Coperta I: Clopotnila de la Mdnbstirea Prislop, conceputd girealizatd de Pdrintele Arsenie Boca.

Mullumim taturor ostenitorilor tntru realizareaucestei cdrli - mdrturie vie u sfinleniei Pdrintelui

Arsenie Boca, omul trimis de Dumnezea: ElisabetuSfrrbu , Fabiun Seich'e Si togi mdrturisitorii citafi tn

cuprinsul cdrgii

9{oimiirtuii[espre

QArinte te Arsenie (Bo ca

Edilie fngrijitd de loan Cigmileana

Apropia{i-v[ de mine!

ot irntul r t i . , ( . ' r t dL' l rare prooroc cra' s i l -ntca nevoia ca poporul

)

- . , t . o1lrnpt. de cl ' lpt t t l t i t r t i - t ' r f dt minc " z icczr SiAntr l l

l l ic catrc poporul rdtaci t al l r ' r i lsracl ' " t1pruryiol i - t t i t l t : tn inc" '

p i r r c : i t a r t v r e a s a n c s p u n i p r e a c u v i o s t r l P d r i r l t e l e t t t l s t r t t A r s e t r t c ,

in toatc zrlelc de prirznuirc alc acestci sfitrte llri-ttl ist' iri, itl toate

z i l c l c c ] c p o l l l c l l l r c . i n t o a t e z i l c l e d c l r r a r r l g i d c p r a z r r i c . 5 i i t rclurnrrrrci 9i snrbatori. ,,4propi,ali-t' i i de ntirtc" pclrtru czt ctnc se

apropie clc Sflnti sc apropic dc Duttttrczetl' pentrll cd Dutltrczctt

tr:anspa.. prin Stinti gi ni t. clcscopcri prin Sflnti ' Sfinlrl sprtn

tcOlo-ei iortodocgr, sunt, intru-un f 'c l , , intr t tTttrrect Duhultr i Slc- i r t t" '

, , ,4pr i tpiut i -vt i de nr inel" $i tot poporul s-a apropiat de Sfantul

I l ic. Apir i rs i t poportr l pe preottr tui Baal ' s-a depir tat poporLr l dc

cci carc-l cluceau in ririecire gi i6olatric gi s-a aproplat din nou cle

ourul lut Dtttlrnezeu. de Sffintul Il ie' Aceasta este salvarea' accasta

estc solu[ia qi pcntrtr neatnul lrostru ortodox cle prctLttiti i lcni: sd se

apropic cie I l r istos apropi inclu-sc de sfrnl i ' -sd sc aproprc cle sf lnt i

cn sir sc poatir apropia dc l)utrlnczcu' slnrtittl cu totii ' iatl"' ltrll i

aproapc l4 ani Je la plccarezr in Ve$nicie a Pi i lntcluiArscutc. c i

poponrl nostr t l rotnat lesc st tnte cinc a f i rst ' c luc cstc 11 cine

, ' , . r i ] to. . l t . iu tnod deoscbit ' Sirnte poporul 9i se apropic dc

rniinastrrca p'islop, de Pd.intele Arscttie, clc moru-lantr-rl slintiei

s a l e . a g z r e - 1 1 1 1 ] i l \ . e a s i s p u r - r d c u p u l i r r t t t t l p i t t a u r t c s i p l c c e t i i r t t t . crroi : . , I '?r ! t r t t t t r t ' r t l , , r ' t i i t ' Pr is lop!" ' L: ' r 'orba dc tbcLrl ccresc' tJc

lircr_ri Duirului Siarrt. dc fbcttI harulr,ri ltti Dt"itntrczeu $l prrrl tot

cccil cc sc scrie brnc. qi prir-r tot ccca cc sc pLrbiiL:ii l- ' ' ittc clcspre

I,irintclc Arscnte, sc sitnte c.l poporul afc t) Setc cltlhor,tliccascit

c l c o s c b i t i r C t l r c l l L l i s c p o a t c a s t i t r r p d r a d c c a t p r i r r c t t v i t t t u l c c l r , i ugi acle'irrat al lur Duuri)cz.cll, tra's.ris 'our-r prut Sflntii Plri 't i. dc

la Sf int i i Apostol i : ; i panir la Sf int i i z i le lor r loaslrc

, t , ,

i,1i ,:ii

L

'*:

6 ,

Y

\

. , , . 7 l r t r t t ' i t t : . i t i i i t : J , i ,

$ . l ! r t t t { ! r ! ! t f 1 ' , i . , , , ' 0 , , , , ,

\ ' / f , r t t l ' I t ' ; t ; t t t t /

ll:i!,jilf,,

iSr"

'{;ol;l:

I l - ' .S. Danri l PnttoSlt t tul

O viatd tnchinatd- t . '

sc himbarii vietii noastret

* Din umilinlb gi din smerenie, p[rintele n-a vorbit foarte

deslugit nrciodatd despre ce i s-a intdmplat in 1939 la Sfdntul Munte.Decdt odatb, qi chiar qi-atunci, pufin. Ucenicii lui povestesc cd,mergdnd el acolo, pe munte, prima dat[ s-a dus intr-o pddure deasd,sd se roage. $i s-a rugat mult la Domnul Iisus Hristos, MAntuitorulnostru, s[-i trimiti un duhovnic, un pov[fuitor bun, s[-l indrumepe calea cea grea qi fir[ de prihani a c[lugdriei, spre mAntuire.Dupd un timp Pirintele Arsenie a inceput s6 se roage mai cu osardie,singur, acolo, in pddure, la Maica Domnului. $i, dupd cum a povestit

chiar Pdrintele insugi, Maica Fecioar6 i s-a ardtat cobordnd dintrenouri gi venind la el, l-a luat de mdn[ gi l-a urcat pe un munte aqade inalt, cd nici nu puteai sd privegti in jos. $i acolo, pe creastamuntelui aceluia amefitor, l-a llsat Maica Domnului pe mdna unuisfint. Era sfhntul Sarov-(t 1833), ce vieluise pe pdmAntcu vreo doua-veacuri d. Dupd care, Sfinta Fecioard s-a topitin vdzduh tot aga lin cum se ardtase. e Plrintelea prirnit pe acel munte tggrl4lUl3 de la. Sfh"njul Serafim, urcdnd infiecare zi, filrd. teamd, creasta dintre abisuri. $i in tot acest r[stimpde 40 de zrle, Plrtntele a postit incontinuu p9^s,t-q9g{u, c1-l intbreaM?tl D-ggr4u_fui. Dupd patru luni de zlle, cdnd s-a intors laMdndstirea SAmbita, : chpdlase-darul acela alsdu faimos, al proorociei, gi puterea lui cea lrare, cd d4c-[sg -uita latine, te cutremurai gi te umileai pe loc. $i-!i $tial_e_ datd toate

ilp li numq_le, fbri si te cunoasc[, gi faptgfe to4te, pdcdtoasesau bune, cd nu puteai s[ le ascunzi. Aga s-a schimbat viafaPdrintelui Arsenie gi, mai apoi, viefile noastre pe lflng[ a sa.(Valentin Iscob, in ,,Buletinul parohiei SJAnta Cruce " - USA, vol.XilI, nr.

et 2oo4)

6

* pdrintele Arsenie ne_a s odatd c_uln.a inceput elactivitatea la Ministirea Sdmb[ta. in poSJUl Crdciunului giprcta o icoand aMdntuitorului, pe care n-at.r-rnut-o. in turrp ..picta a-auzit q vpse tainicd: ,rrienie, nu Md mai picta pe icoand,cd vremea s,q-aproptat. Mergi si picteazd in inimile oamenilor,prin cuvdntul tdu. Spune_le cd vtn peste ei necazuri Si sderinle,,.Dar, continuind sd picteze icoana gr negrdbindu-se sd ascurteporunca Domnului, u,?u?ir.dy nou: ,,. ..Vetfi*a_ut... Dar asta iliva aduce multd lume". iuU"UayuOu.sc_cu co*ard_q.Lq. v_o-c- ale, numai putea sd vorbeascd. A stat usadslae1a.iu" para 1" JoiarlinQqgQ4dna-M-a-re, in postul eujtito. (in acesi timp a scrisinsemndrile numite 'Gura mutg-lui';, intr-un carnetel pe care-l aremaica Pahornia de la S6mbata). Aiunci cand se impdrtdgea (eradiacon, numai in acea primdvari l_a.ftcut preot), ptine.lp_c_u_vutece le-a rostit c6nd i-a venit vocea, .uu,nt. ce le-a auzit qi lumea dinbrsericd, 4U fos!..,,Q-rcd Doamnq-;1ryQ1tuyi;g;c,..1,,, cu o voce ce a''Jrg_nu{_Us_qica, cdci oamenii,-iand au auzit vocea lui, toli aucd-zu-tjn-geaunchi gi au pl6ns qi au rrudat pe Dumnezeu cd i-a datvocea' pentru cd multS lume venea dupS sfat. Astfel, a inceput dinnou sd stea de vorbd cu oarnenii, la clopotnila din fala m'nastirii.Pdri n t ele r. r tuegT1. rnu lt p entru .9 i9 n. q4_.q4_p_op_g ru lu i ro m6nprin schimbarea viefii. Minunea ."u .ui'-ure a prrinteruiArsenie

era schimbarea vie,tii noastre. in predici ne vorbea mai murtreferindu-se la vechiul Testament (Saui, David, Soromon etc.). Fiindintrebat de ce nu ne vorbeqte rnai rnult din Noulrestament, a rdspunsmult cu cea a celor

elor din Noul Testa_

La incepur, pdrintele Arsenie avea o ,,"ru_[t"tl!] d: m'ncaneap-e jos. Uneori pleca ciite oa. Sdmbdta seara cobora pentrupe care o slujea in lacrirni. Nu)upd predicd, iarpleca in munte.stnic. (pn Sofonea loan, Sibiu\

\0.

a\\

n r

;s

1 , , - r i r r r r \ l l r ) ! i , l r i s l i t l ' i r i i r l l c l c A t ' sc t l i e o l - c l l r e i e .

, r : 1 , , ' i i l r r t r i t e i c , 4 i s i : r r i c 1 t t i t l l \ 4 o ; ; I l i c . I l n c o n i i

l , i r i , r , r i r l r i l r r l ; r ) r l i r r i l , l i l i t \ t t t t l c i a \ / c l l l l l V r c o

\ r i r r L L , - r l r - - i - - r - l r r ! . r . r ' , , . 1 l / . l l \ r l ' ; r t l l r l . , l l l l ( ) | L l l ) u C a f C p l t l t i f $ l

i . l L ; , : , l , r , ; i ; ; - ! : i i 1 r ' ; \ i . , L r , r \ l . i { l l t l l l l e t l . : t r l t o l r i c c i v e c h i

j ' , , r ' , , l , , l t , i . r t r - i l r l U t l i l t , i i i l ) l t l , O C I . L I C C $ l

! , r L , i : , : i i i I r , i l i L r \ l r ' i t t t l t t t u l i l t ) - r , i 5 i d e c i s i t

i _ : : i ,__ t , ,_ j r r . , r i : , l l _ f i r : i c i r , l t l l i l _ l l I t i t ( l Vc$ntc i :

. . i , , r . ' i l r r r . r u c [ l U , t l S l ' i l l ) l ) i c A

I t l g . t ( r i t i r t l t l i , l r r r , r r , ! r r . i , r , , . i i r i l . r 1 r . I i i . ( l I o i l t I . I t i i t ' r i r l e t t i )

' : ' l , . r l l i i - ' . r t r , r i t . i , r r r : ' , r l i ' - l i r , - r . r l t t , 1 , t l t r - i i C i l l - i i c e i l c i t e L l l l

, ] r i t t t i , i i , , ' , i t l i i r i , : r l r i , i . i - r . * r r , , i l l t , r l i t \ l i t l i . l ; i t t t t l c i c l i i l l t a c a S A .

' l t . i i , t l r , r , i . . , r , r i , , . l l , i l , . i { l e l , i r r e f . l l l ) l e e C i a f l l l

, - i r , r r i ! , , - ' t - r \ , i ( ) i t t i t [ J c i n c l a t i

. i , r l r i i r ' ' l r u t t t r - t l [ r i s c l i c i i . a c i i c i i

Inergea ntai des la bisericd qi se cuminecu mai de,s, g! ."&pt4lSa

lugu ru i Dumnezeu,r,?;l#,lX'iJ :ffH ]; i:1,*::;:", ;;:acas5 $i in acelagi timp, sq ruga $i pentru pruncul din pAntecele sdu.Fiind insdrcinat' gisolul fiind precat, ea nu a mai a'ut de-a facecu bdrbat in perioada sarcinii. Deci cAcest lucru a a.vut asupra viitorului luiexenrplu este bjne sdll unleze qi pdrinfii din ziua de azi.

Pirintele Arsenie Boca s_a ndscut in anul 1910, intr_un satrnic, Vita de Sus, din Munlii Apuseni. Tirnp de 14 ani, a urmatgcoala prirnard i' satur natar, dupd care s-a dus ra Liceur teoreticdin comuna Brad. Apoi, jn lgig, a venit la Sibiu qi a intrat laInstitutul Teorogic. in tirnpur acesta, s-a irnprietenit cu pdrintereNichifor Teodor gipdrintele Miron Mrihdilescu de ra ocna Sibiurr-ri,preoli foarte buni. rlaj urei-ca yar:sta decdt p5rintere Arsenie.

A absolvit facultatea de {ani in anrrl t93J, apoi a plecat laBucuregti Ei a intrat ra $coara de arte ffurnoase, pentru a invdfapictura. A terminat aceastd qcoald gi apoi s_ai.n_scris,la Faqqltateade_rne_d_lqlnd, unde q invala.Li*Atlqll,1_oqului cu cel rnai bunprofesor de pe tirnpul acera. s. u.a. .a u vrut sd cunoascd anatomiaa doritsocotit

pentru bd nu a luat de la nirneni dar a dpentru fiecare om in parte. Mulli s_au vindecat, respectdndu_isfaturile.

O perioadd de cAteva lU_nia_fostrn Grccia, la MunteleAthos,unde a vdzut.viada cdlugdreasci de acoio gi a ?nvdfat nrulte.

Irl4inte de le45 a plecat in,Basarabia, la Cirigindu, avdnddorinfa de a invita pictura, caci, se qtie, acolo erau fbarte buniP_tftori, de sfinli gi de biserici. A rnai invifat acoro gi poreitLrlIgiSrclsr. In prirnivara lui 1945, a plecat ciin Basarauiu ,pr.Rorndnia, pri.ri,d bani crc drum. unche pentru pclreitur icoanerorqi un cozonac.

Alungand in gara C'higinau, a obse.vat o fluctuatre mare cre

: { ,no-

Sibiu)

* estdrile gi deportdrile prin lagdre, dar mai ales vj4!a,(ehfuJutala nec"ontenitd prin care a trecut, sunt tot al.dtea dovezi cd,in fond, c te (s6ngeroase qi nesAngeroase)fac parte din re a credinfei cregtinedin sufletul poporului romAn.

Zian-Ydlean Boca (aga se nulnea inainte de cilugdrie PdrinteleArsenie) a vdzut lun-rina zilei in ziua de 2!__s-epteg849_1910, incomuna Vafa de Sus, aflatd in apropierca oraqului Brad. Cu toatecd vreme de patru ani, in timpul studiilor de la Institutulde Teologredin Sibiu, am gezut alituri, in aceeaqi banci, n-am ajuns sI-i potcunoagte toate addncurile sufletului. Re{in totugi cdteva aspectepe care le socot concludente.

Poate faptul c5 in_tuterete nu s-a prea bucurat de cildura uneivieli familiale exphcd firea sa pufin sociabilf,, retrasE, introvertitd.Vacantele le petrecea adeseori la o rudenie a sa. Ne-a impresionat

cu care ribda frigul, el fiind adeseori imbrdcat sumar.Tot astfel, demn de rnenfionat este faptul cd s a de la bucate

le; de exemplu, renunla regulat la "por!ia" de carne dinlnstltut.

Nu l-au pasionat prea rnult studiul lirnbilor str6ine; cuno$teatotuqi &efte. bine liruba__:flraueczd,. Cjtea cu aviditate studii de

gie, de cara_cl€dale€Ic,_de*gla-folagie, cdutdnd sd seaddnceasci in descifrare4 tainilelor sufletului. A iubit de rnrcdesenul, sculptura gi rnai ales pictura. imi arnintesc ai acum deu$urinta cu care interpreta la flaut compozilii destul de preten{ioase.Toate acestea erau tot atdtea dovezi care ne ajutau sd intrevedernin el pe pictorul gi pe duhovnicul de tnai tdrziv, care cduta sd redeain compozifii clare gi in analize psihologice destule addncuri alesufletului omenesc. (Pn Prof Teodor Bodogae - in ,,Telegraful

Romdn", nr,2-4, 1990)

10I I

* CAnd s-a intors dc la Canal l-arn vizttat la Mdn[sttrea

securigti care-Iuflrf,rcsc' CA-nd l-amvtzitat la Drdgdnescu era tot

urrndrit de securigti... Dupd aceasta ne-a zis: ,,Ntt vd neca.iili de

* I - a t l c c r u t b i t r c c u v A r r t a r c P d r r r l t e l u i A r s e r r i c s i r n e r g l a

rnalnzl sa" irr Va1a. lAnga Brad' CAnci in sltrqit am plecat' ca sh

ajungetn acolo a trebuit sd trccctn pcste lntlnlt' Atn nlcrs trcl

persoanc, dlntre care una cunogtca druttlul' CAnd atn a-luns alll

i r l t rebatpcc i l tevaunde locu ieg te fa rn i l iaBoca.V la lnaPar i r r te lu iA r s c n i c e r a b o l n a v a . N c - a t r l r t r i s s d - i c u r n p l r l n - l l l l $ t e

rncdicattrcntc.

Era trechjiti cd' fiul ei, Pdlintcle

nal. Spltnca cd tlai arc o luui qi vitle,

a rrrurit. (G.M., Fagaraq)

Arsenie, a fbst inchis la -Ca-dar n-a lrccut acca lt t t t f , 5t ea

sl , cd numal

Dttmnezeu". (SePtimia ManiS, 80

* Am rnulte amintiri cu Pdrlrtele Arsenie. Arn fost inchigipolitic, irnpreund cu a!1foar19 rxu$deJinuli de rarrginalt (episcopi.prco{i, profesori*4loctori, chiaburi, oarneni politici ai vrernii gialtc categorii, tA_!_ afi ftf[ jUdecati, chrnr-n1i, batuti firdrnotive, prost alinrenta{i gi fblositi la rnunci grele. Cinc nu-gi frccatt:lLo nu primca mdncare gi era dat rnolfii.

, atAt Nicolae Ceauqescu, cAt qi ElenaCcaugescu t la Pdrintele A_rsenie, neinsoli l i desecurigti. Veneau dcstul dc des gi se consultau cu Pdrintele. Cuaceste ocazl\ Pdrintele le atrdgea atenfia: ,,lrasali bisericile, ntr ledemolali. Ce aveli cu Dumnezei/ Nu mai ,stric:crti bisericile lui

inrdiserd mai tare, cdci aveau planificat sd distrugd mii de localitdtirurale, unele cu o bisericd, altele cu rr-rai multe. Aga st6nd lucrurile,cu srguranfl cd gi cd vor fi umilili gi omorAfi, darflll_qu cle_Zut. (Ano n i m, Bucurepti)

* L-am revdzut pe Pdrintele Arsenie fu prislop, dupb ce avenit de la Canal. Luase pe pdrintele Dometie de la S6mbdta. cas5 il ajute, cici era singur la Prislop. Pdrintele Arsenie a restauratMAnistirea Prislop. La inceput nu gtia sd picteze. A fEcut apoiqcoala de picturd la Galali. La Galali arn fost gi eu. Aici l-ani intalnitpc u-l BArsan--dc la S6rnbdta, care ne-a povestrt urmdtoareaintdrnplare: ,,Eram in post, dar rni-arn Zis sd nidnAnc gi eu uri bulz(n.n.: nrdrndligd cu brdnzd,), seara, cd doar nu era carne. Dirmneala,cAnd m-am dus la ntdndstire sd facem slujba, ZLcgP.atinte le {6en!e:,,Md, cti munc'at un bulz, dar du-te inapoi S!-_vezi ce./'oc lupii cuscrouf a ta". (lAnd In-am intors, lupii i1ni m6nc_aserd scroafa. M-am dus din nou la mdndstire s[-i spun Pdriritelui. Pdrintelc slujea,era in altar. Dar u deasupra pdrnAntului, iarsub picio_a_rele lui era flrc!

Si voi

;;thi strporYi c:tt ctiulorul lui

ani, Codlca)

Glicheriu)

l 2 l 3

uq

lBM

t

(J

4

.qsr.?

Fa

!Bq '

,,Duhovnicul nedezgro ap d tulan{ii imp ilriiyiei "

Din scrierile P[rintelui Arsenie:

o Ardtarea gi irnplinirea in firea noastrd a tuturor danrrilornagterilor noastre de sus, din Duhul Sfint, e ceea ce numimdesivirgirea. cea la rnlsura fiec5rui ins.

e e inzestrat gi trirnis salupltn_gasgq xn rgsJ_al_luiDurnngzeu intre oarneni. ggg3 acestui /.o.rr sau

r], in fiecare, dupd atotqtiinla de rnaiinainte (Rornani 8,29) a lui Durnnezeu. ldrdcuno;tur_la gi luarea-arninte a unui fu@jghg5l|

Duhornricul sau starefulajutl gi dezviluie tg"glq Utenlile luiDumnezeudrg_fi!_Sai, diruite lor dup[ i, ce vor avea s-o aibd.

. Toti nevoitorii t gqle_atc4 duhoylic, deoarecein cele duhovnicegti, tot ce nu e din povdquire ordnduitd gi subocrotlrea smereniei duce la inqelare gi la mai rnare rEtdcire, decdtinsegi patirnile.

o Prin acea prietenie a duhovnicului cu Durnnezeu, desprecare nu ne mai tocmirn, el va intoarce sau va atrage voia omului lavoia Lui Dumnezeu, fhc6ndu-l sd vrea gi el ce vrea Dumnezeu.

Dqfurqlc-ul va ftrtoarce qi r 6 de la atita unrblarepustre in afard gi o va frce scaun al lui Fkistos-Dumnezeu, ftr care suntascunse to ate comorile cqp q!,14[91$]_a!9ji!telepc_ruxr ( Co loseni 2, 3 ).

o Solul preot poate fi gi duhovnicul sofiei.

o \re-cazuglg-v,tggi sunt alluiDurnnezeu cdtreoarnenii rnai grei sa,u mai vicleni la rniute Bglgle_dq peparnAntaga de mult vor strdnge oamenii, incdt nu mai rim6rie istonei altdsolulie decdt sfhr:gitul ei... Sd nu uitdm ca

Voivodeni)

l )l 4

. Toate dcrrurile inchisc in dcstinul nos.Eu sunt ingr[dite cus u fbrinf c q i nurrrar_la at Qyt-q,_9! g-ry1r y.i . qiungem, prin c itd su ferinlaputenr razbi cubucurie . Nurnai atdta rnang6iere putem aduce intreoarneni, c{ e.a in locul celor ce vrenr s[-irnAngdicnr. nrcc vor fr niila Er adevdrul in noi, qfui

tiur bucurogi pentru Durnnezcu gl pentruoalnenr.

o C Lelor este un lrarc talent. irru.tt,'ri,'ilu luiDumnezcu nu sunt gl4te ca sitnple ornalnente de carc sd nebucurdnr rrurnai noi.

. CAnd !i-a gdsit Durnnezeu vreo treabi pentru irnpdrdlia Saintre oanreni, a_i -toate_ob-ligatlle-lunii... Cel rnai fiumos

dgr pe care il putern face lui Durnnezeu e ta ne ddruirn I,ui. lrcnoi ingine, toati viala.. . Cregtinismul nu e numai o afacere dedurrinicd. c e",rletoate zilple.

Sd nu calci legea iubiriiBilct scris dc Pirintclc Arscnie c[tre Maica Teoctista din Voila,

atunci cind nu putca vorbi

aS t'redc sd vorbeascd ce ei".

"Tp"/i bine Si . Bjnele !i-l va rdsplatiDuntne:eu. Dac'a oamenii - rudele ti-at'Jace bine, I e

{i-ar mai rdntine'lTu esri calugdriyd Si, co atat'e, trebuie sd le bucuri de

nec'crztn'i, c'u sci c'istigi plutcr clc la Duntne:au panlnr tot ce,su/bri - c'4 buryj Stiinlci Si rtibdure - de la /i'ayi.

Deci roctgit-te ltentru c'ei ce tc blostcintd, /u hinc celor'c'e-tifac'rint: c'elui ce-!i c'et"c - nadrept-tlti-i totce-i trebuie ltri,din lac'ontie. Cu olte cuvinte, (.ind teasultreSte cu nedreltlate, ca sd ntt c'ulci

l 6

49 galq.eni, indiferent umt stmt ei. Tu fii cumie.

fu sd ai grijd,dnu.zici rdtr absolut nimdnii,' indi/erent

' , _ a$a tii (impotrir" /iii, ilu mai bine zismai presus de.tiret legea lui Dn.*oo", _ s itrhirii.

trlgdduiesr- ncto inr ht lrehrtie ci stiimdnt t t i t , .

' r ' t t t . rent t t r t co st t r . i s i , i n l t ' t )n suf le t de

1: J-' : toq^t;a*3*Pto

k!"r-.-lrLe

f,

vtn--ro+(ruw

k€ - ,

1 7

&..,t- cr.,ri ,fr-

np. c4t4t',e1,*

l 8 19

L- "a

c.. T;

fi n^r- J*.i t'X.- "-!n

F/aX-

fLT,L,

I t ,rCine vine Si ma coutd,nu vine degeabu!" -'

* Spunea Pdrintele Arsenie: ,,Cine vine Si md cctuti4 nu vinedegeaba". E,u arnfost de vreo 300 de ori la Pirintele, tirnp de20de ani. Apoi arn fost la toate parastasele lui. L-arn visat de rnulteori, dar in ultirnul timp nu l-am rnai visat. Mi-a zis odatd Pdrintele:,,Sd povesti{i despre mine, cd sunt intre -wi". $i am povestitmult, cd spunea cineva: ,,Opri1i-o pe asta, sd nu mai vorbeascddespre Pirintele Arsenie". Ag povesti gi acum, dar n-am cuvinte,nu mai am linere de rninte. (ChiS Aurelia, 93 ani, com. Boiu,.jud.MureS)

t Pdrintele Arsenie spunea: ,, Md, nu venili numai voi.i care nu au fbst aici niciodatd. Este destul dacd

ali venit o datd sau de douci ori. d am Si euun cttudnt de spus. Unde veli fi, pun mdna in capul vostru Si vd.scot a/ard. {ie: sd fili buni, silaceli/apte hune,sd mu'gcli pe littiet Bi.sct'ic'ii Si s i, cum viiinvald preolii Bisericii". (Maria Mstronea, Sihiu)

.!. M .4.m cdsitorit cu o credincioasd, Ernilia, eu fiind atzu peatunci. pitn .u l-am cunoscut pe Pdrintefe Arsenie Boca, prin 1972.Solia rni-a propus sd mergern la Pdrintele Arsenie la Drdgf,nescu,dar nu ne-aln infeles. I-am dat chiar o pahnd sofiei, dar pAnd launn[ arn plecat impreun[ la Drdgf,nescu. Acolo era lurne multd,din toate pdrt i le. La intdlnirea cu Pir intele, acesta rni-a zistltustrdtori ,f i venit mii, ai venit? Tfu cure bei vin CoteSti, ai cotit-g".A stat de vorbf, cu toati lurnea, apoi iar mi-a zis: ,,Md, rt-aiincredere tn ntine. W'ei s-o ba{i iur". La plecare mi-a zis: ,rSd moivii la mine". M-a atras ca un magnet gi l-arn vizitat ori de cAte orrarr avut ocazra.

,,Iatrd.'uwi, tr,&&yeLt

ca_ 4rdJre/Fta{L Tc^a-rD

"dfr*ld tey-_Y*'-PtuDr.-6 ALr 4t" reyurgi

' /1

-A,nc. lt'.\ )

rti, ?.z:a-t LLinl

:rif .

.. r{r n^€&.A:i"h- q;_ /

3 i o,.-- **#qe,q-)e t'-...2.;6

202 l

$iadouaoar [cAndamveni t l .amg6si tpePdr in te le inconluratde rnu l td lume. ] \4 -an ip ldnsPdr in te lu ide locu ldemunc6(e la rnvopsitor, lucram in medlu de gaze) qi mt-a zis" ,,Lasd md' cd cti sii

te'dtrci Iacei ctt hctlate albe". Peste 2 sdpt6rn6ni, fratele tneu' care

lucra la spital, mi-a zis ci este un post dg zugrav la spital' M-am

transferai cu locul de munci la spital. unde am lucrat p6'ndin 1992'

c6nd am tegit la pensie de boali' Cdnd arn tners iar la Pdrintele

Arsenie, r1i-a zis: ,.CLItn e, mdi, la halate albe?" 9i i-anl spus: "Efoarte bine Pdrinte. Vd mullumesc cf, m-afi ajutat"'

p a,blmle-flI.gljl}ajrrq4pagcg;nqgg. cand

plecim de la parintele Arsenie rn6 simleam u$urat. o dat6 m-am

plans Pdrintelui cd solia mea e cam rea. Atunci Parintele a fficut o

expertenfd cu mlne. Mi-a spus cd sunt altele qi mai rele' apoi tn-a

rugat sd duc nigte bagaje la casa parohiald, peste drum' Arn dus

balajele, am intrat gi apoi am intrebat dacl e cineva acas6. A ieqit

o persoand cu gura mare: ,,Ce vrei m6? De ce ba!i? Vrei sd chem

,-,',ili1iu?". ,,Doamni - am z$ - v-am adus nigte bagaje"' Ajungind

din nou la Pirintele, acesta mt-a zis: ,,4i vdzt'rt cd sunt altele Si

mai rele?". Alt[ dati mi-a zis: ,,RsbdL.mqL.req]i!gt^?a, al$bl vd

veli despdryi". (Eugen Butum,52 ani, Fagaraq)

* Arn auzit de Pdrintele Arsenie de la credincioasele

care mergeau la catedrala gi gtiarn ci era o problema s6 ajungi

la ddnsul. Problema consta in faptul cd, dacdnu aveai ,,chemare"

din partea Parintelui, qu aveai cum s6 ajungi s6 stai de vorb[ cu

dAnsul.Amdor i t r r l u l t sda jung laPdr in te leg iam incepu ts6mdrog$1

sd postesc, dupd putinfa mea. intr-o noapte, atn visat o scend biblicl

.u." ,.p."tenta Naqterea Domnului Iisus; mai precis, am visat

steaua carc i-a ci;lduzit pe rnagi. Apoi, am visat cd sunt pe o

platfonnb, irnpreund cu tllal tnulte persoane' De pe ccr gi-a fficut

aparilia Sfdnta Treime qi Maica Domnului, iar Domnul Iisr-rs

Hristos tn-a binccuvintat. Dupd aceea, niqtc raze, care porneau de

sr-rs, clin cer, llt-au inr-rndat mdngAindu-rnl'

22

Md sirnfeam atdt de fericiti, de puternicd gi ocrotitd gi tot binereil simfeam cAnd erarn sc6ldatd de acele raze aurli; nu aln cuvlnteqj cred cd nici nu existr cuvinte in lurnea noastrd.lirnitat[ care saexplice fericirea care ffr-a inuncrat. cu acea tlqicire am rimas ins.uflet gi peste zi, c6nd eram la serviciu sau cu treabd prin casd"Acea fericire era ca un fel de magnet, care ln-a ricut sd srmt c6trebr-rie si plec in-rediat la pdrintele Arsenie.

Agadar, simfearn ,,chemarea,'qi totul a lners perfect. Eu gr soramea ne-am dus la gard gi am luat acceleratul de Bucuregti. Nu$tram cum s5 ajungern in comuna DrdgSnescu, dar totur a fbstdinainte pregdtit de pirintele. CAnd am ajuns Ia Bucuregti, peperonul gdrii s-au apropiat de noi doud cbluglrile gi ne_au spus sdlnergem ra Drdg'nescu gi sS ludrn autobuzul de ia o autogard. Ne-am bucurat c6la Bucuregti am fost intd'rpinate gi indrumlte. c6ndam iegit din gard, 'u gtiam cu ce tramvai s6 ajungem la aceaautogard. Atunci, un bdtrAn s_a apropiat de noi, o._u ,pu, ci gi elmerge Ia acea autogard gi ne-a chemat sd_l unndm. Aga arn ficut.

