credinla in viafa viitoare, in impdrdf,a luiDumnezeu nu a fost zdruncinatd de adormireafratelui: ,,$tiu ctr va invia la firviere, in ziua cea deapoi".

39

martorii unei invieri, aryund a

Page 21: 2008=Oameni care au inviat din morti

Perspectiva invierii este insh generald pentruharnica Marta; de aceea Domnul o inttrreqte shcreadtr cd invierea este un fapt d.eja prezent, fiindciEl este invierea qi Viala.

Supusf, sldbiciunii, rugdtoarea Maria setAnguieqte evocAnd inaintea lui Iisus moarteafratelui. ,,SuspinAnd cu duhul qi tulburAndu-Se intruSine", Iubitorul de oameni merge la locul de odihndde patru zile al prietenului Sdu, Lazdr. Ridicfi ochiispre cer, Se roagd: ,,Pdrinte, iF mulpumesc cd M_aiascultat".

Apoi, cu glas mare, cheamd la viatd: ,,Lazdre, vino

.u?r|l".--Ieqind pe jumdtate putrezit din giulgiuri,,(Psalmtil 56, 5t. Augustin Doinaq), mortul revine laviafa din trupul pdmdntesc. Surorile sale speraserd ovindecare. Li s-a dat mai mult decAt au sperat.

intr-un moment de slavd, Sf-Antul IoanEvanghelistul stdruie asupra manifestdrii firii umanea lui Hristos: El iubeqte pe Lazdr, plAnge impreundcu Maria, suspind intru Sine, este tulburat. Lucrdrilelui Hristos sunt teandrice, deodatd dumnezeieqti Eiomeneqti: Omul-Dumnezeu este Acela care plAnge,Dumnezeu-Omul este acela care-l va scoate pe Laiardin mormAnt. CAntd credincioqii: ,,O, Hristoase, prinvenirea Ta la mormAntul lui Lazir, Tu ne-ai arXtatnoud cele doud firi ale Tale!". in lisus, omul se poateindurera de pierderea unui prieten, iar Dumnezeu inIisus poate poruncii morfii cu autoritate.

,,Dezlegali-l gi ldsaF-l sd meargi!". SfAntul IoanScdrarul comenteazd cuvintele Domnului Hristos,afirmAnd cd, Lazdr il inchipuie pe omul legat de

patimi: ,,Ldsafi-l sd meargfi spre fericita nepf,timire!",adicfi ,,Sf, indrhzneascd pltimaqii, c[ mulfi din ceipltimaqi au ajuns, cu ajutorul Domnului,nepdtimagi".

Pe tof, i-a cuprins apoi infricoqare mare. Multime

munea a

Se spune cd dupd invierea din Betania, prietenulDomnului nu mAnca altceva decAt fructe si cf, nu a

,,tirAmul qi in umbra mortii" unde erau exilaF totireprezentantii Legii Vechi (,,coborau in iad, dupdsfArqitul pribegiei pdmAnteqtt, @l

Fiancianinov,Cu'rskn-lVespVVmoarte,pag.T2l-tiz1,n$eolul unde domnegte o cdldurd ca focul de cuptor.in,telesese profund realitatea. Nu a spus nimic desprecele din iad pentru ci nu i s-a ingdduit sd vadd toatecele de acolo, sau, dacd le-a vdzut, i s-a poruncit s{tacd.

^ Totuqi ne-a impdrtdEit bucuria anticipatd aInvierii, aga cum mdrturisim la Praznicul Floriilor:,,invierea cea de obgte - invierea de apoi a fufuror -

41

patru

trciderea lui Iisus (Ioan 11,53) qi a lui-Tazdr (Ioan L2,9-77). De aceea, Tradifia menponea-fl retragereacelui inviat, dupd Patimile lui Hristos, in Cipru, undeva viefui in curtrlenie ca episcop al Bisericii creqtinedin orasul Chition incd treizeci de ani.

Page 22: 2008=Oameni care au inviat din morti

mai inainte de patima Ta incredinfAnd-o, pe Lazirdin mor,ti l-ai sculat ...". RXposatul din Betania ainviat ca str se dovedeascd invierea universali:,,Pentru aceasta gi noi, semnele biruintei purtAndTie, Biruitorului mortii", strigf,m impreund cuLazdr, cu fiii vdduvelor, cu fiica lui Iair, cu tofiinviaf,i, amintind de glasul tonalitdFlor dinexceptionalele oratorii pascale ale lui Bach EiSchubert Ei zAmbind a inviere: ,,Osana Celui dintruinilfime! Bine eqti cuvAntat, Cel ce vii intru numeleDomnului!".

i a

Icoana CoborArii la iad a MAntuitorului

9i ,,Evanghelia" apocrifa a lui NicodimCe mdrturisesc cei inviati o dati cu

Domnul?

O anticipare a Inaierii Domnului gi totodatd opretnchipuire a tnaierii de obgte o rErezintd ridicarea dinmorminte o datd cu moartea pe Cruce a Mkntuitorului amultor adormifi, dupd mdrturia Sfhntului Ioan Gurd deAur: ,,Mare minune a fost sd scoatd din mormAfi peLazfu cel mort de patru zile, dar cu mult maiAare_

lninune sd arate dintr-o datd uii pe cei de_ ryult adormiti.Aceasta esfi doaada inaierii celei ce ua sd fie".

uenili la uialns-au ardtat multora tn lerusalim. ,,Deschidereamormintelor, despicarea pietrelor gi cutremurul depdmAnt care le-a proaocat, sunt, ca gi tntunericul,

fenomene extraordinare menite sd arate dumnezeireaCelui pironit pe Cruce" (Diac. prof. N. I. Nicolaescu,Patimile Mkntuitorului dupd Sfintele Eaanghelii, inStudii Teologice , nr. 1-2, t953, pag. 1,I2).

,,Mormintele s-au deschis qi multe trupuri alesfinlilor adormifl s-au sculat. $i ieqind din morminte,dupd invierea Lui, au intrat in cetatea sfAntd qi s-auardtat multora" (Matei 27,52-53).

,,Spun unii ci dup[ moartea lui Nabucodonosorqi a celorlalfl implrafl de dupi el, care cinsteau peDaniel qi pe cei trei tineri, s-a ridicat un alt impirat

43

Page 23: 2008=Oameni care au inviat din morti

cu nllmele Atic. Acesta a ficut cercetare sfinfilor.infruntat de ei, a poruncit sd li se taie capetele. CAnda fost tdiat cap'l lui Misail, Azaria Ei-a intins haina qii-a prins capul; la fel qi Anania a prins capul tiiat allui Azaria, iar Daniel a intins haina lui qi a prinscapul lui Anania. in urmd i s-a tdiat qi lui capul. Sespune cd dup[ tdiere capetele lor s_au lipit detrupuri, iar ingerul Domnului i-a luat qi i_a dus inmuntele Gbeval, unde i-a pus sub o stAncf,. Dupi 400de ani, la invierea Domnului nostru Iisus Hristos,au inviat gi ei gi iarigi au adormit,, (Viefile Sfintilorde peste tot anul, pag. 18a).

Astdzi, cAnd ,,metareligii,, qi mode sincretice,erezli in ,,haine noi" ale cregtinismului qi manifestdrisectare agreseazd intimitatea noastr[ spirituald,apelarea la textele unor evanghelii apocrife ar puteafi interpretatx ca o ispitire. De ce? pentru cd in ochiibunilor cregtini, termenul ,,apocrif,, echivaleazd cu,,dubios",,,primejdio s",,,diab olic,,. Cititorul atent iqiva indepirta insd vdlul temerilor descoperind unorizont inedit asupra unei rraditii care s-a scurs dinfdgaqul Ortodoxiei spre cultul liturgic, spre literaturdsau spre iconografie.

Ipostaze livregti ale Sfintei Tradifii, apocrifele nuaduc nimic in plus pe linie dogmaticd. insh, prinmultimea datelor istorice, in buni parte preluate Eide Tradifia Bisericii, uriaqul tezaur invioreazdatmosfera psihologicd Ei ideologici a creqtinismului.

Deqi nu iqi au rXddcina dogmaticd sau istoricd inapocrife, multe scene reprezentate pe iconostasele

A A

sau pe zidurile bisericilor ortodoxe ar rimAne fdrXinfeles viu in afara acestor texte, in parte uqoranatemizate.

in multe apocrife se aflA inmagazinatd memoriacreqtinf,, care ar putea fi reinviatf,, cu discernf,mAnt,prin interconectarea textelor. Spre exemplu, episodul

,,inferr:ral" al morf,i MAntuitorului este vag descris inEvangheliile Noului Testament, irsf, descris cu luxde aminunte in unele texte ,,exotice".

Icoana coborArii lui Iisus la iad capltd altddimensiune revelatd prin texful ,,evangheliei"apocrife a lui Nicodim, ,ufl fragment unic inliteratura cregtini firi de care n-ar fi existat niciParadisul pierdut al lui Milton, nici Infernul lui Dante

Ei nici Proaerbele din cer gi din infern ale lui WilliamBlake" (Cristian Bddili,t{, lntroducere in Ettangheliileapocrife, Ed. Polirom, Bucure gtt, 1999, pag. 26). Icoanaapare pe catapeteasmd gi are ca indrumar teologic,,Erminia" lui Dionisie de Furna, manualul decdp[tAi al zugravilor romAni ircepAnd cu secolul alXV[I-lea.

,,Cel de-al doilea tip iconografic are drept izvorevanghelia lui Nicodim. Textul apocrif, bogat inelemente dramatice qi pitoreqti, s-a impus cu putereiconografilor, artiEtilor gi credincioqilor. Predicatorii,exegefli Ei melozii l-au comentat Ei s-au inspiratdintr-insul" (L D. $teflnescu, Iconografin arteibizantine gi a picturii feudale romkneEti, Ed. Meridiane,Bucureqti, 1973).

Alcdtuit{ din doui pArF distincte, autonome,,,Acta Pilati" (,,Desftrgurarea procesului lui Iisus") qi

45

Page 24: 2008=Oameni care au inviat din morti

,,Descensus Christi ad Infernos" (,,CoborArea luiHristos la lad"), apocrifa lui Nicodim a fostcunoscutd in special prin culegerile scriitorilormedievali Vincent de Beauvais gi Iacopo deYarrezze. Tot unitar, suficient sieqi, partea a doua s-apistrat intr-o variantd greach qi douf, latine (A Ei B),versiunea B fiind cea mai r[spAnditi in Occidentulmedieval.

Ne afldm in fafa unei ,,puneri in abis": doi iudeifurviap o datd cu Iisus dau mirturie despre victoriaAcestuia asupra morfii Ei iadului. Leucius qi Carinus,fiii dreptului Simeon preotul, garanfie in ochiievreilor, sunt ,,promotorii" apocrifei: ei valideazf,autenticitatea coborArii la iad prin doud mdrturiiscrise, mult mai credibile. ExceptAnd uneledesincronizdri gi ambiguitifi, compararea dateloresentiale pentru tema noaskd de interes poate fiedificatoare, ca un indemn spre refleclie, fdr{ falseprej udecf, f, , asupra con$nutului.

CoborArea lui Hristos in iad (versiunea greaci)I (XVID

1,. $i zice Iosif: De ce ad mirafi cd a tnaiat lisus? Nunceasta trebuie sd ne mire, ci faptul cd n-a lnaiat singur.Cdci (impreund cu EI) au tnaiat o mullime de morfi, cares-au ardtat in lerusalim. $i dacd pe allii nu-i gtifi, mdcarpe Simeon, cel ce L-a primit tn brale pe lisus, gi pe cei doifii ai sdi, tnaiali Ei ei, trebuie sd-i gtifi. Doar noi tnginei-am tngropat cu pulind areme in urmd. Iatd acummormintele lor sunt deschise gi goale, iar ei, inaiafi, trdiescin Arimateea. Atunci am trimis cAliva oameni (de

46

incredere), care ar.r gisit mormintele acelora deschisegi goale. Iosif grfiieqte iarigi: sd mergem tn Arimateea

Eii aom gdsi!2. Atunci se ridicarf, arhiereii, Ana qi Caiafa, qi

Iosif, Ei Nicodim, qi Gamaliel Ei allii cu ei gi merseriin Arimateea, unde (cu adevf,rat) ii gflsirl pe ceidespre care vorbea Iosif. Ficurh o rugf,ciune qi seimbrlpqari. Apoi se intoarserf, (la Ierusalim)impreuni cu aceia qi-i duseri in sinagogd. Dupt ceau zdvorAt ugile, au aqezat in mijlocul sinagogiiVechiul Testament al iudeilor, iar arhiereii au ziscfltre ei: lurafi pe Dumnezeul lui lsrael gi pe Adonai cdaefi spune adeodrul adeadrat despre cum ali inaiat Eidespre Cel ce a-a tnaiat din morfi!

3. Auzind acestea, inviafii iEi ftrcur5 semnul cruciipe fafd qi rtspunserh arhiereilor Dafi-ne hArfie, toc Eicerneald! $i tndatd Ii s-au adus acestea. Apoi agezindu-seau scris dttpd cum urmeazd.

II (XVIID1. Doamne Iisuse Hristoase, invierea qi viala

lumii, dd-ne nout har, ca sf, putem povesti despreinvierea Ta gi despre minunile pe care le-ai sivArqitin iad. Aqadar noi ne afltrm in iad, impreund cu to!cei adormip de la inceputul veacurilor. $i pe la miezde noapte se ridicf, in bezna aceea o lumind ca asoarelui qi striluci. ToS ne-am luminat dintr-o datd qine-am vdzut unii pe alfii. Atunci, adunAndu-selaolaltd pdrintele nostru Avraam, patriarhii Ei profeliigi, umplAndu-se de bucurie, au grdit aqa: Luminaaceasta aine de Ia un mare lumindtor.lar profetul Isaiazise: Lumina aceasta aine de la Tatdl gi de la Fiul gi de Ia

47

Page 25: 2008=Oameni care au inviat din morti

Nicodim. Iar ei s-au f{cut dintr-o datd nevtrzuf inslava Domnului nostru Iisus Hristos.

Coborirea lui Hristos la iad (versiunea latini B)I

1. Atunci rabinii Addas, Finees qi Egias, treiblrbaF care au venit din Galileea, mf,rturisind ci-Lvizuserd pe Iisus ridicat la ceruri, au ieEit dintreclpeteniile iudeilor qi au vorbit aga firaintea preof,lorgi levif,lor prezenfl la adunare: Cinstili stdpdni, pecilnd aeneam noi din Galileea Ei ne tndreptam spre lordan,iatd, ne ies, in cale o mullime de oameni tn aegminte albe,oameni care muriserd de demult. Intre ei i-am recunoscutpe Carinus gi ye Leucius. Dupd ce ne-am tmbrdfigat, cdciam fost prieteni foarte apropiafi, i-am tntrebat:,,Spunefi-ne, frafilor gi prietenilor, ce-i cu aceste suflete gttrupuri ale aoastre? Cine sunt cei cu care cdldtorifi gi cumde mai aiefuifi trupegte cu toate cd afi murit de-athtaureme?".

2. Ei au rdspuns: Am tnuiat cu Iisus Hristos diniad. EI InsuEi ne-a scos afard dintre morfi. Prin El, sd gtifi,au fost sfarfrmate porfile morlii gi ale intunericului, iarsufletele drepfilor au fost rdscumpdrate de acolo gi s-ausuit tmpreund cu Domnul Hristos la ceruri. Noi, tot de IaEI, am cdpdtat dezlegare sd umbldm un timp pe malurileIordanului gi prin munfi. Nu aaem tnsd aoie sd ne ardtdmoricui gi sd aorbim cu tofi, ci doar cu cei care-i sunt Lui peplac. Chiar acum noi n-am fi putut sd ad uorbim gi nici sdne ar dt drn aoud fdr d tngdduin la Duhului Sfhnt.

3. CAnd a auzit, intreaga adunare s-a umplut despaimd. Tof se irtrebau daci intr-adevir aqa sepetrecusert faptele inf[]igate de cei trei galileeni.

t

*f.

Sfdntul Duh. Despre ea Am profelit pe cilndzicknd: ,,Pdmhnt aI Zabulonului gi linutul luipoporul care locuia in tntuneric T)a oedeamare"( . , . ) ,

Ix (XXV)

trdiam,Neftali,lumind

In drum cdtre rai Iisus il f,nea de mAnd pe Adam.O datd ajuns ii incredinfi pe toF - pe Adam Si pedrepfi - arhanghelului Mihail. Dar la intrarea in raise pomenirtr fa,td ln fafi cu doi b[hAni; Ei SfinFiPdrinF ii intrebard: ,,Cine sunteli voi, care n-aficunoscut moartea Ei n-afi coborkt tn iad, ci trdili tn rai cutrupurile gi cu sufletele?". Unul dintre ei rispunse: Eusunt Enoh, care am fost drag lui Dumnezeu m-a mutataici, iar acesta este IIie, thesbitul Amhndoi aom trdi - cutrupuri gi cu suflete - pdnd Ia plinirea rtremii; atunci aomfi trimigi de Dumnezeu sd stdm tmpotriaa Anticristului gisd fim omorhfi de eI. lar dupd trei zile aom inaia gi oom ftduEi pe nori sd-L tntfrInim pe Domnul.

XI (XXVII)Toate acestea le-am vtzut gi auzit noi, amAndoi

frafi, care am fost aleEi 1i trimigi de arhanghelulMihail sd vestim invierea Domnului dupd." rru rro*fi botezat in apa Iordanului. $i am mers qi ne-ambotezat impreund cu al$ morli inviafi. Apoi am venitla Ierusalim Ei am petrecut Pagtele invierii. Acumftrsf, nu mai putem addsta. Trebuie sd plecdm. Iubirealui Dumnezeu Tatil, harul Domnului nostru IisusHristos Ei impdrtlgirea Duhului SfAnt s{ fie cu voitof!

Dup{ ce au scris acestea Ei au pecetluit cf,rf,le, audat una arhiereilor gi pe cealalttr lui Iosif gi lui

48

Page 26: 2008=Oameni care au inviat din morti

Atunci Ana qi Caiafa au zis: indatd. se aor lumina toateckte le-au spus ace;tia, de la inceptft gi pilnd la sfargit; cdcidaci. ar fi adeadrat cd Leucius Ei Carinus sunt aii intrupurile lor Ei dacd ii putem aedes cu ochii nogtri, atuncituafu cAtu s-au pooestit aici trebuie crezute fdrd nici oindoiald. CAnd ii uom tnthlni, ei ne aor incredinla de toate.Dncd nu, sd gtili cd-i numai o scornenld.

4. indatd s-a intrunit sfatul. Au hottrrAt sd aleagivreo cAtiva bdrbaf potrivi!, cu fricd de Dumnezerr,care Etiau cAnd muriserd cei doi, cAt qi locul, undefuseserd ingropafi, ca si cerceteze indeaproape dacf,cele auzite nu erau minciuni. Agadar au mers acolo15 bdrbafi care au fost de fa,td cAnd cei doi gi-au datsufleful, care stdtuserd cu picioarele lor pe locul undeau fost ingropafi gi le cunoqteau mormintele foartebine. Sosind au gisit mormintele deschise (gi nunumai pe ale lor, dar inci multe altele) gi nici urmide oase ori de cenugi. S-au intors in mare grabd gi aupovestit ce au vizut.

5. Afunci s-a cutremurat toatd sinagoga Ei fiecarea inceput str se intrebe: Ce-i de fdcut?. Ana gi Caiafa auzis: Sd le ddm de urmd Ei sd trimitem dupd ei pe cei mai deseamd dintre noi. Acegtia sd Ie ceard Ei sd-i roage stdruitorsd aind pknd aici. $i au trimis dupi ei pe Nicodim, peIosif qi pe cei trei rabini galileeni care-i vizuserf,, casd-i roage sd binevoiasci a veni in fafa adunirii. Iarei, ducAndu-se, au scotocit intreg f,nuful Iordanului,precum gi munfii dimprejur. Cum nu gisirtr penimeni, aveau de gAnd sd se intoarcd.

6. CAnd, dintr-o dati, de pe muntele Amelechle-a apirut in fafi o uriagi mullime de oameni,aproape douizeci de mii, care inviaseri o dattr cu

50

Domnul. $i cu toate cd recunoscuserd pe mtrlfi dintreei, nu le-au pufut vorbi din pricina spaimei qi aviziunii ingereqti. Aqa cd s-au Snut departe,mulfumindu-se doar sd-i priveascd qi si-i ascultecum cAntau din mers: Domnul a inaiat din morliprecum a zis. Sd ne buurdm gi sd ne aeselim, cdci Eldomnegte ln aeci! Cuprinqi de uimire qi de spaimdsacrf,, trimigii au cf,zut cu fala la pimAnt. Cei dinmulfime i-au sfdtuit si-i caute pe Carinus qi peLeucius la casele lor.

7. $i dup[ ce s-au sculat de jos au pornit sprecasele acelora. I-au gdsit in rugdciune. Au intrat qii-au salutat plecAndu-se pAnd la pflmAnt. Apoi s-auindreptat qi au prins a vorbi: Prieteni ai lui Dumnezeu,toli iudeii ne-au trimis la aoi, cdci li s-a spus cd ali fosttnaiafi din morfi. Agadar, ad roagd cu mare stdruinfd sdoenili gi sd ne poaestifi gi noud minunile sdadrEite deDomnul, chiar tn finuturile gi tn zilele noastre. Cei dois-au ridicat indatf,, la porunca Domnului, s-au dusimpreunf, cu trimiqii iudeilor qi au intrat in sinagogd.Iar toatf, mulfimea iudeilor qi preofli le-au pus inmAini cirflle Legii gi i-au indemnat s[ jure pe Elohimqi pe Adonai, pe Lege qi pe Profefl, zicAndu-le: Sd nespunefi cum ali fost tnaiafi din morfi gi ce minuni s-aupetrecut in zilele noastre, despre care noi n-am auzit sd semai fi petrecut areodatd. lntd, de spaimd am tnlemnit gi nis-au uscat oasele trupului, pdtnAnful se cutremurd subtdlpile noastre, fiindcd toli am hotdrkt atunci sd adrsdrnsknge drEt gi sfLnt.

8. Atunci Carinus gi Leucius au cerut prin semneun sul de hArtie Ei cerneali. Au f[cut aqa pentru cf,Duhul SfAnt nu le-a ingdduit sd vorbeasci. Dupi ce li

51

Page 27: 2008=Oameni care au inviat din morti

C dp et enii, ridicafi-a d p or lile ! Ridicafi-a d p or lil e a egnice !Cdci aa intra Impdratul slaaei, Domnul Hristos!

2. Atunci apiru satana, cipetenia mor!.i, fugindinspdimAntat, qi le porunci slujitorilor sdi: Grdbifi-adgi zdaorkfi porlile cu drugi de fier, luptafi-ud aprig gi.fmpotriaifi-ad cilt putefi, ca sd nu fim legali noi pknd Iaurmd cu lanlurile pe care acLtm le finem pentru alfii (..,).

XToF drepfli L-au rugat pe Domnul sf, lase iadului

semnul victoriei, adicd SfAnta Cruce, pentru ca nucumva slugile ticdloase ale aceluia s[ indrdzneascd a

fine ostatic vreun p{citos iertat de Domnul. $i aqa apus Domnul Crucea Sa in mijlocul iadului, ca semnal victoriei ce va rdmAne acolo pe veci.

Apoi tofl au ieEit impreunf, cu Domnul. Pe satanagi pe iad i-au ltrsat fir tartar. Noi Ei inci mulp alfii amprimit poruncd st ftrviem in trup, spre a puteamdrturisi lumii despre Invierea Domnului nostruIisus Hristos gi despre tot ce s-a intAmplat in iad.

Acestea, iubifi fraf,, le-am vdzut Ei despre eledepunem mdrturie, indemnaf, de voi, sub jurtmAnt:Domnul a murit pentru noi Ei a-nviat; aqa cum sttrscris s-a intAmplat totul.

XILa sfArEiful lecfurii cei care ascultaserf, cizuri cu

fulu la pimAnt. PlAngeau amarnic, se izbeau cupumnii in piept, strigau Ei ziceau: Vai de noi, cum dene-a louit nenorocirea aceastaT Pilat fuge, Ana gi Caiafafug Ei ei, preolii gi leaifii tgi cautd scdpare, tot poporul

53

s-a dat cAte o bucati de hArtie, au fost inchiEi ir doutinciperi separate. Ei gi-au fdcut cu degetele semnulcrucii Ei au inceput sd scrie. Iar cAnd au isprdvit austrigat, fiecare din chilia lui, Amin! Aproape irk-unsingur glas. Apoi s-au ridicat de la masd, Carinus adat manuscrisul siu lui Ana, Leucius, pe al sdu, luiCaiafa, gi-au luat rf,mas bun, au iegit din sinagogd qis-au irtors la mormintele lor.

9. Ana gi Caiafa au desfdqurat cele doui suluri Eiau inceput sd le citeascd pe furiq. Poporul insi,aflAnd, s-a infuriat Ei a strigat: Citili-Ie pe fafd, tnainteanoastrd! $i dupd ce le aefi citi phnd Ia capdt noi le oompdstra, pentru ca adeadrul lui Dumnezeu sd nu fiepreschimbat tn minciund. de mincinogii ori nelegiuiliicupringi de orbire. inspdimAntaf, Ana qi Caiafa aui:rcredinfat sulurile scrise celor trei rabini: Addas,Finees gi Egias, care veniserd din Galileea cu vesteacd Iisus a fost ridicat la cer. AceEtia se bucurau deincrederea tuturor iudeilor. $i au fost indemnafl siciteasci cu glas tare cele scrise. Iar ei au cititurmitorul text:

II1,. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu

Cel viu, furgiduie robului Tlu Carinus str povesteasciminunile pe care le-ai sdvArqitin iad.

Pe c6nd ne aflam noi in intunericul Ei umbramorfii, inchigi in iad, iati ci dintr-o dati a faEnitpeste noi o lumind mare, de s-au cutremurat Ei iadulEi porlile morfii. Apoi s-a auzit glasul Fiului TatdluiPreainalt, ca un funet grozav, strigAnd cu putere:

I

Page 28: 2008=Oameni care au inviat din morti

iudeu se jeluiegte: ,,VAi de noi, blestemafii, am odrsatsdnge neainoaat!".

Trei zile gi trei nopfl n-au luat in gurf, pAine gi aplgi n-au intrat fir vreo sinagog[. Abia in ziua a treia,cAnd s-au adunat iardqi la un loc, le-a fost cititd Eiscrisoarea lui Leucius; dar n-au gtrsit nimic in plusori in minus (fie gi o literd mtcar!) fafi de ceea cepovestise Carinus.

Atunci s-au tulburat cu tofli gi au f,nut doliu de40 de zile gi 40 de nopfi, agteptAnd cu infrigurarerf,zbunarea lui Dumnezetr. Dar Cel de Sus, plin deiubire gi ingdduinfi, nu i-a pierdut indatd, ci le-aItsat vreme indestuldtoare pentru poclinfd. $i n-aufost gdsifi vrednici sd se intoarc{ la Domnul.

Acestea sunt, preaiubiF fuaf,, mtrturiile luiCarinus Ei Leucius despre Hristos, Fiul luiDumnezeu Ei despre faptele Sale sfinte din iad.

Lui I se cuvine toatd lauda qi slava in tofi veciivecilor. Amin.

54

,,Pentru ce cdutafi pe Cel viu intre cei morti?"Martorul ticut al invierii,MormAntul gol,,vorbegte"

Un cunoscut universitar uegtin, tntrebat odatd de cesustine cu affita tdrie cregtinismul, a mdrturisit: ,,Pentruun motia foarte simplu: nu pot justifi.ca tn alt mod unanumit eaeniment din istorie - Lnaierea lui lisus Hristosdin morfi. Dupd sute de ore de cercetare amdnunfitd abazelor acestui subiect, am ajuns la concluzia cd Inaierealui Iisus este fie una dintre cele mai ddundtoare farse careau fost jucate areodatd minlii omenegti, fie cel maiimportant eoeniment din tntreaga istorie a lumii." La treizile de Ia moartea gi tngroparea Celui Care a pretins a fiHristosul profelit tn Scripturile ebraice, IisusNazarineanul arestat, judecat ca gi criminal politic, apoirdstignit, femeile care au mers Ia mormhnt au descoperitcd trupul Lui dispdruse. Ce ne indicd mormintul gol?

Conform obiceiului evreiesc de ingropare, trupul

de dimensiuni considerabile(4 {e-u lungul unu

lui Iisus a fost inftrgurat rn*p4r-rZa de in. O sutd demdsuri de uleiuri si mirodenii au fost a

vAscoase, care a fostlui (Ioan 19,

39-40). Dupd ce trupul a agezat ir:rtr-un mormAntstrpat in stdnctr, o.(2 tone) a fost

O unitate cle eardE-romandobiEnuifi cu cea mai severh

Page 29: 2008=Oameni care au inviat din morti

gardd a fugit... in,,Digest" (49.16),Iustinian enumera---;--18

Effifpentru care un soldat roman putea fi

Erum qi pf,rdsirea ide

pazd.--@oao-qi-tele,

l{sAnd MormAntul go1, s-au speriatgi au dus vestea Apostolilor. Apropiaf,i Petru Ei Ioanau alergat la mormAnt: Ioan, ,,Ucenicul ,iubit", s-auitat irrduntru qi a vdzut fAqiile de pAnzd. Pozifanefireascd a giulgiurilor de inmormAntare, aflate intr-

a-axlunjtd-gld$e. qi a mahramei care ,,nu era pusdimpreund cu giulgiurile, ci infdquratd, la o parte, hh-un loc" (I_oan 2O 7) impresioneazf, pe gyglghS:!-ut

Ioary care, vdzdndu-le aqa, s-a gAndit poate la clipalnvierii.,,Atunci,in'.noapJe-a.-aee--e-a*d-e*lAmbild.spreDumipic-i. totul s-a petrecut firtr-o singurd clipd:giulgiurile de pdnzd care infdqurau trupul s-aupomenit fdri trup; partea lor de deasupra a cdzutmoale pe partea 1or de jos; aga au fost gdsitedimineafa, irtinse, odihnindu-se pe locul de odihndal trupului ce le pXrdsise" 1i.n.S. ArhiepiscopBartolomeu Anania, Apa cea aie a Ortodoxiei, pag.71).

Sd fi greqit ei mormAntul? O teorie propagat[ deKirsop Lake presupune ct martorii care au relatatdisparif,a trupului ar fi mers la un alt mormAnt.Putem fi siguri c5 autoritif,le evreieEti, care ceruserdgarda romand staf,onatd la mormAnt pentruprevenirea furtului trupului, nu s-ar fi inEelat cuprivire la locul exact. Ele n-ar fi pierdut nici o clipdpentru.a scoate la iveald trupul din mormAntuladevdrat, eradicAnd penhu totdeauna orice zvon cu

5 /

disciplind, a primit ordin sd pizeascd mormAntul.

@ asigura o atenf,e impecabild inexecutarea datoriei, in special in timpul gdrzii denoapte. Gardienii au aplicat la intrarea mormAnfuluirsigiliul roman

-p€cetea puterti Si aut

i1p"ftgl" cu rolul de a preveni orice--itiiprofanator. Oricine ar fi incercat s{ miqte piatratombald ar fi trebuit s6

rezentat un adevdr._unAnll4lelcunos cut',. Sifu atiadi la mormAnt dupd inviere esffirnificativd.

q .

primirea pedepsei n e.mormAntul a fost aflat gol ...

UrmaEii Celui aqezat in mormAntul din grddina,,arimatianului Iosif" au pretins ia gt inviase gi cd liS-a ardtat viu ,,prin multe dovezi,,, timp de 4Q dezile. Convertitul de intAlnirea cu Iisus inviat, nerclg

Javel. cgLifi€ e$!4lea Celui viu la mai mult ae SOO-

I

4gng4te1-deodetd, cei mai mulf fiind inca in viata si-

cpnsemnart aescop (I Cor. i.5,3-8).Un apreciat cercetdtor al temei, istoricul Arthur

l(amsay/ n@l gol a fost un fapt prea

! @ePdrintele Stdniloae, Paul Al-haus, afirma cd ,,pov€s.teainvierii n-ar fi pqful c.fcula in Ierusalim nici mdcarpffirt r"t" rra,

automat pedepsirea cruntd a cdlor vinovati.trd a fost nu numai dati

it ri (ca qi cmffarq dar chtar mutatd in ldfuri (ca Ei cAnd cineva..€ar fi ridicat-o Ei ar fi pus-o in alta parte!). Unitatea de

Page 30: 2008=Oameni care au inviat din morti

veneratul vestigiu se inalld monumentala bisericf, a

SfAntului MormAnt, constituind dovada arheologici

t-:ptniCreEtini

necredincioqicoplegitoare,dumnezeiriiejlg-lumtn.A

coborArea din cer a Sfintei

sau necreqtini, credincioqi sau

se pleacd in fa,ta acestei realitdfl

care nu este altceva decAt manifestarea

Celui inviat, gtiut fiind cd Dumlrezeu(Ioan 8, L2). Lumina de la SfAntul

MormAnt este o realitate de existenfa cdreia nimeni

nu se poate indoi.in SAmbdta Mare, ziua, intre orele 12'30 qi 13'30,

in timpul Vecerniei Mari, SfAnta Lumini se coboard

n,r*ui la ortodocqi, dovada incontestabild ct numai

ei pistreazl. dreapta credintd apostolicd, dupd cum

m[rturisea regretatul Arhimandrit al Sihdstriei

Ioanichie Bilan.ln mod minunat, din cupola bisericii, coboard o

lumini puternicf, alb albdstruie, ca de fulger,

deasupra Capelei SfAntului MormAnt, intrAnd ca o

fAqie de foc qi aprinzAnd vata de Pe lespedea

MormAntului, creAnd momentul culminant'

BinecuvAntata Luminf, aprinde apoi majoritatea

candelelor qi lumdndrilor existente in bisericd sub

privirile uimite ale celor prezenS, dintre care nu

Iipsesc repmusulmane

paznicii de veacuri ai ,,martorului" luminat'

59

..';r. ,1

iI

t

privire la Inviere. Este cunoscutd netemeinicia teorieifurtului trupului de cdtre Apostoli, a teoriei leEinului(formulatd iniflal de c{tre Venturini) sau a ipotezeihalucinaf,ilor celor care au fost martori ai aparifilorlui Hristos dupd inviere. Demontate uneori chiar desceptici sinceri (vezi David Frederich Strauss), astfelde teorii vin ir contradicfie cu condif,a mentaliabsolut normald doveditd de ucenici, cuimprejurhrile istorice existente, fiind in acelaEi timpin total dezacord cu principiile psihologice caredeclanqea zd, ap arip.a acestor manifestiri.

ii de

. - - -te atAt de mare de dovezi

urardicful care se im

noastre pot avea deplin* siguran,td, ca qi primiicreEtini, cd credinfa lor se intemeiazd nu pe vreunmit sau vreo legendfi (noi teorii fdrd bazd), ci pefaptul istoric al invierii MAntuitorului (supra-istoriciqi istoricd) qi pe MormAntul gol, izvorul luminiiorbitoare a Biruitorului morfli gi a Domnului vieFi.

Providenfa divinfl a rAnduit ca acest martor tdcutal invierii sf, fie descoperit in urma sfipdturilorarheologice conduse de SfAnta impdrdteascd Elena,mama cutezitorului Constantin cel Mare, in aniiurmitori Edictului de la Milan. Astd,zi, peste

."=-

-Dincolo de orice controversd, cregtinii zilelor

MormAIrla

i

ula examinAnd

concluziacd existd o vaf

-, I t

factuale qi circumstantiain lume n-ar putea-evita

Page 31: 2008=Oameni care au inviat din morti

Apologeticd - Sd gtii de ce ueziTransformarea subiti din viefile Apostolilor

In ziua Rdstignirii ucenicii Domnului erau ftini i,amdrdciune; tn prima zi a sdptdmhnii - p@fu_bucunsIn ziua tntunecatd a sfdrgitului de pe Golgota ?rau fdrdgperantd.i dupd trei zile, inimile lor radiau de cgrtfit@g_{!nddeide. Cknd au auzit futAia oard aestea Inaierii,tgltndoit. gi au fost greu de conains; dar o datd ce s-auasigurat, nu s-au mai tndoit Ia fe!, Care poate fi cauzaschimbdrii petrecute tn Apostoli tntr-un timp atht descurt?

Atunci cAnd Sfinfli EvangheliEti qi Apostoli auscris sau au vorbit, ei au mflrfurisit in calitate demartori oculari ai evenimentelor descrise. Cusiguranfd cunoqteau diferenfa dintre mit sau legenddqi realitate: ,,f,u intemeindu-ne pe niEte basmemeqtegugit alcdfuite, ci ca unii care am vtzut noiingine cu ochii noEtri mirirea Lui" (II Petru 1,,16).

,,Ucenicul iubit' sublinia aspecful mtrrfurieinemijlocite in cunoaEterea de citre evrei: ,,...ce amauzit, ce am v{zut cu ochii nogtri, ce am privit qi ampiplit cu mAinile noastre cu privire la CuvAntulViefii, [...] aceea vtr vestim qi voud" (I Ioan 1, 1-3). $iistoricul-medic Luca, ir Evanghelia a treia Ei inFaptele Apostolilor, ,,a cercetat cu de-aminuntul"inainte de a istorisi observaFile celor ctrora Iisus ,,liS-a infAfiEat viu prin multe dovezi" (Fapte L, 3).

61,

. Paradoxal, la, inceput Lumina nu a$e cAteva

minute, dupd care devine arzdtoare ...Patriarhul ortodox al Ierusalimului ia vata

aprinsd de pe MormAnt, o pune in doud cupe de aurSi, iegind afar6, din ,,Capela ingerului,,,. cheamdsolemn,,Veniti de luaF lumind!".

lumind! El rimAne peste veacuricelei mai mari minuni petrecutepentru supra-istorie.

itorului

dovada grditoare avreodatd ir istorie,

60

Iati cd SfAntul MormAnt alde

Page 32: 2008=Oameni care au inviat din morti

Confinutul esenfial al acestor mdrturii nemijlocite ilconstifuie realitatea invierii lui Hristos.

Ad"fapful c[ InvXfitorul lor a inviat din morfi. Lainceput, n-au ezit itqi s-au ascuns (Marcu 14,50): tgggf2gdu Domnului,nuireG-a ci Hristos este Fiul lul Offiezeu, FEEu

Sh se fi inqelat ei oare? Desigur c{ nu. Ar fi pututei sf, perpetueze o ingeliciune? Calitatea moralX aviefii lor exclude aceastf, posibilitate: au condamnatminciuna, i-au fircurajat pe semeni in cunoagtereaadevdrului. in faim oasa lstorie a declinului Ei cdderiiImperiului Roman, Edward Gibbon numegte ,,pura giaustera moralitate a primilor creQti4i" ca pe unuldintre principalele motive care au as,,igurat succesulatAt de rapid al cregtinismului.

C""a"it" pti"a {"."Iaj a Apostolilor convinqi deadevdrul Invierii este o altA dovadtr care infirmdposibilitatea oricdrei mistificiri. Ul*afiiN{Antuitorului n-ar fi putut infruntatorturil* t

@rn"*ptui qi a atituditii lor u roit-..----^uimitoare. Dacd ar fi fost in$elfltori, ar fi greu deexplicat cum s-a putut ca nici unul dintre ei s{ nucedeze in fala presiunilor. Admirativ qi esential,

62

Pascal nota: ,,Acuzatia c{ Apostolii au fost nigteimpostori este de-a dreptul absurdd. Sd urmdrimconcluziile logice ale acestei acuzahi. SX ni-iimaginXm pe aceqti bdrbafi intAlnindu-se duphRdstignirea lui Hristos qi conspirAnd si susf,nd cutofli c[ Iisus a inviat.

Aceasta ar fi constituit un atac at6t la adresaautorit{f,lor laice, cAt qi a celor religioase. Inimaomului este nespus de inclinatd spre inconsecvenfd9i instabilitate, ct poate fi cldtinatd prin promisiuni qiispitit[ prin oferte materiale. Dacd unul singur ar ficedat in fala unei ispite sau ar fi chzut in fa,taargumentelor qi mai puternice ale inchisorii, torfuriisau ameninfdrii cu moartea, ar fi fost cu tof,ipierduf".

schimbatintr-un

iei, cinismul

continentg, in timp ce-L propovf,duiau pretutindenipe Iisus gi Invierea Lui?

Apologetul Tertulian intf,rea veridicitateatransform{rii minunate prin pecetluirea mdrturieiacestora cu insuEi sAngele lor, concluzionAnd:,,Nimeni n-ar accepta sh moard pentru un lucru decare nu este conyins a fiadevdrat".

Pe un alt plan, in Examinnre a mdrturiilor celorpatru Eaanghelii pe baza regulilor aplicate Ia curlile dejurafi, profesorul de drept de la Harvard, SimonGreenleaf, declara cu autoritate: ,,in analele militarearareori putem gdsi un exemplu de un asemenea

.L

63

tere

unoa

Page 33: 2008=Oameni care au inviat din morti

eroism constant, ribdare qi curaj neobosit. Ei ar fiavut toate motivele st-gi revizuiasctr cu griji bazelecredinfei qi declarafiile pe care le f{ceau cu privire lamarile evenimente gi adev{ruri pe care leproclamau".

uitor adevtrrul care-l

ln ce

Cu adevtrrat Hristos a inviat!

64

t prin fircercarea 11pqtrumd u. Consider celfr

e lor mai mufcaqq nu sunt ir stare sl

t mai mult

impotriva lui Celsus gi a urmagilor sdiDe ce Mintuitorul inviat nu S-a aritatarhiereilor, cf,rturafilor gi fariseilor?

CeIe doudsprezece ardtdri ale Domnului Inaiat, desprecare ne dau date scrierile Noului Testament, au aauteminamente un caracter dunonstratia: sd-i tnuedinfezepe cei ce se tndoiserd de adeadrul Inaierii. Ca glconptiintelc nesigure de astdzi, pamfletistul gi apriguldugman al cregtinismului, Celsus (sec. II) era frdmhntatde intrebare ,,D€ ce Mkntuitorul nu S-a ardtatarhiereilor, cdrturarilor gi fariseilor, tn general, poporuluieareu gi S-a tnfdfigat numai unui grup restrkns d.credinciogi?". ,,Dacd lisus ar fi arut intr-adafir sd-$iarate puterea dumnezeiascd, ar fi trebuit sd Se arate Iadugmanii Sdi, judecdtorului, cu un cuahnt,Iumii tntregi".Pe acest fundal, apare necesard sublinierea importanfeiaparifiilor lui Hristos tn stabilirea realitdlii Inaierii.

Temeinic ai documentat, in Contra lui Celsus(P.S.B. 9,Ed.I.B.M.B.O.R., BucureEtt, \984, pag. 150-1,54), prolificul Origen accentua ci, duptr lnviere,Iisus S-a aritat sporadic unei elite tot mai sporiti fircredinfd, iar inftrf,Earea sub care se sesizadumnezeirea Sa depindea de capacitatea depercepere a acelora ce erau in stare sd vadi iubireaLui. Motivul este explicat de unul dintreprotagonigtii privilegiaf ai artrtdrilor, ApostolulPetru: ,,(Cel inviat S-a artrtat) Nu la tot poporul, ci

65

Page 34: 2008=Oameni care au inviat din morti

nou[/ martorilor dinainte rAnduiti de Dumnezetr,care am mAncat Ei am bdut cu El, dupi invierea Luidin morti" (Fapte 1,0,74).

I . r is tos"." f"r" tc ia2lo ync!.e lipsea credintf .stii''d.aarate rnvrat du$manilor Sf,i, neincrezXtori declara[iin mesianitatea Ei divinitatea Sa.

Dac[ d moartea fii lui H

!ii. MAntuitorulcunoqtea prea bine cinismul Ei indisponibilitatea de acrede in El. Evittr sh li Se arate, amintind de cuvAntulScripturii din pilda sdracului Laztr: .r1ggggde@ineva din morf," ftuja 16,6.

-

Efectul apar$ilo?-ciffiiere gi i"arffi ,-urlsfrAnt decisiv TrA in via,ta gi propoviduireaApostolilor. Cel Inviat Se aratt c6tre persoanesingure: Maria Magdalena (Marcu L6, g), SfAntulPetru (Luca 24,34),Iacov ,,fratele,,Domnului qi Saul(I Corinteni75,7-8). Altd datd ctrtre grupuri mai marisau mai mici: femeile mironosife (Matei,2g,9-10), ceidoi ucenici, Luca gi Cleopa, la Emaus (Luca 24,73-35), Sfinfii Apostoli fdri Toma gi impreund cu Toma(Ioan 20, 1,9-29) gi cinci sute de fra,f deodatd(I Corinteni 15, 6). Locul aparifiilor este diferit:Ierusalim (de cAteva ori), Emaus, Galileea (Matei 2g,1,6-20), Marea Tiberiadei (Ioan 2'1., 1,-12), munteleEleon la indlfare (Fapte '1.,

4-12) Ei Damasculconvertirii minunate de mai tdrziu a lui Saul(I Corinteni 15,8).

E__aueste

ar tl

rt t"

Martor octrlar, Ltrca Evanghelistul mentiona ciDomnul ,,S-a infdfiqat pe Sine viu dup{ patima Saprin multe semne doveditoare, aritAndu-li-Se timpde patruzeci de zile Ei dovedind cele despreimpdr[Fa lui Dumnezetr" (Fapte 1, 3).Prin aceste

,,sernne doveditoare", Domnul nu a copleEit peApostoli qi ucenici, ci S-a apropiat de ei, le-a vorbit,le-a aritat rhnile Rlstignirii cerdndu-le sd le pipdie, amAncat in fala lor, a prAnzit cu Apostolii la MareaTiberiadei.

imprejur[rile, timpul, amf,nuntele descrierilor,dialogurile purtate, starea sufleteascd a martorilordovedesc cd nu au putut fi inventate, ci sunt faptereale. ,,in acest sens, trebuie luat in considerare nunumai faptul cd cercetarea istoric[ ajunge pAnd launele persoane ctrrora li 9a arf,tat Hristos cel Inviatgi pAnd la MormAntul gol gi faptul c[, pe de o parte,invierea are in ea posibilitatea si se facd sesizatd depersoane istorice, iar pe de alta, ct persoanele istoricesunt in principiu capabile de a fi martore, deci de asesiza realitatea faphrlui superior at invierii luiHristos, ci gi faptul cd acest conflnut inal,ti 9iimbogdleqte modul vief,i istorice" (Pr. prof. dr.Dumitru St[niloae, Teologia Dogmaticfr Ortodoxd, vol.II, pag. 109-110). Prin rdmAnerea de 40 de zile,Hristos inviat $i-a ar{tat solidaritatea cu intreagalume gi menf,ne o legtturd cu noi pAnd la sfArEitulistoriei.

Fapful c[ au fost necesare mai multe arittripentru formarea credinfei in invierea Domnuluidovedeqte ci nestrtrmutata convingere s-a format

Page 35: 2008=Oameni care au inviat din morti

qi astfel, prin aceastd inqeliciune, si deschidd drumqi altor Earlatani" (Origen, op. cit., pag.1, 7).

Pentru argumentarea calomniilor, rafonaliqtii auatribuit martorilor invierii boli, psihoze, halucinafli,deEi acuzaf,i s-au comportat normal in timpulPatimilor, morf,i, dar qi dupd inviere. Aparif,ileDomnului, reale Ei obiective, nu au fost prezentatesistematic de autorii neo-testamentari qi nici nu s-airrcercat o ,,sincronizate't a lor, ceea ce le conferdautoritate qi credibilitate. Este posibil ca numdrul lorsd fie mai mare decAt cel consemnat in Scripturd(Ioan 20,30).

Aceste arf,tiri nu au fost simple iluzii sauhalucinafii pentru cd au avut loc in timpuri Ei locuridiferite. Martorii nu-Ei formaseri anterior ideea deinviere, nu s-au autosugestionat, preg[tindu-Eihalucinafiile subiective sau colective. Atitudineaucenicilor dupX inviere gi rdspAndirea rapidd acreqtinismului, argument decisiv al realitif,i invierii,ne-o dovedesc din plin.@eroi morali

Aparifiile MAntuitorului, aldturi de MormAntul,,gol", au generat convingerea fir lnvierea corporald alui Iisus.

Cuvinte de inviere de la neobositul scriitor, teologqi traducdtor biblic Gala Galaction: ,,Fulgerulcredinlei in inviere se naqte, ca din doui acumuliri

69

au

electrice: @ acel de-al doilea n

certifudinii: Hristos a inviat!". Adevtrrurile care se

l

treptat, utilizAndu-se chiar experienfa empiricd(incredinfarea prin simpri), datoritd naturii trupuluiinviat al lui Iisus: ,,Apostolii au cunoscut in trupullui Hristos Cel inviat, trupul Lui dinainte de -ourt",dar ridicat la cea mai luminoasd slavi, transparenfdgi frumuse,te duhovniceasci" (Idem, Chipul nemuritoraI lui Dumnezeu, pag.196).

Din neputinfa explicdrii corecte a MormAntuluigol, a ardtf,rilor lui Iisus dupt lnviere gi a credinfeiApostolilor in evenimentul minunat al Ridicdrii dinmorf,, teologii rafonaliEti, Strauss, Renan, Reville,Holsten, Weisse, Holzmann, precurn gi alf, scriitoriau fircercat si susflnd ctr toate ardtirile Celui inviatau fost ireale. La baza acestei ptrreri, amplificatf, gitransformatd in ipotez{ cu caracter ,,gtiinfific" -teoria vizionarismului - se afli afirmaf,ile aceluiaEiCelsus din cartea intitulatd pompos Cuaknt adeudrat:,,Dar ceea ce trebuie cercetat e daci intr-adevdr ainviat vreodatf, cu trupul siu vreun om care amurit... Ori voi afirmaF cd, atAta timp cAt a fost inviafi, Iisus nu S-a putut ajuta pe Et insugi, dar dupdmoarte a inviat, ardtAndu-Ei semnele r{r}ilor qiurmele cuielor in palmt. Dar cine a vdzut agh ceva?O femeie exaltatt, zicep, voi, gi poate inc{ o altipersoand, victimd gi ea a unei vriji asemtrniy'oare, fiecd, ftr urma unei anumite dispozip, va fi avut un visEi de dragul dorin,tei, ir credinla sa rdtdciti, va fiavut o ardtare imaginartr, cum s-a mai intAmplat lamulfi al$ii, fie cf,, mai curAnd, a vrut sd impresionezejudecata altora printr-o astfel de istorisire fantasticf,

irl

68

Page 36: 2008=Oameni care au inviat din morti

desprind din solia qi concluzia pascald sunt mari qiminunate. Hristos a inviat inseamni: intr-adevirDumnezeu existi. Hristos a inviat inseamni: toateprofefiile, tainele gi minunile biblice suntadevirate. Hristos a inviat irseamnd: intr-adevirexisti lumea cereasci, lumea reali gi cea firi demoarte. Hristos a inviat inseamnd: via,ta este maitare decAt moartea, riul este mai slab decAt binele.Hristos a inviat firseamnd: toate nidejdile bune suntindreptifite, toate problemele viefii sunt dezlegate.Hristos a inviat inseamnd qi noi vom invia.

Existf, o inviere a lui Hristos,'existd o inviere amorf,lor, a fufuror celor morf,, taina cea mai mare pecare ne-o descoperi invierea Domnului.

70

CAPIIFOISVIS III

,,Faptele Apostolilor" Petru gi PavelAscultarea poruncii,,inviafi pe cei morf i ..."

Minuni deosebit de spectaculoase, prelungiri aleextQJruIgi, atestknd tn mod cert diainitatea lui lisus,inaierile mortilor readuc Ia aiatatempplarL trupurile celordecedafi, care mai thrziu, dupd o perioadd de tirnp, se aorsupune totugi morfii.

Afirmatd cert de Hristos, nu doar teoretic, tnEaanghelii, ci tntdritd de cele trei tnaieri menfionate,trutierea rEausafilor a fost propoodduitd cu deplindconaingere gi de cdtre Sfinlii Apostoli, martori direcli aitnaierilor sdaLrgite de Domnul, cilt gi ai ardtdrilor luiHristos inaiat. $i ucenicii au mdrturisit adndrul cu fapta,implinind porunca: ,,Tdrndduifi pe cei neputinciogi, tnvialipe cei morfi, curdfifi pe cei lErogi, pe demoni scoatefi-i; indar ali luat, tn dar sd dafi" (Matei 18, 8).

Decanul de vArstd al Colegiului Apostolic, SfdntulPetru, are in vedere invierea morfi.lor afunci cAndscrie: ,,Dumnezeu (...), pri. invierea lui Iisus Hristosdin morf,, ne-a ndscut din nou, spre nddejde vie, spremoqtenirea nestrictrcioasd Ei nefirtinati Ei neveEtejittr,p{stratd in ceruri pentru voi" (I Petru 1,,3-4).

in fa[ Sinedriului, inviatul de pe drumulDamascului, Pavel, mtrrfuriseqte:,,B4!g_!4dgidgl

in invierea morFlor sunt eu iudecat" (Fapte 23,6), iar

71

Page 37: 2008=Oameni care au inviat din morti

ca "ru

sa fie $vierea " (Fapte 24,14-15).In cuvAntul de apf,rare i4eintea reeelui Agripa,

cutezdtorul Apostol al neamurilor intreabf,: ,,lle ce sesirviazd pe cei mor$?" (Fapte 26,8).

Dumnezeiescul apologet va dezbate argumentatgi amdnunf,t problema irvierii celor repausaf, incunoscutele I Cofintq!_l[ Ei I T"tulo"i."d 4, 13-17(,,Apostolul" rostit la slujba inmormAntlrii).

-

in numele lui Hristos, ,,Cel dintAi inviat dinmorp." (Fapte 26, 23), cei doi stAlpi ai creEtinismuluiprimar vor dirui inviere (ca Ei in celelalte cazuriscripturistice) unor tineri: epostotut petru favl4

// din Troa.' Consemneazf, cu fidelitate Evanghelistul Luca:

,,Iar fur Iope era o ucenifi, cu numele Tavita, care,tAlcuindu-se, se zice Cdprioard. Aceasta era plind defapte bune gi de milosteniile pe care le ftcea. $i inzilele acelea ea s-a imbolndvit qi a murit. $i,sctrldAnd-o, au pus-o ir camera de sus. $i fiindaproape Lida de lope, ucenicii, auzind cd Petru estein Lida, au trimis pe doi btrba! la el, rugAndu-l: Napregeta sd aii pAnd Ia noi. $i Petru, sculindu-se, a venitcu ei. CAnd a sosit, l-au dus in camera de sus gi l-auinconjurat toate vdduvele, plAngAnd gi ardtAndcdmtrqile gi hainele cAte le ficea Ciprioar{, pe cAndera cu ele.

$i Petru, scofAnd afard. pe tofl, a ingenuncheat qis-a rugat gi, intorcAndu-se cdtre trup, a zis: Taztita,

scoalii-te! Iar ea Ei-a deschis ochii gi, v[zdnd p"Petru, a qezut. $i, dAndu-i mAna, Petru a ridicat-o Ei,chemAnd pe sfinli qi pe vtduve,le-a dat-o vie.

$i s-a ficut cunoscuti aceasta @

@'"(?T:jl'u&,ffffi,,Iar noi, duph zilele Azimelor, am pornit cu

corabia de la Filipi gi in cinci zile am sosit la ei inTroa, unde am rdmas qapte zile. in ziua intAi asiptimAnii (Duminict), adunAndu-ne noi s{ frAngempAinea, Pavel, care avea de gAnd sd plece a doua zi, ainceput si le vorbeasc{ qi a prelungit cuvAntul luipAni la miezul nopfii.

Iar irr camera de sus, unde erau adunati, eraumulte lumini aprinse. Dar un tAndr cu numeleEutihie, EezAnd pe fereastr{, pe cAnd Pavel }inealungul s[u cuvAnt, a adormit adAnc Ei, doborAt desomn, a cdzut de la catul al treilea, qi l-au ridicatmort.

Iar Pavel, Sgboran4u-ge, s-a plecat peste el Ei,luAndul in brate, a zig:

lui este in ql. $i suindu-se qi frAngAnd pAinea EimdncAnd, a vorbit cu ei mult pAnd in zori, gi atunci aplecat. Iar pe tAndr l-au adus viu gi foarte mult s-aumAngAiat" (Fapte 20, 6-12).

Este interesant de observat cd itrvierile istoricedin Biblie se referl numai la tineri. De multe ori nicibdtrAnilor nu le vine st creadt cd se apropie clipaplec[rii spre eternitate, pentru ci nu este in fireaomului sd creadd ci moare. ,,Trebuie sd te sileEti

Page 38: 2008=Oameni care au inviat din morti

@1, Pentru cfi nu-F vine sx c i<l _god' gAndea duhovnicul SAmbetei de Sus,arhimandritul Teofil Pirhian.

Majoritatea vArstnicilor recunosc ct nu se simtmai aproape de moarte la bitrAne,te decAt auperceput gAndul la tinerefe. inseamni c{ omul nu-ifdcut str disparf,, si se nimiceascd, ci este ficut sdd{inuiasctr.

Aga cum Apostolul Petru, dupd modelul invieriifiicei lui Iair, a redat-o vie comunitiFi pe sfAnta cunumele delicatei ciprioare, Tavita (cinstitd Ia 25octombrie), iar convertitul Pavel, utmAnd Sfinf,lorProoroci Ilie gi Elisei, a firtors sufletul viu al tAniruluiadormit la Liturghia primard din zhta invierii(duminica), tot aqa trupurile noastre, prin puterea luiDumnezeu, se vor realcdfui la invierea de apoi givom fi vii, trup Ei suflet, cu sufleful care nu moare, cutrupul care moare, dar nu definitiv, ci sedescompune gi se recompune spre Viafa cea de veci.

74

invierile sdvArgite de cdtre SfAntul Apostolgi Evanghelist Ioan

Cele 206 suflete rechemate la viafi

Fiu aI lui Zeoedei gi nepot aI DrEtului losif, cel maiiubit dintre ucenici, Ioan Apostolul a fost trimis sdpropoadduiascd numele gi slaaa lui Hristos Dumnezeutocmai tn Asia. Acest linut aI soarelui rdsare a fostbinecuahntat de Bunul Dumnezeu cu cele mai mariminuni prin mijlocirea Sfhntului Apostol: 206 sufletereaduse la aiald spre luminarea celor care gi astdzi tIprefuiesc pe Budha sau pe Mahomed.

Minunile de la Baia Romanei

MergAnd la Efes impreuni cu ucenicul sduProhor, i-a aflat pe ei o anume femeie Romana,vestitd in riutate pAnd qi la Roma. Aceasta, pldtindu-le, i-a silit sd slujeasctr la baie. Apostolii, neEtiindmegtegugul bdii, ea ii nec[jea atAt de rdu, ci i-a fdcutpe amAndoi ca pe niqte robi. Ioan era rAnduit sd facdfoc, sd incilzeascd baia, iar Prohor sd porneasci apala baie in tot timpul.

De trei ori intr-un an un drac cumplit sugrumaintruntru cAte un tAnir gi cdte o tAntrf,, pentru cdatunci cAnd se zidise baia a Pus un tAndr gi o tAntrtrla temelie, gi din aceasti pricint ircepuse a facemoarte.

75

Page 39: 2008=Oameni care au inviat din morti

Pietrele ins{ se intorceau asupra celor care learuncau.

Atunci sdvArqind SfAnful Apostol rug{ciune sefdcu o fierbere mare pe ptrmAnt gi au cdzut jos lapdmAnt din popor ca la vreo 200 de oameni gi aumurit. Iar ceilalp, abia dezmeticindu-se gi izbivindu-se din groaz6, se rugau SfAntului sd-i miluiascd Ei sifirvieze pe cei morfl.

RugAndu-se qi inviindu-i pe cei ce muriserh, giiarf,qi fdcAndu-se fierberea aceea a pdmAnfului, aucdzut la Ioan toF qi s-au botezat.

invierea slujitorului inecat in mare

MergAnd pe mare la locul Exoriei, cel mai iubitdintre ucenicii MAnfuitorului a inviat pe unul dintreslujitori care se furecase ir mare gi a irtors spre linigtefurfuna, ce ridicase asupra lor valul cel groaznic almdrii. Aceastd minune i-a determinat pe toli care aufost sd se boteze in numele Sfintei Treimi sprenidejdea viefli celei veqnice.

invierile sivArgite spre a vidi ingelareavrijitorului Chinops

in pdrple ostrovului Patmos locuia un vrijitorcare, petrecAnd in pustiu, minuna mulf,mile fdr[minte Ei credinft cu mulfi.mea nilucirilor saledemonice, fiind socotit de localnici zeu.

Dupi ce-Ei trimite duhurile necurate st furesufletul lui'Ioary ftrd izbAndd, insd, plin de mAnie se

CAnd a fost a treia luni, intrAnd Domnus, feciorullui Dioscorid in acea baie, a fost sugrumat de demon.Iar Romana ff,cAnd plAngere, s-a auzit i:r tot oraEulEfesului Ei la Dioscorid care, de mare intristare qi demultd mAhnire, a murit qi el. Afunci Romana a rugatfoarte pe Artemida si invieze pe Domnus, dar fdrdfolos.

intrebAnd Ioan pe Prohor ce se intAmplase, i-av6zut Romana vorbind gi a apucat pe Ioan qistrAmtorAndu-lii zicea c{ este fermecdtor, qi cd de nuva invia pe Domnus, ii va despdrp sufletul de trup.FicAnd Apostolul ruglciune Ei irviind pe copil, s-aspdimAntat cu duhul Romana Ei zise cd este oriDumnezeu, ori Fiul lui Dumnezeu. $i a crezut inHristos, mdrturisindu-se citre Ioan.

Iyfinviind Ei pe Dioscorid, a crezrtt Ei acestaimpteuni cu fiul sdu Domnus, qi se mhrturisird tofi,botezAndu-se: Dioscorid, Domnus qi Romana. $i arupt Romana irscrisul de robie, iar Ioan a depdrtat qiduhul cel viclean din baie.

invierea celor 200 de suflete care pieriseri pentruinchinarea la idoli

Pe cAnd efesenii prdznuiau pe Artemida,Apostolul a stat intr-un loc iralt, unde se afla acelidol. Iar poporul, infuriindu-se pentru aceasta,arunca cu pietre asupra lui Ioan, dar nu-l atingeau peel, ci loveau ir idol, incAt l-au fdcut fArAme.

Apostolul le spunea multe pentru credin!f,; iar ei,irtdrAtAndu-se, iartEi au aruncat cu pietre asupra lui.

76

Page 40: 2008=Oameni care au inviat din morti

hot[rdEte sd meargl el insugi in cetate. insofit demulf,mea demonilor care-i slujeau merge in cetate.

Cetdfenii tofi i se irchinau. Gisind el pe Ioanunde invf,fa, s-a umplut de mult{ mAnie Ei a zis citre

PoPor:- Oameni orbi gi r[tdcif! Ascultap calea

adevirului: de este drept Ioan Ei sunt adevirategraiurile lui Ei va face cuvAntul care voi zice, voicrede gi eu in cele ce zice.

$i apucAnd Chinops pe un tAntr ii zise:- TAndrule, trdieEte tatdl tdu?Iar acela ii rispunse cu tristefe cf, a murit.- Cu ce moarte?, intrebi Chinops.- A fost cordbier qi, sptrrgdndu-se corabia pe

mare/ s-a trecat.ChtnopsV6e atunci cdtre Ioan:- Iatd, /aratd dacd grdieEti adev[rat gi scoate pe

tatil copilului din mare qi adu-l la fiul sdu, sf,-lvedem Ei noi viu.

- Nu m-a trimis Hristos ca sd inviez morfli, ci casd invdf oamenii rttdcifl, fu rispunsul iubituluiucenic.

- Micar acum sd md credeli pe mine, oamenilor,cd acest om este amf,gitor gi vd ingeald cu farmece;

finef,-l pAnd ce voi aduce pe tatil tAndrului Ei-l puninaintea voastri viu.

L-au f,nut mullimile pe Ioan. Iar Chinops,intinzindu-Ei mAinile gi lovind marea, fdcAndu-sesunet mare care i-a speriat pe tof,, s-a fdcut nevdzut.Atunci au indlfat tofi glas, zicAnd:

- Mare eEti Chinops Ei nu este altul afard de tine.

F[rf, de veste ieqi vrdjitorul din mare f,nAnd,precum a zis, pe tattl copilului Ei s-au minunat tofi.

- Acesta este tat{l tdu?, il intrebh pe copil.- Acesta este, doamne.Se irchinar[ toS lui Chinops, uimifi fiind de

grozdvia minunii. VrAnd apoi st-l ucidi pe Ioan, nui-a lisat Chinops, zicAndu-le:

- Dacd vef, vedea altele mai mari decAt acestea,afunci va fi certat r{u.

- Ai feciori?, il intrebd pe unul dintre cei de fafi.- Am avut unu, dar l-a ucis oarecine cu viclequg.Chinops s-a fdgiduit st-l aduch qi pe acela la tatil

sdu, viu. StrigAnd tare, chema anume gi pe ucigaE gipe cel ucis. Iar ei indatd se ardtari stAnd de faflamAndoi. $i zise Chinops ctrtre omul acela:

- Acesta este fiul tiu? $i acesta este cel ce l-a ucis?- ASa, doamne, rf,spunse bdrbaful.- Te miri de acestea?, zise vrijitorul lui Ioan.- Nu mi mir, ci mi-e mild de sufletele ce pier prin

tine.

$i se liuda Chinops ci va face Ei pe sfAntul s[ semire de cele ce ficea el, speriindu-I, cd in cele dinurmi, Ei de viafi il va lipsi. Iar Apostolul i-a zis:

- CurAnd f, se vor dezlega semnele Ei Fe.Acestea auzind poporul gi pornindu-se asupra lui

Ioan, pAntr intr-atAt l-a bitut Ei l-au zdrobit ci l-aulisat aproape mort. SpunAnd tuturor, chiar qi luiChinops, cum ci ar fi murit Apostolul, nu l-au socotitvrednic de ingropare, ci din porunca vrtrjitorului l-auldsat neirgropat, ca sh-l mtrnAnce fiarele gi pisirile.

79

Page 41: 2008=Oameni care au inviat din morti

Apoi s-a dus fiecare Ia casa lui, bucurAndu-se cd auscdpat de Ioan qi mirAndu-se de spurcatul Chinops.

Dupd aceea, peste pufln timp, auzind Chinops ctrIoan invaff, la locul ce se cheam{ zaArhfura pietrei, achemat pe demonul cu care ficea farmecele giminunile slivite de popor qi, mergAnd in locul acelaa zis cf,tre Ioan:

- VrAnd str te fac de mai mare rugine te-am ldsatatunci viu; dar vino sd mergem la marginea mdrii qivei vedea puterea mea qi te vei rugina.

Au mers deci dup{ dAnsul Ei cei trei demoni, carese aritaseri a fi firviat din morf. $i betand Chinopstare din palme, siri in mare, displrAnd fdrd de vestedin vederea futuror. Iar poporul striga:

- Mare egti Chinops Ei nu este altul ca tine.Ioan Apostolul porunci afunci demonilor care se

fdceau cd sunt oameni lnviaf, din mor$ sd stea pe locgi s[ nu se miqte de acolo, s-a rugat citre Dumnezeusd nu mai lese-viu pe Chinops. indati se ff,cu maresunet ir mare gi, invdluindu-se apa unde cdzuseChinops, n-a mai iegit. Iar demonilor, cdrora searitasert ctr au ftrviat din mor$, le-a poruncit Ioan innumele lui Iisus Hristos Cel rdstignit si iasd din acelostrov qi s-au fdcut nevizufi.

AgteptAnd poporul pe Chinops trei zile Ei treinopF pe marginea m{rii, de foame, de rdcnete Ei dezdduf, cea mai mare parte din ei leqinase, de zdceafiri glas, dintre care au Ei murit trei copii. Dar,facAndu-i-se mil[ SfAntului gi rugAndu-se pentrumAntuirea lor, mult invdfAndu-i pentru credinfi, a

80

inviat pe copiii cei mor$. Atunci tof, cu o unire,venind la Hristos, au primit SfAntul Botez.

Deci s-au intors toF locuitorii ostrovului lapropoviduirea Evangheliei gi primindu-L pe Hristosprin credinfd, au ficut rugtciune tof, cdtre Apostol,sd le dea scrisd toatt mAntuitoarea propovlduire.

81

Page 42: 2008=Oameni care au inviat din morti

SfAntul Apostol Toma cu milostenia a inviatqi impdrafi pdgAni

inviatul mirturisegte adevirulcredinfei cregtine

,,Nu fii necredincios, ci credincios!" il tndemnaseMhntuitorul Inaiat pe ,,tndoitul" Toma Ia opt zile de InMinunata Ridicare din morti (Ioan 20, 27).Transformarea minunatd s-a petrecuti Toma dainecredinciosul care II reaede pe Domnul gi este inaitat de ElIa o noud Cind cu phine gi pegte Ia Marea Galileii. Deginumele sdu nu mai apare dupd acest moment tn scrierilecanonice, aaem temeiuri suficiente sd nu ne tndoim de

considerd a fi rodul lucrdrii misionareUnele scrieri afirmd cd Apostolul a

a ,,GeamdnulLti".dEdgit granilele

Parfiei, d

este cuprinsd tnapocrifu din secolul al V-lea, redactatd inilial tn timbasiriand gi intitulatd ,,Faptele lui Toma" (vezi Hennecke,Neutestamentliche Apokryphen, ed. a 3-a, aol. II,Tubingen, 1964, pag. 309-320).

Ultimele cuainte ale uedinciosului Apostol sdrbdtoritla 6 octombrie sunt emblematice: ,,Hristos a tnaiat!".

82

Indiei

Numai rAnduiala lui Dumnezeu a desemnat peApostolul ToIndii. El se inspdimAntase la inceput a se duce intr-ofard atAt de sdlbaticd. Domnul insi i se ardtf,, ilmAngAie Ei-i promise ci va fi cu el. Toma plec6.

t, cu numele de

&1, pe care impira , Hundaforus, iltrimise in Palestina spre a c[uta acolocelebru pentru a-i construi un palat, ca acelea alecezarilor romani. Avan istorisi Apostolului scopulcdldtoriei sale qi Toma zise ctr el este arhitectul. Avanfu incAntat de aceasta Ei se duserd impreund in Indii.Cdnd ajunseri acolo, Avan prezentd impdratului pearhitectul atAt de dorit.

Hundaforus comunicd Apostolului dorinfa sa dea avea un palat asemenea celor de la Roma. Tomarispunse cd ar putea s6 construiasctr unul asemenea.Afacerea fu furcheiatd Ei Apostolul primi o marecantitate de aur qi de argint - pentru cheltuielileconstrucfiei.

impiratul fu, trsd, obligat a se duce in alteprovincii ale Indiei. Toma Apostolul incepu apredica Evanghelia gi a invl,ta pe popor credinfacregtind, fdcAnd multe milostenii celor lipsifi.Aproape doi ani dupd aceea, impflratul trimise sdintrebe in ce stadiu se gdseEte construcf,a palatului.Ucenicul Domnului ii trimise rdspuns ci nu mairtmAne decAt a face acoperimAntul palatului gi primiinci o sumd considerabild pentru acest sfArgit. Cutoate acestea se raporti impirafului ctr nu seincepuse nici o clidire, precum Ei ctr striinul invafd

Page 43: 2008=Oameni care au inviat din morti

pe popor o religie nouA, risipind visteriile la strraci.Impdratul a vrut sd se convingd de cele spuse Ei,intorcAndu-se la ,,arhitecful" dumnezeiesc, vdzu cdintr-adevf,r clidirea nu era inceputi. Afunci poruncisi-i arunce in inchisoare pe Toma gi pe Avannegustorul cu intenpa de a-i condamna la moartecrudd.

in acea vreme, fratelc-:egelui, Gad, aflAnd denenorocirea lui Hundaforus qqg_gryy gitrimise sd spund imptratului cA 6lfisese atAEcrudlovit de nefericirea fratelui sdu, ct era aga de bolnav,incAt e aproape de moarte

El *"ri, intt-"au€. Atunci imptrratul uitiintflstarea ce i-o pricinuise Toma Apostolul gi plAnsecu amar moartea fratelui sdu mult iubit. ingerulDomnului ardti sufletului rdposatului locuinfeleceregti, ii artrti palatele luminoase gi mdrefe aledrepSlor. Apoi ingerul intrebd pe fratele luiHundaforus:

- in care dintre aceste palate ai voi tu si locuieEti?Rdposahrl rtspunse privind pe acel ce i se ptruse

a fi cel mai frumos:- Dacd mi s-ar permite de ar locui in cel mai mic

ungher din acest palat, n-ag d/i nimic mai mult.- Nu, ii rispunse ingeruf nu pofi locui in acest

palat, cdci este al fratelui tdu. Toma i l-a zidit cuaurul ce primea de la imp[rat pentru clddireapalahrlui pdmAntesc.

- Te rog, Dumnezeul meu - zise atunci Gad -lasd-md sf, md intorc la fratele meu ca sd cumpdr

84

acest palat de la el, fiindct nu-i cunoaEte toatifrumuse,tea gi md voi reintoarce iardEi aici.

Ingerul flcu si intre iarlEi sufletul in corp Eimortul reinvie. El pdru a se degtepta dintr-un somnlung Ei se adres[ imediat cdtre cei ce-l inconjuraurugAndu-i a merge si spund impdratului sd vinddegrabfl. AflAnd impiratul Indiilor ci fratele siurefirviase, avu o mare bucurie gi alerg[ indatd sd-lvadd.

inviaful incepu a zice:- Frate, Etiu bine ctr tu m[ iubeEti gi cd m-ai plAns

cu amar. $tiu, de asemenea, bunul meu impdrat Eifrate, ci ai fi dat bucuros pAnd la jumitate dinimpirdf,a ta pentru a md rdscumpdra de la moarte.Nu-i aEa?

- Tu cunoqti iubirea mea pentru tine Ei speranla tanu te-a inqelat, rdspunse impiraful.

- Daci fu mi iubeqti cu adevirat, ddruieEte-mi unlucru gi nu mi refuza!

- Tot ce este in implrif,a mea if, dau fe, iubitefrate, gi el intdri promisiunea sa cu jurdmAnt.

- DA-mi palatul ce ai tu in cer Ei ia tot ce am eu pepdmAnt.

imptraful, auzind aceasti rugdminte, devenigdnditor; apoi, dupi o lungtr ttrcere, zise:

- Ce palat am eu in cer?- Tu ai in cer un aqa palat cum nu poF si-fi

inchipui Ei cum nu se va putea vedea pe totpdmdntul, rdspunse inviatul. Acest palat a fostconstruit pentru tine de Toma, strdinul, pe care-l fiiin inchisoare. Eu am vdzut palatul, i-am admirat

Page 44: 2008=Oameni care au inviat din morti

nespusa frumusefe Ei am dorit si locuiesc in cel maimic ungher al siu, dar ingerul ce-mi arf,ta locuin,telecereEti mi-a zis: ,,Tu nu poli locui acolo, cici acestpalat este al fratelui tdu qi Toma este cel care i l-aconstruit" Am rugat pe inger de a m{ ldsa sd mdintorc la tine, pentru a te indupleca sf,-mi dai acestpalat. De aceea, dact mf, iubegti, di-mi-l mie qi ia inschimb tot ce am aici pe pdmAnt.

impiraful, afunci, se bucuri indoit de ilrviereafratelui sflu Ei de locuinfa ce i-o construige-bma incer. Zise fratelui sdu irviat:

- Frate mult iubite, am jurat a nu-p refuza nimicdin ceea ce este in imptrrtrtia mea qi ir puterea meape pdmAnt. Pentru locuinfa ce am in cer n-am juratnimic, insd daci tu doregti a poseda un palatasemenea, arhitecful, care e ircd aici, poate str-f,construiascd unul in tocmai.

Ordonf, a-l scoate din inchisoare pe Toma,,arhitecful mAnfuirii sufletelor" gi de a-l aduce. ElinsuEi merse in itrtAmpinarea Apostolului, seprosternd la picioarele sale qi-i ceru iertare pentru cda pdcdtuit cdtre dAnsul prin ignoranfd.

Atunci, Apostolul mulfumi lui Dumnezelr, dAndbotezul creqtinesc la amAndoi frafii gi ii invi,tdcredinfa cea adevdrattr. inviatul qi-a pregdtit astfel,prin numeroase milostenii, o locuin,ti veqnici ilrceruri.

Aceastf, inviere a rdposafului frate impf,rdtesc nuface altceva decAt sd mtrrfuriseascd despre adevdrulcredinlei creEtine, precum qi despre putereamilosteniei care cur{fi sufletul de pf,cate qi il

mAnfuiegte de moartea vegnicf, (conform cuPrioeghiul cregtinesc, Protos. Nicodim Mdndifi, pag.r32-135).

Neobositul Apostol Toma este cAntat in glas derugdciune ca autor al altei invieri, tot in India, desprecare acatistul stru mirfuriseqte in Icosul al L0-lea:,,Prin multe alte minuni, Sfinte Toma, ai intiritpropovdduirea CuvAnfului lui Dumnezelr, cAnd unslujitor netrebnic, ucigAndu-Ei copilul, te-a invinuitpe tine de fapta lui tictrloasi, iar fu, neavAnd nici omdrturie in fala judecdtorilor penku nevinovilia ta,ai cerut si te ducd inaintea pruncului celui ucis Ei i-aiporuncit lui ca irsuEi si mdrfuriseascd pentru sineqicine l-a ucis, iar cel mort a cuvAntat, ardtAnd pe celvinovat" (Acatiste, Ed. Christiana, BucureEti, 2000,pag.125).

Un alt efostot facator ae mln@, ffi;AEJdevenit intAiul cronicar al Noului Testament esteSfintul Evanghelist Matei (t 16 noiembrie). LaCincizecime, ucenicul lui Hristos a pornit in misiunespre a proclama Vestea cea Bund in irdepdrtataEtiopie. Tradif,a consemneazd convertirea regeluietiopian Egip in urma minunatei invieri a fiicei saleIfigenia, penku rugiciunile mesagerului Celui inviat.TAnira, ridicatd din moarte, a hotdrAt sd-Ei consacreintreaga viaftr Domnului VieFi. Dar, succesorul luiEgip, dorind de sofle pe Efigenia, i-ar fi cerut ajutorEvanghelisfului. Lovindu-se de un refuz, noulconducitor a poruncit ca Apostolul sd fie decapitatpe cAnd strvArqea dumnezeiasca Liturghie. Martirul

Page 45: 2008=Oameni care au inviat din morti

Matei s-a fdcut astfel pdrtaE Jertfei Mielului Hristos.Mai apoi, trupul sfinf,t prin har divin va fitransportat fur Italia, la Salerno, amintindu-ne pesteveacuri de minunile propoviduirii mateiene.

88

CAPITOISVb IO

Cei gapte Sfinfi Tineri din Efes(+ 22 octombrie)

Luminarea celor ce nu cred in inviere

Nu sunt pufini cei care s-au tndoit gi se mai indoiesc Aiastdzi de Inaierea Mfrntuitorului nostru Hristos, EI InsugiViala gi de uiafd ddtdtor. Ei bine, celor ce n-au gdsitremediu acestei indoieli Ei lipsei de credinfd le-a ardtatDomnul, in marea Sa mild de-a lungul aeacurilor cregtine,nenumdrate readuceri din ,,Iumea de dincolo". Nu nereferim la fenomene paranormale, conaorbiri saumdrturisiri SF ori alte tipuri de practici semdndtoare deindoiald gi pierzdtoare de suflet. Incercdm doar sdamintim, spre intdrirea credinfei, minunile date deDumnezeu spre luminarea celor ce nu ued tn Inaiere.

Una dintre aceste cutremurdtoare luudri dumnezeiegtieste adormirea a gapte tineri din cetatea Efesului lui Deciuprigonitorul gi trezirea lor, peste 372 de ani, in aremeaiubitorului de adeudr, Teodosie cel Mic. Un eaenimmtdespre care Sinaxarele s-au tntrecut tn a scrie, datd fiindb o g dlia doa ezilor ist ori c e.

Consemnafi spre prdznuire tn calendarele cregtine athtla 4 august (tnaierea lor dupd 372 de ani), cht Ei Ia 22 alelui Brumdrel (adormirea lor definitiad tn anul 38 dedomnie a lui Teodosie), Sfinlii Maximilian, lamalih,Martinian, Dionisie, Exacustodian, loan gi Constantin au

fost rechemafi Ia aiala pdmhnteascd spre a linigtitulburdrile ilin sAnil Bisericii.

Page 46: 2008=Oameni care au inviat din morti

Tulburiri eretice

Biserica CreEtint era mtrcinatd de eresurile celorce nu credeau in inviere. Ceea ce se propoviduia intimpul lui Teodosie cel Mic era doar o moraldcregtintr fdri finalitate, intrucAt episcopii caremirfuriseau lnvierea erau aruncati in intunericultemni,telor. ,,Ytzdnd impdraful ctr se hrlburd Bisericalui Dumnezeu, pentru cd se aflau Ei unii din episcopicupringi de acel eres, sta indoit ce va face" (ViefileSfinfilor de peste tot anul,pag. 84). r

UdAnd ptrmAntul cu lacrimile sale, cdrmuitorulImperiului Roman de Rtrsirit se ruga /incetat caHristos sd-i arate micar o singuri dovadi in sprijinulinvierii. FrdmAntdrile plersistau, rugiciunilearhieregti din inchisori se inmulfeau, ereticii huleauEi lacrimile lui Teodosie curgeau ftrre oprire.

Strtrina gi minunata adormire

Cu mai bine de un veac Ei jumitate ir urmt Deciuprigonea pe tof, cei ce se inchinau lui Hristos Eirefuzau si jertfeascd idolilor. Printre acegtia s-aunumdrat gi gapte tineri, fii ai mai-marilor cetdf,iEfesului, toli apringi de flacdra credinfei celei drepte.Crudul prigonitor i-a chemat la judecata idoleaictr,dar gi-a amAnat sentinfa, intrucAt era chemat inh-oaltl regiune a intinsului Imperiu.

Cei Eapte gi-au luat rdmas bun de la apropiaf, gicAteva monede de aur Ei argint, din care au dat Eistrracilor, ascunzAndu-se intr-o peEtert din muntele

90

Ohlon. Au stat aici o vreme pan[ cAnd prigonitorulDeciu a descoperit ascunzitoarea Ei a pecetluit-o cuniEte pietre mari, intocmai cum astupaserd romanii giiudeii intrarea la MormAntul MAntuitorului. $i agarugAndu-se tinerii lui DumnezerJ ,,au adormit custrtrini gi minunattr adormire". (...) Murind pdgAnulimpf,rat s-au succedat la tronul imperiului mulli alFconducdtori pAn[ la Teodosie cel Mic.

,,Atunci, scornindu-se un eres ci nu existtinviere, iar impiratul ingrijorat fiind de aceasta EiDumnezeu binevoind a descoperi fufuror cd esteinvierea morfilor, a deschis pegtera gi a inviat peacegti gapte tineri din morp, de la a ciror adormire EipAni la irrviere trecuseri trei sute gaptezeci gi doi deani" (Ibidem, pag. 466). Aceastt minunatt trezire dinsomnul de veci s-a rcalizat din poruncidumnezeiascf,, dupd ce sttrpAnul muntelui Ohlon ardsturnat pietrele de la intrarea in peqterd spre a zidiun staul pentru turma sa.

,,(...) Din porunca lui Dumnezeu s-au deEteptatacei Eapte sfinfi tineri ce fuseseri sivArEifi acolo givorbeau intre ddngii ca gi curn ar fi fost adormifi deieri, neschimbAndu-se nicidecum; atAt cAt nici hainelelor ce purtau nu se stricaserd cu nimic de pimAnt"(Ibidem, pag. 84-85).

Primele cuvinte care s-au auzit in aceastl peqterddupd mai bine de trei veacuri de liniqte zguduie oriceinimd indoitd de adevdrul invierii; ,,Decumva ne vorgi prinde, fraf,lor, str stdm btrrbtteEte qi si nu vindembunul neam al credinfei noastre; iar tu, frateIamvlihe, du-te gi cumpdrtr pAine Ei ia mai multd, ct

Page 47: 2008=Oameni care au inviat din morti

in peEteri, minune: alf, gase tineri in veqminte dinveacurile trecute st[teau privind cu uimire lamul$mea ce didea buzna. Au ctzut la picioarele lor,sirutAndu-le gi stropindu-le cu lacrimi.

Fiind chemat qi Teodosie de citre Martinepiscopul Efesului, s-au imptrrtigit din tainele acestuistriin somn minunat cu to$i, privind cu proprii ochicum cei gapte tineri au rdposat irtru Domnul(f22 octombrie).

Bucuria i-a cuprins pe tof, cregtinii ce credeaufdri st vadf, minunea, mirarea i-a inlemnit 9i pe ceice nu credeau decdt daci vedeau, fiind slobozifiepiscopii din temni,te, ff,cAndu-se milostenii sdracilordin Efes Ei mare praznic olgtesc in cinstea celortrimiqi sd semene credinfa in Inviere.

Si urmflm cuvintele dumnezeieEti ale ScripturiiSfinte, cercetdnd spre a ne intiri in credinfi, cdcicdutAnd adevdrul acesta ni se va artta ca si putemstriga ca Ei Toma Apostolul: ,,Adevirat a inviat", ctciaceasta inviere s-a chemat cu adevirat.

93

I

lil,il'

ltl

aseari ai adus pu,Lnfi qi ne-am culcat fldmAnzi ...(Ibidem, pag. 85).

,,Arati-ne comoara gi ne fi gi pe noi pirtagi ..."

AscultAnd indemnul lui Mafmiliaru Iamvlihmezinul s-a indreptat spre cetate pe care a gisit-opurtAnd irsemnele creqtinismului pe porp, cuzidurile schimbate Ei cu alt fel de oameni. A phtitpAinea cu o monedi de argint ce purta inscriplia luiDecius gi a atras atenFa negustorilor care-l credeaudescoperitorul vreunei comori. ,l

NeputAnd sd ii fact ptrtagi /omorii celeiptmAnteEti, Iamvlih incearcd s{ le descoperecomoara cereascd.

Povestind despre familia sa din Efes in fafadregdtorului, primegte un rdspuns care-l bucuri giintristeazd in acelaEi timp: ,,PdgAne, banul tiumdrturiseqte dupd scrisoare cd este tiptrrit mai inaintecu trei sute de ani gi mai bine, din zilele impiratuluiDeciu; Ei tu, fiind tAnlr, nici treizeci de ani avAnd, tesileqti si ne amigeEti" (Ibidem, pag. 85).

Le destiinuie ,,comoara" qi le arati drumul spredAnsa cu ntdejdea ct ceilalfi qase frafi de credinftrvor reugi si despietreascd inimile supugilor luiTeodosie cel Mic.

La intoarcerea in peqtertr au gdsit prima dovadt:un sicriaq pecetluit cu doud pece$ de argint pus deRufin Ei Teodor (doi cregtini aflaf, in slujba lui Deciu)Ei inscrise spre pomenirea sfinfilor, avAnd numele lorin interior, irsemnate pe tlblife de plumb. Au intrat

Page 48: 2008=Oameni care au inviat din morti

invierile sdvArgite de Cuviosul Pdrinteegiptean Macarie

,,Ispitim pe Dumnezeu, cf,ci nu se cade capentru un indrf,cit ca acesta sf, se factr

un semn aga de mare"

Din tntfrmplarea de fafd, relatatd din aiafu SfkntuluiMacarie Egipteanul, reiese cd Sfinfii P\rinfi aaeau otnlelegere foarte clard gi profundd a fenomnlului eretic dinaremea lor. Ei erau conaingi cd tofi cei ca/e se tndqdrtaude tnodldtura Bisericii, din cauza pdcatului mhndriei,sfkrgeau prin a fi robili de demonul trufiei. De aceea,Sfkntul Macarie aa spune tnaintea inuierii sdafrrgite:,,lspitim pe Dumnezeu, ciici nu se cade ca pentra untnilrilcit ca acesta sii se facii un sen n aEa de mnre".Iar chnd diaaolul a iegit din eretic, datoritd harului diaincare lucra cu putere multd prin Sfkntul Macarie, hulitorulEi-a recunoscut gregeala gi a reoenit la tnadldtura Bisericii,pdtruns de mare cdinfd.

Un oarecare monah ce stdtea prin preajma Niluluia ctzut in patima mAndriei, fiind robit de diavolultrufiei. Mai intai el s-a indepirtat de credinfaortodoxd, apoi a primit erezia celor ce se nurneauierahiteni, care invtfau ctr Mdntuitorul n-a luat trupomenesc ai ci trupul nostru nu inviazi.Propoviduind o asemenea rdticire, a atras de partealui peste cinci sute de oameni.

V[zAnd aceasta, episcopul locului aceluia a venitcu clerul sdu la Cuviosul Macarie Ei rugAndu-l i:a zis:,,Vino Ei ne ajutd, cd de nu vom curdfa vecindtateanoastrd, cAt te afli tu in viafd, tof se vor alipi de el gise vor pierde". Iar SfAntul i-a zis:,,Iati c[ vin, dar cepot face eu, un om simplu?". Dar episcopul stdruiazicAnd: ,,Eu aga cred, cd de vei veni, Dumnezeu vaimpdca Biserica Sa, cdci chiar El m-a trimis spre tine".Atunci SfAntul Macarie s-a sculat qi s-a dus cuepiscopul la amdgitorul acela. Episcopul i-a zisereticului: ,,Cum de n-ai venit de atAta vreme larroi?". Iar el i-a zis: ,,Pentru ci nu credef, drept".Afunci Macarie l-a intrebat: ,,Dar fu crezi bine?".Acela a rdspuns: ,,Foarte bine". Cu rtrbdare Macariel-a iscoditi ,,Ce nu cugetdm noi bine?". Amigitorul i-a zis: ,,Fiindci zicep, ci trupul inviazi gi ctrDumnezeu a luat asupri-$i trup gi oase".

$i dupe un oarecare timp de disputi, rtrtdcitul azis: ,,Mie nu-mi spuneli despre credinfi, doar cuvorba, ci sd mergem la morminte gi daci tu, Macarie,vei invia trupul unuia care zace acolo, voi crede qi euca voi... dar am str artrt ct eu voi scoate suflet ftrdtrup, ca si vt ruginez...".

Macarie a zis cf,tre episcop: ,,Ispitim.__EDumnezeu, clci nu se cade ca fpntru un indrllcit,caacesta si se fact un semn aqa de mare". Daru@at Eii-a rdspuns: ,,Nu, perinte, cf,se face pentru o eparhie intreagd". Au mers atunci lamorminte impreuntr cu acel ag{&!qr. $i ficindu-qiel rugiciunea cea ereticeasci, @morminte nici un suflet ftrt trup.

95

Page 49: 2008=Oameni care au inviat din morti

lI

@tul Macarie, rugAndu-se insinicu m;lta-a p lecatgenunchii la pdmAnt qi, dupt ce 4_Sl:rn_ceas larugdciune impreund cu to$ cei de fati, s-a ridicat, gilovind cu toiagul de finic in mormAnt, Liryj3tg rslce de mult timp ztcea acolo.

VdzAnd aceasttr mare minune, ereticul a lesinat Si,i@ a cdzut, dupd ce Ei-a revenit, lapicioarele SfAnfului, rug6ndu-l si-l ia cu sine, ceea ceel i-a fig{duit. Episcopul a intrebat atunci peMacarie. ,,Nu F s-a suit in inimA nici un cuget deslav{ omeneascd,, vdzdnd atAt4 popor, care stiteauimit de o minune atAt de m[re?". Cu smerenie,Macarie a rispuns: ,,O_jnimi_Seqlqr ciuta spre rlava

ci inc{ nu L-a cunoscutDumnezeu, iar gel ce s-a invrednicit de Slava luiDumnezeu, dispreftrie$te slava omeneasctr. . . ".

$i aEa, SfAnhrl Macarie a fdcut, in numele luiDumnezeu, cea dintai irviere din viata sa.

lnvierea sofului viduvei istorisiti de pirinteleSisoe

,,Dormi iartrgi, pani la ziua invierii!"

Vorbind despre minunile sivArgite de CuviosulMacarie Egipteanul, Pirintelg Sisoe amintegte Eiunadintre invierile la ciffit meiioi-

-

Am tn schit cu pdrinteleMacarie gi a aenit aremeAsecerigului. Mergilnd noi gapte la secere, iatd cd o odduadaduna spice tn urma noastrd gi plfrngeafdrd curmare.

Macarie, chemAnd pe stdpAnul holdei, l-aintrebat:

li

(

ro

- Ce are aceastd bitrAntr de plAnge mereu?Iar sttrpAnul i-a zis:- Bdrbatul ei a luat de la cineva un zdlog Ei peste

pufln timp a murit, nespunAnd femeii unde l-a pus.$i acum stdpAnul ztrlogului aceluia vrea s-o ia inrobie dimpreund cu copiii ei.