Am a-juns la autogard, am g6sit autobuzul de Drdgdnescu, darpe acelb6tr6n nu r-am rnaiv[zut. [ati, aga proceda p[rintele nostrucdnd mergeam ra ddnsur . odat [ instarate in autobuzur deDrdglnescu, eralr arnAndoud foarte b'curoase, dar, i'scurt timp,a cdz,t peste rnine o obosearf, de nedescris. Iegisem din tura denoapte' a urmat apoi incS 0 noapte de cdr5torie cu trenur gi sigur,urma oboseala. Cdnd,, in sfir;it, am ajuns la Drigdnescu, in ireajmastafiei, ne-a apdrut din nou acel bdtran gi ne_a ardtat cu m6na peunde sd o ludrn. Aga am gi ldcut.

Ajung'nd la biseric', obosite dar gi curioase, ca nigte tinere ceeram pe atuncl, am pdgit i' curt€, am deschis uga bisericii gi arnpdgit induntru. $i iat6, Parintel.e-ne_Stru era p_e scheld gipicta exactvisul pe care l-arn avut, acera cu steaua care i-acondus'pe magi raieslea Dornnului Iisus. in bisericd e-ra slujb6 pirintere picta, dars-a intors spre noi qi rn-a cuprins in privirea rui arbastra- ca cerur,atdt de pdtrunzf,toare, clard.,,_-rubitoare qr totugi fennd. M_amaproprat de schela pe care era nrcat, aproape de altar qi i_am spus

23

,,Pdrintc, la dumneavoastrf, atn venit"' Mi-a zis: "$itt' ctcum stat

in gentrnc'lti Si le rottgd", dupd care a continuat sf, picteze' Am

stat cu cAt atn stat, dar nu mal puteatn de oboseali' Din nou m-a[l

apropiatdesct retaqi , r id icdndu-rn icapulEimi in i lespreddnsul ' i -aln spus cd vreau sd-ivorbesc' Dar cl din nou tn-a scrutat cu privirea

si rni-a spus sl rn[ duc sd rnd rog in genunchi' Aqa artr ldcut' dcqi

vroiatl s[ stau de vorbd cu dAnsul'

Apoi, nemaiputind sta pe genunchi' lr-alrl a$ezat in strana $l

rndtotu i tamlapic turacemi-aapdrut inv is ,p ic tur i lacaresf in{ iasatoctnailucra.$itatdcd'coboarlPdrirrtelegi,foarterepede,treceprin bisenca spre iegire' Atunci eu' fuga dupd ddnsul' L-atn prtns

chiar cdnd inchidea uqa' Am linut uqa 9i l-arn apucat de bra!'

spunAndu- i ins is tentc [suntd inSib iu 'cdvreausd- ivorbescqrc6 'irr nict |)n caz,nu vreau s[-l pierd. Atunci, sfin1ia sa a rds 9i mi-a

spus cd e-u n-o si-l pierd niciodata' Mi-a mai zis sd m6 intorc la

rugiciune, pe genunchi' Aqa am ldcut'

Dar, vaz6,id cd trece tirnpul 9i cd Pdrintele nu mai apare in

b iserrca, ln-a lna larmatg iarn ieg i t repedeafard, incur te.Pdr in te lese plilnba in tala bisericii 9i mi-a spus' plin de bunf,voint[' c! tn-

;;;.nht Rpoi, ne-a poftit, pe utinc ai pe sora t'ltea' sf, ne aqezdm

olespededenrornrdntd incur teabiser ic i i ,cas6st [ t r rdevorbd.tl-sBus -c-a sunt at0-!-rie-q-b:q-sita' inc6t nu rnai pot line ochii

des-c1115i. Sfrnlia sa r lt zambind 9i' in acel tnotnent' -am

cum a pitruns, parcd,.in intreg sufletul lrgu $i mla-luat

intfgeg4-q.b.sspal6' intre noi s-a stabilit un fel de comguune

rn[ hrineatn.Repet, aceste cuvtnte sunt sdrace' sunt limitate in a descrie

p ce se revf,rsa db-BliylfEa P[rintelui' Dar am qtiut ci' in

acel tnotnent, s- tnt" "

fost, coltigor cu colligor' cercetat de

P[rintele. Rm slrnlit c[ acele clipe rpd vor marca pentru toata-vlata

g i , i n t r -adeva , ,a .a tunc i i nco loa tnavu tsen t imen tu |c iapa r l i naltg1-vic{i $i altel-lurni'

De fapt, eu aln venit la Pir intele cu-sufletul incircat de

24

; i " t r i

t ? ' ; , ,

ilrtrebdri. D6nsul, insi, rqa curdfat de toate intrebdrile pe caredoream sd i le pun qi rni-a lisat doar una, pe care i-arn pus-o lasfirqit. L-arn intrebat atllnci: ,,Cu rnine ce va fi, euce vor fi?".D6nsul m-a cuprins in intreaga sa privire iubitoare de Durnnezeuqi de oarneni qi rni-a spus: ,, Tu vei fi o luminatd".

De vorbit n-ri-a vorbit foarte rnult, cdci abia cind am aJunsinapoi, la Sibiu, nigte credinciogi care rn-au intAlnit la catedralarni-au spus c5 am stat aga lnult de vorbd cu Pdrintele, incAt ei nu

Plrintele a vorbit despre --1[].o__zpfie-, _gr_g_.{c_l!A,? gie gi chiar - ridicdndu-se, pun6ndu-girnAna pe fi'unte gi uitAndu-se inspre cer - rni-a vorbit despr

, dar care exist6, tot aga cum stelele existd pe bolta ceruluigi ziua, chiar dacd u le putem vedea.

Apoi, fdcdnd cdtiva pagi spre mine, mi-a spus: ,,Am awt opereche de cai ndrdvasi, pe care ii iubeam mult, dar care, nuv,roiau sd n'aga la cdruld. Ahmci, am sdpat o rdpd de o parte Si denlta a drumului Si m-am urcat in cdruld, trdgdnd de hayuri, $iiata, qtii mei au inteles cci trebuie sd meargd liniStit la drum, aSacum ii dirijez eu, ccici all/bl, dacd Si-ar da cttrs./irii lor ndrdvase,.ar cddea in rdpd ". $i Pdrintele m-a scrutat cu privirea, ca gi c6ndrni-ar'fi zis: ,,No, ucum ai inleles cttm trebuie sa /ii?". Dar eu,slncer vr spun, Ia vremea aceea nu am prea inteles aceastd parabold.

d am trecut prin multe strdmtoriri, affLin-trg_l€s cd acesteaeral s_pre_biqelg g1eu, cdci irni struneau firea ndrdvaqd. $i sorarnea la fel. Chiar qi acum, cdnd este preoteasi, are parte destrdmtor[ri educalionale din partea Parintelui! De ce spun ,,chiargi acun1", de vreme ce ddnsul nu mai este printre noi? pentru caPbrintele rni-a spus, liniqtitor gi autoritar totodatd, ci eu nu-l voipierde niciodatd! Asta insentnd ci d g.#pazAasupra noastrd,

, intr-o fire apti de a fi in vegnicii cr_r tofi aleqii Dornnului,c[ci acolo este adcvdrata viafa dupd care tAnjrm rrereu. pentru

25

am olLtngat, iar ei, neavand incotro, au zburat, cciulanclu-si sirtgttt'i

hranct Si /dcanrlu-Si cuibul /or". Astfel, pe parcursul sqnvgtsaf iei,

c6nd decidea dumnealui;' Pdrintele imi dadea rf,spuns la unele din

intrebdrile care md presau, dar pe care nu apUliqqe-q94 i te pgn'

Am mers gi cu alte persoane la Parintele. odat6, i-aln dus-o

pe fiica mea ca s-o binecuv dnteze.Alt5data, am foit ctt nigte colege ,

ca s[-gi rezolve problemele lor. Din cdte persoane au fbst la

Pdrintele, qtiu cd dAnsul la toate le'a schimbat viala'

Eu, oride cdte ori am cdzut,irnediat am fost ridicatd. Pirintele

rnd abat din drum, vdd ripa 9i rnd intorc. Cdci aqa este l, deqi

gtie multe, t din drumo cici dacl nu ar fi aqa, arn fi

cu toiii sfinfi deja.Mullurnim Dotnnulut c[ ne:a-14-sa1-Llto.dB,lp dernne de unnat,

in decursul intregii istorii a ornenirii gi a Bisericii. Amin. (anonimd,

Sibiu)

* irni a'rintesc culn odatl, aflAndu-rni chiar lAngi pervazul

prisper, Pirintele m-a chemat la ddnsul, rn-a ridicat pe genunchii

sf in[ iei sale, l inAndu-rnd aga tnai multe minute, t i tnp in care

conversa cu oatnenii. Doamne, cAt de stingher ln-aln sirnlit atunci!

26

$i acurn sirnt asel sentiment de coplegire totald, generat denevrednicie. insd, prin gestul sdu, pbrintele voia, pur"i,sd repetecuvintele M6ntuitorului: , sd VtUi,lq*line,,, aSa, casdin{eleaga ceva cei carq.eralt de fat6. pe mine ins6, rn-a intdritpentru tot restul anilor vietii rnele. -

Rdspunsurile pe care le dddea diferiteror intrebdri gi problerne,ale unuia sau altuia, cqrfrne"al$rgsarLpent$ viitgr: esgllrenQa u_nor

Pe cele ale mele, eu le-at! inJeles abia peste aniia acurn, la vArsta a treia. Mitropolitului Nicolae

Mladin, fost coleg de mdndstire la Sdmbdta, i-a,_zis.. ,,Niu.rlae,Niarlae, g!_tegu p;4s mitrcpolit [comuniStiiJ te vor da.19s". (Pn Bunea Wctor, Sibiu)

* La lacurile M[ndstirii Simbdta se aflau trei persoane: uncdlugdr gi o femeie cu fiul ei. Mama zice cdtre fiul: ,,cine o mai figi acest cdlugdr?" (cdlugdrul era imbrdcat in haine de lucru). canda spus aceste cuvinte cdtre fiul ei, femeia a vorbit in lirnba englezd,ce-sd nu inte-lsa€aablugdrul. Dar ce sd vezi, cdlugdrul le-a rdspunsinluba-t?n9.ez6! Acel cilugir irnbrbcat sirnpru era pdrinteleArsenie, staretul M6n[stirii Sdrnb6ta. cei doi n-au gtiut cum s6plece rnai repede de acolo. Nu numai cb aveau de a face cu un olncult; care a rdspuns in limba francezd.la rernarcile lor spuse infirnba englezd,, dar aveau i' fali un oln cu har, un om sffint! cu

care--[ qaractertza, pdrintele i_a chemal insd la el gi au ei prietenegte.

- odat5, m-am dus la Drigdnescu sd vorbesc cu pdrintele. inbiserici n-am vdzut nici un om cu barbd, irnbricat in hainecdlugdregti- a$a curn imi inchipuiam cd trebuie sd arate pdrinteleArsenie. Acolo era doar un_AtXjutbmcat in halat alb gi cu bonetdpe cap. Ydzdnd cd nu pot lua legdtura cu dumnealui, rr-arn hotdrdtsb plec. Atunci, numai ce vdd c6 acela lnbrdcat in halat vinecdtre mine gi rnd intreabi: ,,Ce ca,yi?,,. Eu m_am intors cdtredAnsuf gi i-arn rdspuns ci il caut pe pictorur Arse'ie. ,,Ce ai *t

27

sd se incalle cu ei".

2 8

lJ

$tt=

p

\i

c)P

.a<:

.g

?

. F

- Odati, s-a dus la P[rintele.o care $i-a fbcut o operaliel-? gar, ca sd fie mai frumoasd. Pdrintele i-a zis: ,,Tttfemqie, de cete=ai sc-hiruonosit aSa?". Ferneia zice: ,,Cum, pdrinte?". ,,De celi-ai.fdcut operalie la nas? Crezi cii dacd arfi vrut sd.fii cum eSti acum, nu te-ar,f i putut.f ace aSa de la inceput? Du_tede aici, cd nu vreau sd stau de vorbd cu fine".- Odatd, m-am dus la Drdgdnescu, la pirintele Arsenie. Cdndam ajuns acolo, in curtea bisericii era adunati multf, lume. p[rinteleera carn la vreo 30 de metri, iar in fala lnea, cam la vreo 2 tng111,era un bdiat de vreo 19 ani. Pirintele strig[ la bdiat gi-i zice: ,, Maibaiete, ce ligari./ilmezi tu?". Bdiatul rdspunde: ,,Nu fumez denici unele, P6rinte". Pirintele zice.. ,, Mai, qu_y_ai c.d acum nu ailigciri nici ln mcind, nici in gurd, dar te intreb q icdnd eSti cu bciie[ii Si cu .fetele? ". Bdiatul spune c6 nici atunci

cantl cste cu baielii gi cu fetele nu futneazd. Pdrintele zice: ,,Bagd

mdntr in b:uzttttqrltl stttng de la pantaloni Si vezi cd acolo esle un

pachet cle ligari Deltct. Iavezi, cine li l-o /i bagat?/"' Atut'tci' eu

rnd-dau in spatele biiatului gi-l vad c6 scoate un pachet de ligariDclta leinceput, din buzunarul stdng. Pdrintele a plecat, iar-b6iatul,

ncdumer i t , a z is : , ,Ce pdr in te tna i e 9 i pdr in te le acesta!?" '

(Bil iboucd Mutei, Stivdstren i)

* * S-a dus un cetdlean la Drdganescu 9i Parintele Arsenie era

pe scheld, pict6nd. De curn l-a vdzut pe Pirintele, omul a strigat:

,,P6rinte, eu am dreptate, dar tribunalul nu-rni dd dreptate 9i rni-a

luat rnostenirea". Pdrintele coboari repede de pe schelS $i-i spune:

,.Md otntrle, dacd oamenii tli./ac dreptale, ahtnci Dumnezeu ce

sa-!i mai facd? " . $i l-a cahnat pe cel incauzd, incdt a plecat omul

linigtit gi foarte impdcat, renunfdnd de bund voie la rnoqtenire!

(Silvis Pdtrucean, Sibitr)

i * Pdrintele a spus cd ,,este m,ai mare P,ggss cA dlqplglga"'' urs Maria, Ucea de Sus)

* Pdrintele Arsenie, cu rugdciunile lui, a vindecat-o pe rnaici-

rnea de o boal6 gi i-a spus: ,,Tu de ntcirtdslire sd nu te depcirtezi".

intre timp ea a avut o suferinfd sufleteascd: cfind elgm foart-e tnic,

nu rnult dupl leagin, ,,m-a d-at celui rdul'. Mai tdrziu, intr-o noapte,

arn visat cd trecea lisus cu apostolii. M-atn luat 9i eu dupi ei, dar

unul din apostoli s-a intors cltre mine 9i rni-a spus: ,,Iu nu po{i sa

vii cu noi, caci I rdului cand ai.fost mic" ' Matna s-

a dus la Pdrrntele Arsenie gi i-a zis necazul acesta. Pirintele i-a

spus sd vin la sfin{ia Sa, c[ Dumnezeu va face ceva 9i pentru utine.

Dupd ce ln-am dus la Pdrintele nu m-am mai oprit de pe drutnul

rnandstirii; ibceanr naveta de la Drdgug la rndnastire. Aveam l4 ani

gi erarl foarle atent la predicile Pdrintelui, sirnple, dar cu nrult inleles.

Din predici descopeream suferin{elor noastre 9i a copiilor

(p1gqt_qle), cdci veneau mulli oanreni suferinzi, care nq-ill,e&geau

de ce trcbuie s[ sufere, nu aqqQptaLl.fufelxl"a'(Pn Sofoneo loun,

Sibiu)

30

* Odatd arnjlgs_ftei&::o-ei din Sibiu la p[rintele, laDrigdnescu gi arn stat o zi intreagd, acolo, cdci ere nu-i vedeaudecAt spatele (n.n.: in tirnp ce picta). Spre seard, rrn+-zis: ,,Ad6_leaici" gi le-am dus in fala Sfinliei Sale. is: ,,TLr ai venitaici cd li s-attfurat cutare lucruri, dar mai tntdi, tu_ai fuuU Si deaceea pdtimeSti acum".I a a doua i_a zis nurnirul avorturilor pecare le-a fhcut. Acesteia p6nd ra sffirgitur vielii nu i s-au uscatfacrimile gi a fbcut nri lostenie cu nelni luita. i_azis: , ,Aifdatt trei case dar nu vei avea niciodatd nttiltumirc ,sipoce". $i aqa a fost; a avut o boald curnplitd. (Ana Bichi. sibiti

bunici, strcihunici. Ce este de /ticut? i, ryjlo;leati_g/inteLi_!11ygh ii, - sfinte nta.sluri, parrt.gtosa dezkgar i. frrr:"' Eii,tu,,,i n ! e I e g e re s i cu d re ap t d. i u crec a t ci " - a zispdrinte re Ar sen"ie. (M a ri aMatronea, Sibiu)

- Fratele Silea Mca sd-gi poatd achitgrnql, in__ spital. A9a salonului unde e . Md uit, nimeni. Se deschide uqaqi se inchide. Nirneni. lmediat, de la patul

meu;'dupd un timp, s9. ridlqq_Ef_eigq1tl_e, se deschide uga pi seinchide, dar nu uao p. ni...u. oupa .. m-am fbcut sdn6ios, m-am dus la Parintel-e,-Arsenie gi l-arn intrebat: <pdrinte, nu cumvaati fost la rnine cdnd arn fost in spital ?>. <8, o jgLl4,ou-fust;i

il_am vcizttt 'ru./brinrat. $i i-a spus cd aceasta r r-" fuer"pr dt" cauzdcd, a bd,gatDumnezeu,

e sun! ingdduite de

- Doi frafi au ajuns ra proces de judecati ra tribunar. U'uldintre ei, gtiindu-l pe pirintere Arsenie tun siatuitor, s-a dus gi r-a rugat sd-l ajute sd c'qtige procesur cu fratere s6u. pdrintere i-aprolnls cd o sd-l ajute, dar cu e: sd_gi fhcd cruce corect;isd, zicd, pdn[ ajunge la judecatd: ,,Aga_mi trebuie,,. Ornul nu 5tia

3 l

insd c4 gi fratele sdu il cdutase pe Pdrintele At senie, cd l-a rugat

acelaqi lucru qi c[ Parintele i-a zis cd-l ajutd sd cagtige procesul

numai daca-Ei_face sernnul crucii gi zice mereu pdn6 la proces:

.,Aga-1ni trebule". $i astfel, qei-doi fr4!i igi fdceau selnnul crucii

in toate zilele gi spuneau neincetat: ,,Aqa-tni trebuie"' Cdnd au

prinrit citalirle gi r-urul gi celdlalt au zis: ,.Aqa-rni trebuie". Pe urmd,

in drum spre tribr-rnal, fiecare dintre frali spunea neincetat: ,,A$3-

rni trcb1rc". CAncl a i l tccput procesul. instanlcle judccitorcqti i-au

ilnpdcat in-recliat iar ei au devenit frali adevirafi. Le-a disp[rut ur-a

pentru to,t-d^e-A-una. $i r-mul, Ei celSlalt au cdqtigat plocesul a\;a culn

i.-u pior"ir Pirintele Arsenie Boca Ei ca recunogtinli s-au dtrs qi

r-au multumit de sfatul dat. (Morar Gheorghe, (Jcea de Sus)

* E-ra-prin-anul 1953. Foamete mare' P[rinlii nu aveau ce sd

ne dea de mancare. Erg-$-11" fra!! ac-as6 9i mama st[t_e4 iar s6 nasc6.

Atunci, t4ta s-a hot[rdt s6 meargd la M6n6stirea Prislop la PSrintele

Arsenie Boca. Cdnd a ajuns a vdzut c[ acolo erAu mulli oameni de

p_q Valea O-ltului, inibrfcafi frutnos. Tata era foarte rdu itnbraeat,

c[ nu avea haine bune. S-a agezat la uga bisericii. Pdrintele era la

stran6. Dintr-o datd,l-a chemat pe nume: ',Vino, mcii, incoace'

Cg1cel Popoy,-icfu! De ce stai acolo? ".

Dupi ce s-a tenninat slutba. au plecat cu tolii la mas6' O parte

din oameni s-au dus la pddure sf, taie lemre pentru manisttre, cd

pe vremea aceea era in construc{ie. Dup6 amiazd, PSrintele a iegit

sd le dea ntgte pAine gi o damigeand cu vin. Seara, P-[rintele Arsenie

gi_Parintele Dometie au ltnut rugaciune in brseric[. A$a au trecut

doud zile. Tata se pregltea sd plece, cd matna trebuia sd nasc6.

Arn uitat sd vi spun cd Pqftnlglq c6nta intr-una ,,lerusalime,Ieru,sulinte. mi-e lare clor de tine"

Pentru cd voia atdt de rnult sd vorbeascf, cu Pdrintele, a treia

zi, seara, tata s-a apucat sf,-l unlireascd. VdzAnd cd intri in

bucdtdrie, tata s-a dus la tdietor, a luat un bra! de leutne 9t s-a

indrcptat cu elc spre bucitdrie. Intre tirnp, insd, Pirintele a ieqit.

Atunci, tata a aruncat letnnele jos, i-a ieqit in cale Pdrinteh'ri, l-a

salutat gi . .. s-a uitat dupa el curn urcf, la mansardf,. cancl a alr,rnssus, Pdrintele i-a zis: , ,Ce mci, vt.ei sd vorbeSti cu mine?,,. , ,D,-,Pirinte" - zice tata. B e a coborAt la tata: ,,Spune, mti, c:etti'l". ,,A'rn o cas[ de copii q;i sunt sirac lipit',. ,,45g,.eU"ru-9.Str, sa!!e-rgt le $/att.tct Fiqerj-ca. Md, duca vti este g,"r r:,i, iulyi copii,tt'dili c:a.f'ralii . Altd cule nu este',. Tatazice: ,,Nu pot,o cunosc qirn.l cunoagte". , ,Atunci ce_i cle facut?,,. , ,pdrinte, ce sdva rlar splln, cQ 4m ayut nu rla_i arll. Toate s-au tenninat: qi vitele,p i porc i i . ; ; i pasar i le" . Atunci . par in tcre i -a spus sa agtcpre g i aurcat din nou la mansardd. A coborat dupd puli'timp, aducAnd custne u-4p-lic _$-tj.p--elgghe de so-sete de lAnd. ,,1a, md, sdman[a astaEi vom t,edea. in seoro asta ,sit pleci. Sd n-o iei pe drum, c-i s_o tctiprin pddure drept inainte. cdnd iesi crin pcicrtrre, o sd dcti de undrum sau de o cale fbratd. $i asu sd te dttci acasd. Acum du-te raParintele Dometie Si ia binecttvdntarea,'.

cdnd a ajuns in gara Sibiu, tata a aflat c-6-i''-noaptea aceeapa4q!_qlg Qq_9g_e_-a-lestat de Secuntate gi dus din post in post. Nor,

pdnd in toatnnf,, aru-3vut vaci cu lapte,scroafi cu purceiqi bucate.Pe flatele care s-a nrscut l-au botezat Rusarim, cra tata s-a dus laPdrirrtele de Sfiutglc (Lualii. i'plic,tataa crezut cd pbriritcle scriscscfegi' Dar a.u fosr 500 lei. Ba'i de sdrnanfi. (Mariu Matronea, sihiu)

' * ' Altddati, ca'd m-ar-n dus ra Dr[gf,'escu, r'-alr nunerit cu unstudent din Ilafeg. piri'tere Arseue ne-a primit in casa parohiarr.Studentul l-a intrebat pc pirintele: ,,p6rinte, amauzitcd durnneavozxtradeschidefi cartea". prginlele Arsepie ii rdspu'de: ,, Eu nu treschidCartea, ea deschide ". (Morar Gheorghe, Ucea de Sus)

* Odati, cineva a intrebat: ,,pdrinte, oamenii care rnor decancer se mdntuies c?". ,,Md,, gtifi, < ca'n cer )). Ali inleles. Sd spund,Doamne, cti milci rJe mine!,'. 54 !g ifry4gati -cU tqatd lurnea gr

r vor avea parte de cer, de mdntuire,,. La aceastdintrebare, P-.*,ti"tql" Ilt .rdspundea cd acegti oanreni suntrnu cenici prin sufbrin{ir, rdbqlaf =e, JUgAg-l!_!e, impic are cu to atdlurnea, sponedariic si marturisire. liuaiia Matronea, sibiu)

-) -)

* Bunica mea, Sfutea Ana, ilrergea nrult la'mdndstire' la

Plrintele Arsenie. Dar diavo-lul l-a ispitit pe bunicul 9i intr-o zi a

d in ron t t i n i , ' i nz iuade8rna i l ggg (deSfhn tu lA rsen te ) .

) 1

O datd cu SfhntulMaslu de la,,Crucea din romdni,', au inceputgi alte slujbe qi rnisiuni. in data de 2.07 .1999 s-a t un art maslupentru sat, cu 7 p_teofi, inllrn loc.unde, cu ani in.urn6, cdlcase giPdrintele Arsenie. Aici, Maica Domnului rni-a spus sd-i zidesclocag de ?nchinare in care s{ pun lcoana frcdtoare de minuni careacum ps a,fld sub ocrotirea bisericii noastre, precum gi senla crucegdsitd de familia noastrd in lemnul unei sdlcii. Deasupra locului,Maica Dornnului irni transmite sd ridic o cruce mare. La mormantulPbrintelui m-am rugat sd mE ajute sd ridic cmcea gi s[ se roagepentru sufletul mamei firele, c5 era moart[ doar de 3 luni.

Cdnd am ajuns acas5, Pjrintqle imi aratd pe mama rnea ling6mine gi-mi zice: ,Jr,lu te teme. Am venit sd-li spun sd nL!faci craceadiry fi9r;_ ". Ddnsul mi-a cdlduzrt pagii spre loculunde trebuia sd fac crucea, la un om ce-l cdutase pe pirintele cdndera in via![, din Vigtea de Sus, la nenea Sandu.

Dupd ce aln adus crucea, l-arn rugat pe pdrintele s[ rn[ alutes-o ridic. incd nu am reugit s-o ridic, .a n.r utn terminat actele, iarpentru ridicare imi trebuia proiect. incercirile au fost mari, darPdrintele nr-a luat de mdn[ gi mi-a zis: ,,Dacd ]istts Hristos !i-apus Crucea asta-n mdnd, de cine !i-ef.icdl?,'. (Mioara Stdnulet.Chirpd4 Sibiu)

11. Crucea de piatrd de la Mdndstirea Brdncoveanu, aflat|intre clopotnild gi bisericd, a fost adusd de prrintele Arsenie de laSdsdug (comuna chirp[r, jud. Sibiu). cdnd se afla in acea localitatea spus: ,,Mdi, dali-mi mie crucea aceasta Si atn s-o pun la loc decinste la Mandstirea sdmbdta". Locuitorii au fost de acord. cruceaa fost scoasd din locul unde era (la capEtul satului) gi dusa cucdrula la Sirnbita. Nu se cunoagte istpricul acestei cruci vechi(n.n.: pare a fi vorba de ,,crucea din rorndni" din nrrrturia de marsus). De asernenea, in gridina rndndstirii, ldngd stupin6, pdrinteleArsenie a adus o piatr[ rnare din Jibert gi a asezat-o peste trei pretremai rnici. odatd a zis'. ,,Mdi, chiar dacd ar rdmdne doar pietreleqstea, voi tot sd venili pe aici',. (Wctoria Turtea,72 ani, Fagarag)

35

,,Dacd nu aldPtu{i coPii,ue{i aldpta concer!"

uNu cre$te l i c f r in i ,c re$te( i coPi i '

lYu vre l i coPi i?

Trd i l i ca f ra l i i "

* in l g4l a venit la Pdrintele pentru sfat 9i un frate al tneu,

Vasile, c[satorit in satul Calbor, ldngd Fagaraq' Venise pentru cd

se gdndea cd va lt chemat 9i el in td'zboi 9i si prirneascd

binJcuv6r.rtare. Cdnd a ajuns in fala Pdrintelui, frri sd-i spun[ cine

este, Pdrintele i-a spus: ,'zaslle' tu !i--al--c1!gs' qvere' nu mrtiet'e'

vei strferi toatd viala"' Atat i-a spus' $i a9a a fost' El

igi luase o fatd bogatl, cu pdmdnt nesfhrqit' Cdnd au venit

comunigtii, i-au luai 9i pimdntul de sub casa lui' (Pr' Sofonea

Ioan. Sibiu)

* Eu sunt la a doua cisdtorie, binecuvdntatd 9i aceasta de

Parurtele Arsenie. CAnd eram cdsdtorit cu prirra sofie, l-arn rugat

s[ rnijloceasci ca sd ne binecuvanteze bunul Dumnezeu cu copll.

Apoi i-arn spus ci so{ia avusese doud sarcini extrauterilre. Dinsul

mr-a rispuns: ,, , dar dacd n-o vntt sci ald|:teze copii' vu

ctlapta rorrr"r''. lntr-adevdr, a tnurit de td15r6, c9-9qlfq-qr--]4-pfqpt'

(Dumitru Mutruneu, Sibiu)

* Stdtezun cuminte 9i aqteptarn s6-rni vini rindul' P3r4[ele

tgna gi f]tlg€ra irnpotriva pdcatultti, la creqtini, iar eu nrd fdceam

tot ,na, miCa, pe tndsurl ce tni apropiam dC el' Cu epitrahilul tras

peste uu halat, cu o cdcir"rld pe cap 9i cu pantofii incallali in galoEi'

36

Pdrintele Arsenie .a, mustra. pi bine-cuvAnta,dezviluind pdcatele dsurd. Arn fost martora unorscg_ne eare rn-au inlricogat...

putut rdmane insdrcinatd. A.i piicdlZil=*t,J!, dg,f .gt iMpill,q;i pee q.tB,repictl t ! A cu m p I d t e s t i c u s u /b r i nl a o s t a . . . ;;-. omit i$i ptecaseochii in pdrndnt qi prAngea i'funcrat, cu pornernicur uitai intr-orndnd.'"= o ferneie trecuti de 60 de ani, din S6mb[ta de Jos, se p_r6ug_ea

$!ut el r:q ap-ugqqdg laut gi o bate-eu lan{ul de c6te ori seirnbata.

Pdrintele a ascultat-o, privind J-intd in o-qhii s[i, apoi l_arn auzitcurn ridicl vocea: ,,pe tine te bat cle fapt cele'apt cek&4-&gqyauw!-pe

s4...". ,,Ntt ma, mergi repede sd ttu scapi primt'tl tren "' Felrlela a

pf..* supirati, gandindu-se: ,,De ce n-o fi vrut Pdrintele si

vorbeasc[ cutine?"' Aajuns in Sibiu noaptea la ora l' Cind a

intrat in casd i s-a rupt apa' A dat telefon dupl Salvare' tar la ora 4

a ndscut un copil, pe care l-a botezat Ioan'

*.Altadata, stdteam la Sibiu, la coadl la piine' in spatele meu s-

au a1ezat doi dornni- Unul dintre e\ zice c[tre celllalt: <Am un

prieten, Mihai, care avenit la mine plAngdnd' spunind c[ are can-

cer. A fost la o grdmad[ de doctori, la Bucureqti' la Mediag' la

Cluj. Toli l-au spus cd are c?ncer' Eu ii zic: "Am auzit ch existl un

o*'.ur.lli spune de toate' Hai si mergem la el' Omul acela std

dincolo de Bucureqti, la Dr6glnescu"))' Atunci' mi-am dat seama

c6 e vorba de pdr*rteie Arsenie. Domnul din spatele meu continui:

<Cdnd am intrat pe poart[, in curtea bisericii' vdd cd omul acela

iese din bisericd ;i-mi zice: ,,Hai, mdi' cd Q9 cdryd.te astgpt' Ai

reuSit in sJdrSit sa-l aduci?" 9i citre prietenul meu bolnav "Md'

sd nu te mai duci la doctor, cd Stii ce-li spune sqp-A-SJ lapgta' Md'

ancer, dar sd te lasi de-b1g171urd Siie=furuat' Q

sd vind la rdnd"' Acum s-a ficut sdnltos; nu-l

s-a llsat de bduturl 9i de furrat' au copii' Vine la rnine

bucuros >>.dus {ou6-doalnne la Drlgdnescu' la Pdrintele' Plrintele

d pe una dintre ele: ,,CdYi ani ai?"' Ea zice: "33"' "Si

cdyi copii ii avut?. ili spun eu: 32 "' Eu md gAndeam ci nu putea

si aibi tot cdte un'co1jil la un an, dar ea a spus apoi cd fbcea

chiuretaje qi de 3-4 oripe an. Pe unnl, Parintele a intrebat-o Ei pe

..atdta-Otu-na cAli copii a avut 9i i-a spus ci a ldcut semne la

picioruldelamasigiaajt"tspAndsus'TicePdrintele "Doidinn'e'e-i1i-aq;pus; <M"smd, cle ce ntt ne-ai ldsat sd venim pe lume' c-d'

",i*u=n ;nnli>. Vezi mi, pe ea am putut-o ierta' dg'r"4e'-tine rtu

38

f. N{qlte lele vin peste noi, ci noitrebure sa pldtim $!s.*lq,S*_A,?.q3rl9le ..lqf ce nu-vor si 5tipagqlUl, ale acelori care placericopii qi copiii pe pdrin{i).

si p.nroa#(parinlii pe

Sd nu ne mulfumim numai cd l-am cunoscut pe pirintereArsenie, ci s m QQ t9-_a invdfat. $[ iuhim_poD_utnnezeugipe aoroapele no$tru, ca sr-i facem o mare bucurie lui Dumnezeu.(Maica Glicheria)

* intr-o zi de joi, dirnineala, in vara anului_1973, am ajunsla Drdgdnescu- Biserica era deschisd qi nu erau credinciogi ca deobicei. Arn intrat gi arn sdrutat icoana de ra tetrapod. apoi arningenuncheat gi arn inceput sd pl6ng, reprogdndu-mi gi zicand ingand: ,,De ce voi fi venit gi eu aici? Sd md vada gi pe mine pdrinteleArsenie cat de netrebnicd gi p[c[toasd sunt?". Atunci arn auzft ovg99 tunAnd din altar: ,,Cine-i mdi, acolo, care pldnge Si nu vreasd vind? ". Ne-am ridicat gi ne_arn indreptat spre altar. Soful meu,fi.i_4{ preot, a intrat. Apoi, pf,rintele mi s_a adresat qi mie, zicdnd:,,Hai si tu, so- tivddfnla". Am dat la o parte, cu sfiald, perdeauade la uqa diaconeasci gi l-am salutat. pdrintele mi_a rlspun s: ,,Ai.faya luminoasd".