Macarie i-a zis:- Spune femeii sf, vie la noi, in locul unde ne vom

odihni la amiazd.Venind femeia gi spunAndu-i lui Macarie necazul

ei, el i-a zis sd-l ducd la mormAnhrl b{rbatului ei.LuAnd pe fraf, gi pe femeie, Macarie a purces lamormAnful acela. Pe urmd, trimifAnd acasi pe femeiea cdzut in rugdciune adAnct, dupd care a firtrebat cuglas puternic:

- Unde npus zalogud de "wZI s-a r{spuns din mormAnt:

Pe urmd

Frafi au vdzut acestea au cdzutinspiimAntaf la picioarele SfAntului, iar el le-a zis:

- Nu pentru mine s-a fdcut aceasta, ctci eu suntun nimic, ci pentru vdduvi, pentru necazul ei a ficutDumnezeu aceasta!

Apoi mergfrnd la vdduad i-a spus unde se afld zdlogulcel tn bani de aur. Iar m, afl6nd,I-a dus la stdpdnul lui,scdphnd de robie ea gi copiii ei,

ToS au adus mulfumire lui Dumnezeu.

97

Page 50: 2008=Oameni care au inviat din morti

Cuviosul pirinte egiptean scoali pe mort sivideasci ucigagul

Al treilea caz de trezire a adormitului dinsomnul de veci este istorisit de Rufin prezbiterul,lasand sa tranCuviosului Macarie, cit mai ales extraordinara sasmerenie, smerenie dititoare de inviere.

Odinioard, fdptuindu-se tn apropierea locului undestdruia Sfdntul Macarie o ucidue, se puse oind asupraunui nwinovat. Vdzdnd aceastd ndpdsluire, acuzatulalergd la chilia Sfhntului, dar tl ajunserd din urmd Ei ceice-I tnainuiau de ucidere.

Afunci se ficu mare zarvd-Qtre ei, omul celprigonit jurAndu-se cd n-a ucis el, iar ceilalli vrAndsd-l prindd ca st-l ducd la judecatt.

Stand la mijloc, SfAntul Macarie le-a spus:- Unde e ingropat cel ucis?$i, sculAndu-se, au mers cu tofi la mormAnful

celui ucis. Acolo, SfAntul, cdzAnd fir rugiciune, a zisctrtre cei de fafd:

- Acum va arita Domnul daci acesta este vinovatsau nu de uciderea despre care zicefi voi.

Atunci SfAntul a strigat cu glas mare, chemAnd penume pe cel ucis, iar mortul i-a rtrspuns.

- In numele lqilsus Hristos, zic ne spuiacd

Glasul din plmAnt a rtspuns limpede, in auzultuturor:

fost ucis de acesta gi degeaba il nipistuifi

98

Auzind acestea toli cei de fafl au cdzut cu frunteain fdrAnd, mirAndu-se de o minune ca aceasta.

Venind sA roa qrtcine este ucigasul, C sul le-a spug:

Pestut este mie sa scap pe un

"e"inovat dar a aa iu

Itlc"ul *"n.(dupA Alexandru Lascarov - Moldovanu, Vielile

Sfinlilor pe luna lanuarie, Ed. Artemis, Bucuregti,lgg2,pag. L90 -21,0)

99

Page 51: 2008=Oameni care au inviat din morti

inchl,timinte de fier ce avea cuie gi l-au silit sd alerge.$i iardqi au pus de l-au bdtut, fdri de nici o milt, cuvine de bou uscate.

Iar Magnenflu, ceru sefiln ca sf, invieze pe unmort din cei ce erau ingropa!, din mormintele ceerau acolo, care erau de multd vreme morf,. $i fdcAndsfAntul rugiciune deasupra mormAnfului, a inviatmortul qi s-a inchinat sfAntului gi a slivitDumnezeirea lui Hristos. $i intrebAnd imptratul pemort cine este qi cAnd a murit a rdspuns acesta cteste din cei ce au trdit mai inainte de venirea luiHristos, adic[ mai inainte de trei sute de ani gi, maimult, cum cd a ars in foc atAfla ani din pricinardtdcirii idoleqti.

Pentru care minune, crezAnd mulF giinmulpndu-se spre credinftr, sltveau cu un glas peDumnezeu furtre care era gi Glicherie cdruia ii muriseboul gi l-a sculat sfAntul"(Viefile sfinlilor de peste totanul,pag.355).

Tainice cuvinte ne-a ldsat noud MAntuitorul: ,,Decrezi, toate sunt cu putintil".

SfinFi Mucenici Hristofor, Teona gi Antoniryconvertifi prin for,ta invierii

Luna lnvierii celei de nidejde izvorAtoare aducecu ea o suittr de alte invieri nu la fel de importantepentru neamul omenesc, pe cAt de edificatoarepentru salvarea fiecirui suflet in parte. 20 aprilie neintoarce in vremea crudului Dioclelian spre a luaaminte la iertfele martirice ale Marelui purtitor debiruinfl Gheorghe gi ale mai pufin cunoscufilor

101

SfAntul Mucenic Ai purtdtor de biruinfdGheorghe

Gonind moartea in numele Dititorului deViafi Hristos

lLnul dintre cei mai iubifi sfinli prdznuifi cu bucurietn bdtrhnul spaliu cregtin carpato-danubiano-pontic, pel6ngd mijlocirile fdcute celor aprinpi de focul rugdciunii,ne-a oferit din timpul aiefii sale un model desdvhrEit decredinfd gi jertfd. A sdakrgit atkt pentru dreptcredinciogiiprimelor aeacuri cregtine, cilt mai ales pentru ,,rdtdcifii"zilelor noastre cea mai tnaltd minune: rdq,cerea morlilorla oiafd spre slaaa lui Dumnezeu.

Un mort de mai bine de 300 de ani mdrturisegtechinurile iadului qi slava lui Hristos

Iatf, ce spun Sinaxarele despre aceasta:

,,$i infeFqdndu-se sfAntul iraintea impiratuluiDioclefian qi a lui Magnenfiu, care gedeau altrturi de

el Ei aduceau jertft la idoli pentru sdnttatea lor,

sfAntul a atras pe mul$i spre credinta in Hristos,

cdrora din porunca impiratului li s-au tf,iat capeteleafari din cetate.

$i venind la Hristos qi Alexandra impdriteasa -

sofa lui Dioclef,an a mirturisit Pe HristosDumnezeu inaintea tiranului.

Au crezut qi alfi mulfi in Hristos, vtzdnd cisfAntul a ieEit sintrtos dintr-o varniftr in care fusesearuncat. Dupi aceasta i-au incilfat picioarele cu

100

Page 52: 2008=Oameni care au inviat din morti

Victor, Zotic, Zinon, Achindiru Chesarie, Severian,Hristofor, Teona gi Antonin.

,,ToF acegti sfinf, au sf,vArqit lupta muceniciei pevremea lui Dioclefan cel riu-credincios, cAt qi mult-pdtimitorul mucenic al lui Hristos Gheorghe, fiindprins, era pedepsit gi in vremea pedepselor strvArEeaacele minuni.

$i Victor, Achindin, Zottc, impreund cu Zinon EiSeverian, vizAnd pe SfAntul Gheorghe intins pe roatf,gi intru nimic vittrmAndu-se, cu un glas s-aumdrturisit pe sine creEtini gi li s-au tdiat capetele cusabia. Iar Hristofor, Teona Ei Antonin, fiind cei maide aproape p{zitori ai impiratului 9i care stauiraintea lui, intr-una din zile, in vr€qe ce marelemucenic era cercetat cu cruzime, vdzAhd inviereapdgdnului celui mort prin rugdciunile mucenicului qi

prin chemarea lui Hristos Dumnezeu, degrabdaceqtia aruncAnd centurile qi armele lor inainteaimptratului qi a toatd adunarea, au mdrfurisit cdHristos este Dumnezeu adevirat. Pentru care, fiindprinEi, au fost pugi la inchisoare. Iar dupi cdteva zile,stAnd inaintea tiranului, au fost supuqi la multechinuri, qi in sfArgit, fiind aruncafi in foc, au primitcununa muceniciei" (Viefile Sfinlilor de peste tot anul,pag.350).

t02

SfAntul Mare Mucenic Mina din Cotianiinvierea cregtinului ucis cu sange rece

Originar din Egiptul pdghnului Maximian, SfkntulMare Mucenic Mina (t L1 noiembrie), cdruia i se plkng tnrugdciune toli cei thlhdrifi gi persecutafi pe nedrept, s-atnarednicit dupd mutarea sa in lumea celor ueEnicincununafi sd sdoirgeascd una dintre cele maicutremurdtoare minuni, A recompus trupul ucisului,tnuiindu-I spre a demonstra cd la Dumnezeu totul este cuputinld.

MergAnd odatt un cregtin ca si se inchine trbiserica grabnic ajutdtorului mucenic Mina SfAntul, afost gtrzduit la o casd de striini; iar stdpAnul aceleicase, cunoscAnd cd gtrzduiful avea bani ir sAnul sdu,s-a sculat in miezul nopfii qi l-a omorAt. Apoi,tdindu-lbuctrfi, l-a pus intr-o coqnifi Ei a ascuns-o inctmara sa cea mai diniunku, aqteptAnd ca si se factrziu6,.

ln vreme ce ucigagul se afla in nevoinfd gi ilr mareingrijordre, cum, unde gi cAnd str se ducd sd ascunditrupul mdcelirit al celui ucis, ca sd nu-l infeleagdcineva, iatd i s-a aritat lui SfAntul Mare MucenicMina cilare, ir chip de ostaq, care il cerceta ce s-aintAmplat cu strdinul care gizduise acolo. Ucigaguladeverea cd nu Etie nimic.

Atunci SfAntul, pogorAndu-se de pe cal, a intratiniuntrul casei celei mai ascunse Ei, aflAnd cognifa qi

103

Page 53: 2008=Oameni care au inviat din morti

ca un uluitla picioarele

scofAnd-o, s-a uitat la ucigaq cu o ctuttturd grozavdqi i-a zis:

. membrele ucisului gi ficind rugiciune, a inviatmortul si i-a zis lui:

-.D@!

Iar morful, ridicAndu-se ca din somn Ei cugetAndcele ce a pdtimit de la cel ce-l gizduise Ei cum acAqtigat viafa a doua oard, a slivit pe Dumnezeu.

Mulfimea se inchina ostaqului ce se aritase gicare-l inviase. $i dupe ce s-a ridicat de jos ucigaEul, aluat SfAntul banii de la el gi i-a dat om\i pe care-linviase, zicAndu-i:

- D1ate, frate, in calqa ta!Apoi, intorcAndu-se cdtre ucigaE, l-a mustrat

precum i se cddea, apoi sfdtuindu-L qi pe lAngiaceasta iertAnd gregeala lui gi fdcAnd rugdciunepentru ddnsul, a inctrlecat gi s-a ficut nevizut.

Aceasti minune, relatatd ftrtr-un limbaj ce o facestr pard mai mult poveste decAt intAmplareadevtrratt, este cuprinsf, Ei in Acatistul SfantuluiMare Mucenic Mina, intr-un grai dulce de rugdciune:,,Taina aceasta a sfintei pronii, care prin tine s-asdvArgit, Mina, putAndu-se reface trupul cel tiiat inbucdfi al cildtorului ucis qi a fi adus iarigi la via!tr,este de nep{truns; pentru care, minunAndu-ne dedarul ce I s-a dat $ie de la Dumnezeu, cu credinftrcAntdm: Aliluia!"(Condacul 11) gi ,,Arr auzit de

104

negufdtorul acela din plmAntul Isauriei, care veneala biserica ta spre rugdciuni, nu numai cd ai vldit peucigaEul sdu Ei l-ai scos din paguba lui dAndu-iindtrflt punga cu galbeni; Dar, O! minune, cd gi dinmort qi tdiat in bucdf,, tu l-ai vindecat gi l-ai fficutsindtos" (fragment din Rugdciunea Sfhntului MareMucenic Mina).

@_qi cel mai impietrit suflet,o intimplare sreu de crezuffiurmat sd o certifice in marea 5a mild, ftc6nd-o sd

105

rea de grijd a l4"rcii S"]qrittciFi musulmani'ur

Page 54: 2008=Oameni care au inviat din morti

,,Bucurd-te cd, prin rugdciunile tale,morfii ai inviat ..."

SfAntul Haralambie, biruitor al mor,tii

Prdznuit cu mare ealaaie in spafiul ortodox la L0februarie, SfAntuI Mare Mucenic' Haralambie, pentrumulta sa neaoinfd gi rugdciune, a primit cel mai mare daral sfinfeniei: I-a tnarednicit Cel Inaiat a treia zi, dupd cumse spunea incd tnainte de Rdstignirea Sh, sd ridice dinsomnul cel de oeci morlii spre slaaa drEtei credinle tntimpul pdgilnului trnpdrat roman Seoer (193-21L).

SfAntuI tnsugi, bdtrdn fiind (113 ani) a tniluratchinurile groaznice ale muceniciei, dknd astfel pilddchinuitorilor mai tineri despre aiala de dincoro ie-hdtarutaegniciei: ,,Mulfumesc uoud frafilor, cd osilndind trupulmeu cel aechi, ali tnnoit duhul meu care doregte sd setmbrace in aiala cea noud gi aegnicd".

Trupul sdu aaea a rdmkne neadtdmat tn ciuda tuturoroshndelor pdgdnilor pentru a readuce un suflet ta aiafd gi aaddi astfel puterea Celui de aiatd ddtdtor.

- De ai trtrit atAfa ani, apoi cum depAnt acum irtru pricepere, ca sd pofdumnezeii cei fdrd de moarte, il htrebdSever, impdraful Romei.

nu ai venitcunoagte pecu asprime

- Mulfl ani am viefuit eu, o! imptrrate, qi cAgtigAndmultd infelepciune, am cunoscut pe Hristos unutadevirat Dumnezeu Ei am crezstin El.

- Ai avut femeie sau nu?

706

- Pe cereasca Fecioartr o am insoFt mie, adictimptrr[f,a Hristosului meu, iar pe pdmAnt nu amcunoscut femeie.

- $tii sA inviezi morp?- Nu este in puterea omeneascd un lucru ca

acesta, ci intru a lui Hristos.

- i tde multd vreme, pe care de treizeci gi cinci de ari ilmuncea diavolul, gonindu-l prin pustietdf, gi prinmunti, aruncAndu-l in pdduri Ei in bAlF qi incripdturile ptrmAntului, ca si-l piarzd,. AducAndaproape pe omul acela,

t:- Rogu-md fle, robul lui Dumnezerl, nu mi munci

pe mine mai inainte de vreme, cl@

@i; iutd""o i " f f ipentru ce am intrat in omu

( . . , )A@is :- Cu adevdrat m4re es:!e Dumnezeul creEtinilor!-Afoi, dup[ trei zile, a m-ffiG-tTffi- qi

poruncind imptrraful sd aduci pe cel mort inainteasa, a zis cdtre SfAntul Haralambie:

- Roagi-te Dumnezeului tdu ca si invieze acestmort!

Iar SfAntul, rugAndu-se, a inviat pe cel mort; Eimulfl din popor au crezut in Hristos, vtrzAnd niEteminuni ca acelea, iar imptraful era in mare mirare.

Istoria acestei irtAmpldri se revarst lin gi dintrefilele de acatist tocmai pentru a fi cu luare aminte laaceasttr mare taintr a furvierii, impletind-o curugdciunea gi pocdinfa:

107

Page 55: 2008=Oameni care au inviat din morti

,,in furia lui, pierzAnd Sever rdbdarea, daci avdzut el insugi aceastfi minune, a cercat cu viclenie ate imblAnzi Ei a te cerceta cu ce putere faci acesteminuni.

Iar el, luAnd de la tine rtspuns, ci fir credinla luiHristos-Dumnezeu ndddjduiegti, te-a ispitit a cere sdinviezi morf,i gi sd izbdveEti pe cei stdpAnili dediavoli. Atunci tu, dreptule pdrinte, primind dar giputere de la Dumnezeu, ai ardtat fur fafa acesfuinecredincios incd o minune, cici pe morful ce S l_aadus l-ai inviat ..." (Icosul al 71ea din AcaiistutSfilntuhi Mare Mucenic Haralambie). ,

108

SfAnta Mucenild Agni (+ 21, ianuarie)invierea tAnf,rului stipinit

de duhul desfrAnirii

Sffrnta Mucenild romand, Agnia sau Agni, estedescrisd in enciclopedia duhoaniceascd a neamului cregtinca fiind: ,,thndrd cu anii, dar bdtrhnd cu tnfelegerea ceadesdadrgitd - thndrd cu trupul, dar tn suflet era plind detnlelepciunm bdtrilnelii - frumoasd era la fafd, dar gi mai

frumoasd tn credinfd".Readus Ia viald de rugdciunile Sfintei Agni, dupd ce

i-a fost dat sd aadd minundliile vegniciei, thndrulfmpdtimit al desfrhndrii a strigat insuflefit de luminatnaierii: ,,UnuI este Dumnezeu tn cer gl pe mare,Dumnezeul uegtinesc, gi Lui se cuaine tnchinare, cdnumai prin El cdpdtdm mhntuirea. Tofi ceilalli zei suntnimic, ci numai tngeldciune a rdtdcirii, aducdtori depierznnie oegnicd".

Originari din cetatea Romei gi cu str{mogi deneam str{lucit, Sfinta Agni, a cirei viafi curatisufleteqte Ei trupeEte se potrivea in tocmai cu numele,a fost t{ cu casa de

, intrucAt refuzase de

Ajunsi fir acel locag al satanei, fiecare dintre ceide acolo ciuta st se apropie de ea ff,rtr teamtr Qi cunerusinare. Cei ce se--.--

dsof pe fiul lui

totul gi tuturor sejepgf!?, rf,mAnAnd ca Ei morf,.

Page 56: 2008=Oameni care au inviat din morti

I

Atunci, fiul lui Sofronie, plin de trufie qi ca un calturbat, dupd ce a batjocorit pe cei ce intraseri lasfAnta gi rf,miseserd amorFF, s-a apropiat cu multiobrdznicie de cuvioasa fecioard. Dar indatl a rtrmasfdrd suflare Ei a ctzutla pimAnt.

Dupd o vreme, unul dintre cei de fafd a strigat,zicAnd: ,,Mare este credinfa creEtinilor". IntrAnd giceilalfl, intr-un glas au strigat cu tofi: ,,Mare esteputerea lui Hristos".

Auzind cdrmuitorul cetdlii eterne toate acesteminuni, a cerut sd fie adusd sfAnta impreund cu celmort. Apoi a zis cdtre SfAnta Agm: ,,Spune, vicleandfemeie, cum ai omorAt pe acest tdndr?". SfAnta artspuns: ,,CAnd ai poruncit s[ fiu batjocoritd, pe cale,spre casa de desfrAnare, s-a luat duptr mine un tAndrimbricat in alb, care a intrat in casd-q-i a stat lAngdmine. Acesta a amorlit pofta tinerilor, ih* p" acestacare zace aici mort, fiindc{ cu trufie Ei trdrdznealdcluta si se atingd de mine, l-a adus in starea aceastape care ovezi".

CArmuitorul, mirat de rispuns, a zis: ,,Cine este?". Iar sfAnta i-a rispuns:

"Do*.rl qt Dr*ezeu meu a trimis pglngegg!_$u

ca str u batjocoritl a ztsiarigi: ,,De voiegti sd ne faci s{ credem cd griieqtiadevdrul, roagf,-te Dumnezeului tdu gi inviazi-I".

Atunci mucenifa ridic6nd mAinile spre cer EificAnd rugiciuni, mortul lndati a inviat. $i s-auirspdimAntat toli de aceasttr minune preamirittr giirsugi cArmuitorul impreuni cu ei a strigat ,,Mare

110

este puterea creqtinilor gi cu adevdrat mare esteDumnezeul acestei preacinstite femei".

Dar unii dintre cei necredincioEi Ei necura! austrigat cdtre cArmuitor: ,,Omoar-o, ci prin vrdji facelucrurile acestea care par minuni". AtuncicArmuitorul, amef,t de ura pdgAnilor, a poruncit caSfAnta Agma st fie arsi in foc pentru dreapta eicredinli gi invdlfturt, dobdndind cununa mucenicieipentru Hristos Ei, impreuni cu alte Eaizeci de sufleteptrtrunse de lumina invierii gi de unda verde abotezului creqtin, a adus jertfd de laudl credinfeicelei adevirate.

(dupA Vielile Sfinlilor pe luna lanuarie, A1.Lascarov-Moldovanu, pag. 235-241\

111

Page 57: 2008=Oameni care au inviat din morti

- Acesta poate sd-fi arate f,e ceea ce se cauti, devreme ce este fiul unui cinstit prooroc.

$i fdcAndu-se multd cercetare gi Iuda refuzAnd aspune/ imp[rdteasa a poruncit s[-l arunce pe el intr-ogroapf, adAnci, in care petrecAnd el ceva vreme, aflgdduit si spuntr

Apoi, scofAndu-I, merseri la un loc unde era unmunte mare impresurat cu pdmAnt qi cu pietre, fircare Adrian, impiratul Romei (LI7-138), zidise untemplu zeilei Venera Ei pusese intr-firsul un idol.Acolo Iuda a aritat unde fusese ascunstr CruceaDomnulu. Iar imp{rdteasa Elena a poruncit ca str serisipeasctr capigtea idoleascd, sd rtrscoleasci farina gistr sape. Iar, ltafiiarhul Macarie, rugAndu-se la loculacela, iattr a ieEit un miros de bund mireasmd giindati s-a aritat MormAntul qi in partea dinsprerdsirit locul cflpefanii (Golgota), iar aldturi au aflatingropate trei cruci Ei lAngi ele cinstitele piroane.

Dar, neEtiind ei care era Crucea lui Hristos, s-aintAmplat ctr era dusi pe acolo o moarttr la irgropare.Afunci patriarhul Macarie a poruncit celor ce oduceau str steaj Ei au agezat pe rAnd crucile pe moartaaceea, iar cAnd au pus Crucea lui Hristos, indattrmoarta a inviat gi s-a sculat vie cu putereadumnezeiegtii Cruci a Domnului.

Atunci Iuda cu mulfi jidovi a crezut qi s-a botezat,numindu-se Chiriac din SfAntul Botez. Mai tArziu el aajuns patriarh al Ierusalimului gi s-a sdvArEit cunddejdea invierii in vremea lui Iulian Apostatul(361.-363), fiind prigonit pentru Hristos.

113

Cinstita gi de viald fdcdtoarea Cruce aDomnului

Moarta a inviat sub Crucea lui Hristos

Sldaita gi mult iubita tmpdrdteasd a cregtinilor, Elena(t 21 mai) a pus de-a lungul aielii sale mai multe jertfe pealtarul Ortodoxiei: i-a daf zintd impdratului Constanfin,sub a cdrui platogd insemnatd cu semnul Sfintei Cruci auaaut cregtinii un moment de binecuohntatd rugdciune, astrdbdtut lumea in cdutarea Locurilor Sfinie spre a aduceslaud Celui lnaiat a treia zi din morli Ei Ddtdtorului aiefii,a pec4luit cu Uo?ate altare acest rntry

-istoria mhntuirii, descoperind cu ajutorul Prea Fericitului

Macarie al lerus[imffiet"ttn, ti at ,Ufi-fArmt**Cruce aDomnulul. -----

v---- \

Au aflat astfel uegtinii, pdghnii gi eareii iru numaiputerm Celui Rdstignit pe Cruce, ci gi forfa dumnezeiascda acestui tnsemn creEtin prin care mulfi sfinli au readus laaiafd morli spre slaaa lui Dumnezeu cel tn Treime ldudat.

Fericita impdrdteast Elena, vrAnd sd gdseascdCrucea cea de viaftr ff,ctrtoare a Domnului, ceaascunsi de evrei, i-a chemat pe tof, Ei i-a irtrebat peddnEii spre a-i ardta unde era ascunsf, cinstita Crucea Domnului.

Dar, lepddAndu-se ei cd nu Etiu, impiriteasaElena i-a ingrozit cu munci gi cu moarte qi aceia i-auindicat ei un btrbat bItran, €mume Iuda, zicAnd:

Page 58: 2008=Oameni care au inviat din morti

l,lil

Deci imp{riteasa primind cu bucurie CinstitaCruce, i s-a inchinat gi a sirutat-o; asemenea Ei toatdsuita imptrrdteascd ce era cu dAnsa. Iar allii n-auputut sd vadd qi sd sdrute atunci SfAnta Cruce dinpricina mul$imii, dorind ca m[car de departe s-opoat[ vedea. Atunci Macarie, patriarhulIerusalimului, stAnd la un loc mai inalt, a irdllatCinstita Cruce, ardtAnd-o mulpmii care a strigat:,,Doamne miluieqte!". De la acel moment de bucurieindlfdtoare gi plini de nidejde dreptcredinciogii s-aubucurat an de an de aceastl intAmplare, prdznuind-ola L4 ale lui Rdpciune. ,

Puterea Lemnului s-a ardtat atunci, spreadevdrata incredinfare a futuror, Ei pe cea fdrt deglas qi moartd, spre viafi o a sculaf irfricoEf,toareprivire celor ce vor a culege mAnfuire, cAnd cAntdaga: Aliluia! (Condacul al3-lea din Acatistul SfinteiCruci).

(dupi Viafa gi Acatistul Sfhntului Fanurie,AcatistulSfintei Cruci, Ed. Agapis, BucureEti,2000, pag.46-79)

7r4

SfAntul Mucenic Iulian (t 8 ianuarie),,lie ifi griiesc, pimAntule uscat,

scoale-te Ei stai pe picioarele tale!,,

Originar din Antinopolul egiptmn, Sfilntul lulian apdtimit pentru Hristos tn aremea tmpdraiutui Diocleliangi a cdrmuitorului Marchian, fiind unul dintre sfintticdsdtorili care au trdit tn curdlie Ei au primit, itipd ouremq haina monahald. $i-a condus solia la o mhndstire Eia primit

-sd fie egumen peste i.L000 de monahi spre aaduce slaad Celui Care purtase Crucea mhntuiriineamului omenesc. Fiind prins ca tnchindtor drept IaHristos, pdgilnii au ars mfrndstirea, Ei l-au supus Ia celemai grele cazne, tntdrindu-i credinfa tn tnaiere.

in timp ce-l sileau pe cuvios si jertfeasci idolilor,trecea pe acolo un comvoi cu un mort. Atuncidregitorul a oprit convoiul, poruncind sd aducd pecel mort gi si-l puni in mijloc. poporul se miia,neEtiind ce vrea sd facd cu acel mort.

Marchian dregitorul i-a spus lui Iulian:- Spui cd invifitorul vostru Hristos a inviat pe

mor$. Dacd e drept ci El este Dumnezerr, afunci givoi, care-I urmafi credinfa, vefi invia acest mort.

Iulian i-a rtrspuns :.- Ce folosegte celui orb cdnd i se spune ctr se inalftr

soarele? AEa gi tu: chiar de vei vedea aceasta tot nuvei crede....

Marchian i-a zis:

115

Page 59: 2008=Oameni care au inviat din morti

l

- Lasi aceasta Ei arattr-f, puterea, dacfi eqti instare!

- Degi nu egti vrednic ca ochiul s[-f, vadi oasemenea minune, dar fiindcd de la Domnul estevremea ca si se arate dumnezeiasca Lui putere, il voiruga cu credinfd sd faci aceasti minune, cdci estescris: ,,tot ce vefi cere cu credinfd vi se va da voud".

Pe urmd, Sfdntul Iulian Ei-a ridicat ochii qi mAinilela cer, rugAndu-se cu cdldurl gi cu smerenie vremede un ceas, cerdnd izbflvitoare gi neruqinatdinvrednicire trtru a deEtepta din somnul morf,i, trnumele lui Iisus, pe cel de fafi mort., Dupd ce s-arugat, s-a plecat la urechea mortului gi i-a zis:

picioarele sale. Poporul s-a spdimAntat, Qr cel furviata zLs:

. - O, ce bine sunt primite rugdciunile robului luiDumnezeu Iulian gi cAt poate fecioria lui neprihfnitA!

Marchian a cdzut ir mare mirare, dar nu cunogteaputerea lui Hristos, fiind orbit de diavol. Zicea cdacestea nu-s decAt roadele megteEugului vrdjitoresc.

Ba$ocorind pe cel inviat, Marchian l-a intrebat cuasprime:

- De unde te-ai intors?Cel inviat a povestit atunci cu de-amdnuntul,

astfel:- Am fost dus de niEte fiinfe uriaqe, cu chip

irfunecat, cu vedere infricogat[, cu ochi de jar, cu

116

uscat, in numeleCelui Cc a inviati stai pe picioarele tale!

dinfi de leu, cu unghii de vultur gi neavAnd nici omild. Mi trtgeau spre prdpdstiile iadului Ei aqteptauca trupul meu sd fie dat pimAnhrlui ca sd mtrprtrbuqeasci pe gura pripastiei. $i iati ci deodatiiadul s-a cltrtinat Ei un glas de sus, de la scaunul luiDumnezeu, s-a auzit..pentru Iulian, cel pllffie,

,l indate aLvenit doi ingeri in haine albe Ei,TuAnau-mi dinghearele diavolilor, m-au intors in lumea aceasta.prin sfAnful acesta, .moarte, sd_cunosc pe Dumnezeul Cel adevirat, dev4rs dfUn.-Auzind

acestea, MaEffin FiEiffirat gi nu gtia,din pricina poporului, ce si facd. A poruncit deci sdfie tof,, dimpreuntr cel inviat, trimiqi din nou intemniftr, pecetluindu-se porfile cu pecetea sa. Acolo,

117

utereaIulian SfAnful, au trecut toti@lumi incununali cu laurii muienici6i:* ---:+

Page 60: 2008=Oameni care au inviat din morti

SfAntul Martin, arhiereul fdcdtor de minunial Franciei

,,Cu harul lui Hristos a inviat mor,ti..."

Contemporan cu Traian, marele cuceritor gi tmpdratroman, Sfilntul Martin (t L2 noiembrie) era comis curangul, iar mai thrziu primise grad de aoimod.

Pentru ,,o micd facere de bine" - cum ii pliceasfAntului si spund - Dumnezeu l-a chemat la luptacea mAnfuitoare, arttAndu-i-Se in vis Ei zicdndu-i:,,Fiindci M-ai hrAnit, gisindu-Md fldmAnd, Ei M-aiaddpat, insetat fiind, Ei, gol fiind, M-ai irnbrdcat,pentru aceasta voi fi cu tine gi te voi intdri Ei-fi voiddrui biruinfi asupra vrdjmaqilor".

Despre care vrijmagi a vorbit Domnul lui Martinnu Etim cu siguranf5, cdci voievodul a-qit biruitordin lupta cu barbarii, luAnd de la impdrahl Traianmare mulfumitl Ei cinste. in acelaEi timp, Martin l-abiruit qi pe vrdjmaEul cel pierzdtor de mAntuire, cdcidupd acea victorie, a mulfumit lui Dumnezet& s-alepidat de lume gi ale lumii gi a ales petrecereacdlugdreasci.

Vorbele Domnului aveau sd se mai implineascd odatd, cAnd, dupd qapte ani, fiind episcop al cettrfiiConstantinei, la Galia (acfualmente Francia), ,,ctharul lui Hristos a inviat morfi, a omorAt balauri, Eialte inc[ multe minuni fdcAnd, in pace s-a mutatcf,tre Domnul" (Viefile Sfinlilor de peste tot anul, pag.130)'

118

SfAntul Ierarh Spiridon, fdcdtorul de minuniMilostenia care redi viafa

Cuaiosul Pdrintele nostru, Spiridon fdcdtorut deminuni, s-a nwoit intru cele inalte pe timpul tmpdralilorConstantin cel Mare gi fiul sdu, Constanfie. Smerit pdstorde oi aI primelor secole cregtine, SfAntuI Spiridon(t 1-2 decembrie) a tmbrdcat cuaioasa haind monahald tnurma morfii soliei sale.

Simplitatea sa cea duhovniceascd a binepldcutinaintea Domnului, drept pentru care a fost unsepiscop qi a dobAndit harul timdduirilor in aqamdsurd fircdt a fost numit fecAtor de minuni.

Multe minuni a slvArEit smeriful arhiereuSpiridon, dar cea mai cutremuritoare dintre ele estesocotitd readucerea la viafi a copilului unei femei.Poate la fel miraculoas[ este gi convorbirea sfAnfuluicu fiica sa, moarttr de multi vreme: ,,O femeie i-acerut o sumd de bani ce o incredinfase spre pdstrarefiicei lui; sfAntul a intrebat pe fiica lui, moarttr mai demult, unde a pus banii; gi aflAnd de la ea unde erauascunEi, i-a dat stdpAnei lor" (Viefile Sfinlilor de pestetot anul, pag.176).

119

Page 61: 2008=Oameni care au inviat din morti

SfAntul Paladie(t 28 ianuarie)

invierea mortului ucis spre vddireaucigaEului

Despre aceasttr mare gi tainici minune ViefileSfinlilor relateazi pe scurt.

Fericitul Paladie qi-a fdcut o cisufi micd ftrtr-unmunte Ei s-a firchis irtr-insa. $i-a impodobit viafa cuprivegherea, cu rugiciunea necurmati qi cu postirea.Pentru aceasta a luat de la Dumnezeu darul faceriide minuni.

Astfel, un negufitor care avea mult aur la el a fostucis de un tAlhar Ei aruncat ldngi chilia sfAntului.CAnd s-a ficut ziud gi s-a vidit fapta, tgli_dedeegvina uciderii pe cuviosul Paladie. Iar cuviosul,trconjurat fiind de o mulgime de oameni, a ficutrugdciune Ei a inviat mortul. Acest mort, sculAndu-se, a aritat pe ucigaEul siu.

$i alte minuni a mai sivArEit cuviosul Paladie, darmai ales s-au minunat crediqciogii de virtufile sale.Dupi mutarea in pace c\e Domnul, Care-lirvrednicise de sdvArqirea celei\mai mari minuni -irvierea, Biserica Dreptmdritoare s-a bucurat defolositoarele sale scrieri.

120

SfAntul Ierarh Vasilievs din cetatea Chersoninvierea fiului conducitorului

cetfiii Chersonului

Trimis de cdtre Eiscopul lerusalimului, Hermon, sdpropoudduiascd cuahntul Domnului tn linutulChersonului, Sfdntul Vasilieus ft 7 martie) se confruntdcu ,,roadele" slujirii diaaolegti. Este socotit de locuitoriicetdfii vestitor aI unui nou fel de uieluire gi stricdtor aIobiceiurilor pdrinteEti Ei credinlei pdghne. Pentru aceastaI-au bdtut gi l-au alungat din Cherson intr-o pegterd -Partenon. Pe de o parte se bucura episcopul Vasiliws cd

fusese necinstit pentru Hristos, iar pe de altd parte senecdjea gi tulbura din pricina tnahrtogdrii Ei rdtdciriiprigonitorilor sdi.

in starea aceasta gdsindu-se Ei rugAndu-se pentruddnEii, a fost chemat iariqi in cetate. Cdci murindcopilul conducitorului lor, care era cel mai de seamtrom din cetatea aceea, pdrinfi gi rudele,inmormAntAnd trupul cel neinsufleft Ei rdmAnAnd,din pricina marii dureri, mai multi vreme lamormAnt, au vdzut pe copil, ca intr-un vis, stAndinaintea lor Ei zicAndu-ls ,,Dact vreli str vin din noula vialt, chemaf, pe striinul acela pe care l-aflnecinstit gi, crezAnd in invilfdtura lui, induplecafi-l sAse roage pentru mine".

Rudele, urmdnd sfatul copilului, l-au chemat peSfAnt in cetate qi, prin rugiciuni gi cu virsare de aptr

121

Page 62: 2008=Oameni care au inviat din morti

sfinfiti in chipul Botezului, l-au readus la viaftr cuajutorul episcopului Vasilievs. pdrinSi, rudele gi togcei^cunoscuf, au primit credinfa in Hristos impreunicu Sfdnta Taind a Botezului.

insd, cei ce rtrmisesertr in necredinfi, alAfap, lamAnie de cdtre iudei, au tArAt pe sfdnt pe drumuri qidupi multe vreme binefdcdtorul ceia;ii qi-a datduhul Celui ce irviase pe tAntrr gi Care'va da viatdvegnici tufuror celor insetag de adevir

lii

tlF 'lii

r22

Nelinigtea martiricd a PreacuvioaseiEvdochia

inviind in chip minunat pe copilulimpf,ratului Adrian

Originard din cetatea libanezd a lliopolei, thndraEodochia (t 1- martie) strhngea averi din desfrdnare inoremea lui Traian, cuceritorul Daciei. Prin monahulGhermano gi episcopul Teodot, Eadochia samarineanca setmpdrtdgegte din adndrul drEtei credinle Ei ajunge, tnulma nenumdratelor sale neuoinle duhouniceEti, sd tnaiezemorfi tn numele Celui care ne cheamd pe tofi de la moarteIa oiafd.

Un episod din tndrdgita enciclopedie duhovniceascdrelateazd, spre luminarea celor aflali tn cdutareavegniciei, despre aceastd minune la tnceput de primdvard,tn prima zi a lui MdrliSor.

,,Dup[ ce qi-a impnrtit toati averea gi a dat-o s6racilor,s-a dus intr-o m0n[stire gi, in timp ce-qi petrecea viala innevointe duhovnicegti, fiind glsit[ de cei ce o indrlgiser[mai inainte - pentru deosebita sa frumusela -, B fost luatide acolo qi dusd inaintea conduc[torului care urmase laimpirdfie dup[ Traian ( impdratul roman Publius AeliusHadrianus, 117-138); dar inviind in chip minunat pecopilul acestuia, a fost l6sat[ in pace.

La mulfi ani duptr aceasta a fost supusi cercetdriide ctrtre Diogen, stflpAnitorul Iliopolei, dar, fdcAndiartrgi minuni, a fost ltrsattr in pace.

L23

Page 63: 2008=Oameni care au inviat din morti

Numai sub Vicenpu, care a urmat lui Diogen, i s-a tdiat capul cu sabia pentru credinla in Hristos. $iaga a luat de la Domnul cununa cea nestricicioast amuceniciei" (Viefile Sfinlilor de peste tot anul, pag.290\.

L24

,,Moarta cea putredd a sdrit drept in picioare"Sfintul Fanurie gi lacrimile

dititoare de inviere

Degi nu foarte popular, prdznuitul luiJZ-au,gUSLSfdntul More Mucenic Fanurie, s-a inarednicit de cinsteadreptcredinciogilor in urmd cu mai bine de cinci aeacuri,chnd nigte pdstori, ghidali de o lumind cereascd, i-audescoperit Sfintele Moagte lhngd care se afla gi o piele deanimal tnsuisd cu oinfa sfhntului pdtimitor.

incgphnd nnointele pustiului lfuni, SfAntuIFanurie a fost hdruit de thndr cu facerea de minuni,dobhndind cununa aesniciei gi slaaaffimriiaiefii,I@Jg ani.

Astfel Ei i:r cea de-a doua cetate, SfAntul atdmiduit, a povdfuit qi a mAngdiat oamenii ca qi maiinainte, neprimind nici micar pAine pentru ostenelilesale, hrdnindu-se ir pustie cu ridtcini.

$i iardgi a ridicat rdzboi satana gi la fel a hotdrAtimpdratul, dup{ sfatul sfetnicilor sii, si-l dea lamoarte. Ca gi ir prima cetate, poporul cu plAngere totatAt de mare l-a trimis cu sila peste hotar, in alttr fard,unde in zilele acelea se intAmplase ca unica fiicfl asttpAnului cetffii si moard qi s[ fie chemaf, de maimulte ori vracii gi tofi slujitorii, hottrrAndu-se sd deajumdtate din impiri$a sa celui ce o va aduce la viafi.

Ins[, nu .numai ci nu au readus-o la viafi, darfiind de mai multe zile moarti , incepuse a putrezi

L25

Page 64: 2008=Oameni care au inviat din morti

gi, degi se virsau mirodenii Ei se ardea multd tdmAie,mirosul ajungea pAnt departe.

Una dintre slugile impiratului i-a spus:- imptrate, este un tAnir frumos care vindeci

orice boali, ba chiar gi mor,tii inviazi, ficAndrugiciuni citre Hristos, despre care am auzit cd afost spAnzurat pe lemn, dar nu le dd bolnavilor saumorf,lor nici un fel de doctorie, nu se atinge de ei Einici nu primegte ca plat{ o bucati de pAine.

Acestea auzindu-le, impdratul degrab' a trimiss[-l aducd inaintea s?, himifAndu-i carteimptrtteascd Ei fdcAnd pregltiri de mare ospl!.

SfAntul Fanurie n-a primit nici mdcar cilare stvint deEi era un drum anevoios gi, ostenindu-se cupicioarele sale la mai multe zile de drum, s-aprezentat ir fafa impdrahrlui.

A fost dus itr camera moartei unde - poruncindsd stea numai pirinfii, el qi moarta, ca st nu vinipopor - a ldcrimat cf,tre Dumnezeu mult rugAndu-sede dimineafi pAnt Ia miazdzi gi era foarte mAhnitirrtru sine cd nu era ascultat de Dumnezeu. Atitea

lui bundtate gi de multa lui rugdciune.i i .

Atunci Sfantul s-a ridicat fir picioare, a prins mAnacelei moarte gi putrede gi i-a zis:

- In numele lui Hristos Iisus Cel ristignit,scoali-te gi vino inapoi la plrinfii tii!

726

incdt 9i impdratul gi se mirau de marea

$i, deodati, moarta cea putredi a sirit drept inpicioare, leptdAnd legdturile de pe dAnsa gi a strigatcu glas mare:

- Mare este Dumnezeul lui Fanurie, c{ci in iadulcel mai de jos fiind, unde mi chinuiam impreund cucei ce s-au irchinat idolilor Ei eram batjocura gichinul dracilor, iadul m-a vf,rsat afard cu mare frict,temAndu-se la auzul numelui lui Fanurie. Deci tati,mare este credinla qi mare este Dumnezeulcregtinilor, ig toF durnnezeii pf,#nilffi.

Impdratul a vrut sd-i dea jumdtate din imp{rdfieSfdnfului, dar el n-a primit nimic, ca intotdeauna.

S-a fdcut deci petrecere in toati cetateaimpdratului, iertAnd robii si slobozind pe cei din

Jemnifi,. ceci aceasta a fost plata'Pecareacerut

@| F**i". Iar impdratul impreund cu toFoamenii sii au cerut botezul qi s-au fdcut cregtini.

SfAntul a plecat din cetate, a vindecat gi at[miduit ca Ei ir celelalte cetdf,, dar s-au mAniat pe eltoli vracii gi cei ce ftceau vrdji, ctrci ii ruginase in falaimpdratului, cd nimic, nici vrdjile, nici leacurile lornu au reuEit sl o invieze pe tAniri, iar sfAnhrl ainviat-o numai cu cuvdntul.

NerecunoEtinfa nu era rard printre beneficiariiminunilor din primele veacuri cregtine, dupd cum nuse inghesuie la tot pasul nici ast{zi, cAnd avem camodel biblioteci irtregi cu vielile celor pirtagiinvierii in ]ara de peste Veac. AEadar impiratul i-ardspltrtit blAndului stru bineficitor, dar a ftrcut-o induhul necredin,tei ce caracterrza acele timpuri: ,,auhottrrAt si:i taie capul, dar fiind convins cd e aga de

t27

Page 65: 2008=Oameni care au inviat din morti

SfAnta Mucenifd Irina - fiica imptrratuluiLiciniu

invierea tatilui necredincios

Numitd inifial Penelope, Sffrnta primegte prin chunaretngerwscd numele lrina (t 5 mai). Acelagi tnger atnadfat-o credinfa lui Hristos gi i-a spus cd se aor mhntuimulte sufleteprintr-fnsa. 4 aflat

'. veni Ia dAnsa Timotei,Apostol Paael, gi o aa

aoceffii

Iar cAnd acestea s-au implinit eanecredinciosului gi asupritorului eipeste mtrsurf,, Ugq igi cerceteaztrapoi sd fie dattr str o calce caii.

zdrobegte idoliipirinte. Manidfiica, poruncind

s-a repezit asupra taH . f-a trantit ta pAmant qil-a omorAt, fericind-o pe Sfinta_Irlnq cu glasomenesc. Iar ea, indatil fiind eliberatd din legtrturi,la-rugimintea poporului al&g!_-melciune gi a inviatpe tattrl siu.')--' Aceastl minune dumnezeiasctr l-a ftrcut pe crudulimpirat Liciniu si creadtr cu ttrrie in MantuitorulHristos impreunt cu imptrrtrteasa sa gi alte trei mii depdgAni, sd primeascd botezul creqtin gi sd-Ei laseimpirtfia. $i-a petrecut restul zilelor in rugiciune giumilinfi chiar in tumul zidit pentru cuvioasa sa fiicd.

Propovtduindu-L pe Hristos Ei sivArEind multeminuni, sfAnta judecatd de propriul plrinte, Liciniu,

t29

mare vrdjitor, a chemat pe tof, cildii cethfi gi a tras lasorf, pe trei dintre cei mai aprrg; care nu-Ei mAncaupdinea lor pAnd nu-Ei muiau mAinile in sAnge. $i cineva putea spune batjocurile, bdtiile cu pietre,scoaterea quvifelor de piele de-a lungul trupului,smulgerea dinfilor, loviturile cu palmg scuipirile qiin,tepdturile cu sulila peste tot trupul peste care s-auturnat sare gi o,tet ciuntirea chipului, adicd tdiereamAinilor, a degetelor de la picioare gi a urechilor..."(Viafa gi Acatistul Sfhntului Mucenic Fanurie; AcatistulSfintei Cruci, Editura Agapis, Bucuregti, 2000, pag.16). r

Poporul cregtin a finut sd aminteascd proaspdtbotezatului imptrrat Ei cdliu de binefacerea tAniruluimartir, strigAndu-i spre slava Celui ldudat intrusfinfii Sii: ,,Au ai uitat invierea fiicei tale?

pg"ttu cete-ai mAniat asupra lui, care nici risplatd n-a luat $iintre hotarele tale adusese pace?" (Ibidem, pag. 19).- - - f f i . ^

Se cuvine ca plini de frictr gi intraripaf, de bucuriainvierii si-i strigdm gi noi, cei de astdzi:,,Sfinte MareMucenice Fanurie, roagd-te lui Dumnezeu pentrunoi!".

t28

Page 66: 2008=Oameni care au inviat din morti

I

de Sedechie, Savorie, Numerian, fiul lui Sevastiary dec&tre eparhul Vavdon Ei Savorie, implratul pergilor,a adus cAteva mii se suflete pe calea vief,i vegniceatrdgdndu-gi o mulfme de chinuri care i-au adusodihna ftrtru Hristos Cel de Viap Dttltor (conformcuViefile Sfinlilor de peste tot anul, pag.371,-372).