Apoi a inceput sd vind lume cu diverse probleme. pr'ntele nespunea'tuturor cd, ii,-_e binesf,av,e-na.3_4

y$d[. Eu nu puteam sd suport cd ain cauza rnea sd sufere copiii.Avdnd patru copii, rn6 gdndeam cd eu sunt bine... Dar c6nd aajuns la mine, i-am ardtat o fotografie de farnilie cu noi doi, cei 4copii gi malna mea. privind-o, mi_a zis: ,,Tu sd mai faci tm copil,,.Am rdspuns: ,,Dacd va vrea Dumnezeu,,. Avusesem o problemdcu-o-sarcind care s-a oprit din evolulie gi nu gtiam dac6 voi maiputea nagte. [-am mdrturisit acest lucru pdrintelui gi dumnearuitni-a zis: ,,Tu sd traieSti vialit normald, e.

39

o mamii". Matna ztceacdtremtne' cdnd vedea cd sunt insarcinati:

,,Nu vede{r cAt v6 e de greu? Ce veli face cdnd vor fi mari?"' Am

replodus gi alte u.guo.ir., dar Panntple- 'v-zis' parcdmihnit: " Ca

s.j t1'ai1i, ntdi, cct sa traili"' Nu gtiarn ce vrea sd spunl' atunc't'

Au unnat alte incerc[ri' Mergeam la Pirintele 9i el imi repcta:

,,Viata nortttald,.fie sd mori"'"' DupI alte tlei opriri din evolufie

gi o ,ur.*a moartl (inainte cu 3 zile de a se naqte) lr-am dus iar la

Plrintele. lnztuaaceea Pdrintele nu vorbea cu nirneni' Totuqi' cu

so{ul a schimbat c6teva vorbe' Eu i-am sirutat mAna' Mai tArziu'

plingAnd 9i rugdndu-mi in gAnd' atn zis: "Ajutd-md P[rinte

Arsenie. . .,,. S-a oprit din,lucru gi s-a uitat la rnine. in-&lnai 1978,

audovoceinsornn: , ,Est i insc i r rc inatd!" .Dup6vreos[pt funand'mi-atn dat seatna cA e adevArat' S-a ndsiut al cincilea copil' o

t t4a *ui voinicd decAt toli' s-a mai ndscut incd o

fett!a.Ani iaut recut 'Copi i ice imar iaufost to l i laPdr in te le . . lnv i lau

foartebine,aveauUu,,t(Uutt6republicandsauburs6obignuitd) 'Fetele mai mici au avut burse pentru strdinltate, de cate trei luni.

Mgt!a*4-11att-92d9-Ani. Pina sd moar6, zicea tot tunpul "Ani

r.E-gy11pulelga Lr+i Dumnqzeu"' Adic6, toficopiii mei au ajuns bine:

fata cea mare, profesoard; o fat l ' medic; bdiel i i ' unul preot

locotenent colonel 9i cel[lalt arhiereu; o fat6' cadru universitar 5i

ultirna niscutf,, incd studenti'

i t, inainte c:1 cel de-al gaselea copil si-9i tertntne

studiile, so{ul meu a fost victima unui atac de cord foarte grav'

Doc to r i i nu l - auma iaco rda tn i c i ogansddesup rav ie fu . i r e . [ ndisperare a mea, a1r . strigat- g-i-l'a P'arrrrtelg'A$9nie' sp unindu- i:

,,Pdrinte Arsenie, eu te-am ascultat 9i am fbcut cunl al zls' acum

' ce fac? Ajuti-m1!". Minunea-s-a intamplat' Solul a fo,st salvat'

Dutnnezeu ne-a rniluit pentru sfaturile qi rugdciunile Pdrintelui

Arsenie. (Emilia $Psn; Sibiu)

* CAnd a venit tnama pnma datl <le la Pdrintele' de la

Drdgdnescu, eta plind de bucurie: gdsise Calea' Gdsise un om care

40

voia s[ facd ceva pentru ea, pentru noi qi pentru casa noastr[, unom dispus Se!g4L."I..qi.qi frg qUle sd facem voia lui Dumnezeu.Mama voia si se eliberqze ul din lumea aceasta. A mers gictlata la Drdg[nescu. V6zdndu-1, pdrintele i-a spus mamei.. ,,Da,/-ai adtts si pe el". L-a iubit pdrintele pe tata, deqi, in vrelnea

Pdrintele, eliberali, bucurogi, linigtifi.Ma_ma a spus s[ mergem li noi (eu qi solul meu) la pdrintele.

I-am spus cd noi nu avem probleme. Totuqi, era ceva care miingrijora gi anume cum sd-mi impac eu viala conjugald, in aga felincdt sd nu ajung sd sdvargesc un pdcat mare, cum este avortul.

Ajungdnd in bisericd, arn vdzul cd oarnenii aqteptau sd deapornelnice sau s5 se inscrie pentru a putea vorbi in ordine, in falafiind pdrintelg Buneseu. M-am agezat gi eu la rdnd gi solul meu arners la intrarea in bisericd ca s[ cumpere lumdndri. pirinteleBunescu s-a dus la el gi i-a spus cd pdrintele Arsenie ne agteaptdin fa1d, la stran6. Sunt momente in viald cind timpul sti parc6 inIoc, cdnd nu mai e nimic in jur, cind e in6lfat[ gi desprinsdde cotidian qi doar bucuria gi linigtea te invdluie.

Minunat lucru ne vorbea pdrintere Arsenie despre ceea cecugetam in tren. i trebuie s6 l6sarn_ s6 iurplineas,e_d.D_umnezeuI i. Si]6s6m sd se nascE*copiii, s[. nu recrrrgem lapractici pe care, noi fiind asistenti medicali, le cunogteam bine. $ine-a exemplif icat mij loacele,,anticoncepfionale, ' din vremea

i.la ce.patolcrgie-drrce, dintre bglile expuse cea mai gravdfiind canaeruil. De asemenea, ne-a spus cd e

e" duce la slareaJlg,pprygz4aI-% tulbrr_rari psiho _afecrive,d er.9g"J4:Udpcrine s a u lgga$ri extra c o nj u gale.

Iar ca un prpt_deslvdrgit, ne-a eiplici fapiur c6 4riortul este

:tveq,. !e, ca sd ne ddm seallla depdcatul sdvArqit.Ne priveau doi ochi albagtri, senini; pdrintele ne vorbea cu o voce

A I- l

dAndd, caldd. I-arn slrutat tnAna care ne-a binecuvAntat, care ne-

a rndng6iat sufletul. Eram cei rnai fericili.A doua oarf, c6nd l-am cdutat, eraln inso{itd de tat[lmeu' Cdnd

Pafintele s-f oprit in fala mea, deqi biserica era plind de oatneni,

aveam aceeaginelinigte, pe care am mdrturisit-o cu€las= e'. ,,CumtgJ-op sd nu am prea mulli copii?". Era€l4sUl-lunlii in cuvintele

.rnele. Probabil md ingrijora s i, sb fiu in rAnd cu

lumea, dar nici sh nu gregesc, si nu supdr pe Dumnezeu. Vorbelernele au t pe cer senin pentru ferneile din bisericd,pentru iata; probabil gtiatn asta, dgf in fala Pdrintelui nu e-ramdo_ar cu a, elaln gi c-usu&t-ul lnfal4.Palintelui, nu puteai sdrpes_l_Uggl1-lucrrrrile, sd le ,,imbrobodegti" gi s5 par[ altfel decAtsunt. Probabil a54-vornr4lpUqde giin fala !u-i Dumne?eu - pdcatelevolfl-descoperite, nu invdluite in aburul minciunii.

spui aga ceva'?" gi toatd lutnea a-,auait ,, Dacd mai lii in sufletgrija aSta, nici sd nu mai vii la mine. Dacd s-ar mai intampla sd

i. Nu vrei copii, lrii{Lu{talii".Arn ieqit supdratd de acolo, dar nu eram supdratl pe Pdrintele.

- Oare gi de ce nu am putut Prirni cutot sufletul gi fiinfa mea guvintelc spuse c6nd l-arn intdlnit prirnadatd pe Pirintele? Cum am putut trdi cu nelinigtea aceea atdliaani? e stdplneSle !Upga_$i p-e fiecale om, dacd nu selasd deplin in voia lui Dumnezeu gi dacd se abate de la ,,Cdrareahnpdrlfiei".

Arn plecat totugi, gdndind ci nu trebuia altceva, decAt sd privescin suf'letul rneu qi sd vdd cAt irni sunt de dragi copiii uiici. QAtadurere e s5 uslzj at de pe lumea aceasta, celrnai frur sdyArgit_d41al lui Dumnezeu- copilul. viafa. Nimicnu se asealn[nd cu o fiinld nou ndscutd. Nirnic nu schitnb[ vialao,urului atAt de mult ca momentul c6nd s il. (ocredinciousd - 2; Sibiu)

^,',

* Odatd, arn plecat spre Drdgdnescu , crezdndcr e un lucru bun gi gdndindu-rnd c6 am sf, rnd schimb in firstdinainte de a da ochii cu pdrintere. crand a'r ajuns la-Erdgdnescu,arn fbcut ceea ce fini propusesern, in i. Apoi arnintrat in bisericd, unde era foarte rnultd rume. Dupd cdteva minute,Ilarintele s-a intors gia spus: ,, Md, a mers t dupa bisericd,.dstept sd intre, dar nu mai apare. [Jnde_o fi?,,. De atunci n_arnrnai irnbrlcat pantaloni.

Tot legat de pantaloni, o doamni r-a intrebat odatd pe pdrinteledacd, in caz de neputinfd, poate purta pantaloni. parrrul€,le i-a spuscd.poatg- p_ur[a, Lfu$A.

I P-drintele a spus c[ fieq41e "qqc igi

I icea pdrintele: ,,Nu iristili""airi;nli". (o credincioosd _ I; Sihiu)

* Pdrintele a frcut Sffinta Liturghie intr_o duminicd, lasalulg La sffirgit a miruit. A trecut prin fa{a lui o doarnnr cu fetitain brafe. P-{rinteleArsenie ii zice: ,, Ai_ai rdbdat pdnd nu ,i_r,'rrir,},"

u {:

u::: _:*

a z j .ry

gqp! e,- D u - | e. iu - te ". _$jaminr it nu ma i fet i! a.rn brserrcd la Drdgdnescu, o cetdleancd ii spune pdrintelui:,,Pdrinte, baiatul loeu are 3g de ani gi nu se poate insura. pdrintelei-a zis: ,,E si nornta i copii i_ali trimis pe apasaln[qe_i, iar acum, strd se stinge. De aceea haiatulnu se poate insLra,,. (Silvia pdtrucean, Sibiu)

* Despre &telerrne+e, pdrintere Arsenre spunea cd, "rrebuie'rct se mdrite, insd /er!!!gf le ntantuies!-e-.H!*hdrbqL decar sentdritd.fericit o fatd;;.. Mi" iri'riaigunenta avantajere viefii decdsnicie,.dar atunci nu r-arn infeles.

- (pn Bunea dctor, iri,ul

* Prirna mea intdlnire cu pdrintele a fost la Drdgdnescu.Biserica era plind de rurne' Se sta ra rand; prrintere vorbea cuficcare persoand, dar pufin; dupi ce vorbea cu tine, iegeai afard,cici lurnca venea continuu.

.t-)

Erarn cdshtorita Ei avealn doi copri. Solul bea mult. Era gras 9i

r.qgu. cAnd m-a vdzut, Pdrintele a spus: ,,Tu ai .sd rdmui vciduvit".

V-an-, cutreinurat gi nu arn mai putut zice nici o vorbi. M-atn

iltors acas[, fbrd s6 spun nilric sofLrlui 5i copiilor. Md gAndeani

ca sopl va pd{i ceva la serviciu. Dar nu! A tot bdut 9i a fficut

cnozd la ficat. A rnurit dup6 ce s-a pensionat de boalS ' La 32 de

ani am r[nras singurd cu doi copii.La o altd intdlnire cu Pirintele, l-atn intrebat ce sd fac: s6 m[

rnai cisdtoresc sau nu? Mi-a spus cd das6 rm rec4$4tQresg-yin alte

ri. Am hot[rdt sd numd r-nai cdsitoresc. (Bzrs Mario, Ucea

de Sus)

* Pe Pdrintele Arsenie, l-atn cunoscut prirna datd la

Drdgdnescu, unde picta in bisericS. Mai intdi, a vorbit cu solra

despre boli, cutn cd pq care le are surnt din cauza

l. de nu are nimeni ce sd le rnai fac6. Ne-

irnativ o lund de zile, tot tirnpulimi venea

sI plAng gi sirnfeanr o rndngAiere, o bucurie 9i o pace in suflet, de

nu se poate spune cuiva, in cuvinte. La fel a fost 9i cu sofia. Eu,

din motnentul acela gi pdna la plecarea lui la cele veqnice, m-am

dus mereu la ddnsul. in-ri frcearn drurn gi doream ca rndcar sh il

vnd gi dupd aceea sd plpc acasd.in tirnpul cdt am fost in bisericd, un om s-a dus la Pdrintele

Arsenie gi a zis: ,,Pdrinte, am un bdiat care vorbeqte cu o fatd 9i eu

q; vrea sd nu se ia". Pdrintele a zis: " Ma, ty1g"[ le pe capul

/bme.ii tale. Tu trebuia sd ai_$apte-qopii Si rttr cri decdt doi. Sd Stii cd,

cu acerstia doi, s-'ar pttteu sd a.iungi la bdtaie Si sa [te- mai lfiLelemdna3!99_4ulne. AceStia doi se rdzbrtnii pe ceilalli fratri pe care ntt

i--oi./dcttt. lu mt mergi lg bisericci Si dacd ti-ar /i spus preotul vostttt

ce {i-am sptr.s eLt, l-ai.fi batut. Dar mie nu mi-efricd de tine Si !i-aSspune Si mui multe, dar s-cu'putea sd maiJie aici, de la tine din sat,

Si sa-{i atrzi vorbe". (Morar Gheorghe, Ucea de Su's)

44

,,#H!." a,sa cum t4gcrivo-i. IJite. ce_li .spun. Du_re si mffi_ti.fbmeia I Si ntr va mai.fi bolnavd. Dacd vamai da nctstere incd untti copil, vd va ierta Dum dinpricate, dar sd Stili ca en nulle pdcale. ?

,,.,,Arn inleles Parinte" - a zis omur. (Biriboacd Matei, sdvastreni)

* odatd, pdrintere Arsenie l-a spus unult6ndr care venise lael: ,,Dacd vrei sd mai.faci o.facultctte, promite__i lui Dumnezeu cdnu u91_!ug;pgga de la nimeni. gi sa mai lasifemeile. Atttnci ili vam.ai reveni.vederea, cd vdd ca porli ochelari Si vei reuSi sd alungidoctor " . (Biliboacd Matei, Sdvdstren i)

':' Md bucur cdt voi trdi ci r-a'r cunoscut pe pdrinteleArsenie,reugind prin aceasta sd-mi rnenfin credinfa gi sa nri-o intdresc.Era14 bolnaya gi slabitd [n. n.: din cauza avorturilor fbcute subamenin{5rile soacrei] gi arn fost pentru un sfat la Maica Teoc-tista,care zicea la pat, irr Voila (rebda multd durere, fiind bolnava cucoloana vertebral' qi auzind un sunet msuportabil in cap). Ea m-aind*nat si merg ra pdrintere Arsenie, la Drdg6ner.u. cend u'nayuns la Drdgdnescu, pdrintele era in curtea bisericii cu rnai rnul{icregtini. Le gtia pdcatele la fiecare gi-i indruma cum sd o ia pecalea cea bund, s6 se lase de pdcate. c6nd rni-a venit rdndu! gtiinclde ce sunt acolo, mi-a zis: ,,(Jnde_s ceilalyi?,,.I_am spus: ,,pdrtnte,sunt pierdutci" qi cu racrimi in ochi r-am rugat sd-rni ajute s[-rnicresc copiii gi in starea in care md aflam. Mi-a spus ce nu suntpierdutd, calrebuie sd-mi duc*sruQ-qa, d6ndu-mi porun"u sd mergcdt rra-i des su-b patrafir'. A doua oar[ c0nd u,o -.i, ra Drdgf,nescuaveam 32 de ani. Mi-a zis sd rnai fac un copil: ,,Ctr greu, i sa maiai un copil". A$a a fost. Dupi ce am rdmas insdrcinatd u,o .;:,

iar la clansul gi rni-a z.is s[ stau sub supravegherea rnedicilor' La

nagtcrc insi, u-atn avut tttct un ruedic' Surorile sc agttau' lar eu

rni--atn vdzttt llloal'tea cu ochii' Atn niscut greu' prit-t dcclangare

clc sarcini, o t'eti![ carc, ilin caLtza surorilor care au tras de ea' nu

putca tni;ca tnAnu(il drcapti' Anl fost crt ea la doctori la Bucureqtt'

iar acc;;tia tni-au spus cd rnAnu{a nu sc tnai poatc refacc At ci va

rattrattc cu ca i l$a ( l lcl l l i$cata 9i t trar scttrta) ' AtLrnci ' o sora a l l lca'

Nela, a mers la I'drinteie Arsenic Ai rn1-a adus tlrir de la Sffintul

Maslu Am uns- fetr{a tnereu cu-nry $l ln-aln rugat cu lacnrni la

Dumnezeu gi _ rninune - iirti-o bun6 zi fetila qi-a 'igcat rnanufa.

Arn fbst cu ca la control ' la doctori i din Bucuregti ' care au rauas

Urmili zicAncl: ,,\'lLrmcti printr-o mintme dtut'tnezeiascd s-a puttrt

vindecci ' . Eu rnullurnesc lui Duurnezeu' Mdicufei Sfinte 9i

Pdrintelui Arsenie, care [I-au alutat qi mi a'iut6

De tr-rulte o'i un-t fost la Pirintele Arsenie cu surorile mele

;i de cite on lnergealn' v,9"Lge!1-d9-aqglo cu o linigte sufleteascd $t

cu.op.ulqre pe care nu te po't d::q-lt:l u! P.utere care\.Lr-\l }/!r,!-v-r-Y

gfCUS, +o ?11i, VOila)ncai-uta s.1nc duccln crucea' (Worica r'

* Cfrteva din sfaturile Pfuintel4i Arsenie:

fl Dag[ ai ajuns la 'cbsitorie' ia aminte ca

faci. Casatoria a doua de obicei este mai rea ca

pnma.fl DecAtferirile dedatorie.tr Nu este bine s[ te bagi in cdsdtoria cuiva'

D it't se vor scula

i ucide 9i P[nnliic9p111 a

fuga de riscurile ereditafli 9i decdt

u uu*u coPii, mai bine moartea la

a.q.upra.qopj*1l,or de a-i ucide' (fu{aria Matronea'

Sibiu)

46

,rJudecnta de Apoi" Si,rCalea Welii Si calea wiortii"

in pictura Plrintelui Arsenie Boca

* Scena ,,Dreptului Judecdtor" este reprezentatd, astfel:MAntuitorul lisus Ilristos se alli pe scaunul de judecata, iar de oparte gidc alta sunt Maica Dorlnului pi Sfintul Ioan Botezitorul.I acesta se nurncgtc Deis is . . Dar curn a jungem noi lajuclccat5? $i nrai ales. care e cca nrai apropiati judecata? Pentrur,:d sunt doua jLrdecirti: judccata particulard gi judqcala fin4fd,obgteascir, de la sfirgitul vcacurilor. Pirintcle a transpus, dc fapt,s (' ( n a,j ude c tili i pu rti c ulure ".

$i a pornit de lir inccputul iirccputLrluil Clind vrcrn si facemirrceput de drurl spre llristos, uoi trebuie sd firn intl-o stare depocdinld, trebuie sd ne mdrturisirn nrmicnicia noastrd, sd cur5lirnimpuritSlile care ne ingreuiazd, pi sd rnergem spre Hristos. Deci,ptirll4_Seg4A e scenct Spovedaniei. Este o scend vizionardl. e ca gicunr ai visa lucrarea sfhntd care sc produce in actul Spovedanici.('cl care se spovcdeqtc std ?n genunchi in fala SfEntului Altar, aiconostasului, gi citegte o jalba rnare de pdcate. Preotul i i daburecuv6ntare gi pune rnAinile pe capul lui, iar Ilristos din icoanai rnpd rd teascd i i dd i e r ta re p i ca te lo r . Luc ra rca aceas ta ,binecuvAntarea lui Hlistos, este irnplinitd de shgitorul lui Hristos,adicl de inger - in ugile impdrdtegti -qt[flr_1-Uggr care ia jalba, oprimegte gi glerge cu buretele toate phcatelc m[rturisite astfcl incAtjalba aparc curatd.

latd,. jalba pdcatelor dcvine curatd gi ca este dus5, in planr,rl alcloi lea, i t bulatt{u Dreptului Judeccitot-. Balanfa aceasta e l inutddc r,rn degct, dg-e- [ carc tne sr-rf]etelc, mAna care tinc sAnul lur,\vraarn. Dar sufleti.rl cstc pus acolo, in fa{a judecirlii, intr-ointnrchiparc stlanie, firnd infiltiEat it, pcntru cd in' cgistrul lrnldtor e stc .rc'crrrr iu.fbrnultti^ lurdc vcclcm ci cliavoli_i_abia

A 1

a$teaptl ca- I s[ iasd din truP

I mai este in tru.B-

Deci, v6-zdnd lupta aceasta extraordinarl, sufleJul st6 ingrozit'

O..iipa." balanla. Demonii se prind de balan[a plcatelor si

o tragd in jos, dar dacd jalba este curatf,, picatele suttt ugoare' tar

faptje, pulinele fapte bune, pe care le facern noi' trag in balanfd

qi atunci, sufletul lnerge in rut'

Ia t [o t ranspunereextraord inardaaceste i lucr l r isp i r i tua le,care e de fapt viala noastr6' Dacd ar trebui sf, precizdrn care sunt

rnetodele cdgtigirii vie(ii veqnice' n-aln putea sd spunem.altceva

ea ce am prirnit de l4-p,ote7, adicd': cgtetia-99Y-!P-Y?111

, lraina c-qrati (pe care insd atn intinat-o cu pdcatele

noastre). ul nu se repet6, avem totuqi un al doilea

,rb..gl-ez'-:-bo1%uuagu'1jlor - care ne dd posibilitatea sd ne unnn

i"iaq*" Hristos, si ne implrtdqirn cu Hristos' LuAndu-L pe Hristos

in noi, trlind bucuria invierii, noi, cei p[cdtoqi, sunteln tnartorii

invierii, suntetn cei care il propovdduimpe Hristos prin viala noastrd'

Pictura Pdrintelui a fost o picturd viZio-n41[! A creat ceva ce

i.r. alni*o*l obignuit, din randuiala obignuita; a creat nigte

cornpozilii. Noi suntem obignuili s[ vedem numai sg9{r-e--gkrsice:

s fi n1 i, p o rt r e t e, rne d alio a n e d e s fi n! i, dar Pg!tt-tle!e---9l9-9=aza.d-o-u a

scene tnari:-scena ,,Nttn{i i . f iului de imparat" ' o scen6 care

ulte taine in sine qi scena ,,Calea We1ii Si calea morlii" '

Fiul de impdrat este.Hristos irnp6ratul. Ca sd ajungetn la Nunt6,

putem merge pe doud cf,i (n.n.: dou6 cdi ale Vie!ii): prJ: calep

4., a cregtinului obpgylt Si Plt" -utqltlg calea. cea mai

grea, calea directi. intr-o parte ie arata moartea cregtinului, adic[

exact ce spuneln noi la Sf8nta Liturghie: s[ ne dea Dumnezeu

sfh4it cregtinesc vielii noastre, ffird durere, neruginat' in pace" '

se aratd acolo, in scend, unui c4lugdr evlavios. [n paftea

cealalt[ es , calga cea mai grea, calea- d-ir-9ct6' $i pentru

ca Plrintele sa reprezinte calea tnuceniciei, estc prezentatl acolo

48

tmaglnea centratd pe , dip,-ger pentru cel de_alpgjrureE lga"lng.gggi-c, care s-a lepddat, _a fo_St preluat4,. Un _o-f.t"Agl.aJlpn. Ostagulroman v6,zdnd cd cerul_i--a incununatpe acegti oarneni aruncati in iezer, in ghea!f,, $i i_aI ulpe,n-tfu 4 plimi gi elcunuui.

Ca sd ajungern la Nuntd t pia.C.euteq_Welii,pentru cd la masa inrpdratului se af'ld Cartea Mefii, iar jos, pe fagade masd, s.s afE-Ieat9-,tceueleislarieitilsntuirii cle lu crealie panala a doua venire, pand la s/drSitut lumii. VJafa,creqtrnd e o vialdgle sfinfenie, e gansa de a gusta aici pe pdrndnt bundtalile care nlse vor da deplin in irnpdrdfia Cerurilor. Deci, EuhgtiSlia este, intr-adevdr, gansa viefii noastre.

cea rnai apropiati de zbuciurnul nostru, de viala noastracotidiand este scena intitulati: Calea wetii si calea morlii. inliteratura bisericeascd au existat multe scrieri cu acest titlu: calea

d gi calea mor{ii e calea iadului. hnaginali-vdun pdtrat desprrfit printr-o diagonalr: parlea de sus e calea vieliigr partea de jos e calea morfii. calea Mefii aratd un urcug, calearnor{ii e un cobordq spre infern. calea viefii este deschisa deirnaginea rdstignirii MAntuitorului Iisus Hristos.

ddruit pentru noi. Dar rn6na dreapt[ a lui Hristos este srnulsr depe cruce gi intinsh spr_e-noi cu chemarea: ,,Venili la Mine toli ceiosteni!i Si impovdrali. . ." .

latd cd e;tgtfuiq-pg1lg4lg4t6 un apel al lui Dumnezeu cdftenoi, existd o ch-e._rrgl_e__sSnta pe care trebuie sd o ascultdm, sio auzim gi s[ o recepfiondrn, dar gi sd r[spundem la ea. Dacd nurdspundern, deqi auzirn, sunteln surzi. Cum s_e__pq4lg_ qjunge la c-alealiggi?'Se aratd un model: deasupra ei, mult mui sur, apare chipultg$]glni unui cdlugdr. El este pe axa aceasta diagonald. Elstd ?ntr_

ernelie care e Hristos. ir"pr+ur*sdug6tuluisunt nrgteDemonul e at6t de ur6t gi atAt de invergunat... (inlurecilosule, dd-te jos de pe cruce! De ce te rdstignegti?,')

49

pentru cd aceastb fiin1i urnand st[ rdstignitd cu dpJAlUSag'aJt in tnAnl'

p. o .,.,..., fi;d sl arb6 piroanele bdtute in m6rni. l*ugrananle reprezint[

jatwkffiffiflffie'.pc carc clcmonii ntt o aII. De aceea, demonii

trTffif,"*ii p.,iit"it.u voif'pe care o zrre crlugdrul'Dar, tnai irnportantd pentru noi. mai sugestivA' este partea a

doua - culea mortii. Nu ca sl ne ingro zim, ct profilactic' sd ne

pdzim. Sunt desenate acolo, deasupra, foa{e mUle glqbufi (19)''Pa.in

.I" I" n.r*"Igi1g$kqupjgfuDlp-dia-u-g'lului 9i pe Jiecare

dintre ele scrie cate ceva. Una care se potrivegte foarte bine tinerilor

este 14 cJ,nffu. Diavolul ii spune tAndrului s[ nu se duc[ acum la

bisericd, si nu se pocliascb acum' clci e tAndr, are tirnp atunct

cdnd va fi bdtrdn. Nu spune ,,Nu crede in Dumnezeu"' Astfel este

cea tnai abili gi mai gire' Poli sd crezi in Dumnezeu'

pofl sa faci ce vrei. ' Las[ cd ai timp; acum du-te la

discotecd, petrecefi de sdrb[tori. o altlrnrnciuna a diavolului, care

de fapt este o avertizare- chiar deasupra scrie: ,,Zice!i c[ nu suntelt

rai? Afi auzit vreod atd caun drac s1-9i vdnd6 fi'atele?". Apoi iardgi

la indernina tinerilor: ,,Vdnd YoBa, vAnd spiritislrl" '", toate aceste

lilosofii gipractici orientale care lac azi ravagli printre unii tineri,

tinerr care n-.au tania. n-au cunoscut ce-i rugdciuqea'

cdci metania-i mai rnult decdt un exerciliu yoga, mairnult decat o

lucrare din ace sta de concentrare. Tr[if-ea-in-HriSto s, concentrarea

in rugf,clrne, ili oferd intr-adevir gansa eliberdrii tale'

Sunt foar temul ted inacestegogo$i ,d inacesteminc iuni ,d inaceste ispite c[rora trebuie sd el facem fa!i. J.os, in schirnb, iaraqi

vizionar, PdrintEle- tnlrc spi par.e au p-us lemelia acestui

q lic, de a guverna fbr[ Dumnezeu, de a face iubirea

hrd Durnnezeu. Sistemul comunist nu a fost altul decAt altruism

fbrd Dumne zeu, adic6 fac bine numai eu; eu vreau s5 fiu cel care

irnparllgesc dreptatea. A fost inlocuirea lui Dumnezeu cu omul 9i

omul acela a devenit dictator. Sunt pugl doi tn costum de proletar,

fbri nume; nu le-a scris numele pentru cd era in mare pericol;

biserica putea fi ddrarnatd. Au fost Nietzsche 9i Renan? [-a trecut

acolo gi pe rnarii teologi. Mai sunt 9i a[ii care pot fi descifrafi

50

inlr-olUpta. Infernul e reprezentat cag4 rizbBi. Cu mitraliere carelnai de care mai sofisticate, iar jos scrie cb intr_4d_ey{ -a$a s_e vadistruge p4nprtul. ornul va distruge p6m6ntul piinlo.'ur.ouceastape care l.

{ N. red. : Altg_,,go go gi,' (goapte ale diavqlilor) :' - citifi Biblia curn vdraie capur cd gi noi o qtim pe dinafar[ gi

"sfinti" in fantezie v[ vom face!' - Nu vr mai trebuie rninte, vd teleghiddm noi la toate nebuniile.,. - Venili la noi, cdci vd ddm aqa o libertate inc6t vd puteli gi

sinucide!- Nu este diavol, nu este suflet, nu este Dumnezeu, totul este

biochimie.- $tiinfa are ultimul cuvdnt.

, - Adevirul? Stafia filozofilor. In vino veritas.- Totul e rninciund gi minciuna este adev[ruI.

. - fEreticulArie]: Hristos este fipturd.- fBultmann]: Iar eu cu Bdld l_arn demitizat.

':- [Renan gi Nietzsche]: f,i-am sp's: fii pe pace. Oamenii L_au

- De fricogi ce suntefi vd rugafi gi lui Durnn ezett, dar gtifi cd ininirna smeritului gade dracu grece$te, aqa cd nu vd stricatr

nici cu noi! ' '

- Vindern yoga, teozo_fie, spiritisntr rnagie, cultul lui satan. Eu

"Gogoqile" se tennind cu _c*oncluziala care trebuie omul sd iaaminte: ,,Fdrddelegile atrag pustiireu pe pdmilnf,l

5 l

Ca indernn pentru tineri, vreau sd spun sd nu Y1

opriti la

jumatatea drumului. Ali primit Bslczul,.Mirunger-qa 9! Euharistia'

a1i qluns odatd pdnd la poarta Raiului, dar prin pdcatele fbcute v-

uii ilA.pa.tat de poarta Raiului. incercali mereu si bateli la aceastd

poart[, incerca{i sd treili Smnta Liturghie impreund cu Hristos qt

atunci Treimea irnplinitd prin impdrtdEanie vi va da tot ceea ce

aveli nevoie, c6ci dac6-L avem pe Hristos' nu ne mai tlebuie

altceva. Sj:riadune la bisericd nu dorinla de a v[ ajuta Dumnezeu

la exarnene etc., ci si ne aducS pe noi la biserica-foaruga$i setea

d-up"6Iustosl{ii este chem'iirea lui Hristos' Hristos vine 9t spune:

,,Veni1i la Mine", iar i115cena.r-qgpigtiv[ este ardtat $5 | pe

care.[-ddp.mrrl. in privinla aceasta este luat[ ca model c-hemarea

la nuntd. Au fost rnu[i invrtali qi au inceput sd se scuze: unul cd

,,Mi-atn luat boi 9i nu pot sd vin", altul cA ,'Mi-atn luat larind 9i

rnd cluc s-o vdd", altul 9i-a luat solie ' ' ' Dacd incerc[m sd pltrundetn

rnai addnc, e cevavjzionaracolo: un fotoliu care ar'g in fala lui un

aparat: ,,videotel-efqn" - pofi vorbi cu cineva la tplefon $t :u I:1tpersoana respectivd. Deasupra sunt n rug'

Deci rlsounsul omului este ci n , e=P-Lqg"-o.-9,.qPat'

52

la noi, acela n-are decat sd cerceteze pictura bisericeasc[ dinDrdgdnescu{Iliov), ca sd nu rnai vorbim atdtealucrdri de coloristicdgi de rnodelaj cunoscute a1j,tlaSArnb6ta, cdt qi ra prislop. Nu trebuieuitate nici copertele rninunate ale primeror patru volume aleFilocaliei gi ale viefii in Hristos. (pr. prof reodor Bodogae - in"Telegraful RomAn", nr. 2-4, 1990)

* Inri aduc aminte cd odatr, la Drdgdnescu, am a'ut deosebitapldcere sa-i flu Pirr:itelui ucenic de o zi,d6ndu-i la rr6nd pensuleleqi culorile. intr-o patzd de lucru, arn cobordt de pe scheld gi am

53

, Bp atunci in mare vog5. in Occident, teolog care suslinea

ca a demitizat Biblia.

semnificativ este faptul cd invierea Mdntuitorului std agezatd

imediat l6ngi scena iadului, in dreclia spre altar. TrupUlfirans-

s inviat depdqeqte pictural toate canoaneleonale. Ne-am despdr l i t cu gAndul g i cu

promisiunea de a ne mai revedea.De doud ori atn mai mers la Drdg[nescu, o datd prin 1982-

19tt3, gi o dati cu un mesaj din partea i.p.S Vtitropolit Antonie

Plamideali, care dorea s[-l gdzduiascd pe Pdrintele la Sibiu. insi,

nu l-arn mai v[zut in viafa aceasta pdmAnteascl. Se retrlsese in

intregirne drn lurne. (Pn Bunea Wctor, Sibiu)

* M-atn dus la Pirintele Arsenie, la Drdgdnescu qi t-am

cerut o explicatie la o picturi dtn partea stAngd. de la intrare, picturd

care se nulle$te "Calea cpntemplaliei gi a nevornlelor a

5d

". DAnsul mi-a rdspuns: ,, Md, mricay de m ar intrehaa " qi, ardtdndu-rni pictura, a zis: ,'Dacd

trii aceste clottd./aclii ridicate in sus - d:ggoggg.*L_t!n_e-fgnja; trmantuieSti".(Morar Gheorghe, .Ucea de Sus)

* La inmonndntarea pdrintetui Arsenie, e-Bung_Scua spus in predicd: ,,Doclor nu ai fost, dar veneau doctorii si-!icear5 indica{ii; inginer nu aj fost, dar veneau inginerii s[ le daiindicafii. P-telL-ura pe care ai fb.cut-o ra Drigbnescu o sr fie unicd inlume". A scris acolo (pe pictura de la Dr[ginescu): ,Jr,lu va aveaomul pace pe pdmant, e nu va avea pace cu Dumnezeu,'.Un suflet - pe care l-a pictat acolo - mergea inspre Rai gi i_a ieqitSatana inainte gi i-a zis: ,J{u veti intra in impaiapa in care n-atitrdit de pe pdmant". (Nicolae Streza, Fagaras)

Nunta din Cana Galileii - Biserica Drdsanescu

55

Despre darurile Si- sjlnlenia Pdrintelui

':' Odatd, rnergand la Bucureqti, la nigte unchi de-ai mei, atn

vrut s6-i duc pe acegtia la Plrintele pentru nigte necazuri de-alc

lor. Le-am spus ceva despre Pdrintele 9i nu gtiu culn s-a fbcut. dar

acele fraze mi-au r6mas intiparite in mernorie. A doua zi, mergdnd

la d6nsul, P[rintele mi-a redat cuvant cu cuvant, tot ce am spus in

seara precedenta. Am rf,mas rnut6 de uimire. Arn clutat s[ md uit

in ochii Pdrintelui, dar nu arn putut, pentru ci ochii ii lurninau atAt

de tare, incdt nu-l putearn privi, aga culll rlu poli privi tlici soarele.

Odatd, un unchi de-al rneu a cdl[torit in tren, impreunl cu

Parintele. Au discutat ei de una, de alta, dar unchiul meu nu gtta

cnre este. Cdnd au ajuns la destrnalie, Pdrintele i-a spus" ,,Hai sd

coboram, mdi Petre!". Unchiul lneu a rdrnas uirnit. curn de gtia

Pdrintele cum il cheam6? Mai mult, dup6 ce au coborit, Pdrintele

i-a spus cI, in curdnd, solia sa va cddea bolnavi lapat, dar cd el,

culn va vedea aceasta, s5 vind cu ea la dansul, c6 de nu, fetneia va

zace 2l de ani pe pat. c6nd s-a irnbolnavit, unchiul rneu nu l-a

putut cduta pe Plrintele, iar solia lui a zdcut 2l de ani pe pat,

paralizatd.Pdrurtele Arsenie gtia totul despre tine: cum te cheam[, de

unde egti, ce gAndegti, ce ai fhcut, ce vei face. $tia totul despre

neanrul tiu, de unde fi Se trage cutare Sau cutare, de la care bunic

sau strdbunic. $tia tot-tot. In tirnpul viefii, a fost un sffint, aqa cutn

este gi aculn. imi pare tare rdu cd atn stat lAngi un sfhnt, cd atn

vorbit cu ur-l sfant, dar cE nu arn realizat suficient acest lucru la

rnomentulrespectiv. Trebuia s5-l fi ascultat intru totul, sd-i fi urtnat

povelele gi sfaturile referitoare la familia mea saLl sfaturile date

celorlalti, cdci toate sfaturile gi pove{ele pentru al1ii, rni se potrlveau

gr rnie. (Stanciu Mariu Georgeta, Sibiu)

56

.} Pe atunci erarn t6'drd gi nii dusesem ra pdrintere sa-irndrturisesc dori'la de a avea un copil, degi meclicii irni spuseserdsa-mi iau gdndul de la aqa ceva, fiindci sufeream d'e-o boala. Abiarn-am cdsdtorit gi lineam foarte mult si devin rnamd. inainte de_aapuca s6 deschid gura, Parintele Arsenie m-a intrebat: ,,De ce te-ai dus la doi doctrsri? ". Degi ftisesem rnartord la scenele petrecuteir-raintea mea cu alEi cregtini, parc[ tot nu-mi venea sd cred!Parintele a continuat bldnd: ,,rine-te de un singur doctor, primur,acesta e mcti btrn si nu mai lua ardtea ntedicatnente. Mergi doarla bai termale. Tu ai avut o rdcealit la 7 ani, dar o sd treacd totul.De-abia te-ai utnunar, asa cd.fii increzdtoare. peste cayiva ani ctisa nasti o /etitd blondd, de toata.fi'u*ruselea, cctre iyi va acrttcemulte bucurii in victld. Acum, dd-mi plicul din geanta. Numai baniiastia ii primesc pe ziua de azi, pentru pomernicttr pe care mi r-aiadus de la consciteanca ta,.fiinclcd sunt trinisi cu mare credinld sinefericire". in acea clipd arn inceput sd pldng. Tremuram din tottrupul.

Intr-adevir, aveam la rnine un plic cu o hdrtie de 100 de lei giun pomelnic, de la Nistuca Mugtin5, o fata foarte amir6t6 de lanoi din sat. Era handicapatd, vorbea gdngav, se coco$ase gi pireairnbetrenitd inainte de vreme, de aceea noi ii gi spunearn 'iTucababii". Trdia de pe o zi pe alta mai rnult din mila celorlalti. canda auzit cd plec in pelerinaj sd-l intdlnesc pe pirintele Arsenie Boca,tnr-a dat ultimii bani pe care ii mai avea in casd gi mi-a dictat unpornelnic cu toli rnorlii ei dragi, pe care qi-i rnai arnintea. Eu amtnsis tat s6-g i pdst reze bani i , . spunandu- i ca i i vo i p ld t i eupornelnicul, insd ea nu a vrut in'ruptul capului. Dupd ce u,o u1un,la Pdrintele Arsenie qi rn-am asezatla rind in biseric[, am observatcd el iimustra pe cei carc incercau sd il pldteascd, fie gi sub formade danii. Le spunea: ,, Duli la sdraci, nu)nie!,,. Atunci m_aln simfitruginatd qi am ascuns plicur in geant[. Md hotdrdsem sr ir rog pePirrintele s[ primeascd pornernicul 1bri sd mai pomenesc ceva debani. cdnd arnauzit cd-rni cere plicur, am inghefat...irni d[dearnsealna cd el gtia, pur gi s'nplu, totul! Dar pdrintele a addusat:

57

,,iSlia ,sunt banii vdduvei sdrace din Scripturd! Suto asla de lei

este mai pre{ioasa tJecdt un munle de atrr' ASa se dovedeSte

cr-edinla! ht-le Si sputte-i cd pe lumea astq esle cea mai amdrald

|iiWa, fiindcd o mai asleaptd Si alte nenorociri' dar pe lumea

cealaltd ti promit cd vct.'fi cles/dtatd de.fbricire. Ac:olo se va int1lni

cu mine, duPd cum tanjeSte astdzi" '

M-atn intors la acasd coplegitd de aceastd primi intAlnire

cuPSr inte leArsenteBoca.Parcderamfermecatd.T impul t recea,da reunu tndpu teamdes facedea rn in t i r ea lu i .Pes te t re i an i 'am fEcut un alt pelerinaj, reintdlnindu-m[ cu marele duhovnic'

Semnele proro.i.ilor sdle se irnpliniseri' ,'Tuca babii" fusese

omoritd i . un ho!, intr-o noapte, iar eu am ndscut o fet i ld

b l ondd ' caun inge r .Amp |dns in fa l aPd r i n te l u i cAnd | . amrevdzut, c6ci el irni cunoscuse indoialal Abia la a doua intdlnire

a rns i r n l i t c6m[p r i r n i secuadcvEra t i n tu rn ra f i i l o r s6 icluhovniceqti. Chiai qi astf lzi circul6 vorba printre oatneni ed

pilr intelc l inea rninte absolut toate nuucle cregtini lor clrora

le-a dat binecuvdnt area, La Juclecata de Apoi i i va lua sub aripa

sa ocrotitoare pe toli aceia care au crezut cu adevarat in puterea

lui. (t . C.)

* Odat6, eu 9i solullneu, ne-alrl dus la Cernica' s6-l cdutim

pe Pdnntele Arsenie, dar, ajungdnd acolo, ni s-a spus c6 este plecat

ia Dr[g6nescu. Atunci, am cunrpdrat de la mdn[stire doi struguri

,nari gi frumogi, cu g6nd s[_i duc pdrintelui, la Drdgdnescu. Pe

drunt, omul tneu a mincat cel rnai mare strugure' lar eu m-4111

arndrdt r6u gi am pldns. CAnd arn ajuns la Drdgdnescu, Pdrintele i-

a spus sofului lneu: ,, Ttr eSti bdiat de preot' De ce o necd'ieSti

ttlatcr? ". Apoi, i-aardtatptctura cu diavolul 9ia zis: "Dacd o tnai

nectije,Tti, acelcr e stdpanttl tatt" qi l-a scos afar6 din bisericf,, cam

o lurnatate de ord. in acest tirnp, pe omul meu l-a chinuit u' diavol.

de tremura tot si s-a ldcut negm. Atunci Phrintele l-a intrebat: ,, o

mai ndcd.ie,qfl?" qi el a spus: ,,Nu"' (Ana Bichi' Sibiu)

58

* La o intdlnire cu P[rintele, i-am spus cd bdiatul lneu nubea, nu fumeazd,, nu umblS prin discoteci, dar cd rni-e teamd cadin cauza rnsucceselor pe care le-a avut, sd nu curnva sd cad[ inpanta cea rea gi s5-n.ri aducd suplrdri. Pirintele rni-a spus cd il vaurnriri cu gdndul gi cd nu se va intAmpla aga ceva. Am rimasrnrrat curn se pot unndri oarnenii cu gdndul. (MoS Nicolae, Sibiu)

* Am mers la Pirintele cu o ferneie din satul meu. Cu o ziinainte, se schirnbase mersul trenurilor, dar noi nu gtiam acestlucru. Ne gAndearn cf, trebuie sd ajungem la Bucureqti in Gara deNord, dar trenul mergea in gara Bdneasa. Cdnd sd ne apropiem deBdneasa, vine la noi o persoanl necunoscutd gi ne zice sd cobordrnin gara Bdneasa gi si ludrn cursa cutare pdnd la Drdgbnescu. Cdndanr ajuns la Pdrintele, dumnealuirni-a zis: ,,Mdi, era sd aiungi lamare". Am rimas rnutd de uimire.

Aveam in corp o nelinigte: tremuram toatd.. Pdrintele m-aascultat, mi-a pus rndna pe cap gi mi-a zis: ,, Md, .sd nu mai.fii Si tuaSa". De atunci, Dumnezeu fie ldudat, nu mi s-a mai intdrnplat.

Altddatd, am lners la ddnsul cu o damigeand cu lapte gio oal[cu zer. Plrintele a zis: ,,Mdi, lasd-le cu totul aici". Farnilia cucare eraln, a zis: ,,Cum, le lagi!?". Dar eu am spus: ,,Le las, cd vinele acas[". Dupd un tinrp, a venit o persoan[ cu ele acasd. Amspus celor cu care firsesem la Pdrintele c6 darnigeana qi oala auvenit acasd. Nu le-a venit sd cread[!

S6-i rnullurnim Pdrintelui de toate binefacerile pe care ni le-afbcut fa toti. (Barhot Mario, IJcea de Sus)

* imi aduc aminte c[ pe vremea cdnd eu eraln copil, soratnea Maria s-a cdsitorit cu un perceptor. Odatd, solul ei a luat osumd mare de bani pentru achizigli, ins6 n-a ajuns s6 cumpere cetrebui6, pentru cd a bdut tolibanii cu prietenii lui. in urma acesteifapte, cumnatul meu a fost arestat, farnilia i-a fost scoasi din casd,iar pe ugd i-a fost pus sigiliu. Sora mea, qi inainte, dar rnai alesaculn, lnergea lnereu la MdnSstirea Sdrnb5ta impreun[ cu altefernei din Sibiu. intr-o zi, pe cAnd se afla la mdndstire. avdzut ca

Mutronea, Sibiu)

* Pe vretnea cdnd eu inci nu m6 nlscuseln' un unchi al

rnarnei lucra impreunl cu o echipa de tneseliagi la restaurarea unei

pdrli aagezdmintului rnanastiresc de la Samblta. intr-o buni zi a

rnai fostadusinc6untnegter 'ch iardelanoid insat 'C6ndbarbatu la intrat in curtea rndn[stirii, unde era dezordine ca intr-un gantier'

pe carc il vedea pentru prirna oard in via!6' "

A| t5dat6, i rn ipovestealnal t la ,ofarr r i | iedecregt in id inTohan,

60

s-a dus la Sdnibdta pentru un maslu. Cu aceeaqi ocazie, {dranii s-au pl6ns cI li se furaserd caii de curAnd. Dupd ce i-a ascultat,Pdrintefe le-a rf,spuns scurt: ,,Duceli-vd pand la Poiaia Mdrultri,la alde llie Tamadau, sd vft luuli caii inapoi, dar sd-rni prontitelic'd nu vd luali la hartd! Sd-l iertatipcntru.[apt(1rea, cLt'u va ierteSi voud Cel de Sus alte pdcate". (L.C.)

{. in timpul postului venea rnultd lume la mdndstire, cucdrulele cu cai. Odati, unuia i s-a furat harnul de pe cal gi i-a spusPbrintelui Arsenie. Atunci, Pirintele a zis sd se dea la o parte toatdlumea, ca sd poat6 trece. S-a fbcut clrare, dar un om nu a pututpleca din loc gi aceluia i-a spus P[rintele: ,,M6i, du-te gi d[ harnurileomufui de fa care le-ai furat". (Muria Dumitrascu)

* Pdrintele Arsenie nu-l lua pe pdrintele Dometie, sus, lachilia din munte, de la Sirnbita, ci-l ldsa sd agtepte jos. Dar de1os, pdrintelui Dometie i s-a ardtat de mai multe ori pirinteleArsenie, intre cer gi pdmdnt ?n semnul sfintei cruci (cu rnAinileintinse lateral), deasupra locului unde este chilia (in fereastraSdmbetei). (Dumitru Matronea, Sibiu)

* Pdrintele imi spunea: ,, De aici eu te privesc ac.asir Si pandaici te aud cum mci strigi, cdci tli cunosc glasttl". (Bolabon llisna,Sibiu\

Pomenirea mortilor

* Fald de parinfii mei, vecinul Ion a jucat rolul unui marepdcdtos.'S-a int6rnplat ca intAi a murit mama, apoi, dup6 4 ani,tata gi la un an a murit qi lon. Pe atunci, aveam mare r6vni sd faccolive gi pomeniri la morfi, iar la parastasele de obpte care se fdceaula catedralS, in sdmbetele din Postul lrare, erarn nelipsitd. Ion atnurit inaintea Postului; arr zis" Doamne iart6-l gi pe Ion" gi I-arnluat gi pe el la ponrenir i .

6 l

in prirna sdrnbdtd, dupl Sffinta Liturghie' pirintele Bolocan -

fie iertat - era de rind in fala meselor cu colive' Eu erarn ling[

doamna cu fata moart6' $i nurnai ce dd pirintele binecuv6ntarea

ii.a"ta, ,,O,intnunile tale, Doamne"' ca ilSrvi'd'pe lon' c-a intr-

un filu, pe deasupru *""i lor, adus de doi draci care-l^Iine1u de

subsuori. Era cocoloqit cu genunchii pdnd la guri qi fala fi eia

ffi;. La ut'rt1, spun doamnei ce am v6zut'

in sAmbdta urmltoare, iardqi eram cu cele trebuitoare pe masd'

pentru potnenire. Cutn s-a termtnat Sfhnta Liturghie' iati c6 vtne

o bltrAn[ gi-rni zice: ,,Du-te in auld, cd-l sfirrle$te preot pe ingirierul

acela de la Bragov". Era un onl care md lnteresa' Nu gtiam cum sd

rni irnpart, dar mi-arn zis ci e o ocazie cu care nu md mai intdlnesc'

Mi-arn l[sat coliva in grrll la doarnna rnea 9i m-am dus in auld'

Acolo nu era decAt -Mi t ropol i tu l

Mladin - Dutnnezeu s6- l

odihneasci - gi cei din strana 9i din altar. Eu stateam intr-un co119i

numai ce vdd ci se deschide uga cu furie 9i vin cei doi draci

linaldu I pe Ion de subsuori' A trecut apoi' a trela' a patra $l a

cincea sAmb6tl, dar Ion nu a mal venlt'

in SlptdmAna Paqtilor, m-am dus la Pdrintele Arsente cu

doamnacuf i icatnoar t [g icu inc lofenre iecareaveabdiatu l lnor t .inainte sd plecdm, o sord bAtranA ne-a rugat sd ducem din partea

ei un ponrelnic ai o cutie cu bomboane'

Cind am ajuns, acolo era lurne puhoi' Arn stat pdtrd cdtre sear6

gi ca la o porunca, noi, cele trei sibience' ne-am aSezatpe o binculd

la dreapta, in fala Sffintului Altar' La urm[' zice Pf,rintele: "Hai'

gctta, plecali c-am vorbit destttl de azi-dimineald"' Apoi' ia urt

sc6unel, dd la o parte lumea qi se ageazd in fala noastrd pe sclunel'

in ti,r_,p ce doamnele cu care arn venit ii vorbeau de nu Stiu ce

probleme, eu ii tot sdrutatn mina' CAnd se ridicd Pdrintele' mi

,laic ai eu 9i ii intind cutra' Zice atunci: " De ce umblali' mdi' cu

homboane, cd eu nu mdndnc bomboane? " 9i apoi: "Ai vdzut ce

.fi,tnt li-or ardtat lie lracii' li-i grett' tu' lie' cu lucrurile acestea" '

Apoi, s-a intors qi a intrat in SldntulAltar' Doamna rlea tn6 trage

de mAnecl sd plecdm gi zice: ,, Vrti, in fa{a ctti venim noi!" ' Ea qtia

o,/.

toatd povestea. Mi-am dat seama cd tot Plrintele a lucfat ,ca eu. s6rnd_conving cd la slujba parastasului VlgJgptg*s*Bft*glg pe care lepunern in pornelnic li din.jad,_p.i din Rai. De atunci, cdt-oi trdi, Ionnu fipsegte de la pornelnicul meu pentru rnorli. (Sfrrbu Elisabeta,73 ani, Sibiu\

Dacd plec, vd ajut mai mult!

* Eram odati la Mdnbstirea Cernica, in chilie la PdrinteleNicodirn Bujor. Acolo a venit gi Pdrintele Arsenie. Era imbrdcatin alb gi avea ochii albagtri ca stelele. Azis'. ,, Pentru amdrdta astaam venit " gi apoi: ,,Sdli iei crucea Si sd-mi urmezi Si sd nu mdpiirdsesli tocrtd viala ta. Dupd ce mor, sd strigi la mine, cd eu am,,lopolel" Si te uucl, Spune Si la alyii, ca utunci cdnd dau deuntlccctz, sd zica cJe nouii oriTatdl Nnslru", Apoi, Parinteie Arseniea dispdrut fhrA unn6, t-arn intrebat pe Pdrintele Nicodim unde-iPrlrintele Arsenic, dar Sfin{ia Sa a ridicat din umeri gi rn-a dus lanas6. (Ana Bichi, Sibiu)

* Pdrintele a spus odat6: ,,Dacd plec, vd a.jut tnai ntult" giintr-adevdr, cu darul ce i-a fost dat de Dumnezeu, a frcut rnulterninuni gi dupd ce a rnurit.

Odatd tn-atn dus dupd argild, cu un cdrucior de mdnd, pe undeal foarte prdplstios. Acolo vieluiesc rnulli ligani gi unde sunt ei,surrt qi rnulli cdini. Eu gtiu asta gi rnd indepdrtez catnun kilornetru.Dar deodatd, ca din pimdnt, vdd ci vine inspre mine o haitd decAini, vreo 5-6, toti rnari, ldtrAnd cu furie. M-am gAndit: ,,Agtiatuii rup cdnd ajung l6ng[ rnine". Arn strigat: ,,Nu mf, ldsa, pdrinteArsenie", m-aln intors citre ei qi arn fbcut o sfhntd cruce. O,tninunile tale Doamnc, cum au ticut toti dintr-o datd qi au 1icutcale intoars5, de pirca cd-s dirijali!

Cej_ c.3fS. s_gnt cregtini cu adevirat gi care l-au cunoscut pePzlrintele, trdiesc tot cu dorul dupd Durnnezeu qi cu convingereaca dApa vremeaff*cere jertlh, cu ajutorul Pdrintelui, vom merge

63

gi la rnoarte. CAnd am fost la parastasul de gase luni al P[rintelui,

iloaptea anr visat ca Pdrintele a venit la mine acasd, m-a miruit pe

frunte gi rni-a7is aqa: ,,Tu vei muri moarte de martir Si s-or marttui

si /aele tale". Di, Doamne, aga sd fie ! (Sdrbu Elisabeta, Sibiu)

- * in 1990 am fost la monnAntul Pdrintelui cu fiul nostru,

Vasile, care nu vorbea bine. O minune s-a intAmplat cu el' De fala

era gi rnatca Andreea, care avea grrla de mormint. Dupi ce ne-am

inchinat bdiatul s-a intors din nou, de la jumltatea poienii, cu

rndini le r idicate in sus, spre cer. gi a spus prirnele cuvinte: , .Matnd,pupd Licd ctrcea". Arn inctemenit cu tofii. Fugea spre monnAnt

de nu ne puteam {ine de el. AjungAnd la crucea P[rintelui, a strans-

o in brafe cat a putut gi a s6mtat-o. De atunci a inceput s6 vorbeascd

bine.Maica Andreea imi spusese dinainte sd-l rog pe Pirintele

Arsenie sfuL roage pe Tatdl C.-.rpst ca Vasile sd poatd vorbi corect'

L-am rugat pe Pdrintele nostru drag 9i minunea s-a intdmplat. il

rog pe Parintele Arsenie s6 md ierte dac[ arn gregit, dar am rndrtr{-1sit

aceasja spre slava lui Dumnp"zeu qi ca s[ infeleagd lutnea cd atunci

cAnd intre noi avem aga oameni alegi, nu gtim s6-iprefuim cdt sunt

inc[ in viaf[. De cdte ori venim cu farnilia la Mdnistirea Prislop,

r-re sirnlim bine qi sirnlirn ajutorul Prea Bunului Dumnezeu, pnn

rugdciunile Plrintelui nostru drag, Arsenie Boca. (Anonimd, Sibir't)

* Matna mea a fost"greu incercatl fizic. Suferise o intervenlie

chirurgicald pentru o tumoare de gradul lV de evolulie (ultima

fazd), cu prognostic de viafd de 3 luni. Nu avea putere nici s[ se

tin[ pe picioare. Medicul chirurg frcuse tot ce se putea face. Pe

atunci, tnai aveatn un frate incd necdsdtorit, iar tata cdzuse la paf -

lbcea mereu accidente vasculare cu u$oare patalizii. Aqadar, malra

sim{ea c5 mai avea de implinit lucruri mari pentru noi qi cd trebuia

sd ne ajute. Nu igi gtia dtagnosticul gi prognosticul, dar qtia cum

sI se roage Pirintelui Arsenie gi lui Durnnezeu. A zis cd dacd se va

duce la monndnt, la P[rintele, ea se va face bine. A g[sit o rnaqind 9i

64

a plecat. Eu md gAndearn cd nu rezistd pe drum. Dupd ce s-a intors,a mers acasd la ea gi a inceput sd se ocupe singurr de treburilegospodbreqti. Zece ani c6t a rnai trdit, a fost ca un oln s.6ndtos, roqieirr obraji qi fiumoas6 gi l-a ingrrlit aga bine pe tata - care a stat la pat5 ani, incat se mira gi ea cum ii dd Dumnezeu putere sd-l ridicesingurd gi sa-l ingri jeasc[. Era pl ind de viafd, de bucuri i , debun[voinld. A linut postul gi rugdciunea. Nu h-ra medicamente decatfoarte rar.

Nu entuziasrnul gi nici vreun act de voin![ ne poartd lrereupaqii spre Prislop. E chemarea Pirintelui Arsenie - o continudrugdciune pe care o face pentru noi inaintea lui Dumnezeu, ca si

Pe . Nici nu dddeaoarnenilor canoane, nici mdcar de ruglciune, ci doar ii sfbtuia curnsd-gi schirnbe viala, s6-gi vadd pdcatele. Se ruga p[rintele pentruei, pentru noi gi rugiciunea se irnplinea.

Noi suntem datori sd-I multumim lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a ddruit, sd ftrcercdm sr irnplinirn voia Sa cea sfint[ intre oameru,pentru ca sb ne lumindm, si ne des[vdrgim. (o credincioasd - 2; sibit)

* intr-o zi, cdndtocmai md intorsesem di.tr-un pelerinaj lamormAntul Pdrintelui, rnd simleam ostenitd, pdni aproape decapdtr-rl'puterilor. in aceeagi noapte, pf,rintele Arsenie mi s-a ardtatin vis gi mi-a spus: ,,Prislopul Si mormdnhtl tneu sunt cleparte detine. Tu md poli gd,si oricdnd ai nevoie de mine in bisericuta delemn de ldnga casa ra, chiar in stdnga altctrului, la strand. Estettrt loc alcs, cc ct gu:duit o mot? trdire. dahor.,ltiq.eg;.cti. Sa ingt.iiesribiserica, sd o imbraci, sd o impodoheSti, dupi-i;rrcrile tale, cdcif ace partg din mantuirea sufletului tdtt ". Din acea zi, am devenitb ine i icdtoarea acestu i locag, dand ascul tare incr o datdinvildtorului meu. De cdte ori simt nevoia s[ stau de vorba cutnarele duhovnic, urc cei cdliva pagi, in deal, descui bisericula grtnd aqez intr-o stranS. In singurdtatea linigtitd a acerui loc, de undese vede toatd valea pdr6ului $inca, mi intalnesc cu sufletul

65

Pdrintelui gi-rni arnintesc de fiecare datd vorbele pe care mi le-a

spus la ultirna intdlnire: ,,Un sfinl se cunoaste abia dupd trecerea

titnptrltri. Cu_cat se adaugd mai mulyi ani dupit mutarea sa pe

Ittntbo cealaltd, cu atdt va veni luntea spre el mai mult, daca a lbstcu adevdrat un slujitor al lui Dumnezeu". (L.C.)

* Pe data de 7 rnai 1996, fiind rdul Sdmb[ta mare 9i tulbure

dupi topire a zdpezligi dupi ploile abundente, trecdnd cu tractorul

prin rdu, tractorul a fost deviat de rAul puternic inspre o r6pd' Nu

rnai puteam iegi din rAu clci intram in rdpd. Deoarece pe 8 mar

dorearn sd rnerg la Mindstirea Prislop, la hram (pe 8 rnai' pe ldnga

SfEntul Apostol qi Evanghelist loan gi Cuviosul Arsenie cel Mare,

se licea Ei pornenirea P[rintelui nostru Arsenie Boca). atn alut utt

rnoment de regret cd nu mai pot ajunge la mlndstire (m5 vedeam

deja r[sturnat cu tractorul). Dar am cerut ajutor in gAnd de la

Pdrintele Arsenie gi, dintr-o t .t[, atn putut s6 ies foarte u$or cu

tractorul din rAu!l (Silea Gheorghe, Sambcita de Sus)

De vorbd cu necuvAntdtoarele

* in anul 1999 am tners la Prislop. Acolo, un om foarte

serios rni-a povestit cd odati l-a dus cu cdrufa pe Plrintele Arsenie,

dc la Lovnic la Fdgdrag. Pe drutr, au trecut printr-o pddure 9iPdrintele i-a zis sf, opreascd lAngd o tufb. Ornul opre$te caii 9iPdrintele zice'. ,,Scoald, mci, leneSule, nu !i-e ruSine sii te culci in

dnrm? ". Ciru{agul a crezut cd vorbegte cu vreun beliv adonnit

dupd tuid. Cdr.rd colo, nutnai ce vede c[ de dupd tufr iese o rramilbdc lup, care se intinde cdt era de mare! Pdrintele Arsenie i-a mai

zis lupului: ,,Poli speria vreun trecdtor; nu li-e ruSine sd te culci

pana da soarele pe tine? ". Dupd aceea lupul a plecat prin p[dure.

Mergdnd rnai departe prin pldure, omul a observat cd deasupra

cdrulei se adunase un-stol de pdsdrele care ciripeau vesele' A9a l-

au petrecut pe Pdrintele p6nd au iegit departe de pddure. Atunci

PSrintefe le-a zis: ,,Duceli-vit inapoi la locul vostru " gipdsdrelele

66

s-au intors in pddure. carulagul s-a gindit cd pirintele ArsenieBoca este cu adevdrat omul lui Dumnezeu.

cdnd Pirintele lucra la chilia din munte, avea l z oameni careil ajutau. Unul din ei rni-a spus cd odat[, c6nd urcau pe potecd, unurs le-a apdrut in fa1d, chiar pe potecd. N-au mai indrdznit nici sd

gi i-a zis: ,,Du-te mri pe aici la vale. Tu nu vezi cd ra dstia re e.fricade tine?". $i ursul a plecat la vale! (Bitiboacd Matei, sdvdstreni)

* A venit un credincios ra mdnEstire gi l-a rnugcat cdinelerndn[stirii. Atunci s-a dus la pdrintele Arsenie gi i-a spus: ,,BinePdrinte, sd venim la rndndstire qi sd ne mu$te cainele rndnlstirii!".Pdrintele Arsenie l-a intrebat:,, cu nos t i cainel e? ".,,cunosc,' . .. Hctisi mi-l aratd!" gi i l-a ardtat. Atunci, pdrintele Arsenie i-a ziscdinelui: ,,Sd pleci Si sd nu te tnai prind pe aici!,,. Cdinele a puscapul in pdrndnt, a plecat gi nu l-a mai vdzut nirneni de atunci.(Morar Gheorghe, ucea de Sus)

* N-a trecut rnult timp dupd ce plecase pdrintele Arsenie i'vegniciq cAnd, mergdnd eu iar la monndntul lui la prislop, rnaopresc nigte rnaici: ,,Frate - imi zic monahiile _ $tii tu cinestr[juieqte noaptea la mormdntul pdrintelui?,'. ,,Nu, de unde sdgtiu'?" - le-am zis. ,,Doud cdprioare!!!,'. ,,Cum?". ,,Uite_aga: vin infiecare noapte, se-aqeazd gi dorm incovrigate, cu boturiie una inalta, pe mormantul Pirintelui. De parcd ar vrea sd-l incdlzeascd!...