130

t 30 ianuarie - o fild incdrcatd de sfinlenieSfAntul Censurin invie un mort in temnifl

l^a 30 ianuarie mai tot ortodoxul tntdrit tn credinfdeste nelipsit de la bisericd. Rdsund p6nd-n depdrtdriimnuri de slaad pentru cei mai mari ierarhi gi dascdli aiIumii: Vasile cel Mare, Grigorie Cuvilntdtorul deDumnezeu Ei Ioan Gurd de Aur. In aceeaEi zi Sinaxarelese deschid pline de daruri mijlocitoare: Sfhntut MucenicTeofil cel Nou (t 791) gi Noul Martir aI credinlei celeidrepte, Teodor Militineul (t 1704).

Cel mai bogat cadou fdcut uedinciogilor este, tnsd, unbuchet de mucmici poposili acum tn grddina MaiciiDomnului, tncununali tntru aeEnicie tn aremea?mpdrdfiei lui Claudiu, locliitor fiind ulpius Romil:Sfilntul sfinlit mucenic lpolit, papd aI Romei, Censurin,Aura, ce se mai numet gi Hristi, Felix, Maxim, Erculin,Venerie, Stirachin, Mina, Comod, Ermis, Mavru,Eusebiu, Rustic, Monagriu, Amandin, Olimpiu, Cipru,Teodor, Tribun, Maxim preotul, Arhelau diaconul, CairinEiscopul gi Saoain toli martiri spre slavaMhntuitorului Hrist os.

Pricini de martiraj a acestora s-a dovedit marelemagistru Censurin, iubit de imptrrat, care cinstea peHristos Ei-i apira pe cregtini trtr-ascuns. ,,Deci, fiinddat pe f.alA, a fost pus la inchisoare, unde, prininvierea unui mort, a induplecat pe tofi ostagii careerau acolo str creadi in Hristos. Din porunca

Page 67: 2008=Oameni care au inviat din morti

imptrratului li s-au t{iat capetele la tofl. Dimpreunicu ei a fost tfiiatd gi fericita Hristi ca gi slujitorul ei,Savairy care suferiserd mai firainte multe chinuri,pentru ctr slujeau sfinfllor, le qtergeau sAngiurile, gi-imAngAiau.

Despre aceasta fiind trEtiinfat papa Ipolit s-aaprins de rdvntr dumnezeiasc{ gi a venit de a mustratpe tiran in fafe. Tiranul, aprinzAndu-se de mAnie, l-asupus mai intAi la chinuri, impreuni cu preofii, cudiaconii gi cu episcopul care-l urmau. Apoi,legAndu-le mAinile gi picioarele i-a aruncat fir adAncurile mlriigi aEa s-au strvArEit" (Viefile Sfinfilor de.peste tot anul,pag.250).

132

lri

^CInvierea scamatorului preficut mort

Cuaiosul Iacob (t j.3 ianuarie), ndscut gi crescut tn

. ! . ftlt pus apoi tn drbgffioria de episcop,schimbkndu-Ei petrecerea aielii siiguratice cu zumzeturneobosit al cetdfii, tnsd nu Ei-a schlmbat nici haina, nicihrana, nici rhnduiala aierii. Dimpotriad, ostenerili sareerau mai mari, cdci prin post, prin culcare pe jos gi_a mdritgrija pentru cei sdr,mani, pentru adAioq fi"tri

-iri

ndpdstuifi, ajutfrndu-i pe toli gi tndemnhndu_i ia bine.

sale nmin\ni, cdci mult i" .

vreme/ mergAnd SfAntul printr_un sat,3care-i cerurtr milostenie

-iscopulDar, cdnd

prefdcuse mort, el ztrcea cu uderra*ffare?rrsrqLqDs rrr(! r., er zacea cu acrevarat tara viafil. .

intr-oilnit in

133

marea cetate a Nisibei mesopotamiene, a iubit din copildriealafa paEnicd gi a ales linistea muiffi

re a-L slfuti pe Creatorrltjffi.

gr eI aEezat ln rAndul

Page 68: 2008=Oameni care au inviat din morti

VdzAnd cd se adeverise minciuna 1or, au alegat

dupi omul cel sfAnt gi, cizAndu-i la picioare, gi-au

mdrturisit picatul, ar{tAnd ci din nevoie Ei strrtrciel-au sivdrgit.

Episcopul Iacob cel bun la suflet le-a ascultatplAngerea $i, inilfind o rugtrciune caldi lui

Dumnezeu, a adus sufletul iarigi in acel trup mort,mustrAnd prin aceasta mai vArtos pe cei mincinoqi,decAt dacd i-ar fi asuprit in alt fel (dupe Viefile

Sfinfilor pe luna lanuarie, Al. Lascarov-Moldovanu,pag. 110 - 11.4).

7U

SfAntul Mucenic NeofitLa noutr (zece) ani gi-a inviat mama

Fiu de pdri;nfi bineuedinciogi din Nfueen Bitiniei luiDioclefian, Sffrntul Ntofrt (t 2L ianuarie) s+ arffid dinpruncie plin de darul lui Dumnezeu, sfrofrryind mai nultcminuni tn folosul semenilor.

CAnd iegeau copiii de la gcoald, ftricit, micul Neofit hncu sine pe cei mai sdraci dintre cei cu care tno'frfa gi te4Aa* n ana sa. El ramanm totfuoutw fldnnnd,sdturhndu-se cu dragostea gi purtarcn dc griid aMhntuitorului Hristos. Insofea colegii de tnofrsttrd tnpoarta dinspre rdsdrrt a gcolii, unde re $la w zid ilcpiatrd, gi acolo, dupd ce tnsemna zidul cu smnul6nci{ flIooea cu piatra V scotea npd " Dffief,astfel copiilor apd sdbea.

Aga fdcea tn ficcare zi, rughndu-pi @Wii fr audeza dluie p drinfilor taina acwsta.

Mama sa, Florentina, care era foarte iubitoare deDumnezeu, a primit prin somn o vedenie care i-adescoperit minunatele fapte ale fiului et Dupil e s-atrezit, a rugat pe Dumnezeu si-i arate mai cuincredinfare despre Neofit. Ca r{spuns a vdztrtzburAnd din cer un porumbel alb, strihrcind de olumind nemaiaflata.ffi -'a a*z-atpe patuilui Neofit gi a vorbit citre el cu glas orn€rffi

- Sunt trimis de la MAntuitorul ca st-fi plz"escpatul ttru cel curat.

135

Page 69: 2008=Oameni care au inviat din morti

Aqzi uctzutla pdmAnt gi a murit. S-a adunat atunci o maremullime c[- oameniJhirAndu-se de o astfel deintAmplare.

Venind acasd Teodor, bdrbatul Florentinei, qi-ag{sit sofia moarti Ei a inceput a plAnge, sfAEiindu-Eivegmintele dupd el de atAta durere.

Atunci, copilul Neofit s-a apropiat de tatdl sduspunAndu-i cu glas blAnd:

- De ce te intristezi, tatd, ci maica mea n-a murici doarme ...

MergAnd cu tatf,l indurerat,mAni pe maica sa si i-a zis:-

Nedfit a luat de

- Scoaltr-te, maica mea, ci ai dor:nit destul!Atunct mn Ei

imbrdf,gAndu-gi copilul l-a sdrutat. Tofi cei de fafis-au minunat Ei au preamirit pe Dumnezeu.

Mulfi au crezut gi s-au botezat, crezAnd n:rDomnul nostru Iisus Hristos (Viefile Sfinlilor pe lunaI anu arie, p ag. 230 -231).

736

Minunea din Vinerea SdptdmAnii Luminateinviat la Izvorul de viafi dititor

In fiecare Vineri din sdptdmhna Luminatd,Ia lJtrenie,se amintegte sfinfirea bisericii Preasfintei Stdpfrnei noastregi Maicii lui Dumnezeu, a Izaorului celui de Vialdpurtdtor. ,,$i se mai face gi pomenirea minunilor celor maipresus de fire care s-au sdohrEit de cdtre Maica luiDumnezeu tn acest sfhnt locag" (Slujba Inaierii pentrutntreaga Sdptdmfrnd Luminatd, Ed. Episcopiei OrtodoxeAlba Iulia,1997, pag. 150).

Fondati de ctrtre impiratul Leon cel Mare, ftrBiserica Preasfintei Ndscdtoare de Dumnezeu s-ausivArgit minuni nenumdrate de care s-a bucurat qiIustinian, marele impdrat al romanilor (restauratorulsfAntului locaE), precum Ei Vasile Macedoneanul Eifiul siu, Leon infeleptul.

,,Pe vremea lor, izvorul de aici a Ei strvArgitnumeroase minuni: a vindecat multe boli Ei atimiduit nenumirate feluri de rdni, molime Ei altesuferinfe.

A inviat izvorul acesta gi un mort; acesta era dinTesalia gi, plecdnd el cu corabia spre izvor, s-astrvArgit pe cale. Cand era si moari gi igi dddeaduhul, a rugat pe coribieri si-l ducd de acolo labiserica Izvorului gi sd-l ingroape duptr ce vor turnapeste d6nspl trei ciuturi de apd. Ei au fdcut aga, iarmortul, fiind stropit cu api, a inviat" (Ibidem, pag1s1).

Page 70: 2008=Oameni care au inviat din morti

Awa Milicius inviazd mortul gi elibereazdpe acuzatul nevinovat

O judecatf, dreaptd

Cuviosul Ptrrinte Milicius, trecAnd printr-un locoarecare, vdzu un ctlugir pe care il prinseser[ gi ilacuzau de asasinat. Bitr6nul se apropie Ei il intrebfpe fratele. AflAnd despre ctrlugir ci era calomniat, elintrebtr pe acei ce-l prinsesert unde era.cel asasinat.Ei i-l artrtaseri. Awa se apropie de corpul victimei qiporunci celor de fafd de a se pune la rugiciune. Apoiridici miinile la cer gi, duptr momente de rugtrciunefierbinte, mortul se scultr.

in;eleptul Ptrrinte il intrebi in fa[ tuturorasistenfllor, iar cel ilrviat rdspunse: ,,M-am dus incutare loc Ei am dat bani unui om, care m-a apucat Eim-a sugrumat, apoi a ridicat trupul meu gi l-aaruncat in mAnistirea lui Awa. insA, ve rog, lua$iinddrit banii de la el gi ii daf, copiilor mei!". Atuncicuviosul i-a zis: ,,Mergi Ei dormi in pace pdniDomnul te va scula!".

(Istorisire memorabild a viefii SfAntului Eipiosului pdrinte Awa Milicius inPrioeghiul cregtinesc- Protosinghel Nicodim Mdndife).

138

TAlharul rdmas orbMoarta inviati mustrf, pe,,despuietorul" ei

Dacd repausafii, prin ooinfa lui Dumnezeu Ei tntr-unscop oarecare, se grdbesc de a impdrtdEi bucuria lor celoraii, binefdcdtorilor lor sau altora, ca tn diferite aparifii, tncazul de fafd, moarta a tnoint pantru a mdrtuisinemulfumirea sa. Dreapta mhnie a rdposatei se manifestdnu numai prin imputdi, ci gi prin loairea ofensatorului.

Aceastd ridicare din morfi ne dezvdluie cdt sunt demhhnifi repausafii de nedrEtatea noastrd gi de lipsa deafecliune cdtre ei.

Fiica unui bogat gentilom din Constantinopolmuri. In momentul morfii sale ea rugd pe ptrrintelesiu de a o ingropa ir mormAnful familiei lor, care segisea in mijlocul viilor, h af.ara cetlpi. Bogatimbricattr gi acoperitd de giteli, ea fu ingropati dupldorinfa sa.

Un om ce locuia in cetate de mult timp Ei care seocupa cu furtul gi profanarea mormintelor insemntrmormAntul unde fu depust tAntrra rtrposatd. in ziuacAnd acest fdcdtor de rele avea intenlia de a comitecrima, el intahi pe fericihrl Andrei cel SfAntpitrunzAnd reaua sa inten$e qi incepdnd a-i prezicepedeapsa ce-l agteaptd: ,,indati ce vei sdvArEi faptata, ai si devii orb". insd tAlharul igi bdtu joc defericiful gi, .nefinAnd seama de prezicerea sd, iirdspunse: ,,Vom vedea ce va fi din vorbele unui

r39

Page 71: 2008=Oameni care au inviat din morti

l,i

nebun, care nu md vor impiedica tofuEi de a-mi urmacaIeat". Dupd ce se irnoptd bine, tAlharul se duse invie, ridicd piatra mormAntului, intrd in ca\ou gi luirochia gi gltelile repausatei. Dar vdzdnd c[ fi cimaEaera foarte scumpd, o lud de asemenea Ei lasd petAniri cu totul fdrd veEminte.

in momenful cAnd el se pregdtea sd iasi dincavou, prin voinla lui Dumnezeu, moarta reinvie EiridicAnd mina dreapti lovi pe tAlhar in fafi. inacelaEi moment el deveni orb gi, pierzAnd toatdprezenla de spirit sta nemigcat. Atunci juna fatdreinviatd ieEi din sicriul sdu, se imbrhci iariEi Eiimputd ofensatorului sdu cele ce a fdcut fir{ frica luiDumnezeu cdtre dAnsa qi cd a voit sl o facd si seirrfdfqeze ir asemenea stare inaintea lui Dumnezelr,in ziua furvierii.

Apoi, ea se culci iardEi in sicriul sdu Ei adormi cusomnul morfii. Nefericitul tAlhar rdmase orb toativiafa...

(Istorisire din viala Preafericitului Andreif 2 octombrie - in Priaeghiul cregtinesc, ProtosinghelNicodim Mendife).

140

invierea voievodului din CartaginaVoievodul Taxiot a inviat ca si faci

pociinfl

Puterea tnaicrii nu poate fi descrisd tn cuainte. Nunumai cd transformd un cdldicel formalist in apologet, cireaduce pe singura cdrare mhntuitoare gi un rafionalistorbit de cugetul sdu. Eroul acestei minunate tnthmpldriera, se pare, un aoieuod cinstit, milostio, iertdtor, darsldbiciunu firii omenegti l-a tot abdtut de la cdrareamhntuitoare. Poate cd ti lipsea tocmai credinfa din cares-ar fi cuaenit sd izoorascd toate airtufile omuregti saupoate cd tncercdrile ardjmagului erau greu de biruit.

Cert este cd o datd ajuns Ia adtnile adzduhului gi cdzutln iadul ce pare unora doar o fantasmd, uoieuodul Taxiott ardmas fdrd cuointe. Lauimile erau singurul mijloc decomunicare. Dar pocdinla mhntuitoare are neuoie deduhoanic Ai de trup, cdci numai prin trup sufletul se aabucura de tnuiere, tnaiere chgtigatd prin libud aoinldIucrdtoare.

Taxiot era un voievod care locuia ftr Cartagrild,cetatea mare a Africii. El igi petrecea viafa in mari gimulte plcate. ln acea vreme a venit boala ciumei fircetate. Sumedenii de oameni, femei Ei copii, mureauunii dupd alfii. Voievodul s-a speriat groazrrjc.indati a ieEit din cetate cu solia sa, a fugit indepdrtare la'un sat al stu gi se poctria acolo. Atuncidiavolul, care nu iubeqte pociinfa otnului, l-a

L41

Page 72: 2008=Oameni care au inviat din morti

, t

tl)

i

aruncat pe el Ei acolo in pdcat. A cdzut in preacurviecu o cumnatf, a lui, sof,a fratelui sIu. Dup!.cAtevazile l-a mugcat un garpe gi irdatd s-a irnbolfiivit Ei amurit.

Acolo, ir apropiere era o mAndstire. Solia luiTaxiot s-a dus gi a rugat pe ctlugdri sf, vinf, sf, iatrupul lui sil ingroape in bisericd. Clericii se duseride-l luard, l-au prohodit Ei l-au ingropat in al treileaceas din zi ...

Pe la al noudlea ceas inst, auzirt glas din groapd,,strigAnd:,,Miluiegte-mi, miluieEte-mt!". Auzind maimulF oameni acel glas repede au plecat qi s-au dusdup[ glas pAnd la groapl. indatf l-au dezgropat.VtzAndu-l viu, au inceput a-l intreba ce a vtrzut eIacolo pe lumea cealalti? El de multe lacrimi gi mareplAngere nu putea grii, nici a le spune nimic..Atunci l-au dus la un om sfAnt ce se chema Tarasieepiscopul...

Marele Tarasie il mAngAia pe dAnsul gi-l invefa. Atreia zi i-a ns str spuntr cele ce a vdzut. Dar el abia apatra zi a firceput a-qi indrepta limba gi cu lacrimi afurceput a spune gi a grtri: ,,Eu, ptrinte, c6nd misivArqeam, vdzui stAnd imprejurul meu nigte arapi,atdt de groaznici fircdt numai vederea lor era maicumplittr decAt toati munca. VdzAndu-i pe dangii,sufletul meu s-a spiimAntat groaznic Ai se strAngea.in acea mare fricd fiind eu, iazui doi tineri voinici,foarte frumogi, care venird la mine. Numai cAt iivdzui, tndattr strri sufletul meu in mAinile lor. Apoiftrdattr am zburat gi ne suirdm sus spre inelfime.Sosirtm repede la vimile acelea ce fin ctrile gi opresc

L42

pe cei ce se suie. Tofi vamegii de acolo intrebau deanumite picate: unii de minciuni, clevetiri, alfii denedreptdfi, al$ de ucideri Ei de alte ptcate.

Indati v[zui voinicii aceia ce mi duceau finAndca o vistierie lucrurile mele cele bune din care luau gipuneau in cumpind impotriva ptrcatelor mele ce leaduceau qi mi le puneau inainte acele duhuri viclene.$i abia abia md riscumptrard. CAnd ne suiam totmai sus, apropiindu-ne de porfile cereEti, am ajuns lavama preacurviei. Acolo md apucard acei arapi negriEimi aduceau inainte lucrurile mele de preacurvie.Voinicii aceia luminafi rdspundeau pentru mine giziceau cd cele ce am f{cut in cetate sunt iertatepentru pocdinfa mea. Ei ziserd: ,,Aga este. Dupdaceea insd, iar a ficut preacurvie gi a murit ftrri de.pocdinfi". Auzind acestea ingerii au tot cdutat, darn-au mai aflat nici un lucru bun ca str md riscumperede pdcatul acela Ei, ltrsAndu-mtr, s-au dus. Atunci,apucAndu-mi, viclenele duhuri md bituri groaznicEi, desficAndu-se pflmAntul, m-am cufundat nradAnc. Arapii aceia mf, purtartr prin niEte intririinguste, prin oarecare crf,ptturi strAmte, pufuroase,pAn{ la cele mai de dedesubt temnife ale iadului.Acolo sufletele p[cttogilor sunt incuiate inintunericul cel vegnic, unde nu este viaftr pentruoameni, ci muncd vegnictr, plAns nemAngAiat qinespustr scrAgnire a dinfilor. Acolo pururea strigausufletele pdcdtoqilor cu strigare mare, zicAnd: ,,Amarnoutr, amar! Vai! Vai!" $i nu este cu putinll a spuneprimejdiile.celor ce sunt acolo, nici nu se poate apovesti de muncile gi durerile acelora pe care i-am

Page 73: 2008=Oameni care au inviat din morti

Irlr

vtzut acolo. Nefericifii gem din inimi Ei nimeni nuse milostivegte spre dAnqii. PlAng gi nu este cine sd-imAngAie, se roagd qi nu este cine si-i asculte sau sd-iizbf,veascd. Acolo, tr adAncime, am fost in\is Ei eucu dAngii. in locurile acelea intuneco\e, instrAmtoarea aceea grozavd, m-au pus ... gi incepui gieu a plAnge Ei a mf, tAngui cu amar, Fnq,t fiind de laal treilea ceas pAnI la al noutrlea, dupf, aceea amvdzut pu,Ln[ strdlucire. Cei doi ingeri venird gi eiacolo. Eu incepui a-i ruga cu dinadinsul ca sd mdscoatd pe mine din primejdia aceea, ca s{ mtpocdiesc inaintea lui Dumnezelr. Inerii mi-au zis:,,ll', rg9q- te tot rogi aici. Nimeni nu maifeaie si

Atunci a zis unul dintre irgeri citre celdlalt ,,Tepui tu chezaE pentru ddnsul ci se va pocdi din toatdinima precum se figiduieEte?". Celilalt i-a zis: ,,Da,mtr pun". Afunci am vdzut ct i-a dat lui mAnachezaEul. tndate irgerii, apucAndu-md, m-au scos deacolo pe ptrmAnt, in mormAnt, la trupul meu. Eimi-au zis atunci: ,,InEt in_tnrp_ul-tfur de unde ai

-iegit". Atunci am vdzut eu suflglg-4sca mea fire ca unm{rgiritar strdlucind, i3r trupgl_$gg3ef mertr ca

"iEtg -4ttlF,gquloutl.fpugra. Br.t rql$ge$oqan seintru intr-ilrsul. Ingerii insi mi'au zis: ,,Nu se poate ate pocdi feia-numii cu brrpul-cu-care-algogit'1. Er',md tot rugam str nu fiu silit a intra in trup. ingeriimi-au grdit ,,Intrd,, iar de nu vrei st intri in kupulttru, apoi iarigi te vom duce pe tine acolo de unde

14

iasi de ai"i p@".Ertiartrgi m-amiot nigatm ca str mi poc{iesc Ei strmtr curdf de picate.

te-am luat". Atunci cu multt nepltcere am intrat, aminviat gi am inceput a striga: ,,Miluiti-mi!Miluifi-mi!".

Sli$lql_Ialasre i-a zis atunci: ,,Gustd bucate!".El insd nu voia st guste nimic, ci umblAnd de la obisericd la alta, cidea pe fafa sa, mlrfurisindu-Eipdcatele lui Dumnezeu cu lacrimi gi cu suspine. Dinvreme ir vreme griia cdtre tofi.: ,,Vai celor ce gregesc,cd munca cea veEnict ii agteaptd pe dAnEii. Vai celorce nu se pocdiesc pAnd ce au vreme! Vai celor ce igispurci trupul lor!".

^ AEa a _rctrecut Taxiot dupi invierea sa 40 de zile.In acel timp, curdfindu-se prin pocdin!tr, Ei-acunoscut ceasul sfArqitului siu mai irainte cu treizile qi s-a dus citre Dumnezeu cel prea Milostiv Ei deoameni iubitor, Cel ce pogoard in iad qi iardgi ridicagi tuturor le hirf,zeEte mAntuirea (duptr Cazania din 8noiembrie, Vielile Sfinlilor - 28 martie qiProloage).

L45

Page 74: 2008=Oameni care au inviat din morti

Enciclopedie duhovniceascdAlfi sfinfi care au inviat oameni

in numele lui Hristos

Vielile Sfinfilor aduc tn atenfia cititorilor interesali sdsporeascd duhoanicegte modele de trdire cregtind autentice,Hsind Ia latitudinea fiecdruia mijloacele gi momentulpunerii lor in practicd. Tot aceastd minunatd enciclopedieduhoaniceascd amintegte, Ia o priaire mai.atentd, sfinliicnre Au sdaArgit inaieri tn primele secole cregtine, fdrd aintra tn amdnunte.

La 26 noiembrie il prtrznuim pe Preacuviosulnostru Ptrrinte Iacov Pustnicul, amintind de inviereapruncului plAns de tatdl furdurerat.

,,Cici pe un prunc mort, pe care il plAngea tatdlsdu care zicea cdtre SfAntul: $tiu, robule aI luiDumnezeu, cd poli, numai nu te tngreuia a facerugdciune, SfAntul, induplecAndu-se de lacrimiletatdlui, l-a irviat pe copil gi l-a dat stndtos in mAiniletatdlui sdu"(Viefile Sfinfilor de peste tot anul, pag. IS2).

Minunat[ inviere a cAqtigat prin rugdciune gi celmai iubit ierarh, SfAntul Nicolae al Mirelor Lichiei(t 6 decembrie), cf,ruia i-a dat Domnul, pentrumarea sa credinfd, si irvieze oameni din morf,. Chiarir ziua hirotonirii ca arhiepiscop de Mira, SfAntulNicolae inviazi un copil ,,ars cu totul de foc', in fafamulf,mii adunate la slujbd. AceeaEi minune a invieriidin morfi o strvdrqegte in drum spre Soborul

146

Ecumenic de la Niceea asupra a trei copii.Oprindu-se la un han spre a gusta ceva de post,gazda, care ucisese in urmf, cu cAteva luni trei copiispre a le lua banii necesari studiilor, il serveEte pesfAnt cu bucdfi din carnea lor amestecate cu bucdfi depegte. SfAntul Nicolae descoperi cu puterea luiDumnezeu crima gi-i cere hangiului s{-i arate undetine carnea de acest fel. MergAnd in magazia undeerau butoaiele cu trupurile mdrunf,te ale tinerilor,ierarhul de Mira ii inviazd pe biieF qi-l mustrd peticdlos.O trtAmplare la fel de cutremurdtoare se petrece Eidupd trecerea la cele veEnice a SfAntului IerarhNicolae, cAnd inviazt doi tineri Ecolari uciEi qivAnduf sub formd de bucif, de pastramd de porc decitre stdpAnul unei case de oaspefl pentru ,,a sepricopsi din jefuirealo{'. Se aratd ucigaEului, il facesd mtrfuriseasci crima, cerAnd apoi de la Dumnezeuinvierea tinerilor Ei iertarea asasinului.

Cuviosul Pirinte Constantin cel dintre iudei,pomenit a doua zi de Crdciun (26 decembrie), esteamintit in Sinaxar ca autorul unei invieri mai puf,nobiqnuite.

,,Odatd, o evreicd tAndrd a tibdrAt asupra lui cugAnd de desfrAnare. Iar SfAnful, vrAnd sd cunoascidin nou prin faptd puterea Sfintei Cruci, a fdcutdeasupra fetei semnul Sfintei Cruci qi deodatd avdzut cf, fata se prdbuEeqte la pdmAnt mutd Eimoartd; qi s-a minunat. A ficut apoi deasupra celei cezdcea moartd'iardEi semnul Sfintei Cruci gi a inviat-o" (Ibidem, pag. 201).

't47

Page 75: 2008=Oameni care au inviat din morti

in luna lui Prier, in ziua a douizeci gi opta -pomenirea SfAntului Apostol Iason din cei qaptezecicare l-a inviat pe fiul guvernatorului ce se botezaseluAnd numele Sebastian. ,,Peste pu,me zile s-aimbolntrvit fiul guvernatorului Ei a murit, iarApostolul, fflcAnd rugdciune, l-a inviat" (Ibidem,pag.364).

SfAntul Mucenic Foca, priznuit ilr BisericaOrtodoxi la 23 iulie, este eroul unei intAmpliri cufinal nu tocmai fericit dupd judecata pdgAnd.

,,Acest sfAnt a trdit in zilele impdratului Traiarystrdlucind cu toate faptele cele bune !i cu pekecereaneprihinitd. CAnd a fost adus la eparhul African qiintrebat de acesta, el a grtrit cuvinte dumnezeieqti cuirdrdzneali gi a invifat credinfa in Hristos. Iar daci ainceput African a huli pe Hristos gi a face rduSfAnfului, s-a fdcut un cutremur Ei fird de vestecdzdnd el impreuni cu slujitorii, z6cea fdri suflare.Dar l-a inviat pe el SfAntul, cici il ruga femeia lui.Dupd aceasta l-au dus la impdratul Traian Ei,mdrturisind pe Hristos, a fost spAnzurat gi chinuit..."(Ibidem, pag.454).

SfAntul gi Miritul Mucenic qi timiduitorPantelimon, cinstit Ia 27 iulie ca doctor fdrtr dearginf,, a sdvArEit ftr vremea impdrdf,ei lui Maximianinvierea unui copil ce ztrcea mort in drum, fiindmuqcat de o ndpArci. Sinaxarele, mdrturisind aceastdinviere, il amintesc Ai pe cel care l-a invdfat pePantelimon doctoricescul meqteEug al sufletului qicredinfa mdnfuitoare in Hristos - btrtrAnul Ermolae

148

preotul, a ctrui invdfituri a deshvArqit megteEuguldoctoricesc al trupurilor predat de apreciatul Efrosin.

Tot despre mdritul timtduitor fir{ de arginf, seconsemneazd, spre nddejdea rugdtorilor, Ei in graiuldulce al acatistelor: ,,AdAnc fiind rdnit de dragosteain Hristos, cAnd veneai de la Ermolae qi ai trtAlnit pecopilul muEcat de viperd, atunci intAia oard te-airugat in genunchi lui Dumnezeu, de la Care a givenit mAntuirea, cici copilul a inviat, vipera a murit,iar tu ai primit botezul qi te-ai imptrtdEit cu Trupul Eicu SAngele Domnului; pentru aceasta te lf,udf,m aqa:

Bucurd-te, tinerefe inchinatd lui Hristos;Bucurf,-te, nddejdea bolnavilor cea cu folos;Bucurd-te, cel ce gti sd inalfl la ceruri rugiciuni;Bucuri-te, cel ce peste noi reverqi minuni;Bucuri-te, ci Domnul putere f,-a dafBucuri-te, cel ce copilul ai inviat (...)Bucurd-te, Mare Mucenice gi timdduitorule

Pantelimoane!" (lcosul al 2-lea din Acatistul Sfhntului).in luna lui Mirfigor, ziua 14, Cuviosul

binecuvintat .al Nursiei, SfAntul Benedict, neindulcegte existenfa semf,nAnd ilr sufletele noastrenddejdea trvierii. Readucerea la viald, una dintre celemai cukemurf,toare minuni a tufuror timpurilor, esteun dar care se dobdndeqte doar pe culmile sfinfenieiescaladate de cdtre cei mai iscusif, alpiniqti ai drepteicredinfe. Nevoindu-se in pustiu, prin virtute EiinfrAnare, SfAntul Benedict de Nursia ,,a irviat morfi,a vestit de mai inainte cele viitoare Ei a vorbit desprecei ce erau departe ca qi cum ar fi fost de f.aft"(Ibidem, pag,310).

1.49

Page 76: 2008=Oameni care au inviat din morti

- L1 inceput de vacanfi, in mult indrlgita luntr alui Cireqar, intr-o zi de 20 a rAnduit BunulDllngzeu str prtznuiascd ortodocEii o suitd de sfinf,mdrturisitori ai lui Hristos cu preful viepi. printreaceqtia s-a numdrat gi un oarecare Chelsie ,,cel inviatdin morfi" (Ibidem, pag.41g) despre care, oricAt amscormoni in mdruntaiele tezaurului duhovnicesc alneamului, nu afldm decAt ctr acest Mucenic Chelsie aimbrdFqat vegnicia impreund cu SfAntut IulianEgipteanul sau Liveanul, Antonie preoful, Anastasie,Vasilisa gi alF 20 de temniceri.

Un alt sfAnt care a primit penku distinsa sacucernicie harul de a irvia morfl estd strrbdtoritul luiEase iulie, Preacuviosul nostru pirinte Sisoe celMare. ,,Acest fericit, iubind pe Dumnezeu dinpruncie Ei ridicand pe umerii sdi Crucea lui Hristos,a urmat dupd D6nsul. $i biruind in luptele EibAntuielile nevdzuflor vrdjmaEi, a mers la luptelecele sihdstreqti qi ostenitoare. $i smerindu-se in cnipdesdvarEit, a luat de la Domnul harul de a inviamorpi.

- (..'.) Deci viefuind ingeregte, ingerul cel in t rp Ei

fdrd de trup s-a mutat spre viafa cea curata gi iaramaterie, unde sunt locaqurile sfinfllor gi lumina ceade-a pururi, rugAnd pe Hristos pentru noi,, (Ibidem,pag.436).

Un caz cutremurdtor il are in centru pe sfAnfulcare nu a inviat pe altcineva din somnul cel de veci,ci este eroul propriei invieri. sfantul Cosma, fratereimplrafului bizantin Romano, staret al mAndstiriinumittr ,,La apa Samgarului,,, a tt6it o experienftr

de-a dreptul inspfiimAntdtoare pref de trei zile qi treinopf,, despre care, inviat, mdrfurisea cu luareaminte: ,,CAnd eram aproape si mor, irr urmt cu treiziIe, seara, amvdzut in jurul meu o mulfime de draci,erau gi ingeri, dar pu$ini gi departe.

$i erau fel de fel de draci: uni boncdneau ca taurii,alf,i nechezarr ca Ei caii, alf,i grohAiau ca porcii, alfiiordctiau ca broaqtele, alf,i croncdneau ca gi corbii,alfii fluierau ca qerpii, fiecare din ei md irfrico$a ...alf,i Euierau la urechea mea gi-mi spuneau: nu te-aimilntuit, ai fost frate de impdrat, ai trdit bine in lume, n-ai

fdcut pocdinld in lume destulil' (Pr. V. Sorescu, SfhrgitulIumii in perspectiaa profeliilor biblice, pag 60).

O sfAnti mai puFn cunoscutt credincioEilorortodocqi, Teodora din Alexandria, s-a invrednicit asdvArEi in veacul al V-lea invierea unui mort sfAEiatde fiare, vtrdind astfel puterea Ziditorului a toatdfdptura. SfAnta Teodora a ajuns la aceasti culme asfinfeniei dupd ce bduse din cupa amard a pdcatului,picat pe care l-a spdlat in apele virtufilor Einevoin,telor intr-o mdntrstire de cdlugdri, luAndnumele Teodor. Invierea mijlocitd de sdrbdtorita luiL1 septembrie este amintitd intr-un icos astfel: ,,Yia$a,ta s-a aritat pitdd celor cdzufi qi indreptare celor cevor vrea sf, vie, prin pociinfi, ctrtre Cel ce poate iertagreEalele, precum este scris. Intru Care crezdnd,fericitd, in loc de mir rAu de lacrimi I-ai adus, princarele ai inecat pe Earpele cel viclean qi ai cAqtigatcunlrna biruin,tei, de trei ori fericiti Teodora. Pentruaceea, omorAnd fiara cea sdlbaticd cu rugdciuniletale, ai inviat pe mort cu puterea Ziditorului tiu,pentru Care tu te-ai omorAt" (David qi Mary Ford,Cdsdtoria, cale spre sfinfenie, Ed. Sophia, ButureEti,200'1., pag.70).

:!1_1;:.

151

Page 77: 2008=Oameni care au inviat din morti

de la bisericd, dddea milostenii la siraci, postea qimulte fapte bune sf,vArgea. Numai un pdcat a fdcut Einu l-a mirturisit la duhovnic niciodatd, fiindu-iruqine. De multe ori vroia sd-l spund, ducAndu-seanurne la duhovnic pentru aceasta, dar dupd cemdrturisea celelalte pdcate se ruEina sd-l spund peacesta gi se intorcea fdrd iertare.

Dar, st[tea de multe ori inaintea icoaneiNlscdtoarei de Dumnezeu, plAngAnd nemAngAiati qirugAndu-se milostivirii Ei, ca sd-i ierte picatul. Maitdrziu a murit femeia, fdrt ca st mdrfuriseascd laduhovnic acel p{cat.

Rudeniile, agteptAnd pe o fiici a ei care era dusdin alt oraq, nu au ingropat-o pAni a treia zi.Dar, cAnderau in Bisericd gi cAntau rugdciuni, o minunile Tale,Doamne, a inviat cea moartd gi a qezut zicAnd:

- Mare este putereala,pururea Fericitd StdpAnf,!Apoi a cerut si fie chemat duhovnicul gi a

mirfurisit pdcatul ei cel ascuns. Dupt aceasta a zis inauzti. tuturor:

- Eu, ticdloasa gi nepriceputa, pentru ruqine n-ammdrfurisit un picat, pe care l-am pldns fir fiecare zi,cu mare zdrobire de inimd, rugAndu-mi purureaFecioarei Ndscdtoarei de Dumnezeu si fac[ mild cumine ca sd mi osAndesc pentru el.

De indati ce a ieEit ticdlosul meu suflet din trupm-au Ei rdpit diavolii ca niqte lupi silbatici,omorAndu-mi pentru ptcatul meu cel nemdrturisit gise bucurau socotind ca pentru acela si mdstdpAneasci. Iar daci au ajuns cu mine ir munci,unde erau chipuri infricogate gi infuneric, iati a venit

153

invierea - milostivire covArgitoareO femeie revenitd la viafispre a-gi mirturisi pdcatul

Ni se tot spune: ,,Privegheali, cdci nu gtili chnd aaaeni ceasul!". Ni se par aorbe lipsite de miez, cdci ce folosare omul dacd tot cugetd la moarte, Nu este mai apreciattn societate, nu se imbogdlegte mai rEede, nu scapd denecazuri, nu dobilndegte ajutor, ci tgi bate capul cu oproblemd tn plus. $i una nu tocmai pldcutfu Ce aoi facedincolo? Aceastd minune cuprinsd tn buchetul uiefuiriicregtine aine sd ne reaminteascd faptul cd Dumnezeu nulucreazd cu jumdtdli de mdsurd, nu ierarhizeazd SfinteleTaine Ei e ludecdtor drEt. DrEt, dar Milostia spun unii,incercknd sd-gi pdcdleascd conEtiinfa. Ei bine, tnthmplarearedatd tn rhndurile ce urmeazd se adreseazd tocmaipublicului tnscris tn hotarele liber cugetdtorilor de maisus.

Inoierea acestei femei credincioase se datoreazd MaiciiDomnului, nddejdea noastrd fiind in Dknsa: aa mijlociPururea Fecioara Marin 6i Maica Dumnezeului nostru IaTronul ludecdfii Ei Se aa milostioi Ziditorul de sufletelenoastre. MuIt poate Preacurata. tntr-adeadr mult, dar giIibertatea noastrd nu este tngrdditd, ci doar ,,ademenitd"de puterea tnvierii...

A trdit nu cu mult timp in urmf, o femeiecisdtoritd, credincioasf, qi cu viafi buni, incAt viefuiaca Ei cum ar fi fost in mAndstire. Niciodatd nu lipsea

152 sl

Page 78: 2008=Oameni care au inviat din morti

Mijlocitoarea celor ce se pociiesc, impf,riteasaingerilor, care strdlucea mai mult decAt soarele gi aizgonit tot intunericul locului aceluia cu nem[rginitalumind a dumnezeirii sale.

Atunci, ocirAnd pe pAngdriFi diavoli, ctrci m-auluat fdrd de a da lor sttpAnire Domnul, m-a luat dinmAinile lor, zicAnd:

- Si o ducef, la Dreptul ]udec[tor qi orice vahotiri milostivirea Lui, aceea sd se facd.

Apoi zise cdtre mine:- Nu te teme, fiindcd eu sunt ajutttoare !.e!Dupi ce m-am dus la StdpAnul Hristos, L-am

vd,zut gezdnd pe scaunul slavei Lui mAnios asupramea hotirAnd sd md himiti la chinuri veEnice. IarStdpAna cea mult l[udat[ a zis Lui cu chip de multdsmerenie:

- MA plec Ei rog bundtatea Ta, Preamilostive almeu Fiu qi Dumnezeule, qi pentru SAngele celpreacurat Ei scump pe care L-ai vdrsat pentrupdcdtoEi, iarti acest suflet ticilos, cici Tu qtii cAtdevlavie are cf,tre mine Ei cAte lacrimi a vdrsat inainteaicoanei mele plAngdnd fdrddelegea ei. Iar Domnul i-ardspuns:

- $tii, Prea iubita Mea Maici, ci nimeni nu poatesf, se mAntuiascd fdrd de taina mdrfurisirii ceamAnfuitoare, pe care nepriceputa aceasta adefdimat-o. Acum nu mai este cu putinfi ca sd o iertcd in iad nu este poc{inffi.

StdpAna zise:- Adevdrat este Fiul meu Preadulce cf, nimeni nu

poate sd se mAntuiasc{ fdrd spovedanie, dar Tu egti

154

Acela care stipaneEti viafa Ei moartea gi toate if, suntcu putinfd, de aceea md rog !ie, adu_li aminte demultele faceri de bine pe care le-a fdcut sufletulacesta, dar mai ales de dorul cel tnfocat, dragostea gicredinla cea mare pe care o are ctrtre mine Er arate_imilostivirea cea nemtrrginitd care covdrgeqte toate.

Iar El a zis;- Pentru a nu te mAhni, Maica Mea, poruncesc ca

sd se ducd sufletul ei din nou in corp Ei str-gimdrturiseasctr dupd lege pdcatul ei Ei atunci sd aibtriertare.

Astfel zicdnd StdpAnul, m-a adus ingerulpizitorul meu gi m-a inviat gi iartgi am sd mtrsfin,tesc pentru puFnf, vreme. De aceea vd rog pe voi,rudenii Ei tu, prea iubita mea fiicd, ldsafi licrimile,ctrci cu acestea nici un folos nu-mi facef,. Ci daFLiturghii cAt mai multe la SfAnta Bisericf, 9i faceimilostenie pentru mine qi vd ptrzifi in dragostea fafdde Dumnezeu in timpul viefii voastre ca sA ,r., g."Eignimic qi sd vd mdrfurisif pdcatele voastre pentru adobAndi iertarea Lui.

Acestea zicdnd, iardgi a adormit in Domnul(conform cu Din Frumuselile Vieluirii cregtine,Protosinghel Grichentie Natu, ed. a II-a, Ed.Arhiepiscopiei Sucevei Ei RfdduFlor, Suceava, L999,pag.219-221).

155

Page 79: 2008=Oameni care au inviat din morti

demonstreazd. cd. au fost combinate cu succes douimetode: imbdlsdmarea qi mumificarea. Metoda deconservare a celebrului Minovici, diferitd de cele aleegiptenilor gi peruvienilor din antichitate, pdrea a sefi pierdut. Dar, ,,formula magict" se afla chiar inarhiva Institutului: ,,compozitia fluidului folositpentru imbtrlsdmare (2litri de formol 40% Ei cAte 250ml de glicerini Ei alcool etilic de 96 grade) a fosttransmisd discipolilor gi publicatt ircd din L938"(National Geographic Romknia, martie 2004, pag.1,4).

Trupuri afurisite

Greu mirositoare, deformate, umflate,nedezlegate, pricinuind fricd qi cutremur privitorilor.Semne ale neputrezirii trupurilor celor care au muritir picate grave Ei nu s-au spovedit ori au comisnedrepttrf mari sau din cauza legdturii fdcute deepiscopi sau preofi.

Culoarea diferd ir func$e de ptrcatele strvArgite:neagri pentru cei afurisif de arhiereu, albtr pentruafurisifli de legile dumnezeieqti, verde cu degetelezbdrcite la cei anatemizaF. La cei blestemaf,, trupulse menf,ne intreg numai in pdrFle dinainte.

Cei exclugi din Bisericd pentru nesupunerea faf[,de superiori sau pentru cilcarea lnvifiturii Bisericiidin rea voinfi, afurisif,i pe drept de ctrtre arKiereu sefac moEtenitori ai muncii vegnice,nemaiintorcAndu-se si se pociiasctr Ei si primeasctriertare de la ierarhul care i-a afurisit. Cei afurisiF pedrept, cu trupuri nedesficute qi intregi, se roagi

157

CAPIIIIOISVIS O

Neputre zir ea truPurilorSfintele Moagte,gi prima mumie romaneasce

Existd trupuri care nu putrezesc? Cum se mumificdsau tmbdlsfuneazd unele cadaare? De ce nu se dezleagdtrupurile celor care, prin pdcate coakrgitoare, s-nu expusblestemului gi anatemei, despdrfindu-se de Creator gi fiindimpreund mogtutitori cu ,,tatdl minciunii"? Frin ce diferdcalitatia trupurile unor sfinli de celelalte trupuri intregi?Existd compatibilitate tntre Lnttiere gi retncarnareT

Rdspunsuri actuale tntre interaenlia omului gi

,,injecfia" eternd a Duhului Sfhnt.

Rezolvarea unei enigme - Secretulprofesorului Minovici

ln anul 1908, fondatorul Institutului Medico-Legal din Bucureqti, Profesorul Mina Minovici,reuqea mumificarea corPului unui bdhan cerqetor.Vitrina Institutului a gizduit pentru 95 de animisterioasa mumie. Legendele despre secreteleconservdrii Ei existenla organelor interne au circulatin tot acest timp, pAni cdnd doctorul Cristian Curcd a

dezlegat misterul: dupd mai multe investigalii(tomografie, endoscopie, toxicologie) Ei o cercetareamdnunftd a arhivelor IML, rezultatele audemonstrat prezenla organelor in interiorul mumieiin pozif,a anatomici normald. Eficienfa conservdrii

156,

Page 80: 2008=Oameni care au inviat din morti

pentru iertare. Trebuie ca trupul lor sd fie mutat inalt mormAnt, iar episcopul sau preotul care i-a legatsd se roage pentru dezlegare. Dacf, slujitorulrespectiv a murit, mijloceEte in rugdciune cel care i-aluat locul. ,,Iar de a fdcut nedreptate, rudele saumoqtenitorii sd repare nedreptatea ficutd de cel mortdaci au posibilitatea ori sd roage pe cei nedreptifps[-1 ierte, dacd nu pot intoarce (repara -n. n.)nedreptatea" (Pr. Adrian Simeon, Cdlduzd canonicd,pag 89).

Abia cAnd trupul a luat iertare qi a fost dezlegatde afurisenie, Prin puterea lui Dtmnezeu, seizbdvegte qi sufletul din mAinile diavolului. Dar dacd,dupd citirea rug[ciunilor de iertare de c{tre arhiereu,trupul nu s-a desficut, inseamni ct rdposatul asdvArqit fdridelegi mari Ei nu se va desface pAnd nuse va repara nedreptatea.

SfAnta Tradif,e grlieqte printre ramurile timpuluidespre o intAmplare petrecutd in vara lui 1854, pedrumul dintre Valea Jiului qi MAndstirea Lainici. SeintAmplase ca SfAntul Ierarh Calinic, ale cirui SfinteMoaqte ocrotesc Mdndstirea Cernica, sd aibd drumspre Lainici. Pe drum ii scoate Dumnezeu fir cale fiiiunui om irnstirit ce riposase in urmd cu Eapte ani.Era o zi de sAmbiti qi fiii pregdteau parastasul depomenire. SfAntul Calinic tocmai lAngd ei se aqezd,si-Ei tragd sufletul. Rudele celui adormit constataserdcu spaimd la deshumare ctr trupul mortului nuputrezise. AflAnd cd bdtrAnul cdlugdr care tocmaipoposise la bisericd are har gi face minuni, copiiibogdtagului au cdzrtt in genunchi Ei l-au rugat sd-gi

158

prelungeascf, Eederea cu incd o zi. SfAnful, induioqat,acceptt rugdmintea. Afld de la apropiafli mortuluidespre puterile necurate ale celui nedezlegat in urmatufuror slujbelor de desfacere a trupului in celedintru inceputuri, in pofida tuturor rugdciunilor Eislujbelor preofeEti Ei arhieregti.

A doua zi, SfAntul Ierarh Calinic sdvArgeEteLiturghia la biserica din sat qi merge firtrarmat cu ocruce la mormAnt. Morful fusese dezgropat intretimp gi stdtea rezemat de peretele bisericii. Trupulintact era imbricat in haine lungi de mf,tase. SfAntulincepu a citi rugdciunile de iertare a pdcatelor qidezlegare de blestem€, h timp ce tofi plAngeau,vdzAnd cum trupul rdposahrlui se transforma incet inpulbere incepAnd de la tdlpi. CAnd Sfdntul Calinicisprdvi rugdciunile, din cadavru nu mai rtrmf,sesedecAt o gr[mdjoard de fdrAni amestecatd cu oase(pentru mai multe detalii veziviatp Sfdntului Calinicde la Cernica, t L1 aprilie).

O situa$e specialt o prezintd trupurile rdmaseintregi, dar lipsite de ptr. Respectivul trup trebuiemutat ir mormAnt curat, nefolosit. Iar dacd, dupdtrecerea unei perioade trdelungate, trupul s-adesfdcut, cauza a frnut de calitatea soluluimormAntului, insi, dacd nu s-a produs desfacerea,inseamni cd decedaful este afurisit gi se roagd pentruiertare.

SfAntul necunoscut de la NeamtDescoperirea din ultimut deceniu a moagtelor

intregi ale pirintelui Ilie Licitugu (aflate la cimitirulGiulegti din Capitald) cu respectarea tuturor

159

Page 81: 2008=Oameni care au inviat din morti

semnelor doveditoare (nestriclcioase, cu mirosfrumos, uscate, line, de culoarea mierii, ficltoare deminuni, neinfluenlate de sol salin sau inghefat)demonstreazf, cd, dacf, in cazul mumificdrilor 9iimbdlsdmf,rilor intervenf,a umanf, este decisivdpentru o conservare durabild, dar condif,onatd, (cazulLenin), pdstrarea minunatd a Sfintelor MoaEte prinintervenf,a Duhului SfAnt indicd o anticipare ainvierii trupurilor, depdqind orice condifi.onareumand.

23 mai 1986. Curtea MAnistirii Neamf. ,,Pe opor!.une de doi metri pavajul care duce de laclopotnifd spre biserica voievodald a inceput sd seridice in chip minunat. Dupd inct doui zile pavajuldin lespezi de piatrd cu ciment s-a ridicat cu 30 cm"(Arhimandrit Ioanichie Btlan, Sfintele MoaEte dinRom knia, p ag. 156-L57).

Cu binecuvAntarea Mitropolihrlui moldoveanTeoctist (actualul Patriarh), arhimandritul Efrem,stareful istoricei obEte, a hotdrAt sd se facd sdpf,turi.Cu voia divini, la aproape doi metri adAncime, s-auaflat moagtele unui sfAnt necunoscut. Sfintele odoareale cuviosului erau galbene Ei binemirositoare, cumse cuvine sfinfilor. Dupi cercetarea de rigoare,pdrinfli au aEezat comoara intr-un sicriu provizoriu

Ei au depus-o in biserica voievozilor muEatiru, insunetul clopotelor marii lavre, insopte de obEteamAndstirii Ei de peste o mie de inchindtori culumAniri aprinse in mAini. Dupd un timp, moaEtelenecunoscutului (cinstit la 26 Florar) au fost aqezateintr-o noud racld sculptatd qi frumos impodobiti.

160

Credinciogii speri ca Descoperitorul acestor odoarest ne dezlege taina: aparfn ele SfAntului paisie de laNeam! sau unui cuvios din secolul intemeieriistatului Moldova (veacul al XIV-lea)?

Sfintele Moagte gi imposibilitatea reincamtrrii

]ara noastri este binecuvAntatd cu o mulf,me deSfinte MoaEte de martiri qi cuviogi. intre SfinteleMoaEte tradif,onale care se cinstesc cu evlavie pe totteritoriul RomAniei stau la loc de onoare trupurilenestricdcit ase ale Mucenifei Filoteea de la Curtea deArgeE (f 7 decembrie), ale Cuvioasei Parasdreva dela IaEi (t 14 octombrie), ale Sfantului Ioan cel Nou dela Suceava (+ 2 iunie), ale SfAntului GrigorieDecapolitul de la MAndstirea Bistrita olteand(+ 20 noiembrie), ale Ierarhului SfAnt Calinic de laCernica (t 11 aprilie), ale Mitropolitului Iosif cel Noude la Partog (f 15 septembrie), ale Sfinlilor 4 Martiride la Niculifel ptrstrate Ia MAndstirea Cucoq(+ 4 iunie), ale ocrotitorului Capitalei, CuviosulDimitrie cel Nou (f 27 octombrie).

Lor li se adaugtr pdrticelele din Moagtele cuprinsein picioarele Sfintelor Mese Ei in Antimisele altarelorstrtrbune, in catedrale, biserici gi mAnistiri, alesfinf,lor martiri din spaf,ul dobrogean, alecanonizafilor Ei necanonizaflor cuvioEi gi mucenicicare s-au nevoit pe aceste meleaguri de-a lungulistoriei, precum Ei binecuvAntatele oseminte alemiilor de preoli gi credincioqi ptrtimitori in Hristos ininchisorile' comuniste pentru apdrarea Ortodoxiei

:! '

1.57

Page 82: 2008=Oameni care au inviat din morti

(printre care se aflf, Ei preotul de mir cu trupulnestricat, Ilie LdcdtuEu).

AEadar Sfintele Moagte se menfln fdrd st sedescompund prin energia necreatd a haruluidumnezeiesc, fiind ficitoare de minuni girdspAndind bund mireasmd. Rezistente de mii de ani(in unele cazuri), ele vorbesc in felul lor de adevdrulfurvierii gi de legtfura cu acelaEi suflet. ,,De aicirezultd imposibilitatea suflefului de a mai fi avut qialte trupuri pe pdmAnt, cdci nestricdciunea SfintelorMoaEte este lucrarea directI a harului impdrttrgit deMAntuitorul Hristos, pentru Care sfAntul s-a jertfit gia murit, Ei nu urmarea unor pretinie reincarndri,,(Pr. V. Sorescu, Sfhrgitul lumii in perspectiaa profefiitorbiblice, pag. 66).

Cultul Moagtelor se cinsteEte dupd rAnduialdnumai in Biserica Ortodoxi (deEi se regdsesc SfinteMoaEte dinainte de Schisma cea Mare Ei in Apus, darevlavia catolicilor treptat s-a rdcit...), singura care apdstrat autentic Sfintele Taine prin care seimpdrtiEeqte celor ce cred Ei implinesc porunciledivine harul Duhului Sfant.

Cel care doreEte sd cerceteze cu sinceritaterealitatea spirituald a Sfintelor MoaEte va fi pus infafa unor fapte uimitoare: niqte cercetitori americaniau analizat in laborator pirfl din Moagte Ei fragmentedin mumiile egiptene. Concluziile sunt reveLtour".Sfintele trupuri se menf,n ca Ei curn de cAtevasecunde au fost pdrdsite de suflet, pe cAnd vestitelemumii au carnea degradatd, forma trupului

1,62

menflnandu-se doar prin conservarea exterioard cudiferite substanfe utilizate la mumificare.

Faptul ci moagtele rezistd in timp Ei nu pot fidistruse de foc sau de apd, reprezinta

-o utta ,r,i.,.rrr".

in anul 1.888, moaEtele euvioasei parascheva,ocrotitoarea Moldovei, au rdmas nevdtdmate de foculcare a topit aurul gi arginful cu care domnitorulVasile Lupu ferecase racla sfintei, iar lemnulbaldachinului a ars nurnai in partea exterioard. inRusia stalinistd, nefericiful dictator a aruncat intr-unfurnal sute de Sfinte Moagte din Kiev, intre care gicele ale Sfintei Teodora de la Sihla (f 7 augusti.Minune: toate Moagtele au fost scoase din foc tniugi.Dumnezeu le-a pdzitnevdtdmate, aEa cum odinioaiipdzise pe tinerii aruncafi de regele babilonianNabucodonosor in cuptorul inroEit...

Cu un asemenea ,,nor de mdrfurii,,, cine s_ar maifirdoi?

Teoria reincarnirii qi dogmele creqtine

Referitor la aceastd teorie contrartr dogmelorcreEtine, Pirintele conferenfiar dr. vasile sorescu iEiexprimd in mod sistematic puncful de vedere,considerand necesartr combaterea reincarndrii pentruu_^-f:1"-9" in deplindtate invi,ttrtura creEtini despresfArgitul viefii Ei al lumii

Potrivit teoriei reftrcarnf,rii, dupd moarte suflefulnu este judecat, ci revine pe ptrmAnt Ei ocupi un corpnou, fie al unui animal, fie al unui alt om, panaajunge la purificare. Aceasttr idee este foarte viche,

763

Page 83: 2008=Oameni care au inviat din morti

in mod deosebit, trei sunt dogmele creEtine careresping total posibilitatea reftrcarntrii:

L. Prima se referd la invifitura Bisericii despreinviere. MAntuitorul a irviat cu acelaEi trup cu.ui" ufost rdstignit, ctrci, chiar Ei dupd inviere, purtaurmele piroanelor Ei ale sulilei care L-a impuns incoastd. De aceea Domnul a zis lui Toma: ,,Adudegetul tdu furcoace Ei vezi mAinile Mele gi adu mAnata Ei o pune ir coasta Mea Ei nu fi necredincios, cicredincios" (Ioan 20, 27).

Deci gi noi vom invia cu acelagi trup cu care amtrdit pe pdmAnt. Ori daci ar fi reincarnare, suflehrl cucare trup ar firvia?

2. A doua dogmi este cea a riscumpirtrrii prinIisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat. Ca sd fimmAntui! a trebuit sd vind Fiul lui Dumnezeu pepdmAnt, ,,Care pentru noi oamenii qi pentru anoastrd mAntuire S-a pogorAt din ceruri, S-a trtrupatde la Duhul SfAnt Ei din Fecioara Maria Ei $a fdcutOm".

SfAntul Pavel spune: ,,Vrednic de credinfl gi detoatd primirea e cuvAnful cd Iisus Hristos a venit inlume ca si mAnfuiascd pe cei pdcdtogi, dintre care celdintAi sunt eu" (I Timotei 1, 15). Deci nu reincarnareasuccesivi ne mAnfuieqte, ci Iisus Hristos prinintruparea, Moartea, invierea qi intlfarea Sa. IarmAnfuirea subiectivd se realizeazi prin harul divin,credin,td Ei fapte bune, ir Bisericd.

Despre aceasta ne poate incredinla Ei realitateamAntuirii .tAlharului de pe crucea din dreaptaMAnfuitorului. Nu el s-a curtrfit de ,,Karma rea" a

165

fiind rtrspAnditd inch din antichitatepopoarele pdgAne.

Asttzi, rdspAndirea acestei idei s-a fdcut mai alesprin influenfa hinduismului 9i budismului' Adepf,iteoriei spun cd prin ea s-ar explica atAt nedreptdfllevieSi pdmAntegti, cAt qi suferinfa oamenilor.

Ideea reincarndrii a pdtruns addnc in lumeaoccidentald, unde, prin practica,,hipno zei tegt esiv e",se sugereazd celor hipnotiza$ tot felul de ,,pretinseamintiri" dintr-o viafi anterioartr. Dar hipnotizafii demare clasd, ca qi unii psihologi, au arttat cd in cazulacestor regresii cei hipnotiza! rcIateazt' de faptintAmpliri uitate din copildrie, citite ir cirf, sauvtzute in filme, precum Ei intAmpltri sugerate intransd. Relatdrile fdcute de citre unele Persoanedespre locuri qi intAmplfiri din trecut, care se potverifica, nu sunt neapirat amintiri dintr-o viaf{anterioard, ci sunt descoperiri demonice, asemeneainformapilor spiritiste. Chiar ocultigtii aratd ci

,,majoritatea itrtAmpldrilor relatate ca oferindevidenfa reincarnirii ar putea h caztti de poseddridemonice".

Biserica a combdtut de la inceput ideeareircarnf,rii care pdtrunsese in Orient prin ereticiimanihei. Apoi, la Sinodul V Ecumenic din anul 553,de la Constantinopol, care a condamnat ,,teoria pre-existenfei sufletelor" (apropiati de teoriareincarn[rii) susfnuti de Origen, s-a continuatdemersul impotriva acestei idei cu bitaie mai lungd,care urmirea desfiinfarea firvierii.

t64

printre

Page 84: 2008=Oameni care au inviat din morti

pdcatelor, ci a fost curist de pdcate de Mdntuitorulprin harul divin.

3. A treia dogm[ se referd la invifitura Bisericiidespre Judecati. SfAnta Scripturd zice: ,,E rAnduitoamenilor o datt s[ moari, iar dupf, aceea si vindjudecata" (Evrei 9, 27).

,,Noi trebuie si ne infeFqdm inaintea judecdf,i luiHristos, ne invaft tot SfAntul Pavel, ca sd ia fiecaredupi cele ce a fdcut in trup, ori bine, ori riu"(II Corinteni 5, 10).

Dupi judecata particularA din ziua a 40-a dupdmoarte, sufletul este rAnduit ori in rhi, ori in iad, 9inu mai poate trece dintr-o parte in alta (Luca 1'6,26).Faptul cd omul este persoand, 9i deci nu se poate uitaniciodatd'pe sine, exclude de asemenea posibilitateareincarnirilor succesive (conform Preot V. Sorescu,op. cit.,pag.7L-73).

166

Minunatele impietriri ale credinciogilor,,Liturghia de piatrt" de la SfAnta Sofia

(L453) gi,,impietrirea Zoiei" (19571

Llna dintre cele mai cutrernurdtoare profelii cregtines-a ndscut tntre zidurile bdtrknului Constantinopol,chndva capitala spirituald a cregtinismului, gi ne promitecd aom fi martorii unei minuni aidoma celei din VechiulTestament (somnul cel de 70 de ani aI lui Abimeleh) saudin perioada patristicd (tnaierea dupd 372 de ani a celorgapte SfinliTineri asuprili de Decius).

,,Sub Biserica Sfknta Sofia din Constantinopol se afld oaltdbisericd. $i, chnd au luat turcii Constantinopolul de lagreci (cregtini), atunci, tn aremea ludrii, slujeau preolii cuarhiereii Sffrnta Liturghie, fiind adunat gi mult popor.AceEtia tofi au adormit de atunci pdnd tn oretnea de astdzi.Iar in aremea cknd se aa lua de Ia turci Constantinopolul,tofi aceia cdfi sunt acolo adormili uor tnaia, dupd cum IaEfes au tnaiat cei gapte mucenici, gi aor intreba: l-lnde estelrnpdratul Constantin? Deci tn tulburare au adormit, tntulburare oor gi tnvil."

Tot referitor la aceastd proorocie monahulZosima Pascal, un cunoscut nevoitor prodromit, inlucrarei sa, SfhrEitul omului, ne face pirtagi ai uneidescoperiri:

,,Ld impdraful furc era un croitor cregtin cunumele Hristea, care ftrcea haine la tofi paEii Ei la to$islujitorii impiritegti. Unul dintre paqi il iubea foartemult pe Hristea.

1,67

Page 85: 2008=Oameni care au inviat din morti

,i

$i s-a irtAmplat de s-a imbolndvit cel care-l iubeape Hristea. Deci, auzind Hristea cd este bolnav paqa,in toate zilele mergea la el ca sd-l vadd, dar fiul pageinu-l ldsa ca sd intre la dAnsul (pe vremea aceeadocumentele fiecflrui creEtin care avea case mari orimoqii erau f,nute la paEt).

Peste pufnd vreme, ficdndu-se sdndtos pa1a, avenit la el Hristea, gi i-a spus paEa:

- Hristeo, penku ce n-ai venit ca sd md vezi, cderam sd mor?

- Am venit, stdpdne, in toate zilele, dar nu m-auldsat sd intru la tine!

- Cine nu te-a ldsat st vii la mine?- Fiul tdu.Atunci a deschis o ladd gi a dat lui Hristea toate

documentele. Apoi a chemat paqa pe fiul stru gi a zis:- Pentru ce nu ai lisat si vind Hristea la mine

cAnd eram bolnav?- Pentru documentele caselor nu l-am ldsat.- Fiule, nu mai este multd vreme Ei ne vom face gi

noi creEtini, cd impdrf,fia noastrd va mai sta numaipAnd la anul 1881 cAnd are sd cadd.

Apoi a zis cdtre Hristea:- Eu niciodatd nu F.-am fdcut vreun bine. Vino

dupd mine!$i am mers ftr biserica Sfintei Sofia gi a zis ctrtre

mine:- Ridicd piatra aceasta - care era ca o ugd!$i am apucat cu o mAnd si o ridic, iar el mi-a zis:- Apuc-o cu amAndoud mAinile, cd nu pofi si o

ridici cu una cd este grea.

168

$i apucAnd-o de un belciug, am ridicat-o. $icoborAndu-ne pe scdri, eu tremuram de fricd Ei mdgAndeam cd acum aici mi lasi. $i era acolo mulfimede popor Ei ostagi care stdteau ca adormif,, inpicioare. $i am zis:

- StipAner p€ntru ce nu-i da$ afari, de ce stauaEa?

- Nu poate nimeni ca si-i dea afart, cici cAp s-auapucat ca sd-i dea af.ard, unii au orbit, alf,i au rdmasciungi Ei atfli au ologit, iar altora gura la ceafd li s-ai:rtors Ei nici micar a se atinge de ei nu se poate. Cdcicine poate a se impotrivi lui Dumnezeu?

Iar eu il tot sileam ca sd ieqim, Ei el mi-a zis:- Vino dupi mine!$i ducAndu-ne mai induntru, am vdzut arhierei,

diaconi Ei preofi. $i era impdrahrl in scaun Ei lAngd elera un soldat bdtran cu sabia de amAndoud pirflleascuf,ttl, Ei avea mAna dreaptd pe sabie, iar sabia erape jumtrtate scoasd din teaci. $i a zis paga cdtre mine:

- CAnd va iegi sabia aceasta din teacd, atunci aresd cadd impdrdFa noastrd.

$i erau ostaqi cu hainele din vremea cAnd auadormit gi poporul de asemenea. $i am plecat ca stiegim. $i a inceput paqa a se sui pe scard, iar eumergeam dupi dAnsul. $i era un cilugdr din ceiadormifi; ca de treizeci de ani, ca vArstd, cu o carte inmAnd. Iar eu i-am luat cartea din mAnt Ei am btrgat-oin sAn, fdrd si gtie paEa, gi am mers acasd. Apoi ampus-o in casa de fier, ca a doua zi sd o citesc, EicdutAnd-o a doua zi n-am mai gdsit-o. Am irtrebatpe femeie qi i-am zis:

1,69

Page 86: 2008=Oameni care au inviat din morti

I'r

,.' : il

t i .

- Nu mai fu umbli in casa de fier!- Eu niciodatt nu am umblat.- Poate ai luat cheile din buzunar?Agoi am rugatmultpe pa$A, zicAndu_i:- StepAne, te rog sd mergem iartrqi la SfAnta Sofia,

dar el mi-a zis ci nu se poate, fiindcd trebuie sd iavoie de la impdrat. Afunci, eu l-am supdrat multpentru aceasta Ei de abia s_a indurat qi a mers Ei adoua oard.

$i, ducAndu-ne, am gdsit cartea in mAinilecilugdrului. gi i-am spus paEii:

- StdpAne, cAnd am venit intai, eu.in urma ta fiind,am luat cartea din mana cdlugdrului acesfuia fdri sdEtii tu. $i paga mi-a zis.

- Cum ai putut-o lua? Cd noi nici a ne atinge de elnu putem, pentru cd rdmAnem sluF. $i eu m_am dusla Patriarh Ei i-am spus toate pe ,arrd;, (dupi fufor,unZosima Pascal, Sfilrgitul omului, Ed.

^ Credinta

strimoEea scd,, 1998, pag 133- 135).

tl.rFrF

Un alt caz, mu-lt mai aproape de zilele noashe, azguduit intregul imperiu comunist al fosieiU.R.S.S. Un eveniment adevirat, consemnat inperiodicul Sfhntul Grigoie al MAnistirii Grigoriu,Sfintul Munte Athos (nr.2lll995), a cutre-*"t qi19ry la poctrinfi mii de oameni din vechiulKuibisev (Samara de astizi).

Mentalul colectiv rusesc din secolul trecut aref,nut o mare minune, pe care iscoditorul serviciude informapi rusesc (K.G.B) nu a putut si o

770

camufleze in fumul comunist. O tAndrd atee dinoraqul Kuibisev danseazf, la Revelionul anuluiI?SZ -in posful Criciunului, care la ruqi se incheie la 6ianuarie pe stil nou - cu icoana SfAnfului Nicolae(luAnd-o drept substitut al logodnicului absentNicolae), neavAnd in acea seard un alt pretendentpentru dans. Instantaneu impietreEte cu icoana furbrafe.

Acele medicilor aveau str se rupi in pielea ei ca demarmuri fir furcercarea de a-i analiza starea. Inimainsi continua st batd cu putere in trupul devenit intr-o clipl stand de piatrd. Milifenii din gardtincdrunfesc pe loc la vederea tinerei impietrite.Securitatea, perspicace, interzice orice vizitd,.

Dumnezeu avea st se milostiveascd de ea, pentrurugf,ciunile pdrintelui Serafim din pustia Glinsk,dupi patru luni (128 de zile) in care tAndra numAncase qi nu bf,use nimic. La intrebdrile pe care ile-au adresat comunigtii, rdspunsul era mereuacelagi: ,,Porumbeii m-au hrdnit". Aceastd minune i-aintdrit pe mulp atei ai veacului trecut in credinfa carese prdfuise pe rafturile bunicilor.

inviatd in prima zi de Pagti, tAndra Zoia a plecatla Domnul in a treia zi a Sdrbf,torii sdrbitorilor, duptrce Si-a curdfit pdcatele indurAnd chinul greu aIstatului in picioare vreme de 128 de zile.

,,SfAntul Duh a f,nut-o in viafi tot acest timppentru ca sufletul ei si invieze din moartea ptrcatului

Si, in ziua cuvenitfi, sd primeascd trup pentru viafaveqnictr. Dupd cum, de altfel, o spune chiar numeleei: Zoia (viaftr)" (Viafa dupd moarte. Noi mdrturii

171,

Page 87: 2008=Oameni care au inviat din morti

cutremurdtoare, Ed. Bunavestire, Galafl, 2003, pag.73).

in presa sovieticd de la jumdtatea veacului trecuts-a tot scris despre acest caz, ce depdqea cu multsenzationalul rubricilor de qoc. 9a Ei comentat multaceastd impietrire de-a dreptul zguduitoare. in acestcontext, ,,rdspvrrzAnd scrisorilor sosite la redacf,aunui ziar vestit, un om de gtiinfi a susfinut cdintAmplarea Zoiei a fost adevdrati, dar totodati aanunlat cd este o formd de acompsie necunoscutiincd de gtiinfi. in mod sigur, aceasti afirma!.e nueste adevdratd deoarece mai tArziu B-a vizut cd, incantl acompsiei, nu existd o astfel de impietrire apielii, incAt medicii sd nu poati face injecf,ibolnavului.

in al doilea rAnd, pe Zoia nu au putut-otransporta; aceasta a stat ir picioare, gi, desigur, maimult decAt poate indura un om obiEnuit.

In al treilea rAnd, boala in sine nu-l intoarce peom la Dumnezeu Ei nu aduce dezvdluiri din cer -imediat ce Ei-a revenit, Zoia striga: Rugafi-ad! Egroaznic! Arde pdmhntul! Lumea tntreagd piere pentrupdcatele ei, rugafi-ad! - pe cAnd in cazul Zoiei, mii deoameni gi-au regdsit credinfa in Dumnezeu Ei gi-auardtat credinfa pe faQ, s-au botezat gi au trilitcreEtineEte. Nu numai cf, au crezut cd existdDumnezeu, dar au devenit gi cregtini. Din aceastareiese evident ctr nu a fost vorba doar de o simpldboali, ci de o iconomie dumnezeiascd.

Dumnezeu a irtirit in mod vidit credinfa pentrua-i scipa pe oameni de pdcatele lor Ei de pedepseleprovenite din acestea" (Ibidem, pag.73-74).

172

Minunea sdvArgitd de SfAntul Alexiedin Bortsurmani - 1,845

invierea unui copil de 13 ani mortde o siptimAnf,

Ce pdrinte nu ar area sd ti tnaie fiica sau fiul care amurit? Ce sof nu ar urea sd ti tnaie sotia moartd? Numaicei tntdrifi tn uedinfd, cei care au nddejde cd cei adormiliau intrat tn tmpdrdlia lui Dumnezeu,fatd de care toatebundt dfile lumegti sunt p alide gi fdrd aaloare.

Vom tncepe fufftiEilndu-ad minunea pe care a fdcut-oSfkntul Alexie din Bortsurmani, unul dintre cei maiputernici ouotitori ai familiilor cregtine, atunci cilnd atnaiat copilul care murise la akrsta de L3 ani.

Si ne ddm seama cAt de fr[mAnta]i erau perin]iicopilului rdposat ... Ce este un copil? Este un dar dela Dumnezen, este un prilej de bucurie. Priviriledrf,gdstoase ale copiilor dau ptrrinfilor puterea de alucra pentru ob$nerea celor trebuincioase familiei.Ar fi multe de spus despre legtrtura dintre plrinS Eicopii, dar nu vom spune decAt cd, in cazul asupracdruia ne vom opri in rAndurile urmdtoare, nu numaip[rinfii copilului sufereau, ci suferea insuqi SfAntulAlexie.

Fariseii ar putea intreba: ,,De ce SfAnful nu sebucura ci tAndrul a trecut la Domnul? De ce nu sebucura ctr'incd un suflet a intrat in impdrdFa luiDumnezeu?".

173

Page 88: 2008=Oameni care au inviat din morti

Astfel de intrebari sun puse de obicei lainmormAntdrile la care membrii unei familii indoliateplAng.

Ne vom opri puf,n asupra acesfui moment. Esteoare creEtinegte ca la inmormAntdri oamenii si iqiboceascl morf,i cu disperare, sd iqi rupd pdrul dincip, aEa cum fac unele femei?

Nu, in nici un caz. Disperarea qi deznddejdea suntpatimi care aruncd omul in brafele diavolului.Moartea unui om este un prilej bun pentru vddireasentimentelor celor din jur fafd de cel care a trecut lao noui viafd. Unii sunt indiferenf, ascunzAndu-Eirf,ceala inimii, invocAnd faptul cd au ntrdejde cdmortul a trecut la viafa cea luminoasi. AlFi suntdezniddjduifl, pentru cf, disparifia celui mort le-aftrcurcat diferite socoteli lumegti legate de cine Etie cemoEteniri sau averi. Alf,i suferd pentru ci _qi-ar fidorit si il mai aibd firtre ei pe cel riposat. intreaceqtia din urmd se afld Ei pdrintele Alexie, caresuferea mult din pricina faptului cd tAnirul murise.

,,De ce te intristezi, pdrinte, de ce nu te bucuri cdacest copil a ajuns la odihna lui Dumnezeu?"

Se fi fost lacrimile ptrintelui un semn alnedesdvArgirii sale, un semn al sldbiciunii saleomeneEti? Doar nici un sfAnt nu e perfect, tof, auavut micile lor neputinfe, gAndesc cei care suntpreocupaf, sd descopere defectele sfinflo4 hulindfdrd sd-qi dea seama harul lui Dumnezeu care i-aintdrit.

indrdznesc sd cred ctr la moartea copiluluiptrintele plAngea pentru ct-l iubea pe acesta ca pe

174

propriul sdu copil. Inima unui preot trebuie sd fie cainima unui staref de mAntrstire: aEa cum starefultrebuie sd-i iubeasc[ pe tofl monahii din obqtea sa,tot aga preotul trebuie sd ceard de la Dumnezeudragoste pentru a-i iubi pe tof, creEtinii pe care-ipistoreqte. inainte de invierea lui Lazir, Evangheliane spune cd a ldcrimat Iisus. Deci ziceau iudeii: ,,IatdcAt de mult il iubea!" (Ioan 11,35-36).

Pdrintele iI iubea pe tdntr ca pe fiul siu. AEaiubeqte un sfAnt. $i-ar fi dorit sd-l vadi pe tAndr

Fiecare om are sdu inlume, fiecare om are drumul sdu. Iardgi, trebuie sispunem cd, atunci cAnd pdrintele Alexie a inviatmorful, a fost voia lui Dumnezeu sd se intAmple aga.Doar nu era singura slujbd de inmormAntare a unuicopil pe care pdrintele o sdvArEise in viafa sa, ca sdpunem toful pe seama frAngerii de inimd pe care aavut-o pirintele la moartea copilului.

Nu este bine nici ca cei care au citit sau aflat

ficut uniiu inceput sd putrezeasci. Dar nu au

viat . . .-Te cofiiil mort l-au dus la biserici abia duptr

siptimAnd de la moarte; Ei cu greu pdrinteleoa

175

crescAnd, si-l vadi inflorind. Este adevdrat cd_seopulvieFi este dobAndirea imparapffi

ca Dumnezeu sd-iau

Page 89: 2008=Oameni care au inviat din morti

I

1f1

i, ! .

inceput sA slujeasct. in viafa Sfdntului s-a scrisdespre acest moment cd ,,nici corul nu putea cAnta...". Suferinfa era nu numai a familiei, ci a furtregiiparohi, a intregii familii duhovniceqti, care plAngeaimpreund cu ptstorul ei. La un moment dat,pdrintele a inceput st se roage cu zdrobire de inimf,:

,,Da, o, Doamne, da, inviazd-l pe tAndr, fiindcf, Tupofl toate, Tu eqti Domnul, Tu eqti Atotputernicul...in smerenia mea Te rog, gi nu din mAndrieindriznesc ...".

,,Doamne, deja miroase, c[ este a patra zi ..." i-aspus Marta MAntuitorului, cAnd se afla la mormAntulLui Lazfu. $i, daci s-ar fi aflat in biserica pdrinteluiAlexie, poate i-ar fi spus: ,,Dar, deja miroase, ctr estea Eaptea zide cAnd a murit ..."

Dar, spre mirarea fufuror creqtinilor din bisericd,Dumnezeu l-a inviat pe tAndr. Dafl-vd seama cAt demari sunt milele lui Dumnezetr. Pflrintele Ceresc l-afurviat pe copil gi, o datt cu el, a inviat Ei inimile celeimpietrite care se indoiau cd Dumnezeu mai faceminuni.

Dumnezeu ar putea face aceste mari minuni Eiasttzi, in fiecare din bisericile gi mAndstirile noastre.

$i de ce nu le face, ca oamenii sd creadd inDumnezeul Bisericii Ortodoxe, ne-am putea intreba?Ia gdndifi-vd, oare dupf invierea lui Lazdr, iudeiiL-au recunoscut pe Hristos drept Mesia, aurecunoscut cd El este MAnfuitorul Pe care-LaEteptau? Nu, ci L-au prigonit Ei L-au rdstignit, ca Peun facitor de rele. Evanghelia ne firvati ct cei carenu vor sf, primeasci cuvdnful mAntuirii ,,nu vor

L76

crede nici dacd ar invia cineva dintre morfi." (Luca1.6,31).

Din istoria Bisericii cunoaqtem cd, din rAnduialalui Dumnezeu, au avut loc mai multe itrvieri dinmorf, gi ele au fost spre pocdinfa celor pdcdtoEi qispre apropierea oamenilor de Dumnezeu. Ori de cAteori este nevoie de vreo minune, Dumnezeu nu Eovdiesd iEi arate puterea.

De foarte multe ori insd, omul cere semne de laDumnezeu, crezAnd cd dactr le-ar primi afunci s-arpoc{i. Dar oamenii, dupi ce primesc semnele pe carele-au c€ru.7 fac cum au fdcut iudeii in pustie: in loc sise pociiasctr, au cerut qi alte semne, ispitindu-L peDumnezeu. trloi, irs{, nu trebuie si-I cerem luiDumnezeu str ne dea semne, ci trebuie st aveminlelepciunea de a crede semnele pe care le-a ficutspre luminarea credinciogilor.

Pentru un cregtin adev[rat, faptul cd acum L50 deani SfAnhrl Alexie a inviat un mort trebuie sd deacertitudinea faptului ci qi astdzi un preot cu viafisfAntd ar putea invia un mort. Si ne intrebim trsd,acesta este oare scopul credin,tei noastre, de a-i inviala o viafi stricdcioasi pe cei care tocmai au pdrdsit-o?Nu. Hristos nu a primit moartea pe Cruce pentru canoi si inviem ir aceastt lume sau pentru ca noi strfim nemuritori in aceasttr lume. Fafd de frumuselileRaiului, frumuseflle viefii pdmAntegti nu sunt nimic.Ar fi un blestem pentru un cregtin si trdiascd vegnicpe lumea aceasta, flr6, a mai gusta din bunltifileRaiului.

177

Page 90: 2008=Oameni care au inviat din morti

Despre invierea pe care a mijlocit-o pdrintele dinBortsurmani vom mai spune cd a fost un dar Pe careDumnezeu l-a ficut spre ftrtdrirea credincioEilor.

Hristos a venit irn lume pentru a ne irvia, pentru ane ridica din moartea cea duhovniceascd. Nici ominune nu este mai mare decAt invierea unui suflet(selecfle din Nol Sfinti preoli de mir, Danion Vasile,Ed. Egumenifa, Galap, 2005, pag. 42-aQ.

178

Cazul K. Ikskul - Rusia,19'].,6inviere, gi nu moarte clinicf,

Toate aceste luuuri cnre mi s-au tnthmplat suntneobignuite gi nu gtiu dacd trebuie sd mai md tntreb:,,Unde a dispdrut pneumonia care era atht de puternicdtnckt mi-a proaocat scdderea temperaturii, mi-a umplutpldminii Ei nu mi-a tngdduit sd elimin lichidul care mi seadunase tn piept? Cum a putut sd se dizolae atunci cilndshngele meu era tnghefat? De ce pldrnhnii gi inima mea,imediat dupd ce mi-am reoenit, au tncEut sd funclionezecu athta putere, dacd boala tncd nu dispdruse? " .

E foarte greu pentru mine sd cred cd tn nsemeneacondifii aE fi putut sd md tntorc Ia aiald tntr-un mod

firesc. Sunt foarte rare cazurile tn care bolnaaii se aindecdde o asernenea boald, chiar cfrnd se gdsesc tn tmprejurdrimai azsantajoase decht a mea.

in ce imprejuriri m-am aflat eu?

Medicii m-au lisat, trupul mi-a fost spdlat qi puspe o masi de morgi, unde nu exista inctlzire. $i nrcAceva. Ceea ce vedeam qi auzeam nu era produsulinchipuirii mele. Toate acestea s-au trtAmplat inrealitate. in,telegeam foarte bine tot ce se intAmpla trjurul meu. Prin urmare acestea toate nu erauhalucinafii gi mintea mea func$iona normal. $i totugi,simfeam .sinele meu despirfit vedeam trupulneinsuflelt intins pe pat Ei ir acelagi timp vedeam qi

779

Page 91: 2008=Oameni care au inviat din morti

inlelege cd vorbele acestea ale Domnului suntvalabile gi pentru noi astdzi. Oamenii care nu aud qinu pdzesc poruncile ddtdtoare de via,td ale Domnuluinostru, pe care Proorocii gi Apostolii le-au scris incirple sfinte, sunt neputincioqi si creadi in celespuse de un om care cu adevirat a irviat din morfl,

AEa este inima omului intunecatd de pdcat: degiinzestrat cu urechi, omul nu aude!

Asemenea prostii ulr"u* qi eu in minte. Ag fipufut sd spun ci, dupd pirerea mea, credeam aqacum trebuie in Dumnezeu. Credeam cd este Fiinftr, cieste Persoanl atotputernicd Ei veqnicd. Eram deacord cd omul a fost pldsmuit de Acesta, dar nucredeam ftr viafa de dupi moarte. Nu infelegeam cdam o idee greEitd despre moarte, pAnd ce otrtAmplare mi-a aritat aceasta. $i asta este incd odovadd a legdturii noastre superficiale cu religia, ingeneral, Ei indeosebi a neatenfei mele in ce priveEteviafa duhovniceascd.

S-a intAmplat si cunosc un om serios gi foarteinvdfat. il simpatizam mult. Trdia singur qi il vizitamdeseori. O datd, cAnd m-am dus sd-l vdd, l-am gisitin biroul lui citind o carte de trvdtiminte creEtinegti.

- Ce inseamnd asta, Prohor Alexandrovici (aqa senlunea cunoscuful meu), vrefi sd vd facefi dascdl?,l-am intrebat cu o vdditd curiozitate, privind carteape care o citea.

181

cealaltd parte a mea. tnfelegeam cf, md aflu intr-ostare diferitd Ei percepeam toate irsuqirile acestuinou mod de existenfd. Deodati am incetat si mai vidce se irtAmpli in camera mea. De ce? intrucAt rni-ampierdut definitiv cunogtinfa? Nu, am continuat sdvid Ei sd in,teleg tot ce se intAmpla in jurul meu. $i numai vedeam ceea ce se petrecea i:r camera mea,deoarece nu mai eram acolo. CAnd m-am intors amvdzttt gi am auzit iardEi, ftrsd nu ce se intAmpla incamerd, ci la morgd, unde nu fusesem niciodatdinainte.

Dacd nu existd suflet, atunci cine era cel care levedea gi le auzea pe toate? Cum putea sufletul meusd se desparti de trup dacd, in cazul meu, nu s-airtAmplat ceea ce in limbajul nostru se numeEte,,moarte"? $i de ce ag fi spus toate astea astdzi, invremurile noastre, in secolul necredintei gi negtrii,dacd nu le-aq fi trf,it cu adevirat? Deoarece cred Eicunosc ctr invdfifura Bisericii noastre Ortodoxedespre moarte este adevf,ratd, am simpt nevoia de aface aceasti mdrfurisire. Este mdrturisirea unui omcare nu credea ftr viafa de dupi moarte Ei intr-unmod minunat s-a vindecat de aceastt boald ilogic[ gigroaznicd ce are o aga mare rdspAndire in zilelenoastre.

in parabola despre bogatul nemilostiv qi sdraculLazdr, prin glasul lui Avraam, Domnul zice: ,,Dacdnu ascultf, de Moise Ei de prooroci, nu vor crede nicidacd ar invia cineva dintre morf"(Luca 16,31). Ceicare vor citi cu atenpe aceasti istorisire a mea vor

180

Page 92: 2008=Oameni care au inviat din morti

- Nu, dragul meu! Ce spui, dascfil? Mf,car de-aqputea si devin un bun elev, nu dascdl. Trebuie si mipregtrtesc pentru examene. Vremea se apropie. Yezifu, pirul meu se albegte din ce in ce mai mult, o daticu trecerea zilelor. in orice clipf, pot fi chemat, mi-ardspuns zAmbind.

Nu am luat in serios cuvintele lui. intrucAt era omeducat gi citea mult, credeam cd vrea sd caute incatehezi vreo informafie. Dar el a inceput sf,-miexplice exact ceea ce spusese:

- Citesc diferite lucrdri contemporane gi intAlnescin ele multe lucruri gregite, de aceea ceEcetez l[untrulmeu ca str nu deviez de pe calea cea dreapti. Pentruci la sfArqiful viefli noastre ne aqteapti examenele, cuadevdrat grele, mai ales ct nu existd posibilitatea sile dim a doua oard.

- Credefi in toate astea?- Dar curn aS putea sd nu cred? Spune-mi sincer,

ce-o sd se irtAmple cu mine? Md voi dizolva aqasimplu qi voi deveni firAnd? $i dacd nu va fi aga?Atunci nu cumva existd ipoteza si fiu chemat gijudecat pentru faptele mele? Am trdit conqtient qi, deasemenea, conEtient am sdvArgit ptcatele mele...

- Nu infeleg, domnule Prohor Alexandrovici, cums-a sddit in dumneavoastrtr credinfa in viafa de dupdmoarte? Pdrerea mea este ci omul moare gi toate setermint, punem punct la toate. il vezi nemigcat qiflri suflare, putrezind qi descompunAndu-se. Cumputem vorbi de vreo formd de viafd?, i-am spus euexprimAndu-mi ideile.

t82

- Iartf,-mi, dar despre Lazdr, cel ce a stat patruzile in mormAnt ce vom spune? invierea lui este uneveniment neindoielnic. Acela era om la fel ca mineqi a fost creat din aceeagi materie.

il priveam qi nu puteam si-mi ascund mirarea. Eposibil ca un om atAt de educat si creadd n:rasemenea bazacorii? Prohor Alexandrovici m-aprivit la rAndul lui cu atenfie gi apoi m-a intrebat cuvoce joasi:

- Nu cumva egti necredincios?- Nu, de ce? Eu cred in Dumnezeu,i-amr{spuns.- $i totuqi, in viafa de dupd moarte, pe care ne-o

dezvdluie Evanghelia, nu crezi! Astdzi fiecare 1lin,telege in mod diferit pe Dumnezelr, iar revelafiadumnezeiascd e intoarsd Ei tAlcuiti de fiecare dupidorin,ta lui. Existi incd Ei rafiunea omeneascA. lnaceasta, zice, trebuie sd' credem oricum, in aceeaputem str nu credem, iar itr cealalti nu existd nici unmotiv si credem! Ca qi cAnd ar fi mai multeadevdruri, nu unul singur. $i nu pricep ct in cazulacesta ei cred in ceva care este produsul gAndurilor giinchipuirilor 1or, astfel ci nici nu se poate vorbi decredinfi in Dumnezeu.

- Putem insd si credem in toate? Uneori intAlnimlucruri ciudate ...

- Vrei sd zici neitrfelese? Strdduieqte-te sd teinlelegi pe tine insuf,. Nu vei putea. Trebuie strpricepi cd pricina eEti tu insufi. incearcd str vorbegticu un om simplu despre tetragonismul cercului saudespre alte probleme de matematicd superioari.Acela nu va in-telege nimic. Asta insi nu inseamnd cd

"si183

Page 93: 2008=Oameni care au inviat din morti

r i

trebuie si desfiinfdm qtiinfa. Desigur, e mai uEor sdrespingem ceva/ dar de cele mai multe ori nu iesenici un rezultat din aceasta.

GAndeqte-te pufin cAt de ilogic e ceea ce spui. Zicicd fu crezi in Dumnezeu, dar in viafa de dupd moartenu fr.ezi. Dumnezeu insd nu este Dumnezeulmorfilor, ci al celor vii. Altfel ce Dumnezeu esteAcesta? De altfel, despre viala de dincolo demormAnt a vorbit insuEi Hristos. E posibil sd fiminfit? Nimeni inst, chiar qi cei mai aprigi duEmaniai Lui nu au putut sd-L invinovd,teascd ci a predicatminciuni. Atunci din ce motiv a venit Acesta pepdmAnt gi a suferit atAtea patimi? Din ce motiv, teintreb, dacd noi ne descompunem Ei devenim fdrAnd?

Nu pop continua sd gAndegti in acest fel. Trebuiesi te corectezi cu orice pret - a zis plin de zel.Trebuie si pricepi cAt de important este acest lucru.Dacd vei dobAndi o infelegere bund a acesteiprobleme, viafa ta se va schimba. Se va intAmpla furtine, trtr-un fel, o revoltt morald. $i ideile rezultatedin aceast[ schimbare te vor sprijini qi totodatd te vormAngAia. Vor fi pentru tine un sprijin in lupta zilnicd.

Vedeam ci in cele spuse de Prohor existt o logicd.insd aceastd discufie scurttr nu a putut sd mdconvingd sd cred ir ceea ce mt obignuisem sd nu credpAn[ atunci. Ceea ce a reugit a fost doar si-midescopere aceastd pdrere a mea pe care nu ospusesem nimdnui, pentru cd nu md gAndisemniciodatd serios la ea.

Dar pe Prohor Alexandrovici il neliniqtea foartetare aceasttr pozi$e a mea. IardEi Ei iardgi, tr acea

seard, s-a irtors la aceastd temd. Cand m-am ridicatsd plec mi-a dat sd citesc cAteva cf,r$ din bogata luibibliotecd qi mi-a spus:

- Citegte-le neapirat! Trebuie sd iegi din aceastdstare. Sunt sigur, cdci cu mintea pe care o ai veiin,telege repede cd nu existt nici un motiv ca sd nucrezi fur viafa de dupd moarte. insd trebuie sd crezinu numai cu mintea, ci qi cu inima, cdci, altfel,aceastd credinfd a ta va dura cel mult o zi, apoi se vastinge. Mintea noastri este o siti. Nu rimAne inminte, intrucAt locul unde sunt pistrate se gdseEte firaltf, parte.

Am citit cirfile pe care mi le-a dat. Nu f,n mintedacd le-am citit pe toate. insd obignuinfa era maiputernicd decAt logica. Toate cele scrise ir acele cdrlierau foarte convingitoare. Erau dovezi puternice gieu nu md puteam impotrivi cAfuEi de puf,n acestora,deoarece cunoqtinfele mele in probleme de religieerau foarte limitate. Dar asta nu m-a fdcut sd-mischimb convingerile.

Mi-am dat seama ci se poate ca aceste convingeriale mele si fie ilogice. Am crezut ir totalitate ci ceeace scria in cdrfi era adevirat. $i totuEi, nu eramincredinfat ci existd viala de dupi moarte. Pentrumine moartea era sfdrqitul definitiv al existenteiulnane'

**:r

O intdmplare incredibild, dar adeztilratii, aoea silschimb e p entru totdeauna concepfiile intelectualuluinostra care cduta adeoitrul doar pe cdile rafiunii Ei

Page 94: 2008=Oameni care au inviat din morti

carc, dupli aceflstd minune dumnezeiascd, nu numaicii a crezut cu inima, ci s-a ierfit cu totul AceleiFiinfc Atotputernice renegate cu mgumenteleEtiinfei.

CAnd mi-am revenit mf, aflam in patul meu.Mi-am deschis ochii Ei i-am vtzut in jurul meu peoamenii care m{ priveau cu mare atenpe gicuriozitate. LAngi mine, pe un scaun, stdtea mediculqef al spitalului, care se strdduia sd arate celorlalf,seriozitatea lui obiEnuiti. incerca sd spund cd ceea cemi s-a intAmplat e ceva obiEnuit qi cf, nu existt nimicciudat in toate acestea. ins[ in ochi I se citea o marenedumerire. Celilalt medic m-a pironit de-a bineleacu privirea lui.