67

Wndecdri Si dezlegdri.;. M-am tmbolnavit gi m-arn dus la Drigdnescu. Biserica

era plind de oameni, iar Pbrintele vorbea tare cu fiecare' ca sd

atrdd toatd lumea sfaturi le bune. Mi-a spus: ,,Trebuie sd te

pregriteSti sd pleci". Am pldns 9i m-am rugat sd md ajute s[ rnd

fac sdndtoasl, ca sa ajut gi eu pe copii rnei. Panntele rn-a ajutat de

m nitoasd, cdnd m-am dus la ddnsul 9i mt-a

* Prima datd arn fost la Pdrintele Arsenie la Drlgdnescu.

Sotia cra bolnav6. Eu aveatn tt lcer. Ne-a zts cd trcbuie sd nc tnat

spor.edirn. So{iei i-a spus cd ,rfemeile ('at'e nu nusc' crtpii, trjttttg

bolnave la bdyflnele" , rar mie rni-a spus sd nu m6 opetez la stomac

(pentru ulcer), dar eu nu prea credeam cd nu tnb operez c[ci eram

grav bolnav.Timp de o lund dup6 ce l-amvizitat prima dat6 pe Parintele,

atdt eu cat gi solia am avut o stare de bucurie nespus6, pldngeam

de bucurie. $i intr-o zi, vine la rnine o persoand qi rn[ intreabd

do.u nulf.g4r-t-a 9Uup419hg-f;l-p-are -9.b"u-np.--elltSi|-r?1al9?*ulcelUui!i;ffi saptanrana n-arn tnai awt nitnic la stotnac. Atunci a zis

solia sd linern post, si ne spovedirn 9i sd ne impdrtdqirl 9i aqa am

fbcut pAni in ziua de azi. Sofia e bolnava qi acurn. Dar ei nu-t

spusese cf, se va vindeca. (Gheorghe Morar, (Jcea cle Sus)

* Era in t impul rdzboiului. Pdrintele Arsenie era la

MAnistirea Brdncoveanu. La noi, in Recca, cra un om, Gheorghe

Milogan, considerat uebun. Urnbla tot tirnpul pe c6rnp 9i prin

p[duri. Ruclele lui l-au prurs, l-au legat 9i l-au dus cu c[rufa [a

68

Pdrintele Arsenie. cdnd au ajuns la mdndstire, pdrintele slujea inbisericd gi a spus credinciogilor'. ,,Sptrneli ca cel holnav din./'a1ahisericii sd ./ie adus in bisericd". pdrintele a citi;mai multerugdciuni, dupd care Gheorghe Miloqan s-a purtat ca un om nor-mal. Se putea vorbi cu el. A devenit un bun cregtin. (Nicolae urs,70 ani, Recea)

* A fost o welne cdnd mi durea stomacul ingrozitor. ydzdnd,cd nu-mr mai trece am plecat la Drdgdnescu. M[ durea tot maitare. cdnd am a.iuns la poarta bisericii, de abia mai puteam respiragi arn strigat, atdt cat am putut, la pdrintele Arsenie, sd mi ajute.Pirintele nurnai mi-a pus degetul ardtdtor pe burtd gi de atuncr nurn-a rnai durut niciodatd.

Odat5, era la Drigdnescu o femeie cu fiica ei bolnava cuspatele, incovoiatd. L-arugat pe pdrintele sd-i facd ceva. pirinteler-a pus o nr6nf, pe piept gi una pe spate qi a indreptat_ol (ChiSAureliu.93 ani, com. Boit,t, jud. MureS)

* s-a dus maica Teoctista din Voila la Drlgdnescu. pdrinteleera in bisericd. De curn a vdzut-o, j-a zis: ,,Nu te-ai ldsat pdnd n_ai venit. vrei sd stii cine I-a operat pe./i"atele tdu? Doctorul Arseniel-a operat " .

Era Pdrintele Arsenie la inchisoare in Braqov. in celula lui, auadus un doctor batut de Securitate, care avea un picior vdtbmatdtn cauza b[tdilor. Pdrintele l-a pus sd stea cu piciorul in apa recece se scurgea pe ldngd perete. I-a vindecat piciorul. Medicul ascdpat din inchisoare qi i-a rnullurnit dupa mulli ani. (silviaPdtrucean, Sibiu)

* L-am cunoscut pe pdrintele Arsenie Boca in anul 196g,pnn so{ul rneu. El a rrers cu fotografia lnea Ia ddnsul, iar pdrintelern-a chernat pi ne-a dat binecuvdntarea. Nu voi uita niciodatdtnomentul cind ne-a unit rnainrle gine-a dat acele fi-umoase sfaturipentru viafd. De atunci l-am cdutat an de an pdnd in prirndvara

anului 1989. Cdnd nu-l gaseam la Biserica din Dragdnescu, i l

cdutam la locuinla din Bucuregti. imi amintesc ci odat[ eram la

PSrintele acasd gi rnd simlearn mai rdu. Sfin1ia Sa mi-a oferit un

scaun-gi in ac?l moment. mi-a trecut din cap pAn6-n picioare o

putere pe care nu o pot descrie. Atunci ln-am fbcut bine'' Mari qi multe au fost minunile Parintelui Arsenie Boca. Fa-

rnilia Jurc6 avea un fiu care vorbea foarte greu. Cind Pdrintele a

ajuns la Sibiu, familia l-a dus pe copil la Parintele 9i l-a rugat si-

I binecuvinteze, spun6nd cd t9at9-p-1-9-.qt.9l-e-.dan$t.lor s-unl-asu"pla

ggglglt P[rintele le-a spus c[ sunt pdcatele matnei, pe care ea

Te-i fbcut cu un vdr. Biiatu1a primit binecuvdntarea 9i de atunci a

vorbit corect. (Balaban lleana, Sibiu)

* Pdrintele Arsenie gi maica zamfita au trimis o echipd de

rnegteri din Prahova, prin anii 1984-1985, sd lucreze la renovarea

Mlndstirii Prislop. in fruntea echipei era un maistru foarte bun,

pe nume VAlcea, din Comarnic. Acest tnaistru, mergind odatd

acasd, vede pe sofia sa bolnavd gi o duce la spitalul din Ploiegti.

Acolo i s-au fbcut toate analizele 9i i s-a spus cd are cancer. A dus-

o qi la Bucuregti, la spitalul Fundeni, unde sunt specialigti 9iaparatura cea mai bund din !ard. Dupd ce i-au frcut toate analizele

i-au spus sd o ducd acas6 cd nu se maipoate vindeca 9i c5 va muri

cdt de curdnd. Aga a gi fdcut.Apoi, rnaistrul s-a intors la lucru, la Prislop. Era foarte supdrat'

Pdrintele l-a observat 91 l-a intrebat: ,,Ce ai, ndi, de ce eSti

suparat'? ". El a spus cE necazuri trecdtoare. Mai trec doud zile qi

iar il intreabd Pdrintele: ,,Spune, mdi, ce ai de eSti supdrat?"'

Atunci i-a spus cd a fost cu solia la spitalele din Ploiegti 9i Bucureqti

gi c[ tott medicii i-au spus c[ are cancer gi cd nu mai are mult de

triit. Pdriritele i-a luat rnAna dreaptd gi cu rnAinile sale i-a suclt-o

gi pe-o parte gi pe alta gi la urmd i-a spus: ,,Miii, solia ta nLt are

nintic, tltt t?.toare. ht trebuie sa Stii cd noi avem mult de lucru aici.

Vezi-{i de lreabd Si nu mai fi ,suparat". Dupd cAteva zile, se duce

acasd qi vede ci solia sa nu mai este bolnavd.

70

S e p u ne in r reb are a cq&alppi yind*-pal, -ds"ta*di;tg$a. s in gu rMdntuitorul gi sfinfii Lui. in intdrnprarea cu sluga sutagului, IisusHristos a vrut si rneargd sd-l vad6 pe bolnav, dar*utaqul a zis:,,Doamne, nu sunt vrednic sd intri sub acoperisul meu, ci zi numaicu cuviintul si servul meu se va tdmddui. ca si eu am sub mineostasi Si-i spun unuia: Du-te! Si se duce; Si altuia; Wno! Si vine,,(Mt. 8, 8-9). (MoS Nicolae, Sihiu)

.:. in anul 1980 am fost operatd de fiere, dar rezultatulanalizelor dupd opera{ie nu a fost bun. o prietend de-a mea. doamnaPdduraru Maria, mi-a dat telefon intrebAndu-md dac[ nu vreau sdmerg la Pdrintele Arsenie. Am fost de acord. Am plecat la Bucureqtigi de acolo in satul Drdginescu, unde era pdrintele. Era foarternult[ lume venitd din toate pnr]ile. Am ajuns gi eu la r6nd. Eramfoarte sldbitd dupd operalie qi i-arn spus pdrurtelui cd irni este

o diferenfd de aproape 9 ani, p.irin-te_re- m-a intreb at: ,, ceiraryi undesunt? ". Anii au trecut, agteptam si ini prapadesc, dar nu a fostaga. cdnd Pirintele rn-a privit, m-a vindecat de boald gi uite cdtrdiesc gi acum, dupd aproape 25 de ani. (Friciu Maria, sihiu\

* Sfaturi date de pdrintele Arsenie:-_klly..lilichi este nevoie de ceaiuri multe, de lichide multe,

pentru spdlarea lor.- Dacd lagi tabacul, trece stomacul. Dacd merge moara, toate

merg mai bine.- ciire este prieten cu paharul, nu are rezultatebune in viafd.

Alcoolul aru,eara- regirini infr,egl,.ds-eslule. qqlvo.ase din creier. $iajungi sd te imprietenegti cu oameni cu mai pulindjude catd,. (MariaMatronea, Sibiu)

71

* intr-o zi de Paqti, prin 1943 (eram copil), mergealx pe o

alee cu Plrintele Arsenie 9i ne apare in fa![ o bdtrind, Maria, pe

care Pdrintele o crinoqtea ca fiind vrbjitoare. li spune,,[{rtstos a

inviat !,,, dar ea nu-i rf,spunde. ii spune de 3 ori, dar ea nu a rdspuns.

* Parintele Arsenie a adus mari binecuvdntdri in casele

casf, la parinlii rnei o fen-reie dui sat Ei-mi zice: ,,Bine ci te gdsesc

singurd". Ai rnei nu gtiu unde erau la lucru. Femeia imi spune c[

soacra mea i-a dat un val de pdnzdsl-l duc[ la wdjitoare in FSgarag.

s6 citeasc[ pe ea (pe p6nzh), ca fiul ei sd se insoare, c6 avea 28 de

ani. Iar cdnd a venit de acolo s-a insurat in 3 slptSmAni, cu t11ine.

Apoi, ferneia a plecat acas6, s-a dus in grldina 9i s-a urcat intr-un

pom sf, culeagd rnere. A cdzut, gi-a rupt piciorul gi apoi a nlurit.

72

Inqiu|a dp 8 rnai 2003, am dus la Prislop valul de p6'rzd pentrufele de mas[ la bucdtdrie. Era un dar de nuntd de la soacra mea. ilavearn de 23 de ani in dulap. Md tot rugaln: Pdrinte, c€sl duc lamdndstire? $i dintr-o dati m-am dus la dulap, am luat valul gi amplecat cu el. Md gdndeamclpoate dezleagf Dumnezeu toate pdcatelenoastre, dar gi pe cele ale soacrei mele, fird sd gdndesc altceva r[u.

CAnd rn-arn intors de la Prislop, am. visat. BAnza ce oldsasern la bucdt[ria rndndstirii (8 rnai 2003), iar pe ea, la o distanfdde ,_ m erau tot cruci negre. Ce credefi? Dupd 2 slptdmAni, in 22mai, moare soacra mea. Vine la noi, povestesc cu ea gi cAnd ajungein casd la ea cade gi moare. Casele sunt una lAngd alta. (MioaraStdnulel, Chirpda Sibiu)

* Fintfrnifa Plrintelui Arsenie. Acolo s-a vindecat ofatd care 17 ani a fost in cirucior gi dup[ 17 ani i-a venit putereaacolo, la fhntAnild.

Pdrintele leromonah Dionisie Ignat de la Mdndstirea Albacpovestegte irnplejurarea cum Maria Silaghi qi-a c[pdtat intregirneatrupului la "FAntAna Pirintelui Arsenie" ."Eram student in anul I la Teologie la Sibiu, sunt gi sibian, de locdin Cisnadie gi fiind in vacanta de varb am prirnit ascultare de laLP.S. Serafim acuma, atuncea era duhovnicul Institutului deTeologie, <sd te duci sd stai 2 sdptlmAni la Simbdta>. Fiind prietencu Maria Silaghi, fiindcl o ajutarn tot mereu la bisericd, ii ducearncdruciorul sau o purtam in spate, pentru cd avea sclerozi in pl6gide 17 ani. $i avea tot mereu nevoie de ajutor sd o ducd cineva, sdo urce, sd o coboare sc[rile, sd o ducd la bisericl. Cu vreo doudzile inainte de a merge la SAmbdta am trecut pe la ea gi i-am zis:uite, m-a trimis P.S. Serafim s[ stau acolo la Sdrnbdta vreo doudsdptdmdni'gi zice: qi noi ne-am gAndit sd venirn, dar qtim cf, e maigreu... da'zic eu, haida sd mergem cd, dacd, sunt gi eu acolo vd marajut gi eu sd vd mai duc cu cdruciorul. $i a zis cd, tare ar vrea sdajungd la izvor. $i eu arn zis cE haide sd mergem. Era intr-o vinericAnd arn ajuns acolo. S-a pregdtit pentru spovedanie qi pentruSfhnta impdrt[ganie, chiar in vrnerea aceea dirninea]a s-a spovedit,

t 5

a fost la Sfhnta Liturghie, s-a hrp[rtdgit, dupd impdrtdganie a statla Sfbntul Maslu, iar dupd Sffintul Maslu, pe la ora l5 ne-am inlelescd, dupd ce se odihnegte, sd o duc eu cu cdruciorul pdna la izvoracolo, erau vreo Lktn. E1g- 3- august 1990. $i pe la ora 14.30 s-auridicat nigte nori de ploaie foarte rnari gi dddea inapoi sd nu tnaimergem. Da' am spus: haide sd rnergem, cf, ajutd Durnnezeu, neajutd P[rinteleArsenie. $i am pomit incet, incet. La pdrAiagul acela,peste carc a trebuit sd trecem, erau acolo nigte rnuncitori care s-auimpotrnolit cu magina qr zice: trebuie si ne intoarcem inapoi, cErni-e rugine sf, nu md vadd cd md treci in spate. $i arn zis cd nu-inimica, trecem printr-altd parte. $i am ocolit pufin nragina aceeagi nc-arn dus pe mai in jos pulin gi'am trecut gi arn ilnpins cdruciorulpdna acolo sus, la izvor. La izvor l-arn tras in sus, cd era rnai ugorde tras, decdt de impins gi l-arn ldsat ldngd drurn acolo sus. Apoi anrdus-o_ in brale pdni la izvorag. S-a spdlat pe picioruge, pe rndini, pefa15, ani spus <Cuvine-se cu adevdrat> gr anr rnai spus nigte rugdciuni.

Apoi au venit nigte turigti nrai glllgiogi gi am zis ca hai sdrnergeln, ci nu rnai ii de noi aicea. $i zice: rnd lin de tine, pdn[cAnd ne depdrtf,nl, ca sd nu vadd 6gtia cb rnd duci in spate. $i zic,bine. fine-te. $i s-a lurut. a rners gi arn ajuns pbtnd,Ia c[rucior. Laclrucior zice: simt a$a o putere in picioarc hai sd mergeln pAna ladrurn, ci am vdzut cd ai tras greu ciruciorul in sus, ci era pietrrg,erau bolovani. $i cdnd a ajuns la drum, tot a$a a zis: sd gtii c[ nurnd dor picioarele. De obicei, cdnd rnergea rnai nult de l0 rnetri ise intorceau picioarele, mdurile i se suceau. $i cdnd arn ajuns ladrum am spus cd aculna, dac[ tot lnergelr, sd mergern pana larndndstire. $iatuncca a lrers pini la mindstire, a intrat in mdnirstircpe picioarele ci. Era sora lul iana, era soraAna, adicdAurica acolo,care au v/azut gi sau minunat. insd thcr-rse febr.i rnr,rscr-rlar[ gisdmbdta nu s-a rnai putut ridica din pat. Dar Duniinici la Litur-ehies-a ridicat pi de atunci nu s-a rnai aqezat in cdrucior. Acurna estc inobgtca Schitului din Retezat. irnprcuni cu sora ci. carc o maiingrijeqte". (rndrturie culeash dc pdrlr1t.glg Arhjltandtit Teo.filPiirdian gi publicata in cartea ,,Plrintele Arsenie Boca - rnareindrurnitor de suflete diri secolul XX". Ed. Teognost)

1 A

Fdntdna Pdrintelui Arsenie - Mdndstirea S6rnbdta

Cu Biblia in iud!,,Nu tlupd scripturi (In.19, 7) au rdstignit ei pe Dumnezeu? "

* Se plAngeau doi b[tr6ni ci c-p.piii.Jor se duc la sectari.Pdrrntele Arsenie le-a zis: ,,Aco-lo se duc cei ce au pcicate multe,pentru ca dictvolul sii poatii zice: <Tot ai mei sunteli>".

Odatd, se strdnsese rnultf, lume la Mdndstirea Sdrnbdta. lnaintede a incepe slujba, Pdrintele Arsenie a zis: ,, Acum incepem S/dnlaL i t u rg h i e. fo y i mry-ql;!i*@n", : le--c.tatLl) _14 p !.eS e ". U n ii au ple c at,altii nu au plecat, iar , 4u dp4nil t-q! lirltp-Ul.pat s-

1linut Sltnta Liturghie. Cdnd a tenninat slujba, Pdrintele Arsenief e-a zis : ,, Acum, sculali-vd !". Unii mucdri au spus: ,,Pdrinte, vremsd ne intoarcem" (n.n.: la credin{a ortodoxd). Iar Pdrintele le-a

. izis: ,,lntoat"celi-va, nu se va Sterge niciodatd".(Olimpia C., Sibiu)

* Q.p€qrqtlg a rlers la Drdgdnescu 9i, in tirnp ce in bisencdse afla rnultd lurne, a inceput sd-l ,,l6rnu1easc6" pe Pf,rintele despreMaica Dornnului gi Sffinta Cruce. Deodat6, sfin1!4_gg ne-a spus

s-a fdcut un-fum mare. Pirintele a iegit afard, noi dupd ddnsul. Cdndfurnul s-a limpezit in bisericd, Pdrintele a pus-o pe acea femeie sicur-elesob-a gi la urmd, i-a spus: ,,ASa (py1;!ayd) cum eSti acum, vei

/i c1t Biblia--;ubsuonrd .inteld". (Balabun Ileana, Sibiu)

* Pe vremea cdnd eu erarn rnic6, pdrinfii rnei au mers laSArnbdta, la Pdrintele Arsenie. Ddnsul le-a spus cf, vor divorla giaga a fost. Tot atunci, in marea mullime de oameni, se afla qi oferneie pe num_e Maria, a-$setard venitd din nu gtiu ce sat. La unmotnent dat, P[rintele i-a strigat: ,, Maria, din satul cutare, ./d-1icruce!". Ea a zis: ,,Nu-mi fac! ". Pdrintele a insistat gi abia a treiaoard, femeia a fhcut ascultare. Avea Pdrintele in,vpce gi

e, de te pdtrundea pdnd dincolo d,e--tine. Cdnd i-a strigat a

/ o

treia oar6, femeia a zis: ,,[rni fac, Plrinte, imi fac!!!". (StanciuMoria Georgeta, Sibiu)

* Odatd, la Sfbnta Liturghie care se fr,cea la altarul dinpddure, P[rintele a strigat: ,, Mdrie, din ctttare sat, fa-li cruce!";qi Miria: ,,Nu fac!". Pirintele ii zice a doua oard'. ,,Fd Miiriecrucel"; ea din nou zice: ,,Nu fac!". Atreia oard strigd Pdrintele:,, F d M d r i e c r u c e ; p i ea!@ ok gliry z i d i t. e_q l qd_D_Ullt13 CZ e u ! " . At tnc ibiata Mdrie f-a. gi a zis: ,,Fac, Pdrinte, fac". Mai tdrziu,P[rintele ii zice: ,, Sd vii ca li-ai dat mirul pe apd Si uicurvit cu.fiu-tdu la secta voastrd ". Abotezat-o P[rintele qi i-a dat

facd baie. $i cdnd aintrat in ea s-a umplut butea cu gerpi. (SdrbuElisubeta, 73 qni, Sibiu)

* Odatd eram la Dr[gdnescu qi, pe cAnd mI rugam cu foc infala icoanei Maicii Domnului, in bisericd au intrat un bdrbat cufiica lui. AmAndoi tremurau tare. Bdrbatul vine la rnine, imi spunecd este profesor universitar gi c[ il cautd pe Plrintele Arsenie careface minuni. in acel mornent, intrd in bisericl Pdrintele gi il intreabdpe acela: ,,De ce o intrerupi de la rugdcittne? ". Omul iizice c1te_s.19,_ieJruvist gi incepe apoi cu de-ale lui, cd de ce s5 ne inchin[rn

discuta" gi apoi imi spune s[ le ardt cum sd se inchine. Eu leexplic cum trebuie sd impreune cele ttei degete, cd acestea trei

sunt Vlaioa Dornnului qiArhanghelii,Mihailqi Gavriil, in genunchiin fala Sfintei Treimi. Iqbg,vlslul sar.e -ca_a.fs qi spune cd nu seinchind. Atunci, Pdrintele ridicd mAinile in sus gi zice: ,,Doamne,ntt.&tnt ri$f tnzdnr de sufletele acestea" . hnediat cei doi au plecatimpleticindu-se unul de altul, dar qgpgf-ufte5i,.dinlio:g1qg, ci s-au intors, s-an inchinat gi pe loc s-au fXcut bine amdndoi. (AnaBichi. Sibiu\

7'7

* Sfaturi pe care ni le-a dat Pdrintele, pentru noi Si pentruurmasii noStri:

a) Orice lucrare facern, sd o facem )indiferent c[ este vorba despre prieteni sau dugrnani.

b) Sh fim rnaibuni azi decdt ieri.c) Sd nu pdr[sirn ortodoxd ca si mergern la altecredinfe sau secte, ci nu e birie. La pocaili este pdcat silnergeln, pentru cd acegtia s-au lepadat de prirnulbotez,de Sfintele Taine.

d) SA nu rrlergem la v+4jitori, cici acegtia sunt uceniciidiavolului. (MoS Nicolae, Sibiu)

* A zis Plrintele. ,,Sd nu vorbi\i cu sectarii, cd arttn^cctlimdrgdritare... UilpJor sd Ie ardeli". (Maria Matronea, Sibiu)

* De obicei mergealn cu alte fete din sat la M6ndstireaBrdncoveanu. Cdnd era vremea bund, Pdrintele Arsenie lZcea slujbaafard, Ia un altar construit de ddnsul. Odatd, in timpul slujbei, azis cdtre doi cunoscu{i de-ai rnei: ,,Mdi, voi de acolo, rnerge{i pecalea Drlgugului, cd o_{egere care vrea si vind la slujba e opritdd9-nl$19-duldi". Cei doi au mers 9i mai jos de pldure au intilqit-ope ferneie inconjuratf, d ), care au oprit-o dincalea spre bisericd I cu ale lor rdtdcili, ei fiindadventigti de sdmbdta" (Livia Jurcovan, Drdgug)

* Odatd, l-arn intrebat pe P[rintele Arsenie dacd avem voiesd venerlm sfinfii catolici. Eu rn6 g6ndearn la Sfhntul Anton dePadova. Plrintele mi-a spus: ,,Da, putem, avem voie sd-i venerdm,dar sp na-i uitdrn nici pe ai noStri". (Morar Gheorghe, Ucea deSars)

* .. PIATRA HRISTOSnu PETRU'- cuvdnt scris pe pictura Bisericii Drdgdnescu.

18

Postul Si rugdciuneua 1 , . . / \Spovedania gi tmpdrtdsunia

Postul Si rugdcianea.

.3. . Bafjn!-e,le-Ar.gggrie Boca ne-a spus.' ,,Sd vd uscali anafurdcd gyil_ltiP-JarulpzetAtrdieSte uLcu o bucatd de andurd Si oinghisiturd de agheasmd " gi: ,, Md, sd nu beli mult vin; pA!lg_!! linde dotd-_dege-te. Si restul apd. in-uqlail:Vi c;y.q fy.igut Si mdncali cttlw-,tito". Cu altd, ocazie, Pdrintele a spus cd ,,celor m6ndri,Dumnezeu le std irnpotrivi, iar celor smerili le dA har" - 1Pt.5, 5.(o credincioasd - I: Sibiu)

* Doud fernei au venit la Plrintele Arsenie, la Drigdnescu.Dar, curn au apdrut le-a giintrebat Pdrintele: ,,Ce aveli in bagaje?"gi a gi bigat rnAna in traista lor. A scos o rudd de salam qi le-atnustrat cl in Sbptdrndna Mare ele mdncau salam. A aruncatsalaurul la cei doi c6ini ai pdrintelui Bunescu, dar nici c6inii nu aurndncat.. Mdrdiau qi se uitau la Pdrintele Arsenie. (ParaschivaCiucea, 73 ani, Ucea de Sus)

* Mi-a zis odatd sd nu mai mf,nAnc sl[nind dacd vreau sd fiusdndtoasd. (ChiSAurelia,93 ani, com. Boiu, jud. MureS)

t Cu pnlin tirnp inainte de cutremurul din 1977, PdrnteleArsenie ne-a spus o istorioard ,, (J n sfant avea un ucenic pe care-I yinea aproape. S/dntul a plecat pentru un timp in altd parte,pentru niSte prohleme. Ucenicul, rcimdndnd.singur s-a gandit sdmeorgd la o mdndstire, ca sd vadd aun trdiesc calugdrii. Ajungandacolo, i-a pldaft nespus de mult, Jiindcd se cdntau cdntece deslava lui Dumnezeu. Dupa ce se intoarce inapoi, ti spune sfantului

79

pdrinte cum a.fbst la mdndstire Si ce a auzit, zicdnd:- Pcirinte, sci ptii cd noi nu ne mai mdntuim.-J)e ce, nfa? - il intreabd pdrintele.- Pdrinte, dumneata te rogi numai atat: <Doamne miluieSte-

ne!> ; ei acolo cantd.frumos Si sd Stii cd eu md duc acolo.- Du-te! - i-a spus, iar dup[ ce a plecat ucenicul, sfhntul s-a

pus in genunchi gi a zis: <<Doamne, aratd,-i adevdrul>.Cdnd ucenicul a ajuns Ia mdndstirea aceea, cdlugdrii cdntau,

dar iald cd, dintr-o datd, ip_csl2e uu culretnur de pdmdnt Si to[icdlugdrii la,sd cdntdrile, se pun in genunchi Si incep sd se roage:<Doamne miluieSte-ne>. Atunci, ucenicul s-a intors inapoi lasfdnt Si i-a zis :

- Dacd, au l6sat cdntecele gi se rugau <Doamne miluiegte-ne>,ingeqnd-c5- <<Doamne miluiegte-*ne>> e rnai mare.

,, .(ol a-Sg sd vd rugctli "- aZU&rtntele. Nu dupd rnulttin'rp, cAnd a fost cutremurul acela de pdmdnt (1917), Pdrintele

cutremur, fiind salvat, $i:a*_EgU!_o_qryqe gi a spus: ,,Doamne, iyimullumesc cd m-ai salvat!". Aceasta ne-a spus-o solia pdrinteluiBunescu, care gtia de la PdrinteleArsenie. (Morar Gheorghe, Uceade Su.s)

* Pdrintele ne zicea: ,,Md, voi sd md tntreba[i Si eu vdrdspund, cd trebuie sii pic"tez ". Fiind vorba de ,,Tatdl nostru", azis: ,,Mdi, noi cdnd zicem <Tatdl Nostru>, Dumnezeu este Tatdlno,slru, ictr noi suntent.fiii Lui. Deci, i sd @ duci undeva,zi ; (kttii, itjplace uncle vreau sd md duc?r.-;f;;:'At*;i;;;1,du. Sau <Tc4eijti_plgce ce vreou eu sdfac?t. <Ba>. Atunci, ttu

,, .face. Sau. <Tatd, i1lplgce ceea ce r)reau sd vorbesc eu?>. <Ba>.Atunci, nu v sd-L intrebali pe Dumne:eu, Si.facand aSa, rar Gheorghe, (Jcea de Sus)

80

* C_And am inceput sd zic -ruga ea, cu,m mi invdlasepdrintele Arsenie ("Doamne, iluieSte-md pemine, pdcdtosul"), am_?lllt I Toate aceste

se revdrsau in tirnp (anlntri, ur6ciuni, vorbe, expresiirnurdare, vorbe pe care nu le-am zis niciodatd cu cuv6ntul).

fiutunt Ae-ea[d, ni$te.riutili pe care eu le purtam in rnineEFt-=#+ '

pdnd cAud lucrurile-s:au.lirn_pg_Zit, - dar nu s-au lirnpezitfoarte repede.

$i la Teglogi" r@i din acestea. $tiu cd mdduceam in Capeld, md duceam seara, m[ duceam dirnineafa, mdduceam gipeste ziqiziceatn: "Doomne, Iisuse Hristoase, Fiul luiDumnezeu..." cu toatd suita lui sd

5 ceva pnn rnine. $i fini era frici. Md gdndeam: ,,Mdi,rndine-poimdine innebunesc, se intArnpld ceva cu rnine, nu sepoate!". Dar pe de altd parte ziceam: << Nu se poate si se intdmpleceva rdu cu rnine, pentru cd pju-aecastd rugdciu4e, cer ajutorul lui

ulnezeu. Nu se poate s[ rnd lase ajutorul lui Durnnezeu. Doareu nu-s singur in inaintarea mea sufleteascd. Trebuie sd rn6 ajuteDomnul Hristos. Trebuie sd rnd ajute. Nu se poate sb nu m[ ajute!Cd doar de ce zic: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,ntiluieSte-md pe mine, pdcdtosul" >. $i-alF-qr nigte te

rezolvat ele, s-au rezolvat bine. $i bineinfeles ca.

Mi-aduc aminte de vrernea cdnd eram elev in Timigoara gimergealn spre gcoald. ciune gi aveama$a de rnultebg-c_urjiin-suflet, inc6t td qt-u fric[ sd nu-lxi.a_rap_e_ , Ziceam<<Doamne, nu pot suporta mai mttlt, ru pot. Asta e ultimaposibilitate de bucurie pe care o pot suporta. Sd nu-mi deaDuntnezeu ntai mult>>. Asta linea c.4 [ir:gC, Si iardqi v,eneau fi,u{u-

. $i apoi, iardgi veneau buguriile.