La picioarele mele, imbrdcatf, ir negru, fulburatdgi cu fafa palidd, stitea sora mea. LAngd ea, soful sdu.in spatele surorii mele stdtea infirmiera, a cdrei fafiera mai senind decAt a tuturor celorlalf. in spatele eise afla un infirmier tAndr. Frica ii era zugrivitd pechip.

CAnd mi-am revenit, mai intai de toate amsalutat-o pe sora mea. Aceasta s-a apropiat repede demine, m-a imbrdflEat qi a inceput sd plAngi.

- Ce ne-ai fdcut?, a zis medicul cel tAndr care, lafel ca tof, tinerii, se grdbea sf, impdrtigeasc{ cuceilalf, ceea ce sim,tea. N-avef, idee ce vi s-aintAmplat!

- Ba da, dimpotriv{, fin foarte bine minte tot ces-a petrecut cu mine, i-am rispuns.

1 .

186

- Cum? Vref, sd spune! cd nu v-a$ pierdutcunogtinfa?

- Se pare cd nu.- Asta mi se pare curios - mi-a rtspuns el gi l-a

privit pe medicul qef. E curios pentru ci trupuldumneavoastrd nu mai pdrea viu. Cum poate cinevaintr-o astfel de stare si-Ei p[streze cunogtinfa?

- Dupi cum se pare, se poate, pentru ctr eu amvdzut qi am simf,t tot ce mi s-a irtAmplat.

- De vf,zut, sigur nu af, putut vedea, dar si auzif,sd simflfl... Vref, sd spunef, cd aS auzit Ei aF infelestot? Nu cumva FneF minte gi cAnd v-a spdlat trupulqi l-a imbrdcat?

- Nu, nu-mi amintesc pentru cd nu-mi sim,teamtrupul.

- Cum e posibil acest lucru? Susf,nefi cf, vdamintip tot qi in acelaEi timp zice$ cd nu v[ sim,tea!trupul?

- Am spus doar cf, nu-mi sim,team trupul - amrdspuns. $i intrucAt md gtrsesc inci sub influenfaevenimenfului care mi s-a firtAmplat, am crezut cdasta e de ajuns pentru a infelege ce voiam sf, spun.

- Adici?, a continuat medicul, vtzdnd ci m-amoprit.

Nu am Etiut ce sd-i spun. Nu puteam in,telege cealtceva vrea de la mine, totul mi se pdrea limpede.Am repetat:

- V-am spus doar cd nu sim,team trupul Ei ceea ceare legdturd cu el, dar trupul meu nu e tot sinelemeu. Sinele meu nu era doar in trup atunci cAnd mtr

:rl,.\rl

Page 95: 2008=Oameni care au inviat din morti

Singura excepf,e era medicul cel tAnir. pe acesta ilinteresa sd afle mai multe despre ceea ce mi s-apetrecut. in fiecare zi gi desigur, de multe ori pe zi,venea in camera mea sd vadi, zicea €1, cumevolueazd sdndtatea mea. Uneori imi punea irtrebdriabskacte. De cele mai multe ori md v:z;ila singur, darde cAteva ori a adus cu el Ei un prieten, sfudent,pentru a vedea qi acela un om care a firviat din morf,.

Dupd trei sau patntzrle, vtrzAnd ci m-aminstrnitoqit destul de mult sau poate pentru ci igipierduse rtrbdarea, a venit seara in camera mea gi aminceput o discufe indelungati.

Mi-a misurat pulsul gi mi-a zis:- Ciudat lucru. in toate aceste zile pulsul

dumneavoastrtr e stabil, nici slab, nici febril. insi nugtif, ce vi s-a intAmplat atunci! O minune, altfel nupot sd o explic!

imi recdptrtasem puterile Ei infelegeam cd ceea cemi se intAmplase era lucru neobiEnuit. Pricepeambine ci numai eu cunosc toate cAte mi s-au petrecutqi c[ minunile despre care vorbea medicul sunt doarmanifestirile exterioare ale evenimentului intAmplatqi care, din punct de vedere al gtiinfei medicale, suntsupranaturale. L-am firtrebat:

- $i cAnd s-au intAmplat aceste minuni? tnainte dea reveni la viafi?

- Da, inainte de a vd reveni. Nu vorbesc de mine,eu nu am mare experienfi, p€ntru prima oard invia,td intAlnesc un caz fir care bolnavul cade inmoarte clinici. insl nici unul dintre medicii bdtrani

189

l r

giseam f[rd suflare. Cealaltd existenfi a meacontinua st lucreze normal,le-am spus.

Credeam cd aceastd schismd sau, mai bine zis,aceasti desp[r]iturd a existenfei mele, care pentrumine era un fapt clar, putea sd fie priceput[ Ei de aceioameni cu care vorbeam.

Se vede cd nu md firtorsesem inci la starea dedinainte, incd nu gAndeam ca oamenii de pe pimdnt.

$i cAnd vorbeam despre ceea ce cunoscusem dinexperienfd, nu mi-am dat seama cd pentru oameni,care nu au trdit ceea ce am triit eu Si care negauexistenfa sufletului, cuvintele mele puteau si fiesocotite ca un afect de om bolnav.

Medicul cel tAntr voia si m{ intrebe gi altelucruri, dar medicul gef l-a rugat sd nu md oboseascdmai mult. Nu Stiu dacd a fdcut-o pentru cifirtr-adevir aveam nevoie de odihntr sau pentru cidin cele ce spusesem trisese concluzia ci mintea incdnu-mi funcfiona normal.

M-au controlat Ei s-au incredinlat ci organismulmeu funcponeazd foarte bine. M-au ascultat Ei nu augdsit nici urmf, de pneumonie in pldmAnii mei. Mi-audat sd beau pufne zeamd Ei apoi au plecat cu tof,idin camerd. Doar sora mea a mai rimas pufln cumine.

Aproape toli cei din jurul meu, deoarece credeaucd discufiile despre aceastd trtAmplare imi provocaugAnduri nepldcute (aq fi putut, de pildt, si migAndesc ci era posibil si md ingroape de viu), auevitat st vorbeascd cu mine despre aceastd problemd.

, i

188

Page 96: 2008=Oameni care au inviat din morti

J

I

t l

(f,i r

nu mf, cred cAnddumneavoastrd.

le povestesc situafia

- $i ce s-a ir:rtAmplat exact de v-a uimit atAt demult?

- Cred cd qtifi, dar chiar dacf, nu Etif,, pute!in,telege Ei singur, ci in cazul morfli cliniceorganismul omului funcf,oneazd, foarte incet: pulsulii este slab, respiraf,a neobservatd, iar inima aproapeci nu se aude. Dar cu dumneavoastrf,, inainte de a vdreveni, s-a petrecut ceva diferit: pldmAnii au inceputsd lucreze ca doud mari compresoare, inima bf,tea caun ciocan. Nu pot sd descriu asta, trbbuia sd vede$.Erap ca un vulcan in erupf,e. Pe mine m-a apucatgroaza. Aceastd scend era foarte infiordtoare. imipdrea cd peste puFn n-o si mai rdmAni nimic dintrupul dumneavoastrd, nici un organism uman nupoate indura asta.

,,Afunci nu e deloc ciudat cd inainte de a reveni laviald, mi-am pierdut cunoEtin,ta ", m-am gAndit.

inainte de a auzi povestirea medicului eramneldmurit qi nu Etiam cum sd explic de ce, in clipacAnd am plecat qi viafa s-a stins incet-incet in mine,nu mi-am pierdut nici un moment cunogtinfa gi, dincontrd, cAnd am revenit la viafd, n-am mai Etiut demine. Acum irsi am infeles: Ei in clipa morfi.isim,team acea strAnsurf, de care am scdpat ieEind dintrupul care o provoca. Sufleful singur, fArd hup, e cuneputinfd sd leEine. Pe cAnd in ceasul cAnd amrevenit la via,td a trebuit sd imbrac din nou acest trupal meu care se supune legilor firii Ei leEind.

190

Dupd un timp medicul cel tAnir a continuat cuobservapile pentru a-gi clarifica nedumeririle.

- $i asta, atenfle, duph treizeci gi ceva de ore demoarte clinic[! Puterea cu care funcf,ona organismuldumneavoastri, o putef, infelege din faptul cd,inainte de a reveni la viafi, toate membrele corpuluivd erau firghefate Ei dupd un sfert de ord saudoudzeci de minute le-af, putut miqca qi dup6 ftrcl oorl vi s-au incilzit gi degetele. Asta e minune! CAndo spun celorlalf nu vor sd mi creadi.

- $tifl de ce s-a intAmplat aceastd minune,doctore?

- De ce?- Voi, medicii, cAnd spunep moarte clinicd, vi

gAndiF la ceva ce se aseamdntr cu leginul?-Da, dar la un grad mai inalt...- Afunci, in cazul meu, nu putem vorbi de moarte

clinicd.- $i ce a fost aceasta, dacd nu moarte clinicd?- Am murit cu adevlrat Ei apoi am inviat. Dacd

era vorba doar de o slibire a puterilor organismului,atunci nu ar fi existat o asemenea ,,ertJptie" inmomenful cAnd am revenit la viafi. Dar intrucAttrupul meu trebuia sd se pregdteascd urgent pentruprimirea sufletului, de aceea toate organele lui auprins sd funcfloneze ,,peste program".

La inceput medicul mf, asculta cu atenf,e, dar maiapoi pe falJ-i-a apdrut indiferenfa:

- Acum glumif,! Desigur, pentru noi, medicii,acest caz qste de mare importanfi.

t91

Page 97: 2008=Oameni care au inviat din morti

t f

- Adevdrat vi sPun, nu glumesc' Cred fttd

govdire in toate acestea qi aq vrea s[ credef, Eidumneavoastrd. Credefi cel puf,n pentru a putea

cerceta serios acest caz nemaiintalnit. Imi spunep cd

nu am putut vedea nimic, dar vrefl sd vi descriu

morga in care nu am intrat niciodatf, in viafd? Vrefi

sd vd spun unde stdtea fiecare dintre voi in clipa in

care muream gi ce afi fdcut dupd moartea mea?Medicul a fost foarte interesat sd #le despre

acestea. CAnd i le-am povestit pe toate 9i i-am redat

cu de-amdnunful toatd imprejurarea, doar atAt a

putut sd zicd; '- Foarte ciudat! Poate af, avut vedenii ...- Doctore, aceste doud lucruri nu se potrivesc

irtre ele: si fiu inghefat ca un peEte congelat 9itotodati sd am vedenii!

Dar cea mai mare uimire i-a provocat-o

povestirea mea despre starea tr care md gdseam in

primele momente dupd plecarea sufletului din trup'

Ctr vedeam cum se ingrijesc de trupul meu/ care

pentru mine era o haind nefolositoare. CA md

rtradniuttt sd ating ori sd imPing pe cineva ca sd fiu

bigat ir seamd. C[ aerul, care dintr-o datd devenisefoarte dens pentru mine, nu md lisa sd am legdturf,

cu lucrurile din jurul meu.Medicul asculta cu gura cdscatd tot ce-i sPuneam

qi mi privea cu uimire. indata ce am terminat, m-a

salutat gi a plecat. Probabil s-a dus si impirtdqeascd

Ei altora ceea ce aflase.

192

Cred ci ii spusese gi medicului gef, pentru cdacesta, cAnd m-a vizitat tr ziua urmttoare ca str miconsulte, mi-a zis:

- AF avut halucinafii in timpul morfii clinice.Incercafi. sI le uitaf,, altfel ...

- Altfel voi innebuni? - i-am zis.- Nu, asta e exagerat. inse va pot provoca manie.- SpuneF-mi, doctore, poate avea cineva

halucinafii cAnd se afli ir moarte clinicd?- De ce intreba$? O EtiF mai bine ca mine.- Doar cazul meu nu vi poate convinge. Aq vrea

sd gtiu ce cpune medicina despre asta.- Inci nu putem neglija cazul dumneavoastri.

Asta e lucru sigur. Dar nici nu putem spune cd intoate cazurile e vorba de moarte clinicd, deoarece irfelul acesta inchidem ugile cercetdrii, ceea ce demulte ori conduce la o diagnosticare gregitd. in cazuldumneavoastri lucrurile sunt clare. V-aF aflat trmoarte clinict - aici nu trcape indoiali. Prin urmarehalucinaf,ile care le-afi avut se intAmpli ir astfel deimprejurtrri.

- Doctore, in cazul pneumoniei, existtr condifii deintrare in moarte dinici?

- Medicina nu ne spune exact ce condilii suntnecesare. Existtr chiar cazuri in care oamenii au plfitasta ftrrf, str fi avut vreo boall.

- Poate, insi, pneumonia si se vindece singuri trtimpul morlii clinice, cAnd inima nu funcfioneazt qiprin urmare nimic nu impiedict boala str seagraveze?.

L93

Page 98: 2008=Oameni care au inviat din morti

;I

l

t

, , '

- De vreme ce vi s-a intamplat asta, inseamni cdse Poate. Dar credeF-md, pneumonia s-a vindecatduplce ali ieqit din moartea clinicd.

- In cAteva minute?- Nu in cAteva minute ... Dar poate 9i in cAteva

minute. Aga cum lucrau atunci inima qi plimAniidumneavoastrd, cu acea putere ar fi putut si sparg[gi gheafa de pe rAul Volga, nu numai sd se vindece laiufeald orice boald. Dupi cum vede!, se poate.

- Aqadar cazul meu nu are nimic ciudat 9i este unlucru obiEnuit?

- Nu, pentru cd cel PuFn ... e un fenomen foarterar.

- Rar? Nu cumva e mai bine sd sPunem cd ceea cemi s-a intAmplat e imposibil st se petreacd in modfiresc?

- De ce imposibil, de vreme ce dumneavoastrd vis-a irntAmplat?

- Prin urmare, pneumonia se poate vindecasingurd, chiar Ei atunci cAnd organismul nufuncf,oneazi. Inima Ei pldmAnii, a cdror funcponare eimpiedicatd de boali, po! daci vor, si lucreze foartebine! Afunci n-a existat nici un motiv sd mor depneumonie! $i spunefi-mi, doctore/ cum se poatetrezi omul din moartea clinicd provocatd depneumonie? Cum poate adici si scape ilr acelagitimp din aceste dou[ mari primejdii?

Pe fafa medicului a apirut un zdmbet ironic.- Vedep? V-am prevenit in legdturd cu mania, a

zis. Vrefl sd spunep ci in cazul dumneavoastrd nu afost moarte clinicd gi imi punefl intrebdri cu scopul...

l r

t94

Cu scopul, am gAndit eu, de a in,telege care dintrenoi suferi de manie; 9U, calg yleap qA ge1qgtezgtiinflfic;tq;i ftr care m-am aflat ori tu, care vrei sto 1'eii gqa-is* o vede ,;g,Uii$a'*cffiajisllFEti,

-cu

toate d_ol/ezile clare care mtrrfud,sesc contrariul.lnsi cu glas tare am spus:- Vi pun intreblri cu scopul de a vd arlta cd nu

pot si zic c6. a venit iarna, cAnd afari e primdvar6.,cAnd in jurul meu infloresc pomii gi cd nu va ningedin cauzd cf, gtiinfa consideri cf, iarna trebuie s[ningi. imi aduc bine aminte ch o datd a nins pe L2mai, cAnd pomii din grddina tatilui meu irfloriserd.

Se pare cd acest rdspuns l-a fdcut pe medic sdin,teleagd ct intArziase Ei cd eu eram deja stdpAnit de,;rranie". Nu mi-a mai spus nici un cuvAnt Ei, larAndul meu, nu l-am mai irtrebatnimic.

Dar, la unna urmei, ce se intAmplase?

- igi dA sufletul!, l-am auzit pe doctor spunAnd.intrucAt nu vorbeam Ei eram concentiat.la mine

insumi, privirea mea nu exprima nimic gi era rece.Medicii credeau cd mi-am pierdut simfurile gi deaceea vorbeau deschis. Dar eu inlelegeam foarte binetot ce spuneau.

- igi dA sufletul! Moarte - m-am gAndit eu cAndam auzit ce spunea doctorul. intr-adevir, e posibil caeu st mor? - spuneam ir mine. Dar cum, de ce? Nuputeam sd-mi explic acest lucru.

Deodatd mi-am adus aminte de ptrrerile unoroameni db gtiinfiz p€ c"r€ le citisem cAndva, care

195

Page 99: 2008=Oameni care au inviat din morti

petrecut aceasti schimbare ciudatd qi aE fi continuatsd rdmAn ir starea de dinainte, aE fi tAlcuii diferitceea ce se intAmpla acum cu mine. Acum inst,cuvintele medicului mi-au provocat o oarecareuimire, dar nu frici. \1 simfeam _fqlca pe careoamenii o simt de olicei cAnd se gAndesc la moarte.Explicafia stdrii fir care md aflam nu se potrivea deloccu pdrerile pe care le aveam in viafa dinainte.

Asta este! Piminflil pd_" _trage in jos -- rrr:drngAndit - gi acest lucru era acum limpede pentrumine. Nu md trage insd pe mine, ci-ceea^ce_mi=a-datpentru o__ pe1!o1!a {" !inp. PimAntul i1n! _frageFrylll sau trupulde unul singlg _v1ga str meargd inp-4sint?

Ceea ce mai trainte mi se pdrea foarte normal giQigur, adicd faptul ct dup{*-_moarte mi voide-lgmpyne gi voi deveni fdrin4, _qqu$ mi se- pi-le?itofi:*ti_go_l{di legilor ttuto.i-l ,Nu, nu voi pieri cutotul!", am strigat t4re Ei 414 tleereat*str- scap -deacqgqgfg,ge carg:1{ig.!&qa, qi deodatd am inlelescd nu mai simt aceiitracf,e. Mi-am deschis ochii. inminte mi s-au itrtipdrit cu de-aminunful tot ce amvdzutin acea clipd.

Am vdzut cd stau singur in mijlocul camerei. indreapta mea am vdzut personalul spitalului care seadunase in jurul pafului meu, formAnd un semicerc.Medicul Eef stdtea cu mAinile la spate Ei privea cuatenf,e ceva pe care eu nu putem st vid pentru ciceilalf, md impiedicau. LAngt el stdtea un medicbdtrdn, apJecat pufln in fafi, care f,nea in mAini unfub cu oxigen gi nu gtia ce si-i facd, si-l scoattr af.ard.

197

i

i

cercetau dacfl inh-adevir moartea e dureroasfl' Am

inchis ochii gi m-am concenkat la ceea ce se petrecea

in mine.

,DUreri trupesti nu aveam 9i totugi sufefeem-Si mA

chinulqm. De ce, care era cauza durerii? $tiam de ce

boaltr mor. Nu cumva md irneca boala qi asta

impiedica funclionarea normal[ a inimii mele qi de

u."uu sufeream? Nu Etiu, poate cd pentru medici

aceasta era cauza morpi care se apropia. Dar asta nu

mf, preocupa. Lumea aceasta cu me-{ic-ii.il-lo$oamenii ei. era de.acum strdinf, P.gftg-ry.Singurul lucru pe

Plter-nrcd.Sim,team ctr, in fiecare clipi, atracf,a aceasta

devenea mai puternicd Ei ci, in curAnd, mi voi

apropia gi voi atinge acel magnet care mi atrage.

$tiarn ci, indatf, ce-l voi atinge, mt voi uni cu el Einici o putere lumeascd nu mi va putea despirpi de

acesta. intreaga mea fiinfi se impotrivea. Simfeam cd

nu e posibil si mt unesc pe de-a-ntregul cu el, cd

ceva o si rtrmdntr liber gi acest ceva se strtrduia din

toate puterile st se furdeptrtteze de acel centru de

atrac$ie. Tocmai aceastd luptt care se dtrdea in mine

imi provoca dureri Ei mi chinuia.

Desigur, semnifica$ia vorbei ,,igi df, sufletul", pe

care am auzit-o din gura medicilor, imi era

cunoscuttr. D-.3q acgm toate in mine -sc schimbasertr"Dacd auzeam aceste cuvinte atunci cAnd cei trei

medici md consultau, sigur m-aq fi speriat. De

asemenea, e lucru sigur ci, daci in mine nu s-ar fi

Page 100: 2008=Oameni care au inviat din morti

sau sd-l lase in camerd, in cazul cf, va trebui. Un altmedic, tAntrr, era aplecat gi Snea ceva Pe care nuputeam sd-l vid, cici umtrul lui md impiedica. Amvdzut doar un col! din perna mea. Acest lucru mi s-apdrut ciudat. Acolo unde stltea mulf,mea aceasta deoameni era paful meu. Ce le atrigea oare acumatenfia? Qq priveau cu tofii, de vreme ce eunu-maieram acolo, ci stdteam in mijlocul camerei?-N{-am

apropiat qi m-am uitat acolo unde priveautof, aceqti oameni: ir locul acela, irtins pe pat, miaflam eu.

(...) Nu m-am speriat cAnd mi.am vf,zut trupullntins pe pat, eram nedumerit inst, cum se poateintimpla aga ceva! Simfeam cd sunt in acelaqi timp qiaici Ei acolo. Mi-am privit corpul. Nu fircdpeaindoiald cd acela eram eu, exact aqa cum-fuseseminainte.

Am vrut si-mi apuc mAna stAngd cu cea dreapti,dar au trecut una prin cealalti. Am incercat sd-miapuc mry"locul cu mAinile qi iardgi mdinile mi-autrecut prin corp, ca qi cAnd in locul lui ar fi fost ungol.'Acest fapt mi-a produs mare uimire. Voiam stmd ajute cineva sd inleleg ce se intAmpl[. Am ff,cutdoi-trei paqi ca si-mi intind mAna Ei sd-l ating pedoctor. insa aveam senzalia cf, ptrgesc oarequmciudag picioarele mele nu cdlcau pe pg{ea. Cu toattstiruinfa depusd, mAna mea nu a reugit si-I atingi pemedic. imi rf,maneau doar 10-15 centimetri pAnd str-lating, totuqi nu am reugit. Am incercat st mf, sprijinbine pe podea. Corpul mi asculta qi cobora, hg{_l_rniera cu neputinf{ s{ stau pe podea. $i in a-cq-s!- eazimi

i

1.98

rfm€ng1 o distanfi foarle micd, dar nu puteam innic! un chip sd o ating (...).

Dar si vezi fir jurul ttru oameni, s[ ii auzi Ei si iiinfelegi ce spun qi totodath s4SE S-Ltr*frigi ul q_t.rp guvllegj€lqslll -tiu ei ctr nu ve! primi aigtol -ir caz deSyete, de o asemenea singurttate f, se ridicd pirulin cap gi if ingheafd sAngele ir vene. E preferabil slte gdsegti pe vreo insult pustie decAt si simf, o astfelde singurtrtate. Acolo vei putea cel pufin str vorbeqticu nafura.

Mie numai aceast{ lipst a posibilitiFi de a vorbicu lumea din jur, care nu e fireascd pentru om, imiprovoca o asemenea fricd Ei senzafe de neputinfd, pecare omul cred cd in nici o alta imprejurare nu opoate simfi Ei care este greu st fie descrisd in cuvinte.

... .T{gp SEbpyr,ti_c_esc. C',4ed ci_sqa se numeEterygsta", mi-a trecut prin minte. ,,insd, ce s-aintAmplat cu mine?", md intrebam, incercAnd s5-miaduc aminte de stdri asemdnitoare gi schimbiriciudate petrecute oamenilor bolnavi ...

(...) Pentru prima oard m-am gAndit cd ceea ce mis-a intAmplat, in limbajul oamenilor vii, se numegtemoarte! GAndul acesta mi-a venit ftr minte deoarecetrupul care era firtins pe pat ardta ca un cadavru: eranemiEcat. Neirsufleflt, cu fafa palidfi ca ceara. Buzelevinete se increfsertr. Asta mi-a adus aminte de altecadavre pe care le vdzusem alttrdattr tr viafa rnea. Laprima vedere poate pdrea ciudat ctr doar afunci, cAndam vdzut trupul meu netrsuflefit, am infeles exact cemi s-a intAmplat. $i totugi daci cercetdm cu griji ceea

199

Page 101: 2008=Oameni care au inviat din morti

ce sim,team in acele clipe, acest comportament al meuva fi infeles.

in p-nintea noastrd cuvAntul ,,moarte,, se leagtrneaptrat de disparifla Ei sfArgitul vieFi. Deci cum eposibil si md fi gAndit cd am murit c6nd, nici micarpentru un minut, nu mi-am pierdut cunoqtinfa, cAndmd simleam viu Ei aveam gi fursuqirea de a aLrzi,vedea, simp, de a md miqca, de a gAndi gi vorbi. Dece disparife poate fi vorba cAnd mi vedeam pe minefoarte bine Ei totodatd imi dddeam seama de lipsa delogicd a stdrii in care md aflam? Nici chiar ..rrri.rt"l"medicului,,toful s-a terminat,' r.rumi-au atras atentia,nici nu m-au fhcut sd pricep ce mi s-a intAmplatpentru ci cele petrecute nu corespundeau deloi cuideea pe care eu o aveam despre moarte.

instrdinarea de mediu gi despdrf,reapersonalitdf,i mele m-ar fi putut face sd tAlcuiescacest eveniment, dqct ag fi crezut cd existd suflet Eidacd eram om credincios. insA aceste condiFi.nuexistau. Md cilduzeau doar simfurile mele. Aceastdsenzafe, cd sunt viu, era atAt de limpede, incAt toatecelelalte lucruri ciudate imi provocau doar uimire.Nu eram in starg si f-ac legtrfura intr_e. ceea cesim,team qi ideea obignuitd a morf,i. Nu era posibiffiind pe deplin ionEtient, sA gande;c cd nu exist.

Desigur, sufleful este duh, dar duh care a fostpl{smuit pq4tru i tr{i- implqunA cu trupuL Atuncicum e posibil ca trupul sd fie pentru suflet inchisoareEi legdturd, sd-l ia prizonier Ei sdJ oblige sa triiascaintr-un fel fir care ii este strdin, prin firea lui?

200

Nu trupul este locuin,ta cea mai potrivitd pentrusuflet. De aceea, cQnd-'9,ufl_elgfJng _rn lgmeq^ noud,cum s-a petrecut cu mine acum, se gdseEte in etapa*

ggr{-o-Uafg $_in?intarg 13 gare 1 ajuns _rlaind in

!rqp. $i aceasti via,td in trup este iiieisca pentrusuflet.

Desigur, dacd omul s-ar cultiva duhovniceEte inviafa lui qi ar avea voinfd duhovniceascd, atunci, irlumea aceasta noui, majoritatea lucrurilor ar fipentru el familiard Ei mult mai bine firfeleasd decAtde sufleful acelui om care niciodati in viafa lui nu acercetat lumea cealaltd. $i pe cAnd primul, c6nd se vagdsi acolo, va fi indatd fur stare, sd zicem, sd citeascdmai lent gi silabisind cuvintele, celilalt va trebui sdinceapd de la alfabet, ca in cazul meu. ii va trebuidestuld vreme penku a-gi da seama de ceea ce i seintAmpld gi pentru a cunoaEte ,,pra" ir care segdseEte gi pe care niciodatd inainte nu a vizitat-o cucugetul.

,,E incredibil!"

Continui acum descrierea acestei irtAmpldrinemaipomenite.

E incredibil! insd daci pAnd acum aceastaintAmplare vi se pare incredibilA, atunci continuareapovestirii va pdrea ir ochii cititorului necredincios opoveste pe care nu are nici un rost s-o spunem. Dar,pentru cei ce vor sd vadi altfel aceasttr povestire,irsuEi simplitatea qi redarea sdrdcdcioasd va fi odovadl ci'este adevdratd. Pentru cd dacd aceasta ar fi

Page 102: 2008=Oameni care au inviat din morti

i

Ilr

fost fructul inchipuirii mele, atunci ag fi putut descrieceva mai irfelept gi mai impresionant (care sil-icucereascfl pe tof, ceva tr genul Alchimistul ori CodulIui Da Vinci - n.n.).

Ce mi s-a intAmplat in continuare? Medicii auieqit din cameri, iar cei doi infirmieri stdteau irpicioare gi discutau despre amdnuntele botii Ei mortiimele. Infirmiera mai in vArstd s-a intors cdtre icoand,gi-a ficut semnul crucii gi a spus o rugiciune foarteobignuittr in astfel de imprejurdri: ,,Fie ca sufletul luisd meargd fir impirilia Cerurilor gi sd aibd odihna deveci!".

Imediat ce a spus aceste cuvinte, lAng[ mine auvenit doi ingeri; pe unul l-am recunoscut era inferulmeu pdzitor, dar pe celdlalt nu l-am recunoscut.M-au luat de mAni gi am pornit la drum, trecAnddirect prin perefli camerei.

{.**

Afard se insera Ei ningea ugor. Vedeam asta, darnu sim,team frigul qi, in general, .rlu simfeamdiferenfa dintre induntru qi afari. Evident, uirelelucruri iEi pierduserd semnificafla pentru colpul meumodificat. Am ftrceput repede si urcim spre intrlf,mi.Cu cAt urcam mai sus, cu atAt mai mult spafu sedeschidea in fafa ochilor mei. La urmd acest spafiu aluat dimensiuni atAt de mari ilrcAt qla guprinl..flcuvdzAnd cAt de nesemnificativ eram in la,ti ace__!uipustiu nesfArEit.

Aici am observat qg![insugiri ale vederii mele:mai intdi, pe cAnd in jurul meu era infuneric absolut,

eu vedeam totul clar. Prin urmare ochii mei aveauinsuEirea de a vedea prin intuneric. Apoi pqteag stcqg{nd cu vederea -q4 qpaFu foarte marel lucru pecare nu l-aq fi putut reuqi nicicAnd in viata meapdmAnteascd. Dar ircf, nu in,telesesem cd am acesteinsuqiri. Ceea ce pricepeam e cd spaflul era inrealitate mult mai mare decAt ce vedeam eu Si cf,posibititisle vederii mele erau limitate. in,telegeamfoarte bine acest lucru Ei cAnd mi-a venit acest gAndm-a apucat groaza.

Da, este foarte firesc pentru un om st sesupraestimeze. Mi-a!q-{g!-seqma de mi_c-imea meq, cis-unt o persoantr nefirsemnatd, a cirei aparif,e saudispariFe va rdmAne neobservattr in aceastd lumeinJiniti. (...) Acest fapt cred cd este un rdspuns bunla stdruinlele unora care vorbesc despre legeauniversald a catastrofei 9i totodattr este o dovadisemnificativi a autocunoagterii omului, care se credepe sine nemuritor, veqnic Ai p*ersoand nobild!

P_e1c9p-Sa timpului s-a stins cu destrv-drSu'e fu:tmintea mea. Nu Etiu cAtd vreme am urcat spreindlsmi. Deodatd s-a auzit o gdldgie qi o mulpme defiinfe infiorttoare s-au apropiat iute de noi, f,pAnd qi

rAzAnd...,,Sunt diavoli!'|, am gdndit. Am irfeles foarte

repede acest lucru Ei m-a convins ceva ca o fricdgroaznicd, care pAntr afunci nu mi se mai irtAmplase.Diavoli! imi incnipui ci=aq fi ironizat 9i aq fi rds dacicineva, cu cAteva zile sau chiar cu cAteva ore mai

:!1-{ii203

Page 103: 2008=Oameni care au inviat din morti

inainte, mi-ar fi spus ci ar crede in existenfa lor, orictr i-a vd,zutpe diavoli cu ochii lui!

Ca un om educat din secolul al XIX-lea, prindenumirea ,,diavoli" infelegeam irclinaf,ile reie gipatimile omului. De aceea acest cuvAnt nu era pentrumine un nurne, ci un termen care definegte o.,oF.rrr"abstractd. $i deodatd aceastd ,,notiune abstractd,', 9apirut ln fafa mea ca o persoand vie! Nici chiar u"iatinu pot str-mi explic cum gi de ce atunci, indatdr-.fjrfinici o trdoiald, i-am recunoscut cd sunt diavoli. Sigurtrstr, acceptarea faptului cd aceEtia sunt diavoli erapentru mine ceva complet ilogic, pentru ctr, daci ag fivdzut o asemenea aparife intr-un alt moment, ag fizis fdrd, govdiald ctr este o inchipuire intrupatd. Cualte cuvinte, ag fi acceptat orice altceva, dar aE finegat cd sunt diavoli. $i nu i-aE fi numit aqadeoarece, curn am spus, credeam cd ,,diavolul,, esieun termen care denumegte ceva ce nu poate fivdzut.

... $i intruc6t, dupd curn am spus, mintea mealucra foarte repede, am infeles indatl ci fgfa oribili aacestor fiinfe nu era fafa lor adevdratd, ci o masciyrgta pe care o purtau probabil cu scopul de a mdinfricoEa qi mai mult. Afunci s-a trezit in mineruEinea. Am simf,t ruEine pentru mine gi pentrufiinfa umanf, in general, cd aceste creafuri folosescaceste mijloace pe care noi le folosim pentru copii,pentru a-l inspiimAnta pe om care se crede pe sineatAt de important.

Dupd ce ne-au irconjurat din toate pdrfile,diavolii strigau gi le cereau ingerilor str m_d predealor. Se strdduiau pe toate ctrile sd ma smulgtr din

mAinile acestora, dar nu indrizneau sd o facd. Dinflpetele gi urletele groaznice pe care le scoteau amdesluEit cAteva -c-uwinte qi de cAteva ori chiar frazeintregi.

- Este al nostru: L-a tlgdduit pe Dumnezeu!, austrigat deodati tofi intr-un glas gi in acelaEi timp s-aurepezit asupra mea. Mi-a inghefat sAngele in vene.

- E o minciund! Nu-i adevtrat!, am vrut sd lertspund cAnd mi-am revenit, ilrsd aducerea amintemi-a innodat limba. intr-un chip neinfeles mi-amamintit dintr-o datf, o imprejurare neinsemnatf, cares-a petrecut foarte demult, in vremea tinerefii mele,$i pe

*care o uitasem definitiv.

Mi-am adus aminte cd in vremea in caremergeam incl la gcoalf,, intr-o zi, ne-am adunat acastrla un prieten de-al nostru Ei vorbind despre diferiteleprobleme gcolare, am trecut la discutarea unorlucruri mai inalte. Discutam deseori irtre noi astfelde lucruri:

- ln general nu-mi plac ideile abstracte - a zis unprieten de-al meu - Ei in special, ilr acest caz. Potcrede intr-o putere pe care gtiinfa n-o cunoaqte pAntractun. Adicl pot str accept existenfa ei chiar in cazulin care nu-i vtrd manifesttrile concrete, deoareceputerea aceasta poate fi foarte discrettr sau poateacfiona impreuntr cu alte puteri gi de aceea ne estegreu si o vedem. Dar sd cred in Dumnezeu ca intr-oFiinfi personaltr in timp ce nu vld niciierimanifesttrrile Lui, aceasta este o prostie pentru mine.Mi se spuner ,,ctede!". Dar de ce trebuie si cred in

205

Page 104: 2008=Oameni care au inviat din morti

fierbinte. indatd ce am rostit numele Ei ne-a acoperito ceafd albi care a inconjurat cu iufeald aceastdmullime oribih de diavoli Ei, peste puFl timp, aascuns-o pe de-a ?ntregul de ochii mei. Inst timpindelungat am auzit f,petele gi urletele 1or. Darpentru ci vocile deveneau din ce in ce mai slabe, aminleles cd diavolii rdmAneau ir urmt.

S-a intdmplat ceva la care nu mi agteptam. Ovoce maiestuoasf, gi sublimd s-a auzit de sus. Custatornicie neclintitd gi fdrd mAnie, aceastd voce aspus: ,,Nu este pregf;tit!".

$i apoi... Apoi mersul nostru spre indlflmi aftrcetat Ei am inceput si coborAm cu repeziciune. insdinainte de a ieEi din aceste sfere, mi-a fost dat sdcunosc un alt fenomen minunat. indata ce s-au auzitcuvintele de mai sus, in-tregul univers, tgqtecreaturile au rdspuns incuviinFnd aceastt. h9t{rA1e.U-ag$-s format din milioane de voci a rdsunat in aer

Ei a repetat cuvintele acelea intr-un limbaj pe careurechea nu-l poate descifra, dar;-e- care igima- Eimintea omului il inJeleg, exprimAndu-qi deplinaincuviinfare a acestei hotdrAri. Elgsta_g $q$ngaa5g1gl1$_l1lgcs4gll"Jg[g-3*n+lglef si in armoniaaceasta era o bucurie aqa de minunati Ei nespusd,incAt bucuriile noastre pimAnteEti sunt neinsemnatein fafa acesteia. Aceastd voce a risunat ca un acordneasemuit E5ufle.!ul-.-meu, rtspunzAnd bucurieiirflicirate, voia .$6,- se uneasc[ cu. aceastd minunatdarmonie universalt.

...Nu aveam nici cea mai mici dorinfi de a miintoarce in viafa dinainte, cu toate cd nu avusesem

207

l 1

Dumnezeu daci, fdrd nici o diferenfd, pot crede ctrDumnezeu nu existd? Zicbine, nu-i aEa? Nu cumvaAcesta nu existi? Tu ce zia}m=a intrebatel.

- Se poate st nu existe, am spus eu.Acest rispuns al meu a fost o volp{_gpEaltd.

Aceastd pdldvrdgeali a prietenului meu nu md puteaface sd mi indoiesc de existen,ta lui Dumnezeu. Dealtfel,l-am urmdrit fdrd sd fiu atent la ceea ce spunea.$i totugi, dupd curn s-a vdzut, acest cuvAnt deEert nua fost uitat. Acum trebuia sa ma d#inirvageffisaiiraepaiiez aceasti acuzafe. Astfel s-au adeveritspusele Evangheliei: ,,Penku orice cuvAnt deqert, pecare-l vor rosti, oamerii-voi da ibcoteald in ziuaJudeChgi' (traatei 12, 36). Vom da ro.oi"uia p"r,t uorice cuvAnt firi folos pe care-l rostim indemnaf, devr[jmagul mAntuirii noastre.

Aceasta era acvzafla cea mai puternicd pe caremi-o aduceau diavolii, cerAnd sd fiu predat inmAinile lor. Aceastf, acuzafe le-a dat noi puteri gicuraj Ei, scofAnd f,pete sdlbatice, au inceput sd seinvArtd in jurul nostru, impiedicAndu-ne sd necontinuim drumul. Atunci m-am gAndit larugdciune Ei am inceput si mtr rog cerAnd,ajutorulfuturor sfinf,lor pe care ii gtiam qi imi veneau inminte in clipele acelea. Asta insfl nu i-a speriat delocpe diavoli. Ep, cel vrednic de plAns, care eram.-c.Lg,.$tinnumai cu numele, doar atunci, pentru prima oard,mi-am adus aminte de Cea Care se nume$teAptrritoarea neamului cregtinesc.

Sufleful imi era foarte cutremurat Ei de aceearugiciunea mea cdtre Maica Domnului a fost foarte

Page 105: 2008=Oameni care au inviat din morti

pAnd atunci mari necazuri sau suferin,te. lnsl aceastdviafd nu mai avea pentru mine nici un interes.

Ai vizut vreodat{, iubite cititorule, o fotografiecare timp irdelungat s-a aflat intr-un spaf,u umed?Din cauza umezelii culorile se schimbf, Ei fotografia,care era curatd gi frumoasd, devine o bucatd de hArtiefflrd culoare. La fel gi via,ta mea. Aceasta (viafapdmAnteascd n.n.) gi-a pierdut pentru mineculoarea Ei interesul. Aceeagi stare o amgi ast[,zi.

Eroul acestei minunate mtrrfurisiri a piEit pe caleamonahismului in aEteptarea unirii cu DumnezeulcAndva tigdduit gi a mAntuirii sufletului sdu,frlmAntat in tinere,te doar de ipoteze gtiinlifice(conform cu datele din Viafu dupd Moarte. Noimdrturisiri cutremurdtoare, Ed. Bunavestire, Galafi,2003, pag.9 - 69).

I

208

Minunea din Barnaul - 1965O rusoaici inviati din mo$i este redusi

la ticere de ,,omniprezentul" K.G.B.

,,Cht a mai trdit, Claudia L-a mdrturisit pe Hristosprin neincetate lacrimi de speranfd gi pocdinfd ale inimiisale tndurerate pentru gregelile tinerelii gi ale negtiinleisale anterioare. lar cu gura mdrturisea tuturor preasldoitaminune a inaierii ei trupegti gi duhoanicegti.

Dupd ce a somat-o tn ciltna rhnduri sd nu maimdrturiseascd imic despre aceste infricogate gi minunateIucruri, adzdnd cd nu poate sd o tnfricogeze Ei sd o reducdla tdcere, omniprezentul K.G.B. a ucis-0" (Mdrturi".pirintelui Marcu de la Sihistria-Neamf, care avizitatBarnaulul firainte de L989).

***

Eu am fost atee. il huleam pe Dumnezeu Eiprigoneam SfAnta Bisericd, trtriam ca o pdctrtoasd gieram cu toful moartd, dar deodattr, din mila luiDumnezeu, nu i-a fost dat zidirii Lui str piari, clciDomnul m-a chemat la pociinfi.

in anul 1962m-amimbolndvit de cancer. Am fostbolnavi de trei ani. Eram bolnavd Ei munceam.Medicii mtr tratau Ei trdgeau nidejdea sl md vindece,dar nu aducea nici un folos, cdci din ziin zi situaf,amea era mai rea. Atunci au fost chemaf doi mediciprofesori din Moscova care m-au operat fir anul 1965,pe 19 februarie, ora Ll- ziua. Cu acest prilej s-adescoperit cd intestinele mele erau descompuse. in

209

Page 106: 2008=Oameni care au inviat din morti

lucrurilor. Eu fusesem bogatt. Toate aceste bogilFile-am dobAndit nu prin munci cinstiti, ci prindesfrAnare. Sora mea a inceput sd aleagd lucrurile, iarsoacra mea cerea ceva pentru copilul meu. Dar soramea a inceput sd o ocdrascd pe soacri in tot felul Ei iispunea: ,,B[iatul nu este al tdu Ei nu tu eEti rudd cuel". CAnd sora mea se certa am vizut demoni. Eifursemnau tot ce se vorbea in zapisele lor gi sebucurau. Pe urmd sora Ei soacra au plecat qi auincuiat uga. Sora mea s-a dus cu un balot mare.

Imediat eu, ptcdtoasa Claudia, am zburat in susgi md miram foarte mult cum de se poate intAmplaaceasta. Eu zburam deasupra Barnaulului, apoi s-ainfunecat. intunericul a finut multd vreme pe caleamea. Cineva imi arita locurile pe unde am trdit intinerelile mele. Nu gtiu pe ce zburam, ori pe aripi, oripe nor, nu pot si-mi dau seama. CAnd am ajuns laprimul loc de sub cer, acolo era o zi mohorAtd, apois-a fdcut lumini mare, incAt nu puteam si privesc.

Cineva m-a agezat pe un loc firalt, degi in tottimpul zborului eu md aflam culcat[, dar nu Etiu pece, parctr pe o platform[ de culoare neagrd, moale.Am intrat intr-o ulifd lungd, iar de-a lungul ei erautufiguri alcdtuite din virgufe, nu prea inalte, iar peele frunzulife subfiri Ei ascuf,te. in depdrtare vedeamgopaci mari cu fuwrze frumoase, de diferite culori.Intre pomi erau cdsufe noi, dar n-am vdzutpe nimeniin ele. Md gdndeam unde mi aflam gi unde am ajuns,ftrtr-un sat sau intr-un orag? Nicdieri nu se vedeauoameni. Dar cine triiegte aici? Nu departe de mineziresc o femeie inaltd, frumoasi, imbrlcatlt firtr-o

211

! f

timpul operafiei eu am murit. Mi uitam cu groazd laboala mea. Tot stomacul era cuprins de refeauacancerului. La fel qi intestinele cele m[runte.

Priveam Ei md gAndeam de ce suntem doui? Dece eu stau in picioare Ai in acelaEi timp stau Eiculcatt?

Pe urmd medicii mi-au scos m[runtaiele Ei le-auagezat pe masi. Au spus cd acolo unde trebuia si segdseascd intestinul gros nu era decAt un lichid, adictintestinul gros putrezise de-a binelea, iar cAndmedicii au strAns tot putregaiul au zis: ,,Ea nu maiavea cum sd trdiasctr, nu mai avea'nimic sf,ndtos,totul putrezise". Eu mtr uitam qi md gAndeam: pentruce suntem noi doud? Apoi medicii mi-au prinsabdomenul in copci.

Aceastt operafie mi-a ftrcut-o profesorul IstratelIsaevici Neinac, asistat de doi medici. Atunci mediciiau spus: ,,trebuie si o dtrm medicilor tineri pentrupracticf,". $i atunci trupul meu a fost transportat lamorgf, Ei eu stiteam culcatd fird vegminte. Apoim-au acoperit cu un ceargaf pAnt la piept. ln acestmoment a intrat fratele meu cu bdiaful meu AndruEa.Fiul meu, apropiindu-se, m-a sdrutat pe frunte Ei aizbucnit in plAns spunAndu-mi: ,,Mdmico, de ce aimurit? Eu sunt inct mic, cum voi trdi fdri tine?". Eul-am imbrifiqat gi l-am sirutat, dar el nu m-a bdgat irseamd. I-am vizut pe tofi cum plAngeau. Dupd aceeam-am pomenit acasd. A venit soacra de la primulmeu bdrbat, apoi soacra cu bArbaful meu. Cu primulbirbat nu am trdit mult, pentru ct el credea inDumnezeu. in casa mea a trceput imptrrfirea

2t0

Page 107: 2008=Oameni care au inviat din morti

; i

haini lungi gi p: deasupra cu o pelerintr, care seapropia de mine. In urma ei mergea un tAnir. AcestaplAngea foarte tare gi parci spunea ceva, parci cereaceva (era ingerul pdzitor al sufletului meu), iar DAnsanu-i dddea nici o atenfle. Eu md gdndeam ce fel demamd o fi aceasta? Copilul cere, iar Ea nici nu se uitila el. Cdnd femeia s-a apropiat de mine, tAnf,rul i-acdzutla picioare gi din nou cerea ceva de la Ea. N-amin,teles nimic. Am vrut si o trtreb unde mf, aflu, darla un moment dat femeia S-a apropiat de mine qimi-a spus: ,,Doamne, unde s[ o duc?". $i Ea stdtea cumAinile pe piept, iar ochii i-a ridicat la cer. Atunci euam trestrrit puternic qi am tr,teles cf, am murit, iarsufletul meu se aflA in cer, insd trupul se afli pepdmAnt. Totodatd am infeles cd am multe picate 9itrebuie sd rdspund pentru ele. Am firceput sd plAngcu amar. Am intors capul sd-L vdd pe Domnul, nualmvdzut pe nimeni, dar am auzit glasul Lui zicAnd:

,,intoarce-te inapoi pe ptrmAnt, ai venit Preadevreme. Binevoitorul tiu tatd M-a milostivit prinrugiciunea lui neincetatd". Atunci am furfeles cf,aceastd femeie a fost impdrtteasa Cerului. TAnirulcare plAngea era ingerul meu pizitor. Iar Domnulcontinud sf, vorbeasci: ,,M-am sf,furat de hulele eiimpotriva Mea qi de viafa ei necuratf,. Am vrut si ogterg de pe fafa pdmAnhrlui fdrd nici un fel depocdinfd, dat tatdl ei M-a rugat mult". Apoi Domnulmi-a zis: ,,Trebuie sd-F arit toate locurile pe care le-aimeritat".

intr-o clipd m-am pomenit in apd, iar pe mines-au urcat nigte Eerpi lungi de foc, infricogdtori, cu

212

f

limbile de foc Ai alte tArAtoare care scoteau un mirosnesuferit. AceEti balauri s-au urcat pe mine, s-auinfipt fir mine, s-au urcat pe grumaz. Tot felul deviermi mai groqi decAt degetul Ei lungi de un sfert demetru ce aveau coadd, iar pe coadi aveau ace.AceEtia treceau pe partea dinapoi Ei dinainte insuflet, ir niri, in ochi, in guri, s-au irfipt in mine.Erau groazrici, insuportabili. Am inceput sd $p cuputere, nu cu vocea mea, dar acolo nu existd mild giajutor de la nimeni.

Tot acum a apdrut qi o femeie care a murit dincarrza unui avort. Ea a inceput si fpe, sd ceard mildde la Dumnezeu, insi i s-a rispuns: ,,Cum ai trdit peplmAnt fdrd sd Md chemi pe Mine ir ajutor? Tu aiomorAt copii in pAntecele tdu gi ai sftrtuit pe oamenicd nu trebuie sd aibd copii, ca sd nu-i atingi s{rdcia.Pentru Mine nu sunt copii de prisos. Eu fufuror ledau cele de trebuin@, la Mine sunt multe locaEuri".Afunci Domnul mi-a zis: ,,Eu fi-am dat boald ca sd tepocdieEti, iar tu ai trtit pAnd la sfArgit hulindu-md peMine. Nu M-ai recunoscut pAni ai ajuns aici. Nici Eunu te recunosc".

Mi se ptrru cd se invdrtegte pimAntul cu mine.Am zburat de acolo gi am simfit un miros. PdmAntuls-a apropiat cu zgomot mare. Apoi am vf,zut Bisericamea pe care o ocdram. CAnd s-a deschis uga Bisericiia iegit de acolo un preot imbrdcat in alb c1t razestrdlucitoare. El sttrtea cu capul plecat. Atunci m-aintrebat glasul Domnului: ,,Cine este acesta?". I-amrtspuns: ,,Este preoful nostru". Iar glasul Domnuluimi-a spus: ,,Dar fu spuneai cd este un trAntor; el nu

213

Page 108: 2008=Oameni care au inviat din morti

este un trAntor gi nu este un ntrimit. AEadar str gtif ctroricum ar fi el, este un slujitor al Domnului dintre ceimici qi dactr preoful nu va citi asupra ta rugiciuni dedezlegare, nu te voi ierta".

Iar preotul trdieEte pAnfi azipe pdmAnt gi slujeEte.Eu i-am vdzut suflehrl acolo. Apoi am inceput si-Lrog pe Domnul: ,,Doamne, elibereazi-md si mdirtorc pe pdmAnt. Am acolo un bdiat, fie-fi mild deeI". ,,Iatd., Fe iF este mild de el, de unul singur, darEu am nenumdrate fiinfe gi-Mi este miltr de voi demii de ori mai mult. Dar ce cale af qles voi fur via!tr?O cale nedreapti. Voi vd strAngep o mare bogd$epentru care facefi tot felul de nedreptif,. Vezi cum if,rdpesc bogdpa ta? Toate au fost rtrpite. Pe copil l-audus la casa copilului, iar sufleful tiu p{cf,tos a venitaici. Ai slujit unui idol qi i-ai adus jertfe, iar acum cerisi te slobozesc de pedeapst. Te duceai lacinematograf qi la dansuri, dddeai banii lui satana,iar in Biserica lui Dumnezeu nu voiai si mergi. Euam aqteptat si te trezeqti din p[cate qi sd tepocdiegti".

Iar pe urmi MAntuitorul a zis: -AJeF griji desufletele voastre, ci pufin a mai rdmas. In curAnd voiveni si judec lumea". Atunci L-am rugat pe Domnul:,,Doamne, cum trebuie si mi rog? Eu nu Etiu str mdrog",Domnul mi-a rispuns: ,,Nu rugiciunea care oinvlfafl este scumpd, ci acea rugiciune are pref careo rostif, dintr-o iniml curattr, din adAncul sufletului.SpuneF-I Domnului: Doamne iarti-md; Doamneajuti-md; rosti$i aceste cuvinte cu lacrimi". Aqa mi-aspus Domnul.

21.4

Apoi a apirut Maica Domnului gi eu m-ampomenit din nou pe acea platformd, dar nu culcattr, ciin picioare. Afunci lmpirdteasa Cerurilor s-a dusduptr frAnghie. Am vdzut ctr s-a apropiat de niqteporF mari construite gi impletite intr-o linie strAmbdca gi porlile Altarului, de o frumuse,te de nedescris Eidin ele pornea o lumind la care era cu neputinfA sd teuifi gi pe care nu o puteai descrie. Porf,le s-au deschissingure in fafa Ei. Ea a intrat inlduntrul unui palat culivadtr, iar eu stdteam la locul meu. LAngi mine seafla ingerul pdzitor. Iar el nu mi-a ardtat fata. Mi-avenit dorinfa si-L rog pe Domnul si'mi arate Raiul.Domnul a ttrcut cAnd impdrf,teasa Cerurilor a venit,apoi a zis: ,,Arati-i Raiul!". Maica Domnului a fdcutun semn cu mAna asupra mea gi a spus: ,,La voi raiula fost pe pf,mAnt, iar aici e locul pdcdtoqilor. Iatf, cume iadul". $i a ridicat ca un fel de cearEaf gi am vdzutpe partea stAngd nigte oameni negri, parci pestrilicare erau ca nigte schelete. Era o mulfimenenumdratl qi din ei ieEea un miros nesuferit aEaincAt Ei acum simt acel miros ingrozitor Ei md tem strnu nimeresc acolo. Cdci ei tof s-au ridicat gi cugAtlejurile uscate cereau si bea micar o picf,tur{ deap6, si le dea cineva. Md ingrozeam cAnd ei spuneauc{ acest suflet a venit la noi din raiul pdmAntesc, cidintr-insul vine miros aromat.

Omul pe pimAnt are dreptul gi vremea str poatddobAndi raiul, st se osteneascd pentru Domnul pepdmAnt Ei cu sufletul, iar daci nu vor osteni pentruDomnul,'nu vor scipa deimptrrdteasa Cerului mi-a

loc de chinuri gi,,La voi, in raiul

acestzis:

215

Page 109: 2008=Oameni care au inviat din morti

I

'f.

tll

pimAntesc, este de mare pre! milostenia, qi aceastdapd sd o daF la cineva, dar dintr-o inimi curatd, cuma sPus Domnul. Daci cineva va da mtcar un paharde apd rece in numele Meu, va primi risplati. Iar denu este numai apd multd, ci qi alte lucruri avefl cuindestulare, qi din acelea trebuie sd le daF celor ce aunevoie. De acest dar sunt pline Ei rAurile care la voiniciodati nu seaci".

$i dintr-o datd, intr-o clipd m-am pomenit irntartar, care este mai rdu decAt iadul. Acolo am vdzutfum qi foc. Spre mine au alergat demonii cu zapisele.imi ardtau toate pdcatele qi faptele'mele cele releqi-mi ziceau: ,,Iatd., noi am scris aici ci fu ne-ai slujitnoui pe pdmAnt". $i eu instmi am citit ptrcatele melegi faptele mele cele rele care erau scrise cu litere mari.

$i m-am speriat de faptele mele. La diavoli era un foccare zbura tr sus qi deodatd a inceput sd md batipeste cap Ei s-au infipt in mine scAnteile de foc. Darvai, numai eu auzeam gemetele slabe ca un fel depiuit de puiqori ale celor picdtoqi. Ei cereau apd sibea. CAnd lumina focul ii vedeam pe tof,. Erauingrozitor de slabi gi de chinuiF gi imi spuneau:,,Iat6., ai venit Ei fu aici la noi, prietend. Acum vei trtricu noi. Noi am trdit pe pdmAnt qi n-am iubit penimeni, nici pe slujitorii Bisericii lui Dumnezeu, nicipe siraci, qi numai ne mAndream Ei ii huleam;tdg{duind pe Dumnezelr, slujeam celor lepidafl deDumnezeu, iar pe Pistorii Bisericii Ortodoxe iiociram qi niciodatd nu ne spovedeam Ei nu neimpdrtdqeam. Iar ptcitoEii care se cdiau de plcatelelor din toati inima, care mergeau la biserici gi

I

216

.I

primeau pe strdini, dideau milostenie la sdraci Eiajutau pe tof cei ce erau in nevoi, ftrceau fapte bune,post gi rugiciune, tof, aceqtia se gdsesc acolo sus".

Eu m-am spdimAntat foarte tare Ei m-amcutremurat de groazd. Mi se pirea ci mi gdsesc.acolo de un secol gi aveam o stare foarte apdsitoare.Iar ei continuau sd-mi spuni: ,,Tu vei fi cu noi, fu veitrti gi te vei chinui in vecii vecilor ca Ei noi".

Apoi a apdrut Maica Domnului, impiriteasaCerului qi s-a luminat. ToFi diavolii au cdzut, unulcAte unul, iar toate sufletele s-au irtors c[tre DAnsacu plAngerile lor. Au trceput sd o roage: ,,MaicaDomnului nu ne lisa singuri, e mult de cAndsuferim". Alf,i spuneau: ,,Ducem lipsd de apd, iarfocul este nesuferit". $i aceqtia vtrsau lacrimi amare,iar Maica Domnului plAngea de asemenea qi lespunea lor: ,,Cdnd a! trdit pe pdmAnt nu M-aFchemat pe Mine Ei nu Mi-aF cerut Mie ajutorul Ei nuv-afi rugat Fiului Meu Ei Dumnezeului vostru. $iacum Eu nu vd pot ajuta. Eu nu pot indupleca peFiul Meu, iar El nu poate trece peste voia Tatfllui SduCel ceresc. $i de aceea nu vi pot ajuta Ei nu potmijloci pentru voi. Nu pot milui pe cei ce sufertr iniad, decAt pe cei pentru care se roagd Biserica qipelerinii Ei rudele, prietenii gi cunoscufii lor fac faptebune pentru ei Ei au fost vrednici de mild cAt au trditpe pdmAnt".

CAnd am fost in iad diavolii imi dddeau sdmdnAnc viermi vii gi morf. Aceqtia erau ungi,descompugi Ei pufurogi. Eu strigam gi spuneam, curnsd minAnc? Iar ei mi-au rtspuns: ,,N-ai pdzit posful

217I ffifl"LIi \ t

Page 110: 2008=Oameni care au inviat din morti

Fi

I

i"H;

cAt ai trdit pe p[mAnt Ei ai mAncat carne, dar tu n-aimAncat carne, ci viermi qi aici tot viermi ai sdmdnAnci". in loc de lapte imi dddea si minAnc totfelul de spurctrciuni. Apoi am inceput s[ ne ridictrm,iar cei rimagi ir iad au firceput si strige cu putere:,,Nu ne ltrsa, Maica Domnului", qi acolo s-a ldsatiardqi intunericul. Eu m-am aflat din nou laplatforma pe care impdrdteasa Cerului mi-a arttattoate acele locuri infricoqdtoare. Apoi qi-a agezatmAinile pe piept, a ridicat ochii spre cer Ei a intrebatce sd faci cu mine, unde sd mi ducd. Domnul a spus:,,Lasi si se intoarct pe pdmAnt, apdcAnd-o de pdrulcapului". $i indate au apirut 12 roabe care nu aveauroate.

Ca sd mtr pot migca, impdr[teasa Cerului mi-aspus sd mi proptesc cu piciorul drept, iar cu celtrlaltsd imping. Eu am ficut cum mi-a spus DAnsa Ei Eamergea alf,turi de mine. $i cAnd am ajuns la ultimaroabd, acolo am vdzut o prdpastie fird sfArgit.imptrrtrteasa Cerului mi-a spus:',,lntinde in jos maifirtAi piciorul drept, apoi stAngul". Eu i-am spus:,,Mi-e foarte frici. Mi-e teamd sf, nu cad". $i Ea mi-aspus: ,,Nu avem nevoie ca fu st cazi!". ,,Dat am simor!" ,,Nu ai sf, mori". Ea mi-a dat frAnghia in mAnadreaptd, cu capdtul cel gros, iar cel subf,re l-a luat lasine. Cosifa era impletitd in trei rAnduri. Apoiimpdriteasa Cerului a smucit, iar eu am zburat pepdmdnt. Vedeam cum pe ptmAnt alergau maqinile,iar oamenii alergau la lucru. Eu stdteam culcati peplatformi intr-o piafe nouf,, dar nu aterizam pepdmAnt, ci zburam liniEtit{ cdtre congelatorul unde

278

se afla trupul meu, ce stdtea intins mort. CapulatArna pufln intr-o parte, iar o mAnd stdtea deasemenea in jos Ei numai o coastd era lipittr de altecadavre.

Nu Etiu cum a intrat sufleful in trup, gtiu numaictr am simfit un fel de frig. De indattr ce mi s-aeliberat coasta ce era lipitf de un cadavru, mi-amstrAns coapsele citre genunchi. ln acest timp a fostadus pe nisdlie un birbat mort, cu picioarele ttiatede tren. Am deschis ochii, m-am miEcat, dar ei m-auaEezat in pozifla ftr care ii aEeazd pe tofi morfii. Ei auvtzut cum m-am indoit gi cum m-am miEcat Ei auinceput sd fugd, care furcotro. Apoi au venit sanitariiqi doi medici. Au spus ci trebuie incdlzili creierii cubecule,te. Aceasta s-a intdmplat la 23 februane 1965,la ora 9 dimineafa.

Pe trupul meu se aflau opt cusdturi gi tof, au fdcutpracticl pe trupul meu. CAnd am inceput sf, miinctrlzesc, duptr doud ore, am deschis ochii gi aminceput sd vorbesc, cadavrul meu fiind pe jumdtatemort. Treptat, treptat se refdceau de asemenea qicreierii mei. Eram hrf,nitd artificial. Dup[ 20 de zilemi-a adus o gustare: smAntAnd qi cafea. Dintr-o datiam spus cd nu voi mAnca. Sora incerca sA miconvingd si mdnAnc. Am rdspuns: ,,Astdzi e vineri Einu voi mAnca de dulce. De vd putef, a1eza lAngdmine vd voi povesti tot, unde am fost Ei ce am vilzutin aceastd vreme." Ea s-a agezat gi a inceput s[asculte ceea ce le povesteam: ,,Cine nu respectt zilelede post.Ei nu cinstegte lunea, miercurea gi vinerea Eitoate posfurile, acolo i se dtr sd mtnAnce viermi in loc

219

\

Page 111: 2008=Oameni care au inviat din morti

{

de catne, iar in loc de lapte tot felul de tArAtoare qi

Eerpi. Aceasti hrand li se dd futuror acelora ce aumurit fdr{ pocflin]d in fafa preotului qi fdri SfAntaImp[rtdEanie, qi de aceea eu nu voi mAnca blidele cusmAntAn[".

Medicii ascultau Ei fdceau fele-fe,te, fiind cAndroqii, cAnd palizi. S-au mai adunat Ei alfi medici, altesurori gi le povesteam ce am vdzut qi ce am auzit gide via,ta de dincolo de mormAnt. Iar mai tdrziumilifla a inceput sd alunge poporul de la mine Ei m-amutat in spitalul ordEenesc, unde m;dm insdndtoqitcomplet. Medicii erau curioqi sd Etie cum de amrevenit la viafi o datd ce ,,matele" mele erau putredeqi mdruntaiele vitimate qi intraserd in putrefacfle. Iardupi operaf,e mdruntaiele mele au fost aruncate peunde s-a nimerit qi tiiefurile au fost cusute. Pentru casd se incredin,teze, ei au hotfirAt sd md opereze dinnou. CAnd Eeful medicilor a anunlat acest lucru,Valentina Vasilevna a spus: ,,Pentru ce sd ttiem,intestinele ei sunt complet sindtoase". I-am rugat sdnu-mi inchidd ochii, cdci pe mine nu mi doare nimic.Medicii mi-au scos miruntaiele pe masd, eu priveamtr tavan Ei vedeam ca-n oglindd. Eram neadormitd.intrebam pe medici ce boald am, iar ei mi-au^rf,spunscd la dumneata toate sunt sdndtoase. In acestmoment a sosit medicul care mi-a fdcut primaoperafle impreund cu alf, medici. Ei s-au uitat lamine qi la mdruntaiele mele qi au spus: ,,Dar undeeste boala? Ea a avut toate intestinele putrede qiacum sunt sdnf,toase!"

a

220

^ ToF medicii erau cupringi de mirare qi de groazd.In timpul operaf,ei md intrebau: ,,Ce mai faciClaudia, te doare?". Eu le-am rdspuns cd nu mtrdoare nimic. Ei alergau plini de groazd, prin sdli, seapucau de cap, iqi frfimAntau mAinile gi erau galbenica niEte cadavre. Iar eu le spuneam cd Domnul $i-aficut mild de .mine, pentru ca sd merg sd spun Eialtora. Iar pentru dumneavoastrd si vd fie spreinfelepFre, ca sd credef, ci deasupra noastrd esteputerea Celui Prea-inalt. Ei inEiqi spuneau acest lucruintre ei. I-au spus medicului evreu: ,,$i Fe !,-a spusClaudia. Dacd fu crezi in toate acestea, atunci du-tede te boteazd. gi te cunund". El era roEu denedumerire. Valentina Vasilevna care m-a operat aieqit in coridor, s-a prdbugit pe divan gi a izbucnit inhohote de plAns. A fost irtrebati de ce plAnge: ,,Amurit Claudia?". Iat ea a rispuns: ,,Sunt uimitd deaceasti minune vtrditi". $i a rugat-o si aibd grijipersonal de mine ca cineva sd nu m{ omoare. Ea mdhrdnea qi-mi pregitea mAncarea personal. Directorulinstifufului de medicinf, s-a mirat de asemenea,zicAnd cd acesta este un caz unic in istoriauniversali.

Cdnd am iegit din spital l-am invitat pe preot, pecare totdeauna il evitam qi-l batjocoream ca pe untrdntor, dar in fond e un om mare - slujitor alAltarului Domnului. M-am spovedit la €1, i-ammdrturisit toate pdcatele mele sdvArEite in toatd viafamea qi el m-a impdrtdgit cu Sfintele Taine Ei a fdcut oslujb{ ir casa mea qi mi-a sfinf,t casa. PAnd atunci incasa mea era numai murdtrrie. BAtAi, befi.e, qi se fdcea

221

Page 112: 2008=Oameni care au inviat din morti

ce nu se poate povesti. A doua zi m-am dus la sediugi am predat carneful meu de membrtr de partidintrucAt Claudia de odinioard, activisti, nu mai este,cf,ci ea a murit.

Am 40 de ani, cu ajutorul impdritesei Cerului qidin mila Domnului merg la SfAnta Bisericd gi trdiescviafa creEtineEte. MI duc Ei la institut gipropovdduiesc ceea ce am vizut gi auzit in viafa dedincolo de mormAnt. Primesc acast pe toati lumea Eide asemenea povestesc tot ce mi s-a ilrtAmplat. Iaracum ii sfdfuiesc pe tofi cei ce vor sd nu primeasctaceste chinuri, despre care am povestii pociifi-vd depdcatele voastre gi de purtdrile voastre cele rele infafa preoflrlui Ei veli primi dezlegarea picatelor qiviafa vegnic{. (Despre mine puteli afla tn oragul Barnaulde pe meleagurile Altaiului, strada Cristlaia 99,llstinjua( Ustiujianina), Claudia V asiliwna. AnuI 1.9 6 5).

an.l

Cazul Valentina Romanova - Crimeea ,1982,,Ah infeles ceteste intunericul

gi ce estd Lumina"

Valentina Romanoaa a fbst neindoielnic moartd. Dupdaceea s-a tnthmplat o milune: sub ochii personaluluimedical uluit, uiafa a tncEut sd se tntoarcd tn ea. Autnceput sd se simtd pulsul, respiratia. Tratamentul a fosttffinaf-de su[ces. fut anii ace*ja,depdsind cinci decenii de uiafd, Valentina Romanoaa se. : - : - . -simte minunat.

int99Z, Valentina Romanova s-a mutat impreuntrcu soful intr-una din garrtizoanele regiunii Crimeea.Au firceput str se aranjeze itr noul loc: au primit unapartament intr-o casi ta corpului ofiferesc, aucumpirat mobiltr, televizci ftr culori. in;ur, livezi, vii- ce-Ei poate dori omul mpi mult? (...)N-ar fi vrut strle duci cu maEina pe acele femei, dar stiruiserifoarte mult. lgi conducea goskviciul in sili, c6nd ...

Mtrrturia inviatei este cutremuritoare

Traumele s-au dovedif mortale. Romanova a fosttransportatd la spital, .ti.du a murit dupi scurtivreme ftrd si-gi fi recipdtAt cunogtinfa.

Doctorul a spus: ,,Am1ftrcut toful, dar nu a pututfi sctrpatd: Inima nu mai tipa"'. Cineva a adtugal: ,,$iavea douf, fetife mici ...". i

n3

Page 113: 2008=Oameni care au inviat din morti

Atunci am simf,t ca un brAnci in corp qi deodatdm-am ftezit deasupra fufuror. il vedeam pe doctorcare nota ceva neliniqtit. Vorbea despre maEina cetrebuia chematd dimineafa din Simferopol pentru amd duce la morgd. Vedeam cum o femeie din salonigi inhaffl perna: ,,$i ce, eu sf, rdmAn aici cu moarta?Nu am de gAnd!". Le-am zis ftrcetigor: ,,Dar n-ammurit, sunt vie!". Glasul trsd n-avea nici un rtsunet.Am spus mai tare: ,,Sunt vie!".Iardgi nu se aude niciun sunet! ,,Ce se intAmpld cu gAtul meu?!". PAnd sdias[ toti din salon, i-am atins timid p" ceaffl. Nusim,teau! Nici mdcar firele de ptrr n1r se migcau irurma atingerii. Am vizut pe masi un stilou: ,,Acumam si il sparg ca sd atrag atenf,a". Incerc s[ il iau cumAna, dar nu se lastr apucat! Imi simt mAinilesf,nitoase, dar stiloul nu se lasi apucat! ,,Ce seintAmpl[ cu mine?!".

M-a cuprins o asemenea fricf,, incAt mi se ptrea ctro st mi se rupd inima. Dupi aceea am irceput s{ audo zaw6, care creEtea mereu. In spatele meu aPare ogaurd neagrd qi sunt aspirati intr-un fel de tunel.Zbor prin el. Iatd cd in fa,ta mea vtd o figurd. Mf,apropii ... Ochi irfricoqdtori, neomenegti, ca la o fiariin salt. ,,Ce este asta?|" . Primul meu gAnd a fost: ,,Sdf.ug!". Am dat sf, md firtorc, dar mi-am dat seama:,,Llnde si mt ascund de el?". Am f,pat ,,Doamne,mAntuieqte!" - gi dintr-o dati, ugurare: lAngd mines-a ivit cineva. Aproape cd nu il vedeam, darsimfeam ci e minunat. $a oprit intre noi Ei monstrula dispirut. Nici nu s-a uitat la mine, a plecat. ,,Ceinseamni asta? De ce gonea dupd mine?".

$i iatd ci sunt luatd de subsuori din dreapta gi dinstAnga. Nu vdd pe nimeni, dar sunt purtati ca oarestatd. Dupt moarte, omul este lipsit nu numai detrup. In acea lume nu vrei si mergi, vrei sd fugi, sd teascunzi, insd nu pof. Avem libertate numai aici, Ei'egti liber str-gi cAgtigi iadul sau raiul - insi numaiaici, dincolo este prea tArziu.

Simfeam cd zbor tot mai jos, parctr s-ar fi deschissub mine scoarfa pdmAntului. Mi trezesc la capdtulde sus al unui hdu. ,,Privegte!", mi s-a spus. Amprivit - qi m-am tras inapoi de groazi. Milioane deoameni! Ca sardelele intr-o cutie. TAnguiri, plAngeri,gemete. Pe fundul foarte adAnc, oameni de toateculorile. Ei ... se ugureazi unii pe ochii celorlalfl. Ceputoare nesuferitd!

Intreb: ,,Cum au ajuns aici? Cum pot fi izbtvif?".Rdspunsul: ,,Aici sunt patimile omeneqti". ,,Cum

adicd patimile?". ,,PerverEii, curvarii, adulterii,pedofilii, homosexualii ...". Err nici toate cuvinteleacestea nu le gtiam atunci (tn original sunt utilizalitermeni arhaici, pentru ca textul sd fie cht mai inteligibil).Mi s-a spus: ,,Au primit ceea ce au meritat".

Dupi aceea m-am trezit intr-un alt loc. Nigteconstruclii cenuEii ca nigte bardci, asemenea unorcocini. O ugtr era deschise. inauntru - o mulfimeuriaEd de oameni. lnghesuiF unii in alfii. Fe,te lipsitede zAmbet, obosite, inexprimabil de triste.

$i atunci a risunat un glas. Tunitor Ei neobignuitde solemn. Parctr venea din ceruri, chiar dacd cer nuera tr locul acela, ci doar o boltd din piatrl. De acelglas toli se cutremurau. Oamenii au ircremenit cu

' i

t,I

225

Page 114: 2008=Oameni care au inviat din morti

, 1

t,

t ,

ii!it'

capetele ridicate. Glasul a rostit un nume ... Totul inmine a fremdtat, in inimd am simfit durere.priceput cfi ii dau drumul celei pentru carerugat. Inseamnd ci dacd ir neam este rugitor,nu este totul pierdut ...

Am cdzut in genunchi. Mi-au dat lacrimile.Oamenii aceia plAngeau de asemenea - plAngeau qiaEteptau sd fie sloboziS. Ei aEteaptd de la o generapela alta, pAnd la ]udecata de Apoi. Cutare a fost iertat.Pe cutare l-au scos prin rugdciuni. Este mAntuire qiaici ..

Dupi aceea m-am dus din nou ir jos. Inainteanoastrd parci s-ar fi desficut o perdea din stdnct, giam simft o argilt infricogdtoare. Acolo, tr penumbracenuEie, intr-un cazan de piaki, fierbea lavi topitd.in el fierbea ciorbd. Ciorbi omeneascf, vie. Omulf,me de nedescris. Capetele ieqeau pentru oclipitd deasupra pentru a lua o gurd de v[zduh, sd

Fpe, gi indatd dispdreau ir vdpaia chinurilor. Voiamst fug, si cer ajutor, insd cei osAndifi strigau ei cdtremine. Se rugau de crufare, erau innebunip de durere.

,,Aici sunt tofi ucigaEii Ei vrijitorii. Cei care PeptmAnt n-au in,teles preful veEniciei 1or".

Multe cuvinte erau de neinleles pentru mine, cdcinu citisem Biblia, nu mergeam la biserici - i:rgarnizoani biserici nu erau. Dupi etaloanele lumeEtieram bund: nu mi feream de sirdcie, de nici oosteneald.

Cum nu voiamceilal$, mi rugamNumai nu aici!".

str fierb acolo impreuni cu toflincetiEor: ,,Doamne, cred

226

Ams-auincd

In cele din urm[ am inceput sd ne indl,tdm - gidoar atunci am priceput ce este INTUNERICUT gice este LUMINA. Respiram vf,zduhul proaspdt,mAngAiam cu privirea iarba, arborii, florile. O cAntarelin{, neobiEnuiti, rfisuna din toate pdrfile. Parcd uncor de pisdri, de glasuri de copii scotea acea melodie.Sim,team cl mi inal! cu duhul de la simfimintelecare mt umpleau cu prisosinfd. Exaltam ca niciodatdinainte, deEi eram ilrdeobEte un om care se bucura devia,td. Din colful ochiului am reugit sd vdd verdeafd,culoarea albastrf, a uriagei cupole cereEti. Razelem6ngAietoare ale unui lumintrtor necunoscut imimdngAiau fiinfa gi m[ umpleau de o iubire la careinainte nici nu aE fi pufut sf, md gAndesc.

$i, dintr-o datd, o greutate. Un brAnci puternic.Mi-am deschis pleoapele ingreunate. Zdceam in pat:inaintea mea stdtea in genunchi bdrbaful care intrasecu maEina in mine. Mi-a zis cu voce plAngdtoare: ,,Vdrog/ nu murip, vf, fac la loc magina!".

(conform cu Minuni ale uremii noastre, Ed. Sophia,BucureEti, 2002, pag. 81,-87)

227

Page 115: 2008=Oameni care au inviat din morti

Cu vreo 25 de ani in urmd...inviazi fiul gi credinfa mamei

,,Minunate sunt lucrurile TaIe, Doamne!".Intr-adeudr minunate, mai ales atunci cfrnd asistfun tnsecolul necredinfei (sfarEit de ueac XX) Ia o tnoiereasemdndtoarea cu cea din Nain. Milntuitorul, pAre-se, nuS-a oprit Ia a tnoia pe fiuI adduaei, ci agteaptd cu rilbdarerugdciunea noastrd gi tntoarcerea Ia credinfd. Cdci, auhndcredinld lucrdtoare, nu numai cd puteril muta munfii, ciputun gi tnaia tn fiecare zi. Numai inima noastrd sd areasd tnaieze, pentru cd Domnul Viefii este totdeaunapregdtit.

Oricdrui cititor doritor sd dezlege mistereleneraozitdfii la copii gi adolescenfi ii poate atrage atmfin,de pe raftul librdriei, o cdrticicd apfuutd de curilnd subsetnndtura reputatului mgdic psihiat_ru ortodox. Dmitu

e49sl RdsfoieEte plin de curilozitate filele gi nu-i aine sdcreadd. S-a blocat la pagina 87.

Odatd, dupi slujbd, am auzit intAmpl[toristorisirea unei femei despre invierea minunati afiului ei. Istoria aceasta a avut loc cu vreo doudzeci gicinci de ani in urmi.

Fiul femeii cu pricina, fiind internat in spital irstare criticA, cu @", a murit gi azicut firf, suflare vreme de cAteva minute.

Eforturile medicilor de a-l reanima n-au fostircununate de succes. Medicul curant a iegit din sala

de reanimare Ei, exprimAndu-gi condoleanfele, aintrat fir oficiu. Oricine iEi poate inchipui ce simte firacele clipe mama.

Iatd insd ce s-a firtdmplat ir continuut". l" *fldora trecut atunci una dintre asistenlglqrcdicale.Aceasta era o@dincioasd care ilcunoqtea pe copilul bolnav, dar nu Etia cd tocmai amurit. s-a apropiat de -u*u@lin, dar foarte hotirAt:

- RugaH-vd Ndscdsd vd v liil.-

toarei de Dumnezeul Rugaf,-o

--TFama mortuEi, ftrd sd fie o femeie propriu-zis

imbisericitd, a cdzut in genunchi gi a inceput sd seroage Domnului gi Preasfintei Ndsctrtoare deDumnezeu. ln acea clipi, dir:l oficiu a ieEit acelagimedic de mai inainte. VizAnd rugtrciunea infocatd amamei s-a hotdrAt si mai facd q injeSge_EtracadiacAcq a{1g4elind .Trecuserd ore...

$i ... biiatul a inviat! Este viu gi sdndtos pAnd inziua de astdzi. Slavi lui Dumnezeu! Iar mama lui nu$i-a dobAndit doar fiul, ci qi credinfi puternici!(conform cu Dr. Dmitri Avdeev, Neruozitatea la copiigi adolescenfi, Ed. Sophia, Coleclia psihologiaOrtodoxd, BucureEti, 2005, pag. 82-88).

229

Page 116: 2008=Oameni care au inviat din morti

iiil i

l i

Cazul Olga R. - Constanfa, 1973O romAncf, a murit gi a inviat!

La feghea, intr-o seari de iarni

Aceastd fascinantd poveste aveam sl o ascult ins-eara fasatei SeculU, firtr-o indepdrtati mAnf,stire demai ci din p ft $e_ S-AharuhrirMAnd-stir-e a Jeghea. Dinpricina ninsorilor nemiloase din ultimele zile, doarcAfva mireni se incumetaserd firtr-acolo. Me aflamsingur, cu maica starefd Emanuela, intr-o bisericufdmaramuregeand, inconjuratd de cAmpr cAmp alb qinemdrginit, prin perefli de lemn auzeam vuietulnf,praznic al vAnturilor irfuriind ztpada Ei, ceva maideparte, cAntecul abia desluEit al cdlugdrifelor,adunate la ultima vecernie dinaintea Posfului Mare.

Maica starefd imi povestea, printre altele, curn aimbrf,cat ea haina cilug[riei: ,,clJ vreo 20 de ani inurmt, am auzit c[ pe prmul mirii, la Constanla, arexista o femeie care a murit Ei a inviat. Curiozitatealaicului m-a impins intr-acolo. intr-adevf,r, aqa era!Mai mult, in grlna morfii, femeia aceea-- sepreschimbase total: devenise unul dintre oamenii ceimai credincioqi pe care i-am cunoscut vreodattr.Dupfi o noapte intreagi de confesiune, ea mi-a spus:Mdine aom merge amkndoud Ia Techirghiol, la pdrinteleArsenie Papacioc gi el tfi aa spune un cuailnt care tfi aaschimba destinul. $i, intr-adevdr, a doua zi, doarvizAndu-mi, pdrintele Arsenie mi-a zis: Femeie, tu ai

230

fi bund de monahie. De atunci, n-a mai fost altd calepentru mine decAt mAndstirea.,,

Nu mi-a venit si cred urechilor: ,,O femeie care amurit qi a inviat?" Da, era adevdrat. Triieqte Ei azi,numele ei este Olga (...).

Voi reproduce aici spusele domnului DumiiruZimbru, cuvfrnt eu cuoknt, aga cum le-am auzit Ei euIa Mhndstirea leghea, tn seara zilei de 25februarie200L.

Minunea de pe masa de mar.rruri

Olga s-a ndscut in anul 1946, intr-un sdfuc dinzor.a BotoEanilor. Pdrinf,i, oameni cu frica luiDumnezeu, i-au insuflat dragostea fafi de cele sfinteqi, intr-adevdr, pAnd la vArsta adolescenfei, ea a fostfoarte credincioasi. Mai tilrziu, au furat-o insdispitele viefli. S-a mdritat, s-a mutat la Constanfa,avAnd o funcfie bund intr-o intreprindere, a ldsat cutotul deoparte obiceiurile creEtineEti ale copildriei. Seimbrdca ca o ordqeancd, trdia Ei gAndea ca oordEeancd. Nu avea altd grijd decAt a casei gi a sopluiei.

in 1973, duptr trei-patru ani de la naqterea fiuluis[u, sdnitatea ei a inceput sd se gubrezeascd. Simfeao durere mare in cogul piepfului, aproape de inimd,amefea, puterile o pdrdseau. A fost dusd in maregrabd la un spital bucuregtean, iar aici medicii nui-au dat altd gansfi in afara unei interventiichirurgicale pe cord, foarte riscantf, gi complicaia.Operaflh a durat o noapte intreagd. Spre ziud-, luptacu moartea a ajuns la final Ei chirurgii i_au declarat

23L

Page 117: 2008=Oameni care au inviat din morti

lirt i1l

decesul. Tot ceea ce fusese omeneqte posibil fdcuserd.Cineva din spital a anunlat familia Ei, chiar a doua zi,cei apropiaf, au sosit la BucureEti, aducAnd cu eisicriul Ei toate cele trebuincioase ftrgroplciunii. jalemare pe bietul sol care nu s-a putut opri din plAnsmultd vreme. O intAmplare - dar eu cred cd n-a fostdoar intAmplare, ci o adeviratd minune! - a fdcut camedicul legist al spitalului sd aibi un accident demaqind, chiar in aceeaEi zi, la Vilenii de Munte,autopsia fiind astfel amAnatd.

Ei, ajungem la a doua (i:rtAmplare - n.n.) pe laceasurile amiezii. Medicii au trimis o brancardierd sdaducd trupul neinsuflef,t al femeii, pentru a-i faceexpertiza medico-legald. Obignuitd cu atmosferdlugubrd a silii de morgd, brancardiera a intratdegajatd, fredonAnd un refren muzical. Cadavrul pecare trebuia sd-l transporte se afla la capdfulincdperii, pe o masd din marmurd.

Chiar ir clipa in care s-a apropiat de locul cupricina, ,,moarta" a deschis ochii gi i-a spus cu voceblajind: ,,Dumneata cAnfi Ei pe mine mi lagi sd inghefpe lespedea asta de piatrd?". ingrozitd,, sdrmanabrancardierd a fdcut un atac de cord gi a murit pe loc,chiar ir morgf,! De prisos si mai spun cd celelaltesurori, trimise st vadi de ce nu se mai intoarcecolega lor, au impiehit de frici Ei ele, vtrzAnd cdmoarta vorbegte, in vreme ce brancardiera zace jos,pe podea. ,,Nu vt fac nimic, oameni buni!AjutaF-mll ...", gemea decedata, tremurAnd din totcorpul (dupd doud ztle, cdt a zdcut pe lespedea rece, i

232

s-au descoperit gapte giuri in pldmAni, pricinuite defrigul Ei umezeala pietrei).

in cele din urmd au dus-o inapoi fir salon. CAnd arevizut-o, bolnava din paful aldturat - o femeie cevamai in vdrsti - a strigat: ,,Doamne Dumnezeule, ainviat moarta!", Ei-a ficut cruce qi s-a aruncat pefereastrf,, de la etajul intai. Spre norocul ei, a cdzut inniqte tufe trcAlcite Ei nu s-a ales decAt cu cAtevazgArieturi.'

Dincolo de toate aceste fapte stranii, dar pedeplin verificabile, medicii au dedarat cd n-auintAlnit nici in cdrf, un asemenea caz de ,,moarteclinicd". CAt despre preoful spitalului, el a cdzut ingenunchi, strigAnd:,,E minune dumnezeiascd!".Cu sufletul prin iad

Ce a trdit aceastf, femeie in timpul ,,morfi eiclinice", viziunile pe care le-a avut reprezintd o altdpoveste de necrezut. Vd spun, de fiecare datd cAndimi relata lucrurile acestea - degi cuvintele omeneEtisunt prea neputincioase spre a descrie acesteepisoade nepdmAntene de fiecare datd mtrcutremuram qi chiar md inspdimAntam de moarte.Nu trebuia decdt s-o privegti in ochi, sd-i vezi ochii incare se strdnsese atAta suferinfd Ei putere, ca st-fl daiseama cd ceea ce spune nu poate fi decAt adevdrat.Putefl sf, md credefi sau nu, dar femeia aceasta fusesein iad.

Mai intdi i s-au ardtat, unul dupd athrl, toatepacateJei tinae a fost, ie a ficut, ie hine a im-brdcat,ce fapte.bune gi rele a fdcut in -viaf{, absolut totul.Apoi - spune ea - s-a despicat pf,mAntul Ei sufletul ei

233

Page 118: 2008=Oameni care au inviat din morti

iii

f'l

s-a prtrbugit pAnX-n adAncul temni,telor iadului, avdzut focul Gheenei, focul ce te arde daf frg le4*nistuie, demonii sdlbatici, cuzi Ei nemilosUvi, ioaUsuferinfa pe care o poate indura vreodatd un muritorEi doar irchipuirea acestor suferinfe, povestite defemeia aceasta, imi umplea inima d; o spaimicumplitd. Un lucru e sigur: Olga s-a trezit cu tofulschimbatd. Aceasta o poate spune oricine dintre ceicare au cunoscut-o inainte. Iar dovada cea maiconvingdtoare cd fir timpul morf,i i s_a intAmplatceva cutremuritor este faptul C6, ti*p de d-qUdsf,ptdmAni, pAnd ce Ei-a revenit, trupu.l .i u u.frrri unmiros insuportabil, de care nu putea scdpa in nici unfel. Medicii spuneau cd e miroJcadaverii. Un preot azis: ,,Doamne, femeia asta miroase a iad!,,.

Pilda medicului necredincios

La doud sXpttrmAm, elgqa cerut un preot dintr_obisericd apropiati sd-i facA o,slujbtr d^e dezlegare.Tare s-au mirat cu to$i: imediat dupd stropirea cuapd sfinFtd Ei citirea moliftelor, carnea femeii ainceput s{ miroasd frumos Ei curat, precum mirul.Unul dintre medici, infuriat de propiiile neputinfe,dar Ei de puterile preofeqti, l-a intre-bat pe preot, ir,rdspdr: ,,Da, ce sfudii ai dumneata, pdrinte, sd faciasemenea vindecdri?". preotul avea doar Facultateade Teologie. ,,Pii eu am doud facultdfi. De ce n_agputea sd fac Ai eu apd sfinfitd, ca qi dumn eata?,, . $i i_acerut pdrintelui, nici mai mult nici mai pufln, decAtsd-l lase s[ imbrace veqmAntul preo,tes- qi s[ faciimpreuni, la el in bisericti, slujba de sfinflre a apei.

OricAt l-au rugat femeia gi preotul st renunte, qd-iplca,t ma"r-e, c{ preofla e o taint qi un dar de -laDum4ezeu - medicul nici n-a vrut sd audd deasemenea ,,basme popeqti". Aga ctr au fnut slujba unpreot gi un doctor, amAndoi deodati. Mai tArziume{iqgf avea si spunf,, c[ in timpul slujbei,epifqahilul, altminteri uqo1r ii g!A1na-.{9.gdt,Sa un jug.Vasele cu ap{ le-au incuiat in doud sertare separateale unui dulap din casa parohiali, iar cheia apdstrat-o medicul, chipurile ,,ca si nu fie dubii".

Odios pariu: dqpi trgi-patru ziIe, cAnd apa lui ainceput sd se strice, me-dicd_a inceput st fie b4nltitde diavoli. Spunea ci zile intregi n-a putut dorminici o clipd: cum inchidea ochii, ii vedeainconjurAndu-l, ii era fricd numai si se intindd ilr pat,ca sd nu le vadi iardgi fefele hidoase. Abia intr-untilrziu Ei-a amintit de sfaturile femeii din spital. I-atelefonat la Constanfa intre timp ea fuseseexternatd - Si a ftrtrebat-o disperat cum sh facd s[scape de groaznicele chinuri. Ea l-a indemnat sdmearg{ la acelaqi preo! sd verifice ap91e, iar preotulil va dezlega, Medicul s-a dus. Iar cAnd a deschisdulapul, a izbucnit in plAns: aPa sa era clocitt 9ipufuroasd, iar vasul preotului era plin cu agheasmd!Omul de ,,gtiin!f," a irgenuncheat in fa,ta preotului,cerAndu-i cu lacrimi in ochi iertare. Pdrintele i-a puspatrafirul pe cap, a citit cdteva rugdciuni dedezlegare Ei l-a scdpat de ispitlrile satanice' Doctorulacesta cred cd hdieqte gi astdzi. Dovada cd a rtmasun omevlavios este cd pe mulp pacienf, pe care nu-i

235

Page 119: 2008=Oameni care au inviat din morti

putea trata medical, ii trimitea spre ingrijire acesteifemei, care dobAndise insugiri extraordinare.

Cilugiria albi

Cum spuneam, via,ta femeii s-a schimbat pede-a-ntregul. A ldsat in urmd toate cele lumegti, nui-a mai pdsat nici de agonisirea banilor, nici deinfrumusefarea chipului, nici de hainele frumoase.De nimic. A inceput si posteasci, sd se roage, si sgingrijeasci de aziluri de bdtrAni gi .de camine decopii, str faci pomeni gi parastase pentru mor!,intr-un cuvAnt, si-Ei pund intreaga viafd in slujbasemenilor, fdrd, sd mai ptrstreze nimic pentru ea. $iazi spune ct, dacd n-ar fi suferit moartea, niciodatdnu s-ar fi apropiat de Dumnezeu. Aproape fiecare zidin viafa ei e plind de semne supralumeqti Eimiracole atdt de puternice, incAt ar putea fi asemuite- fie qi prin spectaculozitatea lor - iu cele pe care lecitim, de obicei, in ,,Vietile Sfinfilor".

Eu o vizitez in fiecare vard Ei pot spune ci triieEteca o sfAntd. E -o femeie atAt de firavd, inc6t .crezi cd,orice boare de vdnt ar putea-o rdni. plipAndd gitristi, cu capul plecat, 4u vorbggte decdl*cfinfl*eabsolut necesar,. gi atunci flri risipd de cuvinte.Camera ei seamdnd mai degrabtr cu o chiliecilugireascd. N-are televizor, trf,iegte sdrdcdcios,minAncd doar o datd".pezigi firI si se sature, iar dinpuf,nul pe care-l areifaqe-{g.e1$b_q.t91}i. Din picate,soful ei aEtepta si se intoarci de la spital aceeagi Olgape care o gtia el din tinerefe. N-a acceptat niciodattr

ace4rli-f{IUg|-r-ie alb6l' a nev^estei sal"e. El nu poatepricepe in ruptul capului cum e posibil ca un om sdrenunfe la tofi banii sdi, la ultimul fir de ftinfl dincastr, la absolut totul, doar ca sd dea de pomandsdracilor'

:F:F!i

intr-o lund de iarnd, femeia a vrut si coacd uncolac pentru un parastas. Cu toate cd soful ei i-ainterzis si-l faci, totugi ea l-a ficut. infuriat la culme,bdrbatul i-a aruncat colacul crud in balcon Ei aalungat-o din bucdt{rie. Dimineafa, eI s-a uitat aEa,irtr-o doarf,, pe geam: afard era 111 ger cumplit -

termometrul arita multe grade sub zero -, darcolacul acela dospise! in

-pofida acestor semne,

btrrbatul devenea Ei mai cuprins de mAnie Ei indoiali.Se certau des, ba a ajuns chiar st o blesteme.