8 t

Odata - craln deja venit la nrAndstirea SArnbdta (in 1949 arnvenit) - arn avut o bucune ca cea de la Timigoara. Atunci m-atngAnditlgata, pe asta n-o s-o rnai pierd niciodatd. Bineinfeles ci nus-a putut, pentru cd omul nu poate sb trdiascd totuSi intr-opcnranentf, tensiune. Nici la bine, nici la r[u. Trdregte norural.Triiegte undeva caln pe la mr.yloc Ai de acolo inainteazd sau deacolo scade. Nu egti intr-o euforie care nu se trece in veci. insd eutotugi arn avut totdeauna o inclinare spre bucurie. Am fost un otnal bucuriei. Sunt un rispAnditor de bucurie, un lucritor de bucurie.Aga e fornra{ia rnca. Aga rn"a l6sat pe mine Dumnezeu: cu oinclinare spre rnullurnire, spre bine. $i... asta e rnogtenirea lnea

:de fa p[nntcle Arsenie. (Arhim. Teofil Pdrdiun, Mdndstirea' BrAncoveanu)

* O cregtind ii zice Parintelui: ,,P[rinte, eu citesc noaptearugdciuni". Pdrintele i-a zis: ,,Dacd ili pierzi mlt1Leg, nici luiDuntnezeu ntt-i mai trebuieSti ". Tu n-ai voie sd citegti noaptea!La Judecata de Apoi trebuie sd ne prezentdm cu mintea intreggi.(Silvia Pdtrucean, Si biu)

* Erarn la Mdndstirea Brdncoveanu, unde arn stat 2sdpt[m6ni, prin 1943. intr-o zi, buc[tdreasa a atras atenf ia PirinteluiArsenie ci s-au tenninat alirnentele. Pdrintele a zis: ,,SliJrecem eu

i la nrgitc'iune". Astfel, a doua zi, dis-de-dimineafd, a venit oc{111q cu doi cai, incdrcatd cu pAine proaspdtd, un sac de fbind degrAu gr un sac de fbind de porurnb. (Septimia ManiS, 80 ani,Codlea)

t32

Mdndstirea SArnbdta - la altarul din pddure

Spovedaniu Si tmpdrtdsania

t Cdnd eram tdndr gi nebun, am ajuns gi eu la PdrinteleArsenie, la Mdndstirea Sdrnbdta. DAnsul rn-a luat la spovedit trei

gi apoi rni-a zis: ,,ES.ti negnt c-a-t/cialb". Cdnd am iegit de acolo, imi venea sA sar ca vileii, cdnd ledai drumul din grajd. De atunci an cdpdtat o,putere lnare, nu ln-amai interesat decAt problerna sufletului gi nu am rnai avut altddorin!6 decAt rldntuirea sufletului. (Dumitru Pampu, Sibiu)

* O ferneie venea pe la S6mbdta, la Pdrintele Arsenie. Odati,ii zice Pdriirtele: ,, Nu te mai impdrtdsesc ducd nu-li aduci solulaici". ,,O,vai, nicivorbd de aga ceva. Pirinte, sofulrneu fun'leazd".

$i Pdrintele spune: ,,N-ant nimic cu tutunul lui". Se duce femeraacasd gi ii zice sofului sd meargi gi el la P[rintele. Scandal mare!Soful zice c[ nu lnerge, cd i-au stricat popii mintea, gi altele, gi

I

altele. Ferneia zice'. ,,Dac[ nu vii, rnd fac desfrdnat[". Apor auintervenit copiii qi in sfirgit, au plecat. Pe drum, de la Voila p6ndla mdndstire, [ot ea a dus bagajul ca sd nu-i fie lui greu. CAnd auaiuns la mln6stire, au ascuns. figirile, [Ang6 un stejar. Cdnd l-avdzut Pirinte,le, i-a zis: ,,Hai, cndecand-lp,gW-t". Apoi, l-a luatla spovedit"trnei,o,re. La unnd, Pdrintele ii zice: ,,Ai,spus tot?", elzice'. ,,Dat". Dar pdrintele: ,,fui nu le-ai spus!" gi i le zice SfinfiaSat ,,&!-utfffllrq!fry"_trgn, la cutare drum Si altddatti, la alt drum,tot in tren. I Si pdsteai vitele pe l6nga rdulGorjului, a{i fdcut un.foc Si ali aruncat in.foc o Sopiila. fi i

i cdnd o vedeai cci se zbctte in /oc ". Atunci, omulzice'. ,,Yai, Pdrinte, sunt in fala unui mare prooroc" gi Plrintelezt-d::- /". Apoiomula devenit un niai6'C'refrnqi a suferit giprigoanb. (SArbu Elisshetu, 73 crni, Sihiu)

* Q ferneie din Gurahon! venise pentru o slujbi de pornenrre,fiindcd ii rlurise baiatul in a_1m4tf,, cu numai doud s[pt5rnAni iriurm6. Pdrintele a dojenit-o parc6 mai bldnd: ,,AminteSte-ti p4cge-lg

ljmgfilJgle Si sd-t mulsttmesti lui Dumnezeu cd li-au mai rdmasincti p_atru copii.-in yiald, aldturi de tine, at care te vei aiutct la

I se cthate asupra noastrd, duod mri\l"q.faptelor sdvdllSjte.Ce_1dmang 4gptflll! p,_u lrr"o otto, plilt.in pg. lum.ea_cealaltd".Apoi s-a adresat tuturor celorlalfi, care a$teptau in biseric5, ridicdndvocea: ,,Rttgctti-r,ci la Dznnnezeu d_ in_ aceas(d

duhovrticii voStri, c:dci i. crntarnice sunl pedepseleCelui clc Szs ". Parcf, ne-a trecut un fior pe gira spindrit gi s-a auzit,a$,a ea--un urunrlur, printre oarncnii ce se aflau in biserici.. . Ncir, li 'ico;aserirn toti. (L.C.)

84

* Doi oarneni dur satul Slvistreni, nenea Ioan gi neneaVictor se duceau la Mdn[stirea Sdn-rbdta in toatd durninica gi latoate sdrbdtorile; erau foarte credinciogi gi lureau toate posturile.intr-o zi, dtpd,ce postiser[ dupzi rAnduiald, s-au hotdrdt sd rneargdla mandstile sd se rnlrturiseascd la Pdrintele Alsenie. De intenliaacestor doi credinciogi a aflat un alt om din Sdvdstreni, neneaIacob (nenea Iacob nu prea postea gi nu prea mergea la biserica; inschimb, furna mult). A vorbit cll nenea Ioan pi nenea Victor, le-aspus cd vrea sd se spovedeascd gi el la Pdrintele gi, in sfhrgit, ceitrei au plecat impreuni la rnbndstre. CAnd au ajuns la casa dev3canfd de l6ngd rnf,nistile (carn la 1,5 km distanli de rndnbstire),ncnea Iacob gi-a pus figarile intr-o salcie scorburoasd. Apor aumers la bisericd, au ascultat Stdnta Liturghie gi la sfhrgit, s-au dusla Pirintele Arsenie la spovedit. Pirrntele r:a mirturisit gi i-acuminecat nunai pc nellca Ioan gi pc nenea Victor, fiuidca au postit_Pq.nerca b nu l-a rnflrtr-rrisit ;;i i.a strigat c"Iil,ya_spoygdi$ipe

!! dur-lee_va gata $i cu lsa4"_d_U":4glg-lLa unn6, i-a zis sd a sd nu uite cufitva figdrileili salcie, pentru cd le vor gdsi corbii gi ie vor strica, (BiliboacdMstei, Sdvdstreni)

* Pe vremea cdnd era la_Drag5nescu, aln dus la Pdrintele peo sord de-a rnea de la {ari, care se pldngea ci bar-batul ei o totchinuie ;te cu gelozia. P,a z"icea cd nu-i de vini qi cd ,pu umbld in

". Eu zic: , ,Pir inte, o duc acull t la Cernica. s6 sespovedeascd", 'dar Pnnntele spune: ,,Ntt o duce, tu, la c'dlt tgari,

de nu ntni iese clin el; du-o la ureotii vostri derytir ". (S.drbu Eiisubetcr, Si bitr)

.:. ,, Mergeli Si la preolii t,ctStri, cd ei Stiu ner:azurile mircnilorile voa,stre. Wti aveli pr-eoti buni la Sibiu.sti t'u s:p)vt'LJili, (iurt (!.ilt rlrn()rtnc tnul.i.

la mcindslit"i pentru y1gricLyryr.,Jt!ryrylttiSt clezlegdri " a zis odatlParintelc Arsenie. (Mariu Mutroneu, Sibii)

85

SfAfia Liturghie si sfhr;itul lumiiPreolii Si Biserica - salvarea noastrd

Sfilnta Liturghie Si sfdrSitul lumii

* Spunea Pdrintele Arsenie s[ ne: spovedirn gi implrtagim

nu se va rnai sdvArqi pe pdmdnt,'(Septimia MuniS,80 ani, Codlea)

* De cdnd eram de vreo l0 ani, duminicatata obignuia sdne ducd pe toli la Mindstirea din SArnbdta de Sus, cu cdrula. Darnu lnergeam la mdndstire chiar in toati durninica. Mi-aduc amintec[ intr-o durmnici dimineafa, tata s-a apucat si cearnd nisip. L-arn intrebat: ,,Thticule, azinu mergem la mindstire'/". El mi-a ziscd nu mergern la mf,nistire, mergern la bisericd (biserica din sat).Cdnd au tras clopotele la bisericd, tata nu se oprise incd din lucm.L-am intrebat dacd nu lxergem la bisericd gi rni-a zis cd mergelndupd ce se trage clopotul a treia oard. Au tras clopotul gi a treiaoard, s-a urtrat la Sfdnta Liturghie, dar tata tot mai lucra. S-aterminat Sfhnta Liturghie, tata era tot cu lopata in mdni. L-arnintrebat de ce nu a lf,sat lucrul ca sd mergem la bisericd. El rni-azis cd a vrut si tenninc de cernut grdrnada de nisip (lucra la casi),dar cd durninica unndtoare rnd, va duce la Mindstirea SArnb.lta sr-I voi vedea pe Pdriritele Arsenie.

Durninica unnitoarc tata nu m-a rnai luat la mdndstu'c; s-adus cr"r altcincva. A ajr-rns acolo la Sfhnta Liturghic. Cdnd l-a vdzut,Pirintcle Arsenie - care predica - a strigat latata.l-azis. ,,De c'enu ai ldsut lucrtr duminicct lreeiri cdnd cernetti nisip Si cand te-aintrebat bdiatul tdtt de ce nu te duci la bisericct din sul, cu bdiatulde manci, ca de ohicei Si i-ai zis cft vii ctstdzi la mcindslire? Pentntcd ai cernut nisip tn tirupul liturghiei, i1i dau cqnon sd lii post

86

noud vineri, sci nu miinctnci nintic pand la ctpusttl soarelui. Peurmd,.sci vii sd te.spovedesc". Apoi, qtiu cd vinerele acelea le-apostit! Pe unnd, tata, s-a dr,rs iarigi la Pdrintele Arsenie- (BiliboacdMatei, Sdvdstreni)

o,Sfinta Liturghie gi sfirEitul lumii"in scrierile Pdrirrtelui Arsenie:

o Dumnezeu coboard intre oameni gi suie oamenii la Sine,p9 gc41a_Sfintei Liturghii.

o Precurn Taina poc[inlei sau mdrturisirea este jrrde.catspilostivd a lui Durnnezeu, ascunsd sub chip smerit, gi iubitorii de

erenie dau de daru l acesta, asemenea s i Sfanta Jcr t { i aM6ntuitorului, din Sfinta Liturghie, ascunde, iaragisub chip smerit,o tai'd a ocdrmuir"

",ltitli.rr" pentru care nu se aratd Antihrist inzilele lor, cdci Sfhntul Pavel vorbeqte despre taina aceasta in chipascuns, dar n-o numegte (2 Tesaloniceni2,6). E Smqlg_Ljlughie,sau_Jgrtfa cea de-a.pg1'g1i, despre care a grdit Dornnul prin Daniil(Daniill 2, l0) gi apoi insugi ne-a invdlat. [a este aceea care opregtesd hrist, sau omul nelegiuirii (2 Tesaloniceni2,3)lecdt in vre4xga ingdduitd lui de Durnnezeu. Cdci,pentru mullirneaIdr[dblegilor, demult ar fi trebuit Dumnezeu-Tatdl sd sfhrgeascdlumea, insf, Durnne2gqfl',iul, Cel ce este iubirea de oameni gi detoati firea, mereu $e aduce pe Sine .IertfE SfAnti inaintea luiDumnezeu-Tatdl, rnijlocind milostivirea de la El.

o Sfhnta Liturghie rua{ine lurlqa.o ele Mi.]glqid_tq_$fhnta iqpfutagapie mai line sufletul

in oase. gi lumei-in picioare. Precum iainaJoc[infei e-un-dar alCerului, sub chip smerit, pentru mdntuirea fiecdrulsuflet in parte,aga Sffinta !,iturghie, rrarea tain5, ascunsd iardqi sub chip srnerit,rndntuiegte lurnea, s4u o feregte__de- urgille Antihristului. Iatd dece, t [qmea ar trebui s[ vle la SfAnta Liturghie, cd pentruddinuirea lumii e darul acesta pe pirndnt.

. Deci, c nrai sunJ o_alreni ce cautb pocainta gi

, Satana n-are putere: il opregte Durnnezeu.Dar cAnd oamenii se te aga de tare, incdt vorirnpielrca S_ffiqta !{qrghie, cu toatd voia lor, vrdnd necredin{6, in

urdciune_a pqst!1rii, precur-u zice la Daniil: "$i din v'remea cand vaittt:ela Jerl/h cea de-a pururi Ei va incepe urcicitrneu pustiirii, uor

/ i 1290 de zi le" (Danii l 12, 1l).CAnd fEridelegile v oamenilor

qri-v-orsalbatici aga de tare, incAt vor zice cd nu le nrai trebuieDurnnezeu gi Bisericd qi Preo{i, incdt va fi_s_albatiqilc_a q_i_ne_buniaurii,( -l l) peste tot pimAntul, atunci vine sthrgitul.

Pdrintele Arsenie (cAnd era diacon) in apropierea IPS MitropolitNicolae Bdlan, in Piala Mare - Sibiu

88

Preolii Si Biserica - sslvares noustrd

.i. Odat5, l-arn gdsit pe P6rintele la Biserica * Or6r6n.r.u.Freca pe un perete cu o perie pentru pardoseald. Ii zic: ,,Ce greulucrafi aici, P[rinte!". $i dAnsul imi zice: ,,Asta nu mi-i greu, lu;

lmi zice odatd o ferneie: ,,Ce sfint e acela, de-i spune la una cirnoare de cancer gi la alta c-o ornoard copilul ei?". ,,Pdi - zic - le-o zisla wemea potrivitd, cp $*s-e_trgzeasedji s[-gi vadd de suflet, cd zicePdrintele: <Strmt pus sd salvez salva. Slavd Domnuluicd.avem biseric-i Si preo[i . Dqr ce ne vom facecdnd hiserieile?>". (Shrbu Elisabeta, 73 ani, Sibiu)

* P6rintele Arsenie nu prea era de acord cu multe construcliide ziduri, ci lupta sa era ca, prin lnunca sa, sa,selaqE!.isericda Duhului Sfint. Cdci zicea: ,,Pe ziduri vor creSte bcildrii,n4 sunt i". (Maica Pahomia)

* Eram la Biserica Drdgdnescu. Pdrintele Arsenie picta sus,iar eu stdteam jos, l6ngd schel6. La un moment dat, Plrintele zice:,,Mdi, aSa-i cd-s lacomi preolii? ". Eu nu spun nimic. Pdrintelernd intreabd gi a doua oard gi rnd intreabd gi a treia oar6: ,,Mcii,crsa-i cd-s lacomi prectlii? ". Eu nu scot o vorbd. Atunci, Pdrintelese apleaci sd vadi dacd mai sunt ldngd scheld gi imi zice: ,, Mdi, tumr auzi ce vorbesc eu cu tine? ". Eu zic: ,,Dar, Pdrinte, acum nuam vorbit de preo!i". Pdrintele zice ,, Da, mdi, nu am vorhit acumde preoli, t, cand eSti cu mai multe persoane Si vorbiyi depreoli, 9i. Ziceli cd-s lacomi. Iatci ce povalditi clau eu: s.fi917!111911o-rh pe preoli,fiindcd sunt slujitoriilui Dumnezeu Si 4g1 eqLLvoi".

i Dupd ce rn-am intors de la Pdrintele, aq1-deschis Biblia exact

1la paragraful care zice: ,,Cine eSti tu, omule, cu sd.iudeci slugalaltuia". Exact ce-rni spusese Pdrintele Arsenie! De atunci, llurnai vorbesc pe nimeni de rdu, mai ales pe preoli, cd -D1rryrne_z_eueste silrgurul care poate_sd-i judece. (Biliboacd Motei, Sdvdstreni)

89

* Odatd, la o sf,rbdtoare,la Drdgdnescu, a venit gi un grup deoameni cu cafte. Pirintele azis: ,,Cu dstia trebuie.cd vorhesc limbctpdsdreascit, dar Dumnezeu a ales pe cei simpli Si nebdgali in seamd,ca sd le.facd devas pe cele tari Si sldvite ". $ieu nrd gAndeatn: ,,Ce-o si v[ facefi, titra{ilor, dacd nu vd srnerili sub patrahirul unui preot,cdt de neinsemnat?". (Sfrrbu Elisabetu, Sibiu)

* Md duceatn la Pdrintele fmpreund ut alyi credincioSi,bdrba[i Si femei, pentru a-i vindeca sau pentru a le rezolvaproblemele. Odatci fnsd, mi-a zis Pdrintele'. ,,Sti Stii c:r) Si bineleare o Iintild... S4nt lucruri in care pr"eolii, rrylle bdgcim".(Bica Ioan, Voivodeni)

,,Preofii qi Biserica"in scrierile Pdrintelui Arsenie:

o Preofia Bisericii qnndregte ca I din fiii Tatdlui s[

duhul dragostei lui Hristos. Cdci El e Cel ce unegte obgtea laolalt[,deci -se mdntuieglg qazlelindu-se de Bisericf,, oricdt arcrede cd intr-insul sdldgluieqte Duhul lui Hristos.

o A osdndi pe preoli e lucrul celmai uSor Si cel mai.fdrd rost.Sortm drepyi: slujba preolilor e sfdntd, darul lor e de la Dumnezeu,e sfant. d mai dd uneori prilej de sminteald,iar sdJim drepyi: neavdnd cum sd vind altfel ciecdt prin naSterc dintrupuri p{tmdnteSti in care ruiSunfi poypiriLe_Jforddelegilor ca SerpiiSi rod inclindrile patimilor caviermii, sigur cd ei vorfi c-owr7ili demoStenirea aceasta Si nu-Si vor putecr tndeplinifitrd umbrd tr"imiterealor de la Dumnezeu. Chemarea le este invdluitd, vor Sovdi tn hotcirdri(lsaia 28, 7), 12 , in loc c,q e_i sd bintie lumea.Sigur cd uceStia, prin viala lor, nu vor ldsa poporul sd creadd Si

In jurul lor se Va intdr I a toatd ne$tiinla Si va fncepe

cd: ,, i i se va intdrnpla ca gi poporulur"(lsaia 24,2). Dar,

90

{EruL:.8:qttt4*: . ; ' ' , e : i . l ' r '

lor at'e sci dea seamr Ei pttporul,

o \z!Ult4 pagu!6 face t i4_4v_erea {e pdcate a oameniloqgtergAndu-le cu daruldatoriile agonisite diavolului, capitalizate in om.

pe unii irnpotriva neputinlelor ornenegti ale pdstorilor, aci nu sunt obliga{i s[ asculte de ei (de preo!i), findc[ au pdcate.nu a ar,ut ruci un pdcat gi, cu toate acestea, c !

Este un cerc vicios, in- care sejncurc[ 5rrfletul-muhcrra, aprea rnultor oameni: . Acegtia, din anumite '1no-

tive", nu vor s6 asculte de preofii Bisericii. Drept ac:el pe_aggu!!1qd

, l sAqa se cure adevdr

au trdit in riticire. Vrijmagul, de care prin amdgire au ascultat,

r, ale, s l uj it o1ilg{e_ga f ! a_i B is eri c ii, ac op eri4du-le darurile$i-lrarurile. $i gSa ii duce , sf,=gi facd singuri "credinla",care trece pelt_g t i, adrninistrati valid exclusiv prinpreoli pi arhierei, i !- de ngajqrlsq! lQt _dg__oemeni.

o Ceea ce odinioard era corabia lui Noe peste puhoaielepotopului, aceea e F:seriqq luiEqltos: - pe-stq p,uJrpaiqlepierzdril Deosebirea e aceea ci corabia lui Noe a fost ?nchisd pedinafard de Dumnezeu gi nimeni n-a mai putut intra (Facere 7,16),pe cAnd coraf;ia Bisericii - cq_rabia cu crucea pe catarg - ar.ejnftarca

gi rnai pot inlra oalneni invdhnSgili de puhoaie. Acolo eraNoe, aci Hristos, iar in valuri ucigagul, tnecAnd pe oameni.

S_e_ 6 insa-c_eyqjp_rein1eles: cd cei ce se chinuiesc invaluri, degi toqi lin sb tr[iascd, i vor sd scapg in corabie.Mai rnult chiar, ce li se-ntind de la intrarea cordbiei.Iar mAinile sunt bralele pdrintegti: brafele celor gapte Sfintrelaineale lulp zqu care izbdvesc pe oameni din potop, n[sc6ndu-idin trup in Duh (Coloseni 2,12), din amdrdta viatdlaviafa cereascl.

. Fralilor, ascultali de Bisericd, fiindcd" cei ce ascultb depreolii ei, aga cum sunt, de Dumnezeu ascult6.

a l

Moartea Pdrintelui,,Pdrinte, nu am Stiut cine eSti!"

* intr-o zine-avorbit despre vbmile vdzduhului, ci sunt greudc trecut. Ascultdnd, gi rligcat de inf icogitoarele v[tni, l-atl intrebat:

,,Pf,rintc, oare nu se poate ca suflctul omului sd nu treacd pe acolo,ci sd ocoleascb prin altdpatle?". $i el a rispuns: ,,Nu se poate mci,nu se poale ". Preotul Petru Varnvulescu, care era cu tnine, azis: ,Jtfuntai,s/inliiltct: prin vdmi ca o pard'de fbc Si vome;ii /irg Si.;e.fercsc candlrcc ei'. Eu, prevdzdnd pcricolul cc mi agteaptd, atn zis: ,,Pddnte, tnierni-r fi ic[ de vdnrile acelea". ,,Ti-i /iica, ma, {i-i /ricci ? ".

Apoi, gtiindu-gi plecarea din lurnea aceasta, ne-a spus: ,,Eraun ciobdnus care t'luiera.fi'umos Si octmenii il att:eatr, dar nu-lItrou in seamd prea mult. lntr-o zi, ciobdnctsul a plecal ;i tolioamenii s-au alurtnat, intreband lteste tot: <Unde a plecttlciobdnosul care cdnta.f)'umos?>. Dar nu l-au ntai gr7sl1". Suntsigur cd de dAnsul a vorbit. (Morar Ghieorghe, Ucea de Sus)

* Odati mi-a spus Pdrintele: ,,Mdi, cand vezi ardtciriclumnezeieSti sit nu sptti la nimeni, cd nu e voie". Cu 3 luni inaintede a rnuri Pir intele, de Adonnirea Maici i Dornnului, eram laMdnistirea BrAncoveanu cu doui fernei din $ercaia. Seara pe la9, irraintc de prohod, arnvTazut pe munte o cruce de aurin stingachil iei Pir intelui Arsenie. Apoi a drsparut acea cruce aurie gi aapirut o cruce neagri, dar de-a cunneziqul (pe orizontalS), cu capulspre chilic. $tiarn unde-i chilia cdci lucrasern acolo. CAnd arn vbzutacestea rni-at-tr zis: ,.Gata, pleacd Pirintele". (Bicu loon, Wtivodeni)

* Mama se ruga lui Durnnezeu gi Plrintclui; de acasi, gtiacI o aude. S-a rugat lui Dumnezer-r gi a pldns pentru Pdrintele cAnda auzit ci este bolnav. A fbcut tot ce a plrtut sa a.junga la Prislop -a crezut gi nu s-a tcmut. A ajuns pentru intAia oard Ia Prislop, cAnd

92

a fost inmonndntarea PdrintelLri. Tatil rneu i-azis Pirintelui, cdndl-arn vdzut ultirna oar[: ,,Sd rnai sta{i, Pf,rinte, cu noi" gi Pdrintelet-a rdspuns: ,,Ett Stiu, ndi, cci voi vreli, dar amsi"at scirindarelemele " . (o credincioosd - 2; Sibiu)

.} Am mers de mai rnulte ori la Pirintele Arsenie. Odat[ l-amauzit spunAnd'. ,,Mdi, mie mi se va lrofle moartea de la o fbmeie".Unii spuneau cb ar fi vorba de Elena Ceaug esc;tr (Mariu Damitrascu)

* Pirintele Arsenie a murrt pe 28 noiernbrie, la Sinaia, undepreotul Bunescu l-a sp6lat, l-a irnbricat gi l-a aqezat in sicriu. Dup[accea, l-a dus la Prislop, unde avea locul rnonnAntului ales gipregdtit dc dAnsul, cAnd era incd in viala gi despre care ztcea cdeste pecetluit sa-i fie mormAnt pdnd la a doua inviere din rnorti.

Pe data de 4 decernbrie 1989 a fost intnonnAntat. Eu am auzitcd a murit gi m-arn deplasat cu trenul de la Sibiu la Prislop. Arnajuns la ora 7 : 30 gi arn mers direct [a biserici, sd vdd dac[ esteadevlrat. La ora aceea, in bisericd era sicriul cu Pdrintele, sicriua$ezat cu fala spre altar gi 6 pelsoane de veghe. Am trecut de lacapdtul lateral al sicriului, pentru a-l vedea. Era foarte sl[bit gi erairnbrlcat cu haine de preot. Fala era descoperitd, iar culianul eraaSezat in partea st6nga a capului. Spre rnirarea lnea, am vdzut cf,nurnai degetul ardtdtor de la mdna dreaptd era scos prin patrahir,pentru a fi sdrutat de cine dorea; restul era tot acoperit. Am observatcd sub arnAndoi ochii, pe obtaz, avea o ,,arsur[" de circa 2 crndiarnetru, iar pielea era transparentS, de culoarea galben-verzur.

Pe la ora 8 : 15, a venit preotul Bunescu inbisericd, s-a opritintre altar gr sicriu gi a spus: ,,Oameni httni, eu nu sutll vinovut demottrlea Pdrintelui' '. Congtiinla nu l-a l[sat pdnd nu a spus acestecuvinte (aga curn a fbcut Pilat cdnd s-a sp5lat pe mdini).

lncepdnd cu ora 8:30, a sosit rnultd lume, din mai multe oragepentru a-l conduce pe Pdrintele pe ultimul drurn. Au fost mai tnullipreo{i, dintre care $ase au luat pe umdr sicriul gi, clupd ce s-aternrinat slu-jba de inrnormAntare, l-au dus pe Pdrintcle la groapd.

93

l' jl

lrstc binc cle rcfinLrt ca laptelc pe carc lc-a fircLrt itl viafd, attfbst in sluiba lui DutnnezeLr gi a oeunenilor. A vctr i t pc lurnc copilcurat gi a ciutat si ne invcte tot ceea cc cste l lecesar ; lentrttlnantr"rirea suflctelor noastrc.

in concluzic, se poate spLlne cir a fbst un lnarc sfhnt. citct:a) A l lcut t t t inut t i ;b) A fbst proroc;c) A fbst cuvios:d) A fost doctor llrd arginli (nrulte urirtut'ti att loc gi irl zilele

noastre, la rnorrnAnt; tlulte cxetnple se pot da);c)A fbst rnucenic gi a rnurit,in suferinfi; a fost de trulte ori inchis,

chiar qi la Canalul Dunire-Marea Ncagrd. (MoS Nicolac, Sihiu)

* LoculrnonnAntului a fbst l'narcat dc Parintclc inci clc cAndera in viata, de fald fiind preotul Nicodirn, duhovnicul tndnirstirri gipdrintele Daniil Partoganul, astdzi Episcop ir, Barratul Sdrbesc, curegeclinta la VArge!. La intronnAntarea Pdnntelui, in tirnp cc sicriulcra dus spre cirr-ritir, un preot a strigat: ,,Frafilor, au aphrut pc chipulPdrintelui serrne de moagte". (Silea Gheorghe, l.Jcea dc Su,s)

* La innronrAntarea Pdrinteluinu aln vdzut lucrurideosebite,clur all vazut al1ii. Poate cd nu aur meritat. Totugi, la unul dinparastasele Pirintelui, cAnd se slujea Sfhnta Liturghie, colegul deldn-r{h rrine, Silea Gheorghe, rni-a ardtat r,rn brad gi bradul era totirnpodobit cu steltr{c argintii, strilucrtoare. De cdte ori arn nrai fostla sfintele parastase. r'n-arl uitat sprc bradul acela dintre biscrica 5iparc, clar nu lc-arn rnai vdzut. (Morur Gheorghe, Uc'ca de Su.s)

* O fbrreie igi prcrduse un copil gi s-a dus la nionnAntulPir intclui ca sd se roage. Dar nu prca credea, cdci spunea: ,,Ccpoatc sh facd un mormAnt?! E un monnAnt ca toate celelalternonninte". insa s-a intdmplat ceva cu ea, cici deoclatd a cdzut ingenunchi gi a str igat: , .Pi ir inle, nrt arn.st i tr l t : ine eSti l Pdrinte, terog, ujtrld-tnti!" (Emilia Butum, F'dgdras)

94

Mdicu{a Zamfira -

Singural meu acenie !

Fragment din ,,Cuvintul la priveghere"rostit de Prea Sfin{itul P[rinte Dr. Daniil Stoenescu,

Episcop-Loc{iitor de VArgef

...Se va vorbi desplc niSicu{a Zarnf.ra de acum inainte, ca gipani acum. de fapt, atdta vrerne cAt se va vorbi dc prea cuviosnlpdrrntcle nostru Arscnie . Pcntru cd, nu intdmpl5tor', prln arfi'77 -'78, afldndu-rnd nurlai cu Pdlintele gi Mdicu{a aici, in casa devizavi, in chilia de dmcolo de uga acestei sfrnte biserici, mi-a spusPdrintelc, fiind dc fala gi sfinlia sa, rnaica Zarnfira, cd este "singurulmeu ucenic". $titi ci Pdrintele rlostru nu se juca cu cuvurtele gi arostit aceasth mdrturisire, pe care iatd, socotesc de cuvirnfd sd v-odest[inui in aceastd seari de priveghere, de taini, de intAlnue grde despirtirc deopotrivd dc rniicuta Zamfka.

"Singttrul meu trcenic'".. . , cuvinte pe care ni le-a spus pir intelcArsenie despre miicuta Zamfira. Iatd ce recunoagtere! Iatd ceinsernndtatc! $i cc greutatc au accste cuvinte. "singurul ucenic"pe care P[rintele gi l-a reculroscut cu pulin timp inainte de plecarealzr Domrul a fbst gr este rtrlicuta Zamftra; poate de foarte rnultineinteleasd, poate E;i de nor, uneori. IatI agadar, cf, aceastI seardestc potrivith pentnr ca. prin rugdciune, prin cAntare, prin lacrimiqipnn privcghcre. cu toti i sd odilrnirn dincolo, clun n-atn reugit inace astd viatl, suflctul pi duhul rn[icutei Zarnftra, care a trccut laDonrnut ca si se roage pcntru noi, ca s[ se roagc lui Duurnezeu giMaicii Domnulni gi ca sd ducii rnesalelc inirnilol noastre pdrinteluinostru Arscnie, imprcuuzi cu carc se af'li acuul in lurnina luiDurnnczeu gi a Duhului Slant gi "si ne fic noui bine" in anii saupuf in i i an i pc carc i i vo l r avea f iecarc, dupi rdnduia la lu iDurnnezeu, pe acest pdmAnt.

qs

il

ll

$r o a doua taind pe care v-o descop[r in aceast[ seard 9t pe caree bine sa o lineti tninte toate rnaicile qi surorile acestei rndndstiri,vieluitorii, osterutorii. inchinatorii... Ori de cAte ori veliprivi icoanaMaicii-Domnului de aici de pe catapeteastnd, sd $tili ce nidinileMaicii Dotnnului au fost pictate de parintele Atsenie dupd nrdinilerrrdiculei Zanlfiral Privili! Cei qi cele care ali cunoscut 9i a{i vdzutgi v-a!i oprit privirea asupra rnAinilor rndiculei Zarnhra, privili aicirridinile Maicii Dotnnului care-L lin pe MAntuitorul Flristos in brale.latd cum a inf eles pdrintele nostru Arsenie destinul rndiculei Zamfr4iatd ce rol gi ce irnportanld i-a recunoscut pentru viafa noastrd, pentruOrtodoxia romdneascd, pentnt,monahismul rotn6nesc Ai, in rnod cutotul deosebit, pentru Sfinta MAndstrre a PrislopulLri...