Odatl i-a strigat ,,Femeie, daci iei din fiina astapentru pomenile tale, sd te umpli toattr de bube!".PAni la miezul nopfii, femeia a terminat pomenile,iar, dup{ exact doutr ore, biet soful ei s-a frezit cu totcorpul acoperit de rtrni. Au plecat in grabtr la spital,dar nici dupi doud-trei siptimAni medicii nu i-auputut pune vreun diagnostic. noala*igi biteajoc detoattr priqeperea lor: spuneau ci e o _e--c^4e.rytrnecunoscutf,, cAnd dispdrea intr-o parte, ap-lrea inaltd parte, Ei in cele din urmd, neputinciogi, ei aumdrturisit ctr n-au de ce sd-l find in spital. Din mih,femeia l-a dus la \lAnlstil"e

"!_fAn!a \daxia11 din

Techirghiol. Mergea acolo de ani de zile, irstr pentruprima dati impreuntr cu sopl ei. Doar privindu-l,marele duhovnic Arsenie Papacioc l-a pus si-Ei ceartr

Page 120: 2008=Oameni care au inviat din morti

iertare sof,ei. Apoi, i-a pus mAna pe cregtet gi a rostitq rughciune de dezlegare. $i la zece minute dupd ce aieEit pe poarta mAndstirii, toate rinile au inceput sdse vindece ca prin farmec.

PesciruEul

Am lisat pentru sfArqit o intAmplare care pentrumine are for,ta unei adevdrate pilde biblice. fi-e greust crezi cd s-au pufut intdmpla asemenea lucrurimiraculoase, dar vd garantez cd aga a fost. Acum,cAfva ani, o prieteni de-a doamnei Olga - femeievdduv{, foarte sdraci gi cu mulfi copii - se angajaseservitoare la un medic din Constan,ta. Era ultima eiqansi de a nu rdmAne pe drumuri. intr-o primivard,medicul, in timp ce se spdla in grddini la ciqmea, Ei-apierdut ldnfEorul de aur cu cruciulifi primit de lamaicd-sa. Medicul a dat vina pe servitoare. Abatjocorit-o, a tras-o de pf,r, a silit-o sd recunoasci qi,in cele din urmd, a dat-o afart din casi, convins fiindcd numai ea putea st-i fure l{nfiqorul. Biata femeie s-a dus la doamna Olga, spunAndu-i cu lacrimi in ochicd fusese aruncatd in stradd qi cd se teme pentru viafacopiilor ei, sf, nu moari de foame. Abia a putut g[sio cdrufi intr-o castr ddrdptnatd din suburbiileoraqului.

La o sipttmAnd de la aqa-zisul furt, Olga s-a duscu gapte pemelnice la mdndstirile din MunFiNeamfului. $i chiar cAnd au inceput slujbele, ftrcurtea fostei servitoare a murit un pescf,ruE. $i sdvedefi: cAnd a spintecat guqa pescdrugului (de foame,se gAndise sd-l dea de mAncare copiilor), ea a vdzut

238

iniuntru vArful unei cruciulile de aur! Nu l-a t[iatmai mult. A plecat cu pescf,ruqul in palmd ladoctorul care o umilise Ei, cAnd acesta a scos din guqapisirii ldnfiqorul pierdut, gi-a cerut iertare 9i arugat-o sf, vint firapoi.

$i cAte n-ar mai fi de spus ... Ce invdfituri se pottrage din toate astea, nu mi pricep. in ce md priveqte,eu am inv[fat din viafa Olgdi cd nu putem dobandia d ev i_ratlr ni d ej d e dec At-prlntr-o- :rnre suf erinf {. Ammai invf,fat cf, ho!are!e_{_intte, viejl gi mg4rte gmt

e!e! de *qgstatornice, incAt nimeni n-ar trebui sispuni cd viafa noastrf, se sfArgeqte aici, pe pimAnt. $iam mai invdtat cd niclodatt nu trebuie sd te dai

t -

bitut cAte o datd tocmai acolo,la hotarele vielii Ei alemorfii, il poF gdsi p-eD,uunneae-U.(conform cu Formuln AS, anul Xl, nr. 456,19-26 martie2001-, Bogdan Lupescu, pag.22-23)

239

Page 121: 2008=Oameni care au inviat din morti

Interviu cu Pdrintele Arsenie Papacioc

,,invifafi ,a -.|;;"f:Jffiil - riecare zi!,,$i ce doaadd mai conaingdtoare a tuturor acestor

miracole ar putea sd existe deckt mdrturia mareluiduhoanic Arsenie PapaciocT EI cunoagte tntreaga aiafd aOlgdi R. din Constanfa, tnaiata de pe plaiuri mioritice. Iieste duhoanic Ai poadluitor de zeci de ani. OIga nu faceabsolut nimic fdrd sd-i ceard sfatul. Niciodatd nu s-aconsiderat o aindecdtoare - Doamne feregte, o sfdntd! - cidoar o femeie simpld gi cu frica lui Dumnezeu. pdrinteleinsugi mdrturisegte cd sora Olga ti este astdzi una dintrecele mai arednice ucenice, mai smeritd chiar decdt multedintre monahii. EI a poadfuit-o sd nu intre tn mdndstire,deoarece, trdind tn lume, i-ar putea ajuta mai mult pe ceidin jur decht o cdlugdrifd. E atfrt de conaingdtoare, Areatkta har, te tnduplecd ugor cd aiala ta ar putea fi gi altfel.

Sfinfia voastrtr, v-ag ruga si-mi spunefi cAtevacuvinte despre credincioasa Olga, al ctrrei pirinteduhovnic suntef.

De 25 de ani sunt la MAntrstirea Techirghiol gi totde 25 de ani o cunosc pe sora Olga. Participi la slujbecel pufin o datd pe sdptdmAntr, sunt perioade cAndvine ir fiecare zi. Chiar ieri am vizut-o. Era ora cincidimineafa, afar6, era inct intuneric Ai ea mi aEtepta lauga chiliei, fir frig. Din cauza accidentului de maEintr,sirmana de ea nu poate face nici mf,car doi pagi

decAt sprijinit[. Eu md pregf,team pentruproscomidia de dinaintea Liturghiei qi dAnsa m-arugat s-o las s[-mi ducd mica sticlufi de vin pentruimpdrtf,ganie, qtiind cd qi eu am avut recent ooperaf,e qi cd urc scdrile bisericii foarte greu. $i amplecat: pAnd la bisericd sunt doar cAf,va paqi, iar ea,sprijiniti de subsiori, imi ducea, cu un fel dedemnitate, sticlu,ta aceea cu vin.

Ce sd spun, este o femeie foarte credincioasd,foarte trditoare qi bine orientatf, duhovniceEte, insf,pe pozifa de a indeplini tradif,onal viafa creqtind: esupusi f turor regulilor Bisericii, cunoaqte foartemulte din rAnduiala vdzutd a preotului la Liturghie,vddege o €Vravi€ cum rar pof, intdlni. Trlieqte foartesimplu, nu glumeqte qi nu vorbeEte cu nimeni despresine. Dacd af, lua legdtura cu ea, nu v-ar spune nimic,pentru cd e foarte smeritd.

Pirinte Arsenie, ce pirere avefi desprefenomenul g1*o"Si.-.-1i4-tgg? il pot ajuta pe un omtriirile deosebite din timpul unei mortr clinicepentru a-gi redobAndi credinfa in Dumnezeu?

Biserica n-are o pozipe speciald fafi de fenomenulmorfii clinice. Noi nu ne-amestecdm, n-avem cum.Nici cel mai priceput om de qtiinfe n-a pututvreodattr ldmuri acest subiect, altminteri destul de,,neqtiinflfic". Tofuqi, Biserica Etie precis, f.drd, dubii,ce e de fdcut pentru ca s^4 ne salvdm dincolo demoarte. Trebuie sddepinde de trtirea autenticd, dupt misura fiectruia,a momentelor pe care le trdim. invf,fafl, aEadar, sl

t

I

4i

i

241

Page 122: 2008=Oameni care au inviat din morti

murifl Ei sd trviaF in fiecare zi. GAndif-vd cI veflmuri chiar azi.

242

Invierea din Siria - decembfie 2004Miraculoasa recompunere a trupului

unui saudit micelirit

In decembrie 2004, un arab saudit, musulman, s-atnfd\iEat la mai multe agenfii de presd pentru a relata ointkmplare de necrezut care i s-a petrecut gi care i-aschimbat oiafa. Pooestea a apdrut la teleaiziune, Ia radio,pe internet, a circulat in ziare, reoiste gi broguri, tn ArabiaSauditd, in Siria, Palestina gi in ldrile aecine. Aceastdminune a Maicii Domnului a cookrEit cu ?nfricoEatdsurprindere toatd lumea arabd - musulmand Ei intregOrientul Mijlociu.

Acum cAfva ani, acel saudit s-a cdsdtorit cu omusulmand foarte bogatd, firsi stearpi. Anii autrecut gi, in pofida tuturor strdduin,telor qi acheltuielilor medicale fi:rsemnate fdcute la mulfidoctori, au rdmas fdrd copii. P[rinfii lui i-au propussf, se cdsdtoreascd cu o alti femeie, pdstrAnd-o Ei peintAia sa sof,e (legea locald ingdduie pAnd la patructsdtorii concomitent).

Obosit, neliniEtit qi deznid[jduit, birbatul nu aprimit sfatul pdrinfilor sti, ci a ales sd plece invacanfi cu sopa sa ir Siria. Ajungi acolo, au irchiriato limuzind Ei un qofer care sd-i poarte ca ghid incdlfltoriilg lor prin Siria. De-a lungul vacan]ei Eoferula observat cd perechea saudit[ pdrea amdrAtd,firdureratd, mAhnitd. Deoarece devenise apropiat de

243

mdcar o sineurd zi.Incd. o zi.Fterviu preluat din Formula AS, anul XI, nr. 456,

martie 2001, pag.23)

Page 123: 2008=Oameni care au inviat din morti

pereche/ Eoferul ghid i-a intrebat de ce sunt neferici!- poate pentru cd nu sunt mulfumiF de felul fir careconduce excursia?!

Cei doi sof, i-au mdrturisit Eoferului cd pricinanefericirii lor este neputinfa de a avea copii. $oferul,care era qi el musulman, le-a spus atunci cd, ir Siria,creqtinii ortodocgi au o mAndstire numitd PanaghiaSaidnaya (nume compus dintr-un cuvAnt grecesccare inseamni ,,PreasfAnta" gi un cuvAnt arab carefirseamnd ,,Doamna noastrd") Ei cd mulf oameni carenu pot avea prunci se indreaptd cdtre icoana eifdcAtoare de minuni. Ei merg la mAndstire spre a seruga gi primesc o pdrticicd din fitilul candelei carearde inaintea icoanei celei minunate. Iar apoi ,,Mariacreqtinilor" le dd cele ce doresc, dupd credinla lor.

insuflefifi de emof,e, arabul rundit gi sogia sa i-aucerut qoferului sd-i ducf, la MAndstirea Saidnaya aDoamnei cregtinilor, spunAnd: ,,Dacd. rrorn urr"u .,rtcopil, md voi intoarce Ei-f, voi da drept mulfumire20.000 de dolari, iar mAndstirii 80.000 de dolari".Astfel, s-au dus la mAndstire qi au fdcut precum li s-azis.

Mai apoi s-au intors la ei acasi gi, dupd cevavreme, femeia a aflat ci este insircirtatd. Dupd cAtevaluni a ndscut un bdie,tel minunat. A fost cu adevdrato minune a Doamnei noastre, de DumnezeuNiscdtoarea.

Acum, de indatd ce sofla sa a ndscut, bdrbafulsaudit, fericit nevoie-mare, a vrut sd se intoarcd inSiria, ca sd-gi find fAgdduin,tele pe care le ficuse. Laintoarcere, l-a sunat pe acelaqi Eofer Ei i-a cerut sd-l ia

de la aeroportul din Damasc. insd qoferuf care se vadovedi un om viclean Ei rdu, surprinzf,tor, i-aconvins pe doi prieteni ai s{i sd meargd impreund cuel la aeroport ca si-l ia pe bogatul arab saudit, sd ii iabanii gi si-l omoare. AEadar, l-au aEteptat pe bogdtaEla aeroport, iar acesta pe drum, Idrd sd iqi dea seamaci pldnuiserf, si-l omoare, le-a spus prietenilor

Eoferului cd le va da qi lor cAte 10.000 de dolarifiecdruia in parte.

Fiind ei tot nemulfumif,, s-au abdtut de la drumulcdtre mAndstire Ei au mers trtr-un loc pustiu, undel-au ucis pe bdrbatul saudit, apoi i-au tdiat capul Eicelelalte p{rf ale trupului sdu, mAinile Ei picioarele,in bucdF. Orbif, de patimd qi copleqiF de faptagroaznicd, pe care tocmai o sdvArqiserd, au pusrdmdgifele b{rbatului in portbagajul maEinii, in loc sdle pdrdseasci acolo. Dupi ce i-au luat banii, ceasul Eitot ce mai avea, au purces si caute un alt loc pustiupentru a scipa de rdmdEife.

Apoi, pe cAnd se aflau pe autostrada nafonald,maEina a fdcut o pand qi s-a oprit in mijloculdrumului. Cei trei s-au dat jos ca sd vadd ce seintdmplase cu motorul. Un motociclist s-a oprit sd iiajute, insd ei, temAndu-se ca nu cumva sd sedescopere fapta lor cea groaznicd, au spus cd nu aunevoie de ajutor. insd, in timp ce pleca, motociclistula observat sAnge picurAnd din spatele vehiculului qia chemat Polif,a pentru investigaf,i, cdci intreagascend Ei cei trei oameni dddeau de bdnuit. PoliFEtiiau sosit qi, vdzdnd sAngele de sub maEind Ei de peasfalt, au ordonat deschiderea portbagajului.

:n'

Page 124: 2008=Oameni care au inviat din morti

Ei bine, atunci cAnd au deschis portbagajul,dintr-o dattr!, birbatul saudit s-a sculat, in chip viditqi minunat in viafi Si teaftrr, zicAndu-lq ,,Chiar acumaceasti Panaghia a isprtrvit str-mi coase gAtul, chiaraici - gi le-a arltat zona mtrrului lui Adam - dupi cemi-a cusut restul trupului". VdzAnd aceasta, cei treiucigaEi Ei-au pierdut de indatd minfile, au innebunit.Polif,a le-a pus citugele gi, in timp ce erau purtalicdtre un spital de psihiatrie, criminalii strigau cd estecu neputinfi ca blrbahrl saudit pe care-l omorAseri,decapitaserd Ei mtrceldrisert str mai fie in viafi.Saudihrl a mers la un spital spre a fi examinat dectrtre doctori, iar acegtia au confirmat gi au intdritfaptul cf, acele cusdturi erau fdcute de pu$ind vreme,validAnd astfel aceastd intAmplare minunatd.Cusiturile erau gi sunt inci evidente. Atunci cAndsauditul a iegit din portbagajul maginii, pdrea a fi,literalmente, ficut din nou, r,pus laolaltd",mdrturisind irtr-una cf, Panaghia a pus la loc trupulsdu qi l-a inviat cu ajutorul Fiului ei.

Imediat dupi aceasta, arabul saudit Ei-a chematrudele in Siria gi au mers cu tofii la m6nistireaPanaghiei Saidnaya, dAnd laudfi, slavtr gi ruglciuni,iar fir locul darului inifial de 80.000 de dolari pe careil ftrglduise, a dat 800.000 de dolari pentruneprefuihrl dar al Ndscf,toarei de Dumnezeu.

Astdzi, atunci cAnd bdrbatul saudit istoriseEteamdnuntele acestei minuni copleEitoare, iqi incepepovestirea cu cuvintele: ,,Pe cAnd eram musulmanmi s-au petrecut cele ce utmeazd, ,.." - ceea ce aratdctr nu mai era mahomedan, nici el, nici familia sa.

,,Slavd Domnului, Dumnezeului nostru, Domnulputerilor!"

Pdrintele lgnatie, egumenul Sfintei Mfrndstiri aPdstorilor, Bt. Ahur Vithleem, Frdlia SffrntulniMormknt, Patriarhia lerusalimului, (Postul Mare, martie2005).

Text cules de Arhim. Nectarie Serfes, Boise, ldaho -

S.U.A. (Ajunul Indlfdrii Domnului, 8 {unie 2005).

Sursa:Pridaorul de Sus, iunie 2005 apud http:/ /

groups.google.com.a u/ group / ortodoxia / ms9/ 5e19aedc7e329a0.

246 247

-(;tr

Page 125: 2008=Oameni care au inviat din morti

In loc de concluzie...invierea, sens al existentei

invierea este singurul eveniment care dd sensexisten,tei. Dacd n-ar fi invierea, dacd arn murigenerafle dupd generatie dupd ce ne nagtem, ce sensar avea existenfa? Nu ar avea nici un sens. ,,Acumtoate s-au umplut de lumind". Acum existenfa acdpdtat un sens. $i nu numai existen,ta'noastrtr caoameni, ci existenla intregii lumi, a intreguluicosmos. Noi cunoaqtem lumea ca sd cunoagtem dinea pe Dumnezeu Ei sd ne ducem cu toatd cunogtinfaei in viafa vegnicd, ldudAnd pe Dumnezeu in veciivecilor, intr-un univers refdcut. Altfel n-ar avea niciun sens cunoaqterea lumii, daci murim definitiv.

Dacd n-ar fi inviere, n-ar fi nici o bucurie, nune-am putea bucura deplin de tot ceea ce existd inlumea aceasta, pentru cd imediat ar apare umbramorf,i. Ce-mi poate da bucuria momentand? Toatebucuriile din lume sunt momentane, sunt trecitoare.Singurd nddejdea in inviere - cdci spune SfdntulApostol Pavel: ,,Nddejdea inseamnd cd ircd n-a venitpentru noi, dar va veni" - dd sens. Omul nu poateelimina nddejdea din viafa lui. El are o aspirafe spreveqnicie. Vrea tot mai mult gi tot mai mult ... $i dacdn-ar fi viafa vegnici, toatl aspirafla lui spre infinitatear fi zadarnicd, tot ce trseamnt omul ar fi fdri niciun rost, fird nici un sens.

Apoi, invierea ne mai dd incf un sens, acela ctlumea aceasta nu-i fdcutd la intdmplare, ci este fdcutdde un Dumnezeu al iubirii, al iubirii de oameni.Dumnezeu i-a creat pe oameni pentru veqnicie, nui-a creat doar pentru a trfii cAliva ani Ei dupd aceea sepiard definitiv. Numai prin faptul ci a inviat Fiul luiDumnezeu se arati cd Dumnezeu are iubire fafi deom, fati de lume, ctr este un Dumnezeu personal ElinsuEi, un Dumnezeu al iubirii, un Dumnezeu carenu este o singurd persoand. Fapful cd dintr-unDumnezeu al iubirii vine Ei lumina este dovedit deinviere.

Toate sensurile existenlei vin din inviere. Fdrdinviere totul ar fi trtunecat. $tiinta nu poate cunoagtedecAt legile cdrora le sunt supuse lucrurile. Dar cinea dat aceste legi? Pot sd fie din veqnicie? Aceste legiau qi ele un sens. Trebuie sd fie de la cineva care estemai presus de ele, care a fdcut aceste legi qi le-a fdcutcu un sens, ca trdind in cadrul lor, fnAnd seama deele, oamenii si cunoascd ce au de fdcut. Dacd nuexistt inviere, nu mai putem vorbi despre unDumnezeu personal, oamenii nu mai au un sens pepdmAnt, lucrurile, chiar, ar fi lipsite de sens. Toful arfi plin de infuneric. invierea a adus toate acestesensuri. $tiinfa nu dd nici un sens, filosofia nu dd niciun sens, cunoscAnd numai lumea aceasta. Logicd estenumai credinfa, prin inviere. Numai cine admiteInvierea gdseEte o logicd fir toate. Aqa ci suntem siliFde mintea insdgi sd admitem faptul minunat alinvierii.' Pentru a nu mai vorbi de mdrturiaApostolilor, care au mers pAnd la moarte mdrfurisind

249248

:r.,$.q

Page 126: 2008=Oameni care au inviat din morti

lnvierea. $i n-au fost nigte naivi. Au fost spirite foartecritice, mereu indoindu-se de dumnezeirea lui IisusHristos, pAnd ce nu L-au vdzut inviat. Au fugit cdndL-au vdzut prins. $i numai cAnd L-au vdzut inviat gicAnd le-a spus: ,,venifi gi puneli degetul fur semnulcuielor", atunci au crezut cu adevdrat ci a inviat.

Toma n-a crezut nici in Apostoli gi a cerut sdpund el insugi degehrl pe coasta MAntuitorului. Dupdaceea, au mers pdni la moarte mdrturisind Invierea.Mirturia lor este extraordinar[, dar qi logica insiEi neimpune invierea.

Ce ptcat c{ mai sunt asttzi oameni chre cred inpierderea in neant a existenfei umane la moarte sauir reincarnare. Ce sens ar putea fi in acestea? N-ar finici un sens, s-ar pierde identitatea edsten,tei. Mamamea nu ar mai fi mama mea. Unde mai este iubirea?CAnd iubegti pe cineva, doregti ca el si fie veqnic, daracceptAnd reincarnarea, am anula iubirea. Iubireaintre oameni este suslinuttr numai de valoarea pecare o are unul pentru celdlalt qi care este o valoarevegnicd. Iar valoarea veEnic{ a oamenilor este pusi inlumini de inviere. Cum m-aq putea impdca cugAndul cd mama mea a fost pisicd sau va fi pisicd?Cum si mai iubesc eu aqa ceva? Mama lui IisusHristos nu rdmAne Maica Domnului pentru veci?Iisus Hristos nu rdmAne Iisus Hristos pentru veci?Fdri inviere nu mai este nici o siguranfd. Toate seclatind. Reincarnarea este cea mai idioath dintre toatezipdcelile acestei lumi.

Valoarea persoanei depinde de veqnicia ei, iarveqnicia ei depinde de invierea Domnului. Prin

reincarnare toate sunt lipsite de valoare. Nu mai estenimic fundamental. Trebuie sd fie un fundamentsuperior al existenfer, un fundament care nu estesupus legilor (Omagiu memoriei pdrintelui DumitruStdniloae, Editura Mitropoliei Moldovei qi Bucovinei,Iaqi, 1994, pag. 69-72).

Chiar Domnul a averhzat prin Evangheliqtii Sti:,,Dacd nu ascultd de Moise gi de prooroci, nu vorcrede nici dacd ar firvia cineva dintre morf"(Luca L6,31). Cei care vor citi cu aten$e aceasti antologiecutremurdtoare, unde s-au adunat sute de cazuri Eimdrturisiri ale inviafilor Ei despre inviaf, citAndsurse autorizate, nddljduim ci vor crede qi vorcerceta atAt cu mintea, cAt gi cu inimaingenuncheatd-n rugiciune semnificaf,a invierii.

Suntem de acord cu toFi cd omul a fost plismuitDumnezeu, dar nu tofl credem autentic in viafadupd moarte. Nu ne ddm seama daci avem sau

nu o perceppe greEitt despre moarte, pAnd ce Hristosnu ne arati aceasta trezindu-ne spre inviere.

$i aceasta este inci o dovadd a legdturii noastresuperficiale cu religia, in general, gi indeosebi aneatenfi.ei noastre in ce priveEte viafa duhovniceasci.Dar toate se pot inviora in lumina invierii lui Hristos.

Hristos a inviat inseamni: intr-adevirDumnezeu existi. Hristos a inviat inseamni: toateprofefiile, tainele gi minunile biblice suntadevirate. Hristos a trviat inseamni: intr-adevirexistt lumea cereasctr, lumea reali gi cea firi demoarte. Hristos a inviat inseamnd: viata este mai

dede

251

Page 127: 2008=Oameni care au inviat din morti

tare decAt moartea, riul este mai slab decAt binele.Hristos a inviat inseamnd: toate nidejdile bune suntindreptifite, toate problemele viefii sunt dezlegate.Hristos a firviat inseamnd gi noi vom invia. Rugiciuni pentru o inviere mai buni

Icosul 12 din Acatistul pentru cei adormifiAqteptim bucuria intAlnirii cu Domnul, aqteptdm

razele luminoase ale invierii, aqteptim scularea dinmorminte a celor apropiaf, ai noEtri Ei imbrdcareacelor morf, cu slava vie; prin preschimbarea irtregiifdpturi, vom strigaZiditorului unele ca acestea:

- Tat{l nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinfabucuriei gi a binelui!

- Tatdl nostru, ridici-ne pe noi din adAnculpdcatului la sfin,tenie!

- Tatdl nostru, ddruieqte celor rdposaf, ca sdimpdrdfeascd peste fdpturile in cinste!

- Tatdl nostru, fd ca sd le fie lor Hristos Domnullumini pururi aprinsd!

- Tatdl nostru, di-ne gi noud ca impreund cu ei sipriznuim Paqtile nestrichciunii!

- Tatdl nostru, nu Te despdrfi de robii Tdi pAnd insfArqit!

- Tatdl nostru, iubirea cea nemtrginitd, odihneEtesufletele adormifllor robilor TIi! Amin!

Rugiciune pentru o moarte buniDoamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul indurdrii,

ingenunchez inaintea Ta, cu inima infrAntd Eizdrobitd,; fie if, incredinfez ceasul cel din urmd alvief,i niele gi ceea ce urmeazd dupd aceea.

. . 1 1;{t

252

Page 128: 2008=Oameni care au inviat din morti

r

ti

Cdnd picioarele mele shbite mtr vor face sttrfeleg cd aceasttr corabie a viefii mele se apropie de

f,nta cdlitoriei, Doamne Iisuse Hristoase, ai mil[ demine!

CAnd ochii mei sltbiF gi tulburaf, de apropiereamorf,i vor privi stiruitor cdtre Tine, Doamne IisuseHristoase, ai mild de mine!

CAnd mAinile mele tremurAnde qi amorfte nu vormai putea fine bine Crucea Ta Ei, fdri voia mea, o voilisa sd cadd peste patul durerii mele, Doamne IisuseHristoase, ai mild de mine!

Cdnd obrazul meu palid Ei buzele mele uscate vorproduce team{ qi comptrtimire celor din jurul meu/vestind apropierea sfArEifului zilelor mele, DoamneIisuse Hristoase, ai mili de mine!

CAnd urechile mele nu vor mai auzi vorbeleoamenilor ca sd asculte glasul Tf,u care va rostijudecata de care va depinde soarta mea, DoamneIisuse Hristoase, ai mild de mine!

CAnd gAndurile mele vor fi intunecate de fricamorfi, cAnd sufletul meu se va lupta cu duhulinfunericului care vrea sd-mi acopere ochii inimiipentru a pierde indurarea Ta Ei astfel si m{ arunce inchinurile deznddejdii, Doamne Iisuse Hristoase, aimild de mine!

CAnd inima mea obositd abia va mai bate,luptAndu-se cu vrijmaqii mAntuirii mele, DoamneIisuse Hristoase, ai mili de mine!

CAnd voi vdrsa lacrimile cele din urmd, semn alnimicniciei mele, primeqte-le ca o jertfd de poc[infI qi

in clipele acelea, Doamne Iisuse Hristoase, ai mild demine!

CAnd cei din jurul meu, simfind sfArEitul viefimele, Te vor chema in ajutor pentru mine, DoamneIisuse Hristoase, ai miltr de mine!

CAnd simfurile mele nu vor mai itrfelege ce sepetrece in jurul meu Ei voi fi in chinurile morfii,Doamne Iisuse Hristoase, ai milil de mine!

CAnd sufletul meu iEi va lua rdmas bun de lalumea aceasta Ei va ldsa trupul meu fird de viafi,primegte intoarcerea fiinfei mele la Tine ca pe o jertfdce !i se cuvine: Doamne Iisuse Hristoase, ai mild demine!

CAnd, in sfArEit sufletul meu se va infiFgainaintea Ta Ei va vedea pentru prima dati strilucireanegrditd a Dumnezeirii Tale, nu-l indep[rta de la falaTa; binevoieEte a md primi in locaEurile Tale celeceregti, ca in veci si-fi cAnt gi sd Te sldvesc!

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, aimili de mine! Amin!

Rugiciune citre Maica DomnuluiO, Prea SfAntd Doamnd, de Dumnezeu

Ndscdtoare, c{tre tine, Prea Curatfl, nf,zuim.Tu egti cetatea tare Ei mijlocitoare qi

acoperdmdnful tuturor celor ce aleargd la tine cucredin,td qi nddejde. Ceea ce egti binecuvAntatd, terugim, ascultf, rugiciunea newednicilor robilor tdi qisoleEte intotdeauna pentru adormifli robii tdi.

Tu pururea mijloceqte pentru cei ce te cinstesc petine cu dreapta credinfd gi care aleargd sub

255254

:rii \ t

Page 129: 2008=Oameni care au inviat din morti

acoperamAnful tdu Ei se roagd cu credinfi pentru ceibolnavi, ndpistuiF gi irtristafl, irsf, mijlocirea ta Eirugdciunea ne este Ei mai trebuincioasd duptrmoartea noaskd.

Dupi Dumnezeu la tine avem nddejde tare, cdcinimeni din cei ce se roagh fle nu iese de la tine fdrdajutor, decAt cu bucurie, mAngAiere qi indulcire.

Prea SfAntd Doamnd, Ndscdtoare de Dumnezeu,roagi pe Fiul ttru gi Dumnezeul nostru sd dtrruiascdcelor adormif, iertare gi l{sarea pdcatelor.

Roagd-te, Ndscdtoare de Dumnezeu, cdci multpoate rugdciunea Maicii spre bundvoirea StdpAnului,fiindcd Domnul primeEte de la tine tot cuvAntuldespre iertare.

Deci gi fu, primegte ale noastre rugdciuni ce leaducem fle, Prea SfAntd Fecioard, din toati inima Eidin tot sufletul nostru pentru sufletele adormifllorrobilor tdi.

Te rugim, StdpAnd, si le ajuf, cu indrdznirea ceade Maicd ce o ai cdtre Domnul, ceea ce egti plin6 dedar, ajutd-le sd se indrepteze inaintea Celui ce Eadepe tronul Slavei, ca sd nu fie ruEinaf, in fafa ingerilorEi a tuturor sfinfllor, in fala lumii celei de sus Ei acelor de jos.

O, Prea SfAntd Doamntr, impdriteash gi StipAnd,tu eEti podul care duci la cer pe cei de pe pdmAnt.

Tu eEti deschiderea ugilor Raiului Si Fe slavd iflindlflm gi Tatdlui qi Dumnezeului nostru in veciivecilor. Amin.

Milostiv fii, Doamne, cu mine picttosul!

256

Rugiciune ctrtre SfAntul Alexie din Bortsurmaniq sfinte al lui Dumnezeu, ptrrint€ Alexie,

pistorule al turmei cuvAntitoare gi mare flcdtorulede minuni, primind umila noastri rugtrciune,mijlocegte noutr mila Celui Preainalt. Pe tine te ceremin ajutor Si Fe ne rugim: ajuttr-ne, sfinte, cd deEi amgreqit din ispita celui rdu, la tine alergdm cu inimazdrobitd., ca sd ne ocrotegti de sdgeata cea ucigitoarea vrtrjmaiului nostru diavol care rdnegte de moartesufletele noastre.

Ai cunoscut tu insufi puterea pocdin,tei, pirlsindtrAndivia 9i indepdrtAndu-te de patima biuturiidup[ ce l-ai vdzut pe ingerul care finea potirul cuSfintele Tairre, duptr ce l-ai vtzut pe ingerul ce-limptrrtigise pe bolnavul la care tu te-ai lenevit sdajungi. Nu ne este de folos st vedem ingeri, sfinte,dar ne este de mare folos str ajungem la pociinfa lacare ai ajuns tu.

Ajuttr-ne si ne ridicim din ptrcat aga cum gi tute-ai ridicat din trAndtvie gi ai devenit rob ales alCelui Preainalt. Ne trfricogdm de mdrimea darurilortale, ci, induplecAndu-L pe Dumnezeu, ai ajuns si ilchemi la viaftr pe cel mort, ai alungat diavolii de lacei irdrtrcifi Ei i-ai ttrmdduit pe cei bobravi.

Credem cd egti binepldcut lui Dumnezert, sfinte,Ei nu ne indoim de puterea mijlocirii tale. Trupurilenoastre nu au murit, dar sufletele noastre suntmoarte. Roagi-te lui Dumnezeu, sfinte, si itrviezesufletele noashe amorfite de desfdtirile acestei lumi.Roagd-te str inviem, sfinte, gi nu ne ldsa in ghearelevrtrjmagului.

257

. l li$t

Page 130: 2008=Oameni care au inviat din morti

Vino in ajutorul nostru, aga cum gi la tine au venitPreacurata Ndscf,toare de Dumnezeu Ei Sf6ntaMucenifd Varvara. Vino gi timiduieqte trupurile qisufl etele noastre bolnave.

Ai griji de noi, de tofi pomenifli noEtri, de toFbineficdtorii nogtri. Ai grijd de to! pdstorii dreptcredinciogi, de tot clerul qi poporul.

Ai grijd de cei care vor sf, meargd pe calea ceatrgustd a Evangheliei, de cei pe care furfunile acesteilumi ircearci sd ii ingenuncheze. Fii tu sprijinfuturor credincioEilor. Fii fu reazem tare in vreme deispitd.

Cum i-ai miluit pe tof, care au alergat la tine cucredin!f,, tf,miduindu-i de neputin,tele lor, aga neizbf,veEte gi pe noi, sfinte, de toate neputinfeletrupeEti gi sufleteEti, cd, prin mijlocirea ta fiindmAntuif, slavd, mulfumiti Ei inchin[ciune totdeaunasl inilfdm Tatdlui gi Fiului Ei SfAntului Duh, acum qipururea qi in vecii vecilor. Amin!

Rugiciune la coborArea Sfintei LuminiDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ia

aminte la rugiciunile pe care fi le aducem din buzelenoastre necurate Qi, curifindu-ne de toatdintindciunea, acopertr-ne cu harul milostivirii Tale!

Nu avem cuvinte, Doamne qi StipAnul viefinoastre, sd-!i mulfumim dupi cuviinfl pentrumarele dar pe care ni l-ai ftcut qi ni-l faci in fiecare anprin pogorArea Sfintei Lumini la MormAntul Tiu; nusuntem vrednici de o minune atAt de mare, dar deEinu suntem vrednici a grdi despre acest mare dar pe

care l-ai fdcut Bisericii Tale, nici nu ne putem opri s[mullumim dupd puterile noastre cd ne-ai ardtat acestsernn, ca sd pricepem ci eqti cu adevdrat viu irBiserica Ta cea dreptmdritoare pe care porSle iaduluinu o vor birui.

Tu, Cel ce ai zis: ,,Eu sunt cu voi pAnd la sfArgitulveacurilor", ne-ai ardtat aceasta in multe feluri gi inchip ales la marele Praznic al invierii.

Slavi ]ie, Doamne, cd acoperi Biserica Ta! Slavtr

fie, Doamne, cd ii irtireqti pe credinciogi! Slavtr !ie,Doamne, cd ai binecuvAntat ptmAnful cu MorminfulT{u!

Ne aducem aminte de cAte minuni ai flcut laacest ddtetor de viafi MormAnt. Cum vom uitaStAlpul Ortodoxiei? Cum vom uita cd atunci cAndereticii au dat bani sarazinilor, pentru a nu-i ldsa pecredincioqi sd intre in Biserica SfAntului MormAnt,Lumina SfAntd a fAgnit afard,, sptrrgAnd un stdlp depiatri? Cum vom uita bucuria Patriarhului SofronieEi a celorlalfi credinciogi vdzAnd doveditd credinfalor curatd cd Tu, Doamne, Iisuse Hristoase, egti cuadevirat capul gi ocrotitorul Bisericii?

Nu vom putea uita, Doamne, pentru cd prea maredar este dragostea pe care ne-ai aritat-o. $i luAndaminte la cuvintele Tale: ,,Fericifl cei ce n-au vizut qiau crezutl", clJ inimile noastre mdrfurisim ci laPraznicul invierii trimifi SfAnta Lumind cabinecuvAntare pentru cei credincioqi.

Pentru aceasta Te rugim, Doamne IisuseHristoase, trimite harul Tdu peste noi qi fd din inimanoastrd locag al Luminii Tale celei neapropiate, ca pe

259

Page 131: 2008=Oameni care au inviat din morti

Tine st Te sltvim,Iubitorule de oameni, impreun[ cdPdrintele Tdu cel f[rtr de inceput Ei cu PreasfAntul qiDe-Viafi-Fdcitorul Tdu Duh, acurn gi pururea gi firvecii vecilor. Amin.

Bibliografie

Biblia sarr Sfhnta Scripturd, Ed. Institutului Biblic Ai deMisiune al Bisericii Ortodoxe Romine, Bucuregti, L99Z

"** Acatist cdtre Dumnezeu-TatdL pentru cei adormifi, Ed.Agapis, Bucuregti, 2002;*** Acatiste, Ed. Christiana gi SfAnta MAnistire Nera,Bucuregti,2000;*** Acatistier, Orhei, 1995 ;

Adrian, Pr. Simeon, Cdlduzd canonicd, Ed. Pelerinul, Iaqi,1996;

Anania, Arhiepiscop Bartolomeu, Apa cea aie a Ortodoxiei,Cluj-Napoca,2002

Arhanghelow, S. A., Misterele uielii aiitoare, Ed. Pelerinul,IaEi,L997;

Avdeev, dr. Dmitri, Nervozitatea la copii gi adolescentt, Ed.Sophia, Coleclia Psihologia Ortodoxd, Bucuregti, 2005;

Btrlan, Arhim. Ioanichie, Sfintele Moagte din Romfrnia, Ed.Episcopiei Romanului, 799 ;

Brune, Francois, Morfii ne aorbesc, Ed. Enciclopedicd,Bucuregti,1994;

Comte, Fernand Marile frgun ale Bibliei, Ed. Humanitas,Bucuregti,1995;

Dragoman, Pr. Ioan, Inaierea Mfrntuitorului, Ed.Reirntregirea, Alba-Iul ia, 2003;

260 261

Page 132: 2008=Oameni care au inviat din morti

*** Euanghelii apocrife, edilia aII-a, Ed. Polirom, Bucuregti,1999;

For4 David gi Mary Cdsdtoria, cale spre sfinsmie' Ed'Sophia, Bucuregti, 2001;*** FormulaAS, Anul XI, nr. 456,19 -26martie2001';

Hieroteos, Mitropolit de Nafpaktos, Viala dupd moarte,Galafl 2000;

Mindi!tr, Protos. Nicodim, Priaeghiul uegtinesc, Ed.Bunavestir e, Galalt, 2003;

Mindifi, Protos. Nicodim, Drumul , Crucii, Ed.Bunavestire, Bacdu, 2001;

*** Minuni ale aremii noastre, Ed. Sophia, Bucureqti,2002;

Mihoc, Pr. prof. dr. Vasile, Predici exegetice Ia duminicile depeste an, Ed. Teofania, Sibiu,200t;

Mircea, Pr. dr. loan, Diclionar al Noului Testament A-2,Bucuregti, L994;

Moldovanu, Al. Lascarov, Viefile Sfinfilor, vol. I, Ed.Artemis, Bucuregti, 1991;

*** N ational Geographic Romfrnia, martie, 2004;

Natu, Protos. Grichentie, Din frumuselile aiefuirii creEtine,edilia a II-a, Ed. Arhiepiscopiei Sucevei gi Riddufilor,Suceava,1999;

Noul Testament comenfaf, versiune revizuittr, redactatd qi

comentatd ae l.p.S. Arhiepiscop Bartolomeu (Valeriu)Anania, Ed. Institutului Biblic qi de Misiune al B.O.R.,Bucuregti,1995;*** Noi minuni ale SfilntuIuiNicolae, Ed. Sophia,2004;

262

'!*'t Omagiu memoriei pdrintelui Dumitru Stdttiloae, Ed.Mitropoliei Moldovei gi Bucovinei, laEi, 199 4;

Origen, Contra lui CeIs, P.S.B. 9, Ed. I.B.M.B.O.R.,Bucuregti,1984;

Orlovski, Arhim. Damaschin, Noi Mdrturisitori ai Rusie.i,Ed. Sophia, Bucuregti, 2002;

Piriian, Arhim. Teofil, Credinla lu*dtoare prin iubire, Ed.Agatory Fdgdrag 2004;

Plimideali, Mitropolit Antonie, Tdlcuiri noi la texte uechi,Edifia aTT-a, Bucuregti, L996;

Poirot, maica Eliane, Sfhntul Proroc llie tn cultul bizantin,Ed. Deisis, Sibiu, 2002;

Popescu, Pr. Octavian, Predici, Ed. hrstitutului Biblic Ai deMisiune al B.O.R., Bucuregti, 2004;*** Proloage, vol. I-II, Ed. Bunavesttre,Bacdu,1999;

Quenot, Michel, Inaierea gi icoana, Ed. Christiana,Bucuregti, L999;

Rose, Ieromonah Seraphim, Sufletul dupd moarte, Ed.Anastasia, BucureEti, 2003;*"* Slujba Inaierii pmtru tntreaga Sfrptfunfrnd Luminatd, Ed.Episcopiei Ortodoxe, Alba lulia, L997 ;

Sofronie, episcop al Rimnicului, Viala Sfdntului Nicolae,Ed. Dacpress, Curtea de Argeg,2005;

Sorescu, Pr. Vasile, Biserica Ortodoxd - sffilp gi temelie aadeudrului, Ed. Credinla strimogeascd, Iagi, 2002;

Sorescu, Pr. Vasile, Religia ortodoxd, cdlduzd pentrucredinciogi, Ed. Saeculum & Vestala, BucureEti,1997 ;

263

Page 133: 2008=Oameni care au inviat din morti

Sorescu, Pr. Vasile, Sfkrgitul hmii in perspectizta profeyiitorbiblice, Ed. Saeculum & Vestala, Bucuregti, 1999;

Stiniloae, Pr. prof. dr. Dumitru, Teologia DogmaticdOrtodoxd, vol. II, Ed. I. B. M. B. O. R., Bucureqti,IggT;

Stiniloae, Pr. prof. dr. Dumitru, Chipul nemuritor aI luiD umnezeu, Ed. Ornniscop, Craiov a, I99T ;

$tefinescu, I. D, Iconografia artei bizantine gi a picturiifeu dal e r omiln e gti, Ed. Meridiane, Bucur egti, 197 J;

Vasile, Danion, Noi Sfinli preoli de mir, Ed. Egumenif+Galafi,2005;**" Viala dupd moarte. Noi mdrturisiri cuffLmurdtoare, Ed,.Bunavestire, Galafi, 2003 ;*** Viala gi Acatistul Sfilntului Fanuie, Acatistul SfinteiCruci, Ed. Agapis, Bucuregti,2000*** Vielile Sfinlilor de peste tot anul, Ed. Biserica Ortodoxd,Alexandria ,2002;*** Viu este Dumnezeu, catehism ortodox, Ed. Harisma,Bucuregti,1992;

Zosima, monah Pascal, Sffrrgitul omului, Ed. Credinlastrtrmogeas cd,, lagi, 1998;

Cuprins

Precuvintare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Argument. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1L

Capitolul IVictorii asupra morlii inainte de Inviere... ............. 13Somnul cel de 70 de ani al lui Abimeleh.................................... L9Minuneainvieriioaselorcelormul9i. .....................24

Capitolul IICu Domnul Viefii despre moarte $i nemurire. ......26,,Talita kumi": $tiin[. lui Hristos - gtiinfa Invierii..................... 31De ce nu a mai rAs Lazfi cel inviat a patra zi?........................... 36Ce mdrturisesc cei inviali o datd cu Domnul? .......43Martorul tdcut al lnvierii, MormAntul gol ,,vorbegte' .............. 55Transformarea subitit din viefile Apostolilor ........ 61De ce MAntuitorul lnviat nu S-a ardtat arhiereilor,cdrturarilor Si fariseilor? ......................55

Capitolul IIIAscultarea poruncii ,,lnviafi pe cei morfi...".............. ...............71Cele 206 suflete rechemate la via1d........ .................75inviatul mdrturise$te adevlrul credi4ei cregtine...................... 82

Capitolul IVLuminarea celor ce nu cred in lnviere.... ................ 89invierile sdvArgite de Cuviosul Pdrinte egiptean Macarie ........ 94Gonind moartea irn numele Ddtdtorului de Viald Hristos ...... 100lnvierea cregtinului ucis cu sAnge rece.. ............... 103SfAntul Haralambie, biruitor al morlii...... ............ 105invierea tAndrului stitpAnit de duhul desfrAndrii .................... 109Moarta a irrviat sub Crucea lui Hristos ................112,,!ie ifi grdiesc, pdmAntule uscat, scoald-te9i stai pe picioarele tale!"........... ........ 115

255264

:n'

Page 134: 2008=Oameni care au inviat din morti

,,Cu harul lui Hristos a inviat morli ...,'.... ........... 118Milostenia care redd viafa........... ...... 119lnvierea mortului ucis spre vddirea ucigasului....................... 120invierea fiului conducdtbrdui Chersonului.................. ..........121+ , .lnviind in chip minunat pe copilul impdratului Adrian......... 123SfAntul Fanurie 9i lacrimile dtrtatoare de 1nviere..................... 125lnvierea tattlui necredincios.................. ......... .....12gSfAntul Censurin invie un mort in temni}d.............................. 131lnvierea scamatorului prefdcut mort............ ........ 133La noud (zece) ani gi-a inviat mama......... ............ 135inviat la Izvorul de viafd datator........ ..................1g7O judecatd dreaptd ........ 138Moarta inviatit muski pe,,despuietorul" ei............................ 139Voievodul Taxiot a irrviat ca si faci pocdinfA........:................. 14i.Alli sfinli care au inviat oameni in numele lui Hristos.. .........1,46O femeie revenittr la viafd spre a-gi mdrturisi pdcahrl....... ......152

Capitolul VSfintele Moagte, prima mumie romAneascd... 156,,Liturghia de piatrd" oe la SfAnta Sofia (1453)gi,,ImpiehireaZaiei" (195n .............167invierea unui copil de 13 ani mort de o sdptdmAnd (1845) ..... L7gInviere, gi nu moarte clinicd (Rusia, 1916)........... .....................179O rusoaicd inviatd din morli este redusd la tdcerede ,,omniprezentul" K.G.B. (1965).......... ..............2W,,Am infeles ce este infunericul gi ce esteLumina" (Crimeea, 1982)........... .......22jinviazd fiul gi credinla mamei ..........22gRomAnca Olga R. a murit gi a inviat! (Constanfa, lg7g)..........?50,,Irnvdfafi sd murili 9i sd inviali in fiecare zil" ..........................240Miraculoasa recompunere a trupului unuisaudit mdceldrit (Siria, 2CI4) .............249

in loc de concluzie: invierea, sens al existenfei..................... 248Rugiciuni pentm o lnviere mai buntr ................259Bibliografie ...................26t

266