Cuv6nt la inmormflntareapreacuvioasei maici proestarete Zamfira stavroforade la Mlndstirea Prislop,rosti t de Prea Sfinf i tul Pdrinte Dr. Danii l Stoenescu, Episcop-Locliitor dc Vdrgef

"Adevtirat vci spun voud cd mttlte.femei vdduve erau in Israelinvremea lui Ilie, cand s-a incuiat centl Si n-a ploucrt trei ani SiSase luni rsi a.fbst o.fbamete mare pe tot pdmdntul, dar la niciunadintre ele n-a fbst trimis Ilie decat la o.fbmeie vdduvd din SureptcrSido nu I ui ". (Lc.4, 25 -26)

Prea Slintrte Pirinte EpiScop, prea cuvioase pdrinte cxarh, preacucernicc pdrinte vicar, prea cuccrnice plr inte protopop, preacuccrnici pirrrnti prolbsori. prca cuvioasc rnaici-starctc. l)rca cuvioasernaici gi surori, iubili credinciogi ;i credincioase, incloliatir adLmare,

Astdzi, l7 Martic, anul nrAntuir i i2005, in ziua dc pr[znure gipornenire a sfdntului cuvios piiriritclui nostru Alexie, "omul luiDurnnezeu". uc-arr adunat aici, de la rdsdrit gi de la apus, de latntazdzi g i rn iazdnoapte, pcntru a inscr ie o noud pagind in"PlAngerca Sfintci Mdnistir i a Silvagului de la Prislop", inceputddeodatd cu ctitoria ei. in unnd cu sasc sute de ani dc cdtre Sffintul

96

Nicodirn cel Sfinlit. Multe au fbst zilele plAngerii acestei sfurternAndstiri, in istoria ei, poate cea drntAi zi a plAngerii pcntru obgteade dernult va fl fbst zin plecdrii de aici a SfAntului Nicodirn gi aintoarceni la MAnirstirea Tisrnana. O altd zi de plAngere va fi fostziua adormirir in Doninul a domnitciT-atnfira. cca de-a doua ctitorSa acestei sfintc rndndstiri gi a prolrodirii ei, iar rnai inainte , zhtarurutdrii moagtelor Sfhntulut Ioan de la Prislop.

Poate cea rnai curnplitd zi a plAngerii sau zile ale pldngerii vorfi fost zrlele de la inceputul celei dc-a doua jurnit5li a veacului alXVIII-lea, cAnd brserica acestei sfinte rrindstiri a fost incendiatd,dcoarece ca lLrg i r i i or todocgi de a ic i , romAni , n-au vrut sdpdrdseascd lesea cea adevdratd - ortodoxd - gi sa treaci lacatolicism. De atunci, cdlugdml Efrern a inceput sd scrie "PlAngereaSfiritei M6nastiri a Silvagului de la Prislop", descoperitd in veaculal XIX-lea, la Clildaru$ani, de cdtre Cezar Bolliac.

Au unnat rnai rnulte pldngeri, p6n[ cdnd a venit aici, in toamnaanului 1948, prea cuviosul pdrintele nostruArsenie, adus de citreMitropolitul Nicolae Balan de la Sibiu gi in 1950, prea cuvioasarnaica noastri starefd Zanfna stavrofora a prirnit crucea stdrelieiacestei sfurte rndnhstiri.

Au urrnat altc zlle de "pldngcrt": ziua in care p[rintelc Arseniea trebuit sf, fic dr-rs la Canal, la inchisoare, in 195 l, qi rnai alesziua in care sf int ia sa, deodati cu miicuta Zamfta, in 1959,p[rdseau civrl i aceastd sfhnt[ rndndstire, in rniezul prigoanerstaliniste gi a regimului cornunrst de tristd arnintire.

A unnat ziuade bucurie a redeschiderii acestei sfinte tnAndstiri,prin striduinlele rnaicu\ei Zanfra, prin bundvoinfa episcopuluide vrednicd pomenire Visarion al Aradului de atunci, pentru caapoi toate acestea sd fie coplegite cu marea zi de durere gi intristaregi pldngere a trecerii la Dorrnul a Pdrintelui nostru Arsenie, in 28noienrbrie 1989 gi apoi prohodirea sfinliei sale aici, inziua de 4decembrie a aceluiaqi an.

Au umrat zi le de inf lorire gi inviorare a vieti i cregtinegti gimonahale la aceastd sfdntd r-ndndstire, in toate praznicele gizi lele de porlcnire care au avut gi vor avea loc, pcntru ca iatd-

L97

ne astazr sd inscnern. cum arn splls, o nouf, "zi de plAngere" aSi lvaqulur de la Pnslop, pr in prohodi rea g i t recerea la ce levegnicc, in ziua de l3 rnart ie, duminicd seara, a prea cuvioaseirnaicii noastre Zatnfira stavrofora, stare{d gi proestare!5 a acesteisf lntci rnAndstir i .

Slantul pirinte Antonie cel Mare, patriarhul rnonaliismuluicregtin, spune cd "in lgqti si ai rnirturia Sflntei

. Scnpturi". Dc aceea am ales la inceputul cuvAntului nostrucuvintelc MAntuitorulLri I isus Hristos, Fiul lui Durnnezeu, rosti tela inclreierca predici i din sinagoga din Nazaret, din cetateacopil ir ier Sale pdrnAntcgti, unde MAntuitorul nostru I isus Hristos,dupb cc zr descoperit ascultitorilor Ei concet[!enilor Sai misruneaSa dutnnczeiascd, dupd cuvdntul proorocului Isaia (cap. 61, 1-2): "Duhul Domnului este peste Mine... " gi cclelalte, avea sd-itnustre pe iudei, spundndu-le cI rnulte vdduve erau in Israel invreffrea propovdduirii gi a misiunii Sfdntului Prooroc llie, darnici una dintre ele n-a fost aleasi ca sf,- l prirneascb gi s[- lgdzduiasca pe Sfhntul Ilie decdt o femeie vddqvi din SareptaSidonului, drn tara Feniciei sau Libanul de ast[zi.

Iata iubili credinciogi gi credincioase, intristatd adunare, iubiliascultitori, cprn dupi 700 de ani, MAntuitorul l-lristos, prin singurareferire ncotestamentard la ferneia din Sarepta Sidonuh"ri, scoatedin urtarc, din trecut, icoana fiumoasd gi lurnrnoasb a unei femeibinecredincioase care a avut ull ulare rol in viafa, activitatea girnisiunca Sfhntului llie, pentru cI citirn in capitolul l7 din Carteaa treia a Regilor (versetele 1-24) curn Sfbntul Ilie, prul_c_u_vdntul

, a incuiat cerul gi a venit o secetd mare peste fara lui Israel gipeste tot pSrndntul, datorit5 rltacirii gi idolatriei lui Ahab qi a.lzabelei 9i necredin{ei popoplui lui Is14e_1.

La cuvdntul lui Dururezeu, Sfhntul Ilie se retrage spre risdrit,, pe malul rdului Cherit, care se varsd in Iordan, unde a

stat- iq rugdciune gi unde corbii trimi$i de Durnnezeu ii aduceaupdine gi carne, dirnineala gi seara, pAnd cdnd a secat apa din pArdudatoritd lipsei de ploaie, in wemea secetei. Atunci, Dumnezeu iispune: "Scould-te Si metgi in Sareptct Sidonului, pentru cd iatci am

98

ponmcil unei.femei vdduve ca sd te hrtineascii!" (ill Regi 17,9)Ia ta iub i [ i c redinc ioq i g i credinc ioase, cu ln se incepe

deslu;irea unei taine numai de Dumnezeu rAnduit5'giqtiutb! tat[cum Sf6ntul Ilie pleaca din isihie in cetate, dar nu in lara luiIsrael, ci intr-o {ard vecind, intr-o lari strdina, gi nu la o f-emeieevreici, israeliteanf,, ci la o fbmeiede altneatn. $i, ajungdnd lapoarta cet6fii, ne spune Scriptura, Sfhntul Ilie intAlnegte o ferneiecare aduna vreascuri, lemne uscate ca sd-gi pregdteascd ultirnulpritnz sau ultirna cind pentru ea gi pentru fiul ei; gi Sfdntul Ilie iispune: "adu-mi pulind apd ca sd heau". Plecind ea s[-i aducdapd omului lui Durnnezeu, Sffintul Ilie ii spune: "adu-mi ,si obucatd de pdine" gi atunci ea zice cd nu are nici o bucatd depAine decdt o mdni de fhinl gi pu{in untdelerur intr-un ulcior giadund vreascuri sd pregdteascd" gJ.ufia ca sd mindnce ea gi fiul eigi apoi sd tnoar6. $i atunci, Sfdntul l l ie i i spune: "mergi SipregciteSte mai intai pentru mine Si apoi pentru tine Si pentru

f iul tau, cdci,.adevdrat este cuvrtnlul: fdina din vas nu se vaimpulina Si untdelemnul din ulcior nu va scddea".

Femeia din Sarepta Sidonului a ascultat glasul omului luiDumnezeu, a fbcut intocmai, l-a hranit pe Sfhntul Ilie gi Durnnezeua.sdvdrgit a inmullirii fbinii gi a untdelemnului in casa ei,ca rodalbinecuv6nt6riiprezenlei sfhntului lui Durnnezeu qi omuluilui Durnnezeu sub acoperiqul ei. Cunoagteln cu tolii curn, maideparte, tot din rAnduiala lui Durnnezeu, pentru cd, dupd,maribinecuvAntiri vin mari- ince.rcdrj, necazilyi, dureri _qi intristdri, s-airnbolnavit f iul acelei fernei binecredincioase, care nu areasemlnare in Sltnta Scripturd decAt cu ferneia canaaneiancd, acdrei credintd a fost mult ldudati de M6ntuitorul nostru IisusHristos. S-a irnbolnbvit gi a murit fiul ei gi ea cu intristare s-a dusla Sfinful llie gi a zis "Ce ai cu mine, omule al lui Dumnezeu, cdai venit aici cct sd aduci ctntinte lui Dumnezetr de pdc'a(ele ntele? ".

$i Sfhntul llie, cutremurat de durerea acelei fernei la care gdsiseospitalitatc qi adipost, in vrernca furiei qi a prigoanei lui Ahab, aregelui necredincios de atunci, a luat copilul rnort pe bralele salegi s-a urcat in tbigorul casei acelei fbrnei, unde se ruga, se odihnea

p

9i cugeta la cele ce avea sd sdvdrgeascd, poate la pogorArea fbcuh.ridin cerpe Muntele Carrnel gila intdlnirea cu Dumnezeu pe MunteleHoreb. S-a rugat lui Dutnnezeu cu putere gr cu tfuie, a a$ezat copilulpe pat gi a suflaf asupra lui de trei ori qr copilul a inviat. L-a luatSfhntul tlie pe brale gi s-a pogordt cu copih"rl, l-a diruit matneisale gr azis: "latit, fiul tdu este viu "; gi atunci ea a rostit: "Acunt

Iati cum o femeie sirnpld din poporul l'irului gi al Sidonului,din cetatea Sarepta Sidonului, rosteqte aceste cuviute care facfegitura intre "orrul lui Durnnezeu" (curn este numit gi SfdntulAlexie din ziua de astirzi) qi p[rurtele nostru Arsenie, gi alli sfinqi,gi toli sfin1ii gi "cuvAntul lui Durnlezeu".

Ferneia din Sarepta Sidonului cd Sfhritul Ilie este oniullui Dumnezeu, cdci cuvdntul lui Dumnezeu era in gura lui gi nurnai vorbea omul, ci D_Uhql !U u prin ggra onrului.

Parcl o vederq iubili credinciogi Ei credincioasc pe mdicufaZanhta ca pe o fbrneie binecredincioas6, rnaicd, c[lugdrild, din SarcptaSidonului, dur Bucuregti, din Prislop, din Sinaia, parcd o vedem pemdiculaZamfira, rnicl de statur6, ca gi Zaheu drr Ierihon, dar o ftcioardinleleaptd a acestui neam romAnesc, una dintre staretele de fiunte alernonahismului romdnesc. O vedem aduridnd "vreascuri", adun6nd"lemne uscate", adici osteneli, ca sd facd foc, ca sd intrefina "fbcul"ftr aceastd vatrb duhor,niceascd a rndndstirii Prislop.

Parcd o vedem prm anii' 47-' 48, venind de la Bucuregtt, castudentd in

-feologie gi Ftlosofie la MAn[stirea Sdrnbdta, acolounde i se va schimba qi unde i se va contura gi desdvArqi destinLrlvictrr ci pc accst panrant.

Int6lnirea miicufei Zamfiracu omul lui Dumnezeu, pirintelenostru Arsenie, indrdznesc sI o asemln cu Int6lnirea dintreSfintul Ilie gi f'emeia binecredincioasd din Sarept:r Sidonului.

ln vrernea unei secetc duhovtricegti. spritualc, nu de trci zrnigi .jurnirtate, ci de 40 de ani, mhicuta Zamfira a stat aldturi dep[rintele Arse nre qi a purtat grijir, a;a cum insu;i pirrintele Arscnrcmr-a spus in unnd cu aproape 20 dc ani, cum episcopulde vrednicd

100

poqrenire Andrei Magieru al Aradului i-a dat porunci gi ascultarernltculer Zarnfta, pfevazAnd cc-vlerluri vor veni, sa aibe gn1dtoati via{a de pdrintelc Arsenic; q;i rni-a spus odati pa11p-tele ArseniecA "dacti n-ur /i.lbsl oSu, asttizi n-urs tnui t'i lost in via1a".

Iatd rostul sau unul din rosturi le rndicuqei Zamfira de a f iaproape de palintele Alsenie gi, aga cutn spunca minunat parintelevicar aseard in cuvAntul duhovnicesc, maica Zanfira a tr-ebuit sd

, atunci cand parintele Arsenie a trebuit sd tacd, cAnd n-a putut vorbi sau nu i s-a ingdduit sd vorbeascd in anii '50, '60 gi'70. De aceea ne afldrn aici, pentru a-i insofirarndgitele p[mAntegtiin morrnAntui gol din cirnitiml acestei sfinte tnAnistiri gi sufletula i-l strdjui cu rugdciunile noastre, cu iubirea noastrd, cu gAndulnostru cel bun. pdnd inaintea scaunuluijudec6lii lui Hristos, pentrucd rnonndntul rndiculei noastre Zanft4 de azi inaurte, va fi unpopas ca o treapti inspre rnorrn6ntul pdrinteluiArsenie gi toli carevor lrcrgc la rnonrrAntul p[r irrtelui Arsenic vor privi cucernici qisrrcrili inspre crrrcea rnhiculci Z"at'nfira.

Iubili credinciogi gi crcclincioase. fbina 5i untdelcuurul nu s-au irnpulinat dur viaga, dm casa, drn agezdmAntul Prislopului gicel de la Srnaia, condus de rndicr.rta Zamftra, datorit[ prezenleiomului lui Durmnezeu, care a fost pirintele nostru Arsenie, dupdculr a fost Sldntul I l ie in via{a gi in casa ferneii din SareptaSidonului. Aga curn Sfinrul Ilie a inviat pe fiul ferneii din SareptaSidonului, tot astfbl pdrintele nostru Arsenie, primindu-i sufletulinaintea lui Durnnezcu sth clc strajd la rntrarea sutletului Mdiculeiin irnpari i t ia lui Durnnczeu. Parci i i l vcdern pc parmtelc Arsenietindnd pc bralc nll pe un fiu, ct pc o "fiicd" a rndicuiei Zatnfira -Sfhnta Miinistire a Prislopului, incredintandu-i-o incd o dati Sizicdndu-i: " lat i , f i ica ta, Minist irea Prislop este vie", pentrucd, aga gurn Sfintul Ilie a suflat dc trei ori asupra frului fbmeii durSalcpta Sidonr-rlui, Duhul Sfhnt prin pirintelc Arsenie, de trci oripe an, parcd suf l i r ; i insuf ld v ia ta g i in i rn i lc v ie tu i tor i lor ,inchinitonlor qi pelerinilor q;i la fl Mai - ziua Sflntului l3vanghelistIoan gi a Sfdntului Arsenic ccl Mare din Pateric, gi la 13 gi 14septembrie - ziua potr-renir i i Sfantului loan de la Prislop gi a

f

inaltSrii Sfintei cruci gi la 28 noiembrie - pomenlrea qt prdznurea

trecerii la cele veqnice a pdrintelui nostru Arsenie. LAng[ toate

aceste zlle, ca intr-un tnlnunchi de acum inainte. se va adduga, cu

voia lui Durnnezeu, gi ziua de 13 martie, zi de sflrqit de iarnd 9iinceput de prirndvara, cAnd an de an, cu ajutorul Dotnnului, cAt vom

fi, ne vorn htahi la ctucea qi mormAntul mdiculei noastre Zanfira,

cici cu adevdrat gi mdicula Zamfira a fost un "otn al lui Dumnezeu"'

A trAit in apropierea gi in preajrna unui om al lui Durnnezeu.

alva! rnanuscnsullQEr,aflrinp4r4rei" in wemea

unei perc fii ficute la MAnistirea Sdmbdta in anii '47-'48.

Ndscutd la Bucuregti, intr-,o nobild familie de rnilitari, in

octombrie 1925,it ziua Sf. Dionisle Areopagitul, a urmat Liceul"Regina Maria" din Bucureqti gi s-a inscris la Facultatea de

Teologie gi Filosofie, inspirat[ 9i indrumatd de marele mentor care

a fost Nichifor Crainic. A avut mari profesori 9i la Filosofie 9i la

Teologie, a luat licenfa in*teolpgte-la pirintele Stdniloae cu o tezh

despre "Teologia SfAntului Maxim Mirtunsitorul". A intrat la

cursurile de masterat pentru doctorat, pentru ca apoi, sub pov[lureapanntelli Arsenie gi la ir:rdemnul profesorului de Istorie bisericeasca,Nicolae Popescu, s6-gi inchine via\a 9i sd se jertfeascd pe altarul

Sfintei M6ndstri a Prislopului, prirnind in cdlugdrie numele celei

de-a doua ctitore a mdndstirii, domnila Zamftra, nume careinsemneazd " safi r", piat rd strlluc it o ar e, piatrd' prelio as1, ne st emat 6.

A fost stareta acestei sfinte mAndsttri, a tealizat cu plrurteleArsenie o serie de lucriri, impreun5 cu obgtea de monahii gi desurori din vremea aceea - mmunata obgte gi neegalata perioadd

cAnd p[rintele Arsenie era duhovnic al acestei mAndstiri, in ceimai grei ani qi cea mai insemnatd perioadd a ateisrnului 9istalinismului. L-a cercetat pe pdrintele Arsenie la canal, in tirnpuletenliei gi l-a ajutat in vrernea exilului pentru folosul sufletesc aloporului romdn. In 1959, cdnd au fost scoqi qi alungafi civil de

aici, din ordinul autodtdlilor civile qi comuniste, dar, din picate,nr,r gi fbrd spnjinul autoritd!ilor bisericeqti de atunci, rn6icu!aZarnfira l-a ocrotit pe pdrintele Arsenie in casa ei pdrinteascb dinBucure;ti gi l-a ajutat, pentru ca apoi, dup[ anii de la "Schitul Maictlor",

t02

din 1968, pdrintele Arsenie sd reuqeascd sd poatd picta, oarecumdiscret, celebra qi minunata bisericd ortodoxd din satul Drdgdnescu,de l6nga Bucuregti. S-a strdduit mdicula Zamfira ca pd,rinfe-le s5 poat[picta acolo degi era vegheat gi supravegheat de organele de atunci.

S-a strdduit apoi ca, printr-o serie de intervenlii gi de rnemorii,inclusiv la conducdtorii necredurcioEi de atunci, dur anii 170 sa sepoatd redeschide MAndstirea Prislop, lucrul care s-a qi int6mplatin 1976, printr-o noud obgte, dar nu strdind de cea veche aMdnistirii Prislopului. $i de atunci, dupd cum arn spus alaltdsearb,aproximativ ]0 de ani de Davet[ intre Sinaia qi Prislop, intre Prislopgi Sinaia, gi sdptimdnal, gi la dou6 sdptirndni, gi lunar, gi rnai des,interesdndu-se gi ajutAnd la bunul mers al vie{ii complexe a acesteirn6nistiri: material, spritual, estetic, duhovnicesc Ai, mai ales, princtitorirea, impreund cu Prea Sfinlitul Tirnotei, Episcopul Araduluiqi Hunedo arei, a S eminaru lui Teolo gic Monahal "S fhnta Ecaterina"de la Mdnistirea Prislop.

A urmat trecerea la cele vegnice a pdrintelui Arsenie qi, dupdcum bine gtili qi gtiu rnii qi zeci de mii de credinciogi, mbicufaZamftra a fost sufletul tuturor pomenirilor PArintelui, cu excepliacelei de anul trecut, de 15 ani, qi al hramurilor care au avut loc.

^ A t ip[r i t , cu concursul Episcopiei Aradului, "CirareaImpdr6liei", una dintre lucrdrile pdrintelui Arsenie, a reinviatrevista "GAndirea", serie noud, iar in ultimul moment s-a str[duitimpreund cu noi gi cu rnaicile de la Sinaia pentru reeditareaistoricului MAndstrii Prislop, edilia a II -a qi pentru a scoate unalburn la care se lucreazd tocrnai acutn, cu pictura p[rinteluiArsenie de la Drdgdnescu. Afost indureratd deodatd cu trecerea lacele vegnice a pdrintelui Savian Bunescu, fostul paroh de la bisencaDrdg[nescu gi cumnatul sfinliei sale. A fost prezentS, in ciuda bolii,gi la innrormdntare gi la parastasul de 40 de zlle, care a avut locdoar cu o zi inainte de sf6rgitul rrrdiculei Zamfira.

S-a dus de vinen la Drdgdnescu, s-a odihnit acolo, ftr satul acela,unde, ca intr-o Betanie, pdrintele Arsenie venea gi picta gi in acelagi trnppnmea zeci qi zeci de mii de credincioqi, care veneau pe ascuns sau pefala $i-l cdutau, gi-l cercetau pentru nevoile sufleteqti gi duhowricegti.

103

Dupri cc s-a sfErgit parastasul, a fost la lnomrantul pirinteluiSavian ;;i la sora sfinticr sale, vreclnica de pornenirc, preotcasa Ligia.care l-a addpostrt gi ddnsa pe parintele Arsenie in casa paroliiald,vrelne dc t5 arf i , cAt a pictat acca sfhntd bisericir, pentru ca,irttorcAnclu-se apoi la Surara. dupa o zi, sI se sdvargcascd in scaraDunlnicii zgonrrii lr-riAdani din Rai gi a lisatulr"ri sec dc brAnz[, laorelc 20.10 gi sLrf letul ci, dupd o sufbrinfa de pcste o.jurnitatc deceas, si treacd la cele vcqnicc, luat dc ingcrul pdzitor gi, sunt sigur,prirnit dc prea cuviosul pirintele nostru Arsenie protosinghelul.

Iata cd rndrcr-rla Zanfna s-a intors aici, alalthsearl, imprcunicu noi ;i cu rr-raicile de la Sinaia, cu r[rniigi{ele sale pimdntcqti,pe ntru ca sA urrneze doud seri gi nopli de pliveghere aici, la Prislop,de r-rndc plecasc la sfhrgitul lunii octornbrie pentru ultirna datd,negtiind cd acela va fi ultimul drr.un. Iatd-ne pe noi adunalr aici,zrcl l ln, in. jurul sicriului sf inlrei sale. $i ag dori sd inchei princuvintelc prea frurnoase carc se pot cit i pe una dintre coroanele deflori care s-au adus gi care vor strdjui rnormAntul sfirrliei sale,respectiv o coroand adusd de fostele eleve ale Serninarului dinPrislop, studente la Teologie la Alba-Iulia: "Rim6nefi mereuMiicufa noastrd". Cuvurte simple, profunde, inlelepte, cuvrnteIrrrninoase gi sincere. Maicuta Zatnftra rdmAne Mdicuta noastrd,cLmr splrnc SfhntulApostol Pavel:. "De ati avea mii de invirtirtoriirt FIristos, parinti nu aveti rnul1i". A fbst unicd gi aga va rimdne.

De aceea ne rugf,rn lui Durmrezeu sd-iprirncasci sufletul, s.1-r odrhncascd sr-rfletul intru implralia Sa cea veqnicI cu tolii sfintii,cu SfAntul Nicodim cel Sfinf i t , SfAntul loan de la Prislop, cuplnntelc Arseuie, cu toatc rnarci le qi sr-rrori le care ocl ihnesc inPnslopul cel de sus, din poienila.

Dac[ arn gregit cLl ccva, o rugdrn sa ne ierte pe tofi gi pe toate,pentru cd: "Nu este om care sd fie viu gi sd nu gregeascd", ii cerem'iertare gi, in acelagi timp, cu tolii ii acorddrn iertare. Ludndu-qirdrnas bun de la Sinaia gi Prislop, ne rugdrn Bunului Dumnezeusd odihncascd cu dreptii sufletul mlicufei Zatnfra, iar pe noi, petoti . sd nc rni luiasci cu al Sdu har gi cu a Sa iubirc de oarnenrtotdeauna acuut gi pururea gi in vccri veci lor. Arnin.

10.1

Witorul Romhniei

de Dumnezeu Stiut,,Romdntu va fi inconjuratd de fldcdri"

.l Spunea odatd cineva: ,rPdrinte, Ceausescu stricdbisericile". ,rNu el, mi, ci plcatele omenirii" - i-a rdspunsPdrintele. Maria Matrone4 Sibiu)

* Odat6, la Drig[nescu, aln stat de vorbd cu Pdrintele Arseniein biseric[ gi cdnd sd ies cdtre poartd, cam pe ldnga fhntAnd,Pdrintele s-a oprit in fala tnea qi mi-a zis: ,, Miii, hai sd-li ,spun lieceva, cci Stiu cci tu nu md spui la nimeni". $i continud: ,,Hcti, sa-lispun cum se va descotoro.si Romdnia de comunism. Toate celelalte

ldri comuniste vor face pasnic trecerea de putere de la comunismla capitalism - ca Si cdnd dai cdmasa de pe tine Si iei altd cdmasd- numai Romdnia va face trecerea prin vdrsare de sdnge Si vormuri mul1i ". L-arn intrebat pe Pdrintele dacd voi muri gi eu. Atunci,sfinlia sa s-a a$ezat cdtre Rdslrit, cu mdinile impreunate, ca gicdnd s-ar fi rugat (nu clun fac preofii, cu rniinile in sus). A stataga: cu fala cdtre cer, vreo l5 minute. Mi-a spus, apoi, cd nu voimuri la revolufie, dar ci ,,[sta" va muri in ziua de Crdciun. L-amintrebat: ,,Care 6sta?". ,,4ila, md, care zice[i voi cd nu vi-l maischimbd Dumnezeu ". Arn intrebat incet: ,,Ceaugescu, Pdrinte?".DAnsul rni-a zis: ,,Da, md, dsta. $i voi muri Si eu, cu vreo 3

2dpramglly inaintcct tui". ( Bilibt,urA Mnr"i, Sava.srrcni\

* Un cumnat, Ovidiu, a fost inchis, pe vremea lui Ceauqescu,pentru trccerea frauduloasd a granilei. Am fost cu sora nrea, Nela,la Pdrintele Arsenie ca s5-i spunem. Pdrintele ne-a zis: ,,Sd-i pardbine cd n-a fbst puScat". Apoi s-a intors cdtre lume gi a zis: ,,Mdi,

105

sa Stili cd mulljvofplgqq4!! lary,, dar pulinise vor intoarce. Vaveni vremea cdnd ar dori sd se tntoarcd Si n-or ntai putea, cdciRornania l,ali iltcorliuratd de.fldcdri". Pdrintele nu prea era deacord sd-1r pdrdsE$ti Iafa.

Inainte de revolufia din 1989 Pdrintele ne-a spus cd miroase apraf de pugcd gi aga a fbst. Ne-a mai spus ca org-q9fascd un r.nare

gi blocuri le din Bucuregti vor ajungc ca gi cuti i le dechibrituri .

P[rintele Arsenie a fost Ei rdmAne in inirnile noastre ca unsfhnt. Acum mergem la mormdntul PdrinteluiArsenie gi ne rugdrnacolo gi 49. -SAte ori il chemdm in rugdciune, el ne a.jutd gi neocrote$te, (Worica Farcag,48 ani, Voila)

.:. Odatd rni-a zis cft, intr-o noapte, cirtrc ziud, tq vor ocLlpa trei

l!4_!!tg@Atunci cLr arlr zis: ,,Uttgurii or sil neoeLlpc pc noi'/", iar el rni-a spus: ,Sl pct t'tti ce ne vot'o(ltpu t,(r yenipltnie t.lc Joc:". (ehiS Aurcliu, 93 uni, utm. Boitt,,jrrc.l. hfurt,,y)

.:. Mi-a spus odatl P[rintele: ,,BucureStiul are sii,/ie al doileaIeru.salim (n.n.: dupa cele spuii in continuare nu rezult[ c[ acestlucru este neapdrat bun, cdci poate fi Ierusalimul- orag sffint, darpojte__fi l! Ieryqa.llFul in care_11u Ua-i_rEttran_e_,,pra.tripesre+ralrilll).Sti nu va /ie./i'icd, cdci lara Fdgdrasului este pdzitd de MuicaDomnului. Std \v{aica Domnului in coate Si genunchi,si.rc roagdpenlru f,ora FdgdraSului ". Iar eu i-am spus: ,,Vai, Doarlne, cumsd fim noi aga de vrednici, noi - nigte pdcdtogi, ca sd stea MaicaDomnului in genunchi si se roage pentru noi!'/". $i mi-a rispuns:.lscultii aici, Silvia, la voi e mcindstire lu Santhdta, se fLtcemdndstire la Bucfum, se fhce la Berivoi,.se./ace la Dcjani Si .setnui fetcc una... Deusupru la munlii to.,slri vcli vedeu leu quggadu. Cand o veli vedeu se va inldntplu t,r:va fatunci a inceputrevolufia]. $i tot in Muntii Fdgrirusului se. vr,r _cuiitg g ('nt(:y_.;tele, iert'trlunt:i va mui.fi ('cvo; utl evenimenl ntare. (ktac$e Silt,itt,Copacel)

106

t ,,Ne-a rndrturisrt cd nu va tnai dura nrult tirnp gi va plecaspre irnpdrdlia TataluiCeresc, dar cd vapdrdsi aceastd lume datoritaq-nqlcomplo! rniq-e-!g5c, alcirui scop va fi;A.A;-aotttayi. rotull,el nu va ?nipiedica aceasta, deoarece atuncirqisiUqqa_lUUpUtlUalape pdmAnt va fi deja tenninati. Apoi a scos dintr-un cufbr o cartcgroasd qi fbarte uzatd, scrisi in greaca veche, care provenea de lasfrnfli crettini4g lq_\4g!.lt 4{hqi. ,Jn eo - ne-a spus pdrinte leArsenie - se gdseSte cu rdsuflarea otrdvitoare,care va urmdri prin toate mijloacele sd itnpiedice lumina Si voinladumnezeiascd... Ve{i vedea Si veli inlelege sp,ul:!g9t-I.!fgg,pelle !g!in jurul vosl_1,u: la servicit,t, in magazine, fn instituliile statului, inconducerea lui Si mai ales in politicd. Din ne/bricire, ea va intra pe

.furiS chiar Si fn sanul Bisericii, murddrind ttnele suflete de aici.Aproape cd oamenii iSi vor pierde speran{a. Doay-ggi_9aye iSi ugyp-ryt:g cyeQirylcl qde-uar:atd vor.fi salvali si mare va /i atunci Slavalui Dttmnezeu pe,ste ei".

Apoi, pdrintele Arsenie a dezvoltat subiectul gi a spus ci aceastd

,,lucrare diavoleasc6" nu este ceva ce a apdrut in vremurile noastre,

, !-e dL de -a!!,-prggatt4!-iqgqlnl ruincetul terenulpentru c?-Iq $g Aprgple. Planul ,,lucrdriidiavolegti" este rninufios gi, intrecare rnrnciuna, prefbcitoria, intr iga qr onrorul sunt cele marirnportante, cei care_ o E[vArgesc au ajuns destul de aproape de

lelul lor pnncipal, care este c_onffqlul d_d_o_minare-a intr_e€rllqni. . .Aici, insd, plrintele a fficut o afimra{ie neagteptatd, care a avutdarul sd ne gocheze intr-o oarecare mdsur6. El a spus c[, in modpa_radoxal gi intr-un tnJcrval dg -ttglp__qpUft, atenfia lumii se vaconcentra as upra ![rii no astre, @togit[ schirnbdrilor extraord in a rec-are vor avea loc li q per1gqlql5feq1ftce care vor-depi$i cu rnultputglg? linritatd d_e inlelegere a cunoagterii rnaterialiste". (RaduCinamur)

Durnnezeu pengu amg_ricani, sd nu-i pedepseascd, sd-i ierte cd gi

t01

cr sunt crcalia Lur gi sd aibd nril6 de ei. $i l-a dus Dumnczeu pe

Parintelc Arsenie sd vadd ce c pe acolo - prin Arnerica-- qi a zis

P[rintcle:-, Du, Drnrnne, slml vrednici rie pierzure ". Culn l-a dus'/

Nu gtiu. Nu cred cd l-a dus cu trupul. Llqdps cu dg-[11. Ca urmarea ceea cc a vizut cu !_ql1ql, Pirintele a pictat la Drdgdnescu,

' i -

c!c4s11p1a scqp,el Jnvie.r ii., mai nrulte clldiri moderne (turn) in fl5ciri,r:gp_r_g?entare calg ar putea fi prot'etica (n.n.: vezi cele doud turnuridin ..1 I scpternbric"i .

Prea Sfinlitul Danlil, la inmormAntarea P[rintelui Arsenie, a

spus cf, ar fi zis a$a: ,, Vor veni necazuri matmar i dct :a l Mu i " . Ne-or l duce la munl i iFdgdraqulLri gi la dealul Prislopului sd se prdvdleascd peste nol cdrru mai putern rezista (<ultunc:i vor incepe sd spund munlilor; Cadelipeste noit, Si dealuri lor: Acoperi{ i-ne!>> - Lc.23,30). $i ne-omduce la monninte sd iasd afard 9i sd intrdm noi de vii cd nu maiputem rezrsta.

* Pirrintele a iubit rnult Munlii Fdgiraqului, venea mereu pela cabana Podragul ;i pe la Turnuri. Spunea Pdrintele: ,, MunliiI'-dgdrayrlui Si dealurile Prislopului vd vor acoperi pe voi".Pdrintele a fost gi este un sfint intre ngi. O femeie i-a spus: ,,Pdrinte,cAnd o fi la judecatl, sd ne treci cu grdmada". Pdrintele a zis

zArnbind: ,,N-ai spus rdu, mdi". Atrecut de rnulte ori pe la noiprin sat. Unii i l cunogteau, al l i i nu-l cunogteau, dar Plr intelespunea: ,,Oamenii de Ia voi sunt cam rdi, dar totuSi, facnilosteniemultci Si asta ii ujutd". (Olimpia Fuciu, Ucea de Sus)

* Erarn cu Pdrintele Arsenie qi l-arn intrebat: ,,Ce sd facentP[rintc, cd acum este foarte rdu". Pdrintele zice: ,,Va veni Si mairdu". Ztc:..Parcd toate sunt otr ivite. Nici nu ne mai vine sdtnAncdrn". ,, Md,.faceli semnul s.fintei cruci pe tot ce mdncali: apd,ceai, cufba, prajiturd, .fructe, bduturd, mdncare, paine. De ar.fidctt chiar Si cu otravd, Sfanla Cruce anuleazd lot ce este otrdvit".(Maria Matronea, Sib iu)

* Zicea Pdrintele Arsenie, parcd pentru toli rom6nii: ,jmipare rdu de voi cd sunteli sldbili fn credinld. Veli cddea din cauza

f icii. Frica-i de la diavol; nu vd.fie/ricd pentru a vii salva sufletele.Vor veni vremuri .foarte grele, dar toate sunt ingdduite deDumnezetr, Care este tovardsul de drum alJiecdruia, de la nasterepuna lu rnoarte. Vor cddea Si cei aleSi. imi pare rdu cci.sunteli ceide pe urmd. Vd vor cerne. Vor pune impozite, taxe Si alte ingrddiri.Vd vor lua totul!" (Sora Septimia MdniS,8l ani, Codlea)

* Fdceam serviciul in Bragov, lauzna Astra. Odat[ a venitPdrinteleArsenie labiserica Blumena (Biserica Sf. Nicolae din Schei),unde a participat la slulba. Atunci a spus: ,,Trebuie sd ne intdrimspiritualiceSte, cd altfel viala noastrd este moartd, chiar dacd ne metgenumele cd trdim. Luali exemplu de la $tuft" cel fuIare, care cu omdnd de oameni intariti spiritualiceSte, {inea pe tdtari la Nistrtr Si peturci la Dundre". (Nicolae Streza.84 ani, Figarag)

* lmi spunea pdrintele Bunescu cI P[rintele Arsenie seducea in miez de noapte la biseric[, ingenunchea in intuneric ldngdmasa sffintului altar gi doui-trei ore se ruga pentru poporul romAn.(Pr. Banea Wctor, Sibiu)

. - *a E

. = ' =

IOt i 109

C0ntare(comp,usd de studen'Lf

liu#cuttatea de

Venili cregtini, sd prirnim harul,Venili aculn ca sI lu[rn darulLa rndndstirea BrAncoveanu,Venili cregtini cdt rnai e vrelreNe cheamd P[rrntele Arsenic

Reli'en:Ne cheamd la sfinleniePirintele Arsenie;Venili, venili, venili.Venili, venili, venili.

$i crucea lui l{ristos prirnili !

Mdrire !ie, min6stre,Pridvor ceresc in prag de munfi.Ce vijelia vielii rnele,Biruitoare o infrunti.

Tu egti altar de intf,rire,Credinqei nciastre-n Dumnezeu,Tu egti cetate de scdpare

$i reazim sufletului rneu.

Izvor addnc de m6ngdiere,Ndpdstuililor liman,Inviforafilor pe mareaIspitelor, din an in an.

Teologie$i' ngenunchind la rugdciune,Sd zicern tol i gi toate'n cor :,,Greqit-am Doamne, iartd Doamne,Pdcatul rneu gi-al tuturor".

CAnd va sosi gi ceasul nostru,Sd punern trarului sffirgit,Atunci sd fim, Pdrinte Arsenie,De-a pururea nedespdrfili.

$i-acolo'n cer, cu osanale,Slujind cu drag lui Dunrnezeu,Sh firn cu toti o rnfrn6stircFrutnoasii , lAngl tronul Slu.

(prirrit5 de la Gheorghe Morar)

Sfdntul

,,Ar rdde-n hohot iadul un rnilion de ani"!Rdspuns-am celor care, ueprieteni saudugrnaniBArfeau cu-nver$unare o lamurd de gdnd,Addnc infipt in ceruri, desprins de pe P6mdnt.

Crescut din glia Tisei cu sAnge frirndntati,Scdldat in unda albl de lacrirni rouratd.Sorbind puteri sublirne din al Iubirii pu{,La lel obladuit-a si innani, ca gi avuti.

l l 0 l l t

Puhoaie pustiit-au grddina ce-o-ngrijea.Zv\trfit a fost in bezne un far ce luminaNoiane de-ntuneric. Dureri fbrd de glas,NernAngAiate inimi orfane au r[rnas.

O, mare e durerea unui cregtin lovit.Mai rnare e durerea unui popor robit.De neasernuitd e a lui DumnezeuDurere fird rnargini per,tru poporul Sdu.

Un om ce-avea pe fa!5 durerea lurnii-ntregil-a apdrut aievea. $i-n ciuda oriciror legi,Voind s[-l miluiascd in clipa ce-a unlat,Puhoi de cunogtinfe in minte i-au urmat.

Pierise omul-urnbrd precum s-a gi ivit,

$i in aceeagi clipd ,,sfbntul" s-a rdspdndit:

,,Eu n-am s6-i mai fac chipul pe pdnze gi carton,Ci-n suflete gi-n inirni de-acuma am s6-l torn".

$i bA{ul drurneliei in rnAn[ a luat.Desaga omeniei pe umeri a-ncdrcat.

$i-rr scurti vrelne lumea nlvald da si-l vadi,Cuvdntul sd-i asculte, la poale sd ii cad5!

L-impresurau strivindu-I, vegmAntul sd-i .ai,rfiga,

Cu fruntea in ldrAnd, aleanul s[ li-l sting6.Belgugul de miresrne a Harului Ceresc,Prin dreapta lui sfinlitd cu Dar dumnezeiesc.

Pe unde-i fi acum, luceafrr intre stele,Toiag al neputinlei pufin[tifii meleCe-ai vrut sd faci din om un Om sd fie-n stareS-ajungd fiu gi frate al Fiului cel Mare?

Chilia ta drn stAncd grdi-va peste veacuriDe scurta ta gedere, vraci purtdtor de leacuri...CAt rnunlii sta-vor oblu gi lapdn in picioare,

$i codrii frdmAnta-vor in murmur de izvoare,

$i fiarele pddurii-mbllnzite de-a ta rndnd!

$i paserile-n ramuri, mioarele la stin6,

$i pegtii de prin iazuri, gi rnerii din livad6..,Fruntagi din lurnea largd, rnullirnile-grdrnad[

Veni-vor si-{i admire icoanele-n biserici!..Cdrarea MAntuirii" in aur sd o fereci.Cu Nicodim, $ofron sau Daniil Sihastrul,Zugravul,,sfhnt" Arsenie luci-va ca un astru!

Pr. D'or UraganPentru crcdincioasele de la Biserica din Groapd

Cu blagoslovenie!Pdrintele Pdtru

112

Rugdciuni primite de lsPdrimtele Arsenie Boca

.:. Rugdciune de dirnineatd, scrisi de Pdrintcle Arsenic:Doamnc lisusc Hristoase, ajutd-rnd ca astdzi toath zir,ra sa

mi lcpad de rninc ir-rsurni, cd cinc qtic din ce nirnicLrri nrarc vrajbdan-r sir fac gi astfbl, tinand la rnine, sd Te pierd pe Ttne.

Doarnne I i suse I ' l r i s toasc , a ju th - rn i cz r rug i c iuneaPrcaslantulLri Tdu nurle sd-rni ' lucrczc in urinte rnai rnult decAtfulgcrul pc ccr, c[ nici urnbra g6ndurilor rclc si nu ntd intunece,cici iata pdcdtuiesc in tot ceasul.

Doarnne, Cela ce vii in taini intre oalneni, ai rnild de noi,cd urnbl5rn irnpiedicAndu-ne prin intuneric. Patirnile au pus tindpe ochii rninlii, uitarea s-a intdrit in noi ca un zid, irnpietrind innoi ininirle noastre gi toate irnpreunf, au fdcut ten-mita in care Te{inem bolnav, fldrndnd gi fhra haind, aga risipind in deqert zilelenoastrc, unibrili gi dosidili pAnS la pfunAnt.

Doarnne, Cel ce vii intre oanreni in tain6, ai urill de noi grpunc fbc temnifei, aprinde dragostea in inirnile noastrc, ardc spiniipatimilor noastre gi fh lurnui[ sufletelor noastre.

Doarnne, Cela ce vii in taind intre oameni, ai rnild dc noi.vino gr Te salhqluiegte intru noi, irnpreund cu Tatdl qi cu DuhulTau cel Slhnt. Cdci Duhul Sffint se roagd pentru noi cu suspinenegrirtc. cand graiul qi mintea rdmAn neputincioasc.

Doamnc, Cel ce vri in taind, ai rnild dc noi, cici nu ne ddmscarna cdt suntem de nedesivdrgili gi cat egti dc aproapc de sufletelenoastre gt cdt ne dep[rtdrn noi prin pdcatele noastre.

Ci lurnineaz5 lumina Ta peste noi, ca sd vcdern lurnrnaprin oclrii Tai, sa trdinr in vcci prin viata Ta.

Lumina gi Bucuria noastrd. slav[ Tie! Antin.(prinriti de la Gheorghe Moraru Si Muico Efiimiu Ciungun,m u n ti.s' I i re a 17 t t rezu)n4

Rusdciune a Parintelui Arsenie (ridicAnd ochii rninfii

cdtre cer): ,,Milctslive Doamne, Care vrei ca toli oamenii sa se

mt)ntttiascci Si sd a.iungd la inyelegerea adevdrultti, ./ie voia Ta,

miluieSte Si rndntuieSte pe robul lui Dumnezeu... -[numeleJ'

PrimeSte qceastd dorinld a mea ca pe un strigdt de dragosteporuncit de Tine. Amin". (Maria Matronea, Sihiu)

.i. Noud ne-a spus cd cea mai puternicd rugdciune este

,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieSte-md pe

mine, pdcdtosul". (Gheorghe Silea, Sdmbdta de Sus)

* Mi-a spus cd de sars ne va ajuta mai mult decdt deios gi

s6-l cherndm a$a: ,,Preot monah Arsenie, trintite-mi duhul taupaznic Si dd-mi sdndtate Si liniste. Depdrteazd de la casa meanecazurile Si su/brinlele, cd ai Duh Sfdnt". (ChiS Aureliu, 93 ani,com. Boitt, iud. Mures)

Anexe- Cregtefi qi vi inmulfi{i!

"Onrul" inainte de conceplie - sufletul- "intru El ne-a ales, inainte de interneierea lumii, ca si firn sfin{igi fbra de prihan[ inaintea Lui". (Ef. l, 4)- "Harul ne-a fost dat in Flristos Iisus rnai inainle cle inc'epululveacurilor". (2Ttm. 1, 9)-" i t tuinle sit tef i ur: i l fn pantet"e,te-aln cunoscut. gifurainte ca shte fr ndscut din pdntecele mamei tale, te-am sfinfrt gi te-am rAnduitprooroc pentru popoare". (Ieremia l, 5)- "I-au pus numele lisus, cnrn a fost numit de inger, tnai fnoinle dea se zc-trnisl i in pdntece". (Lc. 2,211, l , 30-31 )

Omul tnainte de nastere - fdtul- Samson: "Cd iatd ai sd, zdmi,sle,sti qi ai sd, nasti un fiu...prunculacesta va f i chiar din pdntecele mamei sale nazireu al luiDurnnezeu". (Jud. 13, 4-5).- Sf. loan Botezdtorul: "...incd din pAntecele rnarnei sale se vaurnple de Duh Sfhnt" (Lc. I , 15). "Cdnd a avzit Elisabeta salutarcaManei, pruncul a siltat de bucurie in pAntecele ei gi Elisabeta s-aurnplut de Duh Sfrnt " (Lc. l ,4 l ) .- "Vaidc cclcc zice cdtre plr inte: 'Pentru ce dai na$tcre?';; i fenreri'Pentru ce ai copii?' indrdznil i voi oare...sb dali poruncd lucrulutrnAinilor Mele?" (lsa. 45, l0- I I ). "Oare ferneia uita pe pruricul eigi de rodulpAntecelui ei n-are rni l f , '?" ( lsa. 49, l5).

Omul dupd nustere - copilul- "Fericit este omul care-gi urnple casa de copii" (Ps. 126, 5).- "Oricine va prirni un copilag in numele Meu, Md prnnegte peMine" (Mat . 18, 5) .

" Ldsa l i cop i i i sd v i nd l a M ine " ( Lc . 18 , l 6 ) .

116

Pustile antisvort!- "Domnul sti la judecatd cu locuitorii pdrndntului, fiindcd nu fflal

este credinla, nici iubire, nici cunoagtere de Duinn-eZeu in !ard.T'ofi juri strdmb, mint, ucid, fura gi sunt desfrAnali...Voi pedepsi

purtarea lui [poporului], iar faptele lui le voi intoarce irnpotriva

lui. Vor tn6nca dar nu se vor sdtura, cand se vor desfrana nu 'se

vor inmulli, cd au parasit pe Domnul" (Osea 4).- RomAnia este liuntaqa Europei la nurndrul de avorturi: 0,5-lniilion/an (din 3 prunci, unul se naqte gi doi se avorteazd). Unadiri 5 fernei r[mAne sterilS in urtna avortului, una din 5 fernei nuse rnai poate rnAntui prin nagtere de copii (Cand se vor desfianctnu se vor intnulli, cd au pdrasit pe Domrul). Pdrintele ArsenieBoca spunea cd viitorul unui neam este cu atit tnai negru cu cAtnurnirul de avorturi este Inai Inare.- Juristul italian Rafael Ballestrini: "Cea din urmd dovadd cd unpopor a ajuns la cel rnai de.jos punct al dec[derii sale rnorale va fiatunci cdnd avortul va fi considerat ca ceva obignuit gi tolerat desocietate"- La o intdlnire internalionala a medicilor, unul din eia spus: "Eu

sunt cel rnaimare crirninalal ornenirii. Am ucis 600.000 de sufleteprin avort. in rnomentul in care rnd apropiarn de bisturiu ca sd taicordonul vicfii, copilul se rctr[gea cdutAnd salvarea. Aga cd eusunt irlpotliva avortului. An'r ucis prea lrult".- in unele !6rr curopcne se plf,teqte o arncndi daci se ucide vrabiasau privighetoarea in ou. Sute de aninrale sunt ocrotite prin legede actiunea onrului. Ornul ins[ e liber s[-Ei ucidi mogtenitorii incddin pdntece. "A irnpiedica nagterca inseatnnd a te grdbi si ucizi"(Tcrtulian).- "Ea [fcmeiaJ.se va ntdntui prin nastet'e de./ii, dacd va stdrui, cuinfelepciune, in credin{[, in iubirc gi in sfinlenie" (lTitr. 2, l5).

1t7

.Iurnal neterminat- plecloaric irrrpotriva avortului -

5 octomtrrie : Asllzi a inceput via{a mea. Pdrinlii rnei incd nuqtiu. Sunt rnai micir clccdt un sAmburag de rndr, dar de acum sunteu insdnri, o fiin!5 urnand. $i, degi sunt atAt de pulin fonnat6, esigur cir voi li o f-etit[. Voi avea pdrul blond gi ochii albagtri gi gtiucd voi indrdgi f lori le.

l9 octombrie: Anr nrai crescut pu{in, dar sunt incl prea rnicdgi nu pot face nirnic. Mama face,aproape totulpentru nrine. Ceeacc este curios cstc l?rptul cii ca inci nu gtie cb rni poartd in pAntecelecr q;i c[ niii hr'Sncpte cu s6ngclc ei.

23 octombrie: A incepr-rt s[ rrrr sc fbrrleze gura. Ia gAndi!i-vdpulin! Pcste un arl al lr sir rdd. Mai tdrziu am sd vorbesc. Cine poateslrstinc cir nu sunt o aclcvdratl persoan6? Sunt cineva; aga cumfrrirnitura dc pAinc, oricat de nric[ ar f i , este totugi pdine.

27 octombrie: Inirna mea a inceput s[ batd de la sine. De acutninainte, ea va bate mereu in tot cursul vielii rnele, fbrd sd se opreascivreodatd ca si se odilrneascd. $i apoi, dupl rnulli ani, va obosi, seva opri, gi eu voi muri. Dar, pdn[ atunci, eu sunt la inceputulexistenlei rnele, nu la sffirgitul ei

2 nniemhrie: Cresc pulin ?rr fiecare zi. Bra\ele gi picioarelerriclc prind sii i:apete fonnf,. Dar va trebui sd rnai aqtept o bundbucatd de vrcnic p6na cc piciorugele rnele sd md poarte gi eu sdpot alerga sd rrd anlnc in bra{ele mamei rnele gi pdnb ce bralelernele sir-l poatl inrbr[fiqa pe tatdl rneu.

l2 noienl["rri*: Acrrin au inceput sd se fonneze minuscule degetela rnAinrlc r"ncL-'" fr. dc nnrarc ci sunt atAt dc mtci gitotugt ele vor f ii r-r ir-r lrnatc! Elc i , ,r 'rst is, lnrl ingAic Lrn cdtelu;, sf, anrnce o rningc. siculcagli o f lo:r i"c. s[ at ingi i o alth mAni... Degetele rncle... Poatecir inlr-o zi vor cdnta ia vioari sau vor picta un tablou. .

20 noiembrie: Astdzi, pcntru prirna oar5, doctorul i-a spusrnarnei rnclc cir eu sunt acolo, intr-adevbr, pl ind de viatd. Eqtifcricitd rnamf,'l

1 t 8

25 noiembrie: Tat[l gi rnama rnea nici nuPoate c[ ei aq;teapti r-rn bdiat. Dar eu o sh le

gtir-r c5 sunt o tbtitar.fbc o surpriza gi o s.'r

rni cheme Bcatcrina, ca pc lrama.

10 decembrie: Mi s-a format si fata. Socr ci o sd semdn cumama.

13 decembrie: Arn inceput chiar sd vdd, dar c incd intunecattotul in jurul rneu. in curdnd ins[ ochii mei se vor deschide lalumina soarelui, a florilor, a copilagilor. N-am r,5zut inci nicrrlarca, nici rnuntele, nici curcubeul. Oare cum vor fi in realitate?

$i tu, mamd, curn egti in realitate?24 decembrie: Mam[. zrud cum iti bate inirna. Ma intreb daca

gi tu auzi inrrna mea curn bate aga de incct: tap-tap, tap-tap. O s5ai o fetil[ sdnitoasi qi voinic[, mamd, ai sd vezi. Abia aqtept sarnd cuibdresc in bralele tale, sd-!i rnAngdi fata, sd te privesc inochi. $i tu md agtep{i. cunr te a$tept gi eu, nu-i aqa?

28 decembrie: Mamd, malnd, de ce i-ai lisat sb puni capltvielii rnele? Am fi fost atdt de fericite impreund!...

Cum sd faci din propriul copil undelicvent

Departamentul de polilie din Hor-rston (SUA) a diluzat o list.lcu l2 sfaturi folositoare in educarea progcnitr"rrilor. P[rin{iicdrorzrle este destinat textul, trebuie insd sd citeasci inclemnurile pe dos.Cdci ei sunt invdtati nu ceea ce ar trcbui, ci ccea ce n-ar trebui siifacd daod doresc ca odrasla sd nu ajungb mai tArziu r-rn dclilrcvent.Iat[, deci, cele l2 povele. Nirninui nu-r stt icir sd le;;t ie.... ;l. Incd de r.nic, dafi-i copilului tot ce vrea. In felLrl acesta va cre$te

cu convingerea ch toatl lumca trcburc sii-i ofcre oricc arc elncvole.

2. CAnd spune cuvinte urAtc, rAdcti in fzrta lui. Asta il va facc slcreadd cd cstc arluzant.

l l t )

3. Nu-i asrgurali nicio fonnare spirituald. Agteptatipdnd va inrplini2l de ani gi ldsafi- 1 atunci ,,sd decidd pentru sine".

4. Evitali sd-i spune{i,,nu este bine", pentru cdi-a\iputea crea uncomplex de vinovdtie. Mai tdrziu, cdnd va fi arestat de polilie,asta l-ar putea face si creadd cf, societatea este irnpotriva lui,iar el - un persecutat.

5. StrAngeli ceea ce lasb aruncat pe jos. Facefi totul in locul lui,astfel incAt si se obignuiascd a amnca responsabilitatea asupraaltuia.

6. Fitj de partea lui in disputele cu vecinii, profesorii 9i poliligtii.Asigurafi-l ci toli s-au unit impotriva lui.

7. Certa{i-vh des in prezenta copiilor. in felul acesta ei nu vor figocali cdnd, mai tdrziu, totul va lnerge rdu in familic.

8. Dafi coprlului cdti bani de buzunar vrea. Nu-l lasati niciodatdsa gi-i cAgtige singur.

9. Faceli-ipe plac Ai irnphnili-i toate dorin{ele in rnaterie de confortgi hran5. Dar aveti gnjd sa i le satisfaceli cu vdrf gi indesat,coplegindu-1.

l0.Lasa1i- lsi citeascd orice text qi sd asculte orice rnuzicb i icadein rndnd. Aveli gnla sa sterilizali bine vesela qi paharele, darldsati-i spiritul sd se hrdneascd cu degeuri.

ll. CAnd are problerne serioase, scuzati-vd spundnd: ,,niciodatdn-am qtiut ce sd tni fac cu el".

l2.Agteptati-vd la o viatd grea. Probabil vefi avea nevoie sd fitipregatili din timp pentru asta.

Cum triiesc cre$tinii in lume

oamenl cuflogr, nlcl nu promoveazd weo doctrina 'meneascd, ca al1ii.Locui'd i' cetrfi grecegti ca si barbare, cLrr s-a hdrdzrt

f ieciruia gi urmd,d obiceiuri le lclcului in ce priveqte harnere,regimul hranei gi restul viefr i , aratd minunata gi recunoscutparadoxala constitulie a cetdteniei lor.

Se supun legilor hotdrdte gi prin vielile lor biruie legile.lubesc pe toli gi sunt prigonili de toli; sunt necun-osculi $icondarnnafi.Sunt ornor6li gi fac vii pe altii.Sunt siraci qi imbogdfesc pe rnulli; sunt lipsifi de toate qi

prisosesc in toate.Sunt necinstili gi se sldvesc in necinstiri.Sunt hulili gi sunt indreptati. su't deliirnafi gi binecu vilrfteaza:

sunt ocdr6l i qi cinstesc (pe aceia ce_i ocdrdsc).Fac binele gi sunt pedepsili ca nigte ril; peclepsili fiind, se

bucurd ca urri i fhculi vi i .Sunt combituli de iudei ca fiind de altd sernintie cu ei si sunt

persecutafi de pdgAnr, dar cei care_i urdsc nu ar putea spune cauzadusrndniei lor.

l : 0

Simplu spus, ceea ce este sufletul in trup aceasta sunt creqttnlt

in lume.Sufletul e rdspdndit ca o sdtndn!6 in toate midularele trupului'

iar cregtinii sunt r[ipindili in cetalile lurnii'.. . .. :^--

Sufletul locuregie in trup, dar nu este din trup; iar cre$tmll

locuiesc in lume, dar nu sunt din lume'

Sufletul nevdzut e de{inut intr-un trup vdzut' iar creqtintt sunt

cunosculi ci sunt in i '""t , dar cinstirea pc care o aduc lui

Dutnnezeu rltndne nevdzuti'

rrup u l urest e sufl etul ei s e r6zbo i;?:t :: ?r1t"t'.'T.H::il;

lu e cu nimic nedrePtilita de ei'

or':-l urigte 9i mddularele lui; iar

cregtinii iubesc ai ei pe cei ce ii urf,sc pe el'

Sufletul e inchis in trup, dar el line la un loc trupul; creqtinii

sunt delinuli in arestul lurnii, dar ei lin la un loc lumea'

Sufletulnemuritorlocuiegteintr-uncortmuritor; iarcregtinirlocuiesc Ai ei in corturi stricdcioase aqteptdnd nestricdciunea in

cefurl.

Sufletul se face maibun suferind cele rele in ce priveqte hrana

gi bdutura, iar creqtinii pedepsili in fiecare zi se inmullesc tot tnat

rnult.intr-o atdt de mare pozilie i-a pus Dumnezeu' pe care nu le

este ing[duit a o Plrf,si'Epistola cdtre Diogtrct V- VI sct'isd cle cdtrc Panten (prirttul prc'/b'sor al

yco I i i c' re,S t in e cl i n A I exurt dr ia)

Pstru lumilndri

umineazci-te, lumineazd-te, I erusaTime,cd lumina ta vine

Si slcn,a Domnului peste tine a rdsdrit.Iatd, intuneric va ac'operi pdmdntulSi negurd grousit va fi peste neamttri,.dar peste tine Domnul Se va ardtaSi slava Lui peste tine se va vedea (lsaia 60:1,2)

Patru lurndndri ardeau pdlpdind. Era linigte, atata lini$te, inc6tputear auzi goaptele sffirdite ale lumdndrelelor.

Prirna lumdnare oftd,: ,, Numele meu e ZACE. Luntina mealumineazd in intuneric, dar ce.fblos, oamenii nu ntd vor..". 51lurninila ei deveni tot mai rnic[, p6ni ce se stinse cu totul.

A doua lurndnare tresdri pAlpAind gi gopti sffirdind: ,, Eu miinttmesc CREDINT4, dat.se pare cd sunt in plus. Oamenii ntt vorsci audd tle Dumnezeu. Nu mai are nici un sens sci md consuntarzand... ". O adiere strdbitu incdperea gi lurnAnarea se stinse.

Cu o voce abia goptitd incepu sd vorbeasci gi cea de-a treialurndnare: ,,DRAGOSTE mi-e nttmeTe Si simt cum mi se s.fdrSescputer'ile. Oanenii md imping de-o parte Si n-att ochi pentru ceipe care ar trebui sd-i iubeascii...". Cu o ultimdpdlpAire, se stinsegi lurnina DRAGOSTEI.

Un baielel intri atunciin incipere. Se uiti la lurnAnirile stinseqi rosti printre lacrimi: ,,Bine, dar lurndndrile ar trebui sd ardd!,'

Atunci se auzi goapta celei de apatra lumAndri: "Nu te terne,copilas.! Catci vreme md vezi pe ntine pdlpaind, ntai putetnreaprinde celelalte lumandri. Nuntele meu este S4ERANTA!',.Biiefelul prinse curaj, lui in rndini SPERANTA gi reaprinse dela flacdra ei PACEA,CREDINTA 9i DRAGOSTEA. Cele parrulurnAniri iqi r[spAndeau din nou lumina.

t22 1 ! )

Chemare la Hristosul

i lTu-'rr spullc ,u,t. ' i . t i t i cunosc tnizcria' t tccazttr i lc ' l trptclc 9i

N ispitclc str l lcttr luitau. a$a cttt t t cgti tul Di-Mi inirna ta! Daca

o si aqtcp{i si devii iuger ca s[ Mi te daruieqti' atunci n-ai si Md

iubcqti niciodatal Chiar cAnd eqti lag, fricos' trufaq 9i neincrczator

in iniplinirca sdvArqirii iubirii, a sfinfeniei, chiar cAnd recazi in

aceleagi pdcate pe care nu al vrut sd le repcli "'ei bine' chiar 9r

atunci E,u nu-!i dau voie sd nu Mi iubeqti!

lubc; tc-Md. a$a cu ln c$t i tu l

in or ice loc, tnoment ; i -n or ice s i tua{ ie te-a i a f la ' in

credinciogie ori in trddare, in rAvnd, intristare 9i usc[ciune' tu sd

Ma iubeqti a$a cum egti! Eu vreau sd Md po{i iubi - din pufina 9i

s[raca ta i1im6, atdt de chinuit[! Dacd aqtepli gi-mi cert s6 te a$tept

pdnd vei fi desdvArqit, atunci n-ai sd Ma iubeqti niciodatd'

N-aq putea Eu, oare, sd fac dn fiecare fir de nisip un serafim

sau un inger care sd striluceascd de curdlie 9i dragoste? Nu sutlt

Eu Domnul Dutnnezeu 9i arn zidit toate gipot totul? Inima ta de

om, zidit de mine, este locagul Meu' Eu aqtept s6-Mi dai accastd

urirr-rd Mie gi sd Md lagi sd te iubesc a$a cum eqti! Desigur' Eu atn

sd te schirnb, dar pdni atunci, iubeqte-Md a$a cum eqtl' cf,ci Eu te

iubesc, cu toate cd egti aga! Eu vreau sd sirnt porurnbelul iubirii

tale zvdcnurd cdtre Mure, chiar drn pufina, s6raca' neputinctoasa

ta inirnll Din addncul invoielilor tale, al murddriei tale! Eu te

iubescs i c0ndeq t i s l abq inecu ra t ; t ucev i r r6 -M igdseq t i ' ?Nu vreau o tubire izvorittd, din rnandria virtulilor tale - riici a

spectacolului care poti fi tu, ci dintr-o inirnd smerit[ inaintea Mea

5i resennata in a fi chrar ceca ce cstc: o biat[ inun[ care Md iubegte

gipe carc o pot curdli oricarid! Nu-Mi trcbuie virtulile tale, talentele

124

tale, infelepciunea ta. Er-r vrcau doar si Md iubegti gi sd lucrezr

intru iubirea aceasta. Crezi cii ai virtu{i, dar dacd !i le-aq da chiar,tu egti aga dc slab qi de rnandru, incAt ag hrani arn6rul tau propriugi nu M-ai cinsti pc Mine, ci pe t ine! Apropie-te dcci, cu iubire!

Unui fier negru gi rdu, fldcdrile dc foc nu nuurai ci i-ar curdlarug ina , da r l - a r f ace i ncandescen t I Doar i ubeq te -Md ,neinchipuindu-li ca eqti curat gi denrn; aceasta ar fi iar o rndndriepentru tine; iubegte-M[ pentru cd sunt obosit gi vreau sd odilinescm inima ta! Deci, nu te mai zbate gi te strddui s5-MI placi, ciiubegte-Mi pur gi simplu. Eu ag putea sd fac, prin tine, lucrurirnari pentru mintea orneneasc5, dar nu! - tu ai si-Mi fii slugd reagi nefolositoare gi neputincioasd gi arn sd-fi iau pulinul pe care tute increzi c[-l ai! De ce, oare? Pentru cu Eu te-arn zidrt - drniubire, ca sd-!i dau iubirea, frrd ca tu sd-Mi poli da ceva! Nu incercas6-Mi pldtegti Iubirea prin nimic, Md doare cd incerci!

Nu mai sta departe de Mine. i1i lipsegte nu sfinfenia, pe carenumai Eu !i-o pot da, ci o inimd gata sd Md iubeascd oricdnd gipdnd la capdt! De aceea, Eu stau lnereu la uga inimii tale, ca uncergetor, degi sunt Domnul gi Dumnezeul tiiu. Nu rni l6sa s?i a$tept,ca si te irnpodobegti pi sd-Mi pregdtegti daruri, c[ci tu nu po{inimic fbrd Mine gi dacd te increzi in tine, ldrd Mine, voi fi nevoitsd te las in cidere - la mdsura cu care te apreciezi surgur! Dacd M[primegti, te voi ajuta sd infelegi, sd Md cunogti gi sa Ma iubegtirnai mult dec6t iti po{i inchipui. Lasd sdngele Meu sd curgd insAngele tdu gi sd batd inirna Mea intr-a ta! Eu {i-an-r dat-o pe SfhntaPreacurata Mea Maica. Lasd sd treaci totul prin urirna ei curatd,incdt.s[ poatd rnijloci pentru ture!

Nu aqtepta sd devii sfhnt, ca pe unnd sd Md iubeqtil inacest fbl nu M-ai iubi niciodata! $i acurn vrnol Eu sunt cu trne.cu voi, pdnd la sff irgitul veacuri lor! AMIN!

t